Sl... SE DĂ DREPT ALTUL!

. „ I r i iT U i TDniriM rifOA IIM MIl iflM V A L E N T ,N TROFIN,1 9 ANI, NEPOTUL FOSTULUI DEM NITAR COMUNIST VIRGIL TROFIN, A FOST ARESTAT;}ALtrillrl lKUriJi rurtA un im iu r i pentru u n furt c u u n prejudic iu de c ir c a u n m il io n de lei d in l o c u in ţ a u n u i prieten al s a u .

ÎN PREZENT, ESTE CERCETAT Ş! PENTRU ALTE FAPTE ASEMANATOARE, PRECUM Sl PENTRU FALSA IDENTITATE DEOARECE, IA ARESTARE, S-A PREZENTAT SUB UN ALT NUME, CU ACTE FALSIFICATE. (ROMPRES)

Prcsedifllelej

Ion'iLifscii'şi iirimul miuislriiNICOLAt VĂCĂROIUoaspeţi ai Clujului

ziarindependent

ANUL V NR. fiS9 MIERCURI

2 IUNIE 199H

8 PAGINI 40 LUI

r,'A M E R IC A N II , IU G O S L A V IA S I N O IfI ax^upă căderea Cortinei fie

l î f ie r , imaginată simbolic prisi Zidul Berlinului, ca-

I re separa politic şi ideologie două sisteme sociiii-politice »lin

I Europa, Statele Unite ale Atne- ricii au rămas singura supo.rpu-

• (ere militară. Relativul ochili- I bru dc forţe menţinut cu e-

forturi materiale uriaşe, dintre J UKSS şi SUA, împărţirea sfe­

relor dc influenţa între cele I două superputeri mondiale, a

dat o anumită stare do liniat**.

I întâmplările din ultimii :1—i ani au pus SUA într-b situaţie

I privilegiată pe plan militar, practic fără concurent. A căzut colosul inilitaro-nuclenr sovt<‘-

I tic (ea unitate, bineînţeles) iar

I structurile europene au dove­dit, din lipsă do unitate, ru reprezintă o forţă de joasă pu-

| fere. Aflate înlr-o situaţie Inc** dită, SUA au început sâ ab­

soarbă totul în-lume, să umple golul rămas după pieirea riva­lului de decenii. încercările de a fi recunoscuţi NUjVIHERONE în lume, dictatori în toate, sînt tnai vccbi, dar războiul din Golf a fost prima mare aven­tură: sub stindardul forţelor ONU, Statele Unite. ale. Ameri- . cii au dus; practic greul băfă-. lici contra-Irakului. Forfote en­gleze,^ francezo şl altele au re­prezentat- m a i. mult! decorul. A urmat Somalia; se vroia ce im şi în spaţiul; fostei. Iugoslavii. Cu cîteva luni în urmă, la in­sistentele ■ Casei Albe s-au in- ■ tensificat: presiunile asupra Iu­goslaviei; a unora - din statele nou apărute in spaţiul respec­tiv. Presiunile. au crescut -in inteusitate pînă în pragul dc- ciaiei americanilor de a (rimi-- (« trupe, sub steagul ONU in Hosma-Iferţegovîna şi la grani­

ţele acesteia. Se dorea, de fapt.. .îngenuncherea Serbiei, a po­porului sii'b... Schimbare) de macaz!: Hlnn-

dul preşedinte american „din generaţia de după cel de-a) doilea război mondial" nu mai vrea să nudă de participarea americană la intervenţia mili-

-tară în spaţiul fostei Iugosla­vii, „aceasta fiind o problemă strict europeană".^Cusătura cu aţă albă esle niai'mult decît

"vizibilă. .Ce s-o fi întiniplat? O înţe­

legere . secietă" ' Clinton-Elţin, pentru n.i oieri acestuia influ­enţă în spaţiul est-european? Este vorba de o nouă Ialtă sau Maltă? C’eva a intervenit: Dar ce rol aven» noi în, acest joc politic? Observatorii atenţi ai vieţii politice Internaţionale şl-au pus felurite întrebări re­feritoare la turneul preşediute- "

n ' 's, '

In anu! 2018, zona Cluj—pe locul cinci în Europa!fn revista germană „Capital" nr. 15 (mai 1993) a fost pubîii at

un articol despre viitorul economic uL Europei. Sinteza acestuia este surprinzătoare: viitorul economic al Europei nu va aparţine Vestului, Cl Europei Centrale şi de Est;

In scenariul economic al anu­lai 2018 (peste 25 de ani. deci) regiunile economice înfloritoare, de azi:' Germania, Franţa, nor­dul Italiei sint depăşite. Rata şomajului se apropie de 50. ia su­tă, inginerii şi specialiştii ernt- srează In masă către Irlanda. Kordul Suediei, Portugalia. Pre­ferinţa lor, însă, este Estul, cu tioila sale „Silicon Valleys'1 din Kna Bratisavei, din Ungaria, România şi Cehia. Aici se" pra­vile autoturisme de orar, super- dpuri pentru computere, aiei

v sînt exportate sute de mii de /locuri; tle muncă. Ziaristul ger­

man se întreabă, pe bună drep­te,- dacă accst seenariu este un S.F, exagerat şi tot el dă răs­punsul. Nu este nici o exagera- M in moment ce Institutul. Em­piric din Bonn a făcut un stu­diu ştiinţife pentru revista „Ca­pital" şi a ajuns la senzaţiona­lul rezultat conform căruia tâ- rile Pieţei Comune nu vor mai fî regiunile de vîrf pentru indus- We şi aceasta nu se va întîm- Pls neapărat din cauza costuri­le exagerate, Dintre 404 regiu- ^ examinate (intr-o Europă din ^tî lipseşte C.S.I.), regiunea pmiană Thuringen ocupă doar tocul 75, iar regiuni atractive ’slizi ca Alunchen-ul sau Han- pver se situează mai jos chiar. 'i1 Germania lipsesc, în primul

serviciile tehnologica cum

ar ti, de pildă, birourile ■ ţte im-, primerie.. spune managerul iVolţ- gang.J. Seinle de Ia Institutul Empiric. - Pentru evoluţia 1 viito­rului economic european-se crisr

0 PROGNOZĂn n i l

talizează o regiune in jurul ca­pitalei: slovace (Bratislava) tin­de costurile sînt rezonabile 1 şi potenţialul ridicat. In Est se : conturează: alte regiuni de . vîrf care devin din ce în ce mai in­teresante pentru marile concer­ne occidentale. Mulţi manageri au ţl descoperit că Europa de Est nu mai este o regiune in curs de dezvoltare, oricntînduşi coRinartimentele de dezvoltare

înspre • aflarea do noi locuri de : implantare in Esfc. Coriclu/.ia diut

Steinle, persoană • renumită . pen- tru Banca de Date Europeană de Cuprindere Enciclopedică, consi­lier - apreciat în mediile- industri-

" ale, este următoarea: dacă Eu­ropa de Vest nu se trezeşte, see-

r nariul va deveni realitate.Zona Clujului — po locul V

în Europa — Studiu cfectuat de .Institutul • Empiric din.Bonn a ■ luat in considerare următorii factori: potenţialul,, forţei de muncă,/ densitatea ; producţiai, cercetarsa-dezvoltarca, serviciile.,

: mersul afacerilor, comerţul şi., factorul Geologic. Cea mai bună zonâ a fost. stabilită yn .Slovacia - (Bratislava), urmată ;de Ceh ii de Vest, Ungaria (regiunenGyori Şopron), Polonia (regiunea Fo- seii) şi, nota bene-România cu regiunea Clujului. Urmează, du­pă noi, Estonia, nordul Portuga­liei. Suedia ş.a.

Aşadar, avem un motiv ., ra ,; măcar pe termen lung să fim optimişti. Să nu uităm însă de omiterea. din ecuaţie a factoru­lui C.I.S.-precum şi. de un alt aspect: Occidentul ştie.prognoza dlui Sleirile şi mai ştie ceva cc noi nu vrem să ştim: ştie cum să facă afaceri şi îş i apără, ina- , inte do toate, propriile interese.

M, SANGEORZÂN

lui Ion Iliescu în zona la care hc referim, la scurt tiinp după întoarcerea din SUA. Specu­laţiile nu au lipsit. S-au făcut legături între această vizită şi cererea sîrbilor adresată lui Gorbaciov pentru un nou pian de pace-în zonă, între aceasta vizita/şi întîlfilrea-Clinton-Ilies- cu dej la Casa Albă,

Simple '.coincidenţe, simple speculaţii?. Sau România conti­nuă să fie ceea ce a mai fost în ultimele .decenii, — un sub­til mediator în aplanarea unor conflicte majore, pentru dema­rarea unor aranjamente \ ide ; mare forţă, pentru apropierea punctelor de vedere intra di-

1 verşi-''conducători. ţi state? in ­diferent de motivaţia acestui turneu, el a urmărit ;un scop '"nobil,''preşedintele nu s-a dus acolo să joace golf. ' Cîridva, probabil, vom afla dacă a fost trimis cu o anume misiune sau a fost, o nobilă iniţiativă ro­mânească ea atîtca altele.

lori GOIA

CONCERTUL ANSAMBLULUI OIJGANUIVI

Centrul Cultural France/; vă invită joi, 3 iunie, ora 19, ia Catedrala Ortodoxă, la concertul de muzică veche al ansani Mu­lai îraneaz ORGANUM (Marcel. Peres, Ivlaleom Bethwell, Frede- rio Richard, Antoine Siect, Christian v Borrier şi Pascale' Foulard), care va prezentă „Cliants 'Benevcntains et Vleux- romains1', "după, manuscrise, me­dievale-aleVaticanului.

Astăzi; 2 iunie a.cs., încep ta Cluj-Napora lucrările Consfătu­irii consiliilor judeţene din ţară. întîlnirea, ce se va desfăşura in perioada 2— 1 iunie, dintrei re­prezentanţii consiliilor judeţene vizcitză direcţia comună de ac­ţiune pentru amendarea unor act? ' normative în vigoare, lu­crările consfătuirii axîndu S6 pe trei probleme majore: Legea '.69/ Î991 a'administraţiei publica lo­cale (material prezentat de Con­siliul'judeţean Vaslui), Protes­tul' Legii Finanţelor Locala (în prezentarea Consiliului judeţean Hunedoara) şi Expunere de mo­tive privind patrimoniul public şi prjy.at-'(contribuţia Consiliului - judeţean. Cluj). ." Lă întîlnirea reprezentanţilor consiliilor judeţene sînt invitaţi domnul Ion . Iliescu, preşedintele Româţilei,. domnul Nicolae Vânâ- rolu,; primul-ministru al Româ­niei/ preşedinţii celor douâ Ga- ; mere ’ale Parlamentului, Preşe- dlr.tele Curţii Supreme de Justi­ţie, Procin or ul General al Ro­mâniei, miniştri.-

Pq' lîngă.'dezbaterile ’pe teme- le raăi sus’ menţionate, proglft- inul reuniuni} mai cuprinde o în- tîlnlre a domnului prim-minis­tru Văcăroiu cu reprezentanţi ai agenţilor economici clin judeţ — miercuri 2 iunie, începînd • «u ora 9, ln sala măre a Prefectu­rii —, iar în data de 4 iunie, de la «rele 11,43, ia Casa Tinere­tului, intiîhirea preşedintelui ţă­rii,. domnul- Ton I ’ lescu cu spe* eiallşti : !n- domeniul, c-ereetării, urmată, la- Staţiunea ;;da cerceta­re şi producţie pomicolă, de tn- tilniveâ cu oadro şî spoeiaîtşli din agriculturâii"’ .

ii- fn pag. a 3-a-.| NAŢIONALISMUL Şl ANTINAT)ONAL]SMUL (proces l^verbof po marginea tuci arilor unei consfătuiri cctre a avui

ioc în acesfo iii© fa Cluj-Napoca)

C o c a - C o l a i n t r ă p e p î a ţ a C î u j u l u i. Ina'pind cu această sâpiănii-

nă. iiis.reţeaua comercială a rnu- nleipiuîui ’CluJ-Napoca vor U comercializate cantităţi conside* rabile ’de Coca-Cola. Conform:- celor spuse de; di. Ioan Mezei, manager aî; Corapanlei de îmbu­teliat Coca-Cola' Bihor S.R.L,, preţul de livrare al produsului (îh butelii de 250 ml) este de 85 da lei (81 cîe lei preţui producă­torului la carc so adaugă încă 4 Ici, reprezentînd cheltuiala . de transport pînă la punctele de, desfaccre ale beneficiarilor)-'

Cantităţile aduse în depozitele de la „Baciu sint îndestulătoare. In perspectivi» .votn putea cumpăra şi Cola îmbuteliată-. în stiale do uri litru. ‘ Numărul angajaţlloi? iirrsei Coca-Cola ia.Cluj se ridi­că îa 30, e-dstînd speranţa oa. într-un-; timp scurt numărul «- cestora să ereasefl. Dl Mezel no-a mai deslarat că. dacă jie*- facerea va. merge bine (sa aş* teaptă în. Cluj-Napoca la o pia­ţă foarte bună), va f i ,luată in discuţie şi o invsstlţ'e produs- iivă. (M.S.)

Vindem hîrtie ambalaj Redacţia

nAdevărul ae Cluj'1Tel. 11.75.07,

Ş i a c t r i ţ e l e f a c p o l i t i c ăPrin intermediul agenţiei Kamprcs ne-a parve­

nit vestea despre un nou demers al Societăţii ro- mâno-amerlcano din Los Angeles în favoarea a- cordărli clauzei naţiunii celei mai favorizate pen­tru Rom/inia. Intervenţia s-n dovedit necesară şi pentru că actriţa Jcssica Lange, pe care ara ad­mirat-o şi noi in mai multe filme, a reuşit să pro­ducă un sentiment de confuzie ln dezbaterile din S.U.A. şl o reacţie nefavorabilă României din par­tea unul publiu care preia informaţiile aşa cum sint prezentate do o presă uneori neinformată, al­teori rău intenţionată. In SUA s-au prezentat o scrie de reportaje la televiziune care prezintă sce­ne dramatice din orfelinate şl din spitalele de co­pil handicapaţi din România filmate gu un timp în urmă, fără a admite că realităţile din ţara noas­tră sint în schimbare. Actriţă s a alăturat în aceas­tă ucţiune congresmenuiui Bnrt Gordon, care cere

să nu fie acordată clauza României din cauza si­tuaţiei ilustrate de. acele reportaje vechi de ani de zile. După plînueiile repetato ale congresmenulul Toi» Lnntos, atît de cunoscut pentru tnadul părti­nitor în care prezintă în S.U.A. situaţia minorită­ţii maghiare din Romănla, lată că a apărut un alt eongresmen, caro se foloseşte de celebritatea unei actriţe de faimă pentru a-şi atinge scopurile po­litice. Este limpede că după ce va fl depăşită şl această problemă a orfelinatelor şl a copiilor han­dicapaţi, sc va gâsl cineva să caute noi pretexte pentru o campanie împotriva României. Şi oînd te glndeştl că In ţările baltice, de exemplu, popu­

laţia rusofonă nu a fosl admisă să voteze în ca­

drul unul referendum din anul trecut, ceea ce nu

a Împiedicat Consiliul Europei să la acorde sta­

tutul dc membru ou drepturi depline (C,V,)

I P R I I A X

(fiuwdp /ft cftfcfftrf! 11.7206 •. 117371 • If»22 3f l* l?/ i000*I I I 1 H I 1 I I I W - . - V

M M ^ M l ^

ÂDEVARUt DE CLUJ-sPAGlNA I

EXPOZIŢIE

Uniunea Artiştilor Plastici din România, Filiala interjudeţeană Cluj — Bistriţa — Zalău, vă in­vită vineri, 4 iunie, ora 17, la Galeria de artă din Piaţa Uni­rii 14, la vernisajul expoziţiei de pictură Leonid LLA.Ş.

„EDUCAŢIA IN SCHIMBARE"

tn perioada 28 — 30 mal a.c., ş-a desfăşurat la Arad cea de a doua ediţie a simpozionului in­ternaţional cu tema „Educaţia In schimbare". La această manifes­tare contribuţia judeţului Cluj a constituit-o comunicările susţinu­te de prof. Călin Maniliei, direc­torul Casei Corpului Didactic Cluj („Predarea — învăţarea in- terdisciplinară în ştiinţele uma­niste") şi prof. dr. Nicolae Şut— profesor la Şcoala nr. 3 Dej („Interdisciplinaritate şl mnemo­tehnică").

SIMPOZION INTERNAŢIONAL

Sub patronajul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca şl a Primăriei municipiului Cluj-Na­poca, In luna octombrie a.c., Jn municipiul Cluj-Napoca se va desfăşura „Simpozionul Interna­ţional Siemens de Informatică şl Telecomunicaţii" — pentru cei interesaţi (din ţară şl din străi­nătate) de tehnica de înaltă per­formanţă realizată de renumita firmă germană „Siemens" (siste­me de calcul şi de prelucrare a datelor, sisteme de joasă şi înal­tă frecvenţă, centrale telefonice dini tale, telefoane inteligente, te­lex, fax, aparatură medicală).

Cei ce doresc să participe la programul simpozionului (agenţi economici, institute de cercetare, universităţi tehnice) cu noutăţi în domeniu — şi ca sponsori —, sînt rugaţi să comunice, în ter­men de 30 de zile, domnului ing. Ion Hurezeanu (Cluj-Napoca, str.

Parîng nr. 19, ap. 24). Relaţii la telefon 095/16.52.79.

De asemenea, pentru achiziţio­narea de echipamente Siemens, se vor solicita, în scris, oferte la aceeaşi adresă.

c o n f e r in ţ a d e p r e s a

Societatea comercială „Amfitri­on" S.R.L., specializată în co­mercializarea obiectelor şi ope­relor de artă, organizează joi, 3 iunie a.c., orele 12, la restauran­tul „Parc" (Chios) — etaj — o conferinţă de presă.

SIMPOZIONUL „DIMENSIUNEA e u r o p e a n a »

Universitatea „Babeş-Bolyai" Cluj-Napoca, Institutul de Stu­dii Europene vă invită la sim­pozionul internaţional „Dimensi­unea europeană", organizat în perioada 4 — 5 iunie. Secţiunile simpozionului sînt „Ideea de E- uropa", „Construcţia europeană", „România la porţile Europei", în­

tre invitaţi numărîndu-se Andrei Marga, Mircea Flonta, Claude Karnoouh, Gal Laszlo, Bart Steenbergen, Ion Aluaş, Virgil Ciomoş, loan Viorel Bădică. Lu­crările simpozionului se deschid vineri, 4 iunie la ora 9,30, în sala Aula Magna a Universităţii.

(Dem. Ş.)

DE ZIUA COPILULUI

Ieri, la ora 17, la Casa şcolari­lor din municipiul Cluj-Napoca un grup de copii de la grădiniţe, şcoli generale, precum şi liceele Coşbuc şi Şincai au prezentat un spectacol de dans. Doamna pro­fesoară Nicoleta Solomon a pre­gătit cu deosebită migală core­grafia la „Domino" o odă adusă bucuriei vieţii de micii dansa­tori. (R.V.)

ENTUZIASMUL UNUI NOU ÎNCEPUTinterviu cu dl. dr. Gheorghe LAZAROVIC1, director general al Muzeului Naţional de Istorie al

Transilvaniei

— Aţi fost numit în funcţia de director al Mu­zeului Naţional de Istorie a Transilvaniei intr-un moment destul de critic, dacâ ţinem cont de furtu­rile care au avut loc aici in timp, precum şi de înlesnirea scoaterii din ţară a unor bunuri de pa­trimoniu (sau susceptibile a ii dc patrimoniu) în care s-a spus câ sînt implicaţi şi unii dintre mu­zeografi. Credeţi că toate acestea vă vor afecta în vreun fel noua dumneavoastră activitate?

— Numele şi prestigiul instituţiei au fost şi vor fi afectate de aceste situaţii. In privinţa furturilor (de, cărţi, monede, arme, mănuşi de la . armuri) vă pot spune că acestea se petrec de circa 20 de ani, unii dintre hoţi, adevăraţi specialişti, nefiind prinşi niciodată, iar dintre ceilalţi, „amatori", fiind prinşi doar o parte. Aceste furturi au fost posibile, pro­babil, prin apariţia unor echipe specializate, care cunoştea valoarea bunurilor muzeale, fiind favori- 2ate şi - de faptul că vitrinele au fost concepute într-unj sistem greoi, lipsit de posibilităţi de asigu­rare, de avertizare, Ia care se adaugă şi numărul insuficient de supraveghetori In muzeu. Toată ex­poziţia de istorie medie, de exemplu, nu poate fi asigurată nici acum datorită sistemului deficient de vitrine, existent. Iri plus, există un sistem de alar­mă impus pe Vremuri de organele de miliţie, care nu a funcţionat niciodată şi a cărui înlocuire ne-ar costa foarte rnult în lei şi valută. Ofertele de pină aciim nu sînt suficient de sigure şi asta şi datorită spaţiilor întinse şi nepotrivite pentru un muzeu cu bunuri de o asemenea valoare. Ne-am bucura, deci, dacă aceia care. au posibilitatea, ne-ar spri­jin i în achiziţionarea unor sisteme de alarmă adec­vate, gîndindu-se că bunurile existente în acest itnuzeu'aparţin culturii naţionale şi universale.

In ceea ce priveşte bunurile de patrimoniu, din Informaţiile pe care le avem din presă şi din con­statările' echipei de control financiar de la Minis­terul Finanţelor, cei trei muzeografi de la Oficiul judeţean pentru Patromoniu Cultural Naţional au fost implicaţi In eliberarea ilegală a unor avize pentru trecerea definitivă peste frontieră a unor bunuri culturale şî a unor piese susceptibile de a face. parte din patrimoniul cultural naţional sau chiar din patrimoniu. Avînd In vedere timpul scurt de la numirea mea In funcţie şi problemele ur­gente care priveau organizarea instituţiei, siste­mul de pază şi securitate, evidenţa, programul de activitate, relaţiile cu publicul, nu am discutat pînă acum cu organele care anchetează cazurile de furt

şi de facilitare a trecerii peste graniţă a unor bu­nuri de patrimoniu sau susceptibile de a fi de patrimoniu.— Ce măsuri pentru evitarea unor alte asemenea

situaţii aţi luat de cînd aveţi funcţia de director?— In primul rînd, am reorganizat structura şi

funcţionarea muzeului, solicitînd şi obţinînd un număr minim necesar de supraveghetori, custozi şi îndrumători de sală, măsuri care asigură o mai bună gestiune, control, supraveghere şi securitate. Am obţinut apoi posturi de pază pentru Laborato­rul zonal de restaurare şi conservare, precum şi pentru alte secţii ale muzeului. La Patrimoniu, pentru a se evita emiterea unor avize duble, false sau neînregistrate, s-a organizat un circuit al do­cumentelor In muzeu şi al ştampilei de patrimo­niu în muzeu şî în oraş, foarte precis, iar avizele se eliberează după o dezbatere foarte serioasă de către o comisie de specialişti cu cel puţin trei membri, tn urma discuţiilor purtate cu factorii de răspundere din muzeu a fost creat un departament de relaţii cu publicul, au crescut apoi sarcinile şi atribuţiile şefilor de secţii şi-o altă măsură a fost separarea sectorului tehnic de cel administrativ.

— Carc sînt cîteva din proiectele dumneavoastră?— In momentul de faţă se pregătesc pentru ti­

par două volume din revista muzeului „Acta Mu- sei Napocensis" — „Arheologie" şi „Istorie". A fost deja pregătit ghidul muzeului şi sînt In lucru mai multe pliante şi cataloage de expoziţie sau colec­ţii. împreună cu Facultatea de Istorie — catedra de Arheologie — şl cu Institutul de Istorie a Artei şî Arheologie pregătim sesiunea „In memoriam Constantini Daicoviciu" ce va avea Ioc Ia Cluj-Na- poca între 27—28 mai a.c. Pregătim totodată cam­pania de săpături arheoloaice, avînd 14 şantiere arheologice şi 6 săpături de salvare şi, In acelaşi timp, pregătim (pentru lunile iunie-iulie) deschide­rea expoziţiei de bază a muzeului, care a fost re­organizată pentru epoca romană şi post romană şi se lucrează la cea de preistorie. Un alt proiect este constituirea unui colectiv de cercetători specialişti (cu doctorate, cărţi publicate şi lucrări ştiinţifice susţinute) Ia nivelul unei secţii de cercetare a is­toriei Transilvaniei, arheometrie şi etnoarheologie. In contactele noastre cu oficialităţile municipale şi Judeţene, precum şi cu conducători de instituţii şi întreprinderi, am primit numeroase asigurări că vom fi sprijiniţi în toate activităţile muzeului.

M. TRIPON

Astăzi vremea va fi răcoroasă, cu cerul variabil, izolat vor că­dea averse de ploaie, însoţite de descărcări electrice. Vînt mo­derat din sector nord-vestic. Temperaturile maxime vor fi cu­prinse între 19 şi 22 de grade. Ieri la Cluj-Napoca, la ora 12, temperatura aerului era de 19 grade, iar presiunea atmosferică de 733,9 mm Hg, în creştere. (Constanţa NAGY, meteorolog de serviciu) ,

MEDALIAŢI ÎN OLANDA

Timp de trei zile, In oraşul Groningen din Olanda s-au des­făşurat Campionetele europene de taekwondo ITF. Cea de a 8 -a ediţie s-a bucurat de prezenţa domnului general Chei Hong Hi (9 Dan), fondatorul disciplinei şi preşedintele Internaţional Teak- wondo Federation.

Printre cele 20 de ţări parti­cipante s-a numărat şi România, a cărei federaţie se află în muni­cipiul Cluj-Napoca.

Bilanţul delegaţiei noastre a fost deosebit: 5 medalii de bronz obţinute de Alexandru Florin Jucan (+00 kg — luptă şi spar­gere forţă), Paul Tuşa (—80 kg— luptă), Adrian Morea (—54 kg— luptă) şi Cristina Orieţ — teh­nică specială.

La întoarcerea în ţară, antre­norul lotului naţional, domnul George Măzsa a ţinut sâ mulţu­mească sponsorilor, ce au per. mis participarea ţării noastre la această prestigioasă competiţie: domnului primar al municipiului Cluj-Napoca Gheorghe Funar, profesor Gavril Ursu, societăţii „Caritas", Şcolii generale 21, Liceului de transporturi şi Clu­bului Clujeana.

Ca o recunoaştere a valorii şcolii româneşti de taekwondo, preşedintele ITF, general Choi Hong Hi, şi preşedintele AETF, domnul Luis Baguena au hotă. rît ca viitoarele Campionate e- uropone (1994) să fie organizate de către municipiul Cluj-Napoca.

Radu VIDA

Săptămînă muzicală clujeanăO săptămînă muzicală bogată

ne oferă OPERA ROMÂNA. Miercuri, 2 iunie, ora 18,30, o reprogramare, „Aida" de Verdi. In fosa orchestrei — Emil Ma. xim, în rolurile principale — Rodica Toma, Ana Oros, Vale- riu Turcu, Mircea Moisa, Marius Truiculescu, Marius Chioreanu; joi, 3 iunie, ora 10, pentru copii „Hansel şi Graetel"; vineri, 4 iunie, ora 18,30, „Liliacul", o spu­moasă cupă de şampanie dăruită cu profesionalism de Petre Sbâr­cea — dirijor, Adriana Croitoru, Ramona Eremia, Petre Ghilea, Corneliu Tudosie, Mihaela Un­gureanu, Mugur Bogdan, Marcel Ţigăreanu — solişti; duminică, 6 iunie, ora 10, sala Operei Ro­mâne va găzdui tradiţionalul spectacol de diplomă al absolven­ţilor Liceului de coregrafie „Oc­tavian Stroia"; în fine, luni, 7 iunie, ora 18,30, capodopera pu- cciniană „Tosca", avîndu-i ca protagonişti pe Margareta Vâr- ban, Ion Pojar, Dan Serbac, sub bagheta maestrului Petre Sbâr­cea.

★FILARMONICA DE STAT

„TRANSILVANIA" îşi invită melomanii, întîi, joi, 3 iunie, ora18,30, la concertul educativ care îl va avea ca solist pe Tudor Feraru, în Concertul pentru pian şi orchestră în do major de Be­ethoven, avîndu-1 la pupitrul di­rijoral pe Hary Bela; simfonicul

de vineri, 4 iunie, ora 19, este dedicat lui MENDELSSOHN BARTHOLDY. Dirijor — Hary Bela,. solist, pianistul german Leon Hard Westermayer. In pro­gram — Uvertura „Ruy Blas“, Concertul pentru pian $î orches­tră nr. 1 In sol minor. Suita „Vi­sul unei nopţi de vară".

Un program deosebit ne oferă şi ACADEMIA DE MUZICA „GHEORGHE DIMA". Miercuri,2 iunie, ora 18,30 — concertul clasei de canto, clasa prof. conf. univ. Gheorghe Roşu, la pian — lector univ. Francisc Fucs: joi,3 iunie, ora 18,30 — concertul clasei de pian, clasa conf. univ. Graziella Georgia. Solişti — Ro- xana Florea, Florina Ciobanu, Nemeş Marta, Aida Mare, Cristi­na Para; simbătă. 5 iunie, ora17 — concert de muzică veche susţinut de formaţia „Claudio- polis",. solistă fiind pianista Bi- anca Manoleanu; duminică, 6 iunie, ora 17 — concertul claselor de canto, conf. univ. Agneta Kri- za, lector univ. Elena Andrieş, asist. univ. Ana Rusu şi Marius Chioreanu. In program, lucrări de Haendel, Mozart, Schuberţ, Brahms, Enescu. Gheciu: luni, 7 iunie, ora 18,30 — recital de pian al studentei Roxana Tibil. anul II. clasa prof. univ. Ninuca Oşanu-Pop, recital ce cuprinde piese de Bach, Beethoven, Clio- pin, Liszt, Debussy.

Arieta VOIVOD

T E L E S P E C T A T O R

*7,00 TVM. Telematinal; 10,00 TVR Iaşi; 11,00 TVR Cluj-Napoca; 12,00 Video-satclit; 13,30 Desene animate: „Macron I“; 14,00 Actualităţi; 14,15 Ora de muzică: 15,09 Didactica; 15,45 O samă de cuvinte; 16,00 Oameni de lingă noi; 16,30 Panoramic muzical; 17,00 Actualităţi;17,03 Documentar artistic. Vasele transcendenţei; 17,35 Arhive folclorice; 17,55 Fotbal: Ceho slovacia — Româ­nia In preliminariile CM '94; 19.50 Avanpremiera; 20,00 Actualităţi; 20,35 Sport; 20,40 Azi tn prim plan; 21,40 Teleclnomateca: „55 de zile la Pekin"; 0,25 Actualităţi.

Redacţia nu îşi asumă responsabilitatea în legătură cu

eventuale modificări intervenite In programul anunţat.

F I L M E

cana ucigaşâ (II; 13; 15; (7; 19); sala O — Pierdute în Jungla (12; 14; 16; 18) fl) Victoria - Formidabilul (Ilot shots) (9: I I ; 13; 15: 17; 19) % Art» — Jocuri de culise (Player) ( I I ; 13,30; 16: IH.30). Miercuri, 2 Iunie, specta­colele încep de Ia ora 9; de Ia ora 19, Cinemateca fran­ceză 9 Apollo — (Muncitoresc) — 31 mal. 1 Iunie — Giuvaerul Nilului (15,30; 18: 21); 2. 3 iunie: The Doors (15.30; 18; 21) • Favorit — Total recall ( II ; 13; 15; 17; 19) f| Timpuri noi — Utmăriţl fără vină (11; t3; 15; 17; 19) # Capitol ~ Program video (15; 17; 19).

T A R O M

9 DecolArl din Clu) Na poc» spre Bucuraţi (or#); 7,00 (luni pînă stmbfitfi Inclusiv), 10,20 (luni ptnft vineri In­clusiv), 17,00 (luni pînfi «îmbăta IncluMv).

Iti-publira — După «ratil (9; 11; 13; 15; 17; 19) • Oacln, sala A — tncleştars plnft la moarte — luni—vineri (15;17. 19): stmMlă—duminică (13; 15; 17{ 19); sala II — program video (14; 16; J8) • Mărăşti, sala A — Cap-

T R A N S P O R T

Oradea (ora): 0,40; 7,20 (nu circulă tn psrloada 12 “20 IX 1993); 15.08; 17.43; 21.09; Timişoara (ora): IJK S,3R; 14.10 (circulă cu ordin Special); 15.44; 22.M: laj* (f>ra): 0.44; 13.05; 21.05; lîftla Mare (ora): 5,31: W*' Tîrgu Mureş (ora): 16.31; 20,41: Galaţi (nra): 9.08: Stwu (ora): 10,55; 15.30 (prin Vintu de Jos).

F A R M A C I I 3FARMACII CU SERVICIUL PERMANENT: FAflMA*

CIA „CORAFARM". str Ion Meşter nr, 4. tel IT-M-OS

GARDA DE NOAPTE: FARMACIA nr. 4 „HEOERA*. str. Gh. Doja nr. 32, tel. 13 00-77, orar 20—8.

Plecări din Cluj-Napoca (trenuri accelerate sl rapide) spie: Hu-unşt» (ora): 0,59) 7,52 (nu «Irculft .«îmbăta, du­minica ţi In sărbătorile legale)) 10,21) 14,43} 22,00| 23,53;

T E L E F O A N E

t Poliţia C luj: 95M Poliţia feroviara: 13 49 T«l Pt™’ pierii: 981: Salvare: 9611 Salvare» CFR: I I 83 SI: low naţional: #7|j Interurban: 9911 Ora exactă: 958: _ autonoma de Uînmftcan» .dispecerat: II 81 Wl L ?. autnnnmft de «pfi ean»l. dispecerat: I I 63 02t SC ■ brltataa* S.A., dl.»p**r«t: 14 49 2*» (Corner:*! «P™ pentru transport reziduuri: I I 10 13, Interior l « ' !— Informaţii: 952-

PAGINA 3 ADFTVARUL DE CLUJ

NAŢIONALISMUL. $1 ANLINATIONALISUDL© PROCES VERBAL 9

De curând a avut Ioc, în aula Universităţii „Ba- beş-Bolyai“ (ce s-ar fi întîmplat dacă ar fi fost de faţă profesorii Vasile Pârvan şi David Prodan?) ceea ce s-a numit Conferinţă internaţională. A afirmat pretenţii ştiinţifice şi a contat pe invitaţi străini (maghiari 3; francezi 6, englezi 4). Au fost înregistraţi ca participanţi 75 de persoane, dintre care amintim: Gali Erno, Marga Andrei, Roth An- dre, Ion Aluaş, Smaranda Enache, Câmpeanu

Pavel.Tema discuţiilor a fost naţionalismul, adică un

fapt social despre care există o bibliografie kilo­metrică şi este intrat de mult în istorie ca un factor activ de primă mână. Omiţând toate aces­tea, Conferinţa respectivă a dat naţionalismului o accepţiune extrem de restrictivă şi, deci, neştiinţi­fică. L-a redus la ideologie şi politică, ambele con­cepte fiind privite, parcă, de pe poziţiile marxis­mului: ideologia ca reflectare falsă a clasei domi­nante şi politica in sens de politică a statului, ex­primând un grup dominant. S-a schimbat doar na­tura grupului avut în vedere. El nu este, de acum, clasa dominantă, ci grupul etnic dominant (adică noi românii), ce oprimă grupurile etnice minori­tare. Este tocmai unul dintre laitmotivele U.D.M.R. u-lui, anunţat la conferinţă prin d-na Smaranda Enaclie, despre care nu ştiam că este cercetătoare ştiinţifică.

Au fost câteva comunicări acceptabile, urmărind fenomene reale sau clarificări conceptuale, chiar teoretice, în sensul mai larg al cuvântului. Insă un grup important de comunicări au ieşit, dar, din cadrele ştiinţei, trecând graniţa, legal sau ilegal, în teritoriul politicii partizane. In ele, naţionalis­mul (bineînţeles, cel românesc) a fost atacat ca un inamic şi cu un interes politic bătător la ochi. In fapt au fost avute In vedere partidele, numite de opoziţie, naţionaliste, considerate ca reprezentând un sprijin esenţial al puterii. In fond, în Conferin­ţa amintită a fost susţinut, transparent, un antina- ţionalism ideologic şi politic, în semnificaţia con­temporană a acestor termeni.

Să exemplificăm, cu citate, îndeosebi din text scris, din motive de precizie. Deletant Dennis (An­glia) a considerat depăşită legislaţia internaţională actuală în care integritatea teritorială este mai im­portantă decît dreptul la autodeterminare. A mai susţinut ideea că realitatea secesiunii din fostd Jugoslavie va condiţiona legea internaţională, ui­tând-să vorbească despre războiul din regiunea respectivă, despre morţi şi răniţi, despre imixiu- nea din afară. Gabany M.A. Anneli Ute (Germa­nia) consideră România ca un caz specific, prin abuzul de naţionalism din timpul lui Ceauşescu, pe care elitele puterii de după 1989 nu l-au pu­tut controla. Curios este faptul că în ţări fără un asemenea „abuz" relaţiile interetnice au ajuns la război şi crime. Aceeaşi cercetătoare spune că F.S.N.-ul a folosit „mitul revoluţiei" pentru a-şi legitima ascensiunea la putere şi pentru a con­trola ideologia naţionalistă anterioară. Dar F.S.N.- ul şi-a dat seama că nu trebuie să lase potenţialul conştiinţei naţionale la dispoziţia partidelor de opo­ziţie. De aceea a restaurat tapajul sentimentelor naţionale, prin partidele şi organizaţiile naţionalis­te. Aceste partide şi organizaţii sunt formate din reprezentanţii, uneori proeminenţi, ai fostei no­menclaturi naţional-comuniste. Aceste organizaţii

sunt „antidemocratice, antireformiste şi antiocci- dentale“. Concluzia cercetătoarei germane: „După alegerile din 1992, rândurile străine dintre forţele politice conducătoare şi aliaţii (Proxies) lor naţio­nalişti conduce la restauraţia post-naţional-comu- nistă. Acest proces deja a împiedicat formarea unei opoziţii democratice şi poate, pe termen lung, va da naştere la o serie de obstacole pe drumul României spre democraţie". Kende Pierne (Franţa) şi-a pus problema dacă nu putem să concepem un („drept") asupra'teritoriului care să nu fie condam­nat la un exclusivism etnic. Existenţa unei popu­laţii mixte (am zice cât de mixtă în termeni sta­tistici?) a teritoriilor" condamnă exclusivismul et­nic şi impune oamenilor ce coabitează pe acelaşi teritoriu să se ofere unor state intercomimitare“, Iată ce ni se recomandă mustrător: statul interco- munitar! Parcă am fi un poligon al experimentelor absurde. Othmar Kolar (Austria) îşi permite să „analizeze" relaţiile dintre români şi maghiari, spu­nând că ele sunt tensionate de factori obiectivi şi subiectivi. Se afirmă că „lipsa unei «societăţi ci­vile» în România, cu alte cuvinte, neacceptarea conceptului «unităţii în diversitate», ce este esen­ţial societăţii democratice este cauza tensiunii in-

. teretnice dintre majoritatea românilor şi minorita­tea maghiarilor". Magyari-Vincze Eniko, adusă ca asistentă din Secuime, spune că: „Eu consider dis­cursul naţionalist ca un posibil efort" de construire a naţiunii, respectiv ca una dintre stereotipiile prin care puterea încearcă să se legitimeze pe si- ne.“ Benea Corina a vorbit despre recrudescenţa naţionalismului după 1989, fără să justifice con­vingător afirmaţia, considerând doar eă fenomenul se menţine „ca substitut ar ideologiei comuniste". Nostimă este „soluţia" d-lui Ion Aluaş de elimi­nare şi control a naţionalismului. Dânsul a spus că prezenţa literaturii, filosofiei, disciplinelor so- cioumane în sistemul şcolar trebuie reconsiderată. „Eu cred, a spus domnia sa, că o soluţie ar putea fi predarea acestor discipline (în special istoria) numai la o anumită vârstă (să spunem 15 ani), adică din liceu." Ce facem cu religia? Ce facem cu Emineseu, Creangă, Coşbuc etc.? îi punem la fon­dul secret pentru vârsta de sub 15 ani?

Conferinţa despre care este vorba a fost, „se pare11, sponsorizată de Fundaţia Soros. Nu este o dovadă că politica ei este de „neangajare." Dim­potrivă. ’ ■

C. PETRI

EUROPEI UNITE îl LIPSEŞTE STELUJA ROMÂNIEIScrisoare adresată directorului, profesorilor, elevilor şl părinţilor elevilor Liccuhti Economic din Cluj-Napoca, de către grupul' de profesori şi elevi ai Liceului Glorieux Humaniora din Gent, Bel­gia, carc au fost oaspeţi ai ţării noastre în cadrul Programului TEMPUS

Dragi prieteni,

Timpul a pus din nou stăpînire pe noi, cei care am trăit citeva zile înafara timpului (îr> accnp- ţiunea lui vestică) .. Sau să fie vorba de un anume timp spe­cific românesc? In starea con- flictuală creată de părăsirea ce­lor dragi şi întoarcerea acasă, înfloresc frumoase amintiri şi dulci regrete. Acum toate aces­tea ne umplu sufletele. Un pro­iect care a început oficial şi plin de politeţe s-a transformat în­tr-o profundă legătură de prie­tenie şi preţuire reciprocă. Mun­ca împreună a fost o adevărată plăcere şi satisfacţie. Ne-am des­chis unii altora larg porţile su­fletelor. Ospitalitatea nemărgini­tă din şcoala voastră, din fami­liile voastre, din ţara voastră ne- a umplut inimile. întîlnirea noas-; tră a fost o împlinire a celor mai profunde dorinţe de apropi­ere pe care o simte orice om. Participarea la viaţa voastră de zi cu zi, istorisirile voastre, vi­zitele, excursiile, senibilitatea

Mesajul

dc

prietenie

al copiilor

români

voastră, lupta voastră cu. Istoria ne-au oferit o nouă cunoaştere. Situaţia politică şi economică crucială, procesul dramatic al măsurilor dureroase şi drastice ale guvernului care v-au umbrit primăvara, ne-au afectat pro­fund. Dar în acelaşi timp, focul pe care l-am simţit în dorinţa voastră de viaţă ne-a luminat şi ne-a încălzit.

Dragi prieteni, vă mulţumim, vă mulţumim pentru bunătate, vă mulţumim pentru nemărginita amabilitate şi Generozitate. Sîn­tem siguri că Europei unite îl lipseşte steluţa României de pe steagul albastru! După cum se spune în flamandă: „Copacii nu se întîlnesc unii cu alţii, dar oamenii, da“, şi cine ştie. cu si­guranţă ne vom întîlni din nou pe meandrele vieţii.

Cu prietenie,

Pierre Mazeure din partea

directorului, Etienne Steyart,

şi a tuturor profesorilor, ele­

vilor şi familiilor acestora.

S p e c t a c o l p e n t r u t o a t e v î r s î e l s !Reamintim celor mici — dar

şi părinţilor —, că sîmbătă, 5 iunie a.c., ora 12, în sala Casei universitarilor din Cluj-Napoca, se va desfăşura spectacolul „Miss copilăria", organizat de Asocia­ţia de ocrotire şi binefacere „Florile copilăriei1*.

Sponsorii acestui spectacol „cu dulciuri": Rectoratul Universită­ţii „Babeş-Bolyai", S.C. „Felea- cul“ S.A., S.C. „Panegrano" S.A.,

S.C.~„Alcom“ S.A., S.C. ..Central* > S.A., S.C. „Piramida" S.R.L., S. : C. „Nova" S.R.L., S.C. „lris“ S. A., S.C. „Textile-încălţăminte" S.A., S.C. ..Napotex" S.A., S.C. „Antares" S.A., S.C. „Rolinrom" S.R.L., S.C. „Helios" S.R.L., S.C. „Comitra" S.R.L., S.C. „Intervi- deo“. ” '

Intrarea este-gratuită pentru toţi copiii! Şi ' pentru* invitatul de onoare, care este .. . Surpriză! 1

HSBSEZ5

• . i .......... . • •

O ŞTIAM CA ESTE INTERVENŢIE SOVIETO-MA- GIIIARA ® AM HOTAI11T SA NU RAMIN IN SUB- ORDINEA UNOR REPREZENTANŢI AI MOSCOVEI Q NICOLAE MILITARU, AGENT KGB şl GRU @

— Dc ce aţi fost trecut în rezervă?— Am dorit să trec în rezervă în ianuarie 1990, cînd

Direcţia de Contraspionaj militar de care aparţineam a fost desfiinţată prin ordinul fostului ministru Nicolae Militaru, cunoscut deja ca agent sovietic. Bizară, într- adevăr, situaţia, să desfiinţezi Direcţia de Contraspionaj militar într-o ţară aflată în revoluţie şi să nu desfiinţezi securitatea politică. L-am întrebat ulterior pe dl. Ni­colae Militaru, ca ziarist, de ce a făcut acest lucru, şl bineînţeles, că a dat vina pe Ion Iliescu. A zis că aşa a primit ordin ele la Ion Iliescu şi regretă eă a lăsat ar­mata în acele situaţii complicate, lăsind-o fără infor­maţii, fără contrainformaţii. Am dorit, deci, să trec în rezervă dintr-un motiv foarte temeinic.

— Care anume?

— In timp ce afară se trăgea cu pistolul mitralieră, cu tancul, cu tunul, chiar şi cu rachete de aviaţie, eu îmi calculam viaţa viitoare. Am să vâ spun un lucru de care- mi pare rău. Eu am urit foarte tare, cum n-am UrSt pe nimeni, pe Nicolae Ceuşescu. Am fost bănuit şl de Intenţie de atentat, dar am fost documentat de fosta securitate de nişte manifestări grave împotriva lui Nico­lae Ceuşescu, care deviase de la linia naţională, de la

— 4 —

Interesul patriei, respectiv înlocuise cultul patriei şi al străbunilor cu cultul propriei personalităţi. Asta nu se poate. Nu era naţionalist. Naţionalistul are cultul patriei, cultul neamului, cultul străbunilor şi credinţa în neam şi în Dumnezeul strămoşilor noştri.

In acele zile, deci, eu frămîntîndu-mă care este viito­rul, am hotărît să ies şi să scriu pentru luminarea aces­tui neam. Ştiam ce jocuri se făcuseră, ştiam că nu este revoluţie curată, ştiam că este intervenţie militară so- vieto-maghiară. Chiar de pe ziua dc 22, şeful unităţii, amiralul Dinu Ştefan m-a chemat şl mi-a spus (repet exact cuvintele lui): „Tovarăşul căpitan de rangul trei Coruţ, vă cunosc de cînd eraţi elev. Am încredere în dumneavoastră. E lovitură de stat cu sprijin sovietic!", întrebarea mea a fost: „Cine trage?" „Mercenari străini şi tovarăşi din nomenclatură". Eu nu aveam de unde să ştiu cine trage, însă şeful unităţii ştia pentru că aveam cercetaşi scoşi In stradă, cercetaşi In toată unităţile. Avînd In vedere resentimentele normale pentru un copil care crescuse cu un tată schilodit de gloanţe sovietice, am hotărît să nu rămln ofiţer In subordlnea unor re­prezentanţi al Moscovei.

— Nu vi sc pare câ a fost mal degrabă un oct de laşitate? Nu se putea lupta mai bine din Interior?

— Nu se putea lupta, că am încercat. N u . . . Am fost mutat la Comandamentul Marinei Militare unde luam un salariu foarte bun şl nu făceam nimic. Apoi, In ziua în care Nicolae Militaru, agent KGB şl GRU a fost detronat...

— 5 —

— Puteţi dovedi acuzaţiile pe care i le aduceţi?

— Anv demonstrat deja în toate cărţile pe care le-am scris. Nu cred că trebuie să mai revenim asupra acestui jalnic trădător de patrie. Este jalnic, este un om bolnav deja de frică. Va spune singur tot ce-a făcut. în faţa instanţei, chiar. în vara asta. Că-i e vremea să răspundă. Nu cred că trebuie să ne oprim asupra acestui jalnic personaj care a trădat patria din orgoliu, din dorinţa de putere şi care a participat la înscenarea de după 22 de­cembrie tîrînd oameni nevinovaţi,'atît copiii de la Oto- peni, uslaşii din Drumul Taberei, poliţiştii de la Sibiu . . . Au fost oameni nevinovaţi, sacrificaţi de dragul pu­terii, pentru a se putea lua puterea de acea grupare pregătită din timp de către KGB. în orice caz, tn ziua în care a fost trecut în rezervă, a trecut prin voinţa Ar­matei, şl subliniez, nu securitatea l-a dat jos pe Nicolae Militaru, căci Securitatea a încetat să existe de fapt pe 22 decembrie, cînd generalul Ghiţă a raportat lo Armată (şi eu am fost martor la acest lucru, eram ln Marele Stat Major), a raportat că toate trupele de securitate se pun tn subordlnea armatei. Pe 22, la ora 14, tot efecti­vul forţelor armate, armată, securitate, miliţie, era de partea revoluţiei. In rest ce-a fost, a fost o înscenare ori­bilă pentru a ridica la putere pe altcineva decît ar fi dorit poporul.

— Deci Militaru a fost detronat . . .

— 8 —

M. TRirON

ADEVĂRUL DE CLUJ PAGINA 4

NOILE TARIFE ÎN TELECOMUNICAŢIIa. K.A. ROM TELECOM anunţă modificarea tarifelor de teleco­municaţii începînd cu data dc 1 iunie 1993, determinată de in­fluenţa în costuri a majorării la materii prime, materiale, piese do schimb, energie electrică fi transporturi, prccutn şi de alini­ere la cursul de schimb valutar. Tarifele pentru serviciile de te­lecomunicaţii: telefonic, telegrafic şi radioficarc sînt modificate tn funcţie de categoria de prestaţii,

lei; cu acces prin serviciul ope­ratoare (manual) la reţeaua te­lefonici internaţionalii — 55.000 lei.

3. Tarifele pentru convorbirile telefonice de la posturile publi­ce automate se modifica astfel: convorbiri locale — 20 lei/3 mi­nute convorbire; convorbiri in­terurbane în funcţie de distanţă şi durată — 10 lei/l impuls.

4. Tarifele pentru convorbirile telefonice internaţionale se m a­jorează ln funcţie de zonele in­ternaţionale: 20ju i 0 — Republi-

. ra Moldova — C0 lei/minut; zo­na t — Ungaria, Ucraina, Bul­garia, fosta Iugoslavie — 300 lei/ minut; , zona 2 Europa: Germa­nia, Franţa, Italia, Grecia : etc, — .420 lei/minut; zona 3 — Zo­na Mediteraneană: Libia, Maroc etc.; 720 lei/minut; zona 4 — In­tercontinental direct: Canada, I- rajvSUA eto — : 1.020 lei/minut; zona 5 — Intercontinental'tran­zit! Africa de Sud, Africa Cen­tral <V Alaska etc: 1,200 lei/mi­nut. ■

5. Telegramele interne simple: n,: Telegramă simplă loco: — 20lei pînă la 10 cuvinte inclusiv; pentru fiecare cuvirit în plus — 3 Iei, b, Telegramă simplă • pen­tru alte Idealităţi — >fi04lei pină la 10 cuvinte inclusiv;: pentru, fiecare cuvînt în plus — 3 lei.

Tarifele principale - vor fi afi­şate la unităţile de telecomuni­caţii pcntiu informarea abonaţi­lor şi publicului. Informaţii com­plete asupra tarifelor se pot ob­ţine de la oficiile de telecomu­nicaţii.

1. Principalele tarife de telefo­nie, pentru persoane fizice (ia domiciliu) se prezintă astfel:

a. Abonamente telefonice în reţele automate: linie individua­lă — 4130 lei; linie comună lădoi abonaţi (abonaţi cuplaţi) — 270 iei.

b. Trafic telefonic (convorbiri telefonice automate, exprimate Jn Impulsuri,' iii funcţie de desti­naţia acestora): locale 3 minute convorbire — 1 impuls — 6 lei; interurbane (impulsurile sînt determinate de distanţă şi dura­tă) — 1 impuls — 6 lei, astfel: zona I ‘— pînă ia 100 krn — fi imp/minut; zona II — JOI—200 km — 8 imp/minut; zona III — peste 200 km — 10 imp/minut. Este asigurată reducerea cu 50 la sută pentru convorbiri telefo­nice interurbane în zilele ele du­minică, sărbătorile legale şi în perioada de luni pînă sîmbătă, între orele 1B,00—0(3,00. ’,

6. Instalări posturi telefonice: cu acces automat la reţeaua te­lefonică Internaţională — 30.000 lei; cu acces, prin serviciul ope­ratoare (manual) la reţeaua tele­fonică internaţională — 13 000 lei. ■ •

2. Principalele tarife telefonice pentru persoane juridice:

: a. Abonamente telefonice în reţele' automate: — linie indivi­duală cu; acces prin serviciul o- peratoare la reţeaua telefonică internaţională — 2.850 lei; linie individuală cu acces automat, la reţeaua internaţională — 10.000 lei. -

b. Convorbiri telefonice .auto­mate, exprimate în-impulsuri, în funcţie de destinaţia - acestora; locale — 3 minute convorbire —1 impuls -— 12 lei; interurbane (impulsurile sînt determinate de distanţă si durată) — 1 impuls— 12 lei.

c. Instalări posturi telefonice: cu acces automat la reţeaua te­lefonică internaţională 100.000

Este trist şi dureros să stai la capăt de tarla şi să nu poţi intra fiindcă n-ai cu ce s-o lucrezi”

— Ani trăit aceste, clipe, ne mărturisea ing. Horia Belu, şe­ful Ocolului agricol din Turda, nu cu puţine zile ln urmă. Stam ia. capot de tarla,.. îmi dădeam seama că trebuie să intrăm la lucru, dar n-aveam cu ce . ..

— Nu avem, susţinea ţăranul N.V. (nu-i dăm numele întreg, veţi vedea de ce) fiindcă unelte agricole nu mai avem de cînd cu colectivizarea, iar dacă ape­lăm la tractorişti, chiar dacă am achitat taxele, destul de mari pentru punga noastră, ne răs­pund în doi peri: „Vin cind îţi vine . . . rîndul-‘.V Şi ca . . . rîn­dul să vină . cinci avem nevoie, trebuie să . . . ’un£>i’. ’ osia. Ait- fc-1 ...

— In această situaţie, cura staţi ou lucrările agricole, dom-, nule ing. Horea Belu?

— Bine şi răii; Bine, fiindcă din program- am realizat, în a- ceastă primăvară; însămînţarea

orzoaicei pe 2230 ha (Turda 700 ha), Aitonul (350 ha), Ploscoşul (530 ha), Sănduleşti (850 ha) şi ■ tfureniul (400 ha) ş.a. Am mai semănat cartofii pe 420 ha, sie- cla de zahăr pe 150 ha şi po­rumbul pe 3190 ha,

Rău este că suprafeţele, în comparaţie cu alţi ani, au scă-

m U T Â J I COMENTATE

/.ut simţitor. La cartofi, de pil­dă. în.alţi ani, semănăm 1000— 1200 hă. la . sfecla de zahăr pînă la - 000 ha, mult mai mult şi la porumb. Aşa încît, clacă ţinem cont de reducerea suprafeţelor semănate cu culturile de bâză şi de producţiile scăzute, la ee ne putera aştepta? Iar în ce pri­veşte legumicultura, ce să moi vorbesc? .

In atenţia foştilor prizonieri despăgubiţi de statui maghiar

CoîeetMil de’ muacă care s.a ocupat cu rezolvarea 'cererilor de despăgubire a "fâţtilor prizonieri de pe’ teritorial sovietic acordă asistenţă tuturbr: solicitanţilor cărora Oficiul pentru despăgubiri, din Budapesta le-a cerut corn. pictarea sau corectarea■. ..datelor comunicate; în cerere. Biroul funcţionează începînd cu :. dată .• .de 7 iunie.. în. fiecare , zi de !un i,,. între orele 11-13, în- sediul nos­tru din B-dul 22 Decembrie (a-

-Hresă cunoscută de> solicitanţi).

" Asistenţiieste gratuită.

1 Menţionăm, ’că în ziarul rios- trii;. de vineri, .28 mai,'am publi­cat un apel asemănător, provenit, de ■ la alt colectiv care se ocupă de rezolvarea '...aceleiaşi. proble- :.- ’me. Cei ‘interesaţi au libertatea de a ■ opta între. un ’■ colectiv sau altul,' importantă fiind, soluţiona­

rea practică a doleanţelor, res­

pective. . . .

l iM U I DE MUJICĂ '

P I U I i . t a iEste vremea- prăşitului, «... ce­

lorlalte lucrări din grădină. Oa-• menii au ieşit, cu mic cu mare,

pe cîmp la întreţinerea culturi*; lor. Aşa era. ţăranul nostru din- totdeauna. Acum, cu pămînturi- le redobîndite, lucrurile au de­venit şi ,mai acute.,Legea pămin- tului i-a redat terenurile ce îi

. aparţineau, dar cur»' să le lu­creze? De unde atiţia bani, de unde mecanizare, dc* unde .... şi îmi povestesc oamenii: de la ţară necazurile lor. •: In prăvălii nu găseşti .nici şapă, .nici greblă, ca să nu vorbim ’de uneiie * dc‘ muncă mai complicate. In gene- ral, magazinele .universale din mediul rural sînt goale, aprovi­zionarea nu este ritmică.

In zi de tirg, am" intrat în magazinul Fierul de pe strada Dragoş , Vodă din oraşul Gherla, pe rafturi, multe unelte agrico­le de sezon, cumpărătorii găsind din belşug şi alte mărfuri strict necesare muncii clinpului. Ges­tionarul Ilie Rus săptămînă] se deplasează • ln depozite şi aduce marta necesară unei aprovizio­nări cit mai buhe. Periodic plea­că ia unitatea de profil <Hn ’A- lucj, şi vine acasă cu unelte a- gricole de diferite . tiptlrî. Sapa, lopata, grebla şi găleata foarte rar-lipsesc din prăvălie. Cum­părătorii .îmi cer ,şi aspersoare de .stropit, dar acestea, deocam­dată; nu se găsesc nicăieri. ,Că de ar fi, şi la singurul magazin de profil din Gherla s-ar găsi.. Am dat exemplul ' unităţii co­merciale de mal sus, fiindcă zile­le trecute ara' Intrat fn multe alte magazine şl constatarea ge­nerală a fost că aprovizionarea nu este pe măsura cerinţelor. Poate ne vor citi şi cei care răs­pund direct de soarta acestor .u- ■nităţi, mal ales acuma, în plină perioadă cie prăşit.

SZEKELV Csaba

’ Aceasta este distanţa geogra­fică între localitatea .Musson din Belgia şi satul Aruncuta din ■ Cîmpia Transilvaniei. Dar dis. tanţă geografică este mult re­dusă de distanţa dintre suflete.

; ..începînd. din anul -1900, intre aceste localităţi, mai exact între oamenii lor s-a statornicit o prie­tenie care nu se dezminte, ime­diat după ltevoluţiev in Musson s-a .constituit"'?un comitet pentru

■- ajutorarea satului Aruncuta, ac­ţiune in care a fost atrasă o bu­nă- parte a populaţiei ţiin locali-ş tatea- belgiană. incluşi»,,r-; copiii' Din ami!. amintit, vin ’ Arunoutaj ău ajuns 5 convoaie-'cu •ijutoa-1 re (dlimente şj îmbrăcăminte, e- chipamentul sporti v folosit-\ ; de echipa Belgiei la ultimul cam­pionat -mondial de fotbal, oici-:

-dote pentru toţi copiii din sat, medicamente etc.)., . .V ; ,

Recent, belgienii au ’ fost din nou prezenţi la "Aruncuta pen­tru a -perfecta alte forme de co. laborare, de sprijinire' a -acestui sat transilvan. Cu -âţpst prilej*

, dl.. . Victor Mourenu. viceprimar al localităţii Musson, ă avut "a- mabilitatea să ne răspundă la

cîteva întrebări,..,— Veţi menţine’ colaborarea cu

Aruncuta?. , .— La ultima vizită’ pe care

am făcut-o în : Aruncuta, simpa­tia nedezminţită a localnicilor, manifestată şi. în anii trecuţi, constituie un îndemn pentru noi să revenim în acest sat, fiindcă no-am’:convins că are nevoie de ajutorul, nostru.

cuţiilor avute cu localnicii şi eu preotul s-a născut ideea unei alte forme de ajutor pentru a-

" cest sat. Şi anume, să punem în valoare produsele animaliere din această zonă. Satul are de

■ pildă 2000 1 de lapte pe zi. Da­că l-ar putea prepara, din acest

;,:lapte s-ăr obţine smîntînă, unt . etc. Nus credeţi că ar fi mai’ in­

teresant pentru sat, decît să

M U S S O N - A R U N C U T A : 2 1 0 0 k m— Vă rugăm să ne spuneţi,- în

cîteva .cuvinte, xum . vor decur­ge legăturile dumneavoastră; în continuare cu.: localnicii din A- runeuta şi să' conturaţi, dacă r posibil, intenţiile pe care,, le <«• veţi.. .— Recenta vizită ne-a recon­fortat, ne-a demonstrat: simpa­tia majorităţii locuitorilor, ...ceea, ce fireşte ne încurajează să' re;’ venim'. Cînd ’am- părăsit -•Anin.-' • cuta în luna -aprilie, în urma dis.

primească un pachet de cafea, un pachet de ţigări, cîteva obiec­te tîe, îmbrăcăminte? Am expus

-.-.problema’ în faţa comitetului nos-, tru, dar n-am avut încă timp s-o aprofundăm şi s-o cifrăm,, s-o .evaluăm. ,- — Aveţi cumva şi altceva in vedere?

— Trebuie să lucrăm pentru acest-proiect, mai avem încă un proiect, eventual prelucrarea produselor de carne. Astăzi este

— Ba să vorbim ...Legumicultura ocupă acum

o suprafaţă de 215 ha, suprafa­ţă pe care se produc şi răsaduri pentru varză de toamnă şi toma­te. In afară de Agromec şi aso­ciaţiile agricole din Poiana şi Copăccni care îşi lucrează tere­nurile cu legume în mod orga­nizat şi dacă e nevoie mecanizat, celelalte suprafeţe din comune Ai ton (30 ha), Tureni (70 ha), Ploscos (25 ha) şi Sănduleşti (40 ha), şi care aparţin proprietari­lor particulari,; sînt lucrate ln straturi. De unde atunci o pro­ducţie care . să-i îndestuleze nu numai pe . producători ci şi pe locuitorii celor două puternice centre muncitoreşti: Turda şi Cîmpia Turzii?

— Aţi erbicidat ceva?— Pe-terenurile lucrate de A-r

gromec şi asociaţiile agricole, a- ceastă lucrare de mare impor­

tanţă pentru obţinerea unor pro­ducţii ridicate a fost executată în proporţie da 80 la sută. Pe terenurile cu grîu şl orzoaică a proprietarilor particulari, prăpă­dul este trare. Pe alocuri s-a în­cercat cu . . . vermorelul! Acut», chiar dacă ar încerca să conti­nue erbicidatul mecanizat, n-au posibilitate fiindcă ne lipsesc cu desăvîrşire erbicideie. Specialiş­tii noştri sînt preocupaţi acum c!e combaterea dăunătorilor şi bolilor mai ales la cartofi.

— Lucrurile de întreţinere?— Le-am început. Merge greu.

Pămîntul este uscat.— A început să plouă . . .— Măcar dacă, ar ţine., cîteva

zile. După aceea vom avea. des­pre ce să vorbim . ..

fon CORDON

chiar o lună de cînd am părăsit satul, în care lună n-am avut timp .să concretizăm şi să deta. licrn acest proiect şi dacă sîn­tem aci . datorită ziarului dum­neavoastră, vom profita să ve­dem pe loc toate- condiţiile şi posibilităţile, să Ie studiem şi să avem o imagine mai clară, iar accasta o vcm face mîine (marţi, 25 mai). Dorim să continuăm re­laţiile cu satul. In cazul acesta va fi mai mult un ajutor co­lectiv, mult mai de folos.

O evaluare s-a făcut şi ideile au fost conturate mai bine. Se mai are în vedere construirea u- nei mici fabrici de pîine, pentru ca toate gospodinele din sat să-şi poată coace pîinea aici, fără să mai apeleze Ia cuptoarele pro­prii în care focul trebuie făcut cu lemne.

Proiecte mai sînt, cele mai multe pornite de la preotul sa­tului, Grigore Cristurean. Fără îndoială, realizarea lor va cons­titui un pas înainte pentru io. cuitorii satului către un oriront mai deschis şi comod al exis­tentei.

Ion IU S

VACANŢĂ LA VAMA VECHEAni de zile, pentru universi­

tari şi nlte categorii de intelec. fiiali clujeni care doreau să-şi petreacă- vacanţa îmbinîml am-’, bianţn Litoralului cu liniştea ru.. rală, Tabăra Universităţii de la’ Vama Veche a însemnat raiul aşteptat. Aşa-zixn economie de

■piaţă — mai precis, , creşterea preţurilor şl inflaţia — a atacat şi turismul. l*u Litoral, preţurile iţi taie răsuflarea. Xci-ain irite, resnt dacă şi IJCOMTUR, socie- (aten Universităţii "Ilabcş-Ho. lyai“, care administrează tabăra, a fost afcctnfă de creşterile de preţuri. Am aflat câ negocierile cu localnicii, pentru camcre, ca şi incertitudinile în legătură cu preţurile la alimente, nu prclun* git luarea tincl decizii. Totuşi,' tabăra vn funcţiona — clacă va găsi suficienţi doritori pentru ce. . Ie circa 120 dc locuri pe serie —

serii de-10 zile, în perioada 15 iulie — 25 august. .

Preţurile par să fie rezonabi­

le, prin raportare Ia celc ale a-

gcnţiilor de turism — adică in. tre-51 şi 02 la sută. Astfel, pen­tru persoanele peste 10 ani, ca­zarea şi pririzul costă 27.550 Ici;

. cazare, prinz şi cină — 31.550 lei; cazare’ plus pensiune corn. pletă —.36.930 lei (adică 54,22 la sută faţă de tarifele din Mama­ia). Pentru copiii între 3 şi 10 ani preturile sînt, în ordine: l'.r,550; 23.050; ,21.250 (în cazul in care so solicită pat separat). Persoanele care doresc să sc descurce singure cu cazarea şi să sc aboneze doar la masă vor plăti pentru prinz 16.000, pentru prinz şj cină 23.000, iar pentru pensiune completă 25.400. Pentru copiii între 3 şi 10 ani: 8.000;11.500; 12.700.

Doritorii se pot adresa — în. ccpînd dc mîine pină in 10 iu-»

nle, intro orele 15-17 — la U. COMTUR, str. I.C. Brătianu

(deci, pe fosta stradă 23 August

Direcţia cconomică a Univer­

sităţii).

Nici nu mai contează că dosa­rul penal consemnează şi o *.cn- t-uivă de omor, deosebit cl.* m-a-

-i .ii ii-i cu'nnat'iiui. R. V.

Pentru cft îşi Dăka ioc <lc cllOVitn. ARMII ŞI-A OMORlr SOI IA

In toată povestea asta tristă.■n-a scăpat ■ nici cumnatul U.S.Distracţia, in ghilimele spu; fi­reşte, a familiei pe. seama lui I.ovicţz Arpad se limita la in­sulte copilăreşti, carc au degene­rat într-un dispreţ, manifestat fă­ţiş de către soţia lui 1..A,, Lc-' victz Elisabeta.

in ziua cu pricina, pe lin.'<ă toate ’ necazurile diurne, omul nostru a şi băut zdravăn. Nu multă vreme după cc a ajuns acasă, soţia .şi cumnatul au în. ceput... miştocărelile. L.A. a scăpat... hăţurile. A luat un drug de fier şi l-a clopăit bine pe cumnăţel. Cînd a apărut cu. ţitul în mîna lui? Unde era sfă- pînirea de sine dc altădată? Nici el nu ştie, Cînd ne-a mărturisit că şi-a omorît soţia, lacrimi i-au udat obrazul. N-ar fi vrut, zice, n-ar fi vrut niciodată să se în- tîmplc aşa ceva, pentru cft are doi copilaşi, pentru că, odată, demult, Îşi Iubea soţia, rănirii «’ă . ..

1MGINA 5-■ ADEVĂRUL DE CLUJ

SALARIZAREA PERSONALULUI TESA

î n t r e e m p i r i s m ş i ş t i i n ţ ă

Scopul final al unui sistem rie salarizare este să atragă, să stimuleze şi să păstreze lucrătorii cei mai buni dintr-o unitate prin asigurarea unui sa­lariu corespunzător muncii depuse (raportată la importanţă, calitate şi eficienţă).

Răspunderea proiectării şi aplicării unul sistem de salarizare eficient revine Consiliului de admi­nistraţie, de la care se aşteaptă formularea poli­ticii de salarizare şi a metodelor ce trebuie apli­cate pentru atingerea obiectivului.

La stabilirea politicii generale de cal/irizare tre­buie să ţinem seama de o mulţime de factori, cum ar fi: natura activităţii, poziţia geografică, nivelul de salarizare practicat de firmele concurente sau/ şi din aceeaşi ramură, evoluţia costului vieţii, a productivităţii muncii, inflaţiei, etc. -

Desigur că alături de factorii menţionaţi nu tre­buie uitat posibilitatea de plată (lucru ce impune analize economice amănunţite).

In orice caz, principiile generale de politică tre­buie să se bazeze pe ideea că „plata depinde de munca depusă pe postul încredinţat şt nu de indi­vidul pe care il ocupă". .

Pentru a se respecta principiul de mai sus pro­punem a se aplica „metoda comparativă a postu­rilor", ce presupune parcurgerea următoarelor e- tape: ,

J. Analiza posturilor, etapă- ce cuprinde Identi­ficarea posturilor, ■ urmată de analize In detaliu privind conţinutul activităţii, a sarcinilor şi atribu­ţiilor specifice.

Tot aici se analizează dacă se justifică restric­ţiile postului (nivelul de pregătire profesionala), ex­perienţa în muncă, calităţi deosebite etc.).

2. Selectarea posturilor, are drept scop gruparea posturilor pe tipuri mari de activităţi, apoi pe subactivităţi Sn funcţie de structura organizatorică şi complexitatea fiecărei unităţi.

3. Alegerea specialiştilor pentru ordonarea com­parativă a posturilor.

In acest caz primele ordonări se fac pe compar­timente, de către persoane foarte bine familiari­zate cu posturile (preferabil un colectiv interdis- ciplinar) astfel ca evaluarea să fie corectă.

4. Ordonarea posturilor pc compartimente, con­stă în întocmirea unei liste cu posturile din fie­care compartiment, în funcţie de dificultatea şi complexitatea postului.

Celui mai dificil post i se dă locul 1 pe listă, următorului locul 2 ş.a.m.d, pină se înclcie ordo­narea tuturor posturilor.

Dacă două posturi sînt ierarhizate la aceeaşi po­ziţie ficcăruia i se atribuie media nivelului res­pectiv cu a celui următor. ■

Exemplu: dacă poziţia 3 cuprinde două posturi identice ca dificultate fiecare post va primi ran­gul 3,5 (media dintre 3 şi 4) iar postul imediat după acestea va primi rangul 5.

Specialiştii care evaluează posturile trebuie să evite acordarea aceluiaşi rang la mai multe pos­turi întrucît nu se mai asigură diferenţierea şi contravine însuşi scopului urmărit. Exemplu de ierarhizare la biroul organizare: 1 — şef birou; 2 — organizarea conducerii; 3,5 — organizarea pro­ducţiei; 3,5 — organizarea muncii; 5 ■— protecţia muncii. ;;

5. Analiza statistică a ordonărilor, etapă ce con­stă în compararea posturilor două clte două („com­parare de perechi"), scopul fiind corectarea even­tualelor erori stabilite anterior.

Exemplu; se compară şef birou organizare cu postul organizarea conducerii; organizarea condu­cerii cu organizarea muncii; organizarea produc­ţiei-protecţia muncii; organizarea jinuneli — şef birou şa.nr.d., pînă cînd fiecare post este; comparat cu fiecare dintre celelalte. ■ '

6. Integrarea ordonărilor comparative pe com­partimente, etapă în care — după ordonarea com­parativă a posturilor pe fiecare .compartiment în parte — se întocmeşte o singură listă ordonatoare a tuturor posturilor din unitate.

Această etapă, deosebit de dificilă, presupune existenţa unui grup de specialişti (organizare, per- sonal-salarizare, cadre de conducere, etc.) şi constă In „compararea ' posturilor dintr-un compartiment cu cele din alt compartiment; apoi posturile din­tr-un al treilea compartiment se compară cu cele din primele două compartimente şi aşa mai de­parte pînă la epuizarea analizei tuturor posturi­lor". ■ : •

După această etapă ss poate trece, tn sfîrşit, 1;> negocierea salariilor de încadrare şi încheierea contractului individual de muncă, în funcţie de posibilităţile financiare şi de poziţia' ocupată în urma ierarhizării importanţei şi complexităţii fie­cărui post.

Gheorghe TARE

Ion îtUS

P.S.- Aplicarea acestei metode de, salarizare (pen­

tru personalul TESA) poate şiă: constituie motorul

întregii activităţi dacă-conducerea unităţii este in­teresată în ierarhizarea valorilor, respectiv com­

partimentul de • organizare cuprinde personal su­

ficient de pregătit profesional pentru proiectarea

unei structuri, organizatorice raţionale şi o repar­

tizare corespunzătoare a atribuţiilor compartimen­

telor şi funcţiilor unităţii.

ÎNREGISTRAREA ACTELOR DE TRANSMITERE A CAPITâ LULUI MERGE GREU

— Doamnă Ana-Maria Moldovan, director al-

AJs.P. Cluj, noi am scris despre acţiunea de trans­

mitere a cotelor de 30, respectiv 70 do procente ,

dinspre societăţile comerciale cu capital de stat

către fondurile proprietăţii de stat şi private. Am

înţeles că sînteţi în plină campanie. Cum au re­

acţionat societăţile comcrciale cu capital de stat?

— Din păcate, acţiunea se derulează cu foarte mare încetineală, cu toate că înregistrarea Iri Re­gistrul Comerţului Cluj a actelor de transmitere a celor 30 (70) la sură din capitalul social către

Fondul Proprietăţii Private şi Fondul Proprietăţii de stat este obligatorie, în urma reevaluării ce decurg din H,G. 26 din 1992. Or, pentru înscrierea corectă a datelor > este • nevoie'- ca agenţii economici să-şi înregistreze la Agenţia Naţională pentru Pri­vatizare Cluj capitalul social reevaluat. Deşi ans comunicat şi direct şi prin presă, aceste lucruri, doar doi agenţi economici s-au prezentat cu actele de transmitere la noi, oeea ce denotă dezinteres

faţă . de acţiunea de privatizare, dar şi faţă depro-

'pria-societate. ■ . - - -

' (M.S.)

CORTINA FINALA

Odată cu disputarea ultimei e- tape a căzut cortina peste cam­pionatul de fotbal Divizia G, se­ria Cluj, întrecere ciştigată de cea mai constantă echipă, IN­DUSTRIA SIRMEI CIMPIA TURZII, care a totalizat la ea- pătul celor 28 de etape 45 de puncte,, cu 5 mai mult decît a doua clasată. De subliniat faptul că ISCT a cîştigat şi întrecerea la juniori, fapt ce atestă că tn cadrul clubului se acordă aten­ţia cuvenită schimbului de radi­ne, unde descoperirea şi şlefuirea tinerelor talente se bucură de. o deosebită'atenţie. . “

In privinţa rezultatelor * înre­gistrate: în . ultima etapă, altlel scontate,: se impun doar propor­ţiile scorurilor cu care au pier­dut echipele Fimaro şi Minerul Iara, respectiv succesul în de­plasare obţinut dc .Cimentul, la ­tă rezultatele (în paranteze. re­zultatele echipelor de juniori): Metalurgistul C luj — Napomar 2—1 (0—2), ASA Electroceramî- , ca Turda — Fhnaro Cluj 6—0 (8—0), Tehnofrig — Minerul Ia- , ra 7—0 (3—0), Olimpia Gherla ^ ISCT 1—1 (3—1), Minerul A- ghireş — CUG Cluj 2—1 (1—6), CFR Dej — Cimentul Turda 2—3 (0—0), Motorul. IRA C l u j ---Sticla Arieşul Turda 3—2 ( l—1).

CLASAMENTUL FINAL

1. T.S.C.T. 28 21 3 4 87-19 452. Sticla 28 19 2 7 86-39 403. Victoria 28 16 5 7 73-28 37

4. Olimpia 5: Tehnofrig6. Aghireş7. Iarafi. C.U.G.9. Cimentul

10. Motorul11. Fimara12. ASA El. 33. Metal.14 CFR Dej 15. Napomar

28 15 7 28 15 5 28 14 3 28 13 32828282828282828

9 7 9 7

611 9 5 9 4 8 5 7 3 4 2

6 63 4 4 37 8 57-31 3!!

11 42-40 3112 44-53 20 12 50-43 2? 12 42-48 2.1 11 31-&3 2?14 38-6* 2i15 57-60 27. 15 31-51, »i 18 34-63 I» 22 33-123 10

Au fost „încheiate conturile" şi în campionatul judeţean de fotbal, ultima etapă urmînd iii stabilească pe cea de a doua t-

chipă care din sezonul viitor va activa în Divizia G, aceasta fi­ind formaţia CFR II Baciu. Ia­tă rezultatele ultimei etapa; Autobuzul Cluj — Constructorul Cluj 1—0, Vulturul Mintiul Gher­lei - DROMEX Cluj 1—5, Mi­nerul Ocna DoJ — Arieşul d ro ­pia Turzii 4—1, Prestarea Ciai- pia Turzii — Spicul Luna 0—3, Someşul Bonţida —• CFR II T!ă- citi 1—2, Sinterom Cluj — Prarf- furaj Iclod 1—2.

CLASAMENTUL FINAL

1.-DROMEX2. CFR II3. M.O. Dej4. Arieşul-5. Somvetrn6. Bonţida7. Iclod

: 8. Huedin 9. Prest.

10. Constr.11. Sinterom12. Autobuz.13. Vultur.* 14: Spicul

* Vulturul 2 puncte.

26 21 3 2 82-23 45 26 18 5 3 98-32 41 26 19 2 5 75-35 40 26 13 6 7 62-35 32 26 14 2 10 61-56 30 26:13 3 10 02-48 29 26 10 4 12 58-65 24 26 10 3 13 68-57 23 26 9 4 13 54-68 22 26 8 5 13 55-66 21 26 6 4 16 54-79 16 26 4 7 15 24-72 15 26 5 6 15 40-68 14 26 4 2 20 43-12210 este penalizată «u

Andrei lîEISINGJiii

r fiEC -IR AUTONOMII D£ T M O f lC f i f i f

Clig-NopowB-dul 22 Decembrie nr.79 anaaiează prin concurşi

H un CASIER (A) • studii medit tfe speciali- tate (ilc.economlc) * vîrsta minimi St .anî, •vechimea fn activitate minimum 3 ani •domiciliul stabil în CluJ^apoca

■un AGENT PRESTAŞI SERVICII • s tud ii superioare (sub ing ineri) în specialitatea insta laţii * vechimea în producţie minimum 3 ani şi ♦ domiciliul stabil Sn Cluj-Napoca.

Ceretlle se depun la Bedlul unifăjiî pînă Ta rata de 7.061993. Concursul va avea loc In ziua de 10 iunie 1993, ora 10, la sediul unităţii Relaţii suplimentare !>

telefon 15.22.65. <jl8697^

R E G L E M E N T Ă R Ilegale In vigoare In domeniu! wtaWlilăţii

Pentru aplicarea corectă şi unitară în economie a re­glementărilor legale in domeniul contabilităţii, Direcţia generală a finanţelor publico şi controlului financiar de stat aduce. la cunoştinţa .agenţilor- economici interesaţi că potrivit dispoziţiilor din Legea contabilităţii nr. 82/1991, Ministerul Finanţelor este abilitat să emită norme metodologice cu privire la modelele documentelor con­tabile şi a modulul de întocmire al acestora şl să exer­cite controlul asupra modului în care se aplică legisla­ţia în domeniul contabilităţii.

Potrivit prevederilor Legii contabilităţii nr. 82/1591 regiile autonome, societăţile comerciale indiferent de

forma de organizare şi tipul de proprietate, unităţile

cooperatiste, asociaţiile şi celelalte persoane juridice, pre­

cum şi persoanele fizice care au calitatea do comerciant

au obligaţia să conducă contabilitatea proprie.

Pînă la intrarea în vigoare a noului sistem de con­

tabilitate, Regulamentul ţ!e aplicare a . Legii contabili­

tăţii, noul plan do conturi general ji instrucţiunile de

aplicare a acestuia sint în vigoare .următoarele regle­mentări:

— Normele metodologice privind contabilitatea unită­ţilor economice aprobate prin Ordinul Ministrului Fi­nanţelor nr. 595/1970, cU modificările ulterioare. '

— Planurile de conturi şi instrucţiunile de aplicare a acestora pe ramuri şi sectoare de activitate; elaborate de Ministerul Finanţelor cu modificările" şi'completările ul­terioare: - ; . i • ■

— Normele de utilizare a formularelor tipizate; co­mune privind activitatea financiară şi contabilă, apro-

. bate prin Ordinul Ministerului Finanţelor nr. ,33/1987.

Potrivit prevederilor art. 11, alin. 3 din Legea conta­bilităţii nr. 82/1991, răspunderea pentru organizarea şi ţinerea-contabilităţii revihe administratorului sau altei persoane care are obligaţia gestionării patrimoniului. Persoanele respective au obligaţia de a lua măsuri pen­tru ţinerea corectă la zi a contabilităţii tuturor opera­ţiunilor-economico-financiarc, organizarea corectă'a evi­denţei gestiunilor, inclusiv a evidenţei şi gestionării for­mularelor cu regim special. ■ ■

In baza dispoziţiilor art, 27. şi 32 din Legea nr. 82/1991 | inclusiv a Normelor metodologice nr. 165010/1993 şi ' 1G5674/1993 emise de Ministerul Finanţelor, agenţii eco­nomici au obligaţia întocmirii şi depunerii la Direiţia generală a finanţelor publice şi controlului financiar de stat a bilanţului contabil anual precum şl a rezultate­lor financiare şi obligaţiile fiscale, lunar de ,către agen­

ţii economici cu capital de-stat şl majoritar de stat şt trimestrial de către ceilalţi agenţi economici.

Nerespectarea-dispoziţiilor de mal sus constituie con­travenţie şi se sancţionează cu amendă. ...

Pentru' Intrarea tn legalitate a agenţilor economisi care pînă la această dotă nu şi-au onorat obligaţiile le­gale prezentate-raai sUsr facem, cunoscut'că formularele de raportare şi Normele-metodologice de întocmire se pot procura contracost de la administraţiile financiare Cluj-Napoca, Turda, Dej, circumscripţiile fiscale Cîni* pia-Turzil, Gherla, Huedin pentru agenţii economici ta­ie au sediul în aceste municipii »şl oraşe. . .

Pentru agenţii economici cu ' sediul în celelalte loaa- lităţi documentele de-raportare se asigură’ de către Di­recţia generală a finanţelor publice şi controlului finnn- ciar de stat a judeţului la etaj-IT, camera 120.

Reamintim agenţilor economici că în conformitate eu Hotărîrea Guvernului nr. 575/1992, publicarea leglemsn- tăiilor şl melodologlilor, precum şl a altor materiale do specialitate ce se emit de către Ministerul Finanţelor in domeniul contabilităţii, este ..un,,drept exclusiv a) o;cv tuia, fiind interzisă cu desărvişirc multiplicarea.

Obligaţia întocmirii şi' dcpuneiril ln DQFPCFS a bi­lanţului contabil precum şi a raporturilor lunare şi tri­mestriale revine tuturor agenţilor economici înmatri»'»- iaţl la Registru] Comerţului inclusiv celor carc pt;iK 1» data raportării — nu au desfăşurat activitate.

\ADITVARPL df cluj •PAniNA-6

SEMCO S.A. Bucureşti Sucursala Cluj-Napoca

Calea Baciului, nr.2 Cluj-Napoca.vinde la LICITAŢIE PUBLICĂ,

în data de 5 iulie 1993, ora 12, următoarele fonduri fixe:

a Transformator de sudură (8 buc.) BQrup sudură C.S. 315 a (2 buc.) fflGrup sudură C 55/3000 (5 buc.)20 Motostivultor 3,2 tf ( o buc.)Licitaţia va avea ioc ia sediul unităţii,

unde pot fi văzute şi obiectele supuse licitaţiei, informaţii la sediul Sucursalei

SEMCO SA Cluj-Napoca şl la i |el. 18.02.65 sau 18.68.26 - 1 Biroul Mecanic Şef.

y (18650)

f " C O N S T R U C T O R U L " S C C ACluj-Napoca,

organizează vînzarea prin licitatie a unui CĂM IN DE NEFAM ILIŞTI cu 40 de camere S + P + 4 E, în suprafaţă de 1.950 mp., situat în

str. Lombulul nr.7.Licitaţia va avea loc ia sediul din str. A.lancu nr.19, în d a t a d e

17 I U N I E 1 9 9 3 , O R E L E 12 .Preţ de strigare 100 milioane lei.

Garanţia de participare la licitaţie este de 10 % din preţui de strigare, prin

CEC în ziua participării. Relaţii pentru cei interesaţi, la telefoanele:

11.66.06; 11.59.09; 11.52.56.<18621> ____________ -

SOCIETATE COMERCIALĂ CU PROFIL CREŞTEREA ANIMALELOR, an g a jează :

B MEDIC VETERINAR (vechime în specialitate minim 6 ani) fl 3 ÎNGRIJITORI BOVINE

B CONTABIL DE SPECIALITATE Retribuire avantajoasa, (negociabilă). Informaţii:

tel. 15.25.48 (orele 7-9 şi 20-22) sau str. Dragalina nr.86. (18660)

c o m p l e x A G R O S E M c l u janunţa concurs, pentru 15.VI.1993, în vederea ocupării următoarelor posturi: 13 LABORANT - tehnician agronom m ELECTRICIAN - ELECTROMECANIC

ctg.IV.- cunoştinţe automatizări, înscrierile se vor face pînă în data de

14.VI.1993, orele 12. informaţii suplimen­tare la sediul firmei din str. Hoieâ ni.42-44,

telefon: 130-577. 130-688. (18396)

Persoanele înscrise,, care nu mai doresc sâ-şi păstreze înscrierile sâ se prezinte la sediul firmei din B-dul 22 Decembrie 102, unde vor primi suma depusâ, minus comisionul de 15 la sutâ stabilii în regulamentul jocului, conform programârii urmâ- loare"

9 MARŢI 1 iunie - nr. 5501-6500O MIERCURI 2 iunie - nr. 6501-7500• JOI 3 iunie - nr. 7501 - 8500O VINERI 4 iunie - nr. 8501 - 9500• LUNI 7 iunie - nr. 9501 - 10500O MARJI 8 iunie-.hr. 10501 - 11500

nesiui numerelor se vor publica pe parcurs. O persoană se poate prezen ta cu mal multe chitanţe şl buletine.

Plăţile se fac zilnic ae la ora 9.

CONDUCEREA S.C. "HELP" (414)

EUROcom electro center, p ta M uzeului 5 , C lu j te l. 1 1 1 9 6 3

B E î I in S E B T V colot. 54 cm. diagonală, teletext. 528 .499 lel

B-rfJi'iEDJtbM TV color, cuptoare micro, aspiratoare, computere

H D 5 H II0 E H T V color. 54 cm. diagonală. 398 .999 lei

CELE m a l m ic i PREŢURI DIN ORAŞ! VÎNZĂRI EN-GROS l|

T lPOgraphls, c a lea Turzii 1 6 3 , C lu j te l. 1 1 9 1 2 0

* grafică publicitară, editare, tehnoredactare

* tipărire rapidă (6 lei/pag.), xerocopiere (20 Iei/pag.)

ARHITECTONICA, c a le a Turzii 1 6 3 , C lu j te l. 1 1 1 9 6 3* proiectare arhitectură, amenajări interioare, design* cumpărăm teren, imobil central, căutăm spaţiu comercial

II 'II1111 I l| IIII III■ III>11 ■■!■■■

FIR M Ă PA RIC U LA R A v i n d e următoarele tipuri de

autoturisme: ARO 10; ARO 243;ARO 244; ARO 320;

DACIA BREAK - STANPARD; DACIA BERLINA. '

Informaţii: P-ţa. Unirii nr.27 " LUNI-VINERI 8,30 * 18,30. (18629)

C A N O R AVinde, prin magazinul din B-dul

Eroilor nr.10:■ TELEVIZOARE COLOR cu diagonala 54 cm la preţui de

288.000 lei, garanţie i an.V <1M11> .............-

S.C. YUAN DONQ IMPEX S.RL.Sucursala Cluj-Napoca,

cu sediul în Ciuj-Napoca, str. Gh.Şlncai, nr.6 (Hotei Siesta cam. 4), vinde en-aros:

TENIŞI pentru copil, CĂMĂŞI şl GECI din mătase naturală 100 %,

toate import CHINA.Tel. 19.55.82, zilnic între orele 9,30 -16 .

VINDEMMOBILIER PLASTIC (Import GRECIA),UMBRELE TERASĂ (import AUSTRIA), r PREŢ FOARTE AVANTAJOS. Reducere

substanţia lă la cantităţi mari. Telefoane: 0990/1 3.893, 24,7 32. (16383)

SOCIETATEA M I> g A ,J > R O F iL C O N F E C Ţ I I ÎN C Ă L Ţ Ă M IN T E

,1,IT A I/S T Y L ”-'S.A.:Str. Albiei nr.1,

angajează prin concurs,© M U N C IT O R I C A L IF IC A Ţ I

în următoarele meserii (faze de producţie)

1. Faza de cusut2. Faza de croit mecanic3. Faza de montat feţe încălţăminte4. Faza de tras mecanic5. Faza de fixat talpă,

înscrierile se fac pînă la data de8.06.1993. ia S.C. "NfCK" S.R.L str.

Eroilor nr.36 (în curte), între orele 7-13.

informaţii la tel.l K71 *6 1 , între orele 8-10. <18586)

Staţiunea de Cercetare şi Producţie Silvica Cluj,’*

o r g a n i z e a z ă în ziua de 8 iunie 1993, la sediul

OCOLULUI SILVIC LECHINŢA, licitaţie publică - pentru vînzarea a

500 mc BUŞTENI STEJAR.

-a?. «j

LOCUITORI DIN

S o c i e t a t e a c o m e r c i a l ă

B A Y E E I i n v e s t e o m© oI H oÎ I do (S n - Q D f l^ 'K Js i jp c s x g a i

a deschis magazinul din DE ' str. V ic torie i nr. 18

c a re v a o feră:< TV. COLOR "ORION", "SHARP", "PHILIPS" >

< ANTENE SATELIT >< CUPTOARE MICROUNDE >

< TELEFOANE FARA FIR >< CONGELATOARE >

< COMBINE MUZICALE > | V< FILTRE DE CAFEA >

< CASETE AUDIO Şl VIDEO >

PW l m i

*<1■voim '

« USCATOARE DE PAR > 2 ® - , < APARATURA AUDIO "SONY" >

FREŢURI FOARTE AVANTAJOASE!

s .c . "ORIZONT1 s .a .cu sediul în Cîmpia Turzii, str.

Retezatului nr.g, anunţă că se ANULEAZA LICITAŢIA

organizată în data de 14.0&1993, orele 10, pentru activitatea comercială a spaţiului ccu profil mezeluri-brînzeturt din str. Republicii nr.2.

Rămîne valabilă licitaţia în vederea Î N C H I R I E R I I S P A Ţ I U L U I

C O M E R C I A L d i n str. Gh.Lazăr nr.12. (428) .

{ e l i c o m s b l |

str. I. Maniu (6 Martie) nr. 21, anunţă cu ocazia ZILEI COPILULUI, în perioaaa t - 3 iunie

MARI REDUCERI DE PRETURI TV P H I L I P S 54 cm, teletext, 18 luni garf preţ vechi 54-5.900 lei - preţ nou 529.900 lei £

In atenţia agenţilor economici şi a persoanelor fizice,

firma vă oferă:

la capacitatea de 360 - 410 I,

la cele mai AVANTAJOASE PREŢURI.

Relajii Ia tel. 13.02.15,

între orele 8 • 17. ( i865i ) jni Mj......................................................................

S.C. " T U R D E A N Â " S.A. Turda angajează următorul personal:

BUN JURISCONSULT - de prefe­rinţă cu vechime de 5 ani în specialitate

«UN ANALIST STAŢIE CALCUL Relajii suplimentare la telefon

31.47.60 Int. 126. (16187)

PAGINA 7’ ADEVARUL DE CLUJ

tnergizantă, plină de vitamine,

extrem de hrănitoare

q excelentă băutură de cacao.

GURI TRADE - Unic importator. GURI TRADE asigura transport pentru

orice cantitate ce depăşeşte 1,51.

T e l./F ax : 3 1 2 .7 8 .4 2

-micci'P U B L IC IT A T E

ÎNCHIRIERI

• Student grec la Politeh­nică, caut apartament cu tc­lefon de închiriat. Prefer zo­nele Zorilor: — Pata — ' ccru tralS. Informaţii la telefon 12.72-79. (18185-A)__________

• 2 studenţi greci caută a- partament cu 3 camere şi te­lefon în zona Pasteur, Zori. lor. Republicii. Tel. 11-66-89 ?i 12.31.54. (17711-D)

• Caut do inchiriat casă particulară sau vilă. Telefon 18-88-20. (18422.A)

* Studenţi căutăm apar­tament de închiriat în zona Zorilor sau central, cu garaj, telefon şi mobilă. Relaţii la 12-87.15 între 19-21 zilnic. (18325-A) ________

• Caut, do inchiriat, casă sau apartament 2.3 camcre, zona Gheorgheni, Cipariu. Te* lefon 15-49-27. (18692)

• Caut menajeră sub 25 ani. Telefon 18 09.47. (18402)

• Curs intensiv de germa. nă. Telefon 11-92-25. (18170)

• Auto: vă procur acte va­male, număr Z, factură Alfa pentru autoturisme cumpă. rate în Ungaria. Preţ avanta­jos. Telefon 134.56-61 Buda­pesta, după ora 16. (18614)

• Firmă particulară anga. jează Ospătari. Informaţii strada Taberei nr. 14. (18469)

• Efectuez transport marfă pînă la 4 tone (şi în Ungaria). Telefon 18-87-58. (18657)

• Socictate Comercială an­gajează pentru un magazin a- limentar o vinzătoare serioasă şi prezentabilă. Informaţii la telefon 15-60.21. (18472)

• Euro SRL angajează ur­gent contabil, salar atractiv. Informaţii la td. 11.19.63.

• Pierdut legitimaţie de că. lâtorie gratuită pe numele Gu­ma Sergiu. O declar nulă.

îfeDeeese-comemorârit

• închiriez apartament 2 ca* mere în Gheorgheni. Telefon 15.77-27. (18438)

• închiriez o cameră unei studente. Telefon 13.74-63. (18455)

• Tineri căsătoriţi căutăm garsonieră nemobijată . In lei. Exclus Mănăştur. Tel. 18-40.86 sau 13-07-33 după ora 18.

• închiriez la munte păşunat şi casă bună de locuit. Informa­ţii Cluj-Napoca tel. 16-98-73.

• închiriez rochii de mireasă, din import, modele unicate. Te­lefon 18-10-20. (18591)

• închiriez apartament 2 ca. mere, mobilat, telefon, frigider,' cablu satelit, cartier Grigores­cu, plata în valută. Telefon 18-25.47. (18666)

• Dau tn chirie casă pe Moţi­lor pentru birou sau depozit. In­formaţii la telefon 11-03 83, In­tre orele 18-20. (18674)

DIVERSE

• Gaut femeie pentru îngriji, re copil de 1 an şi jumătate. Te­lefon 13-71-20 după ora 16.

• Solicit urgent Împrumut opt mii mărci pe termen de cinci luni. Dobîndă 50 la sută. Telefon 11-33-57 între orele 16-18.

• Inginer repar televizoare, video etc. Trag în bandă la do­miciliul clientului. Telefon 12. 79-42 orele 20 22. (18619)

• Asociaţia de locatari Răşi­nari 2, angajează om de servi­ciu ta bloc. Telefon 15-53-13, în­tre orele 17.20. (18664)

• Depozit en gros angajăm vinzător. Telefon 12-13-70.

• Caut femeie pentru îngri­jirea unei fetite de 2 ani la do­miciliul meu. Tel. 14 95-83.

• Societate de construcţii în­tocmeşte acte şi documentaţii. ne­cesare construcţiei, evalugri i-

. mobiliare. Executăm izolaţii hi. drofuge, zugrăveli, vopsitorii, şeminee, sobe teracotă. Angajăm muncitori calificaţi şi necalifi­caţi. Telefon 13-53-43. (18632)

• S.S. “Timea" SRL. Cluj angajează de urgenţă confeeţio- nere cu experienţă. Condiţii de plată deosebite. Informaţii tele.

, fon 14-89-67, str. Beethoven nr. 16, între orele 8-15. (18573)

• Angajez vînzători şi paznic de noapte. Calea Mănăştur 17, telefon 16-60-21. (18407-A)

• Ofer gratuit avantajos Joc Viena — 30 dolari Tel. 11.24-48.

9 Consiliul local Sie scoate la licitaţie un grajd tn data de 27 iunie 1993 ors 8. Preţul de strigare 5.000.000 lei. Alte in­formaţii la consiliul local Sic.

• Executăm transport de mar­fă şi persoane firma KM. Tele. fon 11-51-26. (18394)

• Angajez vinzătoire pentru bufet incintă. Relaţii la telefon17-13-56, după ora 18. (18644)

• Caut partener pentru Ger­mania. Plecarea In 4 iunie 1993. Telefon 14-20-63. (18476)

• Şofer profesionist: toate gradele, viză Germania, îmi o- fer serviciile. Tel 15 75-36.

• Caut mijloc transport Ger­mania zona Dusseldorf — una persoană după 7 iunie. Telefon18-06-80. (18636)

• Firmă particulară angajea­ză contabil(ă) în domeniul co­merţului. Informaţii la telefon 13.24-60, str. Maxim Gorkl nr. 1, orele 14-16. (18690)

PIERDERI

• Persoana care a găsit în data de 29 mal 1993, pe şoseaua Gheorgheni — Gltij, o mască de maşină Mosckvici, este rugată să anunţe familia Şolgo, la a. dresa; sat Gheorgheni nr. 274.

0 S in tem a lă tu r i de fam ilia

G rosu tn m area durere p ric inu ­

ită d e m oartea neaşteptată a f i ­

icei lo r drugi. Pam iUa - N icoară.

0 S in tem a lă tu r i de colega

noas tră Ercbedl A lexandra tn

marea pierdere suferită de

m oartea m am ei dragi. S ind icatu l

liber. A rta c u lina ră . (1UM)

9 S in tem a lă tu r i de colega!

nostru G e lu M edraJ ln srflaua

p ierdere suferită p rin moartea

ta tă lu i, co leg ii de la Institu tu l

de C h im ie . (IS5U)

0 S in tem a lă tu r i de buna noas­

tr ă colegă V ictoria Moldovan la

m area durere a p ierderii ta tă lu i

d rag şl ne ex p rim ăm întreaga

com pasiune. Colectivul Catedrei

d e L im ba rom ân ă pentru stu ­

denţi s tră in i. (181W

0 M u lţum im d in in im ă tu turor

celor care p r in partic ipare, co­

roane $1 flori au fost a lă turi de

no i in marea noastră durere ţ i

au condus-o pe d ru m u l spre

veşnică od ih nă po iu b ita noastră

m am ă , soacră, b un ic ă , străbu­

n ică , rudă ţ l cunoştln fă carc a

fost KALLOS G YO H G YN E

(D U K A ) născu tă SZA K A C S

It iL IA N A . Fam ilia îndurerată .

0 Ca ad incă durere anun ţăm

că s-a stins d in vla|ă scum pa

noastră soţie iub itoare , m am ă şt

b u n ic ă N A G Y ILO N A . Inmormfn-

tarea va avea toc tn 3 Iun ie , o-

ra 11, d in capela 1 c im itiru l Cen .

tra i. D orin i in pace, suflet b lind .

Soţu l Feri, fiica M arta şl nepoa­

ta M on llta . (IS617)

0 C u ad incă durere anun ţăm

încetarea d in vlo|ă a scumpei

noas tie marne. soacre ţ l bun ic i

R O Ş lO IiU E t.V IKA , In etate de

89 do ant. Inm orm inta rea va a-

vea loc m lcrcurl, 2 Iun ie 1993,

ora i l de la capela ortodoxă d in

c im it iru l Turda. F iica , glncro’e şl

nepa fll. (ist»})

0 C u ad incă durere , anun ţăm

încetarea d in v iaţă a celol cure

o fost ta tă , b un ic , socru

'DASCĂL IO A N (NUŢU) in vlrstâ

do 09 an i, născut In M otlu . In-

m orn iln tarea va avea loc Joi, H

Iu n ie ora |] de la capela c im itiru ­

lu i M ân ă ţtu r . Dum neceu să I o-

d lhnenscă In pace. Rodica, Mire-

la ţ l Antoncta cu fam iliile .

0 S incere condolennte fam i­

lie i Ing . Tăi (un lo an la pierde­

rea m am e i d rag i. George, Adria­

n a şl M arlnela. (18030)

0 S in tem a lă tu r i de ro ite »

noastră Rodica O ltean In greaua

In w rco ro prin cure trece pilei-

n u ltă de pierderea ta tă lu i drag.

C o leg ii de la Societate "Kctra".

0 E xp r im ăm sincere condolean­

ţe fam ilie i la stingerea d in v ia­

tă a locataru lu i nostru PAŞCA

GAVR1LA. Asocla(la de locatari.

(1863?)

0 c u ad incă durere anun|âm

încetarea d in v la fă a scum pu lu i

nostru tată şl bun ic DUMA

N ICOLAE in virstă de 74 an i.

tnm orm in ta rea in 3 Iun ie 1933,

ora I I , In c im itiru l Mănn>tur.

Fam ilia îndurerată . (IS833-A)

0 c u lacrim i In ochi ţ l durere

in suflet ne lu ăm răm as bu n de

la d ragu l nostru bun ic DIJM A

N ICO LA E. Nepoţii Adi şi l/.a.

(1863b)

* tn clipele nespus de grele

alo despărţirii fulgerătoare de

m am a lor, sintem a lă tu r i de f a ­

m iliile Ing . Ţărfan lo an , Ţ ă itan

Aurel ţ l Ţ ărţan Vasile şt ne ex .

p r im ăm cu durere regretul ţ l

compasiunea noastră. Dum nezeu

s o odihnească in pace. Colecti­

vul M agaz inu lu i Iza. (181.13)

^ S intem a lă tu r i de colega

noastră Ercbedl A lexandra p rin

greaua suferinţă p r ic inu ită de

moartea mamei d rag i. Colectivul

depozitu lu i de bău tu r i. (18137)

0 Lacrim i am are pe inorm in-

tu i d ragu lu i nostru so| $1 tată

V ID ltA N IO A N la 3 an i d e . la

deces. A tră it frum os şi cinstit

fiin d o stea călăuzitoare pentru

noi. Am intirea ţl do ru l d up ă el

ne-a zdrobit In im ile do durere.

Dorm i ln pace, suflet b lin d . Any

şl M irela. (H ltfi)

0 Exprim ăm com pasiunea noas­

tră şl condoleanţe fam ilie i în ­

do lia te la d ispariţia locatarei

noastre KALLO S LUCBK'UA.

Asociaţia da locatari Horea 47*

49. (18501)

0 S intem - a lă tu r i- de faniTlTâ

Popescu E lisabeta şl V iad im ir

căreia le fm pS rtă ţlm m area d u ­

rere p r ic inu ită de pierderea m a­

mei d rag i. Colegii de la SC *Izo-

pa* SA C luj-Napoca. (18583)

0 DragS E li ş i V tadf îm pă r tă ­

şim durerea p r ic in u ită de p ier­

derea m am ei ş l stn tem cn tot

sufletul a lă tu r i de vo i. Fam ilia

Tănase. (ISS31)

L a u n a n da c ind scum pu l

nostru cum na t p ro f. doctor

BADEA ne-a p ărăs ii, u n pios e-

m ag lu . Suro rii noastre M arle ta 11

dorim tă r ie m ora lă . F am iliile

M onoranu d in Fălticen i şl Itacău .

(18388) _______________ ___

M u lţum im " d in In im ă condu ,

cerii ţ l sa lariaţilor d in SC Trans-

gex SA precum şl tu tu ro r celor

ce ne-au fost a lă tu r i t n cele

m al grele momente posib ile , p r i­

c inu ite de nedreapta despărţire

de dragul nostru sot, ta tă şl b u ­

n ic ing . SEMENESCU IO N . Fa-

m llla îndurerată . (18128)

ţ Se îm plinesc f an i de d u ­

rere ţ t ch in de la fu lgerătuarea

moarte a f iu lu i nostru drag

Ei» 11 AUD SEBAST1AN HOlfAŢ1U

COBO IAN . Ploaso a m in tir i, f iu ­

le d rag , n u te vom u ita n ic ioda­

tă . M am a , la ta şl fratele A lin .

(18131)

_ C u nem ărg in ită durere an u n ­

ţăm încetarea fu lgerătoare d in

v la(ă a celei care a fo s t buna

noastră colegă G ERT B U DE

liosii PHACK, suflet de o mare

nablefe şl generozitate. P ro fun ­

d ă com pasiune fam ilie i. Colec­

tivul Polic lin ic ii I I I Cluj Napoca.

(18118)

0 u im l| l de fulgerătoarea tre­

cere In ne fiin ţă a colegei noas­

tre G E lt r l l l ID E IIO SU PRA CK -

tn lin lt ian den tar la Polic lin ica I I I ,

II aducem pe această cale un

u lt im om ag iu . F ie I ţăr lnu u ţo a .

ră . Colectivul Serv stom atologie.

(18112 A)

0 S intem a lă tu r i da colegul

nostru M ltltenn lo an In mareo

du ie r* p r in cbjb trec*. Electr*-

m on ta i C lu j, b irou l lln anc la r .

(ISItS)

0 tn accste clipe grele sintem

u tă tu tl de nn ţll no ţtrl L la şl

Sorin . Sincere condoleanţe. F a­

m ilia M ocnnu. (18112)

« D ragă D lana, sintem a lă tu r i

de t ine , la marea durero p ric i­

nu ită de pierderea b u n ic ii dragi.

D ir ig in ta şi colegii. CIS100)

0 S incera ţ l prnfutx le condo­

leanţe fam ilie i d-lul Secretat de

Stat Alctxaiidru L ăp u y in , la tre­

cerea in eternitate u scum pu lu i

ta tă G A V IU L L A P I1ŞA N . Consl

ţiul Ju d i’lean F .D .S .N . C lu j.

(1816?)

0 c u p ro fund regret, m em brii

F ilia le i C lu j a U n iun ii Artiştilor

Plastici, anun|ă încetarea d in

v ia tă a d is tin su lu i artist plastic

G YO ItK O S M A N Y I A L B E ltr , că­

ru ia il vor păstra o ne jtearsă a-

m in tire . (I8SI2)

’ | U n u ltim şl p ios om agiu pen­

tru cea care a fost colocatara

noastră N IST O R VERONICA

(IC A ). Sincere condoleanţe fa ­

m ilie i. Asociaţia de locatari bloc

G 3, sc. M l M ănă>tur. (HWSS)

0 Pentru pierderea suferită

sincere condoleanţe O m ilie i Şl

m on G abor şl C ristina . Vecinii

do scară, str. G rigore A lexan .

drcscu 23. (18161)

0 A lături de fam ilia Nagy Fe­

ri, depltngera Ireparabila p ierde­

re a celei care a fost L E N uy A ,

m am ă, solie, şl bun ică . Fam ilia

Cebotarl rttanaslel, M ărioara şl

I!ora|lu. (18619)

0 ~Mulţumesc tu tu ro r celor ca­

re au partic ipat la liim orm iuta-

rea scumpei mele soţii KALLOS

ANA . So|ul îndurerat. (IS0S3)

Dragfi S in ii, sintem a lă tu r i

de tine In marea durere P rin ca­

re treci p rin pierderea prem atură

a soţiei tale IIOSU PRACK

G E R l’RU D (T RUD I) ţ l te as lgu .

răn i de to i sp r ijin u l nostru p e n ­

tru a trece p r in această grea

încercare. Colegii da serviciu de

la SC - A po* SA l (18171)

0 A plecat d in tre no i prea

devreme şl pe neaţtep late la n u ­

m a i O an i, lăs lndu ne sufletele

ncm lng lla te cea care o fost so­

ţie şl m am ă H O SU -PRA C K

G E R T R U D —M ELAN1A. Dragos­

tea co ţt o p u r t â p t(l va u ju ra

tărtna ce te acoperă. înhum area

J o i ;3 Iun ie 1993, o ra t î , d in ca­

pela c im it iru lu i C en tra l. F am ilia

îndo lia tă . So ţu l S im ion , copiU

Crlstofor şl G ertrud . (18881)

0 S intem a lă tu r i de , vecinul

nostru S im ion tlosu cu cop iii, ln

marea durere p r ic in u ită de m oar .

tea soţiei şl marnei d rag i. F a ­

m iliile D eleanu, Belegvrl, Badu

şl M esaroşlu. (18883)

0 S intem a lă tu r i de colegul

nostru Ing. Legeanu loan* In m a ­

rea durere p r ic in u ită de m o ar­

tea ta tă lu i s ă u d r a g . . D um nezeu

să I od ihnească In pare . Colegii

d « m uncă . Sec jla SPU T Soroe-

şeni. (I56S8) - .. -

_ c i l ad in că durere to suflet

a nun ţăm încetarea d in v ta ţâ •

scum pu lu i nostru JE L E R G A V R IL

de 51 ant.' fnm orm in tarea fo l

3 Iun ie , la orela 13, to Aghireş

Fabric i. Soţia E lena, fiica L iana

cu fam ilia . Anca cu fam ilia , fra ­

ţii ţ t socri. U*ssn '■ ■ --

0 ~ Dragei şt bune l mele mâ-

tu ţ l a n u lt im om ag iu . M âr io a ia

R o taru Ţ ărţan . (IS671J

0 Îm păr tăş im durerea colegu-

iu l nostru C ă lin Uerţa, ia p ie r ­

derea ta tă lu i d rag şl i i transm i­

tem sincere condoleanţe. D ir ig in ­

ta ţ l colegii de d â s ă . (UTO0) ’

^ M u l ţ u m i r i ca.Irelor- nieJica le

d in secfla de in te rne . Sp ita lu l

C FR C lu j, îndeosebi pro f. dr.

M arius M otocu, m edic şl prieten

de îna ltă |in“ tă , care a u io s t a-

lă tu r i de no i tn clipele grele. Sl-

m ono . M l hal Şl M aria , d r . Lup-

şa lu . (I8ft)tţ

0 Cu lac r im i In ocbl şl durere

I i i su lle t no lu ă m răm as b u n de

la scum pa noastră m am ă. soa­

cră Şl b u n ic ă N ISTOR

VERONICA. F iu l A lexandru, ui’ -

ru v io rica şl nepotul A l?* .

(18715) _____ _ ____

0 P ro fund Îndureraţi anun ţăm

încetarea d in v ia ţă a so|ulnl şt

unch iu lu i d rag , DOMOCOS

LU DOV IC , in v lrstâ de 13 a n t

Inm orm ln turea va avea loc In

dota de 3 Iun ie , o ia U . de la

eopeln c im itiru lu i Central. Soţie

şl nepo|il îndureraţi. (t*7tt)

~ 0 Cu ad incă durere ln suflet

anun|ăn> încetarea d in v iaţă a

scumpei noastre marne, souero ţl

bun ic i RUSU AN ICA , d in Gh lii-

ţ u Homăn, d u p ă o grea su le rm .

ţă , h i i lu a da I Iun ie 199.1, In al

71 lea an al v ie ţii. In n u rm in io rc »

vii avea loc |ol, 3 lun ii; (993, ora

i t . In satul G h tr lţu Rom ân . F a ­

m ilia in d u ie ra lă . (I17IS)

ţ S ln iem a lă tu r i de fam ilia

ci.Ionel C ă rău ţ N icolae, In m^rr.a

durere p i l t l ix i l iă de ire ie rea

ln e tctn lid fe u soacrei d rag i.

Stucern c«miliilean|e. Colectivul

du cuilre i l ln U M. MUS, C luj-

, Napoca. ilSSîil)

a o fv a k u l de c lu j~ sPÂGINA 8

m a t r i m o n i a l e

• Tînăr, 27/l83 doresc: cunoş­tinţă domnişoară serioasă. O.I''.1, C.P. 480. (18439) . ,

• Intelectuală 29 ani, ‘ stare materială, doresc cunoştinţă per. soahă serioasă, fizic plăcut (in­clusiv preot, cadru militar supe­rior). Căsuţa 1130, Oficiul Ir (18443)• • Femeie serioasă, 50 ani, cas­nică, doresc compania unui băr­bat onest aceiaşi virstă; O.P. 1;C.P. 1027 Cluj. (18695)

V Î N Z Â R I

Cumpâr garsonieră, apartament sau teren

pentru construcţii. Telefon 14.75.13, 14.29.07. fl 891^ --j

* duntp^r. avantajo&ll CONTF&cV foculnţ*,]

garsonieră, apartament,] casH sau teren.

Toii 1.57.15. (10909)

«S M aaaw nM N tm M M W ţ

VînzSrl-cumpSrărl do joase şi terenuri prin

PR IM O R D IA L ; str. Gheorgheni, nr.33,

' \ ® u M s t ,

p~ "

întocmim contracte, vînzare-cumpăcare AUTOVEHICULE.■i Str. M iron C o s # » , ;

cart. Gruicl / s p r e ^ o t o l

- ■ Transilvania)’ :

Telefon; 1 1 ^ 7 :2 6 .

Caut pentru închiriat C A SA 4 camere, teleîon,

bale.bucătlflfc-t^Plata Tiv V A LU îM

Relaţii lunl-vlnerl la t e i i 1 .7 5 .3 5 ; 1 1 .8 5 . f 4 ,

TITUS CRIŞAN > V<18484) -L.

•"

• Vînd Ford > transit, diesol,' 1989. Telefon 1S-19-83.. (18729) :

• Ctimpar Qlcctroîaotor . Re- • nault 20, între orelo 18-20, Ia = telefon 16-93-38. (18693> -

• Vind TV 12 SD,-G locuri, - motor Braşov, preţ. 2,2” milioane ■ lei.' Vadti Crişului 855, • Ju.l. Bi­hor, telefon: 100. (18696) ’

• Vind mobilă vcche masivă, mobila de bucătărie, aragaz, cu3 ochiuri, covoare persane . ma­nuale, TV alb-negru cu lămpi pentru piese. Cumpăr . uscător de rufe. Telefon 11-46-67. (18698)

• Vînd somicursă Pegas -nouă. Telefon 13-46-62. (13699)

• Cumpăr garsonieră, prefer Grigoreseu. Telefon 13.20-63. (18757)

• Vînd Dacia combi 1973, ca­roserie din 1986, bord electronic, stare tehnică perfectă, 1.100.000. Telefon 14-53-91. (18431) . - .. • Vînd. cărămidă şamot.' Te­lefon 16-61-03; 17-10-32.(1049 l-A) -

• Vind garsonieră. Informaţii• la telefon'0963 — 2.14-59 după . ora 13 sau vizibil zilnic în Ve­

nus nr. 22, bloc F 1, etaj 4, ap. 20,' după ora 18. (18500-A)

• De vînzare Dacie 1310. Te- . lefon 15-14-91. (18537), • Vind videocameră japoneză

sigilată, TV color, maşină de scris, filtru cafea. Telefon 12- 1C-68. (18540) - ■

• Vind butelie aragaz româ-- nească. Telefon 18-82-33. (18542)

• Vînd urgent garsonieră str. Cojocnei nr. 21, ap. 20, etaj II. Informaţii între orele 16-20. Preţ informativ 4,000.000. (18570)

• Vînd VW Transporter . ’86• şi VW LT 28 — 3 tone, '86, am­

bele piesei. Informaţii cămin 2, cameră 129, complex Observator.- (18569-A)

• .Vînd’ TV 'color' Funai sigi. lat. .Informaţii la tel. 13-36-66

1 după ora 15. (18563) ’ .; •'-■Vînd, ieftin TV color Fu- nai, video player sigilate. Tele- fon M7-44-42. (18562-A) ;

v • ’ De vînzare Citroen: BX 1984. Telefon 18-36-66. (18566)1 • Vînd mobilă sufragerie. Re­iaţii str. Venils nr; 25, bloc 31, sc. II, etaj III, ap. 32.’ (18593) •. • Vînd sau închiriez baracă din P.F.L; 18 încăperi' pe 2 n i­vele, demontabilă în Scrind, co­muna -Mărgău. Inf. 17*93.15. (18571)

• Vînd urgent video recorder “Sanyo’* şi player “Samsuns". Telefon 13-93-08. (18572) *'......

i; • Vînd frigider nou de Găieşti eu garanţie 2 ani. Tel. 12-03-14 între orele 15-19. (18577) ;

• Vind apartament 4 camere. Telefon 14-32-11. (18578)- • Vînd congelator. Preţ ne­gociabil. Telefon 12-34-21 după ora 14. (18579)

• Vîrid masă furnir extensibi­lă, 20.000 lei. Tel. 15-23.50. (18331)

• Vînd pendule stativ şi - de perete,' picturi vechi. - Cumpăr Volkswagen - LT 28 (camionetă) înmatriculată în orice atare sau certificat. Relaţii telefon- 0994 ■ —3-08-95 v zilnic orele -li-21.(18585) ■ - -

• Cumpăr apartament sau. gar­sonieră.-Telefon 14-29-07'; 14-75-:13.: (18383-H) : . .

; • Vînd • garsonieră, confort I. cartier--Mărăşti., Tel. 14-29-07 ;14-75.13., (18588-A) ; i. ’ ... " V.-' ' '

; • Vînd TV Funai eu teleco­mandă,- nou.-. Telefon 17-56-03. (18539) •

‘ • Vînd Opel Ascona 13. Vizi*. bil între orele 10-18 atr. Donath nr. 162. (18590): • Vînd Alfa Romeo, 33, • 1987 şi jante aluminiu 5 spiţe noi. Te­lefon 14-02.31 după ora 18. (18593)

• Vînd Trabant 631.. Telefon15-20-12. (18600)

• Vînd apartament 2 camcre. confort II, mobilat, zona Gheor- aheni. Telefon 13-38.38/ (18601)

• Vînd microbus VW 1300 au­torizat comerţ alimentar- sau transporter VW 1200 sport 'de* capotat. Str. Graurilor nr. 21.(18602)

• Vînd motor dubiţă VW, Fiat Mirafiori accidentat motor stare perfectă, piese caroserie. Tele­fon 12-13-70. (16603) -

• Vînd apartament 2 camere in Huedin str. Avram Iancu nr, 41. Informaţii str. Zorilor 18. (18607)

• Vînd Mercedes 190 die­sel înmatriculat în România (un singur proprietar), cu­loare cafeniu metalizat, ser- vo-direeţie, rndio-casetofon au­tore vers Blaupunkt; an fa­bricaţie 1934, 190.000 km. Preţ informativ 1G.500 DM. Tele­fon 11.18-87 după ora 20. (18576)

• Cumpăr contract locuin­ţă. Telefon 11-29-07; 11-75-13. (185S8-C) __ ______

• Vînd număr mic cons­trucţie locuinţă, conlort deo­sebit, zonă centrală. Telefon 18.83.83 orele 18-21. (18012)

• Vînd Dacii break şi ber­line la 0 km. Aducem şi pe ba/ă de comandă. Telefon13-01.84. (18219.H)

- Vînd Dacia 1410 an fa­bricaţie 1990. Tel. 12-12.50 zilnic între orele 9-21. (18337-A)

• Cumpăr casîj.jnică cil gră­dină, posibilităţi construcţie sau grădină, fel. 11-96-28. (18393)____ _____________

• Vînd, npai tament stiper. finisat 4 camero: în Grigorcs. cu, preţ 35.000 dc dolari. In­formaţii Ia telefon 18-20.16 între orole 7-8 şi 21-21.(18111)

• Vind aparate suc (nesifo. nat), ruseşti, 2 cuvo, răceşte, amestecă, distribuie. Telefon13-88-11. (18618) __________

• Vînd Dacia; toate tipuri­le “0“ km, şl Merccdes 220D. Telefon 12-21-28. (18616)

• Vînd maşină- de îngheţa­tă cu rlouă manete, nouă, ga. ranţic 6 luni, r fabricată Ia Frlgocom — Bucureşti. Te. lefon 15-41.97. (18467)

• Vînd transporter Merce­des 407 D şl Ford escort IA' NX, an fabricaţie 1987. Tele­fon t8-S7-58. (18657-A)

- Cumpăr teren (circa 15000 leKmp) casă sau ofer aparta­mente 4 şi 1 cameră, variante. Telefon 18-73-11, orele 16-22. (18667)

• - Vînd Audi 100 cc 1986, stare excepţională şl Renault21 Ncvada 1988 Combi. Tele­fon 18.09.16, între orele 11- 20. (18734) , ._____ •

• Cumpăr ; Dacia 1310 avariată tn ^proporţie; de 80-90 la ; sută. Telefon 16-77-51. (18604-A) v

• Colecţionar cumpăr colecţii vederi,- timbre, bancnote. Pla­ta deosebită. Telefon 14-13-54. J (18609) - •

• Cumpăr teren intravilan, cu destinaţie spaţiu ^comercial, 2000— 3000 mp. Oferte la C,P. 80,O.F. 1 Cluj.'(18605)

• Vînd Ar». 243 diesel fabri. cat 1990.; Telefon 13-92-28. , . (18010). . .-- .

• Vînd,-VW Golf diesel 1930. Jibou, 099 — 6.4-05-17 după ora19,30. (18613) • - .*■

• Cumpăr motor VW, .1600 cmc tip boxer.:Vînd piese motor Mercedes. 200, - trusă alezaj, be­curi, sudură autogenă. Telefon13-84-26 între ■ orele 10-14. (18397)

• Vînd Dacia 1300 la pre.f convenabil. Necesită vlbrochen.

.Telefon 17-04-81 sau 13-10.59. (18393) . ■ . •

• Vînd Daqja berlină 0 km. Telefon 15-32,52. (13406)

• Vînd anvelope pyţin rula­te, din Germania. Tel. 15-53-66. (18420)

• Vînd aracet, ţiglă, faianţă. Gumpăr maşină de şlefuit par­chet. B-dul .1 Decembrie 1919, nr. 38. (17767-C)

• Gumpăr avantajos contract .locuinţă. Oferte, la tel. 13-33.21sau 11.17-42. (18255-E)

• Vînd TV .Funai sigilat. Te­iefon 15-95-07. (18355-A)

• Vînd casă. Telefon 15-70.75. (18380)

• Vind Dacia break metali­zată nouă. Telefon 13.50-02. (18331-A)

• Vînd Renault 18 combi ne­înmatriculabil sau piese Renault18 combi. După ora 16 telefon14-81-88. Cumpăr teren băile Someşeni. (18374-A)

• Vînd urgent Dacia 1310 TX an fabricaţie 1987 în stare ex­cepţională, la preţ rezonabil. In­formaţii zilnic între orele 11,30. 13; 21-23. (18382)

• Vînd dubiţă Toyota-Hiace marfă 1 tonă diesel, înmatricu- labilă pe firmă sau 12 Cj, preţ fix 2300 dolari sau lei. Informa­ţii: Plopilor 17, telefon 16-19-46 sau 15-44-48, (18384)

• Vînd teren pentru construc­ţie la Someşul Rece. Informaţii telefon 18-33-45 între orele 17-19. (183.89). • Vînd 2 A ud i. 100 diesel, 4000 DM. Telefon 14-05.07. (18391) * 4

• Vind un VW Golf GLS 197.9, 12 Cj. Telefon 18-82-40 seara. '(18392) - ......... -

• -Vinci două căsuţe din lemn2 x 2 m. Telefon 14-19-20. (18395)

• yînd Mercedes 240 diesel, motor Mercedes 300 diesel cu cutie viteză complet, autocamio- netă Ărp diesel 320. Tel. 13-50-68.(18423)

• Vînd garsonieră confort III. Telefon 15-59-61 după ora 16.(18424)

• Vînd Opel Kadett 1,3 an fa­bricaţie 1939. Tel. 0950 — 2-01-20. (18125).

• Vind Mercedes 280 SE în . matriculat - cu caroserie acciden­tată, motorul şi cutia de viteze ireproşabile'.Telefon 11-29-77; 11-19-29 pînă la orele ,16 .şi 11-04-53 după orele 18. (18426)

• Vînd TV color Funai nou. Telefon 17-48-56. (18432)

. • Vînd Dacia- 1310 TX, km parcurşi 48.000, an fabricaţie '88. Informaţii telefon 17-62-58 după ora 10 sau domiciliu, str. Cioba-

: nu lui. 6, ap. 82, Mănăştur. (134335 •■ • Vînd- apartament 4' camere (parchet — • lambriu —faianţă), mobilat, atajul II, cartierul Mă-

- năştur. Telefon 16.74-64 după o- ra 16. (18429)■ • Vînd avantajos ŢV color. Telefon 16-50-01 sau 16-92-41. (18440)

• Vînd 'Dacia 0 km, alb 13, 5 trepte. Telefon 18.63.71. (18446); • Cumpăr apartament 2-3 ca- mere, în micro III Gheorgheni. Telefon 17-59-77 după ora 20. (18449) ■

• Vînd - Mitsubischi lancer, an fabricaţia 1982,. staro excepţiona­lă, ■ preţ 2500 DM, Nissan Dat- sun-280 ZX tip sport, an fabri­caţie 1981, preţ 5300 DM şl Mer_ cedes 300 D preţ 2800 DM neîn- .maţrlculate.-Vînd Honda civic an fabricaţie ’8l, preţ 2200 DM în­matriculată; Telefon 11-31-92 sau :19-25.19. (18451)

• Vînd- Lada 1200 accidenta­tă. -Telefon, 17-79-28. (18453)

• Cumpăr garsonieră sau în­chiriez, cartier Mănăştur. Tele­fon 16-07-80, 18.20. (18454)

• Vînd video player şl TV color Funai sigilate. Telefon14-33-92. (18458)

• Vînd frigider. Frigero 130 litri.- Telefon 16*01-77. (18459)

• Vînd. Skoda 120 1. Informa, ţii la telefon 16.43.01. (18622)

• Vînd formulare pentru “Ru­leta .mondială" C.C.I. Viena cu cîştig în dolari. Tel. 11-57-14 du­pă ora 17. (18623)

• Vînd Volkswagen Passat ia preţul de 1500 DM. Telefon 18.07-67. (18626)

• Vînd Dacia 1300 TLX (1938). Telefon 18-73-79. (18627)

• Vînd talon Mercedes. Re­laţii, la telefon 14-20-00 sau 11.

. 90-68 , între orele 15-22. (18620)• Vind talon Opel rekord, pie­

se schimb Opel rekord şi Asco­na. Telefon 11-90-95. (18631)

• Vînd camionetă izotermă IFA 5 tone. Angajez muncitori necalificaţi şi faianţari. Relaţii după ora 14 la tel. 11-48-14. (18631) :

• Vînd preţ vechi parchet fag, PAL, OL 10; 13-74-61 depo. zit str. Haiducului nr. 22. (18633)

• Vînd frigider 240 L, nou. Telefon 13-79-45. (18463)

• Vînd 2 strunguri Locatelli semiautomate pentru prelucra­rea lemnului. Informaţii la tele­fon 11-65-19. (18639)

• Vînd mobilă “I3obîlna“. Te­lefon 17-92-09, după ora 18. (18647)

• Vînd gheretă amplasată (ba. le spaţială). Telefon 17-73-83. (18645)

• Vind foarte avantajos Da­cie — Ungaria — 1986. Telefon 11-21-81. (18641)

• Vînd rulotă posibilitate co­merţ, televizor alb-negru, ladă frigorifică. Str. Moţilor 43, sea­ra, familia Itodiş. (18461)

• Vînd maşină : de îngheţată. Str.. Dorobanţilor tir. 42, familia Moldovan. (18654)

• Vînd Renault rapid Combi diesel, din 1988. Tel. 12-12-09. (18652)

• Vînd VW Turbo diesel, pen­tru pretenţioşi 10.000 DM, TV color nou, platformă tr®sport auto. Telefon 13.01-24. (18475)

• Vînd televizor Funai tele­text. Telefon 11-43-85. (18652)

• Vind în valută, apartament2 camere confort Lux, lîngă So­meş, etaj TV sau schimb cu gar­sonieră confort 1 şi diferenţa în valută. Telefon 15-77-93, după ora 16. (18661) ■ ,

• Vînd grădină 1011 mp, pe valută. Telefon 14-85-81, orele17-21. (18658)

• Vînd canapea şi două foto­lii noi, maşină de cusut “Ivati- mannV stare - bună. Telefon18-17.03. (18683). • Vînct. Renault, trafic 1988. Xerox . Mita Telefon 16-25-25. (18681)

• Vînd „teren construcţii Zo­rilor.-. Telefon 10-/8-37. (18680) „

• Vînd convenabil video pla­yer Funai sigilat. Tel. 13-29-06. (18477)

•, Vînd Oltcit, stare excepţio­nală, motor, cutie, . mecanică franceza — Citroen Axei 12 TRS. Telefon 13-64.25. (18665) -

• Vînd Renault 18, model 79, pentru -piese de schimb. Telefon15-37.92, orele 7-9 sau 20-22.(18603)

• Vînd video plaver japonez Funai, sigilat, preţ convenabil. Telefon 12-87-18. (18679)

• V ind: video recordar plus casete înregistrate, noi. Telefon17-06-04. (18652)

• Vînd cărucior şi rotobil pen­tru copii, faianţă şi gresie. Te­lefon 14-79-93. (18672).

• . Vînd cuptoare microunda noi. Telefon 13-12-75. (18685)

• Vînd chiuloasă BMW şi faruri Citroen; Relaţii la tele­fon 11-01.70. (18673)

• Vînd avantajos apartamenti camere. Telefon 11-17-42.

.(18675)• Vînd bicicletă somicursă şl

fotoliu pat, stare, bună. Telefon 11-33-06. (18677)

SCHIMBURI• Schimb apartament proprie­

tate două camere, parchet, con­fort I, etaj II Oradea cu similar Cluj, cartier Grigoreseu. Telefon14-28-75 după ora 19. (18452-A)

• Schimb apartament 3 ca­mere decomandate, confort I din Mănăştur. Cer identic în Zori. lor . sau Mărăşti sau 2 . camere plus garsonieră în Mănăştur. Suport cheltuieli. Tel. 18-00-C4. (18456)

• Schimb urgent 2 camer» confort I mărit cu 2 camere con­fort I I la etaj. Str. Tăşnad nr.18, bloc P 11, ap. 1. (18606)

• Schimb apartament 3 ca mere, cu casă. Telefon 14-j—1w-(18732)

Autorizată prin S.C, nr.1 26/1991, Judecătoria Cluj-Napoca,

înmatriculata la Oficiul Registrului Comer 'vl Judeţului Cluj, sub nr. J /1 2/308 /1991 din 2 2 .03 .199 1

COLEGIUL DE REDACŢIE:• IU E c S l ia n (redactor şef); DAN REBREANU (redactor şef adjunct);

:VALER CHIOREANU (redactor şef adjunct); NICOLAE VEREŞ (secretar general dc redacţie); NiCOLAS IPETCUJ MARJA SÎNGEORZAN; RADU VIDA.

REDACŢIA: ciuj*Napoca, str. Napoca nr. 16. t e l e f o a n e : 11.10.32 (redactor şef); 11,75.07 (redactor şef adjunct şi secretariatul de redacţie);

11.74.10 şl 11.74.90 (redactori); 11.73I07 (administraţia şl contabilitate* ziarului); Telex: 31444, Fax: 11.28.23. Mica publicitate- —

se primeşte zilnic între orele 9-16, str. Napoca nr.16 (la parter). Sîmbătă şl duminica închis. Informaţii, reclame

şi publicitate la telefon 11.73.04. Corectura: -14.78.22

wmmm