8/14/2019 Epoca de aur spaniola

http://slidepdf.com/reader/full/epoca-de-aur-spaniola 1/4

O Agonie in Paradis

de El Greco, o pic-

tura care exprima

a artistului.

O Lope de Vega,

Descoperirea ~i cucerireaLumii Noi a adus Spanieisecolului al16-lea ~i imperiu-lui sau in plina expansiune,un nemasurat prestigiu ~ibogafii materiale. In aceastaperioada s-au pus bazele"epocii de aur" a artelor.

A ~a-numitul "Siglo de Oro" sau "secolulde aur" al culturii spaniole a inceput lajum:ltatea secolului al16-lea ~i a durat

aproximativ o sut:l de ani. in timpul acesteiperioade Spania a atit1s o grandoare care i-aadus un prestigiu considerabil, in cea maimare parte a Europei, cu propriet:lti ~i leg:lturiin Italia ~i Olanda, precum ~i o influent:1 mar-cant:l in Orientul indep:lrtat.

Mai mult decat atat, imperiul se extindeaacum spre America, ca urmare flreasc:l a des-coperirii ~i cuceririi Lumii Noi. A fost o perioa-d:l cand geniul creator spaniol a ie~it cuadev:lrat a iveal:l, chiar dac:l structura social:linterru1 e apropia rapid de declin. Ca niciodat:l

pan:l atunci, literatura spaniol:l a luat un mareavant, imbr:Icand diferite stiluri. in literatur:I,f:lr:I a reprezenta omare surpriz:l, din moment

ce Spahia ern- o tarn ad:1nc eligioas~, credintaa reprezentat o surs~ rnportanta de inspiratie.Numero~i scriitori, urmarid exemplul lui Filipal II-lea (1527-1598), n rege pios, care se con-sidern hirotonosit de Dumnezeu, s-au aplecatasuprn temelor mistice.

Fundalul religiosSfanta Tereza de Avila (1515-1582) a fost unadintre cele mai proeminente persoane misticecare c~uta s~ ating~ uniunea cu Dumnezeuprin contemplatie. Ea a c~l~torit in multelocuri din Spania, ducand o via~ de peni-ten~, postind ~i rugandu-se regulat ~i, con-form propriilor spuse, comunicand direct cuDumnezeu. Autobiogrnfia ei, al~turi de nume-roase poeme ~i scrisori de instruire religioas~,combin~ idealismul mistic cu sfaturi foarteprnctice pentru viata de zi cu zi.

Lucrarea ei cea mai cunoscuta, CastelulSpiritului (1577) compara sufletul uman cuun castel cu ~apte inc~peri ce radiaz~ spreexterior. Mesajul este acela c~ trebuie inaintatprin fiecare din cele ~apte inc~peri (repre-zentand cele ~apte stadii de rug~ciune) paru1cand devine posibil~ atingerea inc~perii cen-trale, unde poate fi intalnit Dumnezeu.

Misticismul de acest gen s-a propagat ~i inteatru, nu doar in piesele puse in scen~ pen-

tru regalitate ci ~i in cele jucate in piete, deactori ambulanti. Aceste piese aveau rnreoriparte de mai mult de o reprezentatie, astfel

cererea publicului pentru noi piese a dus lanenumarate realiz:lri de exceptie din parteascriitorilor (ii dramaturgilor spanioli.

Re1eta succesuluiF:lrn indoial:l, Lope de Vega (1562-1635) afost cel mai prolific dramaturg al epocii de aurspaniole. El pretindea a fi autorul a nu maiputin de 1800 de piese. A compus (ii nume-roase povestiri, nuvele (ii poeme.

ldealurile sale sunt foarte bine dezv:lluitein opera sa El A11e Nuevo de Racer Comedias("Noua art:l a dramaturgiei"); succesul public(ii de aici banii care s:l-i permit;I un nivel deviat:l convenabil; realizarea unei succesiuninarative care aduce publicului satisfactie chiarla final, astfel inc3.t acesta s:l p:lrnseasc:l ocul

de desf:l(iurare al piesei multumit, (iiamestecul abil de drama cu comedie.Pentru piesele sale, Lope de Vega s-a nspi-

cel vest it pentru a tiscris peste 1800 de

8/14/2019 Epoca de aur spaniola

http://slidepdf.com/reader/full/epoca-de-aur-spaniola 2/4

EPOCA DE AUR SPANIOLA

intre tirnp, Francesco de Quevedo (1580-1645) a adoptat un stil mult mai simplu.Maestru al parodiei, aceast~ "co~tiinta aSpaniei" a realizat caricaturi usturntoare laadresa regilor mincino~i, a preotilor orgolio~i,a nobilimii lacome ~i a doctorilor ignoranti.

O mare capodopera comicain contrast otal cu cinismul este umorul fin, defoarte bun~ calitate reg~sit in Don Quijote al

marelui Miguel de Cervantes, opern scris~ ndou~ perioade distincte -in 1605 ~i cu un aninainte de moartea artistului, n 1615. Satirizandaventurile populare, in care erau implicati eroivicleni ~i cavalerii cu idilele lor, opera repre-zinta cea mai importanta lucrare din literaturaspaniol~ ~i a avut o influenta considerabil~asupra dezvoltarii romanului in Europa.

Don Quijote, un nobil de la tarn, i~i pro-pune s~ indrepte toate relele, in calitate decavaler. in marele lui entuziasm el confundains~ hanurile cu castelele, morile de vant cuuria~ii, oile cu soldatii ~i criminalii cu vic-timele. Spre deosebire de slujitorul ~i compa-nionul lui, Sancho Panza, s;lrac dar istet, DonQuijote vede doar lucrurile ideale din viata ~iviseaz~ ot tirnpul cu ochii deschi~i. Sub fonru1de episoade, cartea prezinta o serie detipologii ale societatii spaniole ~i se spune c~ar fi chiar o paralel~ a vietii lui Cervantes.

O gravura din prima edi,ie a comedieiamatice Don auijote, de Cervantes547-1616), care-1 reprezinta pe eroulon auijote alaturi de slujitorul sau prapaditancho Panza.

Dupa moartea lui Lope de Vega, Calderonde la Barca (1600-1681) a fost recunoscut cacel mai mare dramaturg al Spaniei ~i a fostprivit ca un mare scriitor ale carui lucrari eraudeosebite prin frumusetea limbajului utilizat.

Piesa lui celebra, La Vida es Sueno (Viataeste un vis), se petrece n Polonia. Aici, regeleimaginar, un astrolog, cite~te n stele ca fiul saunou-nascut va deveni un despot crud ~i iamasura de a-l intemnita. cativa ani mai tarziu Ii

ofera o ~ansa. Dupa eliberare nsa, tanarul esteconfuz, ~i incapabil de a decide daca viata estereala sau doar un vis. Salbaticit complet, devineviolent ~i este intemnitat din nou. in acestmoment el se hotara~te sa devin:I un buncre~tin, ecunoscand ca lucrurile materiale sunttrecatoare ~i doar sufletul este nemuritor.

Schimbari de stilin perioada epocii de aur multe piese au fostscrise In versuri, urmand traditia indelungataa baladelor populare. Acest stil liric a lasatInsa loc, la Inceputul secolului aI17-lea, unuinou stil, obscur, cunoscut sub denumirea degongorism, dupa numele intemeietorului, Luisde Gongora (1561-1627). El a inventat o bunaparte a vocabularului pe care-l utiliza, optandadesea pentru metafore complicate ~i foarteimaginative, In locul utilizarii denumirilorcommune diferitelor objecte.

O Interiorul biblio-tecii palatuluiEscorial. Filip al 1I-leaa fost foarte intere-sat de cladire ~i i-asolicitat pictoruluiPellegrino Tibaldidin Italia un numarimpresionant defresce printre care ~i

pe cele de pe pere1iibibliotecii.

t atat din contemporaneitate cat ~i din istorieu din legendele populare ~i a calatorit in

umeroase ocuri unde a intalnit oameni dinate straturile sociale. Idolatrizat de amatorii teatru, artistul nu a fost un creator de rnarirsonaje, ca Shakespeare, nsa a pus adeseascena proverbele cele mai cunoscute. Multe

n piesele sale 11 rezinta pe Dumnezeu ca pen personaj, a fel ca ~i pe majoritatea regilorfuncti ai Spaniei.Filosof ~i doctor in teologie, el a fost exilat

n Madrid, ca urmare a unui duel in care-a ranit adversarul ~i a faptului ca s-asatorit de doua ori, timp in care mai aveameroase arnante. La sfar~itul vietila deveniteot ~i s-a retras din viata public:i.

LoialitateaFuente Ovejuna, una din piesele cele maimoase ale lui Vega, un oficial dezonorezagrup de femei ~i insulta populatia mascu-a. in final, el este ucis, insa anchetatorii

gelui, confruntati cu o conspiratie a tacerii,nt incapabili sa descopere cine a pus la calema. Ori de cate ori locuitorii ora~ului eraurebati despre. fapta~ ei raspurideau inva-bil cu numele ora~ului: Fuente Ovejuna.reaga Spanie a fost incantata de acestemplu dramaturgic de loialitate ~i cama-derie.

O O vedere de susa Escorialului,construit de Filip incinstea SfantuluiLauren1iu. Cladirea aservit ca manastire,palat, dar ~i ca mau-soleu pentruinmormantarearegilor Spaniei.

8/14/2019 Epoca de aur spaniola

http://slidepdf.com/reader/full/epoca-de-aur-spaniola 3/4

Incercat sa redea realitatea ci s-a straduit saevoce, pe panza, esenta experientei mistice.lmaginile reprezentate de el transmit o fer-venta devotiune mistica.

Realismul lui VelasquezLa trei ani dupa moartea lui El Greco, un altartist, foarte diferit, Diego Velasquez (1599-1660) I~i incheia studiile. Considerat de multidrept cel mai mare pictor al generatiei sale, Incariera sa timpurie Velasquez a urmat natura-lismul pictorului italian Caravaggio, prezen-tand lumea a~a cum este.. Lucrarile sale celemai cunoscute din perioada timpurie sunta~a-numitele "scene de bucatarie". Ele ilus-treaza personajele alaturi de mancare,bautura, ustensile de bucatarie ~i de alteobiecte de uz casnic. Batriina flerbiind oua ~iViinzatorul de apa din Sevilla sunt doua din-tre cele mai celebre tablouri. Complet deta~atde tema principala, Velasquez nu a ironizat ~inici nu a sentimentalizat scenele. Obiectelesunt pictate foarte realist, cu multe detalii.

Reputatia lui Velasquez l-a adus In atentianobilimii inca din tinerete ~i a fost adus laMadrid ca pictor de curte, legand o prieteniecu Filip allV-lea care va deveni patronul sau.Spre deosebire de El Greco, Velasquez a reali-zat putine lucrari religioase. El a preferat sapicteze portretele formale ale familiei regale ~i

O Velasquez a pictat o serie de portrete aleregelui Filip IV. din tinere,e pana la batra-ne,e. El l-a prezentat pe rege cu un amestecciudat de afec,iune sincera ~i deta~are.

aceast:I perioada., Spania a produs ~izitori de marc;l. De exeinplu, Antonio

abezon a fost considerat echivalentull al lui Bach ~i multi alti muzicienientativi, ca de exemplu Luis de Victoria,mpus multe lucra:ri pentru biseric;l.mele favorite ale cantecelor popularedragostea, religia, legendele traditionale,ate uneori cu mult umor. Se canta laa:, multe din melodiile compuse In acead;l pot fi ~i ast:Izi auzite In Spania.

Arhitecturactura a luat o nou;l directie la initiativai Carlos al V-lea, care a comandat unalat, in Granada, In 1529 ~i pentru careus o parte din mult mai renumitul palat

Alhambra. Proiectat cu influentii italian;l,corial, lang;l Madrid, reflect:I clar tem-entul sobru al succesorului s;lu, Filip al~i este cel mai mare monument constru-timpul domniei acestuia. Constructia aatat C;l palat cat ~i ca m;ln;lstire ~i loc deare il membrilor familiei regale.

e~i exteriorul cl;ldirii este sever ~i ap;l-comparat chiar o Inchisoare imens;l,

orul este complet diferit. Ca un avizatc;ltor al picturii, Filip a dorit s;l decorezeea corespunz;ltor ~i l-a invitat pe

grino Tibaldi, din ltalia, s;l realizeze fres-Escorialului, comandand de asemenealucra:ri mari pentru colectia regal;l, de lala fel de renumiti ca Tizian.

El Grecoenea lucr;lri au avut o mare influentiia arti~tilor vremii din Spania, ei fiind

diferiti, ca stil, de tendintele artisticeau precedat acea perioada.. Cu sigurantii,u modelat in mod direct picturile lui Elo (1548-1614) care se pare c;l ar fi studi-Venetia, sub Indrumarea lui Tizian.l Greco s-a n;lscut In insula Creta, de

~i numele lui care Inseamn;l "grecul",at u~or, Rind mult mai u~or de pro-t decat Domenico Theotocopuli.rovenienta bizantin;l a lui El Greco ~i ex-nta venetian;l in ceea ce prive~te utilizareaii s-au imbinat pentru a produce un stilnal care prezenta chiar esenta compoziti-renascentiste al;lturi de spiritualitate, ca o

esential;l a traditiilor religioase spaniole.dev;lr, cele mai multe lucra:ri ale lui Elo au fost realizate pentru biseric;l care l-ampensat in mod corespunz:1tor, permitandului s;l duc;l un trai confortabil. AgoniaParadis (1595) a fost pictat dup;l dou;lzecini de la sosirea lui in Toledo, casa lui pen-oti anii ce au urmat.abloul red;l clar tr;ls;lturile care au domi-ntreaga opera: a lui El Greco. Personajeleca de obicei, zvelte ~i intens alungite, cu

ele ca ale unor valv;lt:Ii. Peisajul cuprindeforme In vartej, ca o prelungire a unei

erii. Utilizarea culorii este ~i ea o particu-te: tonuri acide de galben ~i verde, cute de mov care sunt Intr-un contrast evi-cu cerulluminat de lun;l, ceea ce creeaz;lrnosfera: foarte s tranie. El Greco nu a

Las Meninas, pictat de Velasquez in 1656.ceasta capodopera artistul este ocupat curea portretelor Regelui ~i Reginei, a

r reflec,ie poate ti observata in oglindafundal. ~

"'

40

8/14/2019 Epoca de aur spaniola

http://slidepdf.com/reader/full/epoca-de-aur-spaniola 4/4

EPOCA DE AUR SPANIOLA

anturajului acesteia, ucrari pentru care eraoarte bine platit ~i datorita carora a devenitoarte popular la curte.

in portretele executate in ultirnii ani deata, Velasquez a realizat un portret de grup

onsiderat a fi o capodopera a artei spaniolen secolul al17-lea, Las Meninas (Domni~oa-le de onoare). Acest tablou atrage imediatentia prin a~ezarea n tablou, care intriga. Seede studioul pictorului unde Velasquez este

reocupat cu pictarea Regelui ~i a Reginei. Eiot fi observati doar in fundal, in reflectiaglinzii. Fiica lor cea rnica impreuna cu suitaare o insote~te ocmai au intrat in incapere ~ie ndreapta catre personajele regale, ntreagacena fiind prezentata din unghiul persona-lor regale.

Stiluri contrastanteartolome Esteban Murillo (1617-1682) ~irancisco de Zurburan (1598-1664) au fostontemporanii lui Velasquez dar au pictatiniluri foarte contrastante.

Murillo a pictat atat tablouri religioase cat ~iblouri inspirate din viata obi$nuita a celor

raci din Andaluzia, ntr-o maniera personalaare combina compozitia armonioasa cu unatos evident. in celebrul tablou Bunicaespitducbind un copil, o femeie in varstaoate fi vazuta intr-o activitate obi~nuita pen-u acele vremuri. Tabloul sau cel mai faimoste probabil Mo~e lovind stanca, una din

ele unsprezece lucrari executate pentruiserica Sf. Gheorghe. Zurburan s-a specializat

naturi moarte insa era cunoscut ~i pentructurile figurilor religioase. Telul sau, ca ~i cellui El Greco, a fost de a releva n tablourilele mai degraba spiritul decat materia.insa, in timp ce artele infloreau, societatea

aniola prezenta o schimbare a valorilor.piritul national era. ntr-o puternica ~ovaiala,tr-un climat economic pe cale de deterio-re, avand o slaba conducere oferita de regi

uccesivi. Cam prin anul1675, epoca de aur,cunoscuta atat pentru productiile ei literare

at ~i pentru artele sale vizuale, a inceput saprabu~easca.

O Baieti zdrentaro~imancand pepeni ~istruguri de Murillo(1617-1682). Stilulu~or ~i dulce al ope-rei tarzii a lui Murillo1intea o abordareemo1ionala directacare se potrivea atatscenelor cu "baie1iicer~etori.. cat ~i su-biectelor religioase.

O Zurburan ( 1 598-1664) este renumitpentru scenele salereligioase dar ~i pen-tru naturile moartepictate. Impactul pecare-1 are Naturamoarta cu portocaleprovine mai ales dinstilul de tratare rea-

list a celor treigrupuri, in contrastcu fundalul rigid,1eapan.

46