+ All Categories
Home > Documents > 29401434 Limba Spaniola

29401434 Limba Spaniola

Date post: 26-Nov-2015
Category:
Upload: coryna21
View: 214 times
Download: 37 times
Share this document with a friend
59
LIMBA SPANIOLA Genul substantivelor Substantivele care se termina in –o sunt de obicei masculine. Substantivele care se termina in –a sunt de obicei feminine. Exemple: el chico – la chica el gato – la gata Subastantivele masculine care se termina intr-o consoana au adesea un corespondent care se termina in –a. el profesor – la profesora (profesorul-profesoara) el doctor –la doctora (doctoral – doctorita) el señor – la señora (domnul – doamna) Unele substantive care se refera la o persoana au aceiasi forma si pentru masculine si pentru feminine.Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la". el estudiante – la estudiante (studentul – studenta) el pianista – la pianista (pianistul – pianista) el artista – la artista (artistul – artista) Substantivele care se termina in –sión,-ción,-dad, - tad,-tud,-umbre; sunt feminine. la televisión – televiziunea la decision – decizia la conversación – conversatia la habitación – locuinta,asezarea la ciudad – orasul la universidad –universiatea la dificultad – dificultatea la libertad – libertatea la actitud – atitudinea la gratitude – recunostinta la certidumbre – certitudinea la muchedumbre – multimea,aglomeratia Unele substantive terminate in –a sunt masculine: el problema- problema el programa - programul el telegrama – telegrama el mapa – harta el sistema – sistemul el poema – poemul,poezia
Transcript
  • LIMBA SPANIOLA

    Genul substantivelor

    Substantivele care se termina in o sunt de obicei masculine.Substantivele care se termina in a sunt de obicei feminine.Exemple: el chico la chica el gato la gata

    Subastantivele masculine care se termina intr-o consoana au adesea un corespondent care se termina in a.

    el profesor la profesora (profesorul-profesoara) el doctor la doctora (doctoral doctorita) el seor la seora (domnul doamna)

    Unele substantive care se refera la o persoana au aceiasi forma si pentru masculine si pentru feminine.Acestor cuvinte le indica genul articolul "el" sau "la".

    el estudiante la estudiante (studentul studenta) el pianista la pianista (pianistul pianista) el artista la artista (artistul artista)

    Substantivele care se termina in sin,-cin,-dad, - tad,-tud,-umbre;sunt feminine. la televisin televiziunea la decision decizia la conversacin conversatia la habitacin locuinta,asezarea la ciudad orasul la universidad universiatea la dificultad dificultatea la libertad libertatea la actitud atitudinea la gratitude recunostinta la certidumbre certitudinea la muchedumbre multimea,aglomeratia Unele substantive terminate in a sunt masculine:

    el problema- problema el programa - programulel telegrama telegrama el mapa hartael sistema sistemul el poema poemul,poezia

  • el dia ziua el tema tema,subiectulel clima clima el idioma limba (vorbita)el sofa canapeaua el planeta - planeta

    Cateva cuvinte care se termina in o sunt feminine. la mano- mana,bratul la radio radioul Unele substantive au doua genuri,fiecare gen corespunde altui sens. el frente frontul (la razboi) el policia - politistul la frente fruntea la policia - politia el guia ghidul el orden - ordinea la guia cartea ghid la orden ordinea Numeralele cardinale

    1.uno Numarul "uno" schimba forma "uno" in "un" inaintea unui 2.dos substantive masculine. 3.tres un libro o carte4.cuatro un perro un caine5.cinco un hombre un om6.seis Numarul "uno" schimba forma "uno" in"una" inaintea unui 7.siete substantive feminin.8.ocho una pluma un stilou9.nueve una gata o pisica 10.diez una chica o fata

    Pluralul substantivelor

    Daca un substantiv se termina intr-o vocala,formeaza pluralul prin adaugarea lui s. libro:libros (libro + s) seora:seoras (seora + s)Daca un substantive se termina intr-o consoana formeaza pluralul prin adaugarea lui es. el borrador los borradores (borrador +es) la universidad las universidades (universidad +es) la ciudad las ciudades (ciudad + es)

  • Daca un substantive se termina in in,adauga es si pierde accentual scris. el avin los aviones la conversacin las conversaciones la seccin las secciones la television las televisions

    Daca un substantiv se termina in z,adauga es si schimba z cu c. el lpiz los lpices la voz las voces el tapiz las tapices la actriz las actricesCand pluralul se refera la doua sau mai multe substantive de genuri diferite,se foloseste pluralul masculinului.Substantivele compuse sunt mereu masculine si formeaza pluralul doar prin schimbarea articolului hotarat.

    Articolele definite si nedefinite

    Articolul definit (hotarat)

    el masculine singular la feminin singular los masculin plural las feminin plural

    Articolul nedefinit (nehotarat)

    un masculine singular una feminin singularunos masculine plural unas feminin plural

    Forma verbului "Hay"

    Verbul "hay" se foloseste atat pentru singular cat si pentru plural.Are intelesu de:exista,se afla,sunt.Exemple: Hay muchos libros en la biblioteca.(Sunt multe carti in biblioteca) Hay un libro encima de la mesa.(Este o carte chiar pe masa. Hay dos baos en mi casa. (Sunt doua bai in casa mea.) ?Hay muchos estudiantes en la clase?(Sunt multi studenti in clasa?) ?Hay una chica o dos ? (Este o fata sau doua?)

  • Pronumele personal

    eu yo noi nosotrostu t voi vosotrosdumneata,dumneavoastra (singular) dumneavoastra (plural)usted ustedesel l ei ellosea- ella ele ellas

    Forma vosotros este folosita numai in Spania,in America Latina ustedes este folosit in ambele situatii:de politete si familial.

    Verbele regulate

    Conjugarea verbelor regulate

    1.verbul la infinitiv terminatia ar + o,as,a,amos,is,anhablar hablo (hablar ar + o )2.verbul la infinitiv terminatia er +o,es,e,emos,is,encomer comes (comer er + es)3.verbul la infinitiv terminatia ir +o,es,e,imos,is,envivir vive (vivir ir +e)

    Verbe regulate comune

    alquilar a inchiria amar a iubiandar a merge pe jos ayudar a ajutabailar a dansa buscar a cautacaminar a merge pe jos cantar a cantacocinar a gati comprar a cumparacontestar a raspunde dejar a lasa desear a dori ensear a invata pe cinevaentrar a intra enviar a trimiteescuchar a asculta esperar a spera,a asteptaestudiar a studia firmar a semnaganar a castiga gastar a cheltuihablar a vorbi lavar a spalallegar a sosi llevar a purta, a ducemandar a trimite,a ordona mirar a privinecesitar a avea nevoie olvidar a uita

  • pagar a plati practicar a practicapreguntar a intreba preparer a pregatiregresar a se intoarce saludar a salutetocar a atinge,a canta la un instrumenttomar a lua,a bea trabajar a munci viajar a calatori visitor a vizita

    verbele -er

    aprender a invata comer a mancabeber a bea comprender a intelegecorer a alerga creer a crededeber a trebui esconder a ascundeleer a citi meter en a baga in poseer a poseda prometer a promiteromper a rupe,a strica temer a se temevender a vinde

    verbele - ir abrir a deschide admitir a admiteasistir a a insoti la cubrir a acoperidecider a decide describer a descriedescubrir a descoperi discutir a discutaescribir a scrie existir a existaomitir a omite partir a impartipermitir a permite recibir a primisubir a urca sufrir a suferiunir a uni vivir a trai

  • Adjectivul

    Adjectivele care se termina in o au patru forme:

    alto (masculin singular) alta (feminin singular)altos (masculin plural) altas (feminin plural)

    Adjectivele care se termina in e au doua forme :

    inteligente (masculine,feminin singular)inteligentes (masculine,feminin plural)

    Majoritatea adjectivelor care se termina intr-o consoana au doua forme:

    popluar,populares (formeaza pluralul adaugand es)

    Adjectivele de nationalitate care se termina intr-o consoana nu urmeaza aceleasi reguli ca si alte adjective terminate intr-o consoana.Acestea au forma feminine terminate in a. el muchacho espaol los muchachos espaoles la muchacha espaola las muchachas espaolas

    Adjectivele terminate in or,-n,-n,-sau -in de asemenea au o forma feminine distincta. el chico hablador los chicos habladores la chica habladora las chicas habladorasAdjectivele de cantitate stau mereu inaintea substantivului.pocos librosmuchos libros

    Zilele saptamanii

    Luni lunes Marti martes Miercuri mircolesJoi jueves Vineri viernes Sambata sbado Duminica domingoToate zilele saptamanii sunt de gen masculine .

    el lunesel martesel mircoles

  • el jueves No trabajo el lunes.el viernes (Nu lucrez luni)el sbadoel domingo

    Zilele saptamanii care se termina in s nu schimba forma pentru plural.Numai articolul. el viernes los viernes el sbado los sbados el domingo los domingos Pentru a exprima ziua,se foloseste verbul ser.

    ?Qu dia es hoy ? Ce zi este astazi?Hoy es lunes. Azi este luni.Maana es martes.Maine este marti.Salimos el lunes.Iesim luni.

    Numeralele cardinale 11- 30

    11-once 21-veintiuno12-doce 22-veintis13-trece 23-veintitrs14-catorce 24-veinticuatro15-quince 25-veinticinco16-diecisis 26-veintisis17-diecisiete 27-veintisiete18-dieciocho 28-veintiocho19-diecinueve 29-veintinueve20-veinte 30 -treinta

  • Ser si estar

    Pentru a adresa o conditie se foloseste estar.Estar este un verb neregulat si nu urmeaza regulile standard de conjugare pentru verbele ar.

    estoy ests est estamos estis estanPentru a adresa o calitate esentiala,se foloseste ser.Ser este de asemenea un verb neregulat. soy eres es somos sois sonDaca vorbiti despre ce este ceva (o calitate generala),folositi ser;daca vorbiti despre cum este ceva (o conditie care poate fi usor schimbata),folositi estar. Ser este folosit pentru a exprima ora,ziua si data

    ?Qu hora es? Son las tres.?Qu dia es hoy? Hoy es lunes.

    ?Qu fecha es hoy? Hoy es el cinco de mayo. Ser este folosit pentru a exprima locul de origine.

    ?De dnde eres t? Soy de Columbia. Ser este folosit pentru a exprima o ocupatie. ? Cul es tu trabajo? Soy entrenador.(antrenor) Ser este folosit pentru a exprima nationalitatea

    ?Es ella portorriquea? No es guatemalteca.

    Ser este folosit pentru a exprima religia sau apartenenta politica.?Son los Garcia bautistas? Sunt Garcienii baptisti?

    No,son catlicos. ?Es el gobierno socialista? Este guvernul socialist? No,es comunista. Ser este folosit pentru a exprima din ce material este facut.

  • ?De qu material es la mesa? Es de madera. (madera-lemn) Ser este folosit pentru a exprima posesia.

    ? De quin es la pluma?Es de Emilio. Ser este folosit pentru a exprima relatia de rudenie dintre o persoana si

    alta.? Quin es Rogelio? Es el esposo de Marta

    Ser este folosit cu expresii sigure impersonale. Es importante practicar cada dia.Este important sa practici in fiecare zi. Es necesario hablar mucho.E necesar sa vorbesti mult.

    Ser este folosit pentru a spune unde un eveniment are locLa pelicula es en el cine.Filmul este la cinematograf.la fiesta es en el club Fantstico.Petrecerea este in clubul Fantastic.

    Ser este folosit cu adjective pentru a exprima calitati inerente sau esentiale.Miguel es un hombre sincero.Miguel este un om sincer.Tambin es guapo.De asemenea este si frumos.

    Estar este folosit pentru a exprima locatia geografica sau fizica.?Dnde ests?Estoy en el cuarto.? Dnde est Mxico? Chile est en Amrica del Sur.

    Este folosit cu adjective pentru a exprima o stare sau o conditie.?Como ests?Estoy muy bien,gracias.

    Estar este folosit cu multe expresii idiomatice.estar de acuerdo- a fi de accordestar de pie a sta in in picioareestar en camino- a fi pe drumestar en las nubes a fi cu capul in nori

    Estar este folosit cu timpul progresiv.?Qu estas comiendo ? Ce mananci (acum,in momentul de fata) Estoy comiendo arroz y frijoles.Mananc orez si fasole.

    Cand verbul a fi este urmat de un adjectiv,verbul poate schimba sensul adjectivului.El professor est aburrido.profesorul este plictisit.(stare schimbatoare)El professor es aburrido. Profesorul este plictisitor.

  • Negatia

    Pentru a face o propozitie negativa,puneti cuvantul no inaintea verbului. Ella no habla ingles. l no es professor.Cand raspunsul la o intrebare este negative,cuvantul no apare de doua ori,ca si in romana. ?Habla Ud. espaol? No,no hablo espaol. ?Est Gerardo en la clase? No Gerardo no est en la clase.

    Vocabular

    algo (ceva) nada (nimic) alguien (cineva) nadie (nimeni)algn (-o,-a,-os,-as) (vreun,vreuna,vreunii,vreunele) ningn (-o,-a,-os,as) (niciunul,niciuna,niciunii,niciunele)siempre (mereu) nunca (niciodata) jams (niciodata,vreodata)tambin (de asemenea) tampoco (nici,nici nu)oo (sausau) nini (nicinici)

    Alguno si ninguno pierd o inaintea unui substantive masculin..?Tienes algn libros? No,no tengo ningn libro.

    Ninguno(-a) este in general folosit cu forma de singular. ?Tienes algunas revistas? No,no tengo ninguna. ?Tienes algunos libros ? No,no tengo ninguno.

    Pluralul lui ninguno (-a) este folosit numai cand substantivul este numai la plural.No hay ningunas tijeras en la caja.(Nu sunt foarfece in cutie)

    Interogatia

    Urmatoarele intrebari inseamna acelasi lucru:

    ?Maria habla espaol? Maria vorbeste spaniola? ?Habla Maria espaol?

    ?Habla espaol Maria?Raspunsuri posibile

  • Si,Maria habla espaol.No,Maria no habla espaol.

    Alt mod de a forma o intrebare este de a adauga o scurta intrebare la sfarsitul propozitiei. ? Maria habla espaol,no? Cuvinte comune pentru a introduce o intrebare:

    ?Adnde? = unde,incotro (intreaba pentru o destinatie) ?Dnde? = unde (intreaba pentru o locatie) ?De dnde ? = de unde ?Cmo? = cum ?Cul (-es)? = care si care (pentru plural) ?Cundo? = cand ?Cunto (-a)? = cat,cata ?Cuantos (-as)? = cati,cate ?Qu? = ce ?De qu? = din ce,despre ce ?Quin (-es)? = cine si cine (plural) ?A quin (-es)? = pe cine,cui ?Con quin (-es)? = cu cine ?De quin (-es)? = al/a cui ?Por qu?= de ce ?Para qu? = pentru ce Adjectivele posesive

    Adjectivele posesive se acorda in functie de substantiv,cu lucrul determinat si nu cu posesorul.

    mi libro cartea mea tu pluma stiloul tau tus plumas stilourile tale

    Mi,tu si su nu au forma masculine si feminine, se modifica in functie de numarul substantivului.mi amigo tus hermanos su libromi amiga tus hermanas sus plumas

    mi = al meu,a mea tu al tau,a ta

  • Su,ca si tu,poate insemna al tau,a ta.Diferenta dintre cele doua adjective este ca su se foloseste cu caracter de politete.

    Su are patru forme :al lui,a ei,ai lor si formal:al tauMaria busca su cuaderno.Juan busca su caderno.Ellos buscan su cuaderno.Su madre busca su cuaderno.

    Nuestro inseamna al nostru,a noastra.

    nuestro hermano nuestra hermananuestros hermanos nuestras hermanas

    Vuestro inseamna al vostru a voastra.

    vuestro libro vuestra plumavuestros libros vuestras pluma

    Ca si vosotros,vuestro este folosit numai in Spania.

    Verbe neregulate:Tener si Venir

    Tener si venir sunt verbe neregulate.

    tener a avea venir- a veni

    tengo/vengotienes/vienestiene/vienetenemos/venimostenis/venistienen/vienen

    Tener que .Hay que.

    Tener que + infinitiv este un mod de a exprima obligatia de a face ceva.Aceasta expresie poate fi tradusa prin a trebui.Tener se conjuga in functie de subiect.Tengo que comer las verdures.Trebuie sa mananc legumele.

  • ngel tiene que leer el peridico. ngel trebuie sa citeasca ziarul.Ellos tienen que comprar una revista.Ei trebuie sa cumpere o revista.

    Hay que + infinitive este folositsa exprime idea ca e necesar sa faca ceva.Este mai mult o expresie generala,iar forma verbului hay ramane aceeasi.Hay que tomar un taxi.E necesar sa iei un taxi.Hay que estudiar mucho.Trebuie (e necesar) sa studiezi mult.

    Diferenta dintre cele doua expresii pe exemple:

    Maria tiene un examen el lunes.Ella tiene que estudiar.Maria are examen luni.Ea trebuie sa invete mult. No es fcil aprender espaol.Hay que practicar mucho.Nu e usor sa inveti spaniola.Trebuie (e necesar) sa practice mult.

    Expresii cu Tener

    tener __aos a avea __ani tener calor a-ti fi cald tener frio a-ti fi frig tener hambre a-ti fi foame tener sed a-ti fi sete tener sueo a-ti fi somn tener dolor de - a te durea . tener razn a avea dreptate tener prisa a se grabi tener xito a avea succes tener miedo a a se teme de ceva tener miedo de a se teme de a face ceva tener celos a fi gelos tener confianza a avea incredere tener cuidado a avea grija tener vergenza a-ti fi rusine tener la culpa a fi vinovat tener suerte a fi norocos tener lugar a avea loc tener ganas de a avea chef de tener en cuenta a fi de acord

  • Expresii pentru vreme

    Pentru a descrie vremea este folosit verbul hacer. ?Qu tiempo hace? Cum e timpul ? Hace frio.Este frig. Hace calor.Este cald. Hace viento.Este vant. Hace sol.Este soare. Hace buen tiempo.E vremea buna. Hace mal tiempo.E vreme rea. Hace fresco.E racoare.

    Deoarece expresiile folosesc substantive,ele sunt modificate cu adjective nu cu adverbe. Hace frio.Hace mucho frio.(nu muy).

    Exista de asemenea expresii pentru vreme care folosesc verbul hay:Hay niebla.E ceata.e neguraHay neblina.E ceata.Hay sol.E soare.Hay luna.E Luna.Hay relmpagos.Hay umedad.Este umezeala.E umed.Hay nubes.Este inorat.Hay lluvas torreciales.Hay un vendeval.E furtuna.Hay granizo.E grindina.Hay lloviznas.Burniteaza.Ploua marunt.

    Alte pentru vreme folosesc verbul estar impreuna cu un adjectiv:Est oscuro.E intuneric.Est nublado.e inorat.Est lloviendo.

    Alte expresii de vreme folosesc doar un adjectiv:Llueve.Ploua.(llover a ploua)Nieva.Ninge.(nevar- a ninge)Truena.Tuna (tronar a tuna)

    Moduri comune de a intreba cum e vremea:?Qu tiempo hace??Qu clima hace??Cmo est el tiempo?

  • ?Cmo est el clima en ?? Cmo est el clima hoy?

    Personalul a

    Obiectul direct este un substantive sau un pronume care primeste actiunea verbului.In urmatoarele propozitii,obiectul direct este scris subliniat.

    Mike loveste mingea. George o cheama pe MariaIn Spaniola cand obiectul direct este o persoana, acesta este precedat de prepozitia a.Corect: Jorge llama a Maria.Jorge o cheama pe Maria.Incorect: Jorge llama Maria.Personalul a este de asemenea folosit daca obiectul direct este un animal domestic.La mujer acaricia a su pero.(acariciar)Femeia mangaie cainele ei.El perro persigue a la gata.(perseguir)Cainele fugareste pisica.Personalul a nu este folosit daca obiectul direct nu este o persoana sau un animal domestic.Corect: Bebo la leche.(beber) Beau lapte.Incorect:Bebo a la leche.Personalul a nu este folosit dupa verbul tener sau verbul hay,indifferent daca obiectul direct este o persoana.Corect:Tengo dos hermanos.(tener) Am doi frati Hay cinco chicas.Sunt cinci fete.Incorecto: Tengo a dos hermanos. Hay a cinco chicas.Daca obiectul direct este o persoana nedefinita,personalul a nu se foloseste.Rezultatul este ca persoana devine nepersonalizata.Necesito medico.Am nevoie de (orice) doctor.Am nevoie de asistenta medicala.

    Uniri de cuvinte

    Cand a sau de precede articolul definit el,cele doua cuvinte se unesc devenind un singur cuvant.

  • a + el = al de + el = delDe + la,de+las, de + los,a+la, a+ las,si a+los nu sunt niciodata unite. Verbele care schimba o:ue

    La prima grupa de verbe care-si schimba baza,litera o din baza se schimba in ue la toate persoanele cu exceptia lui nosotros si vosotros. contra cuento,cuentas,cuenta,contamos,contis,cuentan mover muevo,mueves,mueva,movemos,movis,muevan dormerduermo,duermes,duerme,dormimos,dormis,duerman

    Verbe comune care schimba o:ue

    almorzar a lua pranzul colgar a agata (de ceva)aprobar a aproba contar a povesti,a numaracostar a costa devolver- a inapoia (un obiect)volver a se intoarce (de undeva) dormir a dormiencontrar a gasi envolver a invalui,a impachetamorder a musca mover a mutaprobar- a proba recorder a-si amintiresolver rezolva rogar a rugasonar a suna sonar(con)- a visa (pe)tostar a praji volar -a zbura

    La a doua grupa de verbe care schimba baza,litera e din baza se schimba in ie,la toate persoanele exceptand nosotros si vosotros.

    cerrar cierro,cierras,cierra,cerramos,cerris,cierran entender entiendo,entiende,entiende,entendemos,endis,entiendan mentir miento,mientes,miente,mentimos,mentis,mienten

    Verbe care schimba e:ie

    acertar- a ghici,a avea dreptateadvertir a avertiza,a prevenicerrar a inchidecomenzar a incepeconfesar a marturisi

  • consenter a rasfataconverter a transforma defender a aparaempezar a incepe encender a aprinde,a da focentender a intelege fregar a frecahervir a fierbe mentir a mintinegar a nega pensar a se gandiperder a pierde preferir a prefera

    La a treia grupa de verbe care schimba baza,litera e din baza se schimba in i la toate persoanele,cu exceptia lui nosotros si vosotros. repetirrepito,repites,repite,repetimos,repitis,repiten competir compito,compites,compite,competimos,competes,compiten pedir pido,pides,pide,pedimos,pedis,piden

    Lista cu verbe care schimba e:i

    bendecir a binecuvanta impeder a impiedicacolegir a deduce maldecir a blestemacompetir a concura medir a masuraconsiguir a obtine pedir a cerecorregir a corecta pperseguir a pesecuta,a urmaridecir a spune reir a radedespedir a-si lua ramas bun,a concedia repetir a repeatelegir a alege seguir a urmari,a continuafreir a praji server a servigemir a geme sonreir a zambi

    Verbele neregulate:Estar,Ir,Dar

    estar,ir,dar

    estoy voy doyests - vas - dasest - va daestamos vamos - damosestis vais daisestn van dan

  • Ir a + infinitiv

    ir a + infinitive = a avea avea de gand sa faca ceva (in viitor)

    Eduardo va a converser con mi hermana.Vas a inviter muchas muchachas.Vei invita multe fete.

    Cuvinte si expresii de timp

    hoy azi maana mainems tarde mai tarziu esta tarde in dupa-amiaza astala semana que viene- saptamana viitoareel mes que viene luna care vineel ao que viene anul care vineesta noche disearamaana por la maana maine dimineatamaana por la tarde maine dupa amiazamaana la noche maine seara

    Acabar de

    acabar de + infinitiv = terminarea unei actiuni(in trecutul cel mai recent)

    Acabas de invitar a muchas muchachas.Tocmai ai invitat multe fete.

    Volver a

    volver a + infinitiv = a face ceva din nou

    Vuelvo a leer el libro.Citesc iar cartea.

    volver (verb care schimba o:ue)

    vuelvo volvemosvuelves volvisvuelve vuelven

  • Numerale ordinare

    primero primul segundo al doileatercero al treilea cuarto al patruleaquinto al cincilea sexto al saseleasptimo al saptelea octavo al optuleanoveno al noulea dcimo al zececelea

    Numeralele ordinare au patru forme ca si adjectivele terminate in o.primero,primera,primeros,primerasPrimero si tercero pierd o in fata unui substantive la singularel primer dia el trecer aoNumeralele ordinare de obicei preced substantivul.Dar daca substantivul la care se refera este regalitate,papa sau o strada numeralele ordinare vin dupa substantiv.Carlos Quinto (regalitate) la Calle Sexta (strada) el quinto libro la sexta pluma

    Lunile,Anotimpurile,Data zilei

    enero-ianuarie febrero februariemarzo martie abril apriliemayo mai junio iuniejulio iulie agosto augustseptiembre - septembrie octubre octombrienoviembre noiembrie diciembre decembrie

    Anotimpurile

    la primavera primavara el otoo - toamnael verano vara el invierno iarna

    En Amrica del Norte, la primavera empieza en marzo. In America de Nord primavara incepe in martie.En Amrica del Sur, la primavera empieza en septiembre. In America de Sud, primavara incepe in septembrie.

    Iata cum puteti intreba data zilei.

  • Cul es la fecha de hoy? A cuntos estamos hoy? Qu dia es hoy? A cuntos estamos?

    Daca se face referire la prima zi a lunii se foloseste expresia el primer dia sau simplu el primero.Qu dia es hoy? Hoy es lunes,el primer dia de mayo. Hoy es lunes, el primero de mayo.Pentru celelalte zile ale lunii se foloseste numarul cardinal .Cul es la fecha de hoy? Hoy es martes,el venticinco de marzo.A cuntos estamos hoy? Estamos al domingo,tres de junio.

    Comparatia de inegalitate

    In Spaniola inegalitatea se exprima folosind una din urmatoarele forme: ms (menos) + adjectiv + que ms (menos) + adverb + que ms (menos) + substantiv +que

    Daca este urmat de un numar in constructia comparativului se foloseste de in loc de que.Hay menos de veinte alumnos en la clase. Sunt mai putin de douazeci de elevi in clasaDaca propozitia este negativa,que este folosit chiar atunci cand comparativul este un numar.No tengo ms que cinco dolares.

    Comparatia de egalitate

    Pentru a forma comparatia de egalitate folosind adjective sau adverbe,se foloseste urmatoarea formula:

    tan + adjectiv(adverb)+ comoEl libro es tan bueno como la pelcula. (Cartea este la fel de buna ca si filmul.)

  • Pentru a forma comparatia de egalitate folosind substantive se foloseste urmatoarea formula: tanto(-a,-os,as) + substantiv+como

    Juan tiene tanto dinero como Mara. (la fel de multi bani ca si)

    Forma lui tanto se acorda in gen si numar cu substantivul.tanto dinero;tanta paciencia;tantos libros

    Cand actiunea (nu lucrul) este comparata,si nu exista adjectiv,folositi urmatoarea formula. verb + tanto+comoSus estudiantes aprenden tanto como mis estudiantes. (invata la fel de mult ca)

    Cand actiunea (nu lucrul) este comparata,si exista adjectiv se foloseste urmatoarea formula: verb + tan + adjectiv (forma masculina) +como

    Superlative Superlativul relativ

    articol definit + substantiv + ms (menos) + adjectiv + de

    Juan es el chico ms inteligente de la clase. John este cel mai destept baiat din clasa. Superlativul absolut

    Are trei forme: muy + adjective sumamente+adjectiv (aceasta forma este folosita mai mult de cei din inalta societate) adjective+ isimo (-a,-os,-as)

    Pronumele personal si ca obiect al prepozitiei Cand pronumele mi urmeaza prepozitia con cele doua cuvinte se combina pentru a forma conmigo.

  • ti + con = contigo (cu tine)Prepozitii care sunt urmate de pronumele subiectiv in loc de pronumele obiectiv.entre intre excepto cu exceptiaincluso inclusiv menos mai putin,cu exceptiasegn conform,dupa salvo in afara de

    Pronumele direct

    Este echivalentul complementului direct dinlimba romana.Obiectul care primeste actiunea verbului se numeste obiect direct (OD).Obiectul direct raspunde la intrebarea ce? sau pe cine? cu privire la ce face subiectul propozitiei.Cand pronumele inlocuieste obiectul direct,se folosesc urmatoarele pronume:me (yo) nos (nosotros)te (t) os- (vosotros)lo,la (l,ella,usted) los,las (ellos,ellas,ustedes). Pronumele direct se acorda in gen si numar cu obiectul propozitiei. In propozitile negative,pronumele este pus intre cuvantul negativ si verbul conjugat.

    Nu cumpar cartile. No compro los libros. No los compro. (Nu le cumpar)In propozitile cu doua verbe ,sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui.

    pus inaintea verbului conjugatExemple: Lo quiero ver.Vreau sa-l vad. Maria nos debe visitar.Maria trebuie sa ne viziteze. atasarea (lipirea) direct la verbul la infinitivExemple:Quiero verlo.Vreau sa-l vad. Debemos regalarlo.Trebuie sa-l daruim.

  • Pronumele indirect

    Pronumele indirec (PI) raspunde la intrebarea cui?.Pentru a inlocui obiectul indirect se folosesc urmatoarele pronume:me (imi) nos (ne)te (iti) os (va)le (ii) les (le)

    In propozitia negativa cu un verb,pronumele indirect sta intre cuvantul negativ si verbul conjugat.l no me compra nada.l no te trae el desayuno.Ellos no me compran ningn regalo.Pentru a se evita ambiguitatile create de le si les se foloseste o fraza prepozitionala.Ella les escribe a su hermana una carta.Cateodata o fraza prepozitionala este adaugata un din cauza neclaritatii,ci pentru intarire.Juan me da a mi el manzana.Juan imi da mie marul.In propozitile cu doua verbe,sunt doua posibilitati privitoare la amplasamentul pronumelui: pus imediat inaintea verbului conjugat:

    Exemple: Me necesitas dar un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou. Te necesito comprar un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie.

    Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitivExemple: Necesitas darme un regalo.Esti nevoit sa-mi dai un cadou. Necesito comprarte un sombrero.Sunt nevoit sa-ti cumpar o palarie noua.

    Pronumele direct si indirect impreuna

    Pronumele direct indirect personal me me yo te te t lo,la le l,ella,usted

  • nos nos nosotros os os vosotros los,las les ellos,ellas,ustedes

    Cand sunt ambele pronume intr-o propozitie primul se scrie pronumele indirect. Ellos me lo dan. Ella te la vende. Ori de cate ori ambele pronume incep cu litera l primul pronume se schimba cu se. le lo = se lo le la = se lale los = se los le las = se lasles lo = se lo les la = se la In propozitile negative,cuvantul negativ vine direct inaintea primului

    pronume.No se lo tengo.

    In propozitile cu doua verbe,exista doua posibilitati pentru a pune cele doua pronume.Inaintea verbului conjugat,sau atasate de verbul la infinitiv.Te lo quiero decir.Quiero decirteloElla me lo debe explicar.Ella debe explicrmelo.Trebuie sa le-o trimiti lor.Necesitas envirsela a ellos.

    In cazul propozitiei negative,cand pronumele sunt atasate la infinitiv,cuvantul negativ este pus direct inaintea verbului conjugat.

    In cazul propozitiei negative,cand pronumele sunt atasate inaintea verbului conjugat,cuvantul negativ este pus direct inaintea pronumelor.

    Verbe precum Gustar

    Folosirea lui gustar necesita folosirea pronumelui indirect.

    Me gusta el cuarto.Imi place camera. Nos gustan las flores.Ne plac florile.

    Conjugarea lui gustar se transforma in gusta cand subiectul propozitiei este la singular si in gustan cand subiectul propozitiei este folosit la plural.

  • Adesea este folosit gustas,cand se face referire la cineva,la persoana a doua singular.Verbe care se folosesc ca si gustar

    aburrir a plictisi bastar a fi suficient (a ajunge)caer bien (mal) a veni bine (rau),a placea (un placea)dar asco- a scarbi,a da scarba disgutar a un placea (ceva)doler(o:ue)- a durea encantar a placea mult faltar a lipsi ceva importar a interesa interesa a interesa molestar a deranjaparecer a parea picar a intepaquedar a ramane,a sta volver (o:ue) loco a inebuni

    Timpul prezent Pentru a forma timpul prezent in spaniola,se combina conjugarea verbului estar cu gerunziu.

    estar estoy,ests,est,estamos,estis,estn

    Pentru a forma gerunziul pentru verbele regulate de conjugarea 1 se adauga ando in locul terminatiei -ar.pentru verbele regulate de conjuagarea a 2-a si a 3-a (er,ir),se adauga iendo in locul terminatiei er sau ir.Daca inaintea lui er sau ir se afla o vocala,-i de la iendo devine y astfel se adauga yendo.caer cayendo creer creyendo huir huyendo ir yendoinfluir influendo leer leyendoseguir siguiendo (exceptie)

    Verbe cu prima persoana neregulata

    Urmatoarele verbe au forma neregulata pentru conjugarea la prima persoana singular.

    caber (a se potrivi cu ceva,a incapea)- yo quepocaer (a cadea) yo caigoconducer (a conduce)- yo conduzco conocer (a cunoaste)-yo conozco

  • escoger (a alege) -yo escojodirigir (a indrepta spre ceva)-yo dirijohacer (a face)- yo hago saber (a sti) yo ssalir (a iesi) yo salgo seguir(a urma) yo sigotraer (a adduce)-yo traigo valer (a valora) yo valgover (a vedea) yo veo

    Pentru verbele care se termina in -cer si cir,schimba c in zc pentru forma yo.

    conocer yo conozco conducir (a conduce) yo conduzco crecer (a creste)-yo crezco traducer (a traduce) yo traduzco establecer(a stabili,a infiinta) yo establezco producer (a produce)-yo produzco

    Pentru verbele care se termina in ger si gir,schimba g in j pentru forma yo.escoger (a alege) yo escojo dirigir (a indrepta spre ceva)-yo dirijoemerger (a aparea,a se ivi) yo emerjofinger (a pretinde,a simula)- yo finjo

    Pentru verbele care se termina in guir,se schimba gu in g pentru forma yo.seguir (a urma) yo sigoconseguir (a obtine) yo consigodistinguir ( a distinge) yo distingo

    Saber vs Conocer/ Pedir vs preguntar

    In spaniola exista,ca si in romana,doua verbe pentru a exprima idea de a sti ,a cunoaste.Aceste doua verbe sunt saber si conocer.De obicei,cand in romana se foloseste a sti in spaniola se foloseste saber,iar cand vrem sa spunem a cunoaste se foloseste conocer.Aproape aceiasi situatie o avem si cu pedir si preguntar.Care inseamna a cere,a intreba.Pido ms carne.Cer (doresc) mai multa carne.Pedimos ahora.Cerem acum.

    preguntarpentru: a intreba,a cere o informatie Pregunto qu hora es.Intreb ce ora este. Preguntamos a qu hora sirven la cena. Intrebam la ce ora servesc cina.

  • Numeralele cardinale 31-1000

    10.diez 31.treinta y uno 20.veinte 32.treinta y dos30.treinta 33.trenta y tres 40.cuarenta 41.cuarenta y uno50.cincuenta 51.cincuenta y uno60.sesenta 61.sesenta y uno70.setenta 71.setenta y uno80.ochenta 81.ochenta y uno90.noventa 91.noventa y uno100.cien 101.ciento uno

    De la 101 la 199 se foloseste ciento.

    ciento unociento dosciento cincuenta y dos

    Observatie!! Y se foloseste numai intre 31 si 99 si este folosit pentru a separa sutele de zeci. Corect: Incorect ciento ochenta y ocho ciento y ochenta y ocho

    Numerele cardinale pana la 1000 din 100 in 100.

    100.cien 200.doscientos 300.trescientos 400.cuatrocientos 500.quinientos 600.seiscientos 700.setecientos 800.ochocientos 900.novecientos 1000.mil

    Exprimarea timpului

    Pentru exprimarea timpului se foloseste verbul ser.

    Es la una.E ora unu.

  • Son las dos.E ora doua.

    Minutele pot fi adaugate folosind cuvantul y (si)

    Es la una y cinco.E unu si cinci. Son las tres y doce.E trei si doisprezece minute.

    Minutele pot fi scazute folosind cuvantul menos.

    Es la una menos cinco.E unu fara cinci.

    De asemenea se pot folosi cuvantul media(jumatate) si cuarto (sfert)

    Es la una y media. Son las tres menos cuarto. Son las dos y cuarto. Pentru a spune ceva ce are legatura cu timpul,se foloseste formula a + la(s)+ ora. La fiesta empieza a las nueve.Petrecerea incepe la noua.Pentru a face diferenta intre dimineata,dupa-amiaza si seara,se folosesc expresile de la maana,de la tarde si de la noche. Son las dos de la tarde.E ora 2 dupa-amiaza. Son las dos de la maana. E doua dimineata.

    Cand ora nu e specificata se folosesc expresile por la maana,por la tarde,por la noche. Siempre leo el periodico por las maanas. Mereu citesc ziarul dimineata.

    Expresii de timp

    por las maana dimineata (and ora nu e specificata)de la maana dimineata (cand ora e specificata)por la tarde dupa amiaza (cand ora nu e specificata)de la tarde- dupa- amiaza (cand ora e specificata)por la noche seara,noaptea (cand ora nu e specificata)de la noche seara,noaptea (cand ora e specificata)maana maine,dimineata maana por la maana maine dimineata

  • pasado maana poimaineayer ierianoche asearala noche anterior,anteanoche alaltaieri searael lunes que viene lunea urmatoareala semana que viene saptamana care vineel ao que viene anul care vineel lunes pasado lunea trecutala semana pasada saptamana trecutael ao pasado anul trecutal mediodia amiazaalrededor de in jur dede dia de zidurante el dia in timpul zileia tiempo la timpen punto exact,fixtarde tarziutemprano - devreme

    Por si para

    Por si para au multe intelesuri si de multe ori sunt confundatedeorece fiecare inseamna pentru.Por are multe intelesuri si este cel mai dificil dintre cele douaRegula: pentru a exprima recunostinta sau scuzaModel: Gracias por la ayuda.(Multumesc pentru ajutor)

    Pentru inmultire si impartire. Dos por dos son cuatros.

    Pentru viteza,frecventa si proportie Voy al restaurante cinco veces por semana. (Merg la restaurant de cinci ori pe saptamana.) Insemnand prin,de-a lungul,prin zona

    Andamos por el parquet.Mergem prin parc. Cand este vorba despre un schimb,inclusive vanzari

    l me dio dies dlares por el libro.(El mi-a dat 10 dolari pe carte). Cand inseamna in favoarea, in folosul No vote por nadie. Pentru a exprima o lungime de timp.

  • Yo estudi por dos horas. Pentru a exprima un timp general sau nedeterminat,insemnand in

    timpulPuedo ver las estrallas por la noche.

    In legatura cu transportul si comunicareaPrefiero viajar por el tren y hablar por telfono.

    In caz de greseala de identitate,sau a fi luat dreptMe tienen por loco.(Ma iau drept nebun.)

    Pentru a arata motivul unei actiuni (cu: a merge,a veni,a trimite,a intreba)Paso por ti a las ocho.(Trec pe la tine la opt.)

    Cand e urmat de un infinitiv, pentru a exprima o actiune care a ramas sa fie completata,se foloseste por +infinitiveLa cena est por cocinar.(Cina se pregateste)

    Pentru a exprima cauza sau un motiv.El hombre murio por falta de agua.(Omul a murit din lipsa de apa.)

    Esta por inseamna a fi dispus saEstoy por tomar caf.(Sunt dispus sa beau cafea.)

    In constructii passiveEl libro fue escrito por Octavio Paz.(Cartea a fost scrisa de Octavio Paz.)

    Expresii idiomatice in care apare por

    por adelantado in avans por lo visto - aparentpor ahora deocamdata por medio de prin,cu por alli pe acolo,pe la voi ajutorulpor amor de Dios pentru Dumnezeu por aqui pe aicipor casualidad din coincidentapor ciento procent,procentajpor cierto desigurpor complete completpor dentro inauntru,pe dinauntrupor desgracia din nefericirepor ejemplo de exemplu pore eso de aceea,pentru aiapor favor te rogpor fin in sfarsit

  • por lo general in generalpor lo menos cel putin por ningn lado - nicaieripor lo tanto deci,prin urmare por otra parte pe de alta por mi parte din partea mea partepalabra por palabra cuvant cu cuvantpor primera vez pentru prima datapor separado luat in parte,separatpor supuesto desigurpor suerte din fericirepor todas partes peste totpor todos lados peste tot,in toate partilepor ultimo in incheiere,in final

    Para are relative mai putine utilizari.

    Pentru a indica destinatia.El hombre sali para Madrid.(Omul a iesit sa mearga in Madrid.)

    Pentru a arata scopul unui lucru.El vaso es para agua.

    Cand inseamna cu cu intentia de sau cu scopul dePara hacer una paella,primero dore las carnes.(Pentru a face o paella,mai intai trebuie sa pregatesti carnea.)

    Pentru a indica ceva,pentru un scop.Este regalo es para ti.(Cadoul acesta e pentru tine.)

    Pentru a exprima un contrast cu ceea ce e de asteptatPara un nio leemuy bien.(Pentru un copil citeste foarte bine)

    Estar para exprima o actiune care curand va fi completata.Inseamna a fi gata sa,a fi pe punctul sa.El tren est para salir.(Trenul e gata sa plece.)

    Comparative neregulate

    Urmatoarele adjective au forme neregulate pentru comparativ si superlative.Adjectiv:bueno (bun)Comparativ:major(mai bun)Superlativ:el/la major(cel mai buna/cea mai buna)

    Adjectiv:malo (rau)

  • Comparativ:peor (mai rau)Superlativ:el/la peor (cel mai rau/cea mai rea) Adjectiv:grande (mare)Comparativ:mayor (mai mare;mai in varsta)Superlativ:el/la mayor (cel mai mare/cea mai mare,cel mai in varsta/cea mai in varsta)

    Adjectiv:pequeo (mic)Comparativ:menor (mai mic;mai tanar)Superlativ:el/la menor (cel mai mic/cea mai mica;cel mai tanar/cea mai tanara)Cand ne referim la varsta,folosim formele neregulate mayor si menor.Cand ne referim la conceptelede mai mic sau mai mare,se folosesc formele neregulate mayor si menor. El agua es de mayor importancia que la comida. Apa are mai multa importanta decat mancarea. La comida es de menor importancia que el agua. Mancarea e mai putin importanta decat apa.

    Demonstrative

    adjectiv pronumedescrie un substantiv inlocuieste un substantive

    Aceasta carte e a mea.(adjectiv)Aceasta e a mea.(pronume).

    aceasta este (adjectiv demonstrativ) ste (pronume demonstrativ)

    acela ese (adjectiv) se (pronume)

    acela,acela de acolo aquel (adjectiv) aqul (pronume)

    este libro (aceasta carte)estos libros (aceste carti)esta pluma (acest stilou)

  • estas plumas (aceste stilouri)ese libro (acea carte)esos libros (acele carti)esa pluma (acel stilou)esas plumas (acele stilouri)

    aquel libro (acea carte) (mai indepartata)aquellos (acele carti) (mai indepartate)aquella pluma (acel stilou) mai indepartataquellas plumas (acele stilouri) mai indepartate

    Iata pronumele demonstrative corespunzatoare:

    ste (acesta - masculin) stos (acestia - masculin) sta (aceasta - feminin) stas (acestea - feminin)

    se (acela - masculin) sos (aceia - masculin) sa (acea- feminin) sas (acelea - feminin)

    aqul (acela - masc.) aqullos (aceia - masc.) aqulla (acea - fem.) aqullas (acelea - fem.)

    De asemenea, fiecare pronume demonstrativ are o forma neutra. Acestea nu se schimba in functie de gen sau numar, nu au accent, si se folosesc cand ne referim la o idee abstracta sau la un obiect necunoscut.

    esto (acest lucru) eso (acel lucru) aquello (acel lucru) (mai indepartata in timp sau spatiu

    Expresii de timp cu Hacer

  • Verbul hacer poate fi folosit in multe moduri pentru a indica lungimea timpului si a lungimii actiunii in care are loc in urmatoarele moduri.

    Hace+timp +que+timpul prezent al verbului

    Hace un ao que estudio espaol. De un an studiez spaniola.

    Hace dos aos que ellas estudian ingls. De doi ani ele invata engleza.Pentru a face acest tip de expresie negativa se adauga cuvantul no inaintea verbului.Alt mod de folosire a verbului hacer pentru a exprima de cat timp ceva are loc este urmatoarea:

    Timpul prezent al verbului + desde hace +timp

    Estudio espaol desde hace un ao. Studiez spaniola de un an.

    Ellas estudian ingls desde hace dos aos. Ele invata spaniola de doi ani.

    Adjectivul si pronumele posesiv adjectiv pronumedescrie un substantiv inlocuieste un substantiv

    Adjectivul posesiv:

    mi(s)al meu,a meatu(s) al tau,a tasu(s) al lui,al ei,a dumnevoastranuestro(-a,-os,as)al nostru,a noastravuestro(-a, -os, -as) al vostru, a voastra

    Pronumele posesiv este similar cu adjectivul posesiv,dar este folosit cu articol definit.

  • al meu, a mea, ai mei, ale meleel mio/la mialos mios/las miasal tau, a ta, ai tai, ale taleel tuyo/la tuyalos tuyos/las tuyasal lui, a ei, ai lui, ale ei, al dumitaleel suyo/la suyalos suyos/las suyasal nostru, a noastra, ai nostri, ale noastre el nuestro / la nuestra los nuestros / las nuestras al vostru, a voastra, ai vostri, ale voastre el vuestro / la vuestra los vuestros / las vuestras al lor, a lor, ai lor, ale lor, a dumneavoastra, ... el suyo / la suya los suyos / las suyas

    Pronumele reflexiv me nos te os se se In limba spaniola infinitivul verbelor reflexive se termina in se.Daca propozitia are doua verbe, sunt doua posibilitati privitoare la plasamentul pronumelui.1. Pus imediat inaintea verbului conjugat 2. Atasarea (lipirea) direct la verbul in infinitiv

    Andi trebuie sa-si spele parul. Andi se necesita lavar el pelo. Andi necesita lavarse el pelo.

    Preferam sa ne spalam cu sampon (sapun) parfumat. Preferimos lavarnos con jabn perfumado. Nos preferimos lavar con jabn perfumado.

  • Ori de cate ori un verb urmeaza direct o prepozitie, el ramane la forma de infinitiv. Pentru verbele relexive, sfarsitul "se" se schimba in acord cu subiectul. Observati diferentele in urmatoarele propozitii.

    Antes de dormirme, yo cuento burros.

    Antes de dormirte, t cuentas burros.

    Antes de dormirse, la chica cuenta burros.

    Antes de dormirnos, nosotros contamos burros.

    Antes de dormiros, vosotros contis burros.

    Antes de dormirse, los chicos cuentan burros.

    Pentru unele verbe, intelesul se schimba in forma reflexiva.

    aburrir - a plictisi aburrirse - a se plictisi

    acordar - a fi de acord acordarse de - a-si aminti de

    acostar - a culca acostarse - a se culca

    casar - a casatori casarse con - a se casatori cu

    despedir - a concedia despedirse de - a-si aminti de

    dormir - a dormi dormirse - a adormi

  • ir - a merge irse - a pleca

    morir - a muri ( brusc, in urma unui accident, razboi, etc.) morirse - a muri (din cauze naturale, sau figurativ)

    negar - a nega negarse a - a refuza

    parecer - a parea parecerse a - a semana cu

    poner - a pune ponerse - a se pune

    probar - a proba, a incerca probarse - a se proba, a se demonstra

    quitar - a indeparta, a da la o parte quitarse - a-si scoate (haina)

    Cateva verbe sunt mereu folosite ca reflexive.

    arrepentirse (e:ie) - a regreta, a se cai atreverse a - a indrazni darse cuenta de - a-si da seama jactarse de - a se lauda quejarse de - a se plange de suicidarse - a se sinucide

  • Articolul definit:Part.II

    Daca substantivul feminin singular incepe cu a sau ha se foloseste forma de masculin a articolului.

    Aceasta regula se aplica numai la singular,la plural se foloseste forma feminina a articolului.

    el agua las aguas

    Articolul definit e folosit cu unele tari si orase si nu e folosit cu altele. Iata cateva exemple cu care e folosit:

    la Argentina el Brasil el Canad el Ecuador la Florida la Habana la India el Japn el Paraguay el Per El Salvador el Uruguay

    Articolul definit este folosit cand verbul reflexiv e urmat de parti ale corpului, imbracaminte sau alte lucruri perseonale.

    Mara se lava la cara. l se pone el traje.

    Trecutul nedefinit

    Pentru a conjuga verbele de conjugarea I (-ar) la trecut, se elimina terminatia ar si se adauga una din terminatile urmatoare in functie de persoana:

    verb regulat ar + ,aste,,amos,asteis,aron

  • Pentru a conjuga verbele de conjugarea I la trecutul imperfect se utilizeaza urmatoarea formula:

    verb regulat ar + aba,abas,aba,bamos,abais,aban

    Pentru a conjuga verbele de conjugarea II (-er) si conjugarea a III a (-ir) la trecut, se elimina terminatia er si -ir si se adauga una din terminatile urmatoare in functie de persoana:

    verb regulat er,ir + i,iste,i,imos,isteis,ieron

    Pentru a conjuga verbele regulate de conjugarea a II-a (-er) si a III-a (-ir) la trecutul imperfect se foloseste urmatoarea formula:

    verb regulat er,-ir + ia,ias,iamos,iais,ian

    Imperfectul este folosit pentru actiuni care de obicei erau repetate.

    Almorzbamos juntos todos los das. Luam pranzul impreuna in fiecare zi.

    Las seoras siempre charlaban por las maanas. Doamnele mereu palavrageau dimineata.

    Imperfectul este folosit pentru a exprima actiuni care se intamplau in timpul altor evenimente.

    Yo lea cuando entr mi pap. Eu citeam cand a intrat tata. ("entrar" este la trecutul nedefinit)

    Imperfectul este folosit pentru a spune timpul sau varsta.

    Eran las siete de la noche. Era sapte seara.

    La nia tena cinco aos. Fetita avea cinci ani.

  • Trecutul verbelor neregulate

    ser fui,fuiste,fue,fuimos,fuisteis,fueronir fui,fuiste,fue,fuimos,fuisteis,fuerondar di,diste,dio,dimos,disteis,dieronhacer hice,hiciste,hizo,hicimos,hicisteis,hicieron

    Imperfectul verbelor neregulate

    ser era,eras,era,ramos,erais,eraniriba,ibas,iba,ibamos,ibais,ibanverveia,veias,veia,veiamos,veiais,veian

    Cuvinte si fraze care indica o perioada de timp

    Unele cuvinte indica o perioada de timp specificata si astfel sunt un indiciu pentru folosirea trecutului perfect.

    ayer ierianoche asearaanteayer alaltaieridesde el primer momento din primul momentdurante dos siglos timp de doua secoleel otro dia cealalta zien ese momento in acel momententonces atunci esta maana in aceasta dimineataesta tarde in aceasta dupa-amiazala semana pasada saptamana trecutael mes pasado luna trecutael ao pasado anul trecut hace dos dias, aos acum doua zile,doi aniayer por la maana ieri dimineataayer por la tarde ieri dupa amiaza

  • Alte cuvinte si fraze indica repetativitatea,perioade de timp vagi sau nespecificate,indicand astfel folosirea imperfectului.a menudo- adeseaa veces cateodatacada dia in fiecare zicada semana in fiecare saptamanacada mes in fiecare lunacada ao in fiecare ancon frecuencia frecventde vez en cuando cateodataen aquella epoca in acea epoca (perioada)frecuentamente frecventgeneralmente- in general muchas veces de multe orimucho multnunca niciodatapor un rato pentru un timp scurtsiempre mereutantas veces de atatea ori todas las semanas- in fiecare saptamanatodos los dias in fiecare zi todo el tiempo tot timpulvarias veces de mai multe ori

    Verbele de conjugarea a III-a (-ir) care isi schimba baza la prezent o schimba si la trecut (schimba e:i si o:u la persoana a III-a plural si singular)

    preferir

    prefiero preferiprefieres preferisteprefiere prefiripreferimos preferimospreferis preferisteisprefieren prefiriron

    Verbe neregulate la trecut

    decir traer ver

  • dije traje vi dijiste trajiste vistedijo trajo vio dijimos trajimos vimosdijisteis trajisteis visteisdijeron trajeron vieron

    La fel ca si traer sunt: atraer,detraer,distrer,extraer,maltraer,retraer,sustraerVerbele care se termina in ucir sunt neregulate si se conjuga asa:producir produje,produjiste,produjo,produjimos,produjisteis,produjeron

    Alte verbe in aceasta categorie sunt: aducir,conducir,coproducir,deducir,inducir,introducir,reducir,traducir

    Mai multe verbe care sunt neregulate la trecutul imperfect urmeaza un model specific. In timp ce i-si schimba baza, toate au urmatoarele terminatii:

    -e -iste -o -imos -isteis -ieron

    Iata verbele, alaturi de baza lor corespunzatoare, schimbata:

    Infinitiv

    andar estar tener caber haber poder poner saber hacer querer

    Baza schimbata

    anduv- estuv- tuv- cup- hub- pud- pus- sup- hic- quis-

  • venir vin-

    Hace adica acum

    Trecutul nedefinit al verbului + hace + timp

    Estudi espaol hace un ao. Am studiat spaniola acum un an

    Observati diferentele si asemanarile:

    Hace un ao que estudio espaol. De un an studiez spaniola.

    Hace un ao que estudi espaol. Am studiat spaniola acum un an.

    Formarea adverbelor

    Cele mai multe adverbe sunt formate prin adaugarea sufixului mente la forma feminina singular a adjectivului.

    Adjectiv Forma Feminina Adverb

    claro clara claramente

    dificil dificil dificilmente

    Alt mod de a forma adverbul este folosirea prepozitiei con + forma de singular a substantivului.

    cuidadoso (grijuliu) con cuidadoperfecto con perfeccin Unele adverbe nu urmeaza nici un model si trebuie memorate.Iata o lista.

    bastante destul,suficient,destul dedemasiado prea multmal raumucho multmuy foarte

  • nunca niciodatapeor mai rau poco- putin siempre mereu

    Cand doua adverbe modifica acelasi verb,numai al doilea foloseste terminatia mente.Primul adverb este la forma feminina singular a adjectivului.

    El chico le habla clara y cortsmente. Baiatul ii vorbeste clar si politicos. Clauze comune asociate cu folosirea subjunctivului

    al menos que cel putin dacaantes (de) que inainte ca con tal (de) que doar ca sa cuando canddespues (de) que dupadudar que a se indoi caen caso de que in caz caen cuanto in cat priveste.de indata cees aconsejable que e recomandabil ca es bueno que e bine caes dificil que e dificiles dudoso que e indoielnices fcil que e usor es fantstico que e fantastices importante que e important es imposible que e imposibil es improbable que e improbabil es increible que e incredibil es (una) lstima que e pacates malo que e rau es mejor que e mai binees menester que e nevoiees necesario que e necesar esperar que a speraes posible que e posibil es preferible que e preferabil

  • es probable que e probabil es raro que e ciudat (rar)es ridiculo que e ridicolestar contento que a fi fericit caes terrible que ...- e teribil ca ... hasta que ...- pana ... insistir en que ...- a insista ... mandar que ...- a trimite (ordona) ... ms vale que ...- e mai bine (mai valoros) ... mientras que ...- in timp ce ... negar que ...- a nega ca ... no creer que ...- a nu crede ca ... no es cierto que ... -nu e sigur ca ... no estar convencido de que ...- a nu fi convins ca ... no estar seguro de que ...- a nu fi sigur ca ... no es verdad que ... -a nu fi adevarat ca ... no imaginarse que ...- a nu-si imagina ca ... no parecer que ... -a nu parea ca ... no pensar que ...- a nu gandi ca ... no suponer que ... -a nu presupune ca ... ojal que ...- sper ca ... para que ...-pentru ce (ca) ..., ca sa ... pedir que ...- a cere (a ruga) ... preferir que ...- a prefera ... prohibir que ... -a interzice ... puede ser que ... poate fi ca ... querer que ...- a vrea sa ... recomendar que ...- a recomanda ... rogar que ...- a ruga ... sentir que ... -a regreta (simti) ... sin que ...-fara ... sugerir que ...- a sugera ...tan pronto como ...- tot atat de curand (repede) ... temer que ... -a se teme ca ... tener miedo de que ...- a-i fi frica ca... , a se teme ...

    Expresii care nu cer folosirea subjunctivului

    creer que a crede

  • no dudar que a nu se indoi caes cierto que e sigur ca (e adevarat ca)es claro que e clar caes evidente que e evident caes obvio clar (evident)estar seguro que a fi sigur ca es verdad que e adevarat cano cabe duda que nu e nici o indoialano es dudoso que nu e indoielnic cano hay duda que nu e nici o indoiala

    Subjunctivul present

    verbele de conjugarea I (-ar)

    verbul la indicativ present terminatia de prezent +e,es,e,emos,is,en

    hablo o =hable,hables,hable,hablemos,hablis,hablem

    pentru verbele de conjugarea a II-a si a III-a (-er si ir)

    verbul la present terminatia de present + -a,as,-a,amos,is,-an

    Pentru verbele care se termina in zar,z se schimba cu c cand dupa aceasta vine litera e.empezar (e:ie) empiece

    Pentru verbele care se termina in ger sau gir,g se schimba cu j cand dupa acesta vine litera a.escoger escojaelegir (e:i) elija

    Verbe neregulate la subjunctiv present

    dar a da estar a fi haber a exista ir a merge

    d est haya vaya des ests hayas vayas d est haya vayademos estemos hayamos vayamos

  • deis estis hayis vayisden estn hayan vayan saber a sti ser a fi sepa seasepas seassepa seasepamos seamossepias seis sepan sean

    Expresii comune care introduc un aspect de doriinta propozitiei

    Unul din modurile in care subjuctivul e folosit de a exprima dorinta.

    esperar que a spera ca insister en que a insista samandar que a ordona preferir que a prefera saquerer que a vrea es aconsejable que e recomandabil caes necesario que e necesar sapedir que a cere sa recomendar que a recomandarogar que a ruga sugerir que a sugera sa

    Expresii care cer folosirea indicativului;

    creer que a crede ca no dudar que a nu se indoi caestar seguro que a fi sigur ca no es dudoso que nu e indoelnic no hay duda que nu exista indoiala ca

    Subjunctivul

    Un alt mod in care este folosit subjunctivul: sa exprime ignoranta sau indoiala.

  • Lista cu cele mai comune expresii care introduce un aspect de ignoranta sau indoiala propozitiei,si de aceea cer folosirea subjunctivului.dudar que a se indoi caes dudoso que e indoielnic caes improbable que e improbabil caes incierto que e incert caes posible que e posibil cano creer que a nu crede cano es cierto que nu e adevarat ca (nu e sigur ca)no estrar convencido de que - a nu fi convins cano estar seguro a nu fi sigur cano parecer que a nu parea cano pensar que a nu se gandi cano suponer que a nu presupune ca puede ser que poate canegar que a nega cano es verdad que nu este adevarat cano imaginarse que a nu-si imaginatemer que a se teme ca

    Un alt mod in care subjunctivul este folosit:dupa anumite expresii impersonale.

    Expresii impersonale care cer folosirea subjunctivului.

    conviene que e convenabil caes aconsejable que e recomandabil ca es bueno que e bine ca es dificil que e dificil ca es duoso que e indoielnic es fcil que e usor es fantstico que e fantastic caes importante que este important saes imposible que e imposibil ca (sa)es improbable que e improbabil caes incierto que e incert caes incredible que este incredibil es (una) lstima que e pacat caes malo que e rau caes major que e mai bine ca

  • es menester que e nevoie caes necesario que e necesar caes possible que e posibil es preciso que e necesar saes preferible que e preferabil saes probable que e probabil saes raro que e ciudat (rar) caes ridiculo que e ridicol caes terrible que e teribil cams vale que e mai bine caojal que sper capude ser que poate ca

    Un alt mod in care subjunctivul este folosit:cu actiuni care nu sunt inca complete.

    Lista cu cele mai comune expresii care indica ca actiunea nu a fost terminata.

    a menos que cel putin daca,numai dacaantes (de) que inainte de a con tal (de) que ca sa,pentru cacuando canddespus (de) que dupaen caso de que in caz caen cuanto de indata cehasta que pana cemientras que in timp cepara que pentru catan pronto como de indata ce

    Expresile de mai sus nu cer mereu subjunctivul.Numai cand acestea indica ca expresia care urmeaza nu a fost terminate.

    Pronumele relativ que

    Cel mai comun pronume relativ este que.Poate fi folosit pentru ambele personae si numere (singular si plural).In acest caz queeste echivalentul in romana a lui care pe care.

  • El hombre que es pobre.(persoana masculin singular)

    Los libros que son extensos (lucruri,plural)La seorita que conoci (persoana,feminin singular)La carta que leiste (lucru,singular,feminin)

    Pronumele relativ quien

    Pronumele relative quien se refera numai la personae si are forma de plural quines.(Nu exista distinctie intre masculine si feminin.)Cand pronumele relative se refera la o persoana si este intr-o propozitie de obiect direct poate fi folosit oricare que sau quien.Ambele sunt corecte.Observati ca personalul a este folosit cu quien dar nu si cu que.

    La seorita que conoci anoche es la hermana de Pablo. La seorita a quien conoci anoche es la hermana de Pablo.

    Cand pronumele relative vine dupa o prepozitie si se refera la o persoana,trebuie folosit quien.Se foloseste que daca urmeaza dupa o prepozitie,numai in cazul in care se refera la lucruri.

    Los chicos, con quienes fuimos a la playa,son nuestros amigos.El cuento en que pienso es extensor,no es corto.

    Pronumele relative:el que,la que,los que,las que si lo que

    Pronumele relative el que si (formele sale) se refera la lucruri si la personae.Este diferit de que avand forme pentru ambele personae singular si plural.

    Mi ta, la que es profesora, viene a visitarme hoy da. Matusa mea, cea care e profesoara, vine sa ma viziteze azi.

    Las mesas, las que son de plstico, son baratas. Mesele, cele care sunt de plastic, sunt ieftine.

    Mi to, el que es taxista, llegar pronto. Unchiul meu, cel care e taximetrist, va ajunge curand.

  • Mis pantalones, los que son viejos, son muy cmodos. Pantalonii mei, cei care sunt vechi, sunt foarte comozi.

    Alt de set de pronume relative care pot fi folosite in loc de el que,la que,los que, si las que

    el cual,la cual,los cuales,las cuales

    Adjectivele relative:cuyo,cuya,cuyos,cuyas

    Adjectivele relative cuyo si (formele sale) se traduc in romana prin (al carui,a carei,al caror,a carora).

    La nia, cuyo hermano es deportista, es muy simptica. Fata, a carui frate e sportiv, e foarte simpatica.

    El hombre, cuya madre vi en el parque, escribi su biografa. Barbatul, a carui mama am vazut-o in parc, a scris biografia ei.

    El coche, cuyos faros no funcionan, es un peligro. Masina, a carei faruri nu functioneaza, e un pericol.

    Pedro, cuyas hermanas son guapas, es mi amigo. Pedro, al carui surori sunt frumoase, e prietenul meu

    Comenzile formale

    Comenzile formale sunt formate in acelasi mod ca si subjunctivul prezent.Exemple de comenzi formale folosind verbe regulate:hablar,comer, si escribir.

    Hable Ud. ms lentamente. Hablen Uds. ms lentamente. Vorbiti mai incet.

    Coma Ud. la cena. Coman Uds. la cena.

  • Mancati cina.

    Escriba Ud. la carta. Escriban Uds. la carta. Scrieti scrisoarea.

    Daca prima persoana singular (yo) este neregulata,iregularitatea ramane si se aplica aceiasi formula.

    Tengan Uds. un buen viaje. (yo tengo) Sa aveti o calatorie placuta.

    Traiga Ud. las frutas. (yo traigo) Aduceti dumneavoastra fructele.

    Venga Ud. conmigo. (yo vengo) Vino dumneata cu mine.

    La fel se aplica si verbelor cu baza schimbatoare.

    Cuente Ud. las frutas. (yo cuento) Numara dumneata fructele.

    Vuelvan Uds. pronto. (yo vuelvo) Intorcetiva repede.

    Pida perdn. (yo pido) Cere iertare.

    Ca si in subjunctivul prezent, urmatoarele verbe sunt neregulate:

    dar d Ud. den Uds.

    estar est Ud. estn Uds.

    ir vaya Ud.

  • vayan Uds.

    ser sea Ud. sean Uds.

    saber sepa Ud. sepan Uds.

    Comenzi neregulate

    Urmatoarele opt verbe au forma neregulata a comenzilor familiare la afirmativ:

    decir di salir sal

    hacer- haz ser s

    ir ve tener ten

    poner pon venir ven

    Conditionalul

    Prezentul conditional se formeaza prin adaugarea sufixelor:-ia,ias,ia,iamos,iais,ian la infinitivul verbului.

    Viitorul verbal la viitor

    Timpul viitor se foloseste pentru a spune,a indica,o actiune care va avea loc in viitor.In limba spaniola,forma de viitor pentru verbele regulate se formeaza adaugand urmatoarele terminatii (-,-s,-,,-emos,-is,-n) la forma de infinitiv a verbului.hablar hablar,hablars,hablar,hablaremos,hablaris,hablarnExista doisprezece verbe in spaniola care sunt neregulate la viitor.

    poner a pune yo pondr

  • caber a se potrivi,a incapea hacer a faceyo cabr yo har decir a spune poder a puteadir yo podrhaber a exista tener a avea yo habr yo tendrsalir a iesi querer a vrea,a iubi, yo sald yo querrvaler a valora saber a sti yo vald yo sabrvenir a veni yo vendr Verbele compuse,bazate pe verbele neregulate,mostenesc aceeasi neregularitate.Exemple: desquerer a nedori,a neiubi yo desquerr resaber a sti foarte bine yo resabr anteponer a pune inainte yo antepondr mantener a mentine yo mantendr prevaler- a prevala,a predomina yo prevald Participiul trecut

    In limba spaniola,participiul trecut se formeaza adaugand sufixiul -ado (pentru verbele terminate in ar) si -ido ( pentru verbele terminate in er sau ir ) la radicalul verbului in infinitiv.

    hablar

  • habl + ado = hablado ( vorbit)comercom+ ido = comido (mancat)vivir viv + ido = vivido ( trait)

    Verbe cu participiu trecut neregulat.

    abrir ( a deschide) abierto (deschis)cubrir (a acoperi) cubierto (acoperi)decir (a spune) dicho (spus)escribir ( a scrie) escrito (spus)freir ( a praji) frito ( prajit)hacer ( a face) hecho ( facut)morir (a muri) muerto ( mort)poner (a pune) puesto (pus)resolver(a rezolva) resuelto ( rezolvat)romper (a rupe) roto ( rupt)ver(a vedea) visto (vazut)volver (a [se] intoarce) vuelto (intors)

    Trecutul perfect

    Trecutul perfect se formeaza folosind verbul auxiliar haber conjugat la prezent impreuna cu participiul trecut al verbului.Haber se conjuga la prezent in felul urmator:he,has,ha,hemos,habis,hanTrecutul perfect este folosit adesea cu adverbul yaExemple:

    Ya han comido.Au mancat deja.

  • Marco ya ha ledo la carta.Marcu a citit deja scrisoarea

    Mai mult ca perfectul

    Se folosete pentru exprimarea unei actiuni din trecut care s-a petrecut inaintea altei actiuni din trecut.In spaniola pluscuamperfectul trecut se formeaza cu imperfectul conjugat al verbului auxiliar haber impreuna cu participiul trecut al verbului principal.Haber se conjuga la viitor in felul urmator:

    habiahabiashabiahabiamoshabiaishabiaan Viitorul perfect

    Viitorul perfect se foloseste pentru a exprima faptul ca o actiune se va fi petrecut deja pana la un anumit moment din viitor.Este indicat mentionarea momentului .

    As fi cheltuit toti banii pana la toamna.Cat ar fi stat daca venea poimaine.

    Viitorul perfect se formeaza combinand verbul haber conjugat la viitor si participiul trecut al verbului principal.Conjugarea verbului haber la viitor

  • habrhabrshabrhabremoshabrishabrn La viitorul perfect, participiul trecut ramane neschimbat pentru toate persoanele, numarul si genurile.Iata cateva exemple:

    (yo) Habr escrito la novela antes del ao nuevo

    (eu) Asi fi scris romanul inainte de anul nou.

    (t) Habrs comprado una casa en un ao?(tu) Ai fi cumparat o casa intr-un an?

    l /ella) Habr pagado todas las deudas antes del tres de noviembre.(el /ea) Ar fi platit toate datoriile inainte de trei noiembrie.

    nosotros) Habremos vuelto de Espaa para el doce de agosto.(noi) Ne-am fi intors din Spania pe doisprezece august.

    (vosotros) Para cuando Alex llegue, vosotros ya habris salido.(voi) Pana cand o sa ajunga Alex, voi deja ati fi iesit.

    (ellos /ellas) Para cuando Ana vuelva, ellos ya habrn comido.(ei /ele) Pana cand o sa se intoarca Ana, ei deja au mancat.

    Verbul auxiliar si participiul trecut nu sunt niciodata separati.Pentru a face propozitia negativa, se adauga cuvantul "no" inaintea formei conjugate a verbului auxiliar "haber".Exemple:

    (yo) No habr comido.(eu) Nu asi fi mancat.

  • (t) No habrs ledo la novela.(tu) Nu ai fi citit romanul.

    (l /ella) No habr escrito la tarea.(el /ea) Nu ar fi scris tema.

    (nosotros) No Habremos aprendido nada.(noi) Nu am fi invatat nimic.

    (vosotros) No habris dormido.(voi) Nu ati fi dormit.

    (ellos) No habrn llegado.(ei /ele) Nu ar fi sosit.

    Cu verbele reflexive, pronumele reflexiv este scris imediat inaintea verbului auxiliar.Observati in urmatoarele exemple cum difera pozitia pronumelui reflexiv in verbul la prezent si la viitorul perfect:

    (prezent) Me lavo las manos.Ma spal pe maini.

    viitorul perfect) Me habr lavado las manos.M-asi fi spalat pe maini.

    - Pentru a face aceasta propozitie negativa, se adauga "no" inaintea pronumelui reflexiv (aici "me").

    No Me habr lavado las manos.Nu m-asi fi spalat pe maini.


Recommended