Enigma Otiliei

1. Def romanului - specia genului epic, n proz, de mare ntindere, cu o aciune complex ce se poate desfura pe mai multe planuri, cu personaje numeroase a cror personalitate este bine individualizat i al cror destin este determinat de trsturile de caracter i ntmplrile ce constituie subiectul operei.2. Roman balzacian-( model: scriitorul francez Honore de Balzac) - se remarca prinanumite teme: paternitatea, mostenirea, ascensiunea burgheziei, interesul pentru arborele genealogic al personajelor , minutiozitate a descrierilor de exterior si vestimentatie, caracterizarea personajelor prin mediul in care traiesc, etc.

Enigma Otiliei este un roman interbelic (1938), moderni obiectiv, doric (conform tipologiei lui N Manolescu) 3. Temele romanului- viaa burgheziei bucuretene de la nceputul secolului XX, tema paternitiii cea amotenirii, tema iubirii.

4. Titlul - O explicaie d Clinescu nsui: Otilia, cei inteligeni vor fi observat, nu este personajul principal. Felix i Otilia sunt acolo n calitate de victime i de termeni angelici de comparaie. Voisem s numesc cartea Prinii Otiliei, dar editorului i s-a prut mai sonorEnigma Otiliei[]. Dac am pus acest titlu [] e pentru a sugera procesele unei vrste.Nu Otilia are vreo enigm, ci Felix crede c are. Pentru orice tnr de douzeci de ani, enigmatic va fi n veci fata care l va respinge dndu-i totui dovezi de afeciune. Iraionalitatea Otiliei supr mintea clar, finalist a lui Felix. Apoi Otilia, fr interes material propriu-zis, arat afeciune pentru Pascalopol. Cazul e destul de comun. Se pare c fetele nu iubesc n chip necesar pe tinerii de vrsta lor i c brbaii n etate exercit asupra lor un curios imperiu. Asta pentru Felix este o enigm. i apoi enigm este tot acel amestec de luciditate i trengrie, de onestitate i uurtate. De ce Otilia s-l prefere pe Pascalopol i nu pe el, i de ce apoi s-l prseasc pe Pascalopol pentru o relaie mai plat? De ce la o fat aa de fin urme de impuritate n idealuri?.

5. Structura: 20 de capitole, actiunea este cronologic, linear, construit pe mai multe planuri narative care urmresc destinele unor personaje, prin acumularea detaliilor: destinul Otiliei, al lui Felix, al membrilor clanului Tulea, care lupt pentru obinerea motenirii lui mos Costache Giurgiuveanu.

Al doilea plan prezint destinul tnrului Felix Sima care, rmas orfan, vine la Bucuresti pentru a studia medicinai triete iubirea adolescentin pentru Otilia. Din acest motiv putem vorbi si despre un roman de formare (bildungsroman). Succesiunea secvenelor narative este redat prinnlnuire(respectarea cronologiei faptelor) Unele secvene narative se realizeaz scenic (de ex.cap. I i 18) prin dispunerea personajelor, prin spontaneitatea dialogului, prin notarea gesturilor i vestimentaiei ca n didascalii.Incipitulromanului realist fixeaz veridiccadrul temporal(ntr-o sear de la nceputul lui iulie 1909) ispaial(descrierea strazii Antim, a arhitecturii casei lui mo Costache, a interioarelor)Finaluleste deschis (Felix se duce s revad strada, casa si i reamintete cuvintele lui mo Costache aici nu st nimeni) . Se poate vorbi despre o structur de tip clasic, echilibrat, dat fiind aceast simetrie.

6. Subiect- aciunea se desfoar pe mai multe planuri i cuprinde toate momentele subiectului. Felix Sima, un tanar de vreo optsprezece ani, vine de la Liceul Internat din Iasi pentru a urma Facultatea de Medicina din Bucureti.

Este orfan si tutorele su, Costache Giurgiuveanu, i va asigura o renta viagera pana la varsta majoratului. In casa lui Costache Giurgiuveanu, Felix ii cunoaste pe Otilia Marculescu, pe Leonida Pascalopol, pe Marina, servitoarea, si tot clanul Tulea (Aglae, sora lui Costache; Simion, sotul ei; Olimpia si Aurica, fiicele Aglaei; Titi, fiul Aglaei, si Stanica Radu, sotul Olimpiei).

Sunt redate apoi tabieturile familiei (cadourile lui Pascalopol, remarcile rautacioase ale Aglaei, cantatul la pian al Otiliei, zgarcenia lui Costache, ocupatiile lui Titi etc.).Familia Tulea se teme ca averea lui Costache va ajunge pe mana Otiliei si aduce, cu sprijinul lui Stanica Ratiu, pe medicul Vasiliad sa constate degradarea mintala a batranului. Titi Tulea se casatoreste cu Ana Sohatchi, sora unui coleg de la scoala de arte, dar, dupa un timp, divorteaza. Otilia pleaca pe neasteptate la Paris cu Pascalopol, fapt care-l intristeaza mult pe Felix, care se simte tradat Accepta o aventura amoroasa cu Georgeta, careia i se confeseaza. Simion este dus la azil de catre Aglae, iar ea isi schimba comportamentul, devenind o femeie mondena. Stanica Ratiu planuieste sa-l casatoreasca pe Felix cu Lili, o nepoata a lui. Otilia se intoarce de la Paris cu Pascalopol, iar Felix afla ca acesta s-a comportat cu ea ca un tata. Mos Costache are un accident vascular, iar Felix descopera, intamplator, un caiet in care batranul tinea evidenta cheltuielilor pentru minorul Felix Sima" si-si da seama ca are un venit mare din care unchiul nu i-a dat mai nimic. Batranul ii spune lui Pascalopol ca-i va da zestrea Otiliei, dar a doua zi nu se poate hotari sa se desparta de banii pe care-i tine sub saltea. Dupa majorat, Felix ramane tot in casa lui Costache. Peste cateva luni, batranul are o noua criza, vrea sa-i dea lui Pascalopol banii pregatiti, dar se razgandeste si-i da doar o parte. Punandu-i sub saltea, are impresia ca este privit pe geam de catre cineva. Stanica Ratiu ia banii, iar batranul, incercand sa se opuna, cade din pat si moare. Aglae cauta zadarnic banii in toata casa.

Stanica Ratiu o paraseste pe Olimpia, isi deschide cabinet de avocatura si se casatoreste cu Georgeta. Felix doreste sa se casatoreasca cu Otilia, dar ea pleaca la Paris cu Pascalopol. Dupa ani, Felix devine profesor universitar renumit, cu o casatorie reusita si afla intamplator de la Pascalopol ca Otilia e casatorita prin America de Sud cu un conte.7. Instane narative

AutorGeorge Clinescu s-a manifestat ca poet, prozator i dramaturg, dar a rmas n istoria literaturii romne n primul rnd ca istoric al literaturii romne. Singurul gen artistic n care reuete este romanul. De altfel, calitile sale de prozator au fost identificate chiar n opera critic.Clinescu a nceput cu o monografie, Viaa lui Mihai Eminescu, la care s-au adugat monografiile dedicate lui Creang, Grigore Alexandrescu, Nicolae Filimon, Alecsandri, Ion Heliade Rdulescu. n toate acestea, dar cu precdere n primele dou, precum i n Istoria literaturii romne de la origini pn n prezent (1941), studiul critico-istoric este dublat de accentele descriptive, de mrcile prozei de atmosfer i de capacitatea de a face din scriitori, personaje.Clinescu opune concepiei despre roman a lui Camil Petrescu, adic principiului memoriei afective, involuntare, precum i psihologismului de sorginte proustian, o concepie de moralist clasic care clasific umanitatea pe tipuri.

Nevoia de a respinge poetica lui Camil Petrescu vine din asumarea unei poziii care implic ntoarcerea la caracterologia clasic, pe temeiul ideii c scriitorul trebuie s observe permaneneele sufletului uman. n aceast idee se afl nucleul viitorului studiu, Sensul clasicismului, unde Clinescu i demonstreaz nc o dat ataamentul fa de romanul obiectiv.

Romanul va fi, deci, un produs al elaborrii lucide, nu simpl emisie spontan. Romanul va fi creaie pe deplin contientizat, ceea ce nseamn c scritiorul trebuie s aib o intenie artistic bine precizat. Romanul scrie criticul este () o oper de tiin, sau, cu un termen mai potrivit pentru cmpul artei, un act de cunoatere, metodic i linitit ca o disecie. Astfel Clinescu adopt o poziie diametral opus celor care promoveau autenticitatea, experiena, dosarul de existene. Ca s fie viabil, eroul de roman trebuie s reprezinte umanitatea comun, clasificabil, pe cnd excepionalul, individualul, personalitatea nu poate deveni personaj n opere epice de ficiune, sau, oricum, nu prin ceea ce le ridic deasupra oamenilor de rnd.

Narator- obiectiv, realist, omniscient si omniprezent, naraiunea este la persoana a III, perspectiva este obiectiv. PersonajelePortretizarea personajelor se face prin tehnica balzacian a descrierii mediului i a fizionomiei. Astfel tipologiile clasice: avarul, ipohondrul, arivistul, sunt introduse ntr-un context social care le confer o dimensiune psihologic, transformnd realismul tradiional ntr-o comedie uman.

Ca trstur a esteticii moderne, autorul ambiguizeaz personajele i arat de asemenea un interes pentru procese psihice deviante care au la baz ereditatea i mediul: alienare, senilitate.Costache Giurgiuveanu

Ilustreaz tipologia avarului- Euclio din Ulcica de Plaut, Harpagon- din Avarul de Moliere, Hagi- Tudose din textul cu acelai nume al lui Barbu Stefnescu Delavrancea.Aciunea romanului ncepe cu prima ntlnire ntre el i Felix i se termin cu moartea acestuia. Avariia lui mos Costache este ndulcit de sentimentul patern pe care l manifest fa de Otilia, un sentiment ns care nu se realizeaz si este umbrit de teama pentru averea lui. Folosind tehnica balzaciana, autorul dezvaluie caracterul personajului prin descrierea interiorului casei unde traieste, a cladirii, a strazii pe care locuieste si apoi face portretul fizic, intai este prezentat prin ochii lui Felix care, dupa ce-l aude coborand cu incetineala scara, vede un omulet subtire si putin incovoiat". Acumuland detalii, portretul fizic se intregeste: Capul ii era atins de o calvitie totala si fata parea aproape spana si, din cauza aceasta, patata. Buzele ii erau intoarse in afara si galbene de prea mult fumat, acoperind numai doi dinti vizibili, ca niste aschii de os. Omul, a carui varsta desigur inaintata ramanea totusi incerta, zambea cu cei doi dinti, clipind rar si moale, intocmai ca bufnitele suparate de o lumina brusca, dar privind intrebator si vadit contrariat. Era un batran neputincios, cu manii si automatisme datorate senectutii, balbait si cu glasul ragusit".Comportamentul batranului Costache este ciudat datorita sentimentului de teama pentru averea sa. Simuleaza pierderea memoriei si ca instinct de aparare fata de cei care-i vaneaza banii, iar balbaiala, defect de vorbire, il apara oarecum, dandu-i ragazul de a-si formula mai bine un raspuns gandit, isi freaca mainile si rade prosteste uneori, alteori are dragalasenii si accese de afectiune fata de Otilia, fe-fetita mea", pe care o sorbea umilit din ochi si radea din toata fiinta lui spana cand fata il prindea in bratele ei lungi".Tentativa de a nu-l primi pe Felix, dei i este unchi i tutore - adic administrator al averii acestuia pn la majorat - l definete ca atare.

Cumpr material demolat, mai ieftin, sau ncearc la mai multe farmacii ca s vad la care e mai ieftin, pentru cteva centime. Mnnc cu lcomie la masa oferit de un fost chiria devenit proprietar, dar aproape nu-i d bani Marinei pentru mncare. Scena mbolnvirii subite, n care este rapid nconjurat de familia Tulea, dezvluie elocvent izolarea indus de teama pierderii averii. Otilia este singura care-i mai este alturi, iubindu-l necondiionat, dar avariia lui ndeprteaz repetat pe toi ceilali, pe Felix, pe Marina, pe vduva care-l ngrijea, pe Pascalopol.

George Clinescu relev n tue groteti un personaj definit esenial printr-un singur aspect, zgrcenia. Nici momentele de suferin ale bolnavului nu sunt lipsite de ridicol. Moartea lui nu inspir un sentiment tragic, ci unul comic, realizat parc de o fars a destinului. La captul consecinelor avariiei lui mos Costache se profileaz situaia precar a Otiliei. Aceasta nu este nfiat i beneficiaz doar de o mic parte din banii lui, lsai n paz lui Pascalopol.

Otilia Mrculescu

Personajuleponimal romanului, Otilia este fiica adoptiv a lui Costache Giurgiuveanu din a doua cstorie. n stil caracteristic balzacian, aparena acesteia este surprins cu precizie de ochiul de estet al lui Felix: fata prea s aib vreo 18-19 ani. Faa mslinie, cu nasul mic i ochii foarte albatri arat i mai copilaroas ntre multele bucle i gulerul de dantel. ns n trupul subiratic, cu oase delicate de ogar, de un stil perfect, fr acea slbiciune supt i ptat a Aureliei, era o mare libertate de micri, o stpnire desvrit de femeie. Caracterizat indirect de mediu, aceasta iese n eviden prin contrast, ntr-o societate burghez snoab i delstoare, Otilia fiind mereu atent la aparene. Prin antitez, aceasta apare ca opusulAurici, prin feminitatea ei misterioas i rafinat.Pentru Pascalopol este o mare strengarita", un temperament de artista", o randunica, inchisa in colivie", o fiinta gingasa care merita ocrotirea", o fata mandra si independenta". Are un comportament ambiguu fata de Felix si Pascalopol, cu aparenta cand materna, cand erotica. Ea insasi se analizeaza lucid: Sunt foarte capricioasa, vreau sa fiu libera! ma plictisesc repede, sufar cand sunt contrariata". Ea are mereu nevoie de protectie. Ah! Cum as vrea sa am o trasura luxoasa, cu doi cai frumosi!", nu sunt o zapacita, eu sunt pentru oamenii blazati, care au nevoie de rasetele tineretii, ca Pascalopol, eu te iubesc in atatea feluri, incat nu pot sa analizez acum cat de iubesc ca frate si cat ca iubit".

Dup ani de zile, cand Felix vede o fotografie pe care i-o arata Pascalopol, Otilia se schimbase cu totul, devenind o doamna foarte picanta, gen actrita intretinuta", frumoasa, cu linii fine", dar cu un aer de platitudine feminina" care stingea totul".Felix SimaEl este un tanar orfan, venit din Iasi la Bucuresti, dupa terminarea liceului, pentru a se inscrie la Facultatea de medicina, in maniera balzaciana, el este prezentat in incipit: un tanar de vreo optsprezece ani, imbracat in uniforma de licean, intra in strada Antim, venind dinspre strada Sfintii Apostoli, cu un soi de valiza in mana, nu prea mare, dar desigur foarte grea, fiindca obosit o trecea des dintr-o mana in alta (). Uniforma neagra ii era stransa bine pe talie ca un vesmant militar, iar gulerul tare si foarte inalt si sapca umflata ii dadeau un aer batranesc si elegant. Fata ii era insa juvenila si prelunga, aproape feminina din pricina suvitelor mari de par care-i cadeau de sub sapca, dar coloana maslinie a obrazului si taietura elinica a nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresie"Felix se dovedeste a fi un tanar ambitios, preocupat de studiu, inteligent, urmarind cu perseverenta realizarea unei cariere stiintifice de prestigiu. El este la varsta adolescentei si, in casa lui Costache Giurgiuveanu, traieste prima sa iubire.

Este gelos pe Pascalopol, datorita comportamentului familiar al fetei cu acesta Starile fizice si psihice prin care trece Felix datorita iubirii pentru Otilia sunt descrise pe multe pagini ale romanului. Ele sunt contradictorii: neliniste, teama, deznadejde, incertitudine, gelozie, adoratie, incantare, fericire: Avea crize de sensibilitate si reverie, in vreme ce Otilia rascolea valurile pianului, el se plimba cu mainile in buzunar, oprindu-se din cand in cand in fata oglinzii. Se privea sever, lasand buzele jos, intr-o amaraciune patetica. Se simtea frumos. Singuratatea lui, faptul de a nu avea parinti, il umplea de o exaltare vaga a destinului sau propriu. Se intreba, inundat de frazele muzicale care veneau de jos, ce avea sa devina: medic mare, savant, autor celebru, om politic".Iesind cu bine din criza erotica, de fapt cu ajutorul Otiliei care-i intelege aspiratiile, Felix evolueaza profesional, datorita calitatilor intelectuale, tenacitatii si vointei, devenind profesor universitar, specialist cunoscut, autor de memorii si comunicari stiintifice, colaborator la tratate de medicina cu profesori francezi".Chipul Otiliei a ramas, insa, in sufletul sau pentru totdeauna, prin misterul sau existential.Aglae Tulea

Aglae Tulea este sora lui Costache Giurgiuveanu si sotia lui Simion, mama Olimpiei, Auricai si a lui Titi, adevarata sefa a clanului. Portretul fizic prezentat la inceput sugereaza trasaturile morale: ,,era o doamna cam de aceeasi varsta cu Pascalopol., insa cu parul negru pieptanat bine intr-o coafura japoneza. Fata ei era galbicioasa, gura cu buzele subtiri, acre, nasul incovoiat si ascutit, obrajii brazdati de cateva cute mari, acuzand o slabire brusca Ochii ii erau bulbucati ca si aceia ai batranului, cu care semana putin si avea de altfel aceeasi miscare moale a pleoapelor. Era imbracata cu bluza de matase neagra cu numeroase cerculete, stransa la gat cu o mare agrafa de os si sugrumata la mijloc cu un cordon de piele, in care se vedea prinsa de un lantisor urechea unui cesulet de aur".Era o femeie rea si vulgara, ipocrita si invidioasa, care urmareste cu asiduitate un scop major al vietii: obtinerea mostenirii la moartea fratelui sau.

E obsedata de gandul ca fratele ei o s-o adopte pe Otilia: il dau pe mana parchetului pe Costache, asta-i fac. L-a ametit stricata asta. Cine stie ce-o fi intre ei", nu se sfieste Aglae sa spuna.

E o personificare a aviditatii, baba absoluta, fr cusur in ru", cum o numeste Weissmann . La moartea lui Costache, este preocupata de gasirea banilor, nu de infaptuirea celor crestinesti, ii barfeste si ponegreste pe toti i fa de copiii ei pare s aib un ataament bolnvicios. Pe Otilia o detesta nu numai din cauza ca ar fi o ipotetica mostenitoare a lui Costache, ci si pentru ca ii sufla ( dup ea) partidele Auricai. Ea nu-si interneaza sotul in sanatoriu de teama cheltuielilor, dar, dupa ce-l duce la azil, il paraseste. Este in stare de orice miselie, dar in final este infranta, deoarece nu obtine banii lui Costache, fata ei Olimpia este parasita de sot (Stanica Ratiu), Aurica ramane fata batrana, Simion, sotul, este internat in ospiciu, iar Titi se leagana" din ce in ce mai des.Leonida Pascalopol

Este un mosier cult, manierat, rafinat, fin psiholog, melancolic si resemnat, generos, umblat prin lumea civilizata, intelept, iubitor al atmosferei de familie. Vine in casa Giurgiuveanu de mult, de cand Otilia era mica. Nutreste sentimente profunde fata de ea: la inceput, paterne, iar apoi, pe masura ce Otilia devine o adolescenta, sentimentele paterne se imbina cu cele erotice. Dupa un timp de la cstoria cu Otilia, ii intelege dorinta de libertate si divorteaza. E un personaj clasic, de un calm olimpian, gata de a se adapta oricarei situatii, natural, curtenitor, filozoful felul sau, dar si practic in conducerea treburilor mosiei din Baragan.Stnic Raiu

Reprezint tipul parvenitului/ arivistului (cel care incearc prin orice mijloace necinstite- s ajung ct mai sus in ierarhia social)

Tipul arivistului este ntruchipat n literatura universal de personajele: Julien Sorel- Rou si Negru de Stendhal, Eugene de Rastignac- in ciclul Comediei Umane de H de Balzac, Uriah Heep- in romanul David Copperfield de Ch Dickens. n literatura romn putem vorbi despre Dinu Pturic (Nicolae Filimon- Ciocoii vechi i noi), Tnase Scatiu (Duiliu Zamfirescu- Viaa la ar), Lic Trubadurul (Hortensia Papadad-Bengescu- Concert din muzic de Bach), Gore Pirgu (Mateiu Caragiale- Craii de curtea veche) sau Stavrache (Ion Luca Caragiale- n vreme de rzboi) Este un escroc sentimental, un barbat abil, versatil, perseverent, cu o verva deosebita, cu totul opus celor din familia Tulea. El este un individ bagaret si insistent, care se afla peste tot, da sfaturi tuturor, intrigant, ascultator pe la usi, descurcaret, un fel de Mitica al lui Caragiale, in varianta de avocat

Face matrapazlacuri, afaceri dubioase, e sfatuitor al clanului Tulea, il initiaza pe Felix in lumea de placeri a Bucurestiului. Agresiv si lipsit de scrupule, Stanica Ratiu este un tip adaptabil, un cameleon inteligent, un escroc notoriu, un laudaros fara pereche. Insista sa primeasca repede casa promisa ca dota, tapeaza de bani pe oricine.O paraseste pe Olimpia pentru Georgeta, amanta a generalilor. Cinic cu btrnul Costache, Stanica este cel care i provoac acestuia moartea, furndu-i, fr nicio remucare, banii.

Traseul su este rezumat in final: Se insura cu Georgeta, cu care nu avu fii, dar avu protectori asidui, facu politica; declara ca simte un ritm nou, fu chiar prefect intr-o scurta guvernare si acum este proprietarul unui block-haus, pe bulevardul Tache lonescu. Unele gazete de santaj il acuza ca patroneaza tripouri si cercuri de morfinomani".n zugrvirea tipului, Clinescu folosete o diversitate stilistic prin care-l transform ntr-o "o figura extraordinara", cum observ criticul Ovid S. Crohmalniceanu, care adaug: "volubilitatea personajului are atta intensitate vital, nct ridic arta de a trivializa orice lucru i de a-l umfla fantastic la o adevarat perfeciune. n materie de demagogie i versatilitate, Stnica are geniu. Nu e foarte departe de adevr cnd spune: He, he, Stnic e profund, degeaba ncercai dumneavoastr s-l luai peste picior.8. Concluzii Se poate vorbin de prezenta mai multor curente literare/ culturale in acest roman: 1. Clasicism prin simetria romanului: imaginea casei lui mo Costache apare la nceput i la sfrit si prin faptul ca multe dintre personaje sunt dominate de o trstur de caracter: mo Costache tipul avarului, Stnic Raiu tipul arivistului2. Romantism prin descrierile de natur cu prilejul vizitei n Brgan, prin cuplul Felix- Otilia. 3. Realism prin temele romanului, fixarea precis a aciunii n timp i spaiu, descrierea detaliat a personajelor i a arhitecturii, perspecitva narativ specific. 4. Modernism : personaje imprevizibile, tehnica reflectrii poliedrice ( fiecare personaj o vede pe Otilia in mod diferit ), prezena maladivului (Simion, Titi) , analiza psihologic 5. Postmodernism : n Postmodernismul romnesc, Mircea Crtrescu face o observaie interesant cu privire la interesul ctre ludic, livresc i parodic al lui Clinescu: Enigma Otiliei, n msura n care e scris la decenii dup Comedia uman i n perfect cunotin de cauz a formulei respective, nu e un roman genuin balzacian, ci un metaroman, cci miza se afl n savanta dexteritate cu care e mnuit instrumentarul balzacian: conveniile, manierismele, stereotipiile sale. i adaug: Cartea nu poate fi citit inocent fr s se treac pe lng sensul ei adevrat, care, ca n toate scrierile n proz ale lui Clinescu, const n artificiu, n pasti, parodie, citare, intertext (). Constatarea e surprinztoare: Creznd c renvie un necesar clasicism, Clinescu inventa de fapt o formul literar mai modern dect modernismul nsui. postmodernismul. De citit in acest sens si din Arca lui Noe- articolul lui N. Manolescu- Ochiul estetului( Nu uitati c tot ce este aici poate si trebuie s fie dezvoltat! Spor!