Capitolul 1 Enterprise Resource Planning

prezentare generală şi evoluţie

• Ce sunt platformele integrate pentru afaceri?

• Istoric şi evoluţie

• Avantaje şi dezavantaje

• Caracteristici şi costuri

• Personalizare\Customizare

• Arhitectura cu 3 straturi

• Vedere funcţională ERP

• Business Intelligence

• Caracteristici modulare de performanţă ERP

• Arhitectura extinsă

• SOA

• Trend şi evoluţie

ERP: un nou mod de viaţă

o prezenţă obişnuită în marile corporaţii şi în

companiile multinaţionale

Un subiect extrem de popular (fierbinte), o industrie în care sunt vehiculate sume importante

Un domeniu care oferă multiple oportunităţi pentru cariera profesională

În România vorbim de alfabetizare ERP...

.... în altă parte se schimbă cu repeziciune generaţii de

aplicaţii ERP.

Creşterea şi succesul implementărilor ERP în noul mileniu

depind de măsura în care suitele tradiţionale se pot extinde

şi integra module din categoria Customer Relationship

Management (CRM), Supply Chain Management (SCM)

sau alte aplicaţii specifice Internet,

Lumea hight-tech evoluează şi trage şi mediul

organizaţional după ea...

Ce este ERP?

•Vorbim de o soluţie software integrată, care asigură schimbul de informaţii între toţi angajaţii din întreprindere, prin crearea şi exploatarea unei baze de date centralizate.

•ERP elimină barierele departamentale prin integrarea tuturor faţetelor activităţii într-o singură sursă de informare, accesibilă oricui.

Ce este ERP?

ERP sprijină, automatizează procesele economice

ERP integrează toate informaţiile

ERP partajează toate informaţiile

Definiţii, definiţii... ERP

1. ... pachete de aplicaţii formate din mai multe module care sprijină toate ariile

funcţionale: planificare, producţie, vânzare, marketing, distribuţie, contabilitate,

financiar, resurse umane, gestiunea proiectelor, stocuri, service şi întreţinere,

logistică şi e-business. Arhitectura sistemului facilitează integrarea transparentă

a modulelor, asigurând fluxul informaţiilor între toate funcţiunile întreprinderii

într-o manieră transparentă.

2. ... o soluţie software completă şi atotcuprinzătoare pentru o întreprindere.

Definiţii, definiţii... ERP

3 ... o metodă pentru planificarea eficientă şi controlul tuturor resurselor necesare

pentru preluarea, realizarea, expedierea şi contabilizarea comenzilor clienţilor în

firmele de producţie, distribuţie ori servicii.

4. ... un pachet de aplicaţii care promite integrarea completă a tuturor informaţiilor

din cadrul unei organizaţii.

5. ... o bază de date, o aplicaţie, o interfaţă unificată pentru întreaga întreprindere.

C

L

I

E

N

Ţ

I

F

U

R

N

I

Z

O

R

I

Vânz ări şi Distribu ţie

Service post-vânzare

Financiar Contabilitate

Produc ţie

Stocuri

Baza de date unic ă

Personal- Salarizare

Rapoarte pt conducere

Aplica ţii "front-office" Aplica ţii "back-office"

Schema conceptuală a unui sistem ERP

DATE

F U N C Ţ I O N A L I T Ă Ţ I

PROGRAME BAZE DE DATE

Culegere Stocare

Prelucrare

Comunicare

DATE

F U N C Ţ I O N A L I T Ă Ţ I

PROGRAME BAZE DE DATE

Culegere Stocare

Prelucrare

Comunicare

Elementele unui sistem ERP

De ce ERP?

• din raţiuni tehnologice (cum a fost Y2K)

• din raţiuni competitive (pentru a rămâne între cei buni)

• din raţiuni de eficienţă şi productivitate (prin reproiectarea proceselor)

• din raţiuni strategice (ridicarea calităţii sau fidelizarea clienţilor)

ERP - o noua fază în evoluţia integrării aplicaţiilor

•MRP – un set de tehnici care utilizează inventarul, datele despre stocuri şi programul de

producţie pentru a calcula necesarul de materiale, a lansa aprovizionarea şi a urmări asigurarea

acestuia pe parcusul procesului de fabricaţie.

•MRP II – planificarea operaţională a necesarului care susţine procesele de producţie, dar şi pla-

nificarea financiară, inclusiv elaborarea de scenarii sau simulări “ce-ar fi dacă?”.

Avantaj Mod de concretizare

Informaţii de calitate Bază de date unică (date consistente şi corecte), rapoarte îmbunătăţite

Evitarea redundanţei datelor şi operaţiunilor

Baza de date unică elimină operaţiile repetitive de actualizare (introducere şi modificare)

Scăderea timpului de răspuns

Rapoarte şi informaţii ad-hoc oferite de sistem

Adaptabilitate Schimbările în procesele economice se reconfigurează uşor în sistemul ERP

Scalabilitate Structura modulară a sistemului facilitează adăugarea de noi componente

Sistem de întreţinere îmbunătăţit

Contractul de întreţinere pe termen lung cu furnizorul ERP nu este facultativ, ci face parte din proiectul ERP

Dimensiune colaborativă Module precum CRM sau SCM extind şi deschid sistemul către furnizori şi clienţi

Deschidere către e-business

Arhitectura sistemelor ERP permite integrarea noilor tipuri de aplicaţii e-business

Idei false despre ERP

• Implementarea unui sistem ERP este soluţia tuturor problemelor unei firme.

• Dacă o suită ERP a reuşit la o firmă, atunci aceeaşi suită are succes garantat la o altă firmă cu acelaşi profil.

• Furnizorul ERP ne spune ce ne trebuie, pentru că ştie cel mai bine ce înseamnă ERP.

Ce nu este ERP?

• ERP nu este un instrument magic, care transformă totul peste noapte.

• ERP nu se vinde cu garanţia succesului (se pot citi destule istorii de implementări eşuate).

Dezavantaj Mod de combatere/diminuare

Proiecte consumatoare de timp

Implicarea activă a managementului, obţinerea consensului şi acceptului general

Costuri mari Dificil şi nerecomandat

Neconformitatea modulelor Alegerea unui sistem ale cărui arhitectură şi componente corespund proceselor economice, culturii şi obiectivelor strategice ale organizaţiei

Dependenţa de furnizor Analiza atentă a celor două alternative: furnizor unic sau mai mulţi furnizori, prima însemnând implicarea furnizorului pe termen lung, a doua oferind şansa alegerii soluţiilor "best of breed"

Complexitate Selectarea doar a modulelor care sunt absolut necesare

Necesitatea extinderii şi dezvoltării ulterioare a sistemului

Poate fi eliminat, dar va reduce potenţialul sistemului, care va deveni la un moment dat ineficient

Beneficiile ERP

• integrarea datelor

• informaţii în timp real în toate ariile funcţionale

• acurateţea datelor din sistem (standardizare)

• disponibilitatea informaţiilor, acces rapid şi eficient, cu obţinerea rapoartelor dorite

• impune aplicarea celor mai bune practici

Caracteristici ERP

• structură modulară;

• bază de date unică;

• integrarea modulelor, astfel încât să fie asigurat fluxul de date

între module, iar interfaţa standard să mărească transparenţa operaţională;

• flexibilitate – posibilitatea de a adopta şi integra soluţii

catalogate drept "best business practices";

• exploatare în timp real, dar şi cu opţiune de prelucrare pe loturi;

• deschidere către soluţii/aplicaţii Internet.

P

R

O

D

U

C

Ţ

I

E

V

Â

N

Z

Ă

R

I

C

O

N

T

A

B

I

L

I

T

A

T

E

R

E

S.

U

M

A

N

E

i

n

f

o

r

m

a

ţ

i

i

i

n

f

o

r

m

a

ţ

i

i

i

n

f

o

r

m

a

ţ

i

i

i

n

f

o

r

m

a

ţ

i

i

Top management

Fluxuri de materiale şi produse

C

L

I

E

N

Ţ

I

F

U

R

N

I

Z

O

R

I

Sunt asigurate Sunt prelucrate Sunt stocate şi

l i v r a t e

Aprovizionare Producţie Logistică

Marketing & Vânzări

Financiar & Contabilitate Resurse umane

fluxuri de informaţii

fluxuri de materiale, resurse umane şi produse

Top management

Fluxurile de materiale, produse şi informaţii

într-o organizare funcţională

Fluxurile de materiale, produse şi informaţii în

organizarea bazată pe procese

Dezavantajele ERP

• Consum mare de timp

• Costuri exorbitante

• Dependenţa de furnizor

• Complexitate

• Nevoia de investiţii pe termen lung

Sursa de risc Clasificare Exemple

Factorul uman

Riscuri provenite din comportamentul uman,

Riscuri provenite din trăsăturile psihologice ale

persoanei,

Riscuri provenite din activităţi individuale,

Riscuri provenite din nivelul de implicare şi pregătire al

utilizatorului.

Incapacitatea de a termina o sarcină la timp, slaba calitate a

personalului;

Aşteptări nerealiste, accent pe detalii şi pierderea din vedere

a obiectivelor;

Comunicare neeficientă cu utilizatorul, training insuficient a

utilizatorului final.

Organizaţia

Strategice: riscuri legate de strategia firmei,

Operaţionale: riscuri ce afectează activitatea curentă a

companiei ,

Financiare: riscuri ce au legătură directă cu fluxurile

financiare ale firmei,

De hazard: evenimente imprevizibile (naturale).

Riscuri ce ţin de capitalul intelectual al firmei, de schimbările

ce au loc la nivel macroeconomic;

Frauda, resurse insuficiente, eşecuri în reproiectarea

proceselor de afaceri;

Lipsa de lichidităţi, neachitarea obligaţiilor contractuale ale

partenerilor de afaceri;

Catastrofele naturale, incendiile.

Stil de conducere

Riscuri provenite din inconsistenţe în politica de

conducere,

Riscuri provenite din activităţile şi controalele

managementului,

Riscuri la nivel de aptitudini ale conducerii organizaţiei.

Lipsa sprijinului conducerii executive,

Schimbări în cerinţe, leadership slab,

Eşec în atragerea de personal calificat, cunoştinţe

insuficiente.

Mediul extern organizaţiei Riscuri provenite din circumstanţe economice, sociale,

politice şi de mediu.

Condiţii de piaţă în schimbare, acţiuni dăunătoare ale

competiţiei, aplicaţii software depăşite.

Resursele tehnologice şi

informaţionale ale organizaţiei

Riscuri provenite din probleme tehnice şi tehnologice;

Riscuri provenite din modul de proiectare şi

implementare a aplicaţiei software;

Riscuri provenite din modul de administrare a

informaţiei.

Documentare inadecvată, aplicaţii implementate fără a

îndeplini cerinţele iniţiale, know-how inadecvat;

Instabilitatea tehnologiei curente, imposibilitatea de

conectare cu sistemul moştenit;

Neînţelegerea cerinţelor de schimbare, neintegrarea

sistemelor din organizaţie.

Relaţia cu terţe părţi Riscuri provenite din relaţiile legale şi contractuale,

Riscuri ce provin din afectarea populaţiei.

Performanţa inadecvată a terţelor părţi, protecţie inadecvată

a proprietăţii intelectuale, tensiuni între clienţi şi

contractori;

Încălcări sau neconformitatea cu legislaţia.

Sinteză privind clasificarea riscurilor

ERP înseamnă:

• echipamente

• software

• oameni

• funcţiuni

• procese

Reprezentare sistem ERP

C

L

I

E

N

Ţ

I

Vânzări şi

distribuţie

Service şi

întreţinere

Front-Office

Financiar-

Contabilitate

Baza de date

centrală Producţie

Logistică&

Stocuri

F

U

R

N

I

Z

O

R

I

Back-Office Raportări şi analize

Resurse umane

Costurile ERP

Costul total depinde de:

mărimea întreprinderii

complexitatea proceselor economice

numărul de module instalate

metoda de implementare

Costurile ERP - O metodă simplă de estimare se bazează pe cifra de

afaceri anuală a unei firme:

Experienţa a demonstrat că suma alocată de o firmă pentru implementarea unui sistem ERP se încadrează între 1% şi 3% din cifra anuală de afaceri.

Această sumă cuprinde atât licenţele software, echipementele

necesare, cât şi costurile de implementare şi adaptare a soluţiei, taxa de mentenanţă pentru primul an, interfaţa cu alte aplicaţii – deci toate costurile aferente unui sistem ERP introdus în firmă, reunite simplu sub denumirea cost total de deţinere (engl. "total cost of ownership“).

Costurile ERP

Această estimare (procentele indicate sunt desprinse din practica altor implementări, o firmă poate merge şi pe 4 sau 5% dacă doreşte) este un reper necesar, mai ales în cazul firmelor care nu au experienţe anterioare cu implementarea de sisteme informatice.

Costurile ERP

• Investiţia iniţială: echipamente + software

• Pregătire şi instruire personal

• Consultanţă

Plaja costurilor: 50.000 € - 100.000.000 €

(software, hardware, servicii consultanţă, training, plata personalului implicat, ca şi a angajaţilor temporar)

Costurile ERP

• Software: preţul este, de regulă, calculat pe modul (între 10,000 şi 100,000 €)

• Echipamente: în funcţie de infrastructura tehnologică existentă şi planurile de viitor

• Conversia datelor: pot fi preluate din vechiul sistem ori re-introduse manual în sistemul nou

Costurile ERP

• Costuri de customizare\personalizare (adaptarea la specific) - sunt costisitoare pe termen lung

• Costuri întreţinere - contract separat (aprox. 10% din costul software; include actualizare şi upgrade)

• Pregătire şi instruire personal - se recomandă alocarea a 25% din costul software (10,000 € /zi !! ex. pentru o solutie din portofoliul SAP)

Costurile post-implementare

Sunt adesea “uitate” ori subestimate. Includ:

• Help Desk pentru utilizatori

• cursuri de instruire pentru utilizatori

• upgrade (pentru aplicaţii şi/sau echipamente)

• adaptarea aplicaţiilor

ERP nu este o destinaţie, ci o călătorie.

Exemplu Calcul cost proiect ERP

Se decide achiziţia următoarelor module:

• Financiar-Contabilitate (contabilitate generală, debitori, creditori, mijloace fixe, contabilitate de gestiune)

• Producţie (planificare, programare, operaţional)

• Vânzări (previziuni, comenzi, facturare, analiză)

• Logistică (gestiune stocuri, aprovizionare)

Exemplu Calcul cost proiect ERP

Preţul se calculează în funcţie de numărul de utilizatori.

De exemplu pentru o solutie din portofoliul SAP, pentru 50 utilizatori, costul licenţelor pentru 4 module este 300.000 €. Pentru fiecare utilizator în plus se taxează 5.000 €.

Licenţele pachetului Tools and Utilities (generator de rapoarte, editor GUI, configurator aplicaţii, instrumente drill down): 30.000 € (50 utilizatori)

Exemplu Calcul cost proiect ERP

Costuri consultanţă (economic, tehnic, instructor personal): 4.200 € /zi SAU 125.000 - 175.000 € cost total.

Costuri customizare - se evaluează după stabilirea modificărilor necesare.

Costuri întreţinere - 15% din costul licenţelor software (upgrade, actualizare şi asistenţă post-implementare)

Personalizarea soluţiilor ERP

Adesea, aplicaţiile nu se potrivesc perfect cerinţelor beneficiarului şi sunt solicitate modificări.

Modificarea aplicaţiilor este costisitoare (bani+timp) şi adesea se face în detrimentul firmei şi din dorinţa utilizatorilor de a nu schimba nimic.

Soluţiile ERP sunt gândite şi mulate pe practicile economice cele mai eficiente, iar organizaţiile trebuie să-şi reproiecteze procesele (BPR).

Personalizarea soluţiilor ERP

Principiul călăuzitor: “sistemul dorit îndeplineşte cel puţin 95% din cerinţele critice ale organizaţiei?”

De cele mai multe ori se impune reproiectarea proceselor (trecând peste protestele oamenilor) şi nu modificarea aplicaţiilor!

(într-un studiu Forrester Research, doar 5% din firme au spus că au modificat aplicaţiile fără să schimbe procesele, iar 41% au spus că au reproiectat...)

Durata unui proiect ERP

• 3 - 12 luni pentru o firmă mică

• 12 - 14 luni pentru o firmă mare

• 3 ani pentru companiile transnaţionale, cu locaţii răspândite geografic

Apariţia beneficiilor unui sistem ERP

După implementare urmează “perioada de stabilizare”, ce durează între 3 şi 10 luni şi în care apare chiar diminuarea performanţei firmei.

Arhitectura sistemului aplicaţiilor de întreprindere

HARDWARE

SISTEM DE OPERARE

PLATFORMA SGBD

Suita ERPFinanciar-Contabil şi/sau Producţie

şi/sau Resurse umane etc.

Aplicaţii E-Business

Alte aplicaţii

economice

Nivelul prezentare

Server de baze de date

Servere de aplicaţii

Staţii de lucru

Nivelul aplicaţiei

Nivelul bazei de date

Arhitectura cu trei straturi a unui sistem ERP

Funcţiile celor 3 straturi

• Nivelul prezentare – constă din interfaţa grafică utilizator sau programul de navigare (browser) pentru accesarea funcţiilor sistemului

• Nivelul aplicaţie – cuprinde regulile afacerii, logica şi funcţiunile sistemului, programele care asigură transferul datelor la/de la serverele de baze de date

• Nivelul bazei de date - asigură gestiunea datelor organizaţiei, inclusiv a meta-datelor – cel mai adesea se regăseşte un SGBD relaţional dintre cele standardizate industrial care include şi un modul SQL

Vedere funcţională a ERP

• Planificarea producţiei

• Gestiunea achiziţiilor

• Gestiunea stocurilor

• Interacţiunea cu furnizorii

• Gestiunea relaţiilor cu clienţii

• Urmărirea comenzilor

• Gestiunea financiară

• Gestiunea resurselor umane

Funcţional, modulele ERP acoperă:

set de componente principale

Nomenclatoare (fişiere de bază) de clienţi, furnizori, personal sub

forma unor fişiere care reunesc toate datele de descriere a acestora

şi interfaţează cu oricare modul care se serveşte de aceste date.

Contabilitate generală, numită şi componentă financiar-contabilă,

tocmai pentru că asigură conducerea evidenţei contabile şi gestiunea

financiară.

Funcţionalităţile vizează: automatizarea înregistrării informaţiilor

financiar-contabile preluate din documentele primare, cu preluarea

automată a datelor din alte aplicaţii ale sistemului ERP şi realizarea

evidenţei contabile complete, la nivel sintetic şi analitic.

De cele mai multe ori, această componentă acoperă doar cerinţele

contabilităţii financiare, asigurând în primul rând obţinerea documen-

telor contabile de sinteză cerute de legislaţia în vigoare (bilanţul

contabil, raportări de TVA, taxe şi impozite către buget) şi a celor de

Evidenţă contabilă (note contabile, registru jurnal, fişe de conturi,

registru de casă, jurnale de vânzări şi cumpărări, balanţa de verificare

etc.).

Poate fi completată printr-una de analiză, tip Tablou de bord,

care oferă informaţii privind performanţele firmei.

Pe baza datelor din contabilitate sunt calculaţi diferiţi indicatori ce

ilustrează rezultatele financiare: veniturile şi cheltuielile pe produse/

servicii, situaţia disponibilităţilor financiare ale întreprinderii (analize

de cash-flow) etc.

Încasări-plăţi – gestionează încasările şi plăţile, efectuate pe baza mai

multor tipuri de documente care creează obligaţii de plată sau încasare.

• Sunt urmărite termenele de plată (scadenţele) facturilor şi sunt

întreţinute situaţiile facturilor restante la încasare sau plată.

• Evidenţa multi-valută este asigurată.

• Această componentă poate apare sub forma a două module:

Debitori şi Creditori, care gestionează şi înregistrează

creanţele şi datoriile întreprinderii.

Salarizare – componentă legată adesea de cea de resurse umane,

având ca obiect calculul şi evidenţa salariilor.

• Sunt automatizate calculul taxelor, a contribuţiei la bugetul statului

şi al asigurărilor sociale.

• Date fiind condiţiile diferite în care se calculează salariile în firme,

trebuie să se asigure un grad înalt de parametrizare şi personalizare.

Resurse umane (Managementul Resurselor Umane) - componentă

care sprijină crearea unei politici de personal, susţinând activităţile de

recrutare şi selecţie a personalului, analiza şi urmărirea forţei de

muncă, instruirea şi dezvoltarea carierelor, crearea unui sistem de

apreciere a performanţelor.

• Asigură gestiunea salariaţilor prin stocarea tuturor datelor despre

aceştia, realizează managementul personalului şi sprijină procesul

decizional.

Înţelegerea noii forţe de muncă prin MRU

DE LA... LA...

• Instruit

• Schimbare continuă

• Activităţi de training

• Loialitate faţă de

• Învăţare în clasă

• Cost

• Autodidact

• Transformare

• Activităţi orientate pe

• Loialitate faţă de

• Învăţare online

• Investiţie

organizaţie

învăţare proprie

profesie

(e-Learning)

Planificare producţie – fiecare sistem are o modalitate specifică

pentru identificarea activităţilor de producţie desfăşurate: plan de

producţie, ordin de lucru, comandă etc.

• Planificarea vizează executantul, termenul, articolele de realizat,

costul programat şi detaliile tehnice.

Imobilizări – gestionează mijloacele fixe, dar şi obiectele de inventar

sau activele necorporale.

• Gestiunea acoperă întreaga durată de utilizarea activului şi se poate

afla în orice moment care este starea acestuia şi operaţiile efectuate

asupra lui (intrare, modernizare, modificare, reevaluare, scoatere din

funcţiune – casare).

• Oferă multiple posibilităţi de calcul şi înregistrare a amortizării

(liniară, degresivă, accelerată).

• Componenta realizează şi contarea operaţiunilor, inclusiv amortizarea.

Urmărire producţie (uneori livrat într-o singură componentă împreună

cu Planificarea) – înregistrează preluarea notelor de predare şi a

rapoartelor de lucru, analizează şi compară comenzile lansate, oferă

rapoarte cumulate ori detaliate ale producţiei, pe faze ori pe produse/

lucrări, ca şi rapoarte de costuri;.

Gestiune date tehnice – stochează definiţiile şi caracteristicile

tehnice ale produselor şi tehnologiilor de fabricaţie (pentru fiecare

variantă tehnologică se au în vedere planul de operaţii, timpii alocaţi şi

consumul pentru fiecare operaţie).

Planificare necesar de materiale – determină automat cantităţile

necesare, pe baza datelor despre procesul de fabricaţie (tehnologia

de fabricaţie) şi planul de producţie aprobat.

Planificare şi urmărire consumuri şi costuri – întocmeşte bonurile

de consum şi preia datele despre consumuri de la magazii, centrali-

zează aceste date pentru calculul costurilor, generează rapoarte

detaliate sau centralizate cu privire la consumurile planificate şi

realizate;

Managementul proiectelor – are ca obiect proiectele de investiţii,

activităţile interne sau lucrările efectuate de terţi: planificarea

(bugetarea), finanţarea şi urmărirea executării acestora.

Stocuri – gestiunea cantitativă (controlul automat al nivelului

stocurilor, gestiunea tranzacţiilor de stoc: intrări, ieşiri, transferuri,

inventar) şi calitativă a stocurilor (garanţie, termene de valabilitate)

şi generarea automată a documentelor contabile (note de intrare-

recepţie, bonuri de consum, avize de expediţie, note de transfer).

Gestiunea depozitelor (inclusă adesea în modulul de Stocuri) –

defineşte din punct de vedere organizatoric unităţile de stocare:

tipurile de inventar şi subinventar, depozite, magazii, locaţii, modul

de localizare a stocurilor.

Aprovizionare (Furnizori) – gestionează procesele de aprovizionare

prin evidenţa cererilor de aprovizionare, a cererilor de ofertă, a ofertelor

de la furnizori şi a comenzilor transmise acestora, ca şi a facturilor

primite.

• Depăşeşte atribuţiile unei aplicaţii de gestiune, fiind un instrument de

optimizare a aprovizionării, care poate determina economii.

• Componenta nu poate funcţiona fără informaţiile din fişierele de

furnizori (sunt suite în care acestea două sunt incluse în acelaşi modul).

• De asemenea, Aprovizionare se leagă de componenta Stocuri.

Alte funcţiuni vizează: alegerea celei mai bune oferte, pe baza criteriilor

de preţ, condiţii de plată şi de livrare, urmărirea contractelor încheiate

cu furnizorii pe durate determinate.

Vânzări – gestionează activităţile specifice procesului de vânzare:

gestiunea clienţilor (foloseşte datele din fişierele de bază), gestiunea

nomenclatoarelor de articole şi preţuri, gestiunea contractelor şi

comenzilor, procesul de livrare şi facturare.

Transport (Logistică) – permite planificarea şi gestionarea

activităţilor logistice din procesele de vânzare şi distribuţie.

Service/Servicii – urmăreşte garanţiile şi serviciile post-vânzare.

Soluţii specifice fiecărei industrii.

Exemplu: aplicaţia Case de marcat este o soluţie destinată controlului

utilizării aparatelor de marcat electronice fiscale

-aplicaţii RFID pentru lanţurile de magazile, permit controlul avansat

al produselor finite

Analiză – componentă care apare sub diferite denumiri (aplicaţiile

complexe din această categorie sunt acum denumite Business Intelli-

gence), destinată analizei datelor din sistem, ca suport în procesul de

luare a deciziilor.

Modulul preia datele din baza de date, realizează diferite analize şi

furnizează informaţiile în forma dorită de utilizator (rapoarte detaliate

ori rezumate, grafice de orice tip). Cele mai puternice opţiuni sunt

analizele multi-dimensionale (OLAP), simulările, scenariile şi

prognozele.

Generator de rapoarte – utilizatorii obţin rapoartele dorite în cadrul

fiecărui modul funcţional folosind datele din baza de date a sist

ERP. Conţinutul rapoartelor (datele, ordinea acestora, nivelurile de

grupare, totalurile sau alte calcule) este specificat de utilizator.

...Platforme ERP completate cu module Business Intelligence (BI)

• BI – termenul aparţine Gartner Group (mijlocul anilor ‘90)

• conceptul a apărut înainte de anii ’70, era folosit în sistemele de raportare cu ajutorul mainframe-urilor (sisteme statice, bidimensionale, fără capacităţi analitice)

• tehnologia a fost determinată de cererea de sisteme multidimensionale dinamice pentru sprijinirea proceselor decizionale inteligente cu abilităţi predictive

De ce BI?

• Supravieţuirea pe piaţă în actualele condiţii concurenţiale presupune că o companie are nevoie de strategii de succes

• Strategiile de succes presupun capacitatea companiei de a anticipa condiţiile viitoare

• Înţelegea trecutului este modul cel mai bun de a prezice viitorul

BI face acest lucru

Care este modul obișnuit de utilizare a Business Intelligence într-o organizație?

• Business Intelligence conectează persoanele potrivite la informațiile potrivite, la momentul potrivit.

• De exemplu, când revizuie formularul curent de evaluare financiară, managerul de vânzări, Cristina, observă că o anumită regiune nu contribuie la fel de mult ca alte regiuni.

• Când analizează datele din foaia de calcul pentru regiunea care contribuie mai puțin, observă că o anumită persoană din departamentul vânzări, Ioan, are cifre de vânzări sub medie.

Business Intelligence ?

• Business Intelligence simplifică analiza și descoperirea informațiilor, facilitând accesul, înțelegerea, analiza, colaborarea și acționarea pe baza informațiilor, oricând și oriunde, pentru factorii de decizie de la toate nivelurile unei organizații.

• Se trece de la consumul informațiilor la dezvoltarea înțelegerii contextuale performante a informațiilor respective.

• Legând strategia cu măsurătorile, organizațiile au posibilitatea să dobândească avantaj competitiv, luând decizii mai bune mai rapid și la toate nivelurile organizației.

Business Intelligence - proces iterativ (acţiuni repetitive)

• punctul de pornire este mediul operaţional (esenţial integrat),

• datele sunt extrase din acest mediu şi sunt depozitate în depozitul de date (datawarehouse),

• depozitul de date se prezintă ca un container general de date, separat de datele operaţionale (BD din ERP),

• decidentul foloseşte SIAD (sisteme informaţionale de asistare a deciziilor) pentru a extrage datele din depozitele de date,

• pe baza corelării multidimensionale a datelor decidentul obţine informaţii care îi permit să realizeze scenarii de afaceri cu planuri de acţiune.

• Warren Buffet “... nu se câştigă prin prezicerea ploii, se câştigă prin construirea unei ambarcaţiuni “.

• O companie nu va putea să deţină un avantaj competitiv executând aceleaşi activităţi pe care celelalte companii le execută...

Tendinţe BI

• CORPORATE PERFORMANCE MANAGEMENT - model ce combină BI cu Business Performance Management = permite companiilor să-şi alinieze strategia şi procesele de afaceri cu activităţile zilnice de derulare afacerilor,

• ANALITICA PREVIZIONALĂ – determină rezultatele viitoare ale unui eveniment sau a probabilităţii de apariţie a unei situaţii. Este posibilă analiza automatizată a unei cantităţi imense de date cu diferite variabile. Tehnica include arbori decizionali, analiza cotei de piaţă, reţele neuronale, algoritmi genetici, text mining etc...

KM - Knowledge Management

• strategii organizaţionale pentru maximizarea profitului utilizand resursele intelectuale si informationale,

• procesul de gestionare a cunostintelor,

• managementul cunoasterii organizationale in scopul crearii valorii si generarii de avantaj competitiv.

KM – alternativă managerială

SOA – alternativă tehnologică

Knowledge Management

Învăţare şi memorie organizaţională

Capital intelectual =>

Performanţa organizaţiei

Cei “3i”

inovare (crearea de noi cunoştinţe)

învăţare (asimilarea de noi cunoştinţe)

interactivitate partenerială

• Strategie de afacere care face ca fiecare angajat sa fie o achiziţie

competitivă

• mai mult decât administrarea resurselor

umane

• îmbunătăţeşte eficienţa, eficacitatea şi

productivitatea forţei de muncă

• necesită noi procese susţinute de

tehnologii de top pentru gestiunea RU

• Ajută la punerea în ACŢIUNE

Resursele Umane

- cea mai importantă investiţie

Knowledge Management

Strategia Human Capital Management

Managementul cunoştinţelor la nivel organizaţional

Scopul managementului cunoştinţelor =

transformarea cunoaşterii tacite

în cunoaştere explicită

Oameni –

Tehnologie –

Procese –

ajută la transferul şi

culegerea informaţiilor

(cunoştinţelor)

componente care pun în

legătură oameni şi

cunoştinţe

pilonul succesului

Pentru performanţă, modulele ERP trebuie să prezinte

următoarele caracteristici:

asigurarea confidenţialităţii, protecţiei şi securităţii împotriva

accesului neautorizat la date. Securitatea este realizată la nivel de

utilizator, la nivel de sub-componentă şi la nivel de funcţionalitate

(pe operaţii: vizualizare, adăugare, modificare, ştergere);

scalabilitatea, adică posibilitatea de a începe implementarea într-o

configuraţie de bază, adăugând apoi alte module, în funcţie de

resurse şi necesităţi;

portabilitatea vizează trecerea uşoară de pe o platformă pe alta, în

principal la nivelul aplicaţiilor cu bazele de date;

trasabilitatea asigură urmărirea fluxului unui document prin firmă,

dar şi a tuturor prelucrărilor şi accesărilor aplicaţiei;

securitatea, concretizată într-un sistem coerent şi complet care

reglementează drepturile şi restricţiile utilizatorilor pe module,

funcţionalităţi, operaţii, până la nivelul câmpurilor din baza de date;

parametrizarea (proces numit şi personalizare sau adaptare)

permite definirea regulilor şi convenţiilor de bază specifice modului

în care fiecare beneficiar îşi desfăşoară activitatea.

Arhitectura extinsă

Hardware Reţele SGBD E-mail Porţi Internet

Financiar Distribuţie Resurse umane Producţie

CRM SCM E-Proc. Apl. Web Altele

Depozit de date şi aplicaţii BI

Portal pentru

conducerea executivă

Infrastructura tehnică

Aplicaţii ERP tranzacţionale

Aplicaţii avansate

Depozite trans-funcţionale

Tabloul de bord al conducerii

Integrare Knowledge Management

Module funcţionale SAP R/3 System

Module de bază în structura SAP R/3 System

Financiar-

Contabilitate Gestiunea proiectelor Resurse umane Planificarea producţiei Gestiunea investiţiilor

Control Workflow Mentenanţă Gestiunea materialelor

Gestiunea

capitalului fix Soluţii industriale Managementul

calităţii Vânzări şi distribuţie Trezorerie

Module în versiunea Internet mySAP.COM

mySAP Workplace mySAP Supply Chain

Management mySAP Customer

Relationship Management mySAP Financials

mySAP E-Procurement mySAP Product

Lifecycle Management mySAP Business

Intelligence mySAP Mobile Business

mySAP Human

Resources mySAP Marketplace mySAP Hosted

Solutions mySAP Technology

(sursa: www.sap.com)

An înfiinţare Companie Ţara Preluată de Anul Observaţii

1972 SAP Germania

1975 DataWorks SUA Epicor 1999

1977 JD Edwards SUA Peoplesoft 2006

1977 Oracle SUA

1978 Baan Olanda Invensys (UK)

SSA GT (SUA)

2000

2003

1979 QAD SUA

1979 Tetra Marea Britanie Sage 1999

1981 JBA Marea Britanie Geac (Canada) 1999

1981 SSA GT SUA Infor Global

Solutions

2006

1983 Damgaard Data

A/S

Danemarca Microsoft 2002 Interesul achiziţiei s-a

numit suita ERP

Axapta

1983 IFS Suedia

1984 Intentia Suedia

1987 Peoplesoft SUA Oracle

2000 Navision Software Danemarca Microsoft 2002 Navision Software „se

trage" din firma PC&C

ApS (1984)

Istoricul şi dinamica furnizorilor ERP

Cu ochii spre viitor... • Zilele în care întreprinderile erau considerate a fi salvate din punct de

vedere IT dacă dispun de pachete ERP au trecut...

• Azi, piaţa ERP este martora a 4 tendinţe majore:

1. cererea crescândă pentru aplicaţii personalizate, verticale şi transversale, astfel încât să fie acoperite toate ariile de desfăşurare a afacerii,

2. integrarea în pachetele existente a soluţiilor CRM, SCM , BI şi e-procurement ,

3. trecerea spre arhitectura n-tier datorată evoluţiei arhitecturii bazate pe servicii (SOA),

4. integrare Knowledge Management

• Arhitectura ERP II este mai complexă, bazându-se pe mai multe

straturi tehnice şi funcţionale.

• Pentru a accentua natura diferită a noilor sisteme ERP, ele sunt

considerate neconvenţionale.

• Sistemele ERP convenţionale vizează creşterea flexibilităţii,

transparenţei şi eficienţei proceselor economice din organizaţie.

• Atributul principal al noilor sisteme este colaborarea inter-

organizaţională, în crearea unui lanţ valoric eficient (arhitectura

Service Oriented Architecture – SOA- oferă sprijin în acest sens).

• Dezideratul este crearea unui "ecosistem" bazat pe colaborare care

permite organizaţiilor să partajeze cunoaştere. ERP II a evoluat odată

cu creşterea ponderii şi dependenţei de bunuri intangibile şi instituirea

managementului cunoştinţelor (Knowledge Management).

SOA (Service Oriented Architecture – Arhitectură software bazată pe servicii)

• tip de arhitectură software care presupune distribuirea

funţionalităţii aplicaţiei în unităţi mai mici, distincte - numite

servicii - care pot fi distribuite într-o reţea şi pot fi utilizate împreună pentru a crea aplicaţii destinate afacerilor.

• Serviciile comunică între ele trimiţând informaţii de la un serviciu

la altul.

• SOA este deseori văzută ca o evoluţie a programării distribuite si a programării modulare (toate casele mari producătoare de ERP au dezvoltat proiecte SOA).

Provocările afacerilor

•Globalizarea

•Lanţuri de afaceri

•Risk&Conformitate

•Loialitatea clienţilor

•Costuri operaţionale

Informaţia se găseşte în silozuri

informaţionale

•Versiuni multiple

•Inadecvată

•Incompletă

•Inaccesibilă

•Inoportună

•În afara contextului

Informaţia trebuie să

devină un activ strategic

PROVOCĂRILE INFORMAŢIEI ÎN SECOLUL XXI

60% dintre manageri declară că

au nevoie de mai multe instrumente de

analiză a informaţiilor (Business Intelligence)

Personalul petrece mai mult de 70% din

timpul lui de lucru în căutarea

informaţiei corecte, adecvate, oportune

SOA – alternativă tehnologică

Aplicaţia A

Aplicaţia B

Aplicaţia C

Aplicaţia D

Aplicaţia E

Aplicaţia F

Aplicaţia G

Aplicaţia H

Aplicaţia I

Aplicaţia J

Aplicaţia A

Aplicaţia B

Aplicaţia C

Aplicaţia D

Aplicaţia E

Aplicaţia F

Aplicaţia G

Aplicaţia H

Aplicaţia I

Aplicaţia J

D A T A

B U S

Integrarea clasică între 10 sisteme m o ş t e n i t e p r e s u p u n e p r o i e c t a r e a a 2 5

d e i n t e r f e ţ e p u n c t l a p u n c t . Un middleware bus reduce cu 60% numărul

i n t e r f e ţ e l o r ş i c r e ş t e p r o d u c t i v i t a t e a c u 1 0 0 % .

Procese servicii

WORKFLOW

Interacţiunea serviciilor

PREZENTARE

Servicii aplicaţii afaceri

LOGICA APLICAŢIEI

Servicii de informaţii

DATE

ENTERPRISE SERVICE BUS

Enterprise Resource Management evidenţiază rolul important al

economicului, predominant sau preponderent peste software şi se

referă la ansamblul de tehnici şi instrumente pentru gestiunea

resurselor întreprinderii.

ERP reprezintă doar una din aceste multe resurse ale întreprinderii.

Sub forma unei egalităţi am putea scrie

ERM = ERP + funcţiunile economice

Business Process Integration

=

ERP + e-Business+ Knowledge Management.

ERM = integrare + module software funcţionale

+ funcţiuni economice

Partea funcţională a ERP vizează fluxurile şi procesele economice şi

se regăseşte în module de aplicaţii specializate.

Partea de integrare asigură conectarea, punerea în legătură a funcţiu-

nilor economice. Integrarea poate fi privită aici ca o tehnică de comu-

nicare, iar tehnologia are un rol semnificativ în asigurarea ei.

Mijloace obişnuite de realizare a integrării în sistemele ERP sunt:

codul sursă, reţelele locale de calculatoare, Internet, poşta electronică,

protocoale şi baze de date.

ERM este considerată o soluţie completă de întreprindere care

constă din sistemul ERP şi activităţile funcţionale care se desfăşoară

în cadrul fiecărui modul (cu referire la management, decizii,

instruire, documentare, comunicare etc.), asigurând îmbinarea

armonioasă a acestora.

ROL

DOMENIU

FUNCŢIE

PROCESE

ARHITECTURĂ

DATE

Optimizarea întreprinderii Integrarea în lanţuri valorice, posibilităţi collaborative-commerce

Producţie-distribuţie Toate sectoarele/segmentele

Producţie, vânzări şi distribuţie, procese financiare

Procese verticale, transversale, aplicaţii industriale personalizate

Interne, ascunse Conectare externă inclusiv cea cu furnizorii şi clienţii

Web-aware, închisă, monolitică

Bazată pe web, deschisă modulară

Generate şi consumate intern

Publicate şi partajate intern şi extern

Sursa: Gartner Research

Aplicaţii ERP clasice versus ERP II

ERP II este o strategie competitivă care integrează sistemul ERP

de bază (esenţial) cu soluţii specializate CRM, SCM, BI

Arhitectura ERP II este mult mai complexă, organizaţia devine o

comunitate socială care adună, sintetizează şi difuzează cunoaştere.

Arhitectura ERP II

SOA

Server de aplica ţii ERP

Server de aplicaţii CRM/SCM

Server Web

Portaluri Web

Server de e-mail

I

N

T

E

R

N

E

T Browser Web

Aplicaţii e-mail

Aplica ţii de

întreprindere

Client

I

N

T

R

A

N

E

T

Structura unui sistem ERP extins

Industrie sector Q

ERP II

MRP

MRP II

ERP

Extended ERP

EAS

Industrie clasa A

Industrie X

Industrie segment Y

Infrastructură tehnologică

Funcţionalităţi personalizate

ERP declarate moarte

Conectivitate externă îmbunătăţită

Funcţionalităţi extinse

Trendul aplicaţiilor ERP

SOA

CRM

SCM

SCM

BI

1. Anderegg, T., ERP: A-Z Implementer’s Guide for Success, Resource Publishing, 2000

2. D. Hooiman, Inventory Planning & Optimization: Extending Your ERP System,

www.technologyevaluation.com, 2003

3. Davenport, T.H., Putting the enterprise into the enterprise system, în Harvard Business Review, nr. 4/1998

4. Hossain, L., Patrick, J.D., Rashid, M.A., Enterprise Resource Planning: global opportunities and challenges,

Idea Group Publishing, 2002

5. Kalakota, R., Robinson, M., e-Business Roadmap for Success, Addison-Wesley, Boston, 1999

6. Surmacx, J., Mix and Match ERP, www.cio.com, 2002

7. Măzăreanu, V., Inteligenţa în Business Intelligence, http://anale.feaa.uaic.ro/anale/resurse/54_Mazareanu_V_-

_''Inteligenta''_in_Business_Intelligence.pdf

7. Norris, G., s.a., E-Business and ERP: Transforming the Enterprise, J. Wiley & Sons, New York, 2000

8. O'Leary, D.E., Enterprise Resource Planning Systems, Cambridge University Press, 2000

9. Shields, M.G., E-Business and ERP: Rapid Implementation and Project Planning, J. Wiley & Sons, New York, 2000

10. Tadjer, R., Enterprise Resource Planning, în Internetweek, aprilie 1998

Adrese web: http://www.intelligententerprise.com

http://www.technologyevaluation.com http://www.erp.com/

http://erp.ittoolbox.com/ http://www.erpfans.com/

http://www.2020software.com/