+ All Categories
Home > Documents > Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC POPORUL ROMAN

Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC POPORUL ROMAN

Date post: 28-Nov-2015
Category:
Upload: cristian-dumitrache
View: 566 times
Download: 41 times
Share this document with a friend
Description:
Editia i.A mai aparut o editie dupa '80
144
MICA = = 4 LO EDE OR ,6,76 4, IBRATIANU 04t, MIRACOL i(1i1. ISTORIC: I, -t14 nm ALL JILL 34 A FUNDATIA PENTRU LTERAPURA AtiTA REGELE CAROL II" $1 www.dacoromanica.ro
Transcript
Page 1: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

MICA

=

=

4

LO EDE

OR ,6,764, IBRATIANU

04t,

MIRACOLi(1i1.ISTORIC:

I, -t14 nmALL JILL 34

A

FUNDATIA PENTRU LTERAPURAAtiTA REGELE CAROL II"$1

www.dacoromanica.ro

Page 2: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

E I ENOCIL,C5 L\[)

e sloAeade

moltvoice unel

blOoteclde ar0 vulgesitave

st:iinfticicbq

adaptatanevok1ov

pubVi

cultiltornanesc.

P tincccleat

ea

prezentelbibIlotea

eneketoped1ce,

fundat:iapenttu

Viteratutb.

it

.fegeleCato%

11,pune

la 'Ode-

rilanb.peon

cettofilorc6st:i

ilo-

sltoace,pe un pte%

tedus.ublIcul

cetIto,On pOrnirea

cega

tezerraacestel

blbIlotec%,va vab:

ileabunanoastea

inte4e.Cetltoni

suntrugaid

s6. necedeeb.la

cuno

tknO,sugesifie

loc,in%e0.tuca

cu

desa.uateaIn %Par

a pcogra-

coutuibOlotecel

noastre,

FUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA REGELE CAROL II*

39, BULEVARDUJ. LASCAR CATARGI. BUCUREPTI, IIIwww.dacoromanica.ro

Page 3: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

O ENIGMA SI UN MIRACOLISTORIC:

POPORUL ROMAN

www.dacoromanica.ro

Page 4: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

S'AU TRAS DIN ACEASTA CARTE, PEHARTIE VIDALON VARGATA, DOUAZECI$1 $ASE DE EXEMPLARE NEPUSE INCONVERT, NUMEROTATE DELA 1 LA 26.

TOATE DREPTUIIILE REZERVATE

www.dacoromanica.ro

Page 5: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

GHEORGHE I. BRATIANUProfesor la Universitatea Mihitileand din Iasi

O ENIGMA SI UNMIRACOL ISTORIC:POPORUL ROMAN

Cu 5 plan§e §i 2 harti afarii din text

BUCURESTIFUNDATIA PENTRU LITERATURA $1 ARTA. REGELE CAROL II"

39, Bulevardul I.ascar Catargi, 391 9 4 0

www.dacoromanica.ro

Page 6: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

Gh. I. Bratianu: Poporul Roman Pl. I

Romanii §i Dacii, dupA Columna Traianti

www.dacoromanica.ro

Page 7: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

AMINTIRIILUI

ALEXANDRU XENOPOLPROFESOR LA UNIVERSITATEA DIN IASI

A CARUI CARTE

UNE ENIGNIE HISTORIQUE : LES ROUMAINS AU MOYEN AGE"

STA. DE JUMATATE DE VEAC LA TEMELIA ACESTOR CERCETARI

www.dacoromanica.ro

Page 8: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

CUVANT INAINTE

Indata ce a aparut cartea d-lui Ferdinand Lot asupra navali-rilor barbare, din care un capitol privea originile poporului roman,enigma si minune istorica in dezvoltarea natiunilor, am socotitca fost elev al eminentului medievist al Sorbonei, ca imi reveneasarcina de a-i rdspunde, inainte chiar ca altii, mai apropiati deacest subiect prin studiile specialitatea lor, sa-si fi spus cuvantul.Darea de seams ce o pregateam a luat insa repede proportiile unuimic volum, care a si aparut, in limba franceza, in vara anului 1937.

Primirea atat de binevoitoare ce s'a facut acestei lucrari, atatla not peste hotare recunosc ca m'au miscat in deosebirandurile prin care fostul meu profesor imi cerea un alt exemplarpentru biblioteca Lavisse, spre a raspandi mai mult critica meaprintre studentii sai ca desigur, semnalarea unora dinerorile comise de mine insumi, m'au indemnat sa pregatescaceasta editie romaneasca, in nadejdea ca va putea interesa uncerc mai larg de cititori.

N'am inteles insa sa dau numai o versiune in limba noastraa textului francez, traducere la care m'a ajutat d. Al. Iordan dela biblioteca Academiei Romane. Am adaugat un capitol asupradatelor arheologice, care a aparut si el deosebit intro brosurain limba franceza, si am modificat cu totul unele pasaje, punan-du-le, pe cat mi-a fost cu putinta, la curent bibliografia mairecenta. Astfel am adaogat la capitolul II unele consideratiuniasupra tezei d-lui Keramopulos, atat de mult discutata In presanoastra ; la capitolul IV, preciziuni relative la numele Romanieila rezultatele anchetei intreprinse pentru alcatuirea Atlasului lin-guistic al Romaniei ; la capitolul V, contributiuni la intelesul socialat numelui de Vlah * Ruman 1#, o rectificare, necesara, a

gi

cat §i

Si

pi

pi,

at

a gi t gi

www.dacoromanica.ro

Page 9: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

8 CUVANT INAINTE

interpretArii ce o incercasem, a relatiunilor geografilor musulmanidin veacul al X-lea si al XI-lea. Imi dau bine seama ca ar mai fiInca foarte multe de Adaogat si de indreptat, dar, din capul locului,lucrarea nu a fost nici nu trebue privita ca o examinare corn-pleta a unei probleme atat de vaste si de grele. Ea a avut doar rostulde-a aduce o lamurire un raspuns.

Nu e insa mai putirr adevarat ca pe taramul ca Sipe altele, nu putem ramanea in linistea unor beat! possidentes. Noiam considerat chestiunea romaneasca inchisa, o data ce ne-amstatornicit granitele de astazi. Dar istoria nu se opreste in loc.In jurul nostru fierb tot mai sprig energiile altor popoare, nazu-inte de expansiune, pofte de razbunare.

Prea multa vreme, pe cand altii revarsau asupra lumii civili-zate sute de brosuri si de carti de propaganda, sau rascoleau izvoa-rele istorice spre a afla un nou temei al drepturilor lor, noi n'amstiut sa opunem acestei batalii de argumente dovezi, care uneoripregdteste alta mai aspra si mai sangeroasa, decat indiferentasau dispret. Rezultatul acestei atitudini este cartea unui om decompetenta obiectivitatea stiintifica a lui Ferdinand Lot.

$i doar adevarul a fost, este si va fi de partea noastra, iardovezile se afla la tot pasul in pamantul insusi al tarii, in graiulsi in obiceiurile romanesti, asteptand de atatea veacuri sa fie datela lumina. SA' o facem cat mai devreme, caci timp s'a pierdut destul.

Evenimentele ce se desfasoara in jurul nostru, in ceasul incare inchei aceste pagini, ma determine sa nu mai intarziu publi-carea versiunii romanesti, pe care mi-o asigura binevoitorul sprijinal Fundatiei pentru literature si arta 6 Regele Carol II* 4 La ase-menea lucru, scria odinioara cronicarul, gand slobod farevaluri trebueste; ci noi traim cumplite vremi, de cumpana marepamantului nostru noua *. A,s fi deplin multumit dace in ju-decata viitorului, carticica aceasta va aduce o marturie a linistiisi a seninatatii cu care neamul nostru, de atatea on incercat, poateInca o data sa infrunte vremurile, increzator in dreptul si in desti-nul sau.

3 Septemvrie 1939.G. I. B.

§i

§i

§tiintific,

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Page 10: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

INTRODUCERE

Une ernigme et un miracle historique: Le peuple roumain estetitlul unui capitol din lucrarea pe care d. Ferdinand Lot, Indru-matorul studiilor medievale, al carui elev am fost, a consacrat-onavalirilor barbare pnpularii Europei, considerandu-le ca ointroducere la intelegerea ultimelor tratate de pace '). Nu ne putembucura indeajuns de initiativa invatatului autor. al SflirfituluiLumii Antice ,si Inceputurilor Eyului Mediu; nimeni nu era maiindreptatit, prin studlile sale anterioare, sa lumineze problemaoriginilor istorice ale noii Europe, contestata de cativa ani inpartite noastre, de o propaganda indemanatica statornica, careia

place sa aduca, in spirijinul tezelor sustinute, argumente stiintificepe care Incearca sa le infatiseze cu aparenta unei perfecte obiecti-vitati. Nimeni nu era de asemenea mai bine pregatit pentru a inte-lege importanta unei evolutii, de care putini dintre contemporani autinut seams, spre a arata astfel opiniei publice ratacite de traditiiistorice gresit intelese, ca tratatele de pace din secolul al XX-leaau restabilit, in fapt, o randuiala nationala si politica care i i areoriginile in Evul Mediu si ca ele au desavarsit inchiderea paran-tezei imperialismelor erei moderne, in Europa Centrals Orien-tals, asa cum prabusirea Imperiului Otoman a fost pentru po-poarele balcanice fara a excepta pe insusi poporul turc cauza,nu a unei creatii artificiale de state noi, ci a unei adevarate renasterirationale. Surparea dublei monarhii a Habsburgilor caderea

1) Les Invasions barbares, Paris, Payot, 1937, I, Partea a III-a, seclia a tteia,p. 278 -300.

ii

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 11: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

10 INTRODUCERE

imperiului tarilor au fost conditiunile necesare pentru rena§tereaPoloniei, pentru unitatea romans §i iugoslava. In conceptia auto-rului, a arata ca tratatele din 1919 §i 1920 n'au fost, in aceastaparte a Europei, rezultatul nedrept al unei vointe arbitrare a in-vingatorilor, ca ele n'au distrus fara rost traditii monarhice demai multe on seculare §i ca au restabilit dimpotriva, cu grerlide arnanunt de neinlaturat, echilibrul natiunilor pe care arzareapopoarelor in Evul Mediu a creat-o odinioara in aceste regiuni,inseamna a contribui nu numai la intelegerea pactelor intema-tionale care au statornicit noua arzare europeana, dar a faceo opera de dreptate §i de adevar. Desigur, evenimentele ce sedesfa§oara sub ochii no§tri au dat iara§i intaietate altor factoriqi altor forte, ce deparsc cadrul national. Dar chia. r ace4tifactori nu vor putea sa nu tie seama, in a§ezarile ce se vorstatornici in cele din urma, de principiul national §i etnic, ce a statla temelia dezvoltarii lor. Orice s'ar spun de nestatomicia lu-crurilor omene§ti, e necesar totu§i sa se tie qi sa se repete ca

sunt lumini care nu se sting, o data ce au fost aprinse » 1).Nu am intentia sa analizez in intregimea ei aceasta lucrare,

care este urmarea, daca am inteles bine intentia autorului, a fru-moasei sale cArti asupra invaziunilor germane, intregind volumulconsacrat de colectia Glotz « destinelor imperiului in Occident ».Ceea ce imi propun sa examinez aci sent cele cloud capitole consa-crate miracolului istoric al poporului roman, intregite prin catevapagini asupra a Vlahilor » din Balcani §i a relatiilor for cu Slavo-Bulgarii 2). Din pricina bogatiei materialului am fost nevoit sadeparsc limitele unei dart de seama; unele din parerile d-lui Lottrebuesc apropiate de acele ale c.atorva lucrari recente, datoriteistoricilor §i filologilor din Europa Centrals gi Orientals, de careel insu§i n'a putut lua cuno§tinta inainte de tiparirea cartii sale;ma grabesc sa adaog ca aceasta apropiere nu priveste decat con-cluziile, tar nu tendintele §i metodele cu total diferite. Am fost

1) Op. dt., II, p. 292.') Ibid., I, pp. 229, 233-34, 270-72. Capitolul despre Romania din vol. II

(p. 173-182) priveste vremea contemporan8. V. mai depart; p. 118.

e

it e

www.dacoromanica.ro

Page 12: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

1NTRODU CERE

astfel adus sa examinez din nou cele. doua argumente esen-tiale ale profesorului meu, problemele atilt de discutate ale pa-rasirii Daciei si ale unitatii primitive a principalelor dialecteromanesti sa consider, in lumina noilor cercetari, observa-tiile pe care le-am facut acum cativa ani, asupra intelesuluigeografic al denumirilor etnice, in cea mai mare parte a izvoareloristorice din Sud-Estul Europei in Evul Mediu. Sper ca acestecontributii nu vor fi fara folds. De cativa ani, unii istorki, carenu sunt Romani, au deschis din nou in fata opiniei europeneo a problems romaneasca a, pe care not am crezut-o rezolvata.

Este deci timpul de a face cunoscut punctul nostru de vederein acest proces, pe care altii 1-au inceput, cel mai frumos oma-giu pe care pot sa-1 aduc indrumarii profesorilor mei delaSorbona, e de-a lua parte la aceasta dezbatere intr'un spirit de o-biectivitatestiintifica, care este de sigur al lor, deli nu este acel aladversarilor nostri.

li

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 13: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

CAPITOLUL 1

PAREREA D-LUI LOT ASUPRA ORIGINILOR POPORULUIROMAN

In examinarea problemei, de atatea on dezbatute, a originilorpoporului roman, d. Lot s'a vazut obligat sa is parte la mareacontroversa, care de mai bine de un secol opune pe partizaniicontinuitatii daco-roman celor ai imigrarii. Principalele argu-mente ale uneia §i ale celeilalte teze sunt repede trecute in revista,dar dela Inceput, acele in favoarea teoriei imigrarii par a cantarimai mult in judecata istoricului: slabs colonizare a Daciei dupacucerirea lui Traian, marturie formas a biografiei lui Aurelianscrisa de Vopiscus §i a rezumatului lui Eutropius, despre parasireatotals a Daciei in a doua jumatate a secolului al III-lea, des-fiintarea desavarOta a romanizarii la Nordul Dunarii, dupa aceastaepoch.' §i mai ales in Transilvania. *Niciodata, intre sfar§itul celuide al IV-lea §i al XIII-lea secol, nu este vorba de o populatieromans tedind in vechea Dade.

Aceasta tacere de zece veacuri este impresionant.1* 1).E adevarat ca o rnarturie formala nu e neaparat irecuzabila

ca tacerea scriitorilor bizantini, r singurii de care trebue sa tinemseama *, poate fi datorita lipsei for de interes pentru o plebe saraca§i tacuta, ei rezervanduli toata atentia cuceritorilor barbari, careocupa succesiv aceste tinuturi. Spirit cu totul obiectiv, autorula inteles gandul politic ascuns al istoricilor unguri §i austriaci,care, dupa Hunfalvy §i Roessler, au sustinut ca Valahii nu suntautohtoni in Transilvania §i ca ei au imigrat in masa compacts

1) Op. cit., p. 282.

§i

www.dacoromanica.ro

Page 14: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

14 0 ENIGMA UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

dupa cucerirea maghiara, care a colonizat o Tara pustie: 4 Trebuesa lasam la o parte ceea ce poate fi tendentios in aceasta teorie.Chiar intemeiata din punct de vedere istoric, ea nu ar fi mai puffinnejustificata din punct de vedere politic.

Nici un popor din Europa n'a fost arza.t, de cand lumea, pepAmantul pe care it ocupa in prezent. Romanii nu trebue sa cedezeTransilvania, mai mutt cleat Englezii Marea Britanie sau Unguriivalea Tisei, pentru a se reintoarce cei dintai in Germania, sauceilalti in Siberia. Argumentele trebue sa le cantarim, fara nicio consideratie de politica contemporand n 2).

Problema ffind astfel pusd §i bine chibzuita, istoricul constataca indicatiile argumentelor de ordin linguistic sunt hotarit con-trarii teoriei continuitatii. Vocabular slay bogat in termeni bise-rice§ti §i de organizare de Stat, relatiuni foarte vechi ale bisericiiroman cu metropola dela Ohrida 2), prezenta cuvintelor albaneze inlimba romans, totul pare sa atarne in cumpana, in favoarea ipotezeiformarii poporului roman la Sudul Dundrii, intr'un mediu balcanic.Acest mediu ar fi fost de asemenea mai favorabil latinizarii, cleatDacia, nu indestul de romanizata §i fad indoiala golita de populatiaei, dupd marea criza a navalirilor barbare din secolul al 111-lea.Insa§i unitatea lirnbii roman, care se afirma pans §i in dialectea§a de indepartate, ca macedo-romana din miaza-zi, nu se poateexplica decal printr'o despartire relativ recenta a celor doud gra-iuri, a poate catre secolul al X-lea *3).

Trebue sa presupunem deci existenta a cloud' migratiuni : una de-terminate de pardsirea Daciei §i de retragerea ultimilor colonitiromani dincolo de Dunare, in cele doua Dacii constituite de Au-relian in Moesia, dupa anul 271; cealaltd, in sens invers, efec-tuata de Valahli transdunAreni ca'tre miaza-noapte, fat% indoialainainte de secolul al X-lea, migratiune inceata §i progresiva, carear fi avut ca efect repopularea Transilvaniei, dar fara a strabateBulgaria dundreana §i Muntenia, lasata in stapanirea ocupatiei slave

p. 283.2) V. pentru aceasta mai departe, pp. 106 fi urm.') 287.

SI

i)lbid.,

Ia..,

www.dacoromanica.ro

Page 15: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

PAREREA ELLUI LOT ASUPRA ORIGINILOR POPORULUI ROMAN 15

si a navalirii Cumanilor. « A§ezarea Valahilor n'a putut sainceapa cu Valahia moderns. Muntenia a fost repopulata de catreValahii coboriti din Carpati. Ceea ce ne aduce Ia concluzia caValahii au trebuit sa ocupe mai intai Transilvania, iar dace inaceasta regiune ei sunt imigrati veniti din spre miaza-zi, au trecutneaparat marele fluvin la vest de Portile de Fier. Data poate fiin mod aproximativ determinate prin diferite consideratiuni. Daco-romana era despartita de aromana, vorbita de catre Iliro-romaniidin Serbia si Croatia, incepand cu secolul al X-lea, astfel incatconcordantele linguistice existente intre albaneza daco-romansnu se gasesc in aromana.

Aceasta constatare ne duce la concluzia ca viitorii Romanise despartisera de viitorii Morlahi Ia aceasta epoca « 1). De altsparte, rezulta 'impede, din marturiile hrisoavelor regilor Ungarieisi din cronica ruseasca zisa a lui Nestor, ca. « Romanii erau inTransilvania Inca din secolul al XI-lea, al X-lea sau chiar al IX -lea n.

Intr'un cuvant, d. Lot a adoptat in liniile sale esentiale, darcu o deosebire de trei sau patru secole, teoria sustinuta mai recentde Alexandru Philippide in voluminoasa sa lucrare asupra ori-girth' Romanilor, carte care este mai mult opera unui filologdecat a unui istoric.

Nu to poti impiedica de a nu releva deosebirea dintre cele douamigratiuni: una sprijinita pe un text precis : rezumatul lui Eu-tropius, privind regiuni delimitate de geografia politica a impe-riului roman ; cealalta intemeiata dimpotriva pe tacerea izvoareloristorice, pe fapte de ordin linguistic si urmand totusi un itinerarmai complicat decat acel aratat de texte. E vorba inteadevar deo adevarata calatorie in zig-zag a stramosilor poporului roman.« Daco-ilirienii n ar fi strabatut intai Banatul, ar fi ajuns in Transil-vania s'ar fi raspandit de acolo, printr'o noua expansiune delanord spre sud si est, in Muntenia si in Moldova. Dintre toatenatiunile deprinse a calatori, Romanii, enigma si miracolul EvuluiMediu, ar detine astfel cu siguranta recordul nestabilitatii teri-toriale !

Pp. 288-89.

«

i

ii

www.dacoromanica.ro

Page 16: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

16 0 ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

Dar ar insemna sa anticipam asupra concluziilor acestui stu-diu, comenand de pe acum pe cele ale eminentului autor al a inva-ziunilor barbare e. Problema a fost atat de des discutata, ca arfi de prisos sa Insiram din nou o bibliografie prea cunoscuta, sausa rezumam parerile contradictorii ale partizanilor continuitatii

ai imigrarii. Ceea ce trebue retinut e ca aceasta a doua teorie,cu variante asupra carora ne propunem sa revenim, ciastiga decativa ani tot mai mult teren: ea a fost admisa In parte de 1nvdtatiroman ca Philippide 1-a atras pe un medievist de talia lui Fer-dinand Lot.

A aflat de sigur un rAsunet mai puternic in tarile vecine Ro-maniei de astazi, care n'au 1ncetat dela r'azboi sa ridice reven-dicari tot mai vehemente Impotriva stipulatiunilor teritoriale aleultimelor tratate de pace si au facut sa premearga revizionismuluipolitic o adevarata ofensiva tinzand sa dovedeascatemeinicia pretentiunilor for sa denunte pe Romani ca pe ade-varati uzurpatori ai unei situatii nemeritate nedrepte, dacanu din punct de vedere strict ethic, cel putin din acela al traditieisi al istoriei. Ceea ce trebue sa demonstreze e ca poporul roman,

singurul dintre popoarele europene care nu are istorie propriepans la sParsitul Evului Mediu a I), nu era deloc indreptatitstabileasca stapanirea politica asupra teritoriilor pe care nu le-aocupat, in mersul 1ntamplator al pribegiilor sale, decat dela odata recent& §i ca natiunile care au fost silite la sfarsitul razboiului,printr'o pace nedreapta, sA-i cedeze aceste provincii, au cele maimarl drepturi din lume sa le reclame sa le reia. De aceea, inaintede a analiza argumentele cartii recente a d-lui Lot, cu totul strain

dupa cum o afirma de altfel el Insusi de acest gen depteocupari, trebue sa rezumam pe scurt diferitele puncte de vedereale istoricilor din tarile vecine, care sunt toti de acord in asustine teoria imigratiei, in ceea ce priveste originile poporuluiroman, pe teritoriul ce-1 ocupA asta'zi.

Ar insemna sa lungim fara folds acest studiu, daca am analizaaci lucrari mai vechi, a cAror insirare nu ar aduce nimic nou; ma

1) P. Mutafciev, Bulgares et Roumains dans l'histotre des pays danublens, Sofia,1932, p. 279.

si

sa-si

si

at

gi

www.dacoromanica.ro

Page 17: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

PAREREA D-LUI LOT ASUPRA ORIGINILOR POPORULUI ROMAN 17

voi multurni deci cu marturia lucrarilor mai recente, care potfi considerate in acela§i timp ca cele mai reprezentative ale pa-rerilor amintite mai sus §i care au totdeodata avantajul de a nearata punctul la care au ajuns cuno§tintele noastre stadiulactual at cercetarilor §i al problemelor. Spre a fi Tulsa in afaraoricarei banuieli de pared preconcepute, fie chiar legitime, voiprovoca desigur mirarea eventualilor mei preopinenti, declarandca iau deocamdata de bune aceste teorii, socotindu-le cu totuljustificate prin examenul obiectiv al izvoarelor §i verificate inintregime prin studiul atent al faptelor §i al conditiunilor isto-rice; dar totdeodata, pentru a nu arata vre-o preferinta, trebuesa consider argumentele §i concluziile for deosebite, de o valoareriguros egala. Va fi chiar necesar, inainte de a incepe orice altscercetare, sa comparam aceste rezultate, sa coordonam ideilemai mult sau mai putin convergente.

Intreprind aceasta lucrare cu atat mai mutt interes, cu catimi pare ca acest lucru n'a fost Inca facut sub aceasta forma §i

nu fara mQtiv de catre istoricii roman 1), carora nu le-a convenitsa intruneasca intr'un singur manunchi argumente patrunse deun spirit du§manos natiunii lor, spre . a ajunge la concluzii in-totdeauna defavorabile §i uneori injurioase, dupa mentalitateatemperamentul diferitilor autori. Imi pare totu§i ca este o pre-gatire indispensabila a oricarui studiu obiectiv §i serios, al chestiuniiatat de intunecoase controversate a originilor a alcatuiriiistorice a poporului roman.

') V. pentru o revistA generalA a diferitelor ptreri A. Sacerdo ;eanu, Coast-deraiiuni asupra isioriei Romanilor In Evul Mediu, Bucuresti, 1936, pp. 14 si urm.Lucarile analizate aci nu sunt mentionate, afarA de acea a d-lui Mutafciev.

2

§i

§i

§i

si

5i

www.dacoromanica.ro

Page 18: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

CAPITOLUL II

TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE

A tout seigneur, tout honneur; in primele randurl ale istorici-lor care se opun ideii continuitatii daco-romane i romanesti laNordul Dunarii si in Carpati, se afla bine inteles Ungurii. Suntdesigur cei mai interesati sa combats aceasta teza n'au lipsitdela aceasta datorie. Printr'o fericita Intamplare, vederileistorice maghiare asupra acestei chestiuni au fost de curandrezumate intr'un studiu de inteles general, datorit d-lui L. Tames').Autorul a avut grija de a indica planul chiar in introducere,nelasand sA se strecoare nici o Indoiala asupra spirituluiscopului acestei lucrari. D. Tames a grupat elementele a ceeaceii place sa denumeasca o a sinteza critics w in cinci capitole:primul confine lamuriri generale asupra celor patru ramuriprincipale ale poporului roman, intre altele o scurta privireasupra istoriei sale politice, urmarita pans in zile]e noastre.Denumirile etnice indigene ale Romanilor sunt puse inadinsin vederea concluziunilor referitoare la trecutul acestui popor

1) Romains, Romans et Roumains dans l'histoire de la Dade Trajane, ArchivumEuropae Centro-Orientalis, I, 1935, pp. 1-96 si II, 1936, pp. 48-83 si 245-374.V. si ca post-scriptum, de acelasi, Roumanie - Hongrie, Nouvelle Revue deHongrie, XXXII, Iulie 1939, pp. 22-28. De lucdrile unui alt exponent al tezeimaghiare, Prof. Al. Domanovszky, ne vom ocupa cu alt prilej. V. deocamdat8studiul meu Les Venttiens dans la mer Noire au XIV-e slick. La politique duSinai en 1332-33et la notion de latinitE, Acad. Roumaine, Etudes et Recher-ches, XI, 1939, pp. 19-22.

sipeal

si

...

www.dacoromanica.ro

Page 19: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA lUCRARI RECENTE . 19

Al doilea capitol, ne spune autorul, este unul din cele mai im-portante ... ar trebui gasite contra-argumente acceptabile.

Acei care, pentru a nu se obosi, vor renunta a le combate§i vor continua sa creada in dezvoltarea limbii roman primitivepe un teritoriu care, in afara de unele provincii ale peninsuleibalcanice, ar fi inglobat de asemenea vechea Dacie Traiana, vorarata printr'o asemenea atitudine dispretul for pentru once argu-mentare §tiintifica. * Esentialul celui de al treilea capitol e ca 41 tre-bue subliniat de acum ca traditia savants care face pe Romaniidin Transilvania coboritori din coloni§tii lui Traian, adu§i inDacia la inceputul celui de al doilea secol al erei noastre, nu aparedeck in secolul al XV -Iea §i a in timpul Evului Mediu maimulti autori au considerat pe Romani drept un popor venit dinOrient *. Autorul mai are grija sa ne anunte a in al patrulea ca-pitol se ocupa . de argumentele pozitive §i negative care tind aprobeze a originea poporului §i a limbii romane trebuesc cautatein tinuturile sud-dundrene a. Al cincilea capitol §i ultimul este con-sacrat notarului anonim al Regelui Bela, « singurul izvor medievalcare cunoWe pe Romani in Transilvania, in epoca cuceririi ma-ghiare *, iar problema intaietatii elementului romanesc in Tran-silvania, se intelege intaietatea la navalirea maghiara, este expe-diata in cateva pagini finale, scurte dar decisive 2).

Nu e vorba de a face aici analiza critics a argumentelor filo-logului ungur: ar insemna sa lungim la infinit aceste observatii.S'ar putea, de exemplu, sa relevam contrazicerea intre primul ca-pitol, care afirma ca in secolul al X-lea al erei noastre stramo0iRomanilor traiau Inca in peninsula balcanied *, dar ca migratiu-nile vietii for pastore§ti i-au impra§tiat spre toate punctele cardi-nale §i ea * e inteadevar de mirare sa-i vedem ocolind Dacia Tra-iana, unde Carpatii le ofereau toate conditiunile cerute de viatafor pastoreasca * 2), qi al treilea, unde se spune nu mai putin 'im-pede: . chiar banuind ca regiunile muntoase situate la NordulDunarii au fost teatrul unei vieti pastore§ti neintrerupte dela epoca

') Op. cit., I, p. 2-3.s) Ibid., p. 5.

2*www.dacoromanica.ro

Page 20: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

20 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

romara Vara la imigrarea Romani lor, continuitatea eventuala aexercitarii acestei ocupatii nu ar implica') numaidecat prezentaconstants a pastorilor roman in regiunile indicate *. Ceea ce eradeci atat de uimitor la inceputul lucrarii nu e decal firesc la capi-tolul al treilea, revenindu-se totusi, ca o suprerna concesiune,la prima Parere in cel urmator. S'ar putea de asemenea examinacu mai multa atentie statisticele, pe baza carora autorul considersca a dovedit ca Romanii erau foarte putin numerosi In Transil-vania in secolul al Mil-lea ca populatia romaneasca nu s'a marit« prin salturi n decat incepand din secolul al XVII-lea, in urma masi-velor imigrari din Valahia. Ne e de ajuns sa amintim relatiuneaunui martor obiectiv, calatorul german Conrad Jacob Hildebrandt,din 1656-58, care socoteste pe « Valahi * nu numai ca pe poporulcel mai numeros in tinuturile Oltului si ale Muresului, dar si celmai vechi, coboritor al granicerilor romani ce-i drept dupaGermani, pe care ii confuncla cu Dacii lui Decebal. Lata deci caInca din veacul al XVII -Iea, vechimea Romanilor din Ardeal eraun fapt recunoscut 2). S'ar vedea de asemenea ca faimosul hrisovdin 1293 al Regelui Andrei al III-lea, ultimul dintre Arpadieni,adresat capitolului din Alba- lulia, care hotara sa se aseze laSzekes (Secareni) toti Olahii care se gasesc pe mosiile senio-rilor, nu este indestulator pentru a stabili intr'un mod atat decategoric (, e vorba cel mult de cateva mii de suflete, pentruasezarea carora intinderea unei singure proprietati era suficienta s.Ar fi usor de demonstrat ca nu e vorba cu siguranta in acestdocument a ignorat de stiinta romaneasca *, deck de Valahii dintr'oanumita regiune din Transilvania, Ca e vorba intre altele de saizeci .

de familii care au dreptul la scutirea de impozite asupra unei pro-prietati a capitolului Ca, mai mult, in aceeasi epoca erau, in alteparti din Transilvania nobili valahi, de care nu putea fi desigur

11, p. 69.') V. Conr. J. Hildebrandt's Dreifache Schwedische Gesandtschaftsreise nach

Siebenbiirgen, der Ukraine u. Constantinopel, ed. F. Babinger, Leiden, 1937, pp.70-71.

Pasajul In alten Morosch s'ar putea citi mai degrabli In Alt and Md-rosch , In Olt si Mures.

')

9

www.dacoromanica.ro

Page 21: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 21

vorba sa fie scosi de pe pamanturile lor, spre a fi ingraditi inhotarele stramte ale domeniului regal din Szekes (Secareni). S'ar[Area de altfel ca nici textul exact at diplomei nu indreptatesteaceasta interpretare 3). Iar in ce priveste anacronismele NotaruluiAnonim, e Vlahii * fund pentru d. Tamas tot atat de never°.simili ca si a Cumanii ,), in vremea asezarii Maghiarilor la mar-ginile Transilvaniei, se poate usor intelege ca ambele denumiri,deli apartin unei epoci mai recente, se aplica unor popoare deacelasi neani din timpurile mai vechi, adica Dacoromanilor siPecenegilor 2). Dar toate aceste consideratiuni ne-ar duce preadeparte si ar constitui o digresiune prea lunga 3),

Ne va fi de ajuns sa amintim aici datele esentiale ale tezei d-luiTamas, care nu face de altfel decat sa rezume lucrarile unei intregiserii de istorici si de filologi din tara sa. Dupa metoda pe careimi propun A. o urmez, trebue sa admit deocamdata a are intotul dreptate si ca concluziile sale sunt in intregime si ale noastre,

Sa presupunem deci ca ar fi demonstrat :.1. Ca parasirea Daciei a fost integrala, ca romanizarea, de

altfel superficiala, a acestei provincii departate a fost cu totul ni-micita de cane navalirile barbare din secolul al III-lea, ca ipotezacontinuitatii roman in Dacia e cu totul fara temei.

2. Ca numele de Romanus, pastrat de poporul roman ca de-numire etnica, reprezinta intelesul Romaniei provinciale din secolulal IV-lea, inteles pe care nu putea sa-1 aiba in timpul lui Aureliansi care arata deci si mai limpede formarea unei romanitati bal-canice, iar nu carpatice.

3. Ca teoria continuitatii poporului roman in vechea DacieTraiana e opera eruditilor Renasterii si ca. in Evul Mediu misio-narii franciscani si dominicani credeau pe Valahi coboriti din

1) N. DrAganu, L'anciennete et !'expansion du Peuple Roumain d'apres latoponymie, l'onomastique et la langue, Balcania, I, (1938), p. 26 in rt,

') L. Tamas, Archlyum Europae Centro-Orientalis, II, p. 355 si urm. DespreIntelesul numelui de Vlahl, v. mai departe, pp. 62 si urm.

') V. darea de seam& criticA a d -Iui P. Henry, Rev. historique, t. CLXXIX,pp. 226-27 si CLXXX (1937), pp, 406 si urtn, reprodusa In Revue de Transyl-vania, IV (1938), pp. 347-53,

www.dacoromanica.ro

Page 22: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

22 o ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

unele tinuturi departate ale Asiei Centrale (confuzie de altfel destulde evident:a cu Pecenegii §i Cumanii).

4. CA Romanii balcanici, amestecali cu Slavii, au emigrat pro-gresiv, urmanduli turmele nomade, in regiuni ocupate altddata deimperiul roman, dar parasite cu desavar§ire dupa secolul al III -lea§i ca aceastA imigrare a avut loc cel mai devreme dupA secolulal X-lea, spre a lasa Maghiarilor, care treceau Carpatii la sfar§itulsecolului al DC-lea, prilejul de a ocupa in Panonia §i in Transil-vania regiuni in totul pustii §i de a exercita astfel, Med posibili-tate de contestare, jus primi occupantis.

5. Ca nu erau in Transilvania, in secolul al XIII-lea, decdt unnum:dr neinsemnat de Valahi, colonizati prin generoasa dar im-prudenta initiativa a regilor arpadieni §i ca numai incepand dinsecolul al XVI-lea §i al XVII-lea numarul for a crescut cu iutealdin urma imigrarilor constante dela est §i sud, din regiunile dund-rene, populate de urmalii pastorilor balcanici, care se stabiliserdacolo §i se inmuitiserd cu o repeziciune uimitoare.

Acestea o data admise, nu ne rdmane decat sa aflam aiureapatria adevArata a acestor neobositi cAlatori ai Evului Mediu §i sadelimitdm teritoriul pe care s'a format poporul roman, §tiut ffindca nu trebue sa -i mai cAutAm originile in vechea Dacie Traiand.

De unde au venit Romanii, daca Transilvania le este inter-zisa inainte de secolul al XI-lea §i al XII-lea ? Sunt ei originari, cumi§i inchipuiau Wilhelm de Rubruck §i Roger Bacon, din Asia saumAcar din stepele Rusiei meridionale ? Din acest punt de vederenu e decat logic a cercetam parerile istoricilor ru§i. Ar trebui sacitez aici carti mai vechi §i indeosebi scrierile lui Filip Bruunasupra regiunilor Marii Negre, dna intamplarea unei corespon-dente nu m'ar fi facut sa iau cuno§tinta de 'planul unei lucrariprivind tocmai aceste probleme §i datorita de altminteri unui cititoratent at lucrarilor lui Bruun §i al izvoarelor sale. Spiritul acestuistudiu este a§a de asemandtor aceluia care inspira pe filologulungur, concluziile sale prezinta un paralelism atat de remarcabil

1) Un rezumat al acestei teorii, In articolele lui E. Szasz, Transylvania, Hun-garian Quarterly, II, 1936-37, pp. 305-6 $i L. Ottlik, National peace In Tran-4ylvania, ibid., III (1937), pp. 296 $i urm

l)

www.dacoromanica.ro

Page 23: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 23

cu cele ale colaboratorilor lui Archivum Europae Centro-Orientalis, ca n'am putut sa rezist ispitei de a apropia pe ace§tiautori, atat de strans uniti prin simpatia for comuna pentru po-porul roman §i istoria acestuia.

Cu prilejul publicarii unei lucrari recente asupra « Vicinei §iCetatii Albe *1) am auzit intaia data de d. Jacob Bromberg, emi-grat basarabean locuind in apropiere de New-York, care de atuncis'a facut cunoscut prin cateva note polemice la adresa Romaniei,in ziarele americane. In cele doud scrisori foarte lungi pe carea crezut necesar sa mi le trimita, cu privire la aceasta carte, scrisoripline de o eruditie cam dezordonata, dar totu0 abundenta, imifacea cunoscut un project, pe care de altfel de atunci 1-a realizat;la data la care imi scria, lucrarea era Inca in pregatire §i titlulsau provizoriu era Historical and toponymical notes on Dobrudja,Moldo-Wallachia and Bessarabia. Judecand dupa o scrisoare de18 pagini, cu un scris marunt, era locul sa credem ca conciziu-nea nu-i insuOrea caracteristica a acestui erudit §i ca revista careva intreprinde publicarea studiului sau va trebui sa-i rezerve unspatiu considerabil. De altfel nu ne-am in§elat publicarea in douanumere ale revistei Byzantion a studiului mentionat ne-a indreptatitin totul prevederile 2).

De cativa ani, scria d. Bromberg la 3 Septemvrie 1935, stu-diez documentele istorice ale tarilor din campia Dunarii cu inten-tiunea precisa, o marturisesc, de a spulbera pretentiunile istorice alenatiunii care se numqte din secolul al XIX -lea 4 romans asupraunui teritoriu cazut sub stapanirea sa in 1918, datoritd unei

accidentale de imprejurari, unice in istorie. In prezent pre-gatesc publicarea unei lucrari asupra wzarii Slavilor ate anul550 dupa Is. Hr., dupd Iordanes §i Procopius, cu divagatiuni nume-roase despre alte epoci §i alte izvoare. Voi arata ca tocmai Ba-sarabia e leaganul istoric al Slavonitatii, adicd sala§ul ei in epocain care aceasta rasa a fost numita pentru India oars cu numele

') Bucuresti, 1935, Universitatea din Iasi, Studil de istorle generald, I.') I. Bromberg, Toponymical and historical Miscellanies on medieval Dobrudja,

Bessarabia and Moldo-Wallachia, Bysantion XII, pp. 151-207 si XIII, pp. 9-72.

inlan-mini

a

www.dacoromanica.ro

Page 24: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

24 0 ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

de Slavi, care dupa aceea s'a inradacinat. Teza mea nu-i cu totulnoua, fiind atinsa de multi cercetarori, incepand cu P. J. 8afaiik...

La 17 Februarie 1936, d. Bromberg precizeaza Principatullui Drago§ era slay si chiar rusesc si deloc romanesc (termenul* La Russie moldave a e intrebuintat de savantul meu prieten,d. G. V. Vernadsky). E imposibil de dovedit ca Stefan cel Marevorbea romaneste. Dar e in afara de orice indoiala ca vorbearuse§te a 1).

Cum toate aceste consideratii erau intovara§ite de uncle co-mentarii asupra unor chestiuni de istorie si politica contempo-rani, se va intelege lesne de ce nu am urmat raporturile meteepistolare cu d. Iacob Bromberg. Ma voi rosti cu alt prilej asupravalorii izvoarelor si mai ales asupra interpretarii lor, in lucraread-lui Bromberg. Dar daca trebue sa primim dinainte concluziile sale,cum am facut-o pentru eminentul sau coleg dela Budapesta, nucatre rasarit trebue cautate originea poporului roman §i leaganulmigratiunilor sale. Daca Transilvania a fost ocupata de Unguricu mult inaintea sosirii Valahilor, iar Basarabia §i chiar Moldovasunt rezervate Slavilor, nu ne ramane decat sa trecem Dunarea

sa ne indreptam cercetarile spre peninsula balcanica. De altfelnu a fost un imperiu balcanic al Vlahilor si al Bulgarilor, cu multinaintea. intemeierii principatelor dunarene ? Dar pentru aceastatrebue sa recurgem la istoricii bulgari, si in primul rand la eru-ditia d-lui P. Mutafciev 2).

Se stie ca istoricul bulgar cu acest nume a intreprins, intr'olucrare publicata acum zece ani in limba sa parinteasca, iar mai tar-ziu intr'o redactare franceza revazuta, indreptata §i, mi se spune,mult indulcita, o critics vehementa a lucrarilor d-lui lorga asupraistoriei Evului Mediu bizantin si balcanic. Nu avem intentia sa-1urmarim in toate detaliile acestei polemici; aceasta ne-ar ducede asemenea prea departe. Scopul lucrarii este de altfel absolut

1) Regasim aceste tendinte, intr'o forma nu mai putin agresiva, in studiul publi-cat in Byzantion. Cf. XII, pp. 18485 in n., p. 205 si mai ales finalul, XIII, pp. 68-69.

Adaug ciI d. G. Vernadsky nu admite deloc aceast6 SOlikrizare, dupl cummi-a comunicat la timp.

Bulgares et Rournains . Sofia, 1932,

*

')

5i

www.dacoromanica.ro

Page 25: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 25

identic cu acela al studiilor pe care le-am examinat mai sus; Ro-manii n'au locuit niciodata, la inceputul Evului Mediu, regiunilepe care le ocupd in prezent, §i mai ales n'au stat niciodata in pro-vinciile care ar putea se fie un obiect de litigiu din punct de vederebulgar.

Numele romanesc al Dunarii este desigur cea mai bunddovadd ca poporul roman s'a format in tinuturi departate demarele fluviu: Romftnii n'au aparut in vecinatatea sa decftt atuncicand cele cloud maluri Ci chiar regiuni mai departate in interiorerau locuite de Slavi, dela care ei i-au invatat numele Vecheapopulatie romanizata a Munteniei occidentale actuale (am vazutca. in Muntenia orientald n'a existat niciodata), a Transilvaniei, aMoesiei §i a Scitiei Minore a fost imprAViata nimicita in vre-mea migratiunilor. Urmele sale neinsemnate s'au contopit §i audisparut in mijlocul barbarilor care le-au urmat in tarile dunarene;acest proces de asimilare exterminare a fost incheiat de Slavi.In epoca slavo-bulgard primitiva. se poate afirma cu certitu-dine nu *se of la populatie romans in regiunile limitrofe aleDundrii 4 1).

Nu e vorba, in nici un caz, de Bulgaria Dunareand §i in specialde Dobrogea, unde se amintesc ceta(ile protobulgare, care au fostregasite nand la malul Dundrii. Dar mai mult Inca, nu sunt Va-lahi nici in Bulgaria occidental's, in aceea a regatului lui Samuil§i a fiilor sai: secolul al XI-lea grosul Valahilor balcanicilocuia in regiunile unde ii gasim §i in zilele noastre Tesalia§i muntii vecini, catre Epir §i hotarul Macedoniei de Sud-Vest.In Macedonia chiar, atunci ca ¢i acum nu se gaseau cleat satevalahe risipite sau chiar caravane nomade 2). Nu se and sauprea putin in at doilea Imperiu bulgar, acela al Asane§tilor,unde totu§i cronicarii cruciatei a patra nu cunoteau decftt peli Blac et It Commain. A cauta in aceste regiuni urmele istoriceale Valahilor nu-i decat o noud nesocotinta a imperialismului ro-manesc, care, dupe ce isprAvit cuceririle spre miazd-noapte,

') Op. cit., pp. 135-36.') Ibid., p. 209.

In

'i -a

a

ai

ii

a

www.dacoromanica.ro

Page 26: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

26 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

pregate§te o noua expansiune, nu mai putin nedreapta catre sud.D. Mutafciev o afirma cu tot dinadinsul, in chipul cel mai ca-tegoric 1).

A urma o discutie inceputa in acest spirit ar insemna sa ajun-gem la violente de limbaj. Nu acesta este scopul nostru, si dacaam citat parerile d -Iui Mutafciev, am facut-o pentruca ele repre-zinta, cu siguranta, expresiunea cea mai categoric& §i cea maivehementa a until. punct do vedere pe care-I impart4esc §i altiistorici bulgari. Desigur ca §i ei inlatura cu aceea§i energie ipotezaformarii poporului roman in Muntenia §i in Bulgaria, ca §i Un-gurii pe aceea a continuitatii daco-romane in Transilvania sau uniiRu§i pe aceea a prezentei Romani lor in Moldova §i in Basarabia,in Evul Mediu. Unde se gase5te atunci aceasta regiune misterioasaa obar§iei noastre ? De unde s'a ivit acest popor, devenit pe nea§tep-tate a§a de numeros, incat a cotropit locurile tuturor vecinilor

sa tin& seams de titlurile lor legitime de proprietate deprioritate ? Intrebarea a fost puss chiar d-lui Muftaciev de catred. P. P. Panaitescu 2), intr'un studiu critic aparut acum cativa ani,iar istoricul bulgar i-a raspuns in editia franceza a lucrarii sale.

Sunt gata, spune el, sa-i satisfac curiozitatea in cateva cuvinte,socotind sa-mi dezvolt parerea pe larg, altadata §i in alts parte.Consider Ca leagan primitiv al Romanilor regiunile partii de Vesta peninsulei Balcanice, mai exact cele situate dincolo de Kota-

. rele de nord-vest ale Macedoniei, catre Serbia de sud, Herze-govina, o parte din Muntenegru §i Bosnia de sud. Impra§tiatein aceasta vasta regiune muntoasa, elementele romane au supra-vietuit epocii incursiunilor barbare §i au gasit aici un refugiu.De acolo o parte din Romani s'au raspandit catre sud, unde auajuns la Pind §i in Tesalia, altii catre nord, de-a-curmezipl zonelormuntoase dintre Bulgaria actuala §i Serbia §i de acolo catre Tran-silvania. Pentru acest motiv, in regiunile mentionate, mai multcleat in oricare alts parte a peninsulei, urmele nomenclaturii topo-

') Ibid., p. 281.') Les relations bulgaro-roumaines au Moyen Age, Revista Aromdneasca, I,

1929, pp. 9 §i urm.

Para sisai,

www.dacoromanica.ro

Page 27: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

TEORIA IMIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 27

grafice romane§ti (§i nu roman) au fost pastrate. In aceasta re-giune Valahii erau vecini apropiati ai Albanezilor, ceea ce explicanumeroasele elemente comune ale celor doua limbi 1).

Iata o afirmatie limpede. Daca aruncam o privire pe hartsputem sa constatam ca regiunea care e harazita ca patrie de ori-gine poporului roman corespunde aproape teritoriului Iugosla-viei actuate, exceptand Croatia §i Slovenia. Nu am avut posibili-tatea sa cunosc In aceasta privinta parerea istoricilor iugoslavi0 nu a§ putea spune daca aceasta teorie, de altfel interesanta,a d-lui Mutafciev a fost comentata la Belgrad sau la Zagreb. Darin lipsa de dari de seams sau de lucrari mai recente, i-am puteaopune aceasta declaratie nu mai putin categorica, a acelui ma-estru al studiilor balcanice, care a fost Constantin Jireek:

Tinuturile situate intre muntii stanco§i ai Muntenegrului,regiunile invecinate §i afluentii Moravei sunt patria cea maiveche §i mai constants a poporului sorb. E o regiune muntoasa,racoroasa §i saraca, la vest o regiune carstica, la est munti im-paduri0 cu pa§uni alpestre, proprii pentru cre§terea vitelor, carenu puteau atrage mutt pe cuceritori. Dar ea infati§a de candlumea toate conditiunile necesare vietii pastore§ti. Pozitiunea tariiera prielnica dezvoltarii unui popor viguros, expansiv §i razboinic,care putea sa se apere in contra atacurilor popoarelor straine,in muntii sai §i voile sale intarite de natura, dar care avea de ase-menea obiceiul sa is ofensiva spre campiile de-a-lungul Adria-ticei spre voile dela sud §i dela est. Conditiunile naturale au deter-minat aici un plus de populatie, pe care aceste regiuni muntoaseputeau sa-1 reverse in tinuturile campiei, despopulate de lid-valirile istorice 2). R Centrul tarii sarbe§ti, adaoga StoianNovakovi6, a fost format de valea Limei, unul din principaliiafluenti meridionali ai Drinei. Trebue adaogata aici valea Iba-rului §i cursul superior at Moravei occidentale. Tara putin intinsa,

1) Op. cit., pp. 326-27. AceastS teorie nu e nouA. 0 regAsim In oarecaremAsurA in Histolre de la longue roumaine a lui 0. Densusianu, ca si In lucrdrileunor slavisti, Ina de la Miklosich. V. I. Blrbulescu, L'Individuallte de la longueroumaine et ses elements slaves anclens. Arhiva, XLIV, 1937, pp. 26-27.

') C. Jiretek, Geschlchte der Serben, I, p. 9.

si

n

www.dacoromanica.ro

Page 28: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

28 0 ENIGMA g UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

formats din poalele §i cele mai Matte podiwri ale unui masiv, caree socotit printre cele mai inalte ale peninsulei. Ape le acestei re-giuni coboara catre Sava, Dunare §i Adriatica E un tinuthotarit de natura spre a deveni locul de na§tere al uneirase a 9. Daca se admite, de alta parte, impreuna cu acela0. Jireeekca a§ezarea Iugoslavilor in aceste regiuni era cu desavaqire in-cheiata catre jumAtatea secolului al VII-lea 2), e §i mai greu de-aimpaca aceste cloud teze, mai ales data Romanii n'au patrunsla nordul Dunarii, inaintea secolului al X-lea sau al XI-lea. Aceea0regiune n'a putut fi in acel* timp leaganul istoric a douanatiuni §i a doua limbi diferite, una slava §i alta latina.

In fine, sA mai adaogam la toate aceste ipoteze privitoare Iaoriginile Romanilor §i a§ezarile for la nordul Dunarii, teoriarecenta a unui invatat grec, 'd. Keramopulos, cu specials privirela Aromani sau Cutovalahi, cum ii numqte in titlul insu§i al co-municarii sale 3). Spre deosebire insa de cercetatorii amintiti maisus, d. Keramopulos nu numai ca nu admite nici o emigrate aRomanilor din Dacia in provinciile balcanice, dar socote§te ca nupoate fi nici o legatura de sange sau de origine etnica intre Daciiromanizali, de pe teritoriul Romaniei de astazi, §i elementeleromanizate din sudul peninsulei, rezultat al unui proces istoriccu totul deosebit. Cu alte cuvinte, n'ar exista intre limba romans§i dialectul aroman o apropiere mai mare decat intre limbile roma-nice deosebite ale Europei apusene: franceza, italiana, spaniola,Romanii din nordul Dunarii hind Daci care §j-au insuOt vorbirealatina, iar Aromanii: Greci care i-au pierdut limba, ap cum

pierdusera in vremurile moderne unele ramuri ale elenis-mului din Asia Mica. La aceasta se mai adaoga unele conside-ratiuni ciudate asupra numelui de a Vlah a, apropiat de cuvantul

') S. Novakovi6, Les probMmes serbes, Arch. f. slay. Philologie, XXXIII (1911)p. 441.

' ) Ibid., p. 100; cf. S. Novakovi6, op. cit., p. 440: 41 La fin du VIII-e et le com-mencement du IX-e siecle peuvent etre déjà consideres comme l'epoque de Iacristallisation I.

' ) Que sons' les Koutgovalagues? Un probleme ethnologigue, communicationfaite A l'AcaciAmie d'AthAnes, I, Messager d'iltkengs, no. 5193-5200, Ian. 1939.

...Insa§i,

0-0

www.dacoromanica.ro

Page 29: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

TEORIA /MIGRATIUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 29

arabo-semit fellah, care inseamna si astazi in Egipet Oran, mun-citor al pamantului, dupa cum denumirea de » Aromani pe care

dau Vlahii balcanici, n'ar avea un inteles etnic, ci ar reprezentadoar amintirea cetateniei imperiului roman, din care au facutparte 1). Pe cand deci istoricii maghiari si bulgari ne contestateritoriul, colegul for grec ne anexeaza populatia, lipsind poporulroman de intreaga sa ramura meridionala, transdunareana.

Nu voi reveni asupra amanuntelor acestei argumentari, care,precum se vede, nu e prea convingatoare. 0 citatie din lucrareamai veche a d-lui Iorga nu e o dovada hotaritoare a deosebiriiradicale intre limba Aromanilor si aceea a Dacoromanilor, pe caredimpotriva toti specialistii filologiei si linguisticei le considersca ramuri apropiate ale aceleiasi limbi. D. Keramopulos are dealtfel grija de-a recunoaste lipsa sa de competenta in aceasta materie,pe care o vadeste in de-ajuns necunoasterea termenilor pastoresti,insirati la sfarsitul comunicarii. $i cum s'ar putea socoti admi-sibila staruinta, inteadevar mai mult decat miraculoasa, a sta.-jerilor asezati de Romani in secolul al II-lea in. de Hr., dupa cu-cerirea Macedoniei, din care ar cobori, in aceleasi localitati siin aceleasi regiuni, Vlahii de astazi ? In peninsula balcanica, stra-batuta in decursul veacurilor de nenumarate miscari de popu-latii, o asemenea dainuire e de necrezut 2).

De altfel, fara a mai aminti de izvoarele bizantine cunoscute,Kekaumenes sau Kinnamos, care pomenesc din secolul at XI-lea siat XII-lea obarsia dinspre miaza-noapte a Vlahilor, ma voi mar-gini sa amintesc aci, in ce priveste pe Romanii din Balcani, douatexte medievale, din care cel putin at doilea nu a fost Inca folositde istoricii nostri. Cel dintai e cunoscuta descriere a dominica-nului francez dela 1308, care ne arata a intre Machedonia, Achaiasi Tesalia » poporul foarte numeros, numit Blazi, care a parasitpasunile Romanilor din Ungaria, dupa navalirea Maghiarilor 3).Al doilea este Libellus de Notitia Orbis at altui dominican, arhie-

1) Idem.') V. in aceastit privinti ritspunsul d -Iui Th. Capidan, L'origine des Machin-

Roumains, Bucarest, 1939, p. 26.') V. mai jos, p. 46.

,si-n

www.dacoromanica.ro

Page 30: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

10 O ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

piscopul loan de Sultanyeh, in Persia, trimis in apus de TimurLenk, invingatorul lui Baiazid, in 1405. In peninsula balcanica,in afara de Sarbi, el nu cunoaVe in Macedonia decat pe Vulgar!,care insa sunt coboritorii colonistilor romani $i ici trag numeledin «limba vulgara romans. Ei se laud's a fi Romani si arata prinlimba ce o vorbesc a fi ca gi Romanii * 1). Este evident ca aceastaetimologie e fantezista, dar nu e mai putin interesant de-a vedeaconfuzia intre numele Bulgarilor limba Aromanilor, desigurmult mai numerosi si mai raspanditi in aceste regiuni cleat inzilele noastre 2).

Facand insa abstractie de aceasta ipoteza a fostului presedinteal Academiei din Atena, care e inca mai greu de admis cleat decombatut, enigma amine intreaga, ca intrebarea pe care oridica in mod firesc: de unde au venit atunci Romanii ? Sa fieun caz de generatie spontana in zorii timpurilor moderne ? Enigmaramane intreaga concordanta tuturor acestor pareri autorizate,care ne obliga sa cautam originea Romanilor din Evul Mediu pre-tutindeni, in )afara de Romania, ajunge la aceasta concluzie para-doxala dar evident:a, ca acest popor care n'are istorie, nu arenici origin, nici patrie. Ar fi intr'adevar de desnadajduit, dacan'ar fi mai degrabd de ras. Ori trebue sa revenim, dupa un secol,la cele ce spunea in lectia sa de deschidere la Academia din Iasi,Mihail Kogalniceanu: « Neavand istorie, fiecare popor dusmanne-ar putea zice: « Originea to este necunoscuta, numele tau nu-tiapartine, mai putin pamantul pe care locuesti *. Si intr'adevartoate aceste cuvinte ni s'au spus de catre strain, au negat origineanoastra, pamantul ni s'a sfasiat, drepturile ni s'au calcat in pi-cioare, numai pentruca n'am avut constiinta nationalitatii noastre,numai pentruca n'am avut pe ce sa ne intemeiem si sa ne aparamdrepturile. Aceasta protestare dramatics din 1843 sa fie oareindreptatita si in 1939 ?

') Dr. Anton Kern, Der MMus de Notitia Orbis Johannes III (de Galoni-jontlbus 7) 0. P. Erzbischofs von Sultanyeh, Archivum FF. Praedicatorum, VIII(1938), pp. 102-103.

9 V. G. Murnu, Les Roumains de la Buigarle medlevale, Balcania, I (1938), p.11.

§i

§i

a

si

www.dacoromanica.ro

Page 31: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

TEORIA IMIGRATJUNII IN CATEVA LUCRARI RECENTE 31

In once caz, trebue constatat ca, daci se da dreptate tuturorautorilor care contests continuitatea poporului roman pe teri-toriul sau, fara a vddi vre-o preferinta pentru unul sau altul, seajunge cu toata buna credinta la cea mai absurd& din concluzii.Daca am incercat sa stabilim aceste apropieri $i concordante, estepentru a arata, o data mai mutt, ca n'am putea adopta aceste teoriifard un examen critic, cu atat mai necesar, cu cat sunt inspiratede sentimente dusmdnoase natiunii roman, si ca autorii for nuse feresc de a le da pe fata. Dacd am fi ispititi sa acuzam scoalaistorica romaneasca de interpretari tendentioase, pentru a slujiscopuri patriotice, ar trebui sa facem cel putin aceleasi rezerve pen-tru istoricii gi filologii %arilor vecine, care urmaresc studiul acestorchestiuni, intr'un spirit cu totul altul decat acel stiintific 1). Eiacorda, inteadevdr, cea mai mare importanti literei unor anu-mite documente unor anumite relatii, fara sa vada totusi ceamai buna dovadd e rezultatul final al cercetarilor lor ca a neopune texte, fard a tine seama de conditiile generale ale vietiide dezvoltarea istorica, ne departeaza de realitate, aproape totatat, dna nu mai mult, ca o citire gresita sau o interpretare im-perfecta. Vom incerca sa aplicam aici studiului acestei probleme,o metoda diferita.

') Se va vedea, din pasajele ce le reproducem mai jos, din lucrArile recenteale d-lor E. Gamillscheg, C. Patsch si W. von Wartburg, cat de mult se depar-teazA vederile gi metodele istoricilor gi filologilor germani de asemenea procedee.

si

si

ai

www.dacoromanica.ro

Page 32: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

CAPITOLUL III

ORIGINILE POPORULUI ROMAN.

Evacuarea Daciei

Punctul de plecare al marii controverse despre originea Roma,nilor este, desigur, chestiunea cuceririi romane a Daciei §i a eva-cuarii sale in 271, din ofdinul lui Aurelian. Se tie ca dupa raz-boiul victorios al lui Traian §i nimicirea regatului dac, noua pro-vincie, care avea de mult timp relatii comerciale destul de intinsecu imperiul, deveni o regiune de colonizare ex tow orbe Romano.A fost desigur, In urma exploatArii minelor din Transilvania,care au adus imperiului un insemnat spor monetar 1), un ade-varat gold rush catre noile cetali, o emigratie a§a de numeroasa,Inca Adrian, care se &idea la un moment dat sA evacueze acestpost inaintat al stapanirii romane, pentru motive strategice, atrebuit sa renunte la acest proiect, spre a nu rasa in voia barba-rilor, marele numAr de coloniVi care se stabilisers acolo, dintimpul domniei predecesorului sau 2). Abia cu un veac §i jumaatate mai tarziu, dupd marea criza a secolului al III-lea, Aureliana fost nevoit sa procedeze la aceastd mic§orare a frontului ame-nintat de cAtre navalitori §i sa a§eze linia de apArare a imperiuluila Dunare. Daca povestirea lui Vopiscus, biograful a istorieiAuguste a, inspira putina incredere, rezumatul lui Eutropius, caree probabil izvorul, este categoric §i, dupd d. Lot, a deasupra ori-

') J. Carcopino, Points de vue sot l'imperiatisme romain, Paris, 1934, p. 72.') C. Patsch, Beitrdge zur Vtilkerkunde von Slidosteuropa, II, Sitzungsber. d.

Akad. d. Wiss. Wien, XXVII, 1925, pp. 208 si urm. Pentru discutii mai recente,cf. 'Jamas, op. cit., I, pp. 72 si urm.

www.dacoromanica.ro

Page 33: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORGLUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI 33

carei banuieli *. Se poate city acolo: Iliria Moesia fiind pustiite,(Aurelian) a evacuat provincia Daciei, desnadajduind de a o maiputea pastra, si a stabilit in Moesia Mijlocie pe Rornanii pe careii aduse din orase si din sate si numi aceasta Moesie Mijlocie,Dacia; ea desparte astazi cele doua Moesii * 1). Abductosque Ro-manos ex urbibus et agris Daciae, spune Eutropius ; sublato exer-citu et provincialibus, scrie Vopiscus. Aceste texte sunt desigurcategorice. romane aflate in Dacia nu tree peste anii255-258. Dupa 256 e lamurit a nu s'a mai batut aci moneta 2).In adevar, dupa dezastrul suferit de catre armatele imperiale, Inlupta cu Go(ii, la Abrittus in Moesia, unde imparatul Deciussi-a gasit moartea in 251, Dacia nu mai putea fi pastrata din punctde vedere militar. Chiar daca n'ar fi fost asa de imperioasa, dupacum afirrna unii istorici, actiunea imparatului Aurelian n'a fostmai putin necesard. 8). Cele cloud legiuni cantonate in Transilvaniadupa cucerire, a XIII-a Gemina si a V-a Macedonica, riscau infiecare clips sa se gaseasca parasite in mijlocul barbarilor, carepustiau in lung si in Iat peninsula bakanica. Este desigur multmai greu sa apreciezi numarul exact al locuitorilor provincieicare au urmat plecarea armatelor qi a functionarilor.

Pentru d. Homo, biograful atat de constiincios al lui Aure-lian, a expresiunile provinciales (vita Aureliani) spre deosebire deannata, populi (ibid.) Romani (Eutropius, Rufus Festus), avOecg

mai yvvalkeg (Synkellos) se aplica intregii popula(ii urbane si ru-rale * (abducti ex urbibus et agris populi) 4). Dar cum poi sa-istabilesti numarul ? Parvan socotea in jurul unui milion popu-la(ia Daciei in momentul evacuarii, luand o medie de zece locui-tori pe kilometru patrat, conchidea ca deplasarea unei mace

') Op. cit., p. 281.') V. si V. Christescu, Istoria militard a Daciei romane, Bucuresti, 1937, p.

96 gi urm. E de notat cA acest fapt nu a fost Intotdeauna socotit, pentru alte pro -vincii, ca o dovacil absolutA a evacuArii for de cAtre Romani. V. pentru Britaniala inceputul secolului al V-lea, R. G. Collingwood, Roman Britain, An economicsurvey of ancient Rome, Baltimore, 1937, III, p. 63.

1) V. si lucrarea d-lui V. Motogna, Navalirea Gofilor In imperlul roman $ipardsirea Daciei, extras din Anuarul Liceulul A. Muresanu din DeJ, 1936-37.

') L. Homo, Essai sur le regne de l'empereur Aurelian, p. 316 in n.

3

Inscriptiile

si

ti

www.dacoromanica.ro

Page 34: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

34 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL POPORUL ROMAN

ark de considerabile trebue sa fi fost anevoioasa, claci nu impo-sibila 1). Istoricii unguri sunt de parere ca pustiirile suferite deDacia in urma invaziunilor barbare rind sa reduca aceasta cifrala doul sau trei sute de mii 5), ceea ce ar fi mai upr de inchipuitintr'o regiune in care migratiunile in aceasta" proportie erau destulde dose 3). Trebue marturisim aceste ipoteze ne par lipsitedeopotrivi de once certitudine.

Multi istorici, printre care §i d. Homo, au fost ispititi sa inter-preteze aceste texte, sau dupa expresia lui Renan, sa le solicite :

Intreaga .populatie care trlia in apropierea taberelor legionare :familiile de soldati, veterani retra§i din serviciu, negustori, etc.,au urmat armata pe malul drept al Dunarii. Dar au trebuit saramana prin sate un Insemnat num'ar de vechi locuitori, caretealau in buns intelegere cu Gotii §i nu aveau nici un interes saparaseasea provincia. De altfel o evacuare completa ar fi fostdesigur imposibira de inraptuit, fara un nou razboi; Gotii nus'ar fi linpacat cu plecarea Intregii populatii civile. Daca" aceastapopulatie se impaca cu noul regim, Aurelian nu avea nici un motivsa se arite mai intransigent cleat ea g 4). Acest argument are va-.loarea sa; s'a recunoscut mai pe urma ca aceasta populatie nuavea nici un interes sa treaca Dun'area, pentru a se a§eza pe maluldrept, In regiuni nu mai putin pustiite de trecerea Gotilor aSarmatilor ca acele pe care trebuia le paraseasca qi unde ,arfi gasit, in afar% de aceste primejdii, pe perceptorul roman, executornemilos al unei fiscalitati tot mai apasatoare 5). Nu ar fi nici pri-mul, nici singurul caz al unei intelegeri intre provincialii romani,ruinati de cheltuielile militare ale imperiului, §i cuceritorii barbari

1) Ince; uturile vietli romane la gurile Dundril, p. 8.' ) L. Tamils, op. cit., I, p. 81 §i urm.') Ar fi de asteptat sa se gaseasci urme mai numeroase ale populatiei ro-

mane din Dacia trecute dincolo de Dunare. Avem, ce-i drept, originea s trans-dunareana a mamei Imparatului Galeriu (v. mai departs, p. 91), sau o diplomamilitant din Dacia aflata la Palatovo, Ulna. Dupnica, In Bulgaria (D. Detschew,Ein neues Militardiplom aus Dacia Porolissensis, KIM, XXX (1937), pp. 185-99),dar, cel putin deocamdata, nu a mull.

') L. Homo, op. cit., pp. 316-17.Const. C. Giurescu, Istoria Romeinilor, I, ed. a 2-a, p. 166.

sa ca

sisa

')

INEORICi

www.dacoromanica.ro

Page 35: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI 35

fericiti de a exploata mai usor, in folosul lor, veniturile munciibastinasilor.

Dintr'o vreme putin mai tarzie, sunt In aceasta privinta douamarturii categorice: una din apus, sfatul dat de Avidius lui Clovis,regele Francilor, sub zidurile orasului Avignon, pe care-I asedia:a De ce sa stai cu o armata in fata locului intarit, ocupat de vraj-mas ? Pustiesti ogoarele, pasunile, maslinii, distrugitoate roadele pamantului totusi h faci prea putin tau. Trimite-imai degraba solie impune-i sa-ti plateasca tribut in fiecare an,pentru ca astfel Sara to sa fie la adapost sa stapanesti in vecipe acei ce-1 platesc *1).

Iar cealalta, dela sfarsitul secolului al VI-lea, din regiuneabakanica dunareand: r Romanii au fost din nou atacati depopoarele afurisitilor barbari cu parul despletit, ce se numescAvari, care s'au pus in miscare si au inaintat dinspre rasarit,de poporul apusean al Sclavonilor si de altii numiti Longobarzi.Acestia erau sub stapanirea Khaganului, regele Avarilor. Ei aumers sa asedieze doua orase ale Romanilor alte cetati. Ei auspus locuitorilor: r Ie§iti, semanati secera(i; nu vom lua delavoi decat jumatate din bir *2).

Se cunoaste din via(a Sf. Severin, scrisa de Eugippius, ordinuldat in 488 r tuturor Romanilor * de a parasi Noiicul (adica Ba-varia din Sudul Dunarii) pentru a se refugia in Italia; el n'a irn-piedicat totusi pe aceeasi Romani de a ramanea in Nordul Alpilor

pand catre secolul al IX-lea, cel putin *8). Si era vorba acolo,in plina regiune germanica, de o popula(ie cu siguranta mai putinnumeroasa, fara indoiala la fel de sdraca cu aceea a Daciei.La acest exemplu, pe care I-a invocat intr'o comunicare la Insti-tutul Frantei, d. Iorga a adaogat de curand exemplul Britaniei,unde dupa parerea unui istoric englez, civiliza(ia a disparut dupa

1) Greg. de Tours, Opera, Mon. Germ. Hist. SS. Rer. Meroving. I, L. II, 52,p. 95.

') Mich. Syrianul, X, 21. Cf. L. Hauptmann, Les rapports des Byzantins avecles Slaves et les Avares pendant la seconde mould du V!-e slecle, Byzantlon, IV, p. 157.

') F. Lot, op. cit., ibid.

3*

tii \dile sisi

sisi

si

$i

sisi

a

si

www.dacoromanica.ro

Page 36: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

36 0 ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

retragerea legiunilor, dar rasa a ramas 1). Nu e poate inutil dea reaminti a nu s'ar putea compara colonizarea romana §i influ-enta ei in aceasta provincie insulara din extremul nord, cu aceeaa Daciei, atat de infloritoare, dupa Eutropius, Inca din vremealui Adrian.

Popula(ia rurald pare sa fi lost mai putin atinsa de acesteevenimente, din mai multe pricini. La apropierea primejdiei,ea avea obiceiul de a fugi, cu vitele sale, etc. in refugii pe care§i le crease, adeseori din epoca preromana, prin paduri sau prinmla§tini, dar mai ales pe varful muntilor cu ajutorul stalpilorsau al unor ingradituri construite in forma de metereze, ziduri,§anturi, garduri, baricade §i obstacole de toate felurile. Populatiarurala, constituia cel putin pentru noii stapani, Germanii, unimportant venit §i intr'adevar ea n'a fost nevoita sa munceascamai greu pentru ei, deck mai Inainte pentru cdpeteniile ei romane.Ei nu aveau nici un folds sä se lipseasca de meseria§i .. care intargu§oare §i mai ales in orate se pricepeau sa lucreze a§a debine bronzul, fierul, aurul §i argintul, argintarii, turnatorii inbronz, caldararii, fierarii §i rotarii ... *2).

Oare aceste randuri au fost scrise de vre-un partizan indarjital continuitatii daco-romane, care ar refuza sa se piece in fatamarturiilor categorice ale izvoarelor ? Deloc; ele privesc Alsaciadupa plecarea legiunilor §i instalarea definitive a triburilor ger-manice pe malul drept al Rinului, care au cotropit din nou Galia,pentru a nu o mai parasi, in primii aniai secolului al V-lea. Ceea cepare a dovedi ca ipoteza unei retrageri a populatiei rurale in pa-durile §i in muntii Daciei, in primii ani ai ocupatiei barbare, nuar fi a§a de absurda, cu atat mai mult cu cat ea este dovedita chiarpentru unii cuceritori; regele got Atanaric, in 376, s'a retras cutoti ai sai in Caucaland, locum altitudine silvarum inaccessum etmontium, pe care Sarmatii tocmai 11 parasiserA §i care e identi-ficat azi cu unii munti din Banat. Inca din 367, Gotii se refugiauin Monies Serrorum, Carpatii, in fata inaintarii amenintatoare a

N. Iorga, Istoria Romemilar, I, 2, p. 347.') R. Forrer, L'Alsace romaine, Paris, 1936, pp. 200-201.

...

`)

www.dacoromanica.ro

Page 37: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI 37

legiunilor imparatului Valens. Mai Inainte Inca, in 323, imparatulConstantin a surprins dincolo de Dunare pe o inaltime impadu-rita, in Muntenia, bandele lui Rausimod care tocmai pustiiseraMoesia superioara si Tracia le-a silit sa inapoieze locuitorii pecare-i luasera cu sine 1). De alts parte, daca populatia civila ri-masa in Dacia n'a lasat urme epigrafice ale persistentei sale dea Iocui tinuturile cotropite, emigratii instalati dincolo de Dunare,in noua a Dacie *, creata de Aurelian, dupa cum August stabiliseodinioara Germanii pe malul drept al Rinului 2), nu au lasatnici ei mai multe. Ceea ce ar face sa se creada ca numarul for nua fost asa de mare, dupa cum s'ar presupune in urma parasiriitotale a unei provincii de populatia ei civila militara.

In sfarsit, istoricii maghiari ei insisi suet de acord ca a pentruBanat s'ar putea admite supravietuirea catorva fragmente romani-zate, cel mai tarziu pang. la inceputul secolului al V-lea *3). Ei adoptsin aceasta privinta concluziile d-lui Patsch, care, studiind mis-carile Sarmatilor in secolul al IV-lea de la un mal la altul al Du-narii, a ajuns sa deduct, din examinarea textelor si a sapaturilorarheologici, o continuitate de viata economics in aceasta pro-vincie, care nu se poate explica decat prin prezenta locuitorilorei, ram* credinciosi, nu imperiului, ci proprietatilor lor ; el atras concluzia ca « in Banat, precum de aitfel si in Dacia, o partedin locuitorli romani au ramas la locurile for *4).

Dar oricat de adevarata ar putea sa apart aceasta ipoteza.'si oricat de izbitoare ar fi analogiile cu alte provincii mai bine.cunoscute ale imperiului roman, s'ar putea discuta la infinit desprevaloarea textelor care mentioneaza evacuarea, despre tacerea epi-grafiei saracia comorilor monetare in centrul si in nordul Da-ciei, ca despre conditiunile generale economice demograficescare le contrazic.

Patsch, Beitriige z. Volkerkunde v. Sildosteuropa, III, ibid., 208 (1928),pp. 18,45, 64.

' ) E. Albertini, L'empire romain, p. 298.L. Timis, op. cit., I, p. 88.

4) C. Patsch, Bei:rage, Sitzungsber. d. Akad. d. Wiss. Wien, 1925, p. 215. Cf. M,Bonier, Hist. romaine, (col. Glotz) IV, p. 244,

§i

§i

§i

§i

')

1i

O

www.dacoromanica.ro

Page 38: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

38 o ENIGMA UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

Aceste argumente nu aduc nimic nou, nici inteun sens niciin altul. Ceea ce trebue sa stabilim aici, nu-i nici gradul de auten-ticitate at lui Eutropius sau al lui Vopiscus 1), nici concordantafor cu marturiile epigrafice sau monetare, ci valoarea practicea actiunii lui Aurelian si a consecintelor ei pentru viitorul pro-vinciilor dunarene si al romanitatii orientale. Aceastd transferarebrusca de populatii din Dacia in Moesia este un fapt unic, faraprecedent si fara urrnare ? Parasirea Daciei este intr'adevar o4 cezura definitive s in romanizarea acestei provincii, romanizarecare, ni se spune, nu inaintase mult intr'un secol jumatate decoloni7are, cu elemente, dintre care foarte putine erau originaredin Italia, iar un mare numar, de ar fi sa credem inscriptiile, veneaudin regiunile orientale ale imperiului ? Sa fie adevarat ca duperetragerea legiunilor $i a colonistilor care le-au urmat, s'a puscapat oricarui contact posibil dela un mal la celalalt al Dunarii,amintirii Romei, a civilizatiei si a limbii sale ? Ar fi oare preaindraznet de a pretinde ce a pune astfel problema, inseamna inbung parte a o rezolva ?

Inteadevar, pentru vremea anterioara nu ar fi greu de gasitInca inainte de cucerirea roman& a Daciei, exemple de migra-tiuni sau de invaziuni in masa, dincoace dincolo de Dunare.E de ajuns de a trimite la studiul atat de constiincios al d-luiPatsch: sub domnia lui August, 50.000 Geti sau Daci au trecutDunarea Strabon regasea pe urmasii for in Tracia 2). Sub aceeaa lui Vespasian 100.000 de Transdanubieni au fost stabiliti pe maluldrept al fluviului, prin grija guvernatorului Moesiei, energiculTiberius Plautius Silvanus 3). Cuceririle lui Traian trebuiau saprovoace dimpotriva un reflux catre nord.

In ce priveste romanizarea, s'au putut naste indoieli in pri-vinta eficacitatii ei, kite° regiune atilt de expusa razboaielorinvaziunilor, pe care chiar urmasul lui Traian s'a putut gandi

1) V. bibliografia la Iorga, Istorla Romantlor, I, 2, pp. 333-35 In n.') C. Patsch, ibid., V, Sitzungsber., 214, 1932, p. 113.') C. Patsch, Ibid., V, p. 165; cf. V. Parvan, Dada, ed. rornaneascA, Bu-

curesti, 1937, p. 173.

$I

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 39: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

Gh. I. BrAtianu: Poporul Rom 6n Pl. II

Soldat roman si barbari prinsi in rAzboiu, dupA monumentul delaAdam Klisi

-, vicv

.

VS

.\ 4-.

jam-

--,

www.dacoromanica.ro

Page 40: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGIMLE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI 39

sa o paritseasca. Ea ar fi fost mai de,savarsitd intr'o tars mai linis-tita, sub un regim mai calm decat acela al vesnicelor razboaiede granita, impotriva Dacilor independenti si a Sannatilor, saucu primele valuri ale navalirilor germane. Dar tocmai exemplulaltor provincii de hotar ar dovedi mai degraba contrariul: Existsin Franta un mare numar de departamente, care prezinta o ima-gine foarte diferita, un aspect cu mult mai linistit, unde rolulsoldatilor si al cetatilor intarite dispare aproape in intregime, incomparatie cu acela al populatiei civile. De aceea aceste regiunian pastrat uneori mult mai bine caracterul for galic decat Alsacia,unde pasul legiunilor a grabit si a intensificat romanizarea. Ca-racalla, in anul 212, a dat acestei romanizari consacrarea oficiala,declarand pe toll cei din cuprinsul hotarelor, fie in Italia, fie inprovincii, ceta(eni romani. In Alsacia, aceasta romanizare se efectuacu Mat mai repede cu cat viata populatiei civile era strans legatode viata militara *1).

Nu a fost oare asemanator cazul Daciei ? E cu atat mai probabil,cu cat romanizarea nu este un fapt etnic e greu de presupusca, prin colonistii din toate regiunile imperiului, adev'arat mozaic derase si nationalitati, sa se fi putut modifica in sensul latinitatii san-gele dac al locuitorilor mai vechi ai provinciei. Ceea ce s'a pe-trecut in noile provincii ale imperiului la inceputul secolului alII-lea e mai ales un fapt linguistic, influenta crescanda a limbiilatine, limba civilizatiei si a sta'panirii, a carei yatrundere s'a facutmai repede, datorita vietii de tabard gi activitatii furnizorilor

negustorilor, care erau in relatiuni constante cu armata admi-nistratia militara. De altfel, chiar intre oameni de origine diferita$i din parti departate ale Imperiului, limba latina era elementulnecesar de legatura 2).

Jire6ek a incercat odinioara sa delimiteze in peninsula bal-canica zonele influentei latine si ale influentei grecesti. Linia sa

1) R. Forrer, L'Alsace romaine, p. 107.') L. Hahn, Rom and Romanismus im griechisch-romischen Osten, Leipzig,

1906, p. 216, Si A. Graur, Romanizarea Dade! prin colonist' strain', Rev, Fun-datinor Regale, III, pp. 669 qi

§i

§i §i

urns,

a

www.dacoromanica.ro

Page 41: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

40 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

de demarcatie, verificata pe urma de Philippide §i corectata deSkok, merge dela Alessio pe Adriatica la Prisrend §i Skop lje, pen-tru a urca apoi la nord §i la nord-est, pans la punctul situatintre Pirot §i Bela Palanka, §i a ajunge la hotarele cetatilor gre-ce§ti de pe litoralul pontic. Noi cercetari asupra romanizariipeninsulei balcanice par a fi dovedit acum ca aceastg linie deImpartire e putin cam artificiala, ca Macedonia §i o buns partedin regiunile meridionale ale peninsulei erau latinizate sau macarbilingue, latina fiind vorbita §i scrisa aici nu mai putin deck.greaca 1). Hinterlandul balcanic prezinta deci in al II-lea §i chiaral III-lea secol, o baza mult mai serioasa pentru patrunderealatinei dincolo de Dunare §i pentru romanizarea linguistics aDaciei, cleat se putea banui pang acum.

Sa trecem in fine la examinarea urmarilor parasirii, ordonatede Aurelian. Inca sub succesorii sai imediati §i in timpul tetrar-hiei, paza Dunarii a fost cu totul reorganizata de Galerius §iDiocletian. Sub domnia lui Constantin, ora§ul Tropaeum Traiania fost ridicat din ruinele sale, cetatile Dunarii restaurate §i pusein buns stare, capetele de pod reasezate pe malul stag 2). Fatade Transmarisca, actuala Turtucaie, s'a ridicat Constantiana Daph-ne, de cealalta parte a Dunarii.

Influenta romans, intarita prin victoriile Imparatului, a redus peGotii §i pe Sarmatii care ocupau atunci Banatul, Oltenia §i Mun-tenia actuala la un asemenea grad de supunere, incat intemeietorulConstantinopolului putea sa se mandreasca ca a cucerit a doua oarsDacia §i ca a reinnoit ispravile lui Traian 3). Sa credem in mar-turia nepotului sau lulian, care era cu siguranta departe de a-ifi favorabil. Din punct de vedere geografic, regiunile malului sangal Dundrii se numeau in secolul al IV-lea §i chiar in al V-lea Gotia,nume care va trece pe urma asupra Crimeii, ultimul refugiu alGotilor pontici ; malul drept, acela al apararii romane era in aceasta

') Patsch, Beitrage, V, p. 154 si urm.') C. Diculescu, Die Wandalen and die Golan in Ungarn and Rumanten, Leipzig,

1923, Pp. 22 si') Patsch, Md., III, p. 23,

urns.

www.dacoromanica.ro

Page 42: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI 41

epoca o Ripa Gotica. Dar relatiunile cu imperiul erau dese §i stranse ;patrunderea cre§tinismului o dovedeVe u§or 1).

Se cunosc martini noii credinte, incurajati de episcopii stabilitiin Scitia minors, actuala Dobroge ; moa§tele lor, cum sunt aceleale Sf. Sava, omorit in 372 pe malul Buzaului, au fost cerute deVasile eel Mare, episcopul Cezareii in Capadochia, cele ale Sf.Nicetas au fost aduse la Mopsueste in Cilicia. Doudzeci §i §ase deGoti cre§tini, au fost al* intr'o bisericd, din ordinul unui locotenental lui Atanaric ; ram4itele lor au fost culese cu evlavie de catreprincesa Gaata §i fiica ei, care purta numele latin de Dulcilla;ele le-au trimis la Cyzicos pe Marea de Marmara 2).

Migratiunile nu au incetat; in 334, in urma unei revolutiisociale in Cara sarmati, Argaragantii invinO, in numar de 300.000,au trecut Dundrea §i au primit din ordinul imparatului Constantinposesiuni in Macedonia, in Tracia §1 in Dobrogea. In 358, impd-ratul Constantiu lupta in Banat in contra Sarmatilor Limiganti§i distrugea cloud din triburile lor. In amintirea acestei expeditii,cetatea romans Constantia se ridica Inca in secolul al V-lea, pe malulsting, in fata revarsdrii gurii Moravei 3). A afirma ca dupa 271once contact a fost intrerupt intre Dacia Traiand ldsata in std-panirea Gotilor §i Dacia Aureliand din Balcani, e cu totul pro-tivnic realitdtii istorice, cu mult inaintea trecerii in masa a Go-tilor, fugind in fata noilor navalitori, pe teritoriul imperiului.

Aceste legaturi transdundrene n'au incetat nici dupd invaziaHunilor. Ace0 groaznici cuceritori s'au, umanizat destul de repede.Este intre descrierea clasica a lui Ammian Marcellin caldre(.ii

cu nasul earn, imbracati in piei de animale mancand carnecrudd, tinutd7sub §ea §i aceea a lui Priscus, primit o jumatate desecol mai tarziu la curtea lui Atila, toata deosebirea dintre pri-mele valuri ale navalirii §i carmuirea unui imperiu, care nu po-runcea numai Barbarilor 4). Toate aceste imparatii nomade se

1) Cf. V. Motogna, Un secol din istoria Daciei In timpul navalirilor barbare.Epoca Incregindril poporului ronuinesc, Cluj, 1937.

') Patsch, ibid., III, pp. 57-59.') Ibid., II, pp. 182 urm., 190-91.4) L. Halphen, Les Barbares, ed, a 2-a, pp. 28 qi urm.

ji

si

www.dacoromanica.ro

Page 43: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

42 0 ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

aseamand. Evolutia celei a Hunilor, in timpul scurtei sale exi-stente, e destul de asemanatoare aceleia a imperiului aver care i-eurmat, sau chiar cu soarta marelui imperiu mongol din secolul al

cdruia i-a fost un fel de precursor. Navalitorii tAtaridin Ungaria sunt pentru autorul lui Carmen Miserabile, ceea ceerau Hunii din secolul al IV-lea pentru ofiterul roman, iar primireafratelui Wilhelm de Rubruck de catre locotenentii Hanului amin-teste destul de bine relatiunea ambasadorului bizantin la curtearegelui hun. Administratorii au urmat repede razboinicilor, si ex-ploatarea regulata a popoarelor Invinse, jafurilor dezordonate alecuceririi. Totdeauna s'au facut schimburi intre Barbaricum supusHunilor imperiu; and Priscus s'a dus cu ambasada sa la rese-dinta lui Atila, i s'a cerut o lungs lista de dezertori refugiatipe teritoriul roman si el a regasit de altA parte, la Huni, un marenumar de Romani care de buns voie sau de nevoie, se instalasera

exercitau acolo meseriile lor. La curtea regelui se vorbeasi se glumea in mod obisnuit, in limba hung, in cea gota 5i in

limba Ausoniei *, care nu este alta decat latina. Desigur,trebue sa tinem seama de relatiunile comerciale, dar erau IncaRomani in Panonia, care nu incetasera de a vorbi limba lor. Du-narea in secolul al V-lea, nu mai putin cleat in vremurile anterioare,nu constituia o bariera si nu putea sa Impiedice influenta civili-zatiei superioare a lumii romane: alaturi de palatul de lemn allui Atila se ridicau termele de marmora, construite pentru con-silierul sau Onesigisiu, de un arhitect roman din Sirmium.

Incepea insd a se face sim(.ita presiunea Slavilor. Nu vomreface aici istoria navalirilor lor, care se va gasi, dupa atatea altelucrari, si in cartea d-lui Lot, ce constitue punctul de plecare alacestui studiu 1). In secolul al VI-lea, Iordanes ii arata impartiti indoud grupe principale: Sclavenii §i An(ii. Primii se intind delacivitas Novietunensis si dela lacul Mursa, pans la Nistru si laVistula, ceilalti, cei mai puternici dintre toti 5, de-a-lungul MariiNegre, intre Nistru si Nipru. Daca lacul Mursa inseamna mlas-

1) Les invasions barbares, I, pp. 219 yi urm, V. Jordanes, Getica, 34, M.G.HA.ant., V.

XI II-lea,

1i

$i

www.dacoromanica.ro

Page 44: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIG1NILE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI 43

tinile la confluenta Savei si a Dunarii, ar fi poate mai potrivitde a identifica Novietunum cu Neviodunum, municipiul roman alPanoniei superioare, Novtd5ovvor la Ptolomeu, mai apropiat deSava 1) decAt departatul Noviodunum, Isaccea, la gurile Dunarii.Textul din Getica ar fi astfel mai usor de inteles ordinea de-scrierii sale mai logical. Aceasta veche ipoteza a lui Fessler, reluatamai pe urma de Chalupka, e oarecum intarita de faptul ca cronicalui Mihail Sirianul un izvor mai tarziu, dar nu mai putin impor-tant vorbeste de e poporul apusean al Sclavonilor a 2). De altsparte, cercetAri mai noi, identified. pe Anti, ramura orientalA,cu An-Tsai ai izvoarelor chineze din secolul al II-lea d. Hr., caresunt Alanii. Ar fi deci vorba de triburi slave, sub stapanirea uneiaristocratii iraniene (alane) 3), cum s'a intamplat mai tdrziu cuBulgarii in peninsula balcanica cu Varegii in Rusia. E un motivmai mult sal dam textului lui Iordanes aceastA interpretare.

Oricum, in ultimii ani ai lui Justin I, triburile slave navaliserain peninsula bakanica. Cand supuse Avarilor, cand razvrAtite incontra noilor stapani ai stepei, ele inaintau in masa compacts.Sub urmasii lui Justinian, intreaga regiune la est de Carpati pdnala Dunare devenise o Slavinie, cum fusese odinioara o Gotie.Toponimia dovedeste ca Slavii strabatusera arcul Carpatilorca ei patrunsesera de asemenea in Transilvania. In curand avan-gardele for au asediat Tesalonicul si au patruns pans in Moreea,care va deveni, timp de cateva secole, o tarA slava. Se pare a acestval, a carui revdtsare s'a intins in toata peninsula Balcanilor dinsecolul al VII-lea t cu o putere de neinvins »4), a stars totul si nu lass

1) P. acest orag, v. Parvan, Dacia, pp. 163, 166 si B. Soria In Pauly-Wissowa,R. E., Sv. Neviodunum. E InteadevAr mai logic de-a arSta Intai marginile apusene

ale lumii slave si de-a trace pe urmA la Nistru si la Vistula, decAt de a sAri dinDobrogea la Sava si de-a se Intoarce pe urmil la (inuturile rAsAritene ale Antilor.Slavii sunt de altfel cunoscuti la hotarele Istriei cAtre sfarsitul secolului al VI-lea.

') V. mai sus, p. 35 Cf. L. Hauptmann, Byzantion, IV, pp. 138-40.') Cf. G. Vernadsky, On the origins of the Antae, Journal of the American

Oriental Society, 59, pp. 96 si urm.; The Spali of Jordanes and the Sport of Pro-coplus, Byzantion, XIII (1938), pp. 263-66; Gofers and Anten in SadrusslanaSildostdeutsche Forschungen, III, 2 (1938).

') Lot, ibid., p. 221. L. V. Niederle, Manuel de l'Antiquiie slave, I, p. 47.

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Page 45: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

44 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

sd mai subsiste nici o urma a romanitatii dincoace si dincolo deDunare.

Si totusi, chiar in aceasta vreme, care mai mult decdt aceea alui Aurelian trebuia sa insemne o cezura n, elementele romanesau romanizate nu au incetat sa treacd Dunarea sd se amestececu noii navdlitori. and in 578 hanul Avarilor, aliat cu Romaniidin Constantinopol, a patruns in Muntenia, pentru a ataca peSlavi in propriile for locuin(e, el a gdsit aici, dupd cum spune Me-nandru, o provincie bogata nu numai in alimente prAzit de totfelul, dar de asemenea in prizonieri romani, ridicati de cdtre aceiasiSlavi in cursul expeditiilor in Balcani i). In secolul al WI-lea,sub domnia lui Heraclius, Actele Sf. Dimitrie din Tesalonic men-tioneaza stabilirea in Panonia a unei intregi populatii, ridicatade Avari din provinciile balcanice. a Acesti captivi, dela aceastaepoca s'au amestecat cu Bulgarii, Avarii gi alte popoare si avftndprunci din alianta for mutuald, au alcdtuit un popor numerosmare. Fiecare copil primi dela tatal sau traditiunile istoria raseisale, dupd obiceiurile romane (Urmasii) iii impartaseau uniialtora amintirea vechii patrii a parintilor for aprindeau astfelunii altora in inimi dorinta intoarcerii, caci mai bine de saizeci anise scursesera, de and parin(ii for suferisera pustiirea barbarilor 2).Sfarsira prin a convinge pe Cuber sau Cubrat, seful pe care li-1&Muse hanul Avarilor, ca unui popor deosebit ; dupa ce s'aurdsculat contra acestuia din urmd, au trecut Dundrea stabilindu-sein orasele parintilor for n, pand in campia Ceramesica, aproapede Tesalonic. Once s'ar putea gandi despre amploarea acesteiindoite migra(iuni, nu e mai putin evident ca acest du-te-vino alprinsilor si al emigratilor de pe un mal pe celalt al Dundrii n'aincetat, cu toata navalirea slava, ci chiar fdrd indoiald din pricinaei. Stabilirea stdpanirii bulgare asupra triburilor slave, balcanice

dundrene, nu trebuia nici ea sa o intrerupd ; la inceputul secoluluial IX-lea, dacd ar fi sa-1 credem pe Simion Logotetul, Krum tre-buia sa constitue un fel de Macedonie a in Muntenia dund-

1) C. Jirelek, Gesch. der Serben, I, p. 87.') 0. Tafrali, Thessalonique des origines au XIY-e stecle, Paris, 1919, pp. 127

qi urm, Intoarcerea for ar fi avut loc pe la 678, Lot, op. cit., I, p. 270,

§i

§i

§i

§i

§i

§i

4.

4.

www.dacoromanica.ro

Page 46: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA DACIEI 45

reana, cu populatia pe care el o adusese din peninsula balconied'.Ace§ti pribegi, trecand prin tot felul de aventuri, trebuiau sa seIntoarca pe teritoriul bizantin catre 837-838, sub domnia luiTeofil 2). Sa nu uitam in fine ca aceste deplasari masive de po-pulatii constituiau pentru imperiul bizantin o traditie politica, dar§i un factor de securitate. Inca dela inceputul secolului al IX-leaimparatul Nicefor I poruncise sa fie adunati cmtinii din toateprovinciile imperiului, sa se lichideze in termenul cel mai scurt po-sesiunile for imobiliare §i sa fie stabiliti In eSlavinia », Ia granitelemilitare », pe care voia sa le intemeieze pe frontiera bulgara. Isau-rienii aplicasera pe o scars intinsa aceasta politica de colonizare,de care Roma daduse odinioara mai multe pilde. In Balcani, mi-gratiunile ne-au 1nfati§at intotdeauna acest dublu aspect : al ini-tiativei private §i al actului de autoritate, care s'au completaton s'au opus, dupa imprejuari.

Jiredek observase ca pe masura ce peninsula se umplea cu Slavi,care inaintau catre Egee §i Adriatica, Dacia se golea de triburile careo ocupau de prin secolul al VI-lea, aproape in intregime, §i ca ele-mentele ramase la Nordul Dunarii erau sa fie absorbite de popu-latia romaneasca 2). Aceasta presupunere e cu atilt mai verosimila,cu cat populatia romans ramasa in Dacia primise aproape fard1ntrerupere ajutoare, constituite fie de prin§ii luati de Slavi §i deAvari, fie prin emigratia populatiei romane din Balcani, retrasa sprenord, In urma stabilirii triburilor slave dincolo de Dunare. Istoriculroman Radu Rosetti a mers pans a explica alcatuirea poporuluiroman numai prin amestecul Slavilor, care ocupau regiunile du-narene, cu populatia romanizata rapita, pe care o aduceau cu eidin peninsula balcanica 3). Aceasta ipoteza a parut, cu drept cuvant,prea simpla. E vorba in realitate de trei paturi etnice succesive:

1. Coloni§tii romanizati, rama§i in Dacia, dupa retragerealegiunilor, al caror numar e fara 1ndoiala cu neputinta de precizat.

') N. Adontz, L'age et /'origin de Basile I-er, Byzantion, VIII (1933), pp.478-79. Cf. H. Schonemann, Die Kenntnis der byz. Geschichtschreiber von deraltesten Geschichte der Ungarn, Berlin - Leipzig, 1922, pp. 4, 5. V. pentru aceastSpopulatie si mai departe, Cap. V, p. 77-78.

') Jirdek, op. cit., I, p. 101.') R. Rosetti, Pan:ant:4 satenii stapanil In Moldova, I, Bucuresti, 1907, p. 21.pi

e

www.dacoromanica.ro

Page 47: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

46 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

2. Robii, tariti dincolo de Dundre de orate cuceritori: Ger-mani, Huni, Avari on Slavi.

3. Populatia romanizati din regiunea balcanica, mai cu seamsdin cele cloud Dacii aureliane, care a trebuit sa treaca din nouDundrea, pentru a fugi de indoita presiune a Slavilor, care searzau pe de o parte in Bulgaria, impingand in Tesalia $i in Epirpe viitorii Vlahi ai Pindului, ocupau pe de alta regiunile Iugo-slaviei actuale. Traditia istorica a Slavilor a pastrat amintireaacestei invaziuni sau mai bine zis a acestei intoarceri. Cronicazisa a lui Nestor, scrisa la Kiev, catre anul 1100, afirma lamurit cainaintea invaziunii Ungurilor, in ultimii ani ai secolului at IX-lea,Vlahii cucerisera pe Slavii din Panonia $i din regiunile invecinate 1).

Aceasta nu trebuia sa fie de altfel ultimul schimb de populatiiin aceste regiuni. 0 migratiune in sens invers a trebuit sa se pro-ducal in urma invaziunii ungure$ti Geograful anonim carefacea la inceputul secolului al XIV-lea o descriere a Europei orien-tale, pentru a servi de calauza regilor angevini ai Siciliei $i pro-iectelor de cruciata ale lui Carol de Valois, mentioneaza in pe-ninsula balcanica « intre Macedonia, Achaia Tesalonic, marelepopor al Vlahilor, care fusesera altadata pastori ai Romanilor

pe care Ungurii ii alungasera din pa$unile fora 2). Nu ar fi in-teadevdr de mirare ca sosirea Maghiarilor ,Si navalirile lor, inprima jumatate a secolului al X-lea, sa fi determinat un refluxal Romanilor din Panonia $i din Dacia, altre sud, ceea ce ar ex-plica numarul atat de considerabil at « Vlahilor a in peninsulabalcanica in ultimele veacuri ale Evului Mediu. Aceste man miraride populatie sunt departe de a constitui un fenomen specific alistoriei romine$ti. Studiindu-se evolutia limbii sarbo-croate, s'aajuns la concluzia ca s'a produs o indoita deplasare, in sens con-trar, a elementelor etnice care reprezinta nuantele dialectale alevorbirii iugoslave. Expansiunii balcanice a triburilor slave dela

Chronique dire de Nestor, ed. Leger, XIX, p. 19. D. Vernadsky, By-zandon XIV (1939), p. 182-83, vede Inca. In eValahi pa Franci, identificareputin probabilA. Francii In Panonia au luptat cu Avarii.

') 0. GOrka, Anonym' deseriptio Europae Ortentalis, Cracovia, 1916, p. 13.V. si mai sus, p. 29.

31

101531.

pi

pi

www.dacoromanica.ro

Page 48: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

OPAGINILE POPORULUI ROMAN: EVACUAREA CACItI 47

Inceput, i-a urmat, sub presiunea invaziunii turcesti, un refluxmereu mai accentuat, incepand cu secolul al XV-lea, dela sudspre nord nord-vest, care a lasat urme evidente in evolutia lin-guistics. 0 oarecare nestabilitate teritoriala a miscarilor metana-stasice v, on schimbari de locuinta, au caracterizat Intotdeaunademografia medieval& a acestei pail a Europei 1).

Ce ar trebui sa retinem din aceste nesParsite serii de migra-tiuni, care trec Dunarea aproape in fiecare secol, dupa sfarsitulstapanirii romane dincolo de fluviu, pans la restabilirea suvera-nitatii imperiului bizantin, dupa razboaiele victorioase ale Impa-ratilor din dinastia macedoneana ? Ca nu a fost niciodata o des-partire totals, o e cezura definitive o intre cele cloud maluri alefluviului. E neindoios, aceasta se intelege si mai bine dace seexatnineaza argumentele de ordin filologic si linguistic, ca poporulroman nu s'a format numai in Dacia prin singurul fapt al colo-nistilor parasiti de Aurelian si amestecati cu Slavii. E vadit ca eiau trebuit sa prirneasca ramdsitele elementelor romanizate alepeninsulei balcanice, care au putut sa se dezvolte aici, maiinainte, intr'un mediu mai prielnic conservarii latinitatii.

Dar e cu totul neexact de a presupune ca teritoriul ocupatacum de Romani a fost cu totul parasit de catre stramosii for

ca n'a mai fost nici un contact Intre provinciile napadite deBarbari gi cele aparate de imperiul roman. Istoriceste, acest fapt estabilit in mod neindoios: in secolul al IV-lea, al V-lea, al VI-lea,al VII-lea si al IX-lea, populatiuni intregi au trecut Dunarea delasud la nord si dela nord la sud. Din acest contact permanent,din acest schimb continuu in care evacuarea lui Aurelian nu edecat un episod, a iesit unitatea poporului roman si a limbii sale,ca ci asezarea sa geografica actuala. Ne ramane sa examinamproblema linguistics, astfel cum au definit-o lucrarile recente,a lamuri tacerea izvoarelor care a izbit pe istoricii moderni.Nadajduesc ca se va gasi in aceste consideratiuni, confirmareafaptelor istorice, a caror marturie am invocat-o.

') A. Belie, Le caractere de Pdvolution du serbo-croate, Le Monde Slave, II(1925), pp. 34-35. Cf. I. Cviji6, Des migrations dam les pays yougoslaves, Revuedes Et. Slaves, III (1923), p. 5 §i urm. gi La peninsuk balkanique, p. 112 §i urm.

4

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 49: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

CAPITOL UL IV

ORIGINILE POPORULUI ROMAN

Unitatea linguistial1)

Argumentele de ordin linguistic vin a intareasca teza imi-gra(iei, adoptata de d. Lot. Dupd dansul, trecerea unui oarecarenumar de cuvinte albaneze in limba romans ar indica in modlimpede vecinatatea refugiatilor din Dacia Aureliana cu Dardaniasi Prevalitania, salas primitiv al Albanezilor. Dar acest argumentpretueste si mai mult pentru latina insasi. « In Dacia sud-duna-reana, Daco-Romanii se gaseau intr'o lard unde limba obisnuitaera latina, atunci cand in Moesia inferioara era greaca ... Lati-nizarea Daciei s'ar explica si mai bine, daca. viitorii Romani *coboara din refugiatii asezati la Sudul Dunarii in 271 si cufun-dati intr'un mediu iliro-roman *2). Stim azi ca linia de demar-catie intre regiunile limbii latine si ale limbii grecesti era cu multmai putin precisa in provinciile balcanice, deck se admitea panaacum. Dar iata Ca o alts consideratie ne aduce la aceeasi concluzie :6 Linguistii au remarcat ca limba romans vorbita in Transilvania,in Muntenia, in Moldova nu ofera particularitati dialectale, celputin accentuate. E un indiciu ca ocuparea acestor tinuturi decatre oameni vorbind limba 0 romand » nu se /idled la o indepar-tata antichitate (al II-lea-IV-lea setol, de exemplu).

1) Datoresc cele mai multe referinte ale acestui capitol bun8vointii d-lui Al.Rosetti, profesor la Universitatea din Bucumti. V. de aide] lucrarea sa IstoriaLimbii Romdne, I, Limba Wing, Bucurelti, 1938; II, Limbile balcanice, Bucu-reSt1, 1939.

1) Les invasions barbares, I, p. 286.

a

www.dacoromanica.ro

Page 50: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: UNITATEA LINGUISTICA 49

Mai mutt: intre daco-romana vorbita azi la nordul Dundriimacedo-rornana vorbita la sud, in Macedonia, in Tesalia, in

Epir, in Grecia, de catre « Aromani «, nu exists mare deosebire.E vorba de cloud aspecte ale aceleiasi limbi * 1). Un motiv mai muttpentru a crede intr'o despdrtire relativ recenta a celor cloud gra-iuri pentru a presupune ca unitatea linguisticd atat de remar-cabild a poporului roman se datoreste unei imigrdri a « Daco-Ilirienilor », dela sudul la nordul Dundrii.

Aceste consideratii au desigur valoarea for ne °Nigh' saprecizam o chestiune de metoda. De ar fi sa credem pe unul dintreprincipalii lingui ti roman actuali, d, Sextil Puscariu, a solutiuneaproblemei RomaniloK apartine istoriei. Linguistica poate sa ofereistoricului un material pretios, dar nu trebue sa pretindd sal rezolveproblema, ea singurd istoricul trebue mai intai sa intreprindaprin propriile sale mijloace reconstituirea perioadei vechi roma-nesti ; linguistul va avea sa controleze, data e posibil sa o in-tregeascd cu materialul sau » a). Dar studiul faptelor istorice,in sensul strict at acestui termen, ne dd prea putin ; textele, pen-tru motive pe care vom avea ocazia sa le dezvoltam mai jos,tin seama de cuceritori, mai mull deck de populatia pe care acestiao supun stapanirii lor. Singura concluzie care se poate trage cucertitudine e aceasta trecere continua, dela un mal la celalt atDundrii, a convoaielor de prinsi sau de « bejenari * dela sfarsitulsecolului al III-lea la inceputul celui de at IX-lea, schimburi dese,poate fdth marl consecinte politice, dar a caror influenta linguisticaeste evidenta. Pentru aceasta trebue sa inversam problemaconsiderdm ca e dat mai degraba istoricului sa controleze, cumijloacele destul de slabe de care dispune, datele pe care cerce-tarile linguisticei i le pot procura. Aceasta nu e, de altfel, unadintre cele mai neinsemnate greutati ale sarcinii noastre.

Sa reludm deci argumentele linguistice in ordinea in care aufost expuse ; cercetarile d-lui K. Sandfeld asupra limbilor bal-

') p. 287.') S. Pocariu, Etudes de linguistique roumatne, Cluj - Bucuroti 1937, p. 110.

4

§i

§i

§i

§i

§i ss

lhid,

www.dacoromanica.ro

Page 51: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

50 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

canice §i a inrudirii for 1), par sa dea mai multa greutate teorieicare vrea sa explice prezenta cuvintelor albaneze in romans, prin-tr'un contact Intre cele doua popoare §i imprumuturi reciproceintre cele doua limbi. Dar tocmai aceasta ultima conditie lipse§tein acest caz: e e bine stabilit acum ne spune un linguist, carea facut recente cercetari in acest domeniu ca imprumuturilede vocabular presupun un prestigiu social. on cultural, pentrupoporul care imprumuta celuilalt cuvintele. In ce epoca s'ar puteacrede ca. Albanezii au fost atat de superiori Romanilor, pentruca ace§tia din urma sa fi imprumutat dela cei dintai termeni decivilizatie ca r vatra x, a batran s etc. $i chiar admitand aceastasuperioritate a Albanezilor, ace§tia ar fi trebuit sa imprumutela randul for dela Romani, cel putin cateva cuvinte, privind genu-rile de activitate, in care Romanii le erau totu0 superiori. Nu sepoate admite ca Romanii sa fi imprumutat totul dela Albanezi,iar Albanezii aproape nimic din romans. Este evident ca limbilebalcanice au pastrat un numar de cuvinte apartinand substratului.Pretutindeni unde faptele sunt adeverite, constatam ca vocabu-larul limbilor a fost influentat de acel al substratului. Nimic nune impiedica sa credem ca aceasta afirmatie are aceea§i valoarepentru limbile balcanice. Bine inteles substratul ar putea fi diferitpentru fiecare din aceste limbi. Dar din moment ce gasim un fondinexplicabil, prin datele istorice, §i acest fond e aproape comunlimbilor vorbite in Balcani, se poate admite, fara teams de a nein§ela, ca suntem pe urmele elementelor apartinand substratuluicomun * 2).

Care este acest substrat: cel trac, cel ilirian sau altul ? Tataceea ce e greu de precizat, in starea actuala a cuno§tintelor noa-stre. Dar e sigur cA elemente nu numai preslave, dar chiar prero-mane, au staruit in vocabularul limbilor balcanice §i chiar Indenumirile de localitati ale peninsulei. In epoca navalirilor slave,

Linguistique balkanique, problemes et resultats, Paris, 1930 (Coll. linguistiquepubl. par la Soc. ling. de Paris, XXXI).

2) A. Graur, Coup d'oeil sur la linguistique balkanique, Bulletin linguistiquede la Fac. des Lettres de Bucarest, IV (1936), pp. 34-39. Cf. Al. Rosetti, 1st.Limbil Romane, II, pp. 26 si urm.

www.dacoromanica.ro

Page 52: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: UNITATEA LINGUISTICA 51

la sfarsitul secolului al VI-lea, ele se mai Intalneau Inca In topo-nimie, de ar fi sa ,credem marturia cronicilor bizantine; iatd unexemplu pe langd altele : L'aflovAiv 6a Mavoillov 6 Td7rog cbidgam,atistlxcoetcp sceoanyoela acvl scria Teofylact Simokatta, descriind mar-sul unei armate imperiale dela Marcianopolis spre Hemus Chiarpentru profani e limpede ca numele acestei localitAti nu are nimicslay, nici latin; de altfel Sabulus este cunoscut ca un numeiliric caracteristic, iar Manalion ar putea fi apropiat de Man-dylos sau. Mandyrion, a cdrui origine ilira e de asemenea bine sta-bilita 2). El face parte astfel din acest substrat care explica,dupa unii, trasdturile comune ale limbilor balcanice, intr'un mo-ment in care ele nu se mai puteau influenta. kVA de asemenea pentruce nu e nevoie, spre a Idmuri inrudirea limbii albaneze cu romAna,de a cAuta un contact teritorial, care e atAt de greu de stabilitistoriceste. S'ar putea deci renunta la ipoteza lui PArvan, carestramuta pe strAmosii Albanezilor In Carpati, farA a avea nevoiede a recurge, in aceasta Imprejurare, nici la aceea a lui Densusianu,care cobora pe Romanii primitivi papa pe tArmurile Adriaticei 8).

In ce prive§te vorbirea romanicA, din care ar trebui sd deriveunitatea linguisticd a limbii roman, datele istorice nu confirmsdeloc ipoteza, care ii restrange alcAtuirea la mediul iliro-roman§i la regiunile occidentale ale peninsulei balcanice. E adevaratca in secolul al VI-lea, o inscriptie dela Sirmium, care poate fidatatd din jurul anului 580, sapata in limba greacd de catre unsoldat sau un lucrator, cunoscand imperfect aceasta limbs, cereajutorul lui Dumnezeu, pentru a pdzi Romania de ndvalirea Ava-rilor. Fara indoiald ca e vorba aici de acea notiune de Ro-mania, opusa teritoriului ocupat de Barbari, notiune ce apare in

1) Ed. Bonn, II, 11, p. 89.') Cf. H. Krahe, Die Illyrier in litres sprachlichen Beziehungen zu Italikern

u. Griechen 2. Die Illyrier in der Balkanhalbinsel, Die Welt als Geschlchte, III, 4,1937, p. 288. Cf. I. L Russu, Macedonka, Ephemeris Dacoromana, VIII, 1938,p. 215: .Edfltulog esoota6g. Faptul a interesant si pentru alezarea geo-graficA a Ilirilor.

') Cf. Sandfeld, op. cit., p. 143; Densusianu, Hist. de la langue roumaine, Lp. 349. V. si T. Capidan, La romantics' balkanique, Balcanla, I, pp. 52-53.

4*www.dacoromanica.ro

Page 53: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

52 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

toata lumea romans in secolul al IV-lea §i care a dainuitdupa toata evidenta mai mult in imperiul de rasarit, singurul carementinea, dupa prab4rea Apusului, ideea unui Stat §i a uneigranite. Am aratat in alts parte pentru ce acest termen nuimplica in mod necesar existenta unei autonomii politice; ramaneintrebarea daca el cuprinde notiunea etnica a unei romanitati.In general, interpretarea ce se da in ultimul timp acestui cuvante in legatura cu stapanirea politico a Romei, a imperiului. AstfelRomagna italiana nu ne arata un caracter romanic mai pronuntatdecat alte regiuni ale peninsulei, ci dainuirea mai indelungata aposesiunilor imperiale dela Ravena ; iar Turcii au inteles prinRum, ba Asia Mica, ba Rumelia, pang §i intreaga intindere a im-periului otoman 1).

Nu se poate totu0 tagadui, fata de barbari, notiunea de a cul-tura latina * a-cuvantului in apus 2). Poate ca fora a exagera, cumpar a crede unii cercetatori, putem atribui o nuanta asemanatoare§i intelesului pe care numele 1-a capatat in acele regiuni ale impe-riului de rasarit, unde se mai vorbea Inca, in veacul al VI-lea,o limbs izvorita din cea latina §i ferita pans atunci de influentaslava. Regiunea in care era vorbita s'a dovedit a fi mai intinsadecat aceea ale carei limite le determinase odinioara Jirdek 3).Inteadevar, in 587 cronicarii bizantini amintesc ca trupele gene-ralilor Martin qi Commentiolus, care luptau in contra Avarilorin trecatorile muntilor Bulgariei orientale, s'au risipit in putereanoptii, in urma unei panici provocate de strigatul de retorna sautorna fratre, scos de un soldat care vazuse alunecand sarcina unuianimal de povara. S'a discutat mult in privinta acestor cuvinte,in care s'a vazut mult timp un termen de comanda latina, intre-buintat Inca in armatele bizantine, dar expresiunea frater saufratre este prea familiars, iar textele mentioneaza in mod expres

1) P. Wittek, Le Sultan de Ram, Annuaire de l'Inst. de Philologie et d'Hist.orientates et slaves, VI, Bruxelles 1938, p. 1 a extrasului.

' ) V. darea de seams a cirtii mele: Privileges et franchises municipales dans!'empire byzantin, de W. Ensslin, Byz. Zeitschr., XXXIX, 1939, pp. 206-7.

' ) V. In afari de studiile lui Patsch §i Skok, amintite aiurea, gi N. DrSganu,L'anclennete et !'expansion du peuple roumain, Balcania, I, p. 28.

www.dacoromanica.ro

Page 54: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: UNITATEA LINGUISTICA 53

ca aceste cuvinte apartineau limbii tarii: incxcoeicp an yAdyrrn,ap nareckt Tawij, ceea ce ar trebui sa nu lase nici o indoialaasupra acestui subject 1). Inca in 545, Procopius aminte§te in§e-latoria unui oarecare Ant transdunarean, deci a unui Alan sauSlav din Moldova de astazi, care putea fi luat drept un generalbizantin, pentruca vorbea in mod curent latina, astfel cum oputuse invata in aceste tinuturi 2). Ar fi desigur indraznet de adeduce din aceste marturii existenta unei limbi romane§ti in aceastaepoca, dar trebue sa ajungem la concluzia ca limba romanicci, deri-vata din latina vulgara, era Inca vorbita dela un capat la celaltal peninsulei balcanice §i chiar dincolo de Dunare.

Nu mai e nevoie sa subliniem azi rolul fundamental al latineiin formarea limbii romane. S'a putut spune de Anglia, undeprima cucerire a Romei n'a lasat alte urme in vocabularul bri-tanic, decat termenii care desemneaza imparatul, drumul §i zidul,ca nu numai se gasesc acolo monumente romane, dar ca ea Insa§ieste un monument roman 3); cum poate fi insa calificata o limba,care se servqte de termeni latini pentru exprima ideile esen-tiale, de o Intrebuintare zilnjca §i imprumuta dela cele strainetermenii speciali, spre a desemna unele ocupatiuni §i anumiteprofesiuni sau clase sociale ?

Desigur, termenii care indica o civilizatie superioard, o viatanu numai pastorale, ci agricold, notiuni religioase care o apropiede Biserica imperiului, din ultimele sale veacuri, n'au putut sase pastreze §i sa se dezvolte decat in preajma cetatilor de pe maluldrept al Dunarii. Acolo se gaseau in primii secoli ai Evului Mediu,dupd distrugerea orarlor Daciei, cetatile episcopale, capitaleleadministrative §i militare ale provinciilor, care favorizau

comerciale §i viata cjviljzata, unde putea sa se 'lased limbaromans primitive, cu evolutia ei atat de repede. Este iara§i sigur

1) V. Philippide, Originea Romcinilor, I, p. 506 §i urm. Cf. H. Zilliacus, ZumKampf der Weltsprachen im Ostromischen Reich, Helsingfors, 1935, p. 129; v.pp. 30-31 p. intinderea vorbirii latine in Balcani.

' ) De bello Gothico, III, c. 14; cf. Jiretek, Die Romanen in den Staten Dal-matiens wiihrend des Mittelalters, p. 18.

' ) A. Maurois, Histoire d'Angleterre, p. 39.

ai

schirn-

barite

www.dacoromanica.ro

Page 55: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

54 0 ENIGMA g UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

ca cele patru dialecte ale acestei limbi, daco-roman, aroman,megleno-roman istro-roman, sunt atat de apropiate prin legilefor fonologice, concordantele for sunt atat de izbitoare ca 4( nu

e posibil de a nu recunoaste o singura aceeasi limbd suntemobligati sa admitem ca inaintea diviziunii in patru dialecte, Ro-manii au avut o locuintd comund, unde inovatiile linguistice pu-teau sa se rdspandeascd in toate pdrtile prin comunicarea lordirects dela om la om 1). Dar e oare necesar sa presupunempentru aceasta patrie comund, aceasta regiune primitivd demare comunicatie linguistics, un leagon delimitat de considera-tiuni evident arbitrare ? Nu s'ar putea nega ca exists exemple aunor extensiuni asemAndtoare; sunt limbi al cdror punct de ple-care e un domeniu cu totul restrans, mai putin decat o provincie,un judet, si a cdror suprafata de dezvoltare intrece limitele unuicontinent; latina Insasi a cunoscut asemenea soartd. Dar acestdestin linguistic e acela al popoarelor cuceritoare, a cdrormisiune e aceea pe care poporul roman si-a dat-o: regere imperiopopulos. S'ar putea vorbi la fel de utmasii sal, ai romanitatii bal-canice dundrene ? Ar fi in contrazicere cu tot ce ne invata iz-voarele istorice.

Istoria ne invatit ca in Orientul european al Imperiului roman,in primele veacuri ale erei noastre, imensul spatiu care se intindeintre Adriatica Marea Neagra pe cele cloud maluri ale Saveisi ale Dundrii, cu zone indreptandu-se incoace Incolo foartedeparte, spre nord sud, era locuit de o populatie de limbs ro-manicd. Astazi facand exceptie cu coasta dalmata in tot Ori-enthl Europei, singuri Romanfi mai vorbesc limba romanica atatde raspandita odinioard, not stim ca acesti Romani nu se intin-deau spre rdsdrit asa de mult ca astazi. Romana apare deci, con-trar vechii limbi romane din Orient, ca o limba care a pierdutdin extensiunea ei la sudul Dundrii ; e de altfel foarte naturaldacd ne gandim ca acesti Latini din Orient nu erau un popor cu-ceritor, ci unul cucerit a 2). Nu vom mentiona aici decdt spre

1) S. Pu§cariu, op, oft,, p, 68,/61 p. 75,

si

si ...

si

si

,ci

si

si

2)

www.dacoromanica.ro

Page 56: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: UNITATEA LINGUISTICA 55

amintire elementele roman regasite in Panonia §i in Carpatiide nord §i de nord-est; va fi deajuns in aceasta privinta de a tri-mite la lucrarea d-lui N. Draganu '), care a provocat, dupa cumera de a§teptat, critici ungure§ti 2). Dar trebue sa ne intoarcemmai ales la lucrarile d-lui Sextil PuFariu, pentru a ne da seamade starea exacta a chestiunii §i a teoriilor in prezenta. El a pus pro-blema foarte limpede, in ultima parte a studiului sau asupra recon-stituirii limbii roman primitive. e Nu mai raman deci, spuneel, decat trei posibilitati, care au fost de alttninteri sustinute toatetrei: se poate admite ca aceasta dezvoltare comuna a vechii romana avut loc: a) numai in Dacia;. b) on numai in peninsula Bal-canilor; c) on in Dada §i in peninsula Balcanilor, caci erau co-municatii intre aceste tinuturi. Primul dintre aceste puncte devedere pare astazi cu totul parasit; nici istoricii, nici lingui§tiinu inclina sa-1 mai sustina. Al doilea punct de vedere, anumeca nationalitatea §i limba romans s'ar fi nascut la sudul Dunarii§i ca Daco-Romanii actuali ar fi imigrat in tinuturile for prezenteate sfalitul Evului Mediu, afla mai multi partizani printre lin-gui§ti decat printre istorici a 3).

Daca e vorba de a coordona datele linguistice cu cele istorice,e imposibil de a nu ajunge in mod logic la al treilea punct de ve-dere: acela al alcatuirii limbii roman primitive in intreaga regiunecare se intinde din vechea Dade Traiana pans dincolo de Dunire,in provinciile trace §i ilirice ale peninsulei balcanice. Fara indoialaau fost doua perioade distincte in evolutia acestei limbi: prima,care se incheie cu invaziunea Slavilor in Balcani, in care centrulde greutate al romanitatii orientate in formatie se gase§te desigurla sudul Dunarii, acolo uncle imperiul a putut sa-§i pastreze ceta-tile, targurile, episcopatele; celalt, al doilea, care ne arata o limbanoua, patrunsa acum de elemente slave, in dialectele sale dinspremiaza-noapte §i o prima despartire a vorbirilor romanice din aceasta

Roman In reacurile a! 1X-XIV-lea pe baza toponimiel 01 a onomasticel,pp. 41, 326 si urm.

') L. Tamas, op. cit., si mai ales I. Kniesza, Psetakrameinen In Poor:lenu. In den Nordkarpathen, ibid., pp. 97 si urn'.

') S. PuFariu, op. deg p.

+)

Ill.

www.dacoromanica.ro

Page 57: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

56 0 ENIGMA $I UN MIRACOL 1STORIC: POPORUL ROMAN

parte a Europei, impinse in acelasi timp catre sud, est si nordde presiunea triburilor slave, Inaintand catre Adriatica si Egee.Dupe slavistul olandez Van Wijk, linia de despartire a limbilorslave din Balcani pastreaza urmele neindoielnice ale vorbiriiunei populatii romanice, ceea ce intareste aceasta ipoteza. Dacese cerceteaza de astfel diferentele dialectale ale romanei pri-mitive, ne izbeste constatarea ca adevarata limits intre parti-cularitatile nordului si ale sudului, hotarul care pare sa inde-parteze posibilitatea unei patrunderi reciproce si sa determinesepararea domeniilor linguistice este mai curand Muresul cleatDunarea 1). Iata ce ar confirma net presupunerea pe care amputea-o deduce si din exarninarea faptelor istorice: ca. Dunarean'a fost niciodata o bariera si ca contactul intre populatia delimba romans, dela un mal la celalt, n'a incetat niciodata. In finenu trebue sa nesocotim factorul invaziunii maghiare si influentasa asupra populatiei din Europa dunareana, in prima jumatatea veacului al X-lea: unele deosebiri linguistice pot sail gaseascaaici originea. Astfel se crede astazi ca Aromanii au fost despartitide masa principals a poporului roman mai curand decat celelalteramificatii ale sale; « exists inteadevar concordante megleno-daco-romane si mai ales istro-daco-romane, care nu mai suntcunoscute de Aromani. Vechea urma slava este de asemenea maiputin accentuate in limba lor, decat in celelalte dialecte u 2).

De ar fi sa reducem totul la migratiunile pastoresti si la rezul-tatele transhumantei, nu e nici un motiv pentru care Romani astfelemigrati la Nordul Dunarii, sa nu fi dispatut, ca toti pastoriidin Istria, din Galitia sau din Moravia care au sfarsit prin a sepierde in masa populatiei slave inconjuratoare. Suntem nevoitisa credem, in lipsa de orice alt argument, ca elementele impinsede trecerea Slavilor, la nordul Dunarii, in regiunile dace pe careacestia tocmai be parasisera, au gasit aici ramasitele unei populatii

1) Ibid., pp. 115-116.') Ibid., p. 119. V. totusi pentru istro-rominA pArerea diferitA a lui Densu-

sianu si mai recent Al. Rosetti, Asupra repartizarli dialeclale a istroromanei,Grai Saila, V, pp. 1 §i urm.

www.dacoromanica.ro

Page 58: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULU1 ROMAN: UNITATEA LINGUISTICA 57

romane, care staruise dupd cucerirea barbara 1) careia imigra-tiunile succesive ale prin§ilor de rdzboi, sau ale meseria§ilor adu§idin peninsula balcanied ii pastrasera traditia latinitatii vulgare.Altfel termenii esentiali §i primordiali ai vietii de familie, ai vietiireligioase, de economie agricola §i nu numai pastorald nuar fi avut forma latind pe care au pastrat-o pand in zilele noastre inlimba romans. Din acest punct de vedere, rezultatele ancheteisistematice, intreprinse cu prilejul alcdtuirii Atlasului linguistic allimbii romane, sunt cat se poate de lamuritoare. Ele ne aratacu o neindoielnied preciziune, pastrarea termenilor de cea maiveche origine latind, nu in regiunea Dunarii, unde le-ar fi adusin mod logic migratiunea din peninsula Balcanied, dar tocmaiin 0i-tile de vest ale Banatului §i ale Transilvaniei. Ne va fi deajuns sa amintim cuvinte ca nea (zdpada), pacurar (cioban), June(flacau), curechiu (varza), moare (zeamd), pedestru in intelesulfrancezului pietre, in locul termenilor corespunzatori, de alts ori-gine, raspanditi in celelalte tinuturi romane§ti, dela miaza-zi saudela rdsdrit. Dainuirea acestor cuvinte n'are nimic artificial,limba noastrd fiind, din toate limbile romanice, cea mai populard

mai putin influentatd de latina clasica, pe care n'a mai intal-nit-o nici in bisericd, nici in administratie, acestea dezvoltandu-sesub inrAurirea greco-slavd a Bizantului. Ea vddqte in acela§i timpconservatismul roman al acelor parti ale Daciei Traiane, undecolonizarea Romei a fost mai intense §i mai indelungatd: aci aufost a§ezarile mai numeroase §i mai infloritoare, aci se mai pa-streala §i astazi, in afara de Dobrogea, urmele romane cele maiimpunatoare.

In acela0 timp putem constata din nou u§tirinta de circulatiea termenilor de dincolo de Dunare §i aceea a fuziunii ce s'a efec-tuat intre vorbirea dela miaza-zi §i cea dela miazd-noapte. In orice

1) W. von Wartburg, Die Ausgllederung der romanischen Sprachriiume, Zeiischr.fur romanische Philologie, LVI (1936), p. 17: Es kann wohl heute als erwiesengelten, dass zahlreiche Romanen auch nach 257 in Dazien verblieben sind, dasssie unter und mit den wechselnden germanischen, slavischen, mongolischenHerrenvolkern gelebt und diese Oberdauert haben, und dass sie zum Grundstockder heutigen Rumiinen geworden sind

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 59: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

58 0 ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

alts limba, particularitati atat de accentuate ca acele ale vestuluiromanesc ar fi dus la alcatuirea unui dialect profund deosebitde al celorlalte tinuturi: cazul limhii italiene si al diviziunilorei dialectale e indeajuns de cunoscut. La not insd a stapanit, cums'a observat cu multd dreptate, unitatea organics a graiuluirural 1), lipsit de influenta centrelor orasenesti care statornicescparticularismele despart dialectele. 0 stare de regresiune cul-turalA a pAstrat astfel unitatea limbii. De aceea, dintre toate teo-riile care s'au perindat de un secol asupra acestei chestiuni atatde controversate, trebue sd retinem, in urma examindrii faptelorlinguistice si a lucrar. ilor specialistilor in materie, concluziile

lui Onciul, din punct de vedere istoric, si ale lui Philippide,din punct de vedere linguistic, pe care le intruneste si le corecteazdsinteza d-lui $ extil Puscariu. E ceea ce incercasem sA arat acumcativa ani, intr'o schitd sumard a originilor si a alcdtuirii isto-rice a poporului roman 2). Formarea poporului roman, spu-neam atunci, este epilogul .procesului de romani7are, din sud-estul Europei. Patrunderea latina In Balcani si in valea Dundriidin secolul al III-lea inainte de Hristos, pand in secolul al III-leaal erei noastre, Inseamnd mai curand progresul unei limbi si aunei civilizatii, decat o modificare etnicd esentiald a regiunilortrace si ilirice. Imigratia italiand n'a fost destul de intend, pentrua modifica radical pdturile adanci sangele rasei, dar geniulRomei a impus populatiei din aceste tinuturi legile sale maiales, asi addoga astazi, esentialul vocabularului sau. Hotarelepolitice ale lumii romane au suferit in aceastA parte variatiuniconsiderabile; cucerirea lui Traian le-a dus dincolo de regatul

1) V. In aceasti privinta Sextil Puscariu, Les renseignements de r Atlas lin-guistique roumain, Revue de Transylvanie, III (1936), pp. 13-22; Ost- and West.romanisch im Lichte der Sprache, Die Tatwelt, 13, 1937, pp. 161-68; Le rolede la Transylvanie dans la formation et revolution de la langue roumaine, In LaTransylvanie, Bucuresti 1938, pp. 37-69.

') In limba germani: Geschichtliche Herkunft and Entwicklung des Rum&nischen Volkes, Volkermagazin, IV (1929); In francezi, In ziarul L'IndependanceRoumaine, din 20 fi 21 Twills 1929; in englerli, In Chicago Tribune, Roma.Man Supplement, Dec. 1931, p. 7-8, 17.

lu-crarii

si,

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 60: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: UNITATEA LINGUISTICA 59

dac al lui Boerebista Decebal retragerea strategics a lui Au-relian le-a readus in 271, la linia Dundrii. Dar urma nestearsaa Romei in Dacia n'a fost numai opera anexarii si ea n'a pututfi inlaturata de evacuarea militara ; prin obisnuinta limbii latine,mai mult Inca cleat prin coloniile veteranilor cives Romaninegotiandi causa In Dacia consistentes, ea a putut sa supravietu-iasca stapanirli politice a imperiului. In secolul al IV-lea, Romaniaorientala depasea Ia nord limitele imperiului de rasarit, dar cen-trul sau era pe malul drept al Dunarii atingea prin valea Mo-ravei, regiunile romanizate de-a-lungul caii transversale din Bal-cani: via Egnatia.

Dupa patrunderea Slavilor in cursul veacului al VI-lea si alVII -lea, in toata peninsula balcanica, situatia a fost profund mo-dificata. Fara indoiala, viitorii Aromani au trebuit sa fie impinsicatre Pind Tesalia, stramosii Megleno-romanilor sa se ame-stece putin cate putin cu Bulgarii centrul romanitatii orientale,din care a iesit poporul roman modern, a trebuit sa se gaseascaimpins inapoi catre nord, In regiunea Daciei Traiane pe care Slaviio parasisera pe care a trebuit, dupa cum ne arata cronica luiNestor, sa o cucereasca dela cele cateva triburi care o mai ocu-pau Inca. Unitatea linguistics a poporului roman nu e numai-decat un argument pentru a dovedi data recenta a stabilirii salein tinuturile pe care le ocupa acum. Nici unitatea limbii ruse,aproape lipsita de dialecte in imensul spatiu pe care-1 ocupa inzilele noastre, nici aceea a limbii roman nu ar putea fi conside-rate altfel decat ca o particularitate caracteristica cu totul ex-plicabila de altfel, din punct de vedere istoric, prin schimbul con-tinuu de populatii de Ia un mal la celalt al Dunarii patrun-derea reciproca a dialectelor lor.

$tiu ca se face mult caz de toponimia slava a vechii DaciiTraiane, unde nu s'a pastrat nici un nume de oral din epoca ro-mana si cea mai mare parte din cursurile de apa au nume cu totulslave. Poate ar trebui sa se tina seams, mai mult decat s'a facutpang acum, de traducerea ntunirilor de localitali: sunt astfel In

Pu§cariu, op, cfl,, p, 112,

§i §i

§i

§i

§i

§i

§i

1),

§i

')

www.dacoromanica.ro

Page 61: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

60 o ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

Dobrogea §i la gurile Dundrii cateva exemple cu deosebire izbi-toare. Satul Petra din epoca romans a devenit Camena, ceea ceinseamna acela§i lucru in limba slava, iar Lykastomo, vechiulnume grecesc al imbucAturii bratului Chilia, ne-a dat numele mo-dern de Va 'coy, in care se regase§te slavul vlk, care corespundeexact lui Atixos, lupul in limba greaca. Se crede acum ca §i Ozo-limna, numele medieval al lacului Raze 1m, nu e deck tradu-cerea slavA a grecului Halmyris, Soli in limbs slava reprezintandrklacina greaca as, adica Sare 1). De asemenea vechiul numeal Bistritei, Repedea, se regase§te intr'un afluent al ei 2). E in-contestabil ca influenta slava a fost foarte puternica in toata aceastaregiune nu mai putemica totu0 ca aceea a populatiei romanicein actuala Iugoslavie, a carei toponimie i-a pastrat deopotrivaamintirea, mai ales in regiunile de pa§unat, dar care nu a devenitmai putin o regiune slava, prin acela§i proces de infiltratie §ide emigrare nesimtita a populatiei primitive 3).

Ceea ce s'ar putea conceda partizanilor teoriei imigratiei eca regiunea dela est de Carpati, Moldova §i Basarabia, a fostdesigur ultima etapa a expansiunii romane in Evul Mediu. Daraceasta nu indreptate§te deloc teoriile unor slavi§ti, caci in urmaSlavilor, dupa afirmatiunile lui Iordanes §i Procopius, aceste tinu-turi au fost ocupate succesiv de popoarele stepei, Iranieni, caAlanii, sou Turci, ca Pecenegii §i Cumanii. Asupra acestor nomazi,care au lasat urme nu mai putin evidente ale stapanirii lor, intoponomia acestor provincii orientate 4), mai mult Inca deckasupra rarna§itelor triburilor slave, au cucerit elementele inaintateale populatiunii romane tinuturile, care au alcatuit in secolul alXIV-lea principatul Moldovei, deslipit de influenta regatului apo-stolic al Ungariei. Dar Inca din ultimii ani ai veacului al XIII-lea,

1) P. Dobrogea v. T. Sauciuc-SAveanu, 0 inscriplie latind . . . din satul Petra,Camena de azi, Analele Dobrogel, XV (1934), p.3 a extrasului si urm. si V. BogreaIn Revista !storied, XII (1926), p. 8 in n. V. si Gr. Nandris, The earliest con-tacts between Slays and Roumanians, Slavonic Review, XVIII (1939) p. 144.

') S. Puscariu, in La Transylvanie, p. 41.') P. Balcani v. S. Novakovid, Les probMmes serbes, ibid., pp. 256-57.4) Philippide, op. cit., II, pp. 362 $i urm.

www.dacoromanica.ro

Page 62: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: LINITATEA LINGUISTIC/1. 61

cum o dovedesc actele notarilor genovezi dela Caffa, Romaniise aflau stabiliti in mediul cosmopolit al targurilor de negot dinCrimeea 1). E si aceasta o dovada destul de evidenta a patrunderiifor in vaile dela est de Carpati, mai curand decat vor sa o admitsprotagonistii imigratiei recente.

Exists totusi in aceste ipoteze un fapt care ramane nelamurit:tacerea izvoarelor istorice asupra acestei populatii romanice, a careiexistenta si ale carei miscari le arata in acelasi timp cercetarilelinguistice. E argumentul ex silentio, care a fost atat de des folositpentru a contesta Romani lor orice continuitate si once asezarestatornica pe teritoriul lor. E locul sa examinam aceasta chestiunedeosebit si vom fi nevoiti sa punem problema intelesului exactal numelor, pe care relatiunile si diferitele texte ale Evului Mediule atribue populatiunilor tarilor balcanice si dunarene: este eletnic §i trebue sa intelegem a sub cutare rubrics, se ascunde cutarepopor bine determinat, cu limba si trasaturile sale caracteristice,sau numai geografic §i se confunda in aceeasi regiune, natiu-nile diverse care au parcurs-o si au locuit-o ? Tata ceea ce vomincerca sa precizam.

') Cf. G. I. Bratianu, Actes des notaires de Pent et de Gaffe, p. 267 {ti Vicineet Cetatea Affid, pp. 134-35,

www.dacoromanica.ro

Page 63: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

CAPITOLUL V

ORIGINILE POPORULUI ROMAN:

Etnografie geografie

Cele dintai mentiuni despre Vlahi sau Valahi, numele careeste atribuit poporului roman in izvoarele cele mai vechi aleistoriei sale, ii arata imprastiati pe intreaga intindere ocupatiodinioara de catre romanitatea orientala. S'ar putea incepe cumisteriosii Riapenxivot, care ar fi Vlahii de langa raul Rihios,din Halchidica, in veacul al VII -lea 1). Numele for fiind Inca indiscutie, nu-i vom aminti decat in treacat ; dar in 976, scriitorulbizantin Kedrenos arata ca fratele regelui bulgar Samuil ar fi fostomorit Intre Castoria Prespa, in Macedonia, de catre Vlahii ca-rausi (Hmea Tocov BAcizaw dor Co5v)2). Cqtiva ani mai tarziu, insusiVasile at II-lea Bulgaroctonul, confers unui oarecare NocovAnCticstapanirea asupra Vlahilor din tinutul Heladei, adica al Tesaliei. Intimpul luptelor impotriva Bulgarilor, in 1014, cea din urma rezistentaa armatelor lui Samuil a fost infranta, Intre Serres si Melnik,in trecatoarea KtisflaByyov, al carei nume are in mod neindoios,un aspect romanesc aminteste Campulungul din Muntenia siMoldova, primul fiind amintit de o inscriptie Latina din 1300.In secolul al XLI-lea, aceste mentiuni devin tot mai numeroase, panela pomeni in 1166, in armatele lui Manuil Comnen, care trebuiau

Cf. T. Capidan, Aromdnii, p. 26 si urm.; S. Puscariu, Anciennete des eta-blissements macddo- roumains, Balcania, 1, p. 22.

') Asupra interpretarii acestui text, v. Bogrea In Bulletin de l'Institut p. Murkde !'Europe Sud- orieniale, VII, p. 50.

ft

@i

@i

www.dacoromanica.ro

Page 64: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE $1 GEOGRAFIE 63

a lupte impotriva Ungurilor, adunandu-se in regiunile invecinateMarii Negre, un mare numar de Vlahi i care se spun a fi coloni5tiItalieni de odinioara o. Acest text din cronica lui Kinnamos a datloc unor vii discutii, cu drept cuvant este greu sa se deosebeasca:acest mare numar de Vlahi erau ba5tina5i din regiunea gurilorDundrii on erau pur simplu recrutati din provinciile balcaniceale imperiului 1). Oricum, cu o jumatate de secol mai inainte, In1114, Ana Comnena amintea pe Vlahii care calauzeau la trecereaDunarii pe navalitorii Cumani pe unul dintre conducatorii lor,cu numele slay de llovSlAog sau Budila, care alerga sa -i dea detire impAratului Alexis, in tabara sa din Anchialos. Mentiunea din

vestita Chanson de Roland, Blos, prive5te desigur pe Vlahii din Bal-cani : dupa d. Gregoire, pe acei din Epir sau poate chiar dinAlbania'). Dar se 5tie precis a in 1164, inainte ca unitatile valaheale armatelor bizantine sa se adune in campia Dunarii, AndronicComnen a fost prins de catre pastori valahi la hotarele Galitiei.

0 inscriptie runicA dela sfa'r5itul secolului al XI-lea arninte5teomorirea unui' calator din Scandinavia, Rothfos, de catre Bla-kumen care 1-au intalnit, in drumul spre Marea Neagra 5i Con-stantinopol, deci cu toata siguranta undeva la hotarul dintre Mol-dova 5i Galitia. Amintim in sfar5it ca un izvor unguresc din se-colul al XII-lea, vestita cronica a notarului anonim mentioneazaca Ungurii, in timpul cuceririlor arpadiene, au gasit in Panonia* Vlahi pastori romani n care sunt neindoios ramuri ale ace-

popor 3), 5i ca. Cruciatii lui Frideric Barbarosa trebuiau saintalneasca in regiunea Ni5ului, la granitele actuale ale Bulgariei5i ale Serbiei, rezistenta altor Vlahi, care tocmai se rAscula-sera, sub conducerea capeteniilor lor, Petru Asan, impotrivastapanirii imperiului grec.

E limpede ca toate aceste indicatiuni se refers la diferitele ra-muri ale poporului roman, cu toate ca la Ana Comnena, ca 5i inunele texte sarbe5ti, este o tendinta de a confunda sub acest nume

1) L. Tamas, op. cit., II, p. 51.') H. Gregoire et R. De Keyser, La chanson de Roland et Byzance, By-

zantlon, XIV, (1939), p. 290-91.)) Ed. JuhAsz, Bibliotheca Script. Medii Recentisque Aevorum, p. 8.

gi

ti

si

tiInt*

www.dacoromanica.ro

Page 65: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

64 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

de a Vlahi n pe toti pastorii din Balcani 1) si ca mai tarziu acestflume etnic a avut si un inteles social bine determinat, asupracaruia vom avea prilejul sa revenim mai amanuntit. Dar acestnume de a Vlah n este departe de a fi singurul prin care izvoarelemedievale, grecesti on latinesti, ne arata in aceasta vreme po-porul roman, in regiunile diverse locuite de el.

Este de observat mai intai mania arhaizarii la scriitorii bi-zantini, carora le place sa-si desfasoare cu once prilej eruditialor clasica.

Asa se explica de ce pentru Choniates, Vlahii din Hemus suntInca Moesieni, dupa vechiul flume al provinciei, dupa cum pentrualti cronicari, toti cei ce locuesc la nordul Dunarii sau al MariiNegre sunt denumiti Sci(i, indiferent daca acest nume se aplicade-a-lungul vremurilor, Gotilor sau Hunilor din primele veacuriale Evului Mediu, Pecenegilor sau Cumanilor, on chiar Tatarilordin epoca mai noua 2).

Dar este in acest obicei, pe care am avut prilejul semnalam,mai mult cleat o chestiune de mods, sau o grije de eruditie: esteintelesul limpede, teritorial, al numelor etnice din Evul Mediubalcanic si dunarean.

Trebue adaogata o nuanta, a carei importanta nu e de neso-cotit pentru interpretarea lor: aceste flume etnice nu an numaiun inteles geografic, care se refers la teritoriu mai mult decatla populatie, ele privesc elementul cuceritor sau clasa stapani-toare care exercita asupra acestui teritoriu o dominatie on o in-fluents politica, pe baza unui drept oarecare. Acest fapt repre-zinta o trasatura caracteristica pentru toata istoria balcanied :

Poporul de rand nu era tinut in seams, si aceasta situatie infe-rioara hotara in acelasi timp si de soarta limbii sale. Stegarii eraunobilii, care mergeau sub baniera regelui sau a imparatului lor.Nu trebue sa uitam nieiodata starea de pasivitate supusa, in carese afla in aceasta vreme sentimentul national. Puterea si organi-

1) S. Novakovi6, Les prablemes serbes, ibid., p. 457, starea nomads opus3genului de viati al cultivatarilar.

') V. in aceasta privintA Vasmer, Die Iranier in Sadrussland, p. 8.

sa-1

www.dacoromanica.ro

Page 66: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORGLUI ROMAN: ETNOGRAFIE GEOGRAFIE 65

zarea senioriala erau trasatura caracteristica a Evului Mediu.Daca cutare suveran ajungea destul de puternic, pentru a cotropitoata peninsula balcanica si a stapani intreaga nobilime, ar fiavut dreptul de a-i da semnele alese de el, atata timp cat putereasa ajungea sa-i spirijine nazuintele n 2).

Iata de ce documentele italiene dela sfarsitul Evului Mediunumesc pe Romanii care ajung in aceasta vreme in targurile denegot din Crimeea, o Unguri u. Este vorba inteadevar de Ro-manii din provinciile dunarene, asupra carora regatul Ungarieiafirma drepturi sau pretentiuni de suzeranitate. Nu exists cea maimica indoiala asupra nationalitatii o Unguroaicei » Marioara din1290; ea este tot atat de unguroaica ca Ungurii » amintiti in1469 sau 1470, in registrele de socoteli din Cafa si care se numescStanchus, Demetrius, Radus sau Stoicha. Cateodata actul men-tioneaza ambele calitati: Velachus sive Ungarus, Valah sgu Ungur.Se spune de asemenea fara deosebire, tot in 1470: Teodorus Vela-chus Pollanus t Teodor Romanul Polon *. Matias Ungarus Pol-lanus e Matei Ungurul Polon u 2). Ambii termeni sunt deci intre-buintati unul in locul celuilalt,,fara deosebire.

Intelesul geografic este aci cu totul evident: este vorba deValahi, « din partile Ungariei » din aceasta regiune pe care can-celaria patriarhatului de Constantinopol o denumeste « Ungro-Vlahia » din cauza vecinatatii .cu regatul Sf. Stefan 2), deoarecesuprematia politica a acestuia din urma se intindea pe ambele partiale Carpatilor cele dintai monete ale principilor Tarii Ro-manesti ai Moldovei ale acestora din urma pans lasfarsitul veacului al XV-lea poarta Inca scutul fasciat cu armelemaghiare.

Moldova va fi de asemenea pentru patriarhat Rusovlahia,Valahia vecind Rusiei, care a suferit la un moment dat influent'sprincipatului rusesc al Galitiei. Este foarte posibil ca Ongari

') Novakovi6, ibid., p. 464.') V. Vicina et Cetatea Albd, pp. 132 urm.') V. Bogrea, Ungro-Vlahia, Univ. din Cluj, Anuarul Inst. de 1st. Nationald,

II, pp. 366-68.

5

iii

si

91

o

ii

Si

www.dacoromanica.ro

Page 67: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

66 la ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

infideli din cronica lui Stefano Magno, care se gasesc in primeleranduri ale armatei bizantine in noaptea de 24 spre 25 Julie 1261,in timpul reludrii Constantinopolului de catre Greci, sa nu fieajutoare cumane, de care regele Ungariei s'ar fi putut cu greulipsi in timpul razboiului impotriva lui Otokar de Bohemia §ia Bulgarilor, ci Romani dela. Dunare, care intalneau fara indoialala portile capitalei o populatie aromaneasca, pe care o mentio-neaza Pachimere.

Vlahii dundreni aveau de altfel in acea epoca aceea§i tactics§i acela§i echipament de lupta ca §i Cumanii, care le erau adeseaaliati sau conducatori. Aceasta cucerire a Constantinopolului decatre auxiliarii care patrund in ora., printr'un canal subteran, §ideschid poarta Selimbriei armatelor lui Alexis Strategopulos, ar fideci eel dintai fapt de arme cunoscut, la care ar fi luat parte trupevalahe din partile Ungariei a 1).

Avem toate motivele sa credem ca aceasta regula, de a de-semna poporul prin teritoriul sau fi pe supu§i prin stapanitoriisau suzeranii lor, a fost observata atat de izvoarele bizantine cat§i de actele italiene.

S'a incercat sa se stabileasca in legatura cu acest fapt uneleprecizAri, care sunt greu de admis in intregime. Astfel, Dicu-lescu, ,care voia sa atribue Gepizilor o importanta mai mare decataceea pe care au putut-o avea in realitate in alcatuirea poporuluidaco-roman, a descoperit inteun text al lui Teofanes o distinctieciudata, pe care el socotea ca trebue s'o aplice stramo§ilor acestuipopor 2).

In timpul expeditiei intreprinse de generalul bizantin Priscusin anul 601, impotriva Avarilor, dincoace de Dunare, se vor-beVe de un numar oarecare de prizonieri luati de catre trupeleimperiale, dintre care 3000 Avari, 800 Slavi, 3200 Gepizi §i 2000e Barbari a (xal Baefideovg Staxatov0.

Ace§ti a Barbari a fara alt calificativ, deosebiti de Gepizi, deAvari §i de Slavi, erau Daco-romani, pe care un cronicar bizantin

') Mina et Cetatea Alba, pp. 136-37.2) Diculescu, Dle Gepidett, I, p. 224.

i

www.dacoromanica.ro

Page 68: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPQRULUI ROMAN: ETNOGRAFIE $1 GEOGRAFIE 67

nu putea sa-i numeasca « Romani *, deoarece acest nume erarezervat Romeilor, `Pcoactiot, adica Bizantinilor insi§i. Deli aceastaipoteza a fost contestata '), ea nu este mai putin ingenioasa ; eapoate fi apropiata de pasajul cu mult mai recent, din cronica luiChoniates, pentru care Vlahii numiti alts data Moesieni, sunt 4; bar-

barii care locuiesc muntii Hemus a 2), zoos xara zdy 'Army TO 5eocBaefideovc. Dar este si mai probabil ca scriitorii bizantini sa fipus populatia de limbs romans din aceste regiuni In randul« Hunilor v on a e Scitilor », asa cum numeau ei pe stapanii vre-melnici ai tarilor dunarene.

Se. observa ca Incepand din secolul at X-lea, numele de a Vlahi »a castigat tot mai mult teren si a devenit de o intrebuintare curenta.Ceea ce este mai curios, este ca textele italiene, care confunda peRomanii dela Dunare cu Ungurii, deosebesc pe Aromanii din Bal-cani prin numele lor de Vlahi. Am gasit exemple in Analelegenoveze, ca si in actele notarilor venetieni 3). Acest obicei nuface decat sa confirme regula pe care ne-am propus sa o sta-bilim : in Balcani, Vlahii sunt din punct de vedere politic o na-tionalitate distincta §i un popor independent, chiar inainte dealcatuirea statelor dunarene ; pentru cronicarii si geografii arabi,imperiul Asanestilor si Bulgaria sunt Inca la inceputul veaculuiat XIV-lea taro Valahilor s 4).

Vlahii nu au fost confundati cu numele vre-unui alt poporcare i-ar fi supds stapanirii lui, deoarece ei insisi au fost, cel putinla inceputul celui de al doilea imperiu bulgar, un element domi-nant si poate chiar clasa conducatoare a noului Stat.

De aici, pand la a presupune ca termenul de a Vlah e one Valaheste de asemenea de origin balcanica si ca Bizantinii 1-au primitdela Slavii din peninsula 3), care ei insisi 1-au mostenit poatedela Germani, nu este decat un pas si Inca nu prea greu de facut.Numai ca aceasta constatare ne poate duce la o alts con-

1) L. Tamas, op. cit., pp. 30 1i urns.') Ed. Bonn, p. 482.') Cf. Vicina et Cetatea Albd, pp. 137-38.4) V. p. izvoare, ibid., pp. 39, 131.') Diculescu, op. cit., p. 225.

5

a

www.dacoromanica.ro

Page 69: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

68 0 ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

cluzie, mai riscata, care, de ar fi acceptabila, ar confirma existentaa cloud elemente in populatia daco-romans: Romanii autohtoni§i emigrantii din regiunile balcanice notarul regelui Bela men-tioneaza pe Blachi ac pastores Romanorum §i geograful anonimdin veacul al XIV-lea pe Blazi care au pardsit pascua Romanorum.Nu este oare in aceasta manta o deosebire, care ar preciza o ori-gine teritoriald, opunand cele cloud ramuri ale aceluia§i popor,

pastorii Romanilor u, ba§tina§i ai regiunilor carpatice §i duna-rene, Blahilor, a Vlahii * de origine balcanica ?

De§i indrazneatd, aceasta ipotezd este totu0 in domeniul posi-bilitdtilor. Este adevarat ca cercetatori recenti au admis identi-tatea celor doi termeni: Blachi ac pastores Romanorum, precumne intampind aiurea Sclavi ac Boemi, popoare de acela0 gen,

gleichartige Volker *, ac avand aci intelesul lui « adica u. Daraceasta nu exclude posibilitatea a cloud ramuri foarte apropiateale aceluia0 popor, vorbind dialecte ale aceleia§i limbi. Ea estede aitfel admis in parte qi de d. Tamds, care vede insa in pa-storii a Romanilor u amintiti de Anonim in Panonia, la venireaMaghiarilor, o populatie romanica asemanatoare Ladinilor dinRetia, care bine inteles n'are nimic comun cu Vlahii §i ar fi dis-parut lard urme dupd cucerire. 0 data ce am admite existentacelor cloud ramuri ale romanitatii orientale: una a Dacoromanilorfamgi la nordul Dundrii, cealaltd a Vlahilor din Balcani, §i amtine seams de curentul neintrerupt de migratiuni, fie periodice

transhumanta pastoreasca fie de transplantare in not a§e-zari, este aproape imposibil sa nu ajungem la concluzia unei fu-ziuni, din care rezulta de aitfel unitatea limbii roman de astazi 1).

Exists un alt fapt care confirma interpretarea, In acela0 timpteritoriald §i politica, a numelor etnice ale poporului roman inizvoarele medievale: este valoarea social's care se adaogd, foartede timpuriu, numirii pe care §i-o da singur. Este caracteristic canumele cu adevarat national, rumein, a avut un sens pejorativ din

') P. intreaga bibliografie v. N. DrAganu, op. cit., pp. 14 si urm. gi L'iinciennetdet l'expansion du peuple roumain d'apres la toponymie, l'onomastique et la langue,Balcania, I, p. 40. L. Tamas, Arch. Eur. Centro-Orientalis, II, p. 360 si urm. V.si mai sus, Cap. IV, p. 57.

m

www.dacoromanica.ro

Page 70: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE GEOGRAFIE 69

punct de vedere social; rumanii din documentele romanesti delasfdrsitul veacului al XVI-lea si al XVII-lea sunt taranii legati derobia ogorului, coloni et iobagiones ale actelor latine din Transilva-nia 1). Inainte de aceasta epoca, in documentele redactate in slavo-neste, la nord de Dundre, in veacul al XV-lea, cuvantul « vlah * tinelocul aceluia de « ruman N. Doud texte sunt mai ales caracteristice:domnitorul Moldovei, Stefan cel Mare, intr'un fel de proclamatie,adresandu-se locuitorilor din tinuturile Brailei, Buzdului si Ram-nicului &drat, pentru a le aduce la cunostinta ca sustine drepturilela tronul Munteniei ale unui pretendent, numeste deosebit peboieri, pe cneji pe «saraci ». Muntenii ii raspund in numeleboierilor, cnejilor si vlahilor. Este !impede ca cele dintai cloud'categorii, ale cdror denumiri sunt slave, reprezinta aristocratia sipe proprietarii liberi, in timp ce ultima, aceea a 0 saracilor » sau a«Vlahilor », reprezinta populatia sateasca neliberd, legatd de ogor 2).

S'a putut presupune, cu oarecare aparente de adevar, ca inaceasta epoca tarzie, intelesul pejorativ al unui nume etnic repre-zinta amintirea unei stari sociale politice anterioare in speciala unei stapiniri a Slavilor, la nordul Dundrii, peste populatiade limbd romans pe care si-o facuserd tributary si care era supusd&aril castiului datorat invingatorilor 3).

Nu s'a facut indeajuns legdtura intre aceasta ipoteld gi dis-cutia inceputd mai de mutt, In literatura istorica apuseand, injurul intelesului social al termenilor Francus §i Romanus, in textelejuridice ale perioadelor merovingiene carolingiene. Fustel deCoulanges deosebise trei intelesuri ale fiecarei denumiri: Francus

om de neam franc, In inteles etnic ; locuitor al regiunii Francia ;om liber, homo ingenuus. Iar Romanus om al populatiei indi-gene, in regatele barbare; locuitor al Romaniei, din rasdrit saude miazd-zi (Italia sau Galia meridionald); eliberat din servitutea

1) C. C. Giurescu, 1st. Ronuinilor, I, pp. 238 urm.') I. Bogdan, Doc. privitoare la rela(iile Tarii Roma nevi cu Brasovul si cu

Tara ungureascd, I, pp. 282 gi urm.') Giurescu, op. cit., p. 243 qi urm. V. R. Rosetti, Despre originea si trans-

formarea clasei stapeinitoare in Moldova, An, A. R., seria a 2-a, XXV (1906) pp.147 qi urm.

$1

§i §i

§i

§i

$1

$i

gi

www.dacoromanica.ro

Page 71: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

70 0 ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

personals (sclavie), dar legat de pamant: liberti, colliberti, colon').fat in concluzie, aceasta constatare: a cel putin un lucru e sigur,e ca exista in statul merovingian o class de oameni denumita,far' consideratiuni de origine, homines romani §i care erau man-duiti printre eliberatii a tabulari 8 2).

Aceasta parere a ilustrului istoric al a Cetatii Antice * si aa Institutiilor Politice ale vechii Frante 8 a fost combatuta cuinversunare. In cartea sa asupra a Invaziilor germanice *, d. Loto considers cu desavarsire inlaturata. a Fustel de Coulanges, nespune d-sa, a pus la contributie comori de ingeniozitate pentrua incerca sa demonstreze ca, in aceste legi, cuvantul Romanusinseamna, nu proprietarul roman liber, ci eliberatul, a carpi con-ditie socials, la Romani ca si la Germani, era mult inferioardcelei a omului liber din nastere, ingenuus. Aceasta teza subtilasi fragila a fost inlaturata lard crutare de Julien Havet in Franta,Theunissen in Belgia, Waitz in Germania. Nimeni nu o mai ac-cepts * 8). De asemenea, cu toata autoritatea invatatilor ce Il sus-tin Inca, intelesul de a liber * al cuvantului francus i se pare con-testabil; cel mult poate fi vorba de oarecare confuzii in jurul unuiradical germanic frech, care a putut fi apropiat pe urma de inte-lesul libertatii.

Fara a relua aci discutia in amanuntele ei, trebue sa constatamtotusi cal in ultimul timp ea a inceput din nou. Intr'un articolrecent, d. S. Stein, dupa ce atninte4te ca a in una din limbile ro-manice, cea romans, cuvantul roman avea intelesul de a taran 4(simplificare poate excesiva a rumalei), ajunge la incheierea caambii termeni, Romanus-Francus a trebuesc intelesi in sens socialsi de breasla, nu in cel national, deoarece contrastul nationalnu e dovedit nicaieri, fund putin probabil pentru vremea maiveche si cu totul exclus pentru cea carolingiana * 4). Iata-ne deci

Fustel de Coulanges, Nouvelles recherches sur quelques problemeas d'his-mire, pp. 370 si urm.

') Ibid., p. 365.Les invasions germaniques, p. 196.

') S. Stein, Der Romanus * in den frlinkischen Rechtsquellen, Mist. Viertel-Jahrschrift, XXXI, 1937, pp. 244, 249-50. Cf. Mitt. des Inst. f. °stem Geschlchts-forschung, 1929,

9a

www.dacoromanica.ro

Page 72: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORLILGI ROMAN: ETNOGRAFIE GEOGRAFIE 71

intorsi, in carecare masura, la teza lui Fustel de Coulanges. Negra'bim Insa sa adaogam acum aceasta teorie intampinahotarite impotriviti 1).

Desigur problema e mult mai complex:a in textele legislativeale Regatului Francilor, decal in diplomatica romaneasca dinsecolul al XVII-lea. La noi, intelesul social este limpede. In pri-vinta originilor, chestiunea famine insa deschisa. S'ar putea pre-supune ca pentru a exploata mai usor regiunile cucerite, stapaniibarbari din primele veacuri ale navalirilor au imprumutat delaimperiul de rasarit legatura colonatului si au « fixat * de pamantulpe care 11 lucrau, in folosul lor, pe o Romanii a bastinasi sau aduside peste Dunare. Poate au pus capat, prin astfel de masuri, nesta-bilitatii periodice a pastoritului. De altfel insasi legislatiunea im-perials, in secolul al IV-lea, oprea pe pastori de a calari 2). Aceastadispozitiune a Codului Teodosian va fi fost desigurnu numai in Italia, unde mai de mult pastorii Apuliei tulburauasezarile orasenilor din tinuturile de miaza-zi ale peninsulei, darsi in acele provincii din Balcani, in care produsul principal erabranza, o casul Dardanic *, de e sa dam crezare tratatului de geo-grafie economics a Imperiului, scris pe la anul 350 cunoscutsub numele de Expositio totius mundi 3). Fara a avea acelasi in-teres ca fiscul imperial, constrans sa aseze de veci pe oricine, incategoria sa la local sau, Barbarii puteau ei sa afle un foldsin restrangerea libertatii de miscare a supusilor for o romani *.Ajunge de altfel sa amintim sfatul pe care cronicarul sirian 11 atri-bue Avarilor, dupa navalirea for in peninsula balcanica Iesiti,semanati ¢i secerati; nu vom lua decat jumatate din bir * Chiarusurand sarcinile locuitorilor, asa cum faceau regii barbaridin apus, ei Inca preferau sa-i tie statornici pe anumite locuri,decat urmandu-si turmele in vaile necercetate ale muntilor. Dupa

1) Cf. replica in Rev. Beige de Philologie et d'Illst., XVIII (1938).') H. Dessau, Gesch. der ramischen Kaiseszett, U, 1 ,p. 415. Cf. Cod. Theod.,

9, 30, 2, 5.') V. A. Vasiliev, Expositio Tottus Mundt, Seminarium Kondakovianum, VIII,

1936, pp. 15 si 25.4) V. mai sus, p. 35.

$1

ca ¢i

aplicabild,

si

¢i ¢i

¢i

www.dacoromanica.ro

Page 73: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

72 0 ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

cum Longobarzii, prin stapanirea for in Italia, au contribuit launificarea linguistics a peninsulei, micsorand contrastul intrevorbirea dela miaza-noapte si cea dela miaza-zi 1), s'ar putea spuneca Avarii urmasii for de aceeasi origine, in stapanirea tinuturilordunarene mai mult deck Slavii, ce le-au fost si ei supusi audat un insemnat ajutor procesului de statornicire a populatieiromanice romanizate, impunandu-i sa lucreze pamantul infolosul lor. In once caz, chiar daca n'au putut aplica in intregimeinstitutia, au contribuit sa inradacineze pe malul stang al Dunarii,notiuni imprumutate vietii provinciale de pe malul drept ; insatrebue remarcat ca, in Balcani, a vlah n in inteles social insemnasi mai tarziu pastorul liber, pe and Ia nordul Dunarii, trebuesubliniat un alt inteles al acestei denumiri gi o concluzie care sedesprinde din ea. Este evident ca daca rumen era Inca in vremu-rile moderne, taranul legat de ogor, e pentruca Romanus repre-zinta pentru navalitorii Germani, Slavi sau Avari, din indepar-tatul Evul Mediu, pe colonistul fixat de movie. Acest termen areasa dar aci un sens de stabilitate, iar nu de migratiune ; de subjugareagricold, iar nu de libertate pastoreasca 2). El constitue pans Iaun oarecare punct, un argument in faVoarea continuitatii romanesi a influentei institutiilor imperiului de rasarit la nordul Du-narii, chiar dupe sfarsitul stapanirii sale politice militare inaceste tintituri. El poate fi interpretat ca o confirmare adeosebirii ce am incercat sa o stabilim, intre ramura autohtonaa Romanilor din Dacia si u Vlahii n imigrati din regiunile bal7canice. Bine inteles ca in curand aceste notiuni s'au confundat.

Aceasta particularitate confirms regula pe care ne-am sta.-duit sä o precizam. Intr'o epoca in care izvoarele istorice seocupa de stapanitorii tarii, de conducatori si de clasele conduca-toare, este foarte natural ca ele sa fi nesocotit populatia supusa.Ea trebue sa fi fost mai numeroasa fare indoiala mai cultivate,cel putin in unele regiuni, deck nomazii care navaleau o ex-ploatau. Ea nu va avea valoare insa in ochii cronicarilor si in

') W. von Wartburg, Die Entstehung der romanischen Volker, p. 150.') E. Gamillscheg, Romania Germanica, II, pp. 241 si urm.

§i

§i

§i §i

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Page 74: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE GEOGRAFIE 73

limbajul cancelariilor, decat in ziva in care ea insasi va puteainchege un stat, sau sa constitue elementele sale condu-

catoare. Dar Romanii au inceput sa joace un rol istoric bine de-finit ca popor liber, in Balcani catre sfarsitul secolului at X-leasi in ladle dunarene in cel de al XIII-lea. Faptul ca ei nu suntamintiti in mod lamurit in textele contemporane nu implicaneexistenta lor 9: el inseamna doar supunerea lor unor puteristraine, care le impun, fie numele lor etnic, fie pe acela at teri-toriului pe care 0-1 supusesera stapanirii lor.

Imi pare ca aceasta este singura interpretare a tacerii izvoa-relor, care sa nu fie protivnica logicei faptelor deosebitelor dateale linguisticii: Tari le dela gurile Dundrii au avut aceasta parti-cularitate, ca au fost intotdeauna un drum de trecere, mai muttdecat un centru politic si militar: atunci and campia Tisei si aDunarii de mijloc, pusta Europei Centrale, era o rezerva naturalsde pasune, care atragea pe nomazi cavaleria lor, iar Balcaniiopreau pe navalitori constituiau o cetate natural& in lupta lorimpotriva imperiului bizantin, drumul dela Carpati la Dunaresi la Nistru nu era decat o etapa in inaintarea navalitorilornu retina multa vreme cetele lor, pe care le alunga presiuneaaltor popoare din stepa. Iata de ce numele- etnice, care ne aratape stapanitorii succesivi ai acestor tinuturi, au variat astfel, incatBizantinii gaseau mai unor de a-i confunda sub o rubrics arti-ficiala, imprumutata dela autorii clasici.

Au fost astfel e SCiti » §i a Sarmati » pans in secolul al XI-leasi al XII-lea. Se poate interpreta in acelasi fel numele etnic incanelamurit, pe care ni-1 redau izvoare musulmane, care au fostcercetate traduse de curand. Este vorba de geografia univer-said intitulata e Hudud-al-Alam », a granitele lumii e, alcatuita in982 la Gozgan in Afganistanul septentrional, si de lucrarea per-

') V. nota recentli a d-lui H. GVigoire, Byzantion, XIV (1939), p. 303:C'est un pur hasard qui nous revele !'existence des Valaques balkaniques

avant Pannee 1145. Si nous n'avions pas une ligne de Cadrenus et le Strafe-gikon, nous n'en saurions rien; done pour les Valaques du Nord, le silencedes sources n'est pas opposable a !'evidence historique. *

$1

§i

§i

§i

§i

§i

sa-1i

www.dacoromanica.ro

Page 75: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

74 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

sianA a lui Gardizi, s podoaba istoriilor s, scrisd un secol maitarziu in nord-estul Persiei, la 1094 1).

Ambele texte, descriind popoarele turcesti, printre care 1nsirape Maghiari, mentioneazA cloud popoare crestine care sunt vecinecu acestia din urma si care se numesc, dupd hotarele lumii o,V. n. nd. r. si Mirvat, sau, dupd Gardizi, N. dr. r. si M. rdat.laid de altfel, ce spun ele: dupd anonimul afgan, tara Madjgha-rilor atinge in est muntii, la vest si la nord tinuturile Rus, lasud tribul crestin at V. n. nd. r. care sunt oameni slabi si saraci a),care poseda putine bogatii: Mirvat sunt vecini cu muntii apar-tinand V. n. nd. r. si se intind de acolo pand la tara Pecenegilorsi la Marea Neagra.

Geograful persan dela sfarsitul secolului al XI-lea este maiexplicit. s Tara lor, scrie el vorbind de Madjghari, este invecinatamath Rumului catre care curg douA marl fluvii si Madjgharii tra-iesc Intre aceste doug fluvii si cand vine iarna, cei care se depar-tasera de fluviu revin in apropierea lui si petrec iarna. Ei suntpescari si se hranesc cu peste. (In ceea ce priveste) fluviul care ela stanga for (trebue sa spunem CA) in directiunea Slavilor, esteun trib din Ram, (ai carui membri) sunt toti crestini. Se numescN. nd. r. Ei sunt mai numerosi, dar mai slabi ca Madjghari. Dincele cloud fluvii mai sus pomenite, unul se numeste Atil si celalaltDna si cand Madjgharii sunt pe malul fluviului, ei vad peN. nd. rieni. Deasupra (sau dedesubtul) acestora din urma, pe malulfluviului, e un munte mare si o apa tAsneste din el si curge pe coastalui. Dupa acest munte se gaseste o natiune de crestini care senumesc M.rdat o .

Aceste relatiuni au fost de curand analizate de savantul orien-talist, d, V. Minorsky, care a si dat o editie engleza a lui Hudud-

Asupra acestor izvoare putin cunoscute sau rau interpretate pang acum,v. Minorsky, Hudud al Alam, Gibb Memorial Series, London 1937 si Une nou-velle source persane sur les Hongrois au X-e siecle, Nouv. Revue de Hongrie, LVI(1937), pp. 305 si urm.; A. Decei, Asupra anal pasagiu din geograful person Gardizi,Omagiu Al. 01 1. Lapedaiu, Bucuresti, 1936, pp. 877 si urm.

' ) Sunt denumiti bad-dil (fricosi), ceea ce ar insemna mai degmba crestini,v. Minorsky, Nouv. Rev. de Hongrie, LVI, p. 312.

') Ibid., p. 308,

s

b

www.dacoromanica.ro

Page 76: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE GEOGRAFIE 75

al-Alam, in seria Gibb Memorial 0 de care fostul sau auditorroman, d. A. Decei, care s'a ocupat exclusiv de textul lui Gar-dizi. Concluziile for sunt destul de asemanatoare, anume casunt de comun acord sa indeparteze orice identificare caucazianaa acestor regiuni necunoscute, identificare la care Marquart insu0a sfar0t prin a renun(a 1). In acest caz, dupd cum credea Barthold,Dad, until din fluvii nu-i altul decat Llano, Dunarea; Mirvatsau Msdat, despre care se credea ca pot fi identificati cu Croatii,ar fi mai degraba Iocuitorii din Morava (Morvak in ungure0e)ai marii Moravii a lui Sviatopluk, cucerita de Unguri dupa insta-larea for in Europa Centrals. Raman atunci acest popor miste-rios al N. nd. r. sau V. n. nd. r. care se intercaleaza intre Slavi §iUnguri, de-a-lungul Dunarii on al principalilor sai afluen(i depe malul stang.

Aci interpretdrile stint foarte variate. Istoricii lsi filologii unguriau vazut in acest nume misterios o aluzie la numele unguresc alBelgradului, Nandorfejervar, qi in poporul astfel numit, fie o de-formare a numelui Grecilor, fie a aceluia al Bulgarilor 2). D.Minorsky, dupa ce a inclinat mai intai interpreteze ca o4 oarecare popula(ie romaneaka din Moldova sau chiar din Mun-tenia u, s'a hotarit sa apropie acest nume, care nu aminte0e nimicprecis, de acela al triburilor turce0i mentionate de Masadi, V. I.nd. r. care cotropeau in 934 teritoriul bizantin, sa-1 restituieca Vi nundur qi sa identifice astfel pe Onoghundur, sau Onoguri,trib bulgar trecut la cre0inism, a carui stapanire se intindea inaceasta vreme asupra populatiei sedentare din aceasta regiune 3).D. Decei a ajuns la randul sau la interpretarea romaneasca, lacare se oprise intai orientalistul sus; el o justified totu0 prin argu-mente, a caror putere trebue recunoscuta: un popor cretin, mai

Ibid., p. 110.') A. Decei, op. cll., pp. 896-97.') Minorsky, ibid., p. 310. La Masudi (934), Walandar e de asemenea un

oral bizantin. V. Marquart, Osteuropiitsche u. ostasiatische Streilzage, pp. 61,449 Siurm., uncle se face o apropiere intre acest nume 1i acel al Onogurilor, caredispar totu.si dupti nAvillirea Bulgarilor; v. H. Schdnemann, Die Kenntnis derbyz. Geschichtsschreiber v, der Ciltesten Gesch. der Ungarn. p. 9.

81

sa-I

')

www.dacoromanica.ro

Page 77: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

76 0 ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

numeros, dar mai slab decat Maghiarii, deci nu un element sta-panitor *, ci dimpotriva inferior ca putere militara, traind aproapede Dundre, sub marele munte care nu poate fi cleat lantul Carpa-tilor ; in fine pentru a ne convinge cu totul, lard a mai tine seamsde factorul religios, originea ]impede indicata: un trib az Rum,din Rum sau din imperiul roman'). Nu e aici o aluzie evidenta,daca nu la teritoriul imperiului bizantin, dar la romanitate, laoriginea romans, latina a poporului roman, origine care a izbitpe cronicarii bizantini chiar dela inceput, cand au trebuit sa seocupe de el ? 2)

In acest caz, daca se admite ca toate aceste elemente concord's§i a ele se potrivesc numai poporului roman, numele de N. nd. r.care nu seamana cu nimic din ceea ce privete acest popor, nicicu Vlahii, nici cu ii Rumanii *, trebue sa fie dupa obiceiul turc,numele vre-unei capetenii necunoscute, ce s'a dat natiunii pe careo comanda ; e cazul Osmanliilor sau acel al Selgiukizilor. Ar fisingura explicatie care s'ar potrivi acestei ciudate alaturari deconsoane 3).

Ipoteza e fara indoiala din cele mai ingenioase, dar ea pare§i mai verosimila, daca se aplica aceea0 metoda, nu numai lanumele unui stapanitor, care in mod practic e imposibil de recu-noscut in starea actuala a cuno§tintelor noastre, dar la acela alunei clase conducatoare, at unui element dominant, suprapuspoporului roman.

Am incercat ?nal, in aceasta privinta, o apropiere a numeluiredat de izvoarele arabe de acela Inca nelamurit, care apare inizvoare mai tarzii, din veacul al XII-lea §i al XIII -Iea, al Brod-nicilor. Ace§tia, pomeniti in regiuni foarte departate, de croniceleruse§ti dincolo de Nistru, de diplomele regilor unguri In Tran-silvania §i in Moldova, fusesera identificati de Onciul, dupa Us=penski, cu oamenii veniti dela miaza-noapte, of isc, BoedOvng, inajutorul rascoalei Asane§tilor. Cunoscandu-se transcrierea fante-

') Decei, op. cit., p. 898.' ) V. L. Tamtis, op. cit., II, pp. 51 §i urm,' ) Decei, ibid,

s

www.dacoromanica.ro

Page 78: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE GEOGRAFIE 77

zista a numelor slave, trecute prin deformarea pronuntarii grecesti,de catre scriitorii si geografii arabi, imi pusesem intrebarea dacaacesti N. nd. r. sau V. n. nd. r. nu ar fi aceeasi ca Vordoni sauBrodoni ai cronicarilor bizantini, si daca, sub acest nume, nus'ar ascunde un neam de razboinici slavi, sau slavizati, stapaniai a numerosului popor crestin o care ar fi Romanii din stangaDunarii 1).

D. Popa Lisseanu, adunand intr'un volum al colectiei salede izvoare textele privitoare la Brodnici, a mers mai departe sia vazut in acest popor, adesea confundat cu Vlahii, pe Bruteniimentionati in alte documente: de unde Pruteni, Romani din valeaPrutului, confundati cu a Moldovenii o dupa descalecare 2). Nu elocul de-a discuta aci aceasta ipoteza; apropierea pe care o incer-casem nu a fost insa primal de alti cercetatori, iar consoanelenumelui, transmis de geografii arabi, au dat loc la alte inter-pretari, desigur ingenioase 3).

D. Henri Gregoire, care ne-a aratat adesea o neintrecutabogatie de lamuriri si etimologii, a dat chiar in acelasi an, in cloudreviste, doua interpretari deosebite ale aceluiasi nume. Intr'o darede seams a editiei d -Iui Minorsky, intregita pe urma de alte note,d-sa vede in V. n. nd. r. pe Bciyxap, Vangari, care n'ar fi altceva,intr'o limbs slava, deck Otlynot, -Ungurii. Nu intram in exami-narea amanuntita a acestei identificari, care se pare ca n'a intam-pinat aprobarea invatatilor maghiari, deli unii slavisti i s'au aratatfavorabili °). Dar intr'un articol aparut in acelasi timp, intr'orevista germand, asupra numelui si originii Ungurilor, tot d.Gregoire ne da o versiune deosebita. Vorbind de aceiasivecini ai Maghiarilor, ne spun: «sunt evident cei 12.000 de cres-urn (fara femei si copii) pe care Krum i-a luat la Adrianopol in813, i-a asezat dincolo de Dunare si care au ramas acolo panala 836. Se stie doar ca in acest an, batand pe Bulgari si pe Ma-

') Line enigma el un miracle historique, pp. 98-101.') lzvoarele Istoriei Romanilor, vol. XII, Brodnicii, Bucure§ti, 1938.') Cf. H. Gregoire, Byzantion, XIII (1937), p. 689; F. Dolger, Byz. Zeltschr.,

XXXVIII (1938), p. 258. A. Decei, Revue de Transylvania, IV (1938), p. 451.1) Byzantion, XIII, pp. 645-50, 736-38.

$1

www.dacoromanica.ro

Page 79: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

78 0 ENIGMA g UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

ghiari, acesti Macedoneni, Adrianopolitani sau Adrianiti (Nandar,Nandarin) s'au imbarcat pe flota trimisa la gurile Dundrii deimparatul Teofil. Erau atat de lamurit Adrianiti incat, in luptaimpotriva Maghiarilor, au invocat patronajul Sf. Adrian! Izvorullui Gardizi, sau mai de grabs aceasta informatie privitoare laNandarin este astfel minunat datata o 1).

Nu am intentia sa discut elementele unei explica(ii filologice,deli chiar pentru profani forma Nandar-Nandarin pare mult maiapropiata de N. nd. r., cleat Vangari Otlyveot.

Ma voi margini la elementul istoric propriu-zis. In texteleanalizate, poporul astfel numit nu se confunda cu Maghiarii,cum ar trebui sa fie cazul, dad. numele sau ar indica triburi deaceeasi origine cu ei. E vorba de crastini, mai numerosi si maisaraci decat cuceritorii, §i care se trag din Rum, din impara(iaromans. Am mai avut prilejul sa amintim aceasta colonizare cuMacedoneni, la inceputul veacului al DC-lea, al malului stang alDundrii 2): originea for din Adrianopol e foarte plauzibild. Dare mai mult decat probabil a nu avem a face decat cu un alt aspectal aceluiasi fenomen, un alt exemplu al aceleiasi reguli. Numelede Nandar, Nandarin, reprezinta in acest caz grupul activ, con-ducator, al finigratilor transdundreni, care se dovedesc in staresa poarte armele, sa lupte sa invinga ; poporul numeros nu suntinsa ei, oricate femei §i oricati copii am alatura celor 12.000 derazboinici, ci populatia romanica, de aceeasi origine ca a lor,pe care o afla stability la poalele muntilor §i in valea Dunarii.Parasind deci, in favoarea acestei a doua ipoteze a d-lui Gregoire,incercarea inteadevar prea riscata, de-a regasi pe Brodnici intr'untext arab din veacul al X-lea, vedem dimpotriva in aceasta iden-tificare o noua Intarire a ideii de interpenetratiune a elementelordunarene balcanice ale romanismului, chiar in vremea ce aurmat navalirii maghiare, in acelasi timp o confirmare a presu-punerii d-lui Decei. Ea este de astfel conforms obiceiului de a de-

1) Le nom et l'origine des Hongrois, Zeltschr. der morgenliind. Gesellschaft,t. 91, 1937, pp. 630-42.

') V. mai sus, p. 45.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Page 80: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIE $1 GEOGRAFIE 79

semna popoarele prin numele cuceritorilor sau al conducatorilor,chiar cand acestia din urma sunt mai putin numerosi sfarsescprin a fi cu totul asimilati de catre supusii lor.

Sa nu uitam ca Protobulgarii turci au fost asimilati de supusiifor slavi, iar Normanzii orientali, Varegii sau Rusii, de triburileslave din Rusia Ideviand. acolo cuceritorii au sfarsit prin aadopta obiceiurile, credinta gi limba populatiilor cucerite; ce-idrept, si-au lasat numele noii comunitati nationale, nascute dinacest amestec, si a rezultat de aci un popor bulgar o natiuneruseasca. Daca un proces asemanator nu s'a dezvoltat in istoriapoporului roman, si daca numele sau, de o valoare socials infe-rioard, a staruit totusi in amintirea urmasilor, e poate pentrucaa schimbat prea adesea stapanitorii sal, ca numele unuia din ei sai se alipeasca si sa-i ramana deapururi. Totusi numele diferitilornavalitori au putut fi folosite pentru a-1 desemna, in cursul vea-curilor, pastrandu-se insa, ca pn substrat permanent, notiuneaunui popor numeros necajit, legat prin limbs si prin lege deamintirea acelei imparatii a Ramului, pe care o vor regasi, pestemulte veacuri, letopisetele tarilor romanesti.

si

*i

0

si

www.dacoromanica.ro

Page 81: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

CAPITOLUL VI

ORIGINILE POPORULUI ROMAN

Date le arheologice

Originile poporului roman §i arzarile sale primitive constitueastfel una din principalele enigme, daca nu cea mai greu de re-zolvat, din istoria Europei in Evul Mediu. Dupa cum s'a vazut,sustinatorii teoriei continuitatii §i aceia ai imigrarii o mai discutaInca, interpretand, dupa vederile lor, marturiile izvoarelor isto-rice. Astfel asupra catorva puncte §i in jurul unor anumite texte,oarecum clasice Eutropius on Vopiscus, Nestor sau notarulanonim acelea§i argumente se opun de un secol, in numeroaselucrari care se straduesc de a nu se asemana prea mult, ceea cenu le reu§e§te intotdeauna. Progresele cele mai insemnate au fostsavar§ite, in ultimii ani, in domeniul filologiei §i al linguisticei ; vafi deajuns de a trimite, in aceasta privinta, la darile de seams celemai complete care au fost publicate 1). Dar mai sunt o serie delucrari, ale caror concluzii au fost utilizate aiurea, cu rezultate foartevaloroase: este vorba de cercetarile arheologice, privind epocasfar§itului imperiului §i aceea a invaziilor barbare. Numai dato-rita arheologiei, s'a intemeiat marea opera de restaurare a lime-sului §i a istoriei hotarefor lumii romane, care erau tot atat de multinsemnate, prin semne de hotar §i intarituri, ca §i a nevazute » 2).

1) Cf. Dr. M. Friedwagner, Ober die Sprache and Heimat der Rumlinen inihrer Frilhzeit, Zeitschr. f. Rom. Phil., LIV (1934), pp. 641-715.

Pentru limes, vezi seria de publicatii ale Inst. di Studi Romani; cfr. si E.Kornemann, Die unsichtbaren Grenzen des romischen Kaiserreiches, Budapest, 1934.

www.dacoromanica.ro

Page 82: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

GRIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE gt

Numai folosind rezultatele sapaturilor, facute in morminteleepocii barbare, lucrarile -unui Dopsch on ale unui Rostovtzevau putut lamuri istoria acestor a veacuri intunecate n.

Aceasta nu inseamna a nu s'ar fi dezvoltat in Romania, casi in tarile invecinate, o activitate bogata intr'un domeniu ieriInca neexplorat; initiative fericite s'au manifestat aproape pretu-tindeni, de cativa ani I). Se cuvine insa de a integra, mai deplincleat s'a facut pans acum, datele arheologice in studiul originilorpoporului roman, cu scopul de a desprinde elementele not pecare ele le-ar putea aduce solutionarii unei chestiuni, pe cat devechi, pe atat de controversate.

In stadiul actual at cunostintelor noastre, nu trebue desigursa ne lasam stapaniti de iluzii: cercetarile care au avut loc delaun capat la cellalt at pamantului romanesc n'au scos Inca laiveala pentru aceasta epoca nici o descoperire senzationald, carear putea confirma sau infirma pe deplin marturia celorlaltor izvoareistorice. Se desprind totusi, din cercetarea acestor lucrari, unele tea-saturi care nu pot fi nesocotite, de n'ar fi decat pentru a dezvaluio fats noui a problemei.

Punctul de plecare at acestor studii trebue sa fie neaparat ace-ca acel al celorlalte lucrari, istorice on filologice, care au

tratat despre originile Romartilor: Dacia romana, sau mai de-graba Romania orientala; In aceasta privinta trebue sa pre-cizam, dela inceput, o chestiune de metoda. S'a accentuat tot maimult credem, pe buns dreptate caracterul imperial at istorieiromane: trebuesc considerate lucrurile, pe cat se poate, cu aceeasilargime de vedere, o marire egala, acpleia pe care o Intrevedemin spiritul imparatilor, care s'au succedat dela Vespasian la Con-stantin, ne spun un specialist al arheologiei istoriei artelor aepocii tarzii a imperiului 9. Incepand din secolul al III-lea, cen-trul vietii romane nu mai este la Roma: el este in provinciilecare guverneaza de acum Inainte, la randul lor, cu Imparatii for

') Cf. R. Vulpe, L'activitd archeologique en Roumanie: historique et Mho-graphie, Bucarest, 1938. Extras din l'Archeologie en Roumanle (Acad. Rou-maine: Connaissance de la Terre et de la pens& roumaine, IX).

') S. Ferri, Arte romana sul Danublo, Milano, 1933, p. 34.

6

ott 1i

1i

1

1i

www.dacoromanica.ro

Page 83: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

82 op ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

africani, sirieni, panonieni, iliri, care refac unitatea imperiului pebaze not 1).

Dar ar fi cu totul gresit de a desparti istoria unei provinciide a celorlalte, de a nu tine seams, in manifestarile diverse alevietii locale, pe care administratorii imperiului stiau sa le respecte,de aceasta mare unitate imperiald care se intindea dela mareaBritaniei la marginile golfului Persic. E cazul Daciei romane, casi al celorlalte provincii ale imperiului ; ea nu constitue o exceptienici pe taramul politic si administrativ, propriu-zis, nici din punc-tul de vedere al vietii economice si sociale, cu atat mai puffin inceea ce priveste manifestarile vietii religioase si artistice 2) ; cel mult,asa precum se va vedea mai departe, unele trasaturi ale acesteiasunt mai accentuate deck aiurea. S'ar putea pune intrebarea,de ce cred necesar de a stdrui asupra unor consideratiuni atatde generale si care par evidente. p fac tocmai pentrucd s'a incercatde a se sustine teza opusd, si anume ca destinele acestei provinciidundrene, care a fost cea din urma anexata imperiului si a fostdespartita de et cu mult inaintea vecinelor sale, au fost cu totuldiferite de cele ale altor regiuni ale lumii romane. Acesteargumente au fost invocate mai ales de catre acei care au cercetatsfarsitul stdpanirii romane in aceste parti. Astfel eminentul istorical provinciilor romane dela Dundre, d. Alfoldi, care s'a straduitsa demonstreze ddinuirea elementului roman in Panonia ',andla o epoca mult mai inaintata si conlocuirea sa pasnica cu std."-panitorii barbari din veacul al V-lea si al VI-lea 3), respinge cutotul continuitatea lui in Dacia Traiand, dupd invaziile Gotilorsi pardsirea oficiald a Daciei, in a doua jumatate a veacului

1) A. Alfoldi, La grande crise du monde romain au III - -e siecle, L'antiquite clas-sique, VII (1938), pp. 10-11.

') Cf. E. Panaitescu, Pro yincia Imperiul. Omagiu AI. si I. Lapedatu, Bucu-Testi, 1936, si Le grand islrade romane in Romania. Inst. di Studi Romani, 1938, p. 4.

') Der Unlergang der Ramerherrschaft in Pannonien, I, p. 19. Cf. de asemeneaPursue aus der Hunnenzeit, Archaeologica Hungarica, IX, p. 58: Die Verbindungder in Rede stehenden Keramik mit der spatromischen in Leanyfalu ergibt unseinen erwimschten Beleg fiir das Leben des Romanentums dieser Gegenden amAttfang des 5-ten Jrh. Wer die vita suited Severini des Eugippius gelesen hat,wird diese Verhiiltnisse gut begreifen kiinnen.

www.dacoromanica.ro

Page 84: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELlE ARHEOLOGIGE 83

al III-lea 2). Asa precum o afirma unul dintre discipolii saimaghiari, n nu trebue, fara a vroi sa ne leganam in iluziisa confundam conditiunile istorice ale secolului al treilea, contem-porane cu evacuarea Daciei, cu imprejurarile care, doua veacurimai tarziu, au pricinuit caderea imperiului occidental. Cea dintaiintalnire a Germanilor barbari ai veacului al III-lea cu valorilecivilizatiei romane, care li se descopere, se dezvolta Inca sub sem-nul pustiirii lipsite de -mice restrangere; navalitorii, ignorand Incacu totul foloasele unei vieti economice, intemeiate pe un sistemmonetar, au distrus si incendiat orasele si focarele de civilizatie,o data cu centrele provinciale ale vietii comerciale * 2). Dacia, pa-rasita de Aurelian, dar pierduta, de fapt, din timpul domniei luiGallienus, nu poate fi redusa la masura comuna a celorlalte pro-vincii ale imperiului, cazute in mainile Barbarilor de abia la sfar-situl secolului al IV-lea sau al V-lea. Ceea ce ne spun Salvianussi altii despre relatiile dintre provincialii acestei epoci si noiifor stapanitori, Germanii, nu poate privi Dacia din timpul celordintai navaliri ale secolului al III-lea : Gotii lui Athaulf care s'auasezat in apus, dupd cum ne spune Orosius, ca restauratori aiRomei pe care nu o putusera Inlocui, nu au nimic comun cupredecesorii lor, al caror scop era jefuirea si arderea cetatilordin Dacia, Moesia on Asia Mica. Sunt asa dar cloud teze cate-goric opuse: aceea a unei situatii exceptionale a Daciei, undenavalirea din secolul al III-lea n'a mai lasat nici o urind acolonizarii romane, si aceea care considers ca ceea ce s'a petre-cut in celelalte provincii ale imperiului in aceeasi vreme, e o bazasuficienta pentru a formula asupra evenimentelor din Dacia ojudecata asemanatoare. De altfel este greu de a admite pentru Bar-barii din secolul al III-lea, si cu deosebire pentru aceia din regiunilepontice, o atare izolare de lumea greco-romans si o Impotrivireatat de totals, oricarei adaptari la viata civilizata. Unii autori in-trezaresc, Inca din secolul al II-lea inainte de era noastra, primul

') A got mozgalom ds Dacia jeladasa, extr. din Egytemes Philologia Kozlony,1929 §i 1930.

') L. Minas, Romains, Romans et Roumains, Archlrum Europae Centro-Orien-tails, I, pp. 68-70.

60www.dacoromanica.ro

Page 85: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

84 clo ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

contact intre popoarele iraniene §i germanice, care se vor aruncamai tarziu asupra Europei, §i lumea mediteraneand, peste putintimp cuceritA de Roma; armuri de origine sarmata au patrunsastfel in Italia, Inca inainte de imperiu 1). Negustorii romani §ieleni I§i duceau marfurile §i monezile for foarte departe sprenord; ele nu erau necunoscute natiunilor care erau sa se adunemai tarziu dealungul limesului §i sa atace ceratile care-1 aparau.Dar a discuta aceastd chestiune ar insemna sa ne %am anti inlungi digresiuni; ne ajunge sa comparam aci situatia generals aprovinciilor imperiului in secolul al III-lea, cu aceea a Daciei, §isa exarninam apoi ceea ce datele arheologice pot addoga cu-noa§terii §i interpretarii celorlalte izvoare. Va fi atunci mai u§orde incheiat.

* *

Imperiul a trecut, dela sfar§itul Severilor pand la domnia ma-rilor Imparati iliri, restitutore. Orbis, printr'o criza- grozava derazboaie externe §i civile, in care a fost aproape gata sä se pra-bu§easa Intreaga sa structura economic& §i social& a fost adanczguduita, insa§i conceptia de stat §i de guvernamant a suferit,dupd atati ani de monarhie, apoi de anarhie militara, una dincele mai marl transformari ale istoriei. De ar trebui sa staruimasupra trasaturilor esentiale, care fac din acest secol de crizA oadevarata prefigurare a Evului Mediu, sunt doua care se mani-fests cu mai multa intensitate, dela un cal:oat la celalt al lumiiroman: orientalismul, care triumfa tot mai mult, nu numai insincretismul religios al vremii §i in formele not ale vietii artistice,dar §i in noul regim politic §i economic; particularismul, care intinuturile orientale este o reactiune victorioasa a vechilor Givili-zatii, §i in lumea nous& a Occidentului, o renaVere a traditiunilorlocale. Secolul Antoninilor fusese secolul pacii al prosperitatii:lumea, inlauntrul limesului, era acoperita de cetati bogate §i har-nice ; civilizatia uniforms greco-romans le intiparise, din Galii pans

') F. Altheim, Epochen der romischen Geschichte, Frankfurt a. M., 1935,II, p. 201 urm. F. Altheim §i A. Szabo, Eine Vorlanferin der grosser, Volker-wanderung, Die Welt als Geschichte, II (1936), p. 314 urm.

al

ai

si

www.dacoromanica.ro

Page 86: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 85

in Dacia si dela coloanele lui Hercule la portile Asiei, caracterulmonoton at urbanismului sau de serie si at mitologiei sale factice.Progresele romanizarii, in provinciile europene africane, atin-sesera, ba chiar depasisera, pe acele ale elenizarii in Orient, careincepuse sa dea Inapoi in fata vechilor zei ai Nilului Orontelui.Sate le totusi, mai mult cleat orasele, scapasera In parte de inrau-rirea sa; administratia clasele culte vorbeau latina greaca,dar taranii intrebuintau Inca vechiul grai al strabunilor lor: iberic,celtic sau tracic, arameic sau punic. Locuitorii cetatilor isi im-podobeau locuintele cu chipurile zeilor eroilor din Olimp sidin Capitol, dar satenii pastrau Inca olaria rustic& a timpurilorpreromane. Criza secolului al III-lea a readus deodata la supra-fata aceasta vials ascunsa a satelor, intunecata atata timp destralucirea oraselor si a frumoaselor resedinte senatoriale. Parti-cularismul fiecarei provincii razbate sub patura uniforms a stan-dardizarii imperiale: cu cat acest strat se subtia, cu atat se afirmamai deplin revansa neprevazuta a elementelor traditionale si locale.Se poate urmari aceasta evolutie, in manifestarile ei similare,in toate provincille imperiului. Isidor de Sevilla va putea incurand sa mentioneze, ca o nationalitate distincta, pe Hispanialaturi de Romani si de Goti 1).

In Africa, predicile epistolele sfantului Augustin, nu maiputin decat marturiile lui Procopius, lash sa se intrevada folosirealimbii punice. a In ciuda unei oarecare Impotriviri a arabizantilor,se pare ca trebue sa admitem, impreuna cu Gsell, ca limbapunica si urmele Cartaginei s'au pastrat sub cenuse, in tot timpulimperiului roman, a episodului vandal si a stapanirii bizantine.Cartagina a ajuns astfel timpurile Islamului, germene nesecat deorientalism, gata a reinflori n 2). De foarte departe, paenula carta-gineza prevesteste burnusul arab, indepartand toga; amuleta car-tagineza, mana lui Fatma a musulmanilor din Maghreb. Casa-toria siriana a lui Septimiu Sever, Africanul, apare ca un simbol

1) E. Patzelt, Die frankische ICuliur and der Islam, p. 38.') E. F. Gautier, Le passé d4 l'Afrique du Nord, p. 146.

si

Si

gi Si

i

i

www.dacoromanica.ro

Page 87: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

86 c:0 ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

al acestei indoite revan§e a Cartaginei §i a Orientului 1), al expan-siunii orientale §i a reactiunii spiritului local, invinse amandouade Roma, in vremea cuceririi, reinviate amandoua in timpul deca-derii imperiului.

In Siria trecusera vremurile and legionarul sapa cu mandriepe stanca muntelui Sinai: cessent Syri ante Latinos Romanos 2),Sirienii sa se dea in laturi lnaintea Latinilor din Roma. Vechiulfond aramean razbate sub poleiul greco-roman, vechile numereapar §i se mentin uneori nand la noile cuceriri ale Islamului.Vechiul Chalab reapare §i inlocue§te elenicul Beroe, vestindAlepul modern ; Hamathul biblic face sal se uite Epifania greaca§i reinvie in siriacul Hama 3). Cultele siriene se raspa'ndesc, stra-batand imperiul, negustorii orientali i§i intemeiaza pretutindenicoloniile lor ; Orientul reca§tiga incetul cu incetul cuceririle luiAlexandru §i Pompei 4). Imperiul vremelnic al Palmyrei, atingeaproape, in secolul al III-lea, limitele aceluia at Bizantului.

Tot astfel Occidentul vede rasarind in razboaiele acestei epocitulburi, un imperiu al Galiilor care paze§te cursul Rinului §i tinepiept navalirilor. Este adevarat ca nu era un imperiu galic 5). In-fluenta Romei patrunsese adanc spiritul provincialilor; el nu seva gandi sa se mai desparta de ea. TotuO, chiar in Galia, undese pregateau sa reinfloreasca marile §coli latine dela Autun, Bor-deaux §i Toulouse, « aceasta nu impiedica limba galica sa traiasca,insinuanta indarataica . Invatand limba stapanitorului, taranulnu uita niciodata pe aceea a siramo§ilor sat, §i in aceasta Galieunde viata ogoarelor redevenea stapana, taranul, cu toata stareasa de servitute, i§i pregatea legea de main Numeroase cuvintesau forme indigene au supravietuit infrangerii aparente, §i bisericainsa0 a trebuit sa adopte termeni celtici a 5). Sunt in toate aceste

1) Ibid., p. 131 si urm.') F. Cumont, in Cambridge Ancient His!., XI, p. 625; cf. C.I.L,, III, 86.') H. Dessau, Gesch. der romischen Kaiserzeit, II, p. 623.') Vezi in aceastA privintA G. I. BrAtianu, Une nouvelle histoire de ['Europe

au Moyen Age: la fin du monde antique et le triomphe de !'Orient, Rev. beige dePhilologie et d'Hist., XVIII (1939), pp. 252-66.

') M. Besnier, Hist. Romaine 10, 1 (col. Glotz, pp. 207-208.') C. Jullian, Hist. de la Gaule, VIII pp. 267-268.

si

www.dacoromanica.ro

Page 88: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 87

imprejurari imponderabile care scapa criticei textelor. a Legea pa-mantului, a spus un maestru al acestor studii, presiunea trecutului,se facea mereu simtita asupra fiintei omenesti, in ciuda legilor sta-tului roman si a obsesiunii istoriei imperiale a '). Este desigur greude a defini ratiunea acestei dainuiri a fortelor locale si de a analizaelementele care le pot destepta. Iata insa ceva mai precis, carene face sa intrezarim, in Galia, o reactiune in totul asemanatoare,desi mult mai atenuata, a spiritului local, care se manifests atatde puternic in alte provincii. S'a accentuat, cu drept cuvant, mo-notonia si uniformitatea artei antice, povara zdrobitoare a unei preaindelungate traditii, care, dupa ce a produs capo-d'operele cunos-cute, n'a reusit sa se desprinda din temele obisnuite, si reproduceala infinit a clisee a de o calitate si inspiratie inferioara. 2). Incadin acest timp, se vestise reactiunea, in triumful decoratiunii poli-crome venite din Orient, si reintoarcerea la formele locale, atatavreme inlaturate de stapanirea formulei clasice. a Se revenea,pe alocurea, la stilul liniar, la acele combinatii de cercuri on spi-rale care produsesera atat de ciudate motive in bijuteriile vechilorGali Reamintim in aceasta privinta, adaoga Camille Jullian,noua dezvoltare a simbolismului figurat, fard indoiala sub influ-entele orientale si crestine. Este posibil ca renasterea svasticei,foarte sensibila mai ales in Galia de rasarit, sa se datoreze altorinfluente, fie germanice, fie mai degraba pregalice ... a 3). In acestiani tulburi, care zdruncina puternica armatura a imperiului si asocietatii romane, un vechi fond, nu numai preroifian, dar chiarpreistoric, apare adesea la suprafata si patrunde brusc in lim-bajul si in arta timpurilor noi 4).

Daca acest fenomen este sensibil chiar in Galia, care fusesefara indoiala, dintre toate provinciile noi, impreuna cu Spania,cea mai deplin si mai adanc romanizata, cu atat mai mult el se

1) Cf. F. Lot, La fin du monde antique et le debut du Moyen Age, pp. 168-169.8) Op. cit., p. 366.') Hist. de la Gaule, VIII, 2, p. 291; cf. t. II, p. 138 si t. VI, p. 88.') Cf. A. Grenier, La Gaule Romaine, An economic survey of ancient Rome,

ed. Tenney Frank, Baltimore, 1937, III, p. 635: Printeun fel de intoarcere astarilor anterioare cuceririi romane, aristocratia a devenit mai ales ruralli D.

www.dacoromanica.ro

Page 89: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

88 ID ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

poate deslusi intr'o regiune indepartata de marile cai de comu-nicatie si de curand supusa imperiului, cum era Britania. Estedeajuns, pentru a nu lungi prea mult aceasta expunere, de a amintidescrierea patrunzatoare pe care a facut-o Haverfield, is sfarsitulcapitolului pe care it consacra Britaniei romane in timpul invazieianglo-saxone, in Cambridge Medieval History: a Limba romansdisparuse ; vechea civilizatie materials romano-britona, cu pla-nurile locuintelor sale si mobilele lor, hipocaustele si mozaicurile,pand si infatisarea broselor si a olariei ei, au disparut o data cuea. Doar aggere-le solide ale drumurilor au famas in intrebu-intare, dar si acelea cu numeroase gauri si locuri goale. Nu mairarnaneau decat franturi razletite ale uriei lumi ruinate.

far Britonii romanizati, pierz2and tara de jos, si-au pierdutorasele si tot aparatul for de vials urband. Ei se retrag in mijloculdealurilor, in tara Galilor si la nord care se ya num- i mai tarziuStrathclyde si acolo, intr'o regiune unde formele cele mai inalteale civilizatiei roman nu prinsesera niciodata radacini, au suferito schimbare usoara de inteles.

Elementul celt, niciodata stins in aceasta regiune si intaritpoate prin irnigrari venite din Irlanda, se afirma din nou. Treptat,rilmasitele civilizatiei romane au disparut la randul lor : graiulceltic a reaparut, si ca urmare, arta cella a epocii vechi a fost indea-juns de puternica pentru transmite mostenirea Evului Mediu t 1).

De fapt, cu mult inainte de cucertrea germanica, apare renas-terea elementului local, pe care romanizarea atat de superficialan'a putut s'o inabuse complet : trebue datata chiar din veaculal II-lea renasterea artei celtice preromane, care se refugiaza, infata ultimului efort al legiunilor, in partile cele mai indepartateale insulei, pentru a se afirma, cu si mai multa putere, in monumen-tele crestine din Scotia a). Este, cu un caracter mai pronuntat, dato-

1) Cambridge Medieval Hist., I, p. 381. Cf. R. G. Collingwood, Roman Bri-tain, pp. 145 gi urm. si R. G. Collingwood si I. N. L. Myres, Roman Britain andthe English settlements, Oxford, 1936, pp. 250 si urm-

') CE C. A. Raleigh Radford, Roma e Parte dei Celt( e degli Anglo- Sassoni v.dal V al VIII secolo d. C., Roma, Inst. di Studi Romani, 1938, p. 4-6. W. A.Jenny, Keltische Metallarbeiten aus heldnischer and christ licher Zeit, Berlin, 1935.

www.dacoromanica.ro

Page 90: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 89

rita circumstantelor cu totul speciale ale stapanirii romane la limi-tele extremului Occident, aceea§i evolutie care se poate observain celelalte provincii ale imperiului.

Contactul cu Barbarii era sd o accentueze §i mai mult. Ceeace se obi§nuqte astazi a se numi arta epocii navalirilor sau artairano-gotica 1), nu este altceva cleat o fuziune a preistoriei euro-pene cu orientalismul a), care s'au intalnit dincolo de limes, dupdcum se vor regasi, sub efectul marii crize, inlauntrul granitelorsale. In lumea germanicd, care n'a fost supusd stdpanirii romane,§i n'a suferit cleat de foarte departe superioritatea influentei §i acivilizatiei sale, Evul Mediu se cufunda de-a-dreptul in preistorie.

Precum in Wanda on in Anglia, ornamentatia epocii La Teneceltice reapare in miniaturile din secolul al VII-lea on al VW-lea,in Danemarca la sraqitul veacului al X-lea o piatra cioplitd aceadin Jellinge inconjurd chipul rudimentar al lui Hristos, cuMotive decorative din varsta.fierului. In Norvegia, straniile chi-puri ale unui stil animal foarte vechi se incalcesc in sculpturilecordbiei dela Oseberg §i pand sub portalul de lemn al bisericilordin secolul al XI-lea 5). S'ar mai' putea aminti Inca numeroaseexemple.

Stiu bine ca datele arheologice trebuesc intrebuintate cu pru-dentd. Incontestabil, ele ascund adesea curse, care sunt greu deocolit. i Din mormintele dezgropate, observa, nu fard ironie, d.Ferdinand Lot, se ridicd uneori fumuri vdtdmatoare care turburdspiritul cercetatorilor. Totu0 aceste descoperiri cuprind marturiipretioase, dacd se cere arheologiei tot ceea ce poate da §i nimicmai mult n 4). Si la noi, Odobescu pomenise cAndva de 0 fumurilearheologice din lulele preistorice u. Metoda cea mai bung. estede a alAtura aceste marturii acelora, pe care le aduc celelalte iz-

') C. Dawson, Les origins de l'Europe, trad. fr. p. 108.') P. Paulsen, Der Stand der Forschung ither die Kultur der Wikingerzeit,

XXII-ter Berkht der Rom. Germ. Kommission, 1932, p. 193.') F. A. von Scheltema, Die Kunst unserer Vorzeit, Leipzig, 1936, p. 176 si

urm. Cf. asemenea H. Shetelig, Prdhistoire de la NorvOge, Oslo, 1926, pp. 237-255.') Bretons et Anglais au Ve et au Vie deck. The Sir John Rhys Memorial Lec-

ture, Brit. Academy, XVI, 1930, pp. 14-15.

www.dacoromanica.ro

Page 91: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

90 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

voare istorice, si de a ne sili sa desprindem din ele trasaturile forgenerale. Daca aceasta metoda se aplica, cu mai multa amploaredecat o poate ingadui o schita prea scurta, va fi necesar sa observa'm,ca o caracteristica generala a vremii in care Dacia a fost parasitade catre legiuni, particularismul care dainueste, in fiecare pro-vincie, sub marile principii de unitate ale ordinii romane. De nuera biserica care va relua pe seama ei ideea ecumenica, nationa-lismul poate ca s'ar fi nascut cu mult inainte de rasaritul tim-purilor moderne ; dar energia de fier a imparatilor care, dela Au-relian la Constantin, au restabilit puterea imperiului 1-au trans-format, a putut sa mai intarzie cu cateva secole implinirea desti-nului sau. E limpede ca arta si graiul vremurilor protoistoriceau reaparut la suprafata, ridicate de talazul din adancuri al raz-boaielor barbare si al anarhiei militare, care distruge, impreunacu orasele, cel mai puternic meterez al civilizatiei greco-romane;procesul acestei transformari este desigur mai deplin realizat,in regiunile in care opera de romanizare era mai putin veche,deci mai putin inaintata. $i daca secolul al III-lea este in mareparte o razbunare a satelor impotriva oraselor, razbunare carea degenerat adesea in rascoala, datorim, desigur, pentru o bunaparte, arheologiei, o cunoastere mai deplina si mai exacta aacestui aspect nou al sfarsitului Iumii antice.

Ramane sa examinam acum datele ce le aflam in Dacia. 0chestiune trebue puss dela inceput: se poate constata existentauhui particularism dac, in acelasi timp cu desteptarea fortelorlocale din Africa, Galia sau Britania ? Un prim raspuns, foartecategoric, ne este dat de un text bine cunoscut, dar omis in chipdestul de ciudat de cea mai mare parte a istoricilor roman 1):este vorba de un capitol din Lactantius, De mortibus persecu-forum, 23, in care se descriu, cu numeroase amanunte si in chipfoarte viu, operatiunile censului excesele fiscului, in timpul

') Observatia d-lui Gregoire, Notes epigraphiques, Byzantion, VIII pp. 54-55.

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Page 92: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 91

marii persecutii a lui Diocletian §i a colegilor sai imperiali. Estevorba de Galerius, fiul unei dace transdunarene, superstitioasa,a adoratoare a zeitatilor muntelui * I), care §i-a atfttat fiul sa lupteimpotriva cre§tinilor : a Pretutindeni nu-i decat doliu §i jale. Ceeace stramo§ii noWi au facut adesea impotriva invin§ilor, a indraznitsa o savar§easca. impotriva Romanilor §i a celor de s upu§enieromans, pentruca parintii sai au fost supu.0 censului, pe careTraian invingator 1-a impus ca pedeapsa Dacilor, indaratnici inrascoala Tratatul inseamna de asemenea, in sarcina lui Ga-lerius, violentele care au caracterizat expeditia sa nenorocita inItalia dorinta lui de a §terge amintirea Romei de a schimbanumele imperiului roman in imperiu dac. « Este greu de crezut,spune in aceasta privinta, d. Gregoire, ca aceasta acuzatie a luiLactantius sa fie numai o acestui a armenta-rius * i-au oferit cel putin prilejul 0 3).

Gasim aci in orice caz indicatia destul de evidenta a unui a na-tionalism a dacic, deosebit de agresiv, care se manifests in insa§iepoca in care am constatat rena§terea spiritului local in celelalteprovincii. Este adevarat ca i s'a contestat lui Lactantius pater-nitatea scrierii De mortibus persecutorum 4) §i ca originea data alui Galerius n'a parut unora vrednica de incredere. Dar suntdiferite elemente care vin sa confirme aceasta presupunere: chiarnepotul sau, Maximin, al carui a nume barbar a Daia * spuneatat de mult a. Exists inscriptia contemporana dirt Frigia, dedi-

') L. 9. maser eius Transdanuviana infestantibus Carpis in Daciam novam Iran-siecto amne confugerat.

I) De mort. pers., 23: Quae veteres adversus victos lure beM fecerant, et illeadversus Romanos Romanisque subiectos facere ausus est, quia parentes eius censulsubiugati fuerant, quem Traianus Dacils assidue rebellantibus poenae gratin victorimposuit. Cf. si F. Lot : L'impM foncier et la capitation personnelle sous le BarEmpire et a l'epoque franque. Paris, 1928, p. 22.

') H. Gregoire, Byzantion, VIII, ibid.') V. Pauly-Wissowa, R. E. s. v. Cf. de asemenea, J. Zeiller, Histoire de I'Eglise

coll. A. Fliche si V. Martin, 2 p. 457 si urm. si A. Piganiol, L'empereur Constantin,Paris, 1932, p. 54; J. Maurice, La veracitd historique de Lactance, C. r. de l'Acad.des Inscriptions, 1908, p. 146 si urm. a Intrunit mArturiile care confirmA pe acecaa lui Lactantius, ca si cunoltinta sa a arhivelor imperiale.

* 2).

si si

calomnie.,Jeairile

www.dacoromanica.ro

Page 93: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

92 03 ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

cats lui Manes Daos, zeu pagan, frigian §i dac. Paganismul dinAsia Mica, la stramtoare, ar cauta sprijin in acel din Dacia, amin-tire indepartata a unei origini comune trace. Mai e de altminteriarmentarius, pastorul : nu e oare cu adevarat o stare caracteri-stica a acestor populatii pe jumatate romanizate, manate de voiarazboaielor §i a migratiunilor, din vechea Dacie Carpatica in nouaDacie Balcanica ? De ar fi sa-1 credem pe Lactantius, Maximinnepotul nu era cu nimic mai. prejos de unchiu : el de asemenea' luat de la turma §i din paduri u, arata mai degraba a 4 pastor,nu de turme, ci de osta§i o 1).

Mai este insa ceva. Problema originilor cre§tinei in Dacia, nu sediscuta de ieri. S'a discutat multa vreme data la care misionariicre§tini §i-au facut cea dintai aparitie a for, la Nordul Dunarii.Textele sunt vagi: o aluzie a lui Tertulian pare a fi contrazisa,once s'ar spune, de Origen 2). S'a recurs atunci la marturia epi-grafiei. Trebue insa recunoscut, ca tot ceea ce este anterior seco-lului al IV-lea este cel putin contestabil. Studiul recent al d-luiDaicoviciu a pus lucrurile la punct : nu e nimic cretin in piatradela Turda, nici in inelul dela Sarmizegetusa. Cele §apte stele alebasoreliefului din acest oral sunt semne planetare, lard indoialamitriace. Inscriptia din Napoca, a carei monograms treceadrept crqtina, se reduce la formula: Op to, sit tibi terra Levis,a traditiei pagan. Crucile sapate pe lampile de teracota saupe vasele descoperite in Oltenia pot fi sau ornamentatii fara vre-osemnificatie religioasa, sau o marca oarecare a proprietarului.

Faptul este ca pans acum, nu exists nici o indicatie sigura,cu caracter istoric, arheologic on epigrafic a existentei cre§tinis-mului in provincia lui Traian, pans la Aurelian s). Se poate pre-supune, cu Parvan, prezenta catorva cre§tini razleti, in ora§eledace; dar nimic nu dovede§te, pans la sfaqitul secolului al III-lea

1) Ibid. 19. Data vero, sublatus nuper a pecoribus et silvis ... non pecorumsed mililum pastor.

') V. p. aceasta Const. C. Giurescu, Ist. Ronuinilor, I, pp. 193 si urm., a cAruiinterpretare a textului lui Origen nu este convingAtoare.

') Existd monumente cregine In Dacia Traiand din sec. Anuarul Inst.de studii clasice, Cluj, II, p. 192 si unn., p. 203.

*

9i

a

11-111,

www.dacoromanica.ro

Page 94: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: nATELE ARHEOLOGICE 93

si la parasirea provinciei, existenta unor comunitati crestine, aflatein mare numar in atatea alte parti ale imperiului, O. mai alesin Orient.

Nu e nimic mai izbitor decat de a releva urme epigrafice indis-cutabile ale crestinismului, incepand din veacul al IV-lea, atatin orasele de pe malut stang al Dunarii (Drubeta), cat si in Tran-silvania, unde cippele pagan din secolul al III-lea au fost incorpo-rate in aceasta vreme, la sarcofage crestine 2). Termeniifoarte numerosi, de origine latina care se intalnesc Inca si astazi inlimba romans poarta de asemenea pecetea secolului al IV-lea, aimperiului de thsarit dunarean si balcanic. Au trecut fara indoialaDunarea, impreuna cu Constantin, invingatorul Gotilor si Sar-matilor, si, de ar fi sa credem pe unnasii acestuia, stapan dinnou in Dacia, sau in timpul Gotilor 2) mai accesibili propagandeicrestine, si in buns parte convertiti la arianism, pe care 11 predicaVulfila. A trebuit ca religia cresting sa patrunda in Dacia subegida imperiului, devenit el insusi crestin, din vremea in care im-paratul prezida conciliile, sau a unei not stapaniri barbare, aceeaa Gotilor: Este aici un fapt de o foarte mare importanta, careconfirms si explica in acelasi timp, credem, tacerea izvoareloristorice si epigrafice ale secolului al II-lea si al III-lea si sentimenteleatribuite lui Galerius de catre autorul oricare ar fi el al tra-tatului De mortibus persecutorum. A fost in Dada, ca si in Galia,Africa on Britania, o renastere a particularismului provincial, avechiului spirit dac, local, care a luat forma ciudata a unei invieria paganismului. Stiu ca ni se opune poate o alts teorie, al cardprotagonist este tot d. Alfoldi: aceea a disparitiei totale a ele-mentului dac autohton, dupa cucerirea romans. Invinsii ar fi fostnimiciti cu desavarsire, sau ramasitele populatiei for n'ar fi fostasimilate de care noua culturd latind a provinciei'). Nu esteimposibil ca dainuirea elementului dac, dupa cucerirea si roma-nizarea foarte repede a primei jumatati a sec. al II-lea, sa fie un

') Ibid., p. 204.') V. Motogna, Un secol din Istoria Daciei, Cluj 1937, pp, 14-16.') Cf. Cambridge Ancient Hist., XI, pp. 553-554.

www.dacoromanica.ro

Page 95: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

94 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

fapt exclusiv rural. Dar secolul al III-lea nu este oare acela al sate-lor si al ogoarelor, adesea foarte departate de spiritul roman al ce-tatii ? $i sa nu uitam nici prezenta Dacilor liberi la hotarele pro-vinciei. Desigur, nu s'au gasit marturii scrise ale unui grai dacdin aceasta vreme, cum s'au gasit aiurea ale acelui celtic sau punic.Trebue mentionata totusi reaparitia nediscutabila a catorva numede .locuri preromane, care inlatura acelea pe care administratiaromans a voit sa le impuna. Dupa cum in Tracia elenicul Phili-popolis dispare pentru a face loc Pulpudevei, de unde se tragein linie dreapta bulgarul Plovdiv 1), jar nume ilirice reapar in topo-nimia balcanica a unui autor bizantin din secolul al VII-lea, Argesulromanesc reproduce numele antic, Ordessos §i nu pe Mariscural stapanirii romane, catre srarsitul ei 2). E cu atat mai inte-resant de a aminti ipoteza, care pare verosimila, a originiigermanice a acestui nume (marsk, mlastine). Numele antic ar fisupravietuit asa dar, nu numai cuceririi romane, dar chiar si in-vaziei Gotilor 3). Nu este oare ciudat ca numele acestui rau, cade altfel acel al Prutului moldovenesc (Pyretos), jsi adancesteradacina in vechiul vocabular getic on scitic, care trebue sa fi cunos-cut macar in parte, in epoca navalirilor, o renastere asernanatoareaceleia a altor vorbiri indigene ?

* *

Dar trebue sa consideram, asa cum am facut-o aiurea, datelearheologiei. Nu este vorba de a reface aici catalogul obiectelorsi inscriptiunilor, care pot dovedi ca o populatie de origine romansa continuat sa locuiasca, in unele regiuni ale Daciei, multa vremedupa parasirea oranduita de Aurelian, imparatul a carui mama

A. H. M. Jones, The cities of the eastern roman provinces, Oxford, 1937,p. 556. Cf. P. Skok, Beitriige zur thrakisch-illyrischen Ortsnamenforschung,Zeitschr. f. Ortsnamenforsch. VIII (1931), p. 43.

FiindcA avem Transmarisca pe locul actualei Turtucaia. Cf. N. I. Antonovici,Codrii numele de Prat si Arge,s, Bulet. Soc. R. Rom. de Geografie, LVI (1938).

') P. Skok, Zum Balkanlatein, 111, Zeitschr. fit, romanische Philologie. L1930), p. 532.

ii

*

')

www.dacoromanica.ro

Page 96: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 95

era si ea o emigrate transdundreana. « I se verified prezenta nespune un memoriu recent in Oltenia (Drubeta, Romula si inalte parti) si intr'o mica masurd in Dacia Superioard, in Tran-silvania (partial, cu caractere crestine) in tot timpul secolului alIV-lea si foarte probabil, in at V-lea »1). Nu mai insist asupraenigmei statuii de imparateasd, pastrata langa Apulum (Alba-Iulia),

d. Ferri o socoteste din a doua jumatate a secolului at III-lea(in orice caz nu dupd 270 !), dar a carei infatisare seamand inchip straniu cu Victoriile de pe arcul lui Constantin dela Roma,care sunt mai tarzii cu aproape un veac 2). Nu aceasta esteinsd problema.

Ceea ce trebue sa aftdm, este dad. arheologia Daciei dintimpul navalirilor lasd sa se intrezareased aceeasi intoarcere laformele preromane, care caracterizeaza arta altor regiuni ale im-periului; dacd particularismul dacic, despre care am gasit urmeevidente in izvoarele istorice propriu zise, a influentat spiritullocal al satelor in manifestarile primitive ale artei tor; dna, intr'uncuvant, Dacia se lasd integrate din acest punct de vedere, in evo-lutia general& a lumii roman, on dacd ea constitue cu adevarato exceptie care iese din regula comund. Impresia unei intoarcerila forme arhaice o ai, parcurgand galeriile de sculpture din epocaromans din regiunea dundreand. In orice clips se impun corn-paratii, fie cu arta greacd primitive on arta etrused, sau cu iliriculLa Tene, fie chiar cu Evul Mediu oriental, pe care it vestesterigiditatea asiatica a basoreliefurilor dela Adam-Clisi 3). Dar acesteanu sunt decat impresii.

Sapaturile, care nu sunt Inca decat la inceputul tor, au datla iveald pans acum un numar oarecare de obiecte, care ingadue

') C. Daicoviciu, La Transylvanie dans l'Antiquite, Bucuresti, 1938, p. 81.Pentru Drubeta, vezi AL BAracilii, Une vide daco-romaine: Drubeta, L'Archdo-logie en Roumanie, Bucuresti, 1938, pp. 7 si urm.

') Arte roman sul Danubio, pp. 303-304.') S. Ferri, op. cit., pp. 122, 143, 360, 377 si urm. Cf. St. Paulovics, Die rir-

mische Ansiedlung von Dunapentele (Intercisa), Arch. Hungarica, II, 9. 97; Ed.Beninger, Ein westgotisches Brandgrab von Maros-Lekincza (Siebenbiirgen),Manus, XXX (1938), p. 127 mentionearit in mod deosebit o oRenaissancedes La Tene i pentru aceasta epoca.

www.dacoromanica.ro

Page 97: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

96 0 ENIGMA g UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

o indoitA clasificare. Sunt acelea care se atribue obisnuit navali-torilor germanici ai Daciei, din secolul al IV-lea pan& in al VI-lea.

0 harts a fibulelor a fost alcatuita acum cativa ani 1): ea cu-prinde numele catorva localitati ardelene: Alba-Iulia, Oradea,Arad, Pecica, Timisoara, Periam; SAnt-Ana de Mures, care a datla iveala un intreg cimitir germanic local. I se mai pot adaoga,in Transilvania 2): Simleul-Silvaniei, at carui tezaur confine obiectede o valoare remarcabila; Apahida, in judetuI Cluj, unde s'a des-coperit o data cu vasele de argint bijuterii de aur, o fibula 3) siinelul cu inscriptia Omharus; Turda, unde-si fac aparitia carac-terele runice; Valea-lui-Mihai, in sfArsit, Apa, in judetul Sat-mar, fara a uita Lechinta-de-Mures.

In Moldova, aproape de Roman, fibule de un tip caracteristic,derivate dela acel din Kertch, pot fi trecute in aceeasi categoric 4).SA nu uitain nici obiectele gasite la Concerti, la inceputul acestuisecol pastrate astazi la Muzeul Ermitajului din Leningrad.Este acolo un amestec caracteristic de elemente care pastreazaurme clasice, o mare amfora de argint cu reliefuri mitologice,si de ornamente de o inspiratie barbard necontestabila, cumeste pestele cu cap de pasare, care aminteste mult unele agrafeale muzeului din Zurich 5). Amintim de asemenea, in Muntenia,descoperirea a cloud tezaure de epoca diferita gasite la Cosovenii-de-Jos, dintre care cel de at doilea dovedeste existenta ramasi-

9 Ed. Beninger, Der westgotisch-alanische Zug nach Mitteleuropa, Leipzig,1931, p. 11. Cf. asemenea articolul amintit mai sus, Mannus, XXX, p. 128 si hilr-lile care insotesc articolul lui Tiirok Gyula, Das germanische Griiberfeld vonKiszombor and unsere Denkmdler der Volkerwanderungszeit, Dolgozatok-Tra-vaux, XII, pp. 1936, pp. 145, 151, 177. Datoresc o mare parte din indicatiunilece urmeaza, amabilititii d-lui I. Nestor, dela Muzeul de Antichitili din Bu-curelti, care a avut de asemenea gi grija planselor III si IV.

') Am reprodus lista lui Const. C. Giurescu, Mormantul germanic dela Chiojdu,Rev. Is:. Rom., V-VI (1935-36), p. 336 si urm. careia trebue i se adauge.E. Beninger, Ein westgotisches Brandgrab, Mannus, XXX, p. 122 si urm

2) Despre caracterul spiitromisch s al acestui obiect, cf. A. Riegl, SpeitrP-mische Kunstindustrie, pp. 274, 286.

) Cf. V. Dumitrescu, Une tombe de repoque des migrations, Rev. 1st. Romand,IV (1934), p. 76 si

2) Cf. L. Matzulewitsch, Byzantinische Antike, Berlin-Leipzig, 1929, pp. 123-127.

si

si

si

a6

Mnr.

www.dacoromanica.ro

Page 98: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

Gh. I. BrAtianu: Poporul Roman Pl. III

2

4

5

1-2: Oglinzi pontices aflate in mormintele dela Vartiscoi, jud. Putna.Muzeul de AntichitAli din Iasi.

3. OglindA din Maya, jud. Ilfov, Col. Istrati-Capsa Turnu-Severin.4-9: Vase gAsite la Vartiscoi. Muzeul de AntichitAli din Iasi.

Sec. III-IV d. Hr.

I

I.

1...00.1

1

www.dacoromanica.ro

Page 99: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 97

telor unui popor germanic fara indoiala Gotii din epocatarzie a luptelor lui Mauriciu impotriva Avarilor Slavilor laDunare 1). Adaogam in sfarsit maretul tezaur dela Pietroasamormantul mai modest dela Chiojdu, din judetul BuzAu, datatecatre sfarsitul secolului al IV-lea 2) si fara indoiala contemporaneretragerii Vizigotilor in fata Hunilor. Este deajuns pentru adovedi intinderea ocuparii Daciei si a regiunilor invecinate decatre Goti, Vandali Gepizi, pans la navalirea Avarilor si aimigrarii masive a triburilor slave. Dar aci este vorba de obiecteapartinand navalitorilor, de un stil strain, de origine compozita,venit cu Gotii, Alanii si popoarele barbare care le-au urmat, depe tarmurile Marii Negre si dela hotarele Iranului. Nu e nimiclocal, specific Daciei: fibule de acelasi tip se regasesc pretutindeni,in Europa, unde navalitorii le-au dus cu ei.

Dupa cum a spus-o arheologul austriac Riegl, « am pastratdin epoca ce se intinde dela domnia lui Constantin la aceea alui Carol cel Mare o foarte bogata mostenire dela Franci, Ala-mani, Burgunzi, Longobarzi, Vizigoti sau alti Germani de la nord

dimpotriva nu ne-a ramas aproape nimic dela Romani on delaRomanii din Orient. S'a tras concluzia putin cam pripita, ca Roma-nii occidentali, cu atat mai putin, n'au avut, dupa caderea impe-riului, nici un fel de arta industrials ca cuceritorii barbari $i -auinsusit creatia artistica in acelasi timp cu stapanirea politica a 3).De altfel, cu toate ca e o tendinta de a atribui toate obiectele ace-stui stil cuceritorilor, Alani, Germani, Huni sau Avari, s'arputea foarte bine sä fie si altfel.

Moda a fost intotdeauna o chestiune de influenta : la Con-stantinopol, in timpul lui Justinian, tinerimea eleganta a factiuniialbastre imbraca costumul Hunilor. La fel in Galia, in epoca

') I. Nestor si C. Nicolaescu-Plopsor, Der valkerwanderungszeitliche SchatzNegrescu, Germania, XXII (1938), p. 41. Cf. C. Nicolaescu-Plopsor, Ein Schatz-

fund der Gruppe Untersiebenbrunn von Cosoveni, ibid., XVII (1933), p. 272 si urm.') Const. C. Giurescu, art. cit., p. 346. Trebue desigur amintite lucrArile

lui C. Diculescu, Die Gepiden, Leipzig, 1922, si Die Goren und Wandalen in Un-garn und Rumanian, Leipzig, 1923 (Mannus-Bibl., 24) ale cAror concluzii, cite-odatti excesive, au dat loc la numeroase discutii.

') Spiltromische Kunstindustrie, ed. II, p. 833.

7

9i

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 100: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

98 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC POPORUL ROMAN

merovingiand : « Chiar in time de pace, Galo-Romanul luaseobiceiul de a purta sabia si de a se irnbraca cu haine stranse petrup, dupe obiceiul Barbarilor. La moarte, voia sa fie ingi-opatcu armele sale ca luptatorul franc. De aici infatisarea cu totulbarbara a mormintelor din acest timp. Pretinsele « cimitire france »sunt in realitate, in cea mai mare parte, cimitire galo-romane » 1).Aceste concluzii pot fi aplicate de asemenea, in unele cazuri, Daciei.

Iath cu toate aces tea ceva deosebit : a Continuitatea romano-sarmata in Banat, foarte bine demonstrate de Patsch, adanc cu-noscator al stArii de lucruri din Sud-Estul Europei, nu lipsestenici in Transilvania. Cimitirele din Sant-Ana si din Lechinta cuobiectele for de ceramics gotica, romano-provinciald, dar de ase-menea autohtond (dakische Stempelkeramik), nu sunt decat o slabsdovada, dar totusi hothritoare Cazul s'a produs, remarca inaceasta privinta d. Daicoviciu, al unei populatii indigene carencepe sh revina la formele stilurile vechi, influentata puternic$i de arta stapanilor tarii Aceeasi ceramics autohtond delaLechinta se &este mai tarziu (secolul at V-lea si at VI-lea) in cimi-tirul gepid dela Bandul de Campie (v. Kovacs, Dolgozatok-Tra-vaux, IV, pp. 279 si urm. si pl. 74); in cimitirul din secolul alIV-lea, al V-lea qi al VI-lea, de curand descoperit la Teius (Alba)se gAsesc vase romane provinciale, tarzii »2).

Cimitirul din Sant-Ana de Mures a fost de curand obiectulunei constiincioase lucrari, a carei tiphrire ar fi de dorit 2);ma marginesc sh rezum aici concluziile autorului. Sunt cloudargumente principale in favoarea unei populatii autohtone, care

1) F. Lot, Les Invasions germaniques, p. 210.') La Transylvanle dans l'Antiquile, pp. 81-82. Cf. A. Alfoldi, Funde aus

der Hunnenzeit und ihre ethnische Sonderung, Archaeologia Hungarica, IX, 1932,p. 46: «Die zweite Gruppe der grauen Henkellcriige der Hunnenzeit kann ent-wickelungsgeschichtlich besser erfasst werden. Ihre Wurzel liegen wenigStenszum Tell in ihrern engeren Verbreitungsgebiete selbst und greift auf die Tra-dition der hiesigen La Tene Zeit zuriick si « Die Technik der Glattung wurzeltberall in der namlichen Epoche

9 M. G. Petrescu-Dambovila, Cimitirul dela Santana de Mures din epocamigratiunilor, teza prezentatA In 1937 la Facultatea de Litere din Bucuresti. Da-toritti amabilitilii autorului, i-am putut consulta manuscrisul.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Page 101: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARYIEOLOGICE 99

ingropat mortii pe tarmurile raului ardelean. Lipsesc armeleofensive; nu exists decat o singura spada, care nici nu s'a gashin morminte, §i cutite care fac mai degraba impresia ca au fostdestinate unei indeletniciri casnice. Nu este un indiciu al unei comu-nitati de razboinici §i cu atat mai putin de razboinici nomazi,ci al unei populatii stabile §i papice. Epoca cea mai potrivitaunei asemenea stari poate fi prima jumatate a secolului al IV-lea,dupa pacea incheiata- de Constantin cu Gotii, la 332.

Dar e mai ales ceramica, care este in mod vadit o supravie-tuire a stilului La Tent, deci a unor obiceiuri locale, a unor traditiistramo§e0, autohtone, a caror apropiere de cele dela Apahida,care se leaga de asemenea de stilul La Tene, este evidenta. Fi-bulele gasite in mormintele dela Sant-Ana ar reprezenta dimpo-triva influenta Gotilor, care puteau foarte bine trai in acea vremein bund vecinatate cu indigenii. Amintim cu privire la aceastachestiune, ca mai e Inca la unu autori, §i nu dintre cei neinsemnati,o contrazicere pe care nu putem sa n'o relevam. A§a de pildad. Beninger, in lucrarea sa bine cunoscuta asupra expeditiei Vizi-gotilor §i Alanilor in Europa Centrals, dupa ce a afirmat la inceput,indoielile sale cu privire la dainuirea elementelor romane onromanizate in Transilvania, in vremea framantata a navalirilorcare au strabatut aceasta provincie '), slar§e§te prin a atribuiVizigotilor urmele arheologice care arata o populatie ce sebucura, la un moment dat, de o lini§te relativa. Nu e nici unmotiv care sa ne impiedice de a atribui aceste a§ezari unei popu-latii autohtone. Supravietuirile din perioada La Term nu le intalnimnumai in Transilvania. Ceramica gasita acum doisprezece ani,in sapaturile intreprinse in Moldova-de-Jos §i mai ales la Var-ti§coi, apartine, ca inspiratie §i tehnica aceleia§i epoci, dar fibulele§i o moneta permit datarea acestei descoperiri : ea poate fi a§e-zata intre sfar§itul veacului al III-lea §i al IV-lea al erei noastre a).

1) E. Beninger, Der westgotisch-alanische Zug nach Mitteleuropa, 1931,

pp. 11-12 si 126.') G. Anitescu, Nol achizifiuni ale Muzeulul de Antkhlulli din la,d, Arta

si Arheologla, II (1929), pp. 8-9 ale extrasului. Dator8m amabilitAtii d-lui G.Anitescu putinta de a reproduce aceste fotografii.

7*

§i-a

www.dacoromanica.ro

Page 102: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

100 0 ENIGMA $I UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

Se remarca, alaturi de vasele, dupa care am putut da o repro-ducere mai nets, o oglinda de metal, a carei pereche, pe care opublicam aid pentru intaia mill), a fost gasita la Jilava, in preajmaBucurestilor.

Acest fel de ceramics se regaseste de altfel dela un capat lacellalt al pamantului romanesc. D. D. Rosetti, care a intreprinssapaturi foarte interesante in jurul Bucurestilor, a gasit exemplareasemanatoare la Jilava. Pe de alts parte, a mai aflat la Mina-roaia, aproape de Bucuresti, o ceramics de influents romans pro-vinciala, al carei caracter tarziu it arata o moneta a lui Justinian 2).

Se pare ca obiectele din castrul roman dela Frumoasa, inaceeasi regiune, datate de catre regretatul V. Christescu; din timpuldomniei lui Aurelian 3) ar fi in realitate tot din secolul al VI-lea 4),care a vazut din nou ambele tarmuri ale Dunarii, supuse influenteiRomei not 5).

« In ceea ce priveste determinarea istoricA si etnica a obiec-telor gasite in aceste sapaturi, spune cu drept cuvant d. D.Rosetti, suntem de parere ca trebue sa ne ferim de a ajunge prearepede Ia concluzii prea precise. Se va putea judeca mai bineatunci cand va fi gasita o cantitate mai mare de obiecte provenitedin sapaturile facute in Romania. Ne-am marginit deci la scurteobservatii asupra ceramicei de tipul A si B.

Ambele categorii sunt raspandite pe tot pamantul Daciei. Ceamai mare parte a asezarilor este lipsita de fortificatii, chiar natu-rale ; adesea ele ocupa terasa intinsa a unui fluviu. Pietrele demoara aflate in gropile B dela Damaroaia confirms presupunereaca avem a face cu o populatie indigend, stabila, dela inceputulEvului Mediu. Cele cateva fibule gasite in aceste sapaturi se poate

') Multumid amabilitatii d-lui D. Rosetti; v. p1. III.' ) D. Rosetti, Siedlungen der Kaiserzeit and der Volkerwanderungszeit bei

Bukarest, Germania, XVIII, 1934, pp. 207 urm.castro romano di Frumoasa, Bullet. della Commiss. archeologica comu-

nale di Roma, LX, 1932 v. III spend. p. 43.Comunicad de d. I. Nestor.

') V. in aceastil privind Cetatea lui Justinian in Drubeta, Al. Ban:Acid,op. cit., p. 27.

ai5) II

s)

www.dacoromanica.ro

Page 103: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

Gh. I. Bratianu: Poporul Roman M. IV

Fig. 1, 3-4: Vase din cimitirul dela Jilava, lang8 Bucurevi.Fig. 2: Vas getic din epoca La Tene, gasit la Dimaroaia mega Bucuresti.Duna D. Rosetti, Germania XVIII (1934) p. 208 fig. 2 si Publ. Muz.

Municipal Bucuregi, 2 (1935) fig. 24

www.dacoromanica.ro

Page 104: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 101

sa fi ajuns in posesiunea aceleiasi populatii autohtone, pe caleanegotului on a schimbului » 2).

Se cuvine de asemenea de a sublinia raporturile foarte stransece exists intre aceste forme, care continua timpurile preistorice

cultura zisa de Lipita, in sud-estul Poloniei. eAceasta cultura,ne spune un studiu recent 2), apare in sud-estul Poloniei catreapusul epocii La Tene sau mai bine la inceputul epocii romane

supravietueste incontestabil in timpul perioadei urmatoare.Adunarea materialelor din sapaturi a permis sa se constate cacultura din Lipita prezinta numeroase analogii cu civilizatiiledaco-getice din Romania. Acest lucru ne face sa credem ca ea sedatoreste unei expansiuni getice pe teritoriul Poloniei de sud-est.Cultura din Lipita formeaza asa dar grupul eel mai inaintat sprenord-vest al civilizatiilor daco-getice, al caror centru se afla inRomania ». Aceasta era de altfel parerea lui Hadaczek, care atri-buia descoperiri mai vechi unei populatii autohtone, care nu eranici gotica, nici slava, traind la izvoarele Nistrului intre secolulal II-lea si al IV-lea dupa Hristos 3). Nu ne putem opri de a nune gandi la *Dacii liberi » pribegi in fata cuceririi romane, traindla marginilc limesului §i ramasi credinciosi formelor traditiilorpreromane, ale caror urme persists, pe teritoriul imperiului casi in adaposturile primitive ale acestor disidenti.

Problema aceasta a unei populatii autohtone, inainte denavalirea stabilirea Slavilor, se pune deopotriva, deli intr'omai mica proportie, pentru Slovacia. Niederle presupune di incampul de morminte al. culturii Keszthely, nu sunt decat nomaziorientali din epoca avara, Slavi, poate de asemenea a ram4iteale altor populatii indigene, care se stabilisers inlauntrul Carpa-tilor, inainte de venirea Avarilor s 4).

1) D. Rosetti, op. cit., p. 213.') M. Smiszko, Stations de la culture de Lipica, in Materiaux de edpogue ro-

maine au Sud-Est de la Pologne, Lwow, 1934, p. 32 (Prate Lwowskiego Towar-zystwa Prehistorycznego).

') Kultura derzecza Dniestru w. epoce cesartwa rymskiego, Materialy, Krakow,XIII, pp. 23-33.

4) Eisner, Slovensko v Praveku, Bratislava, 1933, p. 337.

si

si

gi

i

p

gi

www.dacoromanica.ro

Page 105: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

102 0 ENIGMA g UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

Ceea ce pare incontestabil, este pe de o parte influenta cera-micei romane provinciale, mai ales din regiunile dunarene,asupra celei a Barbarilor germanici (Krausengefasse), din carese gasesc modele panA in Silezia 1).

Nu este locul sl reluam discutia inceputa asupra acestei pro-bleme intre arheologii germani, pentru a stabili dacA aceasta in-fluenta priveste numai Transilvania, sau in general provinciiledunarene ale imperiului ; ambele teze pot gasi argumente. Dar, neputem intreba dad. moda dakische Stempelkeramik *, a cerami-cei locale purtand pecetea regiunilor dace, n'a dainuit mult timpdupl epoca primelor nAvaliri. Faptul este ca ii regasim influentala Czeke-Cejkov, in formele unor vase apartinand epoch vandale 8).

De alts parte, este destul de evident ca tehnica autohtondLa Tene a supravietuit parasirii provinciei 4). Dovezile sunt

1) Cf. B. v. Richtofen, Germanische Krausengeasse des 4. Jh. aus der ProvinzOberschlesien, Fesigabe Kossinna, 1928, p. 73 si urm.

') V. darea de seam/ a lui Beninger, Der westgotisch-alanische Zug nachMitteleuropa, de H. Zeiss, Wiener Priihistorische Zeitschrift, XX (1933), p. 31.

Die Henkelkriige von Kaschau (Kosice) und Las a. d. Thaya rind nicht vonden B. angezogenen siebenbiirgischen Stricken abzuleiten, sondern gehen aufeinen allgemeinen spatromischen Typ zuriick

4) E. Beninger, Der Wandalenfund von Czeke- Cejkov, Annalen des natur-historischen Museums in Wien, XLV, 1931, pp. 210 si urm.

') D. F. Altheim public/ In numArul din Februarie 1939 al revistei Germanien,

Monatshejte flit Germanenkunde... un articol despre IntAia aparitie a Gotilor Inregiunea dunareanit (Das erste Auftreten der Goten im Donauraum, pp. 49-56),In care examineaz/ un fragment de ceramic/ gAsit la Poiana de R. si E. Vulpe(cf. Dacia, 3-4, pp. 341 si urm.), precum gi descoperiri mai noui, gAsind Inornamentatii, In form/ de litere, caractere runice. AceastA explicalie pare dealt-fel mai verosimill dec.& pentru alte obiecte, gAsite acum cativa ani in judetulBaia si a cAror autenticitate e IndoielnicA.

Fla a adopta In Intregime concluziile autorului, in ce priveste data inscrip-tiei si prezenla Gotilor In Moldova, dela incepulul secolului al III-lea,ceea ce esteInc/ o chestiune discutabill, nu e mai pulin caracteristic de a glsi o inscrip-tie germanicA pe un object de factual cu totul local /, de traditie geticA, alecarei urme se aratA atAt de puternice, la Poiana yi aiurea. DupA cum spunepe bun/ dreptate, d. Altheim, es darf auch daran erinnert werden, dass sie(die Goten) gerade in Siebenbiirgen und seiner Nachbarschaft sich den be-stehenden Lokalkulturen zuntichst stark angepasst haben. Nu e lipsit de inte-res de a sublinia aceastA nouti dovadA a clAinuirii particularismului geto-dacic Inepoca celor dintai nAvAliri. Cf. si Altheim, Die Soldatenkaiser, 1939, pp. 81, 248.

... 4.

www.dacoromanica.ro

Page 106: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICE 103

numeroase, 0 nu se marginesc de aitfel la Dacia 1). Ni se pareimposibil de a i se refuza continuitatea arheologica, care a fostrecunoscuta fara greutate altor regiuni ale imperiului 2).

Intoarcerea la formele vechi este singura explicatie a unuialt fapt, pe care 1-au scos la iveala cercetarile recente asupra cera-micei romant0i. Vase de-o forma preistorica se intalnesc §i ast aziIn regiunea Toplitei §i in Carpatii de est. Sunt caldarile cu maner(Toplita) on tripode (Curtea de ArgeO, vasele inalte din Bucovina,blidele marl din Darmangti sau Pucheni. Desigur ca formeleprimitive de la Cucuteni on Vidra au fost influentate, in decursulsecolelor, de ate olaria romans, din care se gasesc Inca nume-roase exemple aproape pretutindeni in Romania, §i mai tarziude ate ceramica bizantina, care introduce smaltu15). Dar dacaputem invoca persistenta acestor forme preistorice ale ceramiceitarane§ti, ca un argument pentru sustinerea continuitatii romanein Dacia 4), e imposibil de explicat supravietuirea lor, daca nu seadmite dainuirea for oarecum latenta, in timpul ocupatiei romane 5)§i rena§terea particularismului local, care se manifests in Dacia,ca §i in tot imperiul, in epoca navalirilor.

Toate acestea au indemnat de curand, pe d. Andriqescu, oautoritate recunoscuta in materie de preistorie a Daciei, sa scrieaceste randuri a caror concluzie este de prisos sa o subliniem :

HE via(a celor umili, ba§tina0 sau navalitori, de voie sau denevoie, din care posedam o marturie plastics atat de bogata in

') Cf. Beninger, net westgotisch-alanische Zug, pp. 92-94: exemple dinSaaz gi Deutsch-Bistritz In Boemia.

') Cf. de ex. R. Gr. Collingwood, Roman Britain, An Economic Survey oancient Rome, ed. T. Frank, III, pp. 82 si urm.

') Cf. materialul foarte bogat ilustrat de B. SlItineanu, Ceramica romdneascd,Bucuresti 1938, pp. 62 si urm.

') Ibid., p. 29.°) J. Nestor, Der Stand der Vorgeschichtsforschung in Rumdnien, exit.. din

XXII. Bericht der Rdmisch -Germ. Kommisston, 1933, p. 175: 4, Mit der dako-geti-schen Latenezeit kommen wjr bis spat ins I, Jahrh, n, Chr,

www.dacoromanica.ro

Page 107: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

104 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

monumentul comemorativ dela Adam-Clissi, monumentul cel maiconsiderabil al romanismului al Intregii Europe centrale, orien-tale si sud-orientale Sunt lucruri de care inscriptiile vorbescatat de rar, iar textele si mai putin. Domeniul preocuparilor pre-istoriei la noi, ca aiurea, nu se opreste nici la epoca greco-romans,nici la cucerirea romans a Daciei celelalte regiuni aleEuropei de dincolo de limesul roman, ne gasim in situatia ciudatade a trai intr'o epoca istorica lipsita de izvoare istorice, sau atatde reduse, ca nu se mai poate deduce nimic din ele, pana la inte-meierea Principatelor. Spre a cunoaste mai bine aceasta lume,ce ne mai ramane decat cercetarile sapaturile arheologice ? » 9$i tot de aceea, in privirea generala pe care o face in I'Art pre-historique en Roumania, d. Vladimir Dumitrescu a -putut ajungela concluzia ca preistoria Daciei a fost intrerupta timp de cloudveacuri, de catre Romani, si ca Evul Mediu, mai ales la incepu-turile sale, era a o noun epoca preistorica a 2). Recungastem canu avem inca, in aceasta privinta, o documentare prea bogata ;sapaturile cer a fi urmate cu mai multa intensitate metoda,gi un repertoriu al antichitatilor din vremea Romanilor aceeaa celor dintai navaliri, ar aduce acelasi folds ca cel intocmit,cu atata grije, de d. I. Nestor pentru preistorie 3). Dacd se apropietotusi cele cateva indicii, pe care sapaturile ni le-au dat pana aci,de afirmarea categorica a unui particularism dacic, in texteleistorice dela sfarsitul imperiului, nu se poate conchide decat lao evolutie cu totul asemanatoare, in Dacia, aceleia a celorlalteprovincii ale imperiului roman. S'a .insistat mutt, ce-i drept, asu-pra caracterului salbatec al navalirilor din secolul al III-lea, carear fi ajuns sa distruga toate urmele unei civilizatii autohtone. Frag-mente din Dion Cassius ni-i arata pe Gotii din aceasta vreme,sub zidurile Atenei, razand de Romanii inchisi in orasele tor,

Artele In timpurile preistorice la noi, Arra fi tehnica great, lunie-Sept.1938, pp. 49. V. si Dela Preistorle la Eva! mediu, p. 87, 88.

') Bucarest, 1937, pp. 32.3) Der Stand der VorgeSchichtsforschung in Rumanien, Autorul a preg8tit

de altfel urmarea.

Ca

')

...

ai

... $i

ai

tiai

www.dacoromanica.ro

Page 108: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

ORIGINILE POPORULUI ROMAN DATELE ARI- IEOLOGICE 105

slabiti de o viata sedentara ;); dovada sigura, se va spune faraIndoiala, a unei barbarii neimpacate.

Dar un secol mai tarziu, Ammian Marcellin, ale carui in-formatii sau buns credinta nu pot fi puse la indoiala, mai spunedespre Alamani, impotriva carora Iulian pornise sa lupte in Galia,ca se fereau de ora§e ca de n4te curse 2).

Nu exists deci o atat de mare deosebire intre Gotii secoluluial III-lea, de mult patrun§i de influente orientale §i elenice alfa-betul runic este el insu§i o dovada §i navalitorii care vor ocupaunul sau doua secole mai tarziu, provinciile apusene ale imperiului.$i apoi, admitand ca ora§ele au fost distruse on parasite, ceea cepare mai firesc in vremea Avarilor §i a Slavilor, nu trebue sa seuite ca populatia autohtona a Daciei era pe deantregul rurala §ica insa0 colonizarea romans nu s'a oprit la ora§e.

S'ar putea obiecta poate ca limba romans n'a pastrat nici ourma a unei rena§teri a celei a vechilor locuitori ai Daciei; de-sigur pentruca latina ii era incomparabil superioara §i pentrucadesele migratiuni, care aduceau de dincolo de Dunare numeroaseelemente ale romanitatii balcanice, pastrat superioritatea pecare i-o daduse de la inceput cucerirea Daciei: latina vulgara atriumfat ass dar in Dacia asupra spiritului local, unitatea lingu-istics a poporului roman ii sta §i astazi dovada. Dar cateva urmeale fonduldi preroman, care a cunoscut, in epoca navalirilor, oscurta revenire la actualitate, au staruit totu0 in viata rurala,in folklor §i in traditiile milenare ale artei populare 5). Dacadatele arheologice sunt Inca insuficiente pentru a o dovedi, elene ingadue totu0 sa punem problema. Se cuvine sä nu neso-cotim tot ceea ce poate adtice, ca element nou, studiului obiectivale originilor poporului roman.

') Excerpta, p. 170, Boissevain, III, p. 745.Ammian Marcellin, XVI, 2-4.

') Cf. A. Grenier, La Cattle Rountaine, op. cit., pp. 590-91: Ces traditions,en reparaissant au jour vers la fin du II-e siecle, semblent indiquer l'appauvris-sement des centresurbains, un moindre raffinement du goat, un progres generalde la rusticite, l'affaiblissement de cette civilisation greco-romaine qui a triomphedans la prosperite des deux premiers siecies s.

i-au

a)

i

gi

www.dacoromanica.ro

Page 109: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

CAPITOLUL VII

OBSERVATII ASUPRA ISTORIEI ROMANILOR DUPASECOLUL AL XIII-LEA

Primul capitol al sectiunii cartii d-lui .Lot, consacrat minu-nii istorice a poporului roman, se ocupd de problema origi-nilor pand la aparitia statelor roman organizate, cu ierarhia forcivila bisericeasca. Un scurt paragraf al capitolului « popula-tiunile indigene in peninsula balcanica a, vorbeste despre VlahiiBalcanilor ai Pindului si de rolul for in alcatuirea celui de aldoilea imperiu bulgar ; despre aceasta a mai fost vorba in parteaprivitoare la Slavo-Bulgari 1). Un al doilea capitol prive.ste inte-meierea dezvoltarea statelor romanesti pans in zilele noastre,schita foarte scurta, atat cat s'a putut face in nona pagini 2). Nuavem pretentia de a o completa, dar nu e de prisos de a adaogala aceasta privire generals asupra istoriei romanesti, cateva obser-vatii si unele rectificari de amanunte. Pentru ca acest comentariusa fie mai limpede, va trebui deosebim organizatia bisericeascaa tarilor roman de formarea principatelor.

Trebue sa revenim mai intai asupra unui argument din pri-mul capitol, care priveste istoria bisericii si in special relatiunileRomanilor cu biserica bulgard. « Romanii, spune d. Lot, spriji-n indu-se pe marturia d-lui Seton Watson, au avut (Oa in secolulal XV-lea) aceeasi metropold ca Slavii bulgarizati, Ohrida. catsuntem de departe de Moldova, de Transilvania chiar de Mun-

1) Les invasions barbares, I, pp. 229-30, 270-71,') Ibid., p. 290-98,

§i

§i

§i

s

§i

www.dacoromanica.ro

Page 110: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

OBSERVATII ASUPRA IST. ROMANILOR DUPA SEC. AL XIII-LEA 107

tenia. Cat suntem de aproape, daca Romanii s'au refugiat in tarilesud-dunarene cucerite de catre Slavi, in secolul al VII -lea $ 2).

Dar asupra acestui punct, ca si asupra altora, voluminoasalucrare a d-lui Seton Watson, (a aparut de curand o editie fran-ceia), caruia nu i s'ar putea contesta bunele intentii, trece cuvederea multe lucruri 2). Trece cu vederea intre altele studiul pro-fesorului Lascaris asupra relatiunilor biserici moldovenesti cupatriarhatul din Pe6 si arhiepiscopatul de Achris (Ohrida) in secolulal XV-lea 3). Eminentul balcanist demonstreaza in mod cu totulhotaritor ca singurii Vlahi aflati sub dependenta acestui arhie-piscopat erau acei din Balcani, si ca n'a fost niciodata vorba nicide dependenta canonica, nici de relatii culturale stranse intre bise-rica moldoveneasca $i arhiepiscopatul din Achris. A fost, e ade-varat, o legends care se alcatuise Inca din veacul al XVII-lea,legends datorita confuziunii create de un loc rau inteles, al tra-ducerii slave a Syntagmei lui Blastares. Un mitropolit moldovean,vrajma§ al unirii cu catolicii, a fost sfintit intre 1449 si 1455 deNicodem, patriarhul sarb din Pe6. Acest episod ne arata lega-turile biserici moldovenesti cu biserica sarba din veacul al XV-lea,care au influentat arhitectura si artele religioase, dar nu privestedeloc relatiuni anterioare aseiarii unui stat si unei ierarhii bise-ricesti in Moldova. In ce priveste Muntenia, adaoga d. Las-caris, e inutil chiar de a discuta, daca ea a depins vreodata de arhie-piscopatul din Achris » pentruca nimic nu indreptateste o aseme-nea ipoteza ).

In realitate, incepand cu secolul al XIII-lea, Papa se plange depseudo-episcopii » de rit grec, care hirotonisesc preoti in eparhia

episcopatului Cumanilor, la hotarele Munteniei si ale Moldoveiactuale. E lamurit, de alts parte, ca vechea slava intrebuintatain liturghia tuturor bisericilor romanesti, in Transilvania ca

1) /bid., pp. 284-85.' ) A history of the Roumanians, pp. 15, 29.') Acad. Roumaine, Bullet. de la sect. hist., mil (1927), pp. 129 si urm.

Aceeasi omisiune o face si d. Titania. Arch. Eur. Centro-Orientalis, II, p. 297 .Lascaris, op. cit. ibid., p. 142.')

s

ei

www.dacoromanica.ro

Page 111: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

108 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

in principate, ne dovede§te pand Ia evidenta influenta unei ierarhii§i a unei organizatii bisericqti slave, anterioare cuceririi ungu-re0, care ar fi favorizat alte inrduriri 1); e foarte probabil caace0 v pseudo-episcopi » veneau din orarle bizhntine, pe urmabulgard dela Dundre. E §i mai semnificativ faptul ca termeniiesenliali ai vocabularului religios au ramas latini, dar ca tot ceeace prive§te organizarea §i liturghia apartine domeniului slay.Totu§i, dupa ce statele romine0 apar in veacul al XIV-lea Ianordul Dunarii, ele cauta contactul direct cu patriarhatul grecdin Constantinopol. De acolo, Muntenia in 1359, primeVe pri-mul sau mitropolit ortodox, plecat de pe scaunul cazut al Vicineidela Dunare. Tot de acolo trebuia sa vina, sub Alexandru cel Bun,dupa cateva incercari neizbutite, Invoirea de a ridica la rangulde mitropolit al Moldovei, la Suceava, pe episcopul de Cetatea-Alba (Akkerman) dela limanul Nistrului 2). Aceste legaturi lamu-resc rostul atdt de insemnat al domnilor munteni §i moldoveni,dupa cucerirea Constantinopolului de catre Turci, ca protectoriluminati ai ortodoxiei orientale, ctitori a caror darnicie ajungeafoarte departe, dela manastirile de pe Atos, la fundatiile pioasede pe muntele Sinai. E probabil ca statul bulgar, in care Vlahiiau fost stapani, in prima jumatate a veacului al XIII-lea, sa fiputut da Romanilor dela Dundre diferite modele de organizarecivila §i bisericeasca, titlurile catorva demnitari dela curte, for-mule de cancelarie §i, fara indoiala, randuirea §i ritul serviciuluireligios. Dar legaturile stranse cu Achris-Ohrida apartin mai de-graba legendei decat istoriei.

Sa ne intoarcem insa la problema organizarii statelor duna-rene. D. Lot a omis, pe buna dreptate, sa aminteascd voevo-datele dela gurile Dunarii dela sfar§itul secolului al XI-lea, rega-site de ca(iva istorici §i nu din cei neinsemnati in textul AneiComnene. Pare bine stabilit astazi ca era vorba de §efi pecenegi,care §i-au constituit voevodate independente 'in tinuturile bizan-

1) P. P. Panaitescu, La littdrature slavo-roumaine (XV-e XVII-e siecle) etson importance pour l'histoire des !literatures slaves, Praga, 1931, p. 2.

large, Istoria bisericii romcinegi, ed. a 2-a, pp. 32-33, 63-4.')

www.dacoromanica.ro

Page 112: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

OBSERVATII ASUPRA 1ST. ROMANILOR DUPE. SEC. AL XIII-LEA 109

tine de granita, ale Dobrogei 1). S'ar putea da mai multa insern-natate voevodatelor semi-legendare ale lui Menomorut, lui Glad§i mai ales a lui Gelu, pe care notarul anonim al Regelui Belale pomeneste in vremea cuceririi arpadiene, in Transilvania si lahotarele Banatului. Aceasta marturie este sprijinita de aceea acronicei rusesti a lui Nestor ; asa cum e, are valoarea unei tradiliiistorice, fard sa se poata identifica cu preciziune faptele persoa-nele. E foarte probabil ca au fost, incepand din secolul alIX-lea, voevodate slavo-romane, ai caror sefi se intitulau dupaimportanta lor, voevozi sau kneji si care se gaseau in raporturimai mult sau mai putin stranse cu imperiul bulgar. Acest numede kneji a ramas; 'inainte chiar ca el sa fi reaparut in nomen-clature oficiala a principatelor romane, Tatarii, care navaliserain 1241 in Transilvania, numeau pe judecatorii lor canesii 2), faraindoiala pentru a ridica impotriva Ungurilor populatia bastinase,pe care acestia o supusesera autoritatii lor.

Trebue deci sa consideram ca dupa imperiul Asanqtilor, iesitdin revolta Vlahilor balcanici, impotriva asupririi bizantine,imperiu care devine tot mai bulgar ca spirit si traditiune, in cursulveacului al XIII-lea, primele stapaniri romanesti la nordul Du-narii cunt, pe malul drept al Oltului, voevodatul lui Litovoi« knezatele * lui loan si al lui Farcas, iar pe malul stang al acestuirau, in Muntenia propriu-zisa, voevodatul lui Seneslau; ele suntanume aratate, in concesiunea facuta ordinului Srantului loande Ierusalim de catre regele Ungariei Bela al IV-lea, in 1247. Nuse mai face mentiune dupa aceasta data de Sen'eslau; dimpotriva,numele lui Litovoi se regaseste in 1279, cand a pierit intr'o luptain contra Ungurilor, ale caror drepturi suzerane refuzase sabe recunoasca. Fratele sau Barbat a trebuit sa se rascumpere cuun pret mare.

Dupe aceste evenimente, nu mai gasim decat aluzii destul devagi, pans in 1324 cand apare Basarab, fiul lui Tihomir, interne-ietorul dinastiei care a creat principatul muntean. Numele de

41 Cf. p. bibliografie Vicina et Cetatea Alba, pp. 24-26.2) Rogerii Carmen Miserabile, ed. Popa Lisseanu, izv. 1st. Romeintlor, V, p. 49.

i

www.dacoromanica.ro

Page 113: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

110 0 ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

Basarab este fara indoiala de origine cumana ; nu e imposibilca vecinatatea Cumanilor in secolul al XII-lea si al XIII-lea sa filasat Munteniei numele primei sale familii domnitoare. In cepriveste acelea ale lui Litovoi Tihomir, ele sunt evident slavesi nu e de mirare ca le regasim in aceeasi forma, la inceputulsecolului al la sudul Dundrii, In regiunea macedonean'a aSkopliei 2). E o dovada mai mult a contactului permanent intrepopulatia slava si romaneasca a acestor tinuturi.

Statul lui Basarab, al carui centru se gasea fara Indoiala, lainceputul secolului al XIV-lea, in tinuturile Munteniei de pe malulstang al Oltului, trebue sa fi urmat voevodatului lui Seneslau, cutoate ca ar fi imposibil sa precizam data si conditiile politice on di-nastice ale acestei succesiuni. Nu putem trece insa cu vederea o coin-cidenta, pentruca din ea se poate desprinde o concluzie. Catresfarsitul veacului al XIII-lea, sub ultimii Arpadieni, tending con-stitutionala a Regilor Ungariei era de-a constitui in Transilvaniacomunitati nationale (universitates), cum s'a realizat pentruSasi Secui. Si Romanii din Ardeal pareau a se lndruma spreaceasta stare, deopotriva cu celelalte neamuri privilegiate. In 1291mai vedem aparand intr'o diploma universi nobiles, Saxones,Syculi et Olachi. Pe urma insa aceasta evolutie a fost intrerupta,iar Valahii n au ramas exclusi dela asemenea privilegii 2).

Nu cumva inchegarea principatului a transalpin n al Tarii Ro-manesti, care era sa-si intinda apanagiile dincolo de Carpati,va fi oprit constituirea unei comunitati nationale a Romanilorsupusi coroanei Sf. Stefan ? Raspunsul la aceasta intrebare arlamuri traditia i descalecarii legendarului Negru Voda qi aanului 1290. Dar de voim sa ne marginim la fapte precise, docu-mentele ni-1 arata pe Basarab, ca cel dintai domnitor al unui statromanesc puternic si independent, pe malul stang al Dundrii.

1) A. Soloviev, Les Serbes et le droit byzantln d Skoplje, Glasnik SrpskogNaucnog Drustva, XVXVI (1935-36), p. 29 0 urm.

H. Schonebaum, Der pollttsche u. kirchliche Aufbau Slebenbargens bis z.Ende des Arpadenreiches, Leipzlger Vierteljahrschr. I Sildosteuropa, II (1938)pp. 38-39.

§i

§i

§i

§i

§i

§i

XBI-lea,

a

www.dacoromanica.ro

Page 114: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

Gh. I. Brgtianu: Poporul Roman P1. V

Valahii nimicesc ostirea regelui Carol Robert al Ungariel,dupA o miniaturA din Chronicon Pictum

www.dacoromanica.ro

Page 115: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

OBSERVATTI ASUPRA 1ST. ROMANILOR DUPA SEC. AL XTII-LEA 11 1

Domnia iniemeietorului se srar§e§te in 1352 1); dela el se poatesocoti organizarea principatului influenta sa politicd in sistemulaliantei tatare§ti bulgare, insemnat prin prezenta unui contingent

valah * la batalia dela Velbuzd, impotriva Sarbilor ; tot el afirmaputerea military a noului stat, zdrobind in munti in 1330, armatalui Carol Robert de Anjou, Regele Ungariei. Aceasta Mahe,zisd ,dela Posada, este pentru istoria romdneasci echivalentul lup-telor liberatoare, aproape contemporane, dela Morgarten sau delaSempach, pentru confederalia elvetiana. In timpul acestei domnii,de aproape o jumdtate de secol, s'a efectuat reunirea micilor vo-ievodate, rOspandite dela Carpati la Dundre, pi' la gurilefluviului unde se mentinea Inca, catre 1350, stdpanirea dtareascl.

Principatul Moldovei se desparte putin mai tArziu de suzera-nitatea ungureascA. Totu§i s'ar putea crede, pela 1325, in existentaunui voievodat mai mult sau mai putin vasal al Poloniei §i e sigura in secolul al XIII-lea Moldova a trebuit sa sufere influenta sta-panirii mongole din Rusia meridionata §i din Crimeea: undemnitar tatar se nume§te in 1286 Ymor fiiius Molday 2). In primiiani ai secolului al XIV-lea, geografii arabi §i italieni i§i infati§auaceasta tars ca un refugiu al Alanilor, triburi iraniene dislocate deinvazia tatard. Numele oraplui Iasi, ora§ul A§ilor, sau al Ala-nilor, este o ultima martutie a a§ezdrii for 8). A fost de asemeneao influenta a principatului rus al Galitiei, absorbit in urrna decAtre Polonia, ceea-ce a ingaduit Moldovei sd se dezvolte. Dacanoul principat intemeiat de Bogdan, a putut sa se IntindA atat derepede pana la Nistru §i la Marea cea mare *, e pentruci se gdseape marea cale comerciala, cafe lega orwle Galitiei de MareaNeagra: iata deci ca aici drumul a putut creeze statul.

Intreaga aceasta perioadd, deli e mai putin obscurA decataceea a originilor, este Inca plina de confuziuni §i lacune.

1) G. I. Britianu, Les failings de Curtea de Argesh, Revue Archdologique, XIII(1921), p. 1 si urm.

') Vicina et Cetatea Alba, p. 119. Aceasta nu inseam/ o noun. etimologiea numelui Moldovei, cum pare a crede d. Decei, Revue de Transylvante, IV,p. 452, ci numai clt acest nume era rAspandit inainte de data cunoscuti a hne-meierii principatului.

') V. Mina et Cetatea Atbd, p. 43.

sisi

sa

r

www.dacoromanica.ro

Page 116: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

112 0 ENIGMA SI UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

Se stie, de pilda, aproape pans la fiecare manuscris, care erain Franta catalogul a librariei » lui Carol al V-lea, in timp ce nus'a putut stabili cu o intreaga certitudine, cronologia contempo-rank a domnilor Munteniei si ai Moldovei. Ceea ce pare aproapesigur e ca in Tara Romaneasca traditia » coboririi », a unei a des-calecari » a Romanilor din Transilvania, care ar fi intemeiat statulsub domnia unui a Negru Voivod » legendar, dispare tot maimult, in fala unei realitati istorice, care ne arata din ce in ce mailimpede, un principat autohton, cu o dinastie cu nume cuman,a adunand » micile voievodate din Mica si Marea Valahie, aproapedupa cum tarii Moscovei vor a aduna » mai tarziu parnantu-rile rusesti ; Basarabii vor sfarsi prin intinde, putin cate putin,stapanirea lor, pans au inlocuit la gurile Dunarii si in Dobrogeape aceea a hanilor mongoli din Kipciak si a vasalilor si auxilia-rilor lor, stapanitorii turci si tarii de origine cumana, care dom-neau in Bulgaria la sfarsitul secolului al XIII-lea si la inceputul celuide al XIV-lea. Din contra, Moldova a fost inteadevar intemeiata,ca stat unitar, printr'o emigratie a micii nobilimi romane dinMaramures, razvratita impotriva lui Ludovic I al Ungariei ; acesticuceritori au intalnit in noul lor domeniu ramasitele stapaniriitatare, triburile slavo-romane ale tarii Brodnicilor, urmasii Cu-manilor si ai Alanilor. Aceasta a dat poate aristocratiei moldo-venesti din primele veacuri un caracter mai putin omogen, mai pa-truns de elemente strain, a caror prezenta rezulta de altfel si dincurentul schimbului, din nevoile negotului; acestea faceau din capi-tala Suceava si din portul de la Nistru, Cetatea-Alba, etapele uneicai de tranzit si de penetratie economics.

Aceasta epoca e caracterizata printr'o politica de echilibru,menita sa mentina intre pretentiile de suzeranitate ale regilorUngariei si ai Poloniei si exigentele rivale ale imperiului mongol,apoi ale imperiului otoman, independenta de fapt, daca nu dedrept a principatelor.

Aliati ai Tatarilor sub Basarab, vasali ai Angevinilor Ungarieisub fiul sau si sub Vlaicu, aliati ai Turcilor sub Radu, auxiliariai cruciatilor si ai lui Sigismund la Nicopole, sub Mircea, dom-nitorii Tarii Romanesti au fost nevoid sa imprime actiunii lor

www.dacoromanica.ro

Page 117: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

OBSERVA1TI ASUPRA IST. ROMANILOR DUPA SEC. AL XIII-LEA 113

o tendinta de oportunism sau mai curand de echilibru ; era singurapolitica pe care o puteau face in mod rational, suveranii unuistat Ink, in grija de ali pastra hotarele §i o relativa indepen-dents, printre rivalitatile unor puteri atat de temute. Intre Un-guri, Poloni §i Turci in secolul al XV-lea, situatia tarii moldove-ne§ti a fost in curand asemanatoare aceleia a surorii sale maimarl, Tara Romaneasca a Basarabilor. Politica domnitorilor sai edefinita foarte limpede in scrisoarea Regelui Matei Corvinal Ungariei catre senatorii poloni, din 1468, cu privire la Stefancel Mare, a carui impotrivire tocmai o incercase in paguba sa,in timpul expeditiei sale nenorocite in Moldova : « Noi §tim prinpropria sa marturisire ca el e supusul nostru, dar daca va magu-le§te cu acelea0 cuvinte, o face dupa obiceiul sau, caci tot a§ase poarta cu Tatarii §i cu Turcii, pentru ca, printre atati stapanideosebiti, viclenia sa sa poata ramanea cat mai mult timp nepe-depsita 0). and primejdia turceasca a sporit, domnitorii ro-mani §i-au pus nadejdea in gandul cruciatei §i in iluzia iNe-latoare a unei ligi europene, impotriva necredincio§ilor. Dar soli-daritatea creOna nu mai era decat un cuvant zadarnic, §i pre-siunea valului otoman de neinfrant. Dupa a doua jumatate a se-colului at XV-lea, Muntenia a fost cotropita, cu toate straduintelelui Stefan cel Mare de a o smulge de sub suprematia turceasca. Mol-dova insa* a fost in curand despartita de mare, dupa luarea Chiliei§i a Cetatii-Albe, in 1484. Dar nu fara oarecare indreptatire,d. Lot opre§te la anul 1526 aceasta prima perioada a istoriei sta-telor romane 2); dupd dezastrul dela Mohaci, care a supus Ungariapa§alelor turce0i §i a facut din Transilvania un at treilea prin-cipat vasal at Portii, era independentei s'a incheiat ; epoca atot-puterniciei turce§ti incepe Ea n'a fost totu§i niciodata atat deabsoluta ca in celelalte tari ale Europei orientate, care au suferitstapanirea otomand. Principatele i-au pastrat intotdeauna auto-nomia §i domnitorii for creOni, a§a ca dezvoltarea culturii

') Veress, Fontes Rerun Transsylvanicarum, IV, p. 5.') Les invasions barbares, I, p. 292. RectificAm in treacAt o scapare din vedere

din vol. II, p. 125: regale Ludovic, care a c5zut la Mohaci, nu era un Angevin,ci un Iaghelon.

8

www.dacoromanica.ro

Page 118: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

114 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

lor, care tinde sa devina nationa1a dupa secolul al XVI-lea, le aducemostenirea Bizantului. Din timp in timp, o tresdrire a vechiuluispirit de cruciata Tidied cateva capetenii indraznete impotrivaTurcilor: loan Vodd cel Cumplit in Moldova si mai ales MihaiViteazul, a carui domnie lass in istoria romaneasca o stralucireaunui meteor o. Exists totusi tendinta de a se recunoaste astaziin marile fapte ale acestui domnitor, care a putut sa domneascacateva luni asupra Munteniei, Transilvaniei si Moldovei si sa" segandeasca- sa rascoale Balcanii impotriva Turcilor, actiunea nu aunui singur om, ci a unei Intregi clase de boieri rAzboinici, denobili luptatori care trebuiau sa ramana credinciosi acestei politici,multa vreme dupa tragicul sfarsit al eroului lor. De altfel, la sfar-situl secolului al XVII-lea, cativa domnitori trebuiau sa foloseascainaintarea Imperialilorsi sa incerce a reveni, intre crestini musul-mani, la vechea politica de echilibru. Dar era inca prea devremesi apasarea politica militara a imperiului otoman era Inca foarteputernica ; aceasta politica a fost fatala lui Constantin Branco-veanu, dupa cum s'a dovedit a fi alianta ruseasca pentru dom-nitorul Moldovei Dimitrie Cantemir.

Poarta institui atunci regimul principilor fanarioti, recrutatidin familiile grecesti din Constantinopol, care ajungeau la aceastainsarcinare ca la o functiune de arendas, de incasator general alimpozitelor si al tributului, datorit visteriei sultanului aceleianu mai putin pretentioase a vizirilor si a pasalelor.

Totusi nu e de ajuns sa spunem ca ei se interesau de dezvol-tarea evenimentelor din Europa occidentals 1). Daca domnia luiPetru cel Mare a insemnat in Rusia adevaratele inceputuri aleepocii moderne, s'ar putea spune aproape acelasi lucru despreregimul fanariot in principate. Multi dintre acesti domnitori, preadefaimati mai tarziu, asa cum rezulta din actele oficiale desco-perite publicate in anii din urrna, au fost, in intreaga accep-tiune a cuvantului, in acest secol al XVIII-lea deschis tuturorcuriozitatilor spiritului, reprezentanti autentici ai despotismului

') Op. cit., p. 294.

si

si

si

si

si

si

www.dacoromanica.ro

Page 119: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

OBSERVATTI ASUPRA 1ST. ROMANILOR DUPA SEC. AL XIII-LEA 115

luminat 1). Ar fi fost fare indoiala §i mai mult, dace nestabili-tatea politica §i tirania economics, care le-a fost impusa de catreregimul otoman, nu ar fi zadamicit straduintele lor, obligandu-i

impileze principatele sub biruri, in acela§i timp pentru a sa-tisface cerintele unei exploatari in regula a provinciilor, in folosulConstantinopolului §i pentru garanta propriile lor interese.

Intr'un paragraf consacrat slabirii §i disparitiei puterii oto-mane, d. Lot a voit sa scoata in evidenta vicisitudinile razboaielorruso-austro-turce din secolul al XVIll-lea §i repercusiunile lor asu-pra starii principatelor, care le-au fost in acela§i timp obiectivul§i victima. Dace Oltenia, anexata de catre Austriaci in 1718, a fostinapoiata principatului Munteniei in 1739, Bucovina a ramasAustriei in 1777, iar Basarabia, marea provincie orientala dintrePrut §i Nistru, a fost luata de catre Rusia in 1812. Ar fi trebuit to-tu§i sa se insiste asupra celor dona evenimente, care pregatescdezvoltatea nationalitatii romanqti §i realizarea unitatii sale ; uni-rea unei parti a bisericii transilvanene cu Roma, dupe cucerireaacestei provincii de catre Imperiali, deschidea calea literelor latine§i traditiilor Romei. De alts parte, umanismul care patrunsese, prinPolonia, in scrierile cronicarilor moldoveni ai secolului al XVII-leacontribuise la desteptarea interesului claselor conducatoare, pen-tru aceasta minunata genealogie a natiunii lor. Unitatea linguis-tics atat de remarcabila a diferitelor provincii, mai accentuatepe masura ce se scriau qi se tipareau mai mult, in limba ro-mans, card biserice4ti sau scrieri istorice, dezvaluia tot deodatiiamintirile trecutului §i posibilitatile viitorului. Dace se aminte§tedesteptarea sentimentului national in Muntenia §i in Moldova,nu se poate uita rolul Ardelenilor, care aflasera la Romacon§tiinta latinitatii for §i a unitatii poporului roman, de dincoace§i de dincolo de Carpati.

De alts parte, trebue tinut seams, pentru na§terea Roma-niei *, de revolutia economics determinate de tratatul dela Adria-nopol, ale carei consecinte au indrumatat noua politics socials a

1) N. lorga, Le despotisme &kW dans les pays roumains au XVIII-e sacle,Bullet. of the Internat. Committee of Hist. Sciences, 34 (1937), pp. 101 ai urm.

8*

sa-si

a

www.dacoromanica.ro

Page 120: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

116 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

secolului al XIX-lea. Exportul, liberat de greutatile cu .care le in-greuiase odinioara regimul monopolului otoman, punea in valoarerecoltele §i proprietatile. 0 data cu cmterea repede a veniturilor,noile nevoi §i obiceiuri, introduse de armatele de ocupatie, trans-formasera moravurile patriarhale. Marea proprietate boiereasca,mai atenta la productiunea moOilor sale, tindea sa defineascamai precis sarcinile vechiului regim de iobagie ridica astfel im-potriva ei revendicarile clasei tarane§ti; regimul capitalist, comertulstrain grec, in porturile muntene, readuse la libertate, evreescin ora§ele moldovene§ti, care erau pentru negustorii din Galitia,o Oath" noud §i rodnica de desfacere §i problema agrard seivesc astfel in acela§i timp in principate, smulse pe nea§teptatedin izolatea economics §i aruncate in cursul repede §i zbuciumatal civilintiei moderne. Aceasta indoita revolutie, national& §isocials, se manifests cu oarecare timiditate in reformele Regu-Iamentului Organic a, dar afla o expresiune mai completa inagitatiile politice din 1848, care ar fi trebuit mentionate, fienumai pentru a infati§a starea de spirit deosebita a provinciilorcare le-au fost teatrul. In Moldova, o conspiratie aristocraticd afost repede inabu§ita de catre politia Voivodului Mihai Sturza ;in Muntenia, capii mi§carii revolutionare, Bratienii, Rosetti, Bal-cescu se inspirau din principiile Declaratiunii drepturilor omului§i i§i manifestau simpatia pentru Ungurii razvratiti impotrivaHabsburgilor. Dimpotriva, in Transilvania, mi§carea care reven-dica drepturile natiunii romane§ti, nesocotita de catre statele ofi-ciale ale provinciei, era in acela§i timp un apel catre imparatuldin Viena, in traditia rascoalelor populare ale secolului al XVIII-lea.Toate aceste imprejurari §i principiul nationalitatilor, care inspirapolitica lui Napoleon al Hl-lea, trebuiau sa duca la Unirea Prin-cipatelor, ale carei consecinte indepartate se puteau intrezari, adoua zi dupa razboiul Crimeei. Nimic nu ar putea contribuimai mult la intelegerea istoriei unitatii romane, decat aceasta frazade atatea on citata 1), a ambasadorului Austriei la Constanti-nopol, in 1857, cand chestiunea unirii Moldovei cu Muntenia

') Thouvenel, Trois annees de is question d'Orienl, Paris, 1897.

8i

www.dacoromanica.ro

Page 121: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

OBSERVATII ASUPRA 1ST. ROMANILOR DUPA SEC. AL XIII-LEA 117

se afla la ordinea zilei. Dupa o astfel de incurajare data pre-tentiilor romanesti, cum s'ar putea crede, scria acest diplomatprevazator, ca ele se vor opri aici ? Dar ar fi impotriva naturiiomenesti. Romeinii (termenul era nou pentru cancelarii) vor gasiatunci suzeranitatea Portia o rusine si o nedreptate; ei isi vorgasi Cara Area mica ; vor nazui la un stat independent, cuprin-zand Bucovina, partea romaneasca a Transilvaniei, Banatul, avandnevoie de Balcani ca hotar.

Era o viziune profetica a evenimentelor ce urmau sa se des-fasoare, in timpul celor case decenii care despart 1859 de 1919,unirea Moldovei si a Munteniei de incheierea unitatii romanesti.Aceste evenimente sunt rezumate pe scurt, trimitandu-se pentruamanunte la lucrarea d-lui Seton Watson. Totusi, o mentiune adomniei lui Cuza Voda ar fi trebuit sä nu inregistreze numai gre-selile acestui domnitor, tratate cam sumar de istoricul scotian,fara a releva reformele politice si sociale ale domniei actiuneasa iridrazneata, pentru a castiga independenta de fapt a nouluistat intemeiat pe principiul nationalitatilor, a pune inaintea Eu-ropei, chestiunea romaneasca in toata intinderea sa cu toateconsecintele ei 1). Domnia lui Carol I e schitata in trasaturi marl,cu mai mita exactitate; dar trebue rectificata judecata asuprapoliticei balcanice a Romaniei, dela 1878 la 1913. E adevarat a ean'a luat deloc parte direct la framantarile peninsulei, dar ean'a inteles O. se dezintereseze de Aromanii din Macedonia, lacare se destepta deopotriva, in secolul al XIX-lea, spiritul national

sentimentul unei solidaritati linguistice cu Daco-Romanii. Exi-stenta for ca minoritate nationala era aproape asigurata sub sta-panirea otomana; aceasta situatie a fost profund modificata inpaguba. tor, de razboaiele balcanice, care. inlocuita autoritatileturcesti, destul de nepasatoare in materie de limbs religie, cunationalismul vehement al Sarbilor, al Grecilor si al Bulgarilor.Caci nu numai pentru a folosi situatia disperga a Bulgariei in

') V. stucriul meu Politica externd a lui Cuza Vodd cl dezvoltarea ideal de uni-late nalionald, Rev. !storied Romano, II (1932), p. 63.

o

¢i

¢i

¢i

si,

oi

www.dacoromanica.ro

Page 122: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

118 0 ENIGMA $1 UN MIRACOL ISTORIC: POPORUL ROMAN

Julie 19131), ci pentru a restabili echilibrul politic al Balcanilor,zdruncinat de noul razboi pe care U provocase Tarul Ferdinand,au trecut trupele roman Dunarea. Teritoriul care a fost anexat Ro-maniei, prin tratatul dela Bucuresti,. nu reprezenta numai acope-rirea strategics a Dobrogei si a portului Constanta; el constituiaintrucatva, echivalentul populatiei aromane, lasata statelor bal-canice si trebuia sa serveasca de altfel, dupa razboi, ca regiunede colonizare pentru elementele emigrate din Grecia si Bulgaria,in urma marilor miscari de populatie, rezultat al aplica'rii trata-tului dela Lausanne. Daca Regele Carol a murit in Septemvrie1914, a plin de teams pentru viiiorul poporului sau », el intreva-zuse totusi solutia unitatii romanesti si autorizase pe primul sauministru sa semneze cu Rusia, prima conventiune care defineadrepturile nationale ale Romanilor, intr'o eventuala impartirea Austro-Ungariei. Aceste Imprejurari lumineaza de asemeneaalcatuirea unitatii roman si intelesul politic si geografic al grani-telor sale actuale. Ceea ce poate parea, la prima vedere, ezitaresau pierdere de timp, in actiunea diplomatica a Romaniei din1914-1916, nu era in realitate deck grija de a asigura recunoas-terea acestor drepturi si garantarea for de catre toate puterile aliate 2).

1) Lot, op. cll., p. 233.') Nu examinlim aci continutul vol. II, dar Romania, ale carei nazuinte na-

tionale au fost bine intelese de autor, nu afla In cele zece pagini consacrate si-tuatiei actuale (pp. 172-182) importanta ce s'a dat altor state, iesite din descom-punerea imperiiior. E nedrept de-a mlrgini Intreaga campanie din 1917 nu-mai la numele generalului Berthelot si la bItIlia dela Marasesti, atunci sand seexpun mai amInuntit campanille polone ale Maregalului Pilsudski (pp. 191 gurm.). Nu e nici un cuvant asupra luptelor Romanilor Impotriva bolsevicilorunguri In 1919, care au determinat, Impotriva Consiliului celor Patru, rastur-narea regimului comunist In Europa Centralii, prin ocuparea Budapestei. Suntlacune ce trebuesc s emnalate pentreo, noui editte a lucrfirii.

www.dacoromanica.ro

Page 123: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

INCHEIERE

Ne deosebim deci, asupra catorva puncte importante, de rezul-tatele studiului atat de interesant al autorului navalirilor barbare :enigma §i miracolul istoric al poporului roman, fara a voi catuside putin sa-i micsoram valoarea sau sa-i contestam dialecticastransa logica riguroasa a deductiilor sale. Noi socotim totusicg evacuarea Daciei trebue sg fie considerate, nu in virtutea unuisingur text, ci in intregimea faptelor si a realitatilor istorice. Eaapare atunci ca un episod inteo serie de fapte asemanatoare,nu ca o cezura definitive » in istoria stapanirii romane in Eu-ropa orientala, ci asa cum s'a spus, pe bung dreptate de curand,ca o t flotare », o fluctuatie strategics politic,g, in apararea dung-reand a imperiului 1). Ea a insemnat farA indoiala o retragere agranitelor romane, dar n'a intrerupt contactul permanent intre celedoua maluri ale Dungrii n'a impiedicat schimburile de popu-latie imigratiunile succesive, care au pastrat romanitatii orien-tale o suprafata de expansiune, ale arei limite depaseau in acelasitimp sirurile Carpatilor si ale Balcanilor.

Navalirea slava a avut desigur urmAri mai insemnate: ea af'acut sa patrundd in vorbirea populatiunilor romane sau roma-nizate ale Daciei si ale Moesiei un intreg vocabular profesional

administrativ. Ea a modificat profund, dupe nevoile ei, topo-nimia regiunilor ocupate. A dislocat mai ales lsi aceasta esteesentialul masa romans, irnpingand o parte din elementele ei lasud-vest altele la nord-estul peninsulei balcanice: infiltratia tri-

1) Iorga, !storks Romanilor, I, 2, p. 350.

§i

§i

§i

§i

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Page 124: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

120 INCHEIERE

burilor slave a impins astfel centrul romanitatii orientale, dincare au ie§it diferitele ramuri ale poporului roman, la nordulDunarii §i at Carpatilor. Izvoarele istorice nu mentioneaza aceastadeplasare decat atunci cand se produc a fost cazul in secolul alVII-lea ca §i in at IX-lea migratiuni masive, care nu puteau sascape atentiunii contemporanilor ; dar totdeauna, cancelariile §icronicarii se ocupau de stapanii regiunii, Slavi on Turci, fara sase intereseze de masa populatiei supuse stapanirii lor. Insu§i numeleetnic rumen, mcItenire necontestata dela Romania imperiului deOrient, sfar0 prin a avea o valoare socials pejorative §i a desemnaplebea taranilor claca§i, supu0 birurilor §i celorlalte angarale,dupd bunul plac al navalitorilor. Acest obicei de a desemnape Romani, prin numele stapanitorilor vremelnici care carmuiaufara, a staruit pand la sfar§itul Evului Mediu ; el ne permite poatesa identificam poporul misterios, pe care izvoarele musulmanedin secolul al X-lea §i al XI-lea it ascund sub initialele nelamuriteV. n. nd. r. §i ale carui caracteristice §i topografie sunt acele alepoporului roman. Numele de Vlahi, care incepand cu secolul at X-lease da acestei natiuni, s'a nascut fara indoiala in Balcani : a inceputprin a fi dat pastorilor, primii care Teprezentau In masa subju-gate a populatiei romane un element de initiativa. §i de libertate.Poate trebue sa deosebim in unele texte, pe pastures Romanorum,Pastorii Romanilor, baOna§i ai regiunilor dunarene, de Blachiisau Vlachii, imigrati din peninsula balcanica, dar in curand acesteelemente diverse ale aceluia0 popor s'au contopit intr'o unitatelinguistics cu atat mai remarcabila, cu cat a asimilat repedecele cateva triburi slave ramase la Nordul Dunarii §i ca a rezistaturmarilor navalirii maghiare §i a supremaliei sale politice in Tran-silvania. Dupe ce se desemneaza conturul unei nationalitati, ideeade Stat se desprinde, putin cate putin, din pulberea micilor voevo-date, Impartite intre influenta Bulgarilor, a Bizantului §i a Ungurilor§i da na§tere imperiului Vlahilor §i al Bulgarilor, in ultimii ani aisecolului al XII -lea. Dar la sudul Dunarii, traditia celui dintai impe-riu bulgar §i a culturii sale slave se impune Inca din timpul Asa-ne§tilor. Statul romanesc, dupe cateva incercari neizbutite in cursulsecolului al XIII-lea, reapare in al X1V-lea, la sud §i la est de

www.dacoromanica.ro

Page 125: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

1NCHEIERE 121

Carpati sunt cele cloud principate, .acela al lui Basarab in Tara Ro-maneasca, care se intinde in curand, sub suzeranitatea nominala aUngariei Angevine, din Carpati pana la posesiunile tatare§ti ale gu-rilor Dunarii §i la oraple Dobrogei; acela al domnilor Moldovei,care isi intind domeniul in orbita influentei polone, pana la Nistru§i la Marea Neagra. Dela aceasta epoca, istoria poporului roman,sub stapanirea ungureasca sau imperials, in Transilvania, sau inprincipatele supuse autoritatii otomane dupd sfar§itul secoluluiat XV-lea, §i protectoratului rusesc in at XVIII-lea, inceteaza dea mai fi o enigma ; ea ramane un miracol sau mai degraba o suc-cesiune de miracole, dintre care cel mai recent, realizarea unitatiinationale, din secolul al XIX-Iea §i at XX-lea, la aceasta raspantiea navalirilor §i a imperialismelor vrajma§e care e regiunea Du-narii de Jos, nu e fara lndoiala cel mai neinsemnat.

S'ar putea gasi unele dintre ipotezele acestei cercetari, riscatesau contestabile.

Intrucat e vorba de o enigma, de nu au alts pretentie deckde a propune o interpretare, care sa tina seama, nu numai deizvoarele istorice §i linguistice, de atatea on cercetate, ci de con-ditiile vietii reale care scapa adeseori marturiei lor. fi fericitclack cu prilejul acestui comentariu al unei lucrari nepartinitoare,pe care am fi dorit sa o vedem mai direct informata despreistoria romaneasca §i bibliografia sa recenta, a§ fi putut sa aducin aceste dezbateri, ceva din spiritul de obiectivitate indispensabiloricarei cercetari §tiintifice, tare i-a lipsit de atatea on in aniidin urma. Daca exists o cheie a enigmelor §i o larnurire a mira-colelor, ele nu se pot afla, cel putin in domeniul studiilor isto-rice, in dezlantuirea patimilor §i a vrajma§iilor nationale.

At

www.dacoromanica.ro

Page 126: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

REZUMAT CRONOLOGIC

271-74 Pardsirea Daciei.315 Restaurarea lui Tropaeum Trajani in Dobrogea328 Expeditiile lui Constantin dincolo de Dundre.

Construirea unui pod peste Dunare, la Oescus.334 Sarmatii Argaragantes trec Dundrea.358 Expeditia imparatului Constantiu impotriva Sar-

matilor Limigantes.372 Mucenicia Sf. Sava, pe Buzau, in Muntenia, sub

stapanirea Gotilor.448 Ambasada Jul Priscus la curtea Jul Atila.545 Limba Latina cunoscuta de Slavii transdunareni

(Procopius).550 Asezarile Slavilor, dupa Iordanes: din Carniolia

Panonia pans la Nistru gi la Vistula ; Antii,dela Nistru la Nipru.

578 Avarii elibereaza in Muntenia pe prizonierii luatide Slavi, in expeditiile for din Balcani.

580 a Romania 0 intr'o inscriptie greceasca la Sirmium.587 Cuvinte latine vulgare in Hemusul bizantin

(Teofilact Simokatta, Teofanes).Catre 618 Populatia romanica din peninsula balcanica, ase-

zata de Avari dincolo de Dunare.Catre 678 Intoarcerea acestei populatii in Macedonia (Ac-

tele Sf. Dimitrie).Catre 811-14 Macedoneni asezati de Krum in Muntenia.Catre 837-38 Intoarcerea acestei populatii in imperiul bizantin.

895-906 Navalirea Maghiarilor in Europa Centrald.976 Intaia mentiune a Vlahilor e afavanari p intre

Prespa Ohrida.

§i

§i

www.dacoromanica.ro

Page 127: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

124 REZUMAT CRONOLOGIC

982 V. n. nd. r., popor originar din imperiul roman,mentionat de izvoare musulmane intre Maghiari

Moravi, la Nordul Dunarii.1014 Ktit8aMyyov (CAmpulung) intre Serres §i Melnik.

Sfar§itul sec. XI Blakumen in inscriptia runica dela Sjonhem.Catre 1100 Tradilia istorica a cronicei lui Nestor: Valahii

au cucerit pe Slavii din Carpati inainte de sosireaMaghiarilor.

Incep. sec. XII Vlahii in Chanson de Roland.1 114 Vlahii calauze ale Cumanilor, la trecerea Dundrii

(Ana Comnena).1164-66 Vlahii, coboritori ai colonilor italici, in armatele

bizantine ale lui Manuil Comnenul, langa gurileDundrii (Kinnamos). Pastori vlahi la margineleGalitiei.

1173-93 Traditia istorica despre voivodatele Blachilor inTransilvania, in vremea navalirii maghiare dinsec. X in Gesta Hungarorum ale Notarului ano-nim al Regelui Bela III ( ?).

1186 Rascoala Vlahilor din Balcani. Asane§tii, inte-meietori ai imperiului Vlahilor §i Bulgarilor.

1210 Blachl in Ardeal.1222 Terra Blacorum in Transilvania.1241 Navalirea Tatarilor in Europa Centrala,1247 Cnezatele lui Litovoi §i Seneslav pe tarmurile

Oltului.1279 Rascoala lui Litovoi impotriva Ungurilor.1286 Ymor filius Molday, demnitar tatar.

Catre 1308 Voivodul Tarii Romane§ti, in cronica rimatA alui Ottokar de Stiria.Vlahii din Macedonia in descrierea Francisca-nului sau Dominicanului anonim.

1324 Prima mentiune a lui Basarab, voivodul TaraRomane§ti (A- 1352).

1325 Prima mentiune a unei tad moldovene§ti.Catre 1360 Descalecarea voivodatului Moldovei.

§i

www.dacoromanica.ro

Page 128: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

INDICE1)Abrittus, in Moesia, tuna intre Ro-

mani si GO, 33.Academia din Iasi, 30.Achaia, 29, 46.Achris (Ohrida), arhiepiscopatul, 107,

108.

Adam Clisi, 95, 104, p1. II.Adrian, impArat roman, 32, 36, 38.Adrianopol, 77, 78; tratatul dela

(1829), 115.Afganistan, 73.Africa, 85, 90, 93.Alamani, 97, 105.Alani, 43, 60, 97, 99, 111, 112.Alba Iulia, 96; capitolul din, 20.Albania, Albanezi, 27, 50, 51,. 63;

influenla In limba romana, 48.Alep, 86.Alessio, localit. la Adriatica, 40.Alexandru cel Bun, org. bis. in Mol-

dova, 108.Alexandru cel Mare, 86.Alexis Comnen, 63.Alexis Strategopulos, 66.Alfoldi A., resp. continuitatea elem.

roman In Dacia Traiana, 82-83, 93.Alpi, muntii, Nordul lor, 35.Alsacia, 36; romanizatA, 39.Ammian Marcallin, 41, 105.Ana Comnena, 108, 124; detpre

Vlahi, 63.

analele genoveze, 67.Anchialos, 63.Andrei III, regale Ungariei, hrisovul

(1293) cu privire la asezarea Vla-hilor, 20.

Andriesescu I., 103.Andronic Comnen, 63.Anglia, 53, 89.Antonini, imparatii, 84.An-Tsai, 43.

slavi, asezarea lor, 42, 43, 123.Apa, localit. In jud. Satmar, 96.Apahida, 96, 99.Apulia, 71.Apulum (Alba-Julia), 95.Arad, 96.

.Archivum Europae Centro-Orientalis,23.

Ardeal, 20, 110; v. Transilvania.Ardeleni, 115.Arges, rau, 94.Aromani, 49, 56, 59, 67, 117; limba

lor, 15, 54; orig. si semnif. numeluilor dung{ Keramopulos, 28, 29;marturii medievale despre ei, 29-30.

Arpadienii, clinastia, 110.arta irano-goticA, 89.Asan, conducAtor roman in rase.

contra imp. bizantin, 63.Asfinestii, 76, 120, 124; imperiul lor,

25, 67, 109.

AlcAtuit prin bunAvointa D-lui prof. C. Grecescu, secretarul Asezaman-tului Ion C. Bratianu

')

www.dacoromanica.ro

Page 129: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

126 INDICE

Asia, 22, 85; Centro 22; Micd,28, 83, 92.

Atanaric, rege got, 36, 41.Atena, 30, 104.Athaulf, conducitor got, 83.Atil, fluviu dup8 un geograf persan, 74.Atha, 41, 42, 123.Atlas lingvistic al 1. romane, 7, 57.Atos, m-rile dela, 108.August Octavian, Implratul, 37, 38.Aurelian, Imp. roman, 21, 33, 34, 37,

38, 40, 44, 47, 59, 83, 90, 92, 94,100; mArturiile biografului au as.colon. Daciei, 13; formeazd cloudDacii In Moesia, 14; evacuareaDaciei, 32.

Ansonia, 42.Austria, Austriaci, 116; rap. Buco-

vinei, 115.Austro-Ungaria, 118; dubla monar-

hie a Habsburgilor, 9.Autun, 86.Avarii, 35, 43-46, 51, 52, 66, 71, 72,

97, 101, 105, 123; imperiul, 42.Avidius, 35.Avignon, oras, 35.

Bacon Roger, as. orig. Valahilor, 22.Balcani, munlii, regiunea, Pen. Bal-

canied, 41, 43-45, 50, 56, 58, 59,63, 67, 68, 71-73, 114, 117-120,123.

Banatul, 15, 36, 40, 109, 117; istoriciiunguri admit rdmanerea unei po-pulatii romane acolo pand In sec.V, 37; continuitatea romano-sar-rnatd In, 98; de Vest, 57.

Bandul de Campie, 98.Barbari, 83, 89, 98; la Teofanes

Chordates = Daco-roman, 66, 67;germankl, 102.

Barbaricum, 42.Barbat, fratele lui Litovoi, 109.Barthold, 75.Basarab I, domnul T.-Rom., 110-111,

121, 124; fiul lui Tiltomir, 109; eta -tul lui, 110; aliat cu Tiltarii; orig.numelui, 110.

Basarabia, Bessarabia, 23, 24, 26, 60;leaglinul Slavonia* dupd Brom-berg, 23-24; luatil de Ruli, 115.

Basarabil, dinastia, Intinde sap. lagurile Duni* si In Dobrogea, 112.

BlIcescu N., 116.Bela, reg. Ungariei, notarul lui ano-

nim, 19.Bela IV, reg. Ungariei, 109.Bela Palanka, 40.Belgia, 70.Belgrad, 27, 75.Beninger, 99.Beroe, 86.Bistrita, apa, 60.Bizantinii, 67, 73; scriitorii tac asupra

pop. roman In Nordul Dundrii, 13.Bizant, imperiul, 57, 86, 114, 120.Blac v. Valahii, Vlahii.Blahii = Vlahii, 120; In Transilva-

nia, 124.Blakurnen = Vlahi, 63, 124.Blastares, syntagma lui, 107.Blazi = Vlahi In Pen. Balcanied, 29.Blos = Vlahi, 63.Boemi, 88.Boerebista, 59.Bogdan Vodd I, 111.Bordeaux, 86.Bosnia, de Sud, 26.Braila, judetul, 69.BrAtienii, 116.Britania, 14, 82, 88, 90, 93; urmele

sap. romane In, 35-36.Britonii, 88.Brodnicii, 76, 78, 112; aspandirea

lor, 76, 77.Bromberg Jacob, emigrat basarabean

In America, note istorice qi toponi-mice asupra Dobrogei, Moldo-Va-lahiei yi Basarabiei, 23-24.

Brutenii, 77,

gi

14,

www.dacoromanica.ro

Page 130: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

INDICE 127

Bruun Filip, 22.Bucovina, 103, 115, 117.Bucureltii, 100; tratatul din 1913, 118.Budapesta, 24.Budila Ulov(511ogd. 63.Bulgaria, 26, 46, 52, 63, 67, 112, 118;

dunareand, 14, 25; occiden-tald, 25.

Bulgarii, 24, 43, 44, 59, 62, 66, 75,77, 117, 120; Protobulgarii, 79.

Burgunzii, 97.Buz Au, judetul, 69; r4ul, 41, 123.

Cafa, 61.Camena, sat, 60.Cambridge Medieval History, 88.canesli, 109.Capitoliu, 85.Capadocia, 41.Caracalla, 39.Carmen Miserabile, 42.Camiolia, 123.Carol I, al RomAniei, 117, 118.Carol V, al Frantei, 112.Carol cel Mare, 97.Carol de Valois, 46.Carol Robert de Anjou, regale Un-

gariei, 111.Carpati, muntii, regiunea, 15, 18, 19,

22, 51, 73, 76, 101, 111, 119, 120,124; ambele pArti ale, 65; deEst, regiunea, 43, 60, 61, 103, 121;

de Nord ei N-E, 55, 115; deSud, 110, 115, 121.

Cartagina, 85, 86.Castoria, 62.Caucaland, 36.Campulungul, din Muntenia, 62.Ceramesica, cAmpia, 44.Cetatea -AlbA (Akkerman), 23, 108,

112; Marl de Turci, 113.Cezareea, 41.Chalab, 86.Chalupka, 43.

Chanson deRoland, 63; Vlahii In, 124.China, bratul DunArii, 60; cetatea,

luatA de Turci, 113.Chiojdu, corn. In jud. BuzAu, 97.Choniates, 64, 67.Christescu V., 100.Cilicia, 41.Clovis, reg. Francilor, 35,Cluj, judetul, 96.Codut Teodosian, 71.Commentiolus, general bizantin, 52.Comnen, v. Manuil Alexis, Ana,

Andronic.Commain, 25, v. Cumani.Conce8ti, 96.Constantia, cetate Tom. in fata guril

Moravei, 41.Constantiana-Daphne, 40.Constantin Brancoveanu, 114.Constantin cel Mare, Imp. roman,

41, 81, 90, 93, 97, 99; surprindepe GO In Muntenia, 37; restau-reazA cetlitiIe la DunAre, 40; arcullui de triumf dela Roma, 95; exped.In N. DunArii, 123.

Constantiu, ImpArat roman, 123; luptAIn Banat contra Sarmatilor, 41.

Constantinopol, 40, 44, 63, 66, 97,108, 114, 115, 116; patriarhatul din,65, 108; = Roma Nona, 100.

Constants, 118.C lovenii -de -Jos, 96.Crimeia, 40, 61, 65, 111, 116.Croatia, Croatii, 15, 27, 75.Cruciata IV, cronicarii ei vorbesc de

Valahi gi Cumani, 25; cruciatii luiFr. Barbarosa, 63.

Cuber, Cubrat, 8eful Bulgarilor, 44.Cucuteni, 103.Curnand, 21, 22, 60, 63, 66, 110, 112;

nAvAlirea, 15.Curtea- de- Argel, 103.Cuza -VodA = Alexandru loan I, 117.

Cyzicos, 41.Czeke-Cejkov, 102.

,

.

www.dacoromanica.ro

Page 131: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

128 INDICE

Dacia, Dacia TraianA, Nordul Du-nArii, 13, 14, 19, 22, 28, 36, 37, 38,40, 41, 48, 53, 55, 57, 59, 72, 81-85,90, 92, 95, 96, 97, 100, 103-105;problema parisirii ei de Romani, 11,21, 32, 33, 119; romanizarea si con-tinuitatea, 21, 38-39; inscriptii ro-man, monete In, 33; populatia eiin momentul evacuarii, 33-34;Nordul ei, 37; si pAtrunderea Sla-vilor In Balcani, 45; toponimiaslay/1 a ei, 59; Inceputurile crelti-nismului, 92-93; particularismuldac renalte, 90-105; rezumat cro-nologic al 8tirilor privitoare la ea(sec. 3-14), 123-124; - Aurelian&14, 41, 46, 48; - Balcanied, 92;- Carpalled, 92; - Superioarl, 95;v. DunAre, dincoace de, Nordul,stAnga.

Dacii, 20, 28, 91; liberi, 39, 94, 101.Daco-ilirienii, 49; calea migratiunii

for in N. Dunarii, 15.Daco-romanii, 68; nu Iasi inscriptii

nici cei din Dacia evacuate, nicicei din Moesia, 37.

Daco-romftnii, 21, 29, 48, 55, 117;limba tor, 15, 54, nu se deoseb.mule de aromana, 49, concordantecu istro-roman si megieno-roman,56.

Daia, numele barbar al imp. Maxi-min, 91.

Daicoviciu, 92, 98.Danemarca, 89.Dardania, 48.DAmAroaia, 100.DArmanesti, 103.Decebal, 20, 59.Decei Aural, 75, 78.Decius, ImpArat roman, more in luptA

cu Gotii, 33.Demetrius, 65.Densu ianu 0., 51.Diculescu C., 66.

Dimitrie Cantemir, 114.Diocletian, imp. roman, 91; reorg.

paza is Dual-a, 40.Dion Cassius, 104.Dobrogea, 23, 25, 41, 57, 60, 109, 112,

118, 121, 123.Dominicani, misionaKi, as. orig. Va-

lahilor, 21-22.Dopsch, 81.Dragos-Vocla, principatul sou era slay

dupl Bromberg, 24.Drina, au, 27.Drubeta, 93, 95.Dna Dunare, la geografi persani,

74, 75.Dulcilla, fiica principesei Gaata,Dumitrescu Vladimir, 104,Duniire, 28, 32, 38, 41-43, 47, 54,

56, 63, 66, 73, 75, 76, 82, 97, 108,111, 118, 119; numele, 25; pazala reorganizatl, 40; linia, 59; podullui Constantin cel Mare la Oescus,123; valea, regiunea, 23, 57, 58, 63,78; de Jos, 121; - de mijloc,campia, 73; gurile, regiunea, 60, 63,73, 78, 121, 124; voevodatele dela,108; stapanire a Basarabilor, 112;stApttnire tAtArascA pan& cAtre 13$0,111; - dincoace, Nordul, sldnga'(= Dacia), 18, 19, 28, 38, 40, 44,45-47, 49, 53, 56, 59, 64, 66, 68,69, 72, 77, 78, 92, 93, 108, 109,

110, 120, 124; - dincolo de, dreamer,Sudul, peste (- Moesia, regiuneabalcanicA), 14, 24, 34, 37, 38, 44,46-49, 53, 55, 57, 59, 71, 105, 110.'

Egipet, 29.Egnatia, via, 59.Englezii, 14.Epifania, localitate, 86.Epir, 25, 46, 49, 63.episcopatul Cumanilor, eparhia, 107.Eugippius, autorul victim Sf. Severin, 35.Europa, 9, 10, 14, 47, 56, 80, 84, 97,

41

www.dacoromanica.ro

Page 132: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

INDICE

117; Centrald, 9, 10, 73, 75, 99,104, 123, 124; de apus, occiden-tal& 28, 114; de Sud-Est, 98, 104,sensul geografic at denumirilor et-nice in evul mediu aci, 11; dund-reand, 56; Oriental. 9, 10, 54,104, 113, 119; la inceputul sec. 14, 46.

Eutropius, 15, 32, 36, 38, 80; asuprap8rasirii Daciei, 13.

Farca8, cnezatul lui, 109.Fatrna, 85.Ferdinand, larul Bulgariei, 118.Ferri S., 95.Fessler, 43.Festus Rufus, 33.Francia, 69.Franca, 97. .

Franciscanii, misionari as. orig. Va-lahilor, 21-22.

Francus, sensul cuvAntului, 69.Franta, 39, 70, 112.Frideric Barbarasa, 63.Frigia, 91.Frumoasa, castrul roman dela, 100.Fundatia pentru arta si literatura

Regale Carol H, 8.Fustel de Coulanges, 69, 70, 71.

Gaata, principesa, 41.Galerius, imp. roman, 93; reorg. paza

la DunAre, 40; fiul unei dace trans-danubiene, 91.

Galia, 36, 84, 86, 87, 90, 93, 47, 105;de rdsdrit, 87 ;meridionald, 69.

Galilor, Tara, in Anglia, 88.Galitia, 56, 63, 65, 116, 124; prinoi-

patul rus al, 111.Gallienus, Imp. roman, 83.Gardizi, istoric persan, 74, 75, 78.Gelu, voevodatul lui, 109.Genovezi, notari la Cafa, 61.geograful anonim din sec. XIV, 46, 68.Gepizii, 66, 97.Germania, Germanii, 14, 20, 36, 39,

129

46, 70, 72, 83, 97; stabiliti pe maluldrept al Rinului, 37.

Getica, 43.Getii, 38.Glad, voevodatul lui, 109.Glotz, colectia de studii istorice, 10.Gotia, regiune, 40, 43.Gotii, 34, 40, 82, 83, 93, 94, 97, 99,

104, 105, 123; retrasi in Carpati,36; ponticl, 40; in Dacia Tra-ianil, crestini, 41; in Spania, 85.

Gozgan, localit. in Afganistan, 73.Grecia, Grecii, 49, 66, 75, 117, 118.Gregoire H., 63, 77, 78, 91.Gsell, 85.

Habsburgii, 116; dubla for monarhie,surparea ei, 9; v. Austro-Ungaria.

Hadaczek, 101.Halchidica, 62.Halmyris, 60.Hama, Hamath, 86.Haverfield, 88.Ha. et Julien, 60.Hemus, munlu, 51, 64, 67, 123; v.

Balcani.Heraclius, imp. bizantin, 44.Herzegovina, 26.Hildebrandt, Conrad Iacob, dilator

german (1656-1658), as. numa-rului Valahilor din pArtile Oltului

Muresului, 20.Hispani, 85.Homo L., istoric at lui Aurelian, 33, 34.Hudud-al-Alam, geografie universal&

73-75.Hunfalvy P., istoric ungur, 13.Hunii, 41, 42, 46, 97.

lay orasul Asilor sau Alanitor, 111.Ibar, rau, vales, 27.Iliria, 33.Iliro-romanii, din Serbia si Croatia, 15.Imperiul bulgar, at Asitnestilor, 25;

9

si

www.dacoromanica.ro

Page 133: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

130 INDICE

Otoman, 9; Tar nor, 10; v.

Rusia.Institutul Frantei, 35.loan, cnezatul lui, 109.Ioan de Sultanyeh, In Persia, arhie-

piseop (1405) as. Romani lor dinF Pen. Ba lcanica, 29-30.Ioaaili, cavalerii, ordinal Sr. loan de

Ierusalim, 109.loan-Voda cel Cumplit, 114.Iordan Al., 7.Iordanes, 23, 42, 43, 60, 123.Iorga N., 29, 35.Iran, Iranieni, 60, 97.Irlanda, 88, 89.Isaccea, 43.Isaurienii, dinastie imp. la Bizant, 45.Isidor de Sevilla, 85.Islam, 85, 86.Istria, 56.Istro-romans, 54.Italia, Italieni, 35, 38, 39, 63, 69, 71,

72, 84, 91.Iugoslavia, Iugoslavii, 27, 46, 60; uni-

tatea lor, 10; v. Serbia, Sarbii.Iu lian, tmparat roman, 40, 105.

Jellinge, 89.Maya, 100.lire Zak C., 28, 52; asupra patriei

Sarbilor, 27; zonele de infl. romanssi greacit In Pen. Balcanica, 39-40;asupra Slavilor in Pen. Balcanica, 45.

'Milan Camille, 87.Justin I, imparat bizantin, 43.Justinian, imp. bizantin, 43, 97, 100.

Kedrenos, scriitor bizantin, 62.Kekaumenos, as. orig. Vlahilor, 29.Keramopulos, Invatat grec, as. orig.

Romani lor cu deoseb. privire laAromani si numele vlah, aroman,7, 28-29, 30.

Kertch, 96.Keszthely, 101.

Khagan, aeful Avarilor, 35.Kiev, 46.KiAlicadyyov, trecatoare, 62, 124.Kinnamos, as. orig. Vlahilor, 29, 63,

124.Kipciak, 112.Krum, 44, 77, 123.

Lactantius, 90-92.Ladini, 68.Lascaris M., 107.La Tana, epoca, 89, 95, 99, 101, 102.Latini din Orient .- Romani, 54.Lausanne, tratatul dela, 118.Lavisse, biblioteca, 7.Lechinla de Mures, 96, 98,legiunea V Macedonicil, 33; XIII

Gemina, 33.Libellus de notitia Orbis, as. Aroma-

tailor, 29-30Lim, rau, vales, 27.limes-ul roman, 80, 84, 89, 101, 104.Lipita, cultura de, (S-E Poloniei), 101.Litovoi, voevod roman, 110; voevo-

datul lui, 109; rlscoala contra Un-gurilor, 124.

Longobarzi, 35, 72, 97.Lot Ferd., prof. la Sorbona, 7, 9, 10,

32, 42, 48, 70, 89, 106, 108, 113,115, 119; caracterul cartii sale asu-pra nay. barbare, 8; as. orig. pop.roman, 13-16.

Ludovic I, de Anjou, regale Unga-rid, 112.

Lykostomo, 60.

Macedonia, Macedoneni, 29, 30, 40.41, 44, 46, 49, 62, 78, 117, 123;

de N-V, 26; de S-V, 25.Maghiarii, 22, 29, 46, 68, 76-78;

dupa anonimul afgan, 74; navali-rea, 123, 124.

Maghreb, 85.Manalion, 51.Mandylos (Mandyrion), 51.

www.dacoromanica.ro

Page 134: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

INDICE 131

Manes Daos, nu pagan frigian sidac, 92.

Manuil Comnen, 62, 124.Maramures, 112.Marcianopolis, 51.Marea AdriaticA, 27, 28, 40, 45, 51,

54, 56; de Marmara, 41; Egee,45, 56; Neagrd, 22, 42, 54, 63,64, 74, 97, 111, 121.

Marioara, (1290), 65.Mariscus, nume roman al Argesului, 94.Marquart J., 75.Martin, general bizantin, 52.Masedi, 75.Matei Corvin, regale Ungariei, 113.

Matias Ungarus Pollanus, 65.Mauriciu, impArat bizantin, 97.Maximin, Imp. roman, 91, 92.Megleno-romanii, limba lor, 54; stri-

mosii, 59.Melnik, localitate, 62, 124.Menandru, 44.Menomorut, voevodatul lui, 109.Mihail Sirianul, cronies lui, 43.Mihai Sturza, domn al Moldovei, 116.Mihai Viteazul, domn al T.-Rom.,

Moldovei si Transilvaniei, 114.Minorsky V., orientalist, 74, 75, 77.Mircea cel Satan, 112.Mirvat, 74.Moesia, 14, 25, 33, 38, 83, 119; Dad

colonizali In, 38; inferioard, 48;mijiocie, colonizatA cu Romani

din Dacia, 33; superioard, pu-stiitA de Gott 37.

Moesieni, = Vlahi, 64, 67.Mohaci, 113.Moldova, tara, 15, 24, 26, 53, 60, 62,

63, 65, 69, 75, 76, 77, 96, 106, 107,113, 116; limba romanll n'are par -ticularitAli In, 48; org. bis. subAlexandru cel Bun, 108; se des-parte de suzeranit. ungureascA, I I 1 ;intemeierea ei, 112; unirea cu T.-Rom., 116, 117; Intinderea, 121;

descAlecarea, 124; de jos, 99.Moldo-Wallachia, 23.Mopsueste, localit. in Cilicia, 41.Morava, ran, valea, 27, 41, 59; occi-

dentald, ran, 27.Moravi, 124.Moravia, 56, 75.Marna, 43.Morgarten, lupta dela, Ill.Morlahi, despiirtirea de Romani, 15.Moscova, 112.Muntenegru, 26, 27.Muntenia, Tara Romineascl, 14, 15,

25, 26, 40, 44, 69, 75, 96, 106-107,109, 110, 112, 115, 116; limba ro-mina n'are particularitAli dialec-tale, 48;- org. bisericeascA, 108;cotropitA de Turd, 113.

Mures, niu, regiunea, 20, 56.Mursa, lac, 42.Mutafciev P., istoric bulgar, asupra

problemei continuitAtii si locuiriiRomanilor in dreapta sau in stangaDunArii, 24-27.

Muzeul Ermitajului din Leningrad, 96.

Nandarin, 78.Nandorfejervar (Belgrad), 75.Napoca, 92.Napoleon III, 116.Negru-VodA, 110, 112.Nestor, cronicar rus, asupra existentei

Romanilor In Transilvania, 15, 46,59, 80, 109, 124.

Neviodunum, municipiu roman InPanonia superioarA, 43.

New-York, 23.Nicefor I, imp. bizantin, 45.Nicodem, patriarh sarb la Pe6, 107.Nicopole, 112.Niederle L., 101.Nil, 85.Nipru, 42, 123.Nistru, 42, 73, 76, 101, 108, Ill, 112,

115, 121, 123.

9*www.dacoromanica.ro

Page 135: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

132 INDICE

Nis, regiunea, 63.Noricul (Bavaria din Sudul Dunarii),

35.Normanzii, 79.Norvegia, 89.Notarul anonim al regelui Bela, 19, 21,

63, 68, 80, 109, 124.Novakovid Stoian, istoric sarb, asupra

patriei sarbe, 27-28.Novietunum, cetatea, 42, 43.Noviodunum (Isaccea), 43.

Occident, 86, 89.Oddbescu Al, 89.Oescus, podul lui Constantin cel Mare

la, 123.Ohrida, patriarhia dela, 14, 106, 123;

v. Achris.Olahii, 20; v. Romanii, Vlahii.Olimp, 85.Olt, rau, regiunea, 20, 109, 110, 124.Oltenia, 40, 92, 95, 115.Omharus, inscriptia pe un inel, 96.Onciul D., 58, 76.Onesigisiu, consilierul lui Atila, 42.Ongari infideli, 66.Onoghundur, trib bulgar crestinat, 75.Oradea, 96.Ordessos, numele antic al Argesului, 94.Orient, 19, 85, 86, 87, 93.Origen, 92.Oronte, rau, 85.Orosius, 83.Oseberg, 89.Osmanlii, 76.Otokar al Bohemiei, 66.Otocar de Stiria, 124.Ozolimna, 60.

Pachimere, 66.Palmyra, regatul de, 86.Panaitescu P. P., 26.Panonia, 22, 42, 44, 55, 63, 68, 82,

123; superioaret, 43.Patsch C., 38, 98; asupra continuititii

populatiei romanice in Dacia dupAevacuarea ei, 37.

Parvan Vasile, 51, 92; asupra populatieiDaciei in momentul evacuArii, 33-34.

Pecenegii, 21, 22, 60; tars, 74.Peb patriarhul de, 107.Pecica, 96.Peninsula Balcanica, 19, 33, 43, 47,

51, 55, 57; de Vest, 26.Periam, 96.Persia, 30, 74.Persic, go1ful, 82.Petra, sat, Camena, 60.Petru, fratele lui Asan, rasc. contra

Bizantului, 63.Petru cel Mare, tarul Rusiei, 114.Philipopolis, 94.Philippide Al., teoria lui asupra orig.

Romanilor, 15, 16, 40, 58.Pietroasa, tezaurul dela, 97.Pind, month, 26, 59.Pirot, 40.Plovdiv Philipopolis, 94.Poarta Turcia, 117.Polonia, Polonii, 10, 101, 11 1, 112,

113, 115.Pompeius, 86.Pops Lisseanu G., 77.Portile de fier, 15.Posada, I11.llovatAog (Budila), 63.Prespa, 62, 123.Prevalitana, 48.Principatele Romane, 104; unirea,

116; v. Moldova, Muntenia.Priscus, 41, 42, 66; ambasada la

Atila, 123.Prisrend, 40.Procopius, 23, 53, 60, 85, 123.Protobulgarii, 79.Prutul, 77, 115; numele, 94.Ptolomeu, geograful, 43.Pucheni, 103.Pulpudeva, nume trac at Philipopo-

lului, 94.

www.dacoromanica.ro

Page 136: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

INDICE 133

Puscariu Sextil, 58; problems Roma-nilor in Evul Mediu, 49; teritoriulde formatiune al limbii roman, 55.

Harlin, 65.Radu -VodA 1, 112.Rausimod, sef got, pustie4te Moesia

superioara si Tracia, 37.Ravena, 52.Raze Im, lacul, 60.Ramnicu-Sarat, judetul, 69.Ramului, imparitia, 79.Regulamentul Organic, 116.Renan E., 34.Relia, 68.Riegl, arheolog austriac, 97.Rihios, rau, 62.Rin, 37, 86; malul drept ocupat de

triburi germane, 36.ripa gotica, 41.Roessler, 13.Roma, 38, 45, 52, 53, 57-59, 81, 83,

84, 86, 91, 95, 115.Roma Noul = Constantinopol, 100.Romagna, 52.Roman, oral, 96.Romania, 69, 123; numele, sensul, 7,

51; provinciala in sec. IV, 21;orientala, 59, 81, 120.

Romanii, 29, 44, 46, 70, 85, 91, 104;balcanIct amestecati cu Slavi, pa-

stori imigreazA In N. Dunarii, 22;in luptA cu Gotii la Abrittus, 33;in Panonia, la Huni, 42; din Orient,din Occident, 97.

Romanus, seas. numelui la pop. ro-man, 21; in apus, 69, 70.

Romeii = bizantini, 67.Romula, 95.Rosetti C. A., 116.Rosetti Dinu, 100.Rosetti Radu, as. formarii pop. ro-

man, 45.Rostovtzeff, 81.

Rothfos, cAlAtor scandinav omOrit deVlahi, 63.

Rubruck, Wilhelm de, 22, 42.Rufus Festus, 33.Ram = imp. bizantin, 52, 78; marea.

Rumului, 74.ruman, sensul, 7, 68-69, 72; etnic, 120.Rus, linutul, 74.Rusia, 10, 43, 65, 114; conventie cu

Romania, 118; Kieviana, 19;Mericlionala, 22, 111.

Rusovlahia Moldova, 65.Rusii, 26, 79.

Sabulus, 51.Aafarik P. I., 24.Salvianus, 83.Samuil, tar bulgar, 62; Statul lui, 25.Sandfeld K., 49.Sarmatii, 34, 36, 37, 39, 40, 93; Ar-

garagantes, trec DunArea, 41, 123;Limigantes, 41, 123; Vlahi, 73.

Sarmizegetusa, 92.Sasi, 110.Sava, fluviu, 28, 43, 54.Sant-Ana de Mures, 96, 98, 99.Scandinavia, 63.Scitia Mica, Minors, 25, 41.Sciti = Goti, Huni, Pecenegi, Cu-

mani, Mari, 64; Vlahi, 73.Scotia, 88.Secareni, domeniu regal in Transil-

vania, 20, 21; = &ekes.Secui, 110.Selgiukizi, 76.Selimbria, poarta, 66.Sempach, lupta dela, 111.Seneslau, voevod roman, voevodatul

lui, 109, 110, 124.Septimius Sever, 85.Serbia, Sarbil, 15, 30, 63, Ill, 117;

de Sud, 26; patria for In Pen.BatcanicA, 27-28.

Serres, 62, 124.Serrorum montes, = Carpatii, 36.

-

-- -

-

www.dacoromanica.ro

Page 137: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

134 INDICE

Severii, impAratii, familia, 84.Sf. Adrian, 78; Augustin, 85; Di-

mitrie, din Tesalonic, 44, 123;Piteous, moaltele lui in Cilicia,

41; Sava, mucenicia lui pe malulBuzAului la 372, 41, 123; Severin,vieala lui, scriere, 35; Stefan, re-gatul, Ungaria, 65, 110.

Siberia, 14.Sicilia, 46.Sigismund, regale Ungariei, 112.Silezia, 102.Silvanus, Tib. Plautius, guvernator a

Moesiei, 38.Simian Logotetul, 44.Simokatta Teofilact, 51, 123.Sinai, muntele, 86; mAnAstirile dela,

108.Siria, 86.Sirienii, 86.Sirmium, 42, 51, 123.Sjonhem, 124.Skok, 40.Skoplje, 40, 110.Slavii, Sclavonii, 23, 24, 25, 35, 43,

46, 47, 56, 66-69, 72, 75, 97, 101, 105,107; amestecati cu Romanii bal-canici imigreazA in N. Dunarii, 22;presiunea lor, 42; intinderea lor,42; supuli Avarilor, 43; in Tran-silvania, la Tesalonic si in Moreea,43; cei din Muntenia atacali deAvari si Bizantini (578), 44; du1iin Panonia, 44; in Panonia cucerilide Vlahi, 46; plitrunderea lor InPen. BalcanicA, 55, 59; urmArilenAvAlirii lor In Dacia fi Moesia,119-120; din N. DunKrii, 123.

Slavinia, la E. de Carpati On& laDunAre, la finale sec. VIWI, 43;la granitele imp. bizantin, 45.

Slavo-Bulgarii, 10, 106.Slovacia, 101.Slovenia, 27.Sorbona, 7, 11.

Spania, 87.Stanchus, 65.Stefano Magno, cronica lui, 66.Stein S., 70.Stoicha, 65.Strabon, 38.Strathclyde, 88.Suceava, 108, 112.Sviatopluk, 75.Synkellos, 33.Szekes, v. SecAreni.

Simleul Silvaniei, 96.Stefan cel Mare, 24, 69, 113.

Tamils L., (Treml), vederile gcoliiistorice maghiare asupra proble-mei continuitAtii Romanilor in N.DunArii, 18-22; teza sa, 21-22, 68.

Tfitarii, 109, 113; imperiul, 42; aliaticu Basarab I, 112.

Teius (Alba), 98.Teodorus Velachus sive Pollanus, 65.Teofanes, 66, 123.Teofil, imp. bizantin, 45, 78.Tertulian, 92.Tesalia, 25, 26, 29, 46, 49, 59, 62.Tesalonic, 44, 46.Theunissen, 70.Tihomir, fatal lui Basarab I, 109, 110.Timisoara, 96.Timur Lank, inving, lui Baiazid, 30.Tisa, du, regiunea, vales, 14, 73.Toplita, 103.Toulouse, 86.Tracia, 38, 41, 94; pustiitA de Goti, 37.Traian, impAratul, 13, 19, 38, 40, 58,

91, 92; cucerirea Daciei si coloni-zarea, 32.

Transdanubieni (Daci), 38.Transilvania, 14, 15, 19, 20, 22, 24,

25, 26, 43, 57, 69, 76, 93, 95, 96, 98,102, 106, 107, 109, 110, 113, 116,117, 120, 121; parisirea totall deRomani, 13; repopulate de Va-

-

www.dacoromanica.ro

Page 138: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

1NDICE

labi, 14; exploatarea iminelor inepoca roman;, 32; retrag. legiunilorromane din 33; limba roman& din,n'are particularitAti dialectale, 48.

Transmarisca (Turtucaia), 40.Tropaeum Traiani, restituit de Con-

stantin cel Mare, 40, 123.Turcii, 52, 108, 112-114, 120.Turda, 92, 96.Turtucaia, 40.

Tara Romaneascl, 65, 110, 112, 113,124; unirea cu Moldova, 116, 117;Intinderea, 121; v. Muntenia.

Ungaria, 29, 42, 60, 65, 66, 109, 110,112, 113, 121; brisoave ale regilorei pentru Romani, 15.

Ungurii, 14, 18, 24, 26, 46, 63, 75, 77,109, 113, 116, 120, 124; dirt Cri-mein = Romani, 65.

Ungrovlahia, = Muntenia, 65.unirea, bis. rom. din Transilvania cu

Roma, 115.unitatea linguisticA a prov. roinanesti,

115.universitates, In Transilvania, 110.Uspenski, 76.

Valahia Mare, Muntenia, 20, 112;Mica, = Oltenia, 112.

Valea-lui-Mihai, 96.Valens, imp. roman, contra Gotilor, 37.Vandalii, 97.Varegii, 43, 79.Vasile al II-lea Bulgaroctonul, 62.Vasile cel Mare, episcopul Cezareii din

Capadocia, 41.Valcov, 60.Vartiscoi, ceramica dela, 99.Velachus, = valah, 65.Velbuzd, 111.Vernadsky G. V., 24.Vespasian, Imp. roman, 38, 81.Vicina, 23, 108.Vidra, 103.

135

Viena, 116.Vistula, 42, 123.Vizigotii, 97, 99.Vlahii, Valahii, Blac, 24, 27, 76, 77;

vlah, sensul cuvantului, 7, 28-29,62-64, 67, 72, 120; din Balcani,10, 106, 109; focuintele for In sec.XI dup8 Mutafciev, 25; existentafor acolo dupl Keramopulos, 28-29; asezarea for dupe geografulanonim (sec. 14), 46; sub depen-denta bis. a arhiepiscopului deOhrida, 107; teza ungarl el auimigrat tirziu In Transilvania, 13-14; transdunAreni imigreazA In N.Dunilrii, 14-15; din Pind, 46, 106;cuceresc pe Slavii din Panonia, 46;din Helada, 62; din reg. InvecinatAM. Negre, 63; In Panonia, 63; Inreg. Galitiei, 63; In Macedonia,62, 124; din Henna, 64; cele distilment,iuni despre Vlahi, 62-79; du-nareni, 66; stipani In Statul rom.-bulgar In prima jum. a sec. XIII,108; cirgvAnari, 123; cAlauze aleCumanilor, 124; rascoala celor dinSalaam, 124.*

Vlaicu Vod8, 112.Vlahorichini, 62.voevodatele din Dobrogea din sec.

XI, 108-109.Vopiscus, biograful lui Aurelian, 13,

32, 33, 38, 80.Vordoni sau Bordoni, 76, 77.Vulfila, 93.Vulgari in Macedonia, = Aromani, 30.Vunundur, 75.

Waltz, 70.Watson Seton, 106, 107, 117.Wijk van, slavist olandez, 56.

Ymor filius Molday, 111, 124.

Zagreb, 27.Zurich, muzeul din, 96.

www.dacoromanica.ro

Page 139: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

TABLA DE MATER!!P ag.

CuvAnt inainte 7

Introducers 9

CAPITOLUL I

PAREREA D-LUI LOT ASUPRA ORIGINILOR POPORULUI ROMAN 13

CAPITOLUL II

TEORIAIMIGRARII DUPA UNELE LUCRARI RECENTEPunctul de vedere unguresc. 0 plrere ruseascl. Plrerea Bulgarilor. Con-

cordance si concluzii

CAPITOLUL III

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: PARASIREA DACIEI

PArAsire militarl sau totall 7 Analogii cu alto provincii ale limesului.MiscAri de populatii de pe un mal la celalt al DunArii din secolul alIV-lea al DC-lea

CAPITOLUL IV

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: UNITATEA LINGUISTICA

Substratu! balcanic. LeagInul limbii rom8ne. DespArtirea dialectelor.Extensiunea rominei primitive .

CAPITOLUL V

18

32

48

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: ETNOGRAFIEGEOGRAFIE

Vlahii In izvoarele istorice. Intelesul geografic al denumirilor etnice:Ungurii i din textele italiene. Intelesul social al lui rumInvlah *. Izvoare musulmane din veacul al X-Iea si al XI-lea . . . 62

s

i

SI

pi

1

www.dacoromanica.ro

Page 140: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

138 TABLA DE MATERII

CAPITOL UL VI

ORIGINILE POPORULUI ROMAN: DATELE ARHEOLOGICEContinuitate sau imigrare ? Datele arheologice. Problema Daciei In

vremea Delteptarea spiritului local in celelalte provinciiale imperiului roman. DAinuirea unui particularism dacic ai dovezilesale arheologice

CAPITOLUL VII

Pag.

80

OBSERVATII ASUPRA ISTORIEI ROMANILOR DUPAVEACUL AL XIII-LEA

Rominii gi arhiepiscopia Ohridei. Intaile injghebAri de state dunarenecarpatice in sec. al XIII-lea *11 al XIV-lea. Politica de echilibru a

Principatelor. Originile §i alcAtuirea unitllii roman 106Incheiere 119Rezumat cronologic 123Indice . 125Tabla de materii 137

niivillirilor:

si

www.dacoromanica.ro

Page 141: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

Oh. L Britian: Poporul Roman Harts I

[AMAPA

MI SONSzeged n

ARG AGANT-'5S-SARM A

'52 tot2

L I I G A -N T E ta' 2% C M PH

AAA.,

il E I;

,0 N T sE S

P.

MI%°opal,

; NOZADP

CONATIA11111 , kVA% 0.'.V..\ Ws

O' Ye'

io coitolkm 4 j 44:Acr; " 4)il !I'll( ° '1" 1 U:::j0, NOV

ir\ 1.. i,

,...

uurrath

WO 1.

OAR 111Alk

ACY/A

,,...,e,13:4,..

,.00.- -,..

0._...._-.Y. lORYN

cm.C. . kN

SCVAIttly

AP %MA

nolTesvm40 WOLIANVIIIKAMM',

itIRTIXA

Ilt OVA

A 0

/ e"

CYMICV11

RIA Vb.

babm-T. MY

Dada In secolul al IV-lea dup/ C. Patsch, Beltrtige z. Wilkerkunde v. Sadosteuropa, III.www.dacoromanica.ro

Page 142: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

Gh. I. BrAtianu: Poporul Roman Harta U

hod

Orate&

N

',.../.%,.......erA---.---,.,------ molar' ;..... /b.f. ..

c;-%. 1 fil

0oApirewa.

s.I ''.e....1F......ri_......1..

'-2 Ve{d; 1

i ... ...i n"Ye". ' Bp

.-st.strarisio,00,

%

-,--i-- ..... s'

.h 1

oAp.

cNapo cao

.... ntrddit,04714;`, ir Alaqrs(Ptacycif r

Ln.

ROMANIAN VREMEA NAVALTRIWR DIN SECAL

Ivit5 -Vll leaO Loca /iliti in car; s'au &sawn* obi,*

.din exasti vreme./dem, loan& in vremurile ankrioare

Marla a krt desemnag doPi ind/calnle DlltR.Ieu p elmIesoria university/ea din Iasi.

N

nort.iWIrocum

Ora"

Zataszczyk

AMMO

\

'a

:"3 .....

0 Trodaylk

IleufebreeS,..gatiairtFri,,,t redezmfaraiCarnicka4.Jam. COc. Cie"!

natucatriP.'".")ilatI=Natany.

*madam

'.r.our.(A=

Air (---....r- &ease._.`..t` -. I.

,:./

.t.

S. ; --.....

V/(Mona) wd211 j

,

°L.

Con0.14

A /---,---. --;:., ,...... 1

%

.. t.---- r3 r'4-1.

.....Ct

Jew. it(Dmago

.115-11-a.°Cad.Ya4tnt 1

4411110pVvi%*

&dery'

m.o.;MAW

www.dacoromanica.ro

Page 143: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

MONITORIII, OFICIAL BSIIMPRIMERIIIM ETATIII,ITIIMPRIMERIA NATIONA LAB ITC IT RE VI' I. 1514o

www.dacoromanica.ro

Page 144: Bratianu-O ENIGMA SI UN MIRACOL  ISTORIC  POPORUL ROMAN

www.dacoromanica.ro


Recommended