------DE LA EUROPA FIRMELOR LA FIRMELE EUROPENE

S~PT~M#NAL FINANCIAR - ECONOMICPUNCTUL PE EUROPA

“Entuziasmele... florigeneroase }i spontaneale sufletului”

O. Mirbeau

c my b

c my b

nr. 146 anul 3 vineri, 14 decembrie 2007 0,50 RON

O mic@ prefa]@ la s@rb@torile de iarn@

Emil DAVID

Eveniment 2007pag. 8

Evolu]ii la burs@pag. 7Decebal N. Tod@ri]@ Ileana Ilie

Imaginea s@pt@m$nii

„Este nebun cel ce arunc@ la picioarele sale ceea ce

]ine în mân@”În]elepciune popular@

Stafia? Poate nu atât stafia,cât spiritul pastorului Thomas Ro-bert Malthus, de acum 200 de ani,este pe cale s@ se întoarc@ printrenoi. Celebra lui deviz@ „produsele,resursele alimentare cresc în pro-por]ie aritmetic@, iar popula]ia se

amplific@ în propor]ie geometric@”,chiar dac@ nu în forma avansat@ decercet@tor pe baza unor elementeempirice, redivivus. Este vorba de pro-por]iile globale ale problemei. Dareste vorba, mai ales, de teritorii,de enclave mari de pe suprafa]aglobului, care, eminamente, se con-frunt@ cu foametea endemic@. {i seconfrunt@ mai mult decât înainte.Nu lipsesc acum doar banii, suntinsuficiente chiar cerealele, ceea cele urc@ sus de tot pre]urile…

continuare ^n pagina 5

Pre]urile produselor alimentare

Transport }i turismpag. 2Ilie Rotariu

Mortalitatea matern@,barometru al s@r@ciei

pag. 6Iulia Nagy

13 ani de burs@ la Sibiupag. 6Decebal N. Tod@ri]@

R@zvan {erbuDanciu Aniela

e-Commerce

pag. 3

Pia]a muncii constituie una dintre cele mai complexe }i ete-rogene forme de pia]@ din economia contemporan@. Integrareaeuropean@ poate fi caracterizat@ ca o sum@ de procese care s-auderulat în ritmuri diferite, iar pia]a muncii a avut propriul s@u model}i ritm de integrare. Înc@ nu se poate vorbi de o pia]@ european@a muncii, datorit@ fragment@rii }i eterogenit@]ii pie]elor na]ionalecomponente. Extinderea c@tre est reprezint@ din perspectiva pie]eimuncii o adev@rat@ provocare pentru Uniunea European@. Acest stu-diu face o trecere în revist@ a unora dintre problemele actuale aleRomânei, Uniunii Europene }i Republicii Moldova, cu impact directasupra pie]ei muncii }i a politicilor de ocupare. Punctul de plecareîn realizarea lucr@rii îl constituie analiza principalelor efecte ale pro-cesului de integrare asupra pie]elor muncii din statele membre.Pentru ilustrarea acestora sunt analizate oferta }i cererea de munc@din România }i Republica Moldova, încercându-se identificarea prin-cipalelor provoc@ri c@rora trebuie s@ le r@spund@ politicile de ocu-pare din cele dou@ ]@ri. Sunt analizate tendin]ele demo-economice,cu impact direct asupra ofertei de munc@, precum reducerea popu-la]iei, îmb@trânirea sau migra]ia, dar }i indicatorii ocup@rii }i }oma-jului. Politicile sociale }i de ocupare din Uniunea European@, România}i Republica Moldova sunt prezentate pe scurt, cu scopul de a iden-tifica principalele convergen]e }i divergen]e. În ultima parte, lucra-rea prezint@ principalele concluzii referitoare la pia]a muncii }i lapoliticile de ocupare ale celor trei entit@]i analizate.

Spectrul înc@lzirii globale a încins spiritele pe Mapamond.În week-end-ul trecut, zeci de mii de oameni au ie}it pe str@zilea peste 50 de mari metropole de pe glob, pentru a protesta ve-hement împotriva politicilor iresponsabile ale guvernelor din sta-tele puternic industrializate }i pentru a cere adoptarea unor m@-suri urgente }i concrete, care s@ stopeze procesul de înc@lzire aplanetei. Mesaje inspirate }i dramatice, precum „SOS-Clima”, „Co-piii pentru climat”, „Face]i dragoste, nu CO2”, „Elimina]i emisi-ile de gaze, nu p@durile!”, s-au f@cut auzite din Londra pân@ laManila, din Berlin pân@ la Aukland, dând glas îngrijor@rii gen-erale fa]@ de un pericol global iminent care amenin]@ speciauman@ }i via]a în general. În paralel, un studiu alc@tuit de c@tresavan]ii Na]iunilor Unite, reuni]i în Comitetul pentru Suprave-gherea Fenomenului de Înc@lzire Global@ (I.P.C.C.), trage înc@ unsemnal de alarm@, demonstrând c@ „dac@ nu oprim imediat polu-area atmosferic@, schimb@rile produse din cauza înc@lzirii cunumai dou@ grade peste media obi}nuit@ vor genera dezastregreu de imaginat”.

Exper]ii prezint@ scenarii halucinante în care victimele pro-babile vor fi nu numai genera]iile viitoare, ci }i cele prezente,întrucât consecin]ele bat, pur }i simplu, la u}a fiec@ruia dintre noi. Grama BLANCA

pag. 6

Vechiul sediu al bursei din Chicago

Un „univers” pe cale de a deveni dramatic…

Dan POPESCU

Guvernul con-troleaz@ tot mai pu]in îneconomie, în timp ceechilibrele r@mân pre-care. Aproape c@ ar fide dorit ca mâna lung@}i nepriceput@ a guvernu-lui s@ nu încerce s@ mai

fac@ ceva, în aceste condi]ii. Imagina]i-v@c@ ave]i dou@ mâini stângi }i încerca]i s@echilibra]i o balan]@ sensibil@, care vrea s@m@soare gramaje medicinale. Cam însitua]ia asta este guvernul, iar deciziile salesunt greu de tot generatoare de echilibre.În bun@ m@sur@, guvernan]ii au încercats@ nu intre în gramaje }i s@ ri}te preamult. Din incompetent@, necunoa}tere sauignoran]@, cert este c@ guvernul a fost maidegrab@ absent din economie, a}a încât pezece luni bugetul era înc@ excedentar. Abiaîn unsprezecea lun@ a anului, a început s@se simt@ deficitul, dup@ ce guvernul a chel-tuit peste un miliard de euro pentru plataunor sume restante în educa]ie }i a sub-ven]iilor pentru agricultur@ conforme pro-gramelor europene, bani care nu vor venide la Bruxelles. O pierdere asumat@ pen-tru c@ programele opera]ionale mai întâr-zie cu voie sau din nevoie, dar marea pro-blem@ este c@ sumele cheltuite nu creeaz@nici premise pentru o bun@ evolu]ie înagricultur@ nici pa}ii pentru mult a}tepta-tele schimb@ri. Odat@ ce a intrat în pia]@,guvernul a dat drumul la cheltuieli }i, înconsecin]@, la deficit bugetar, f@r@ ca re-zultatele interven]iei s@ fie vizibile. Dar,cheltuielile sunt.

continuare ^n pagina 7

continuare ^n pagina 2

Silvia M~RGINEAN

Bali – ultima speran]@!

Comunic@reapublicitar@

din perspectiva teoriei proceselor comunica]ionale

Republica Moldova – România – UE:

Studiu comparativ privindpoliticile sociale }i de

ocupare a for]ei de munc@

continuare ^n pagina 4

Dan SUCIU

Bilan] f@r@ culoare

urmare din pagina 1În total, peste dou@ miliarde de

oameni vor suferi de sete într-un vii-tor apropiat }i cel pu]in o treime dinplantele }i animalele de pe P@mântvor disp@rea. Dezastrul va lovi, în ega-l@ m@sur@, toate regiunile lumii, nime-ni nu se va putea sim]i protejat. Stu-diile }i prognozele sunt nemiloase: înEuropa – incendii de p@dure frecven-te, secete urmate de ploi toren]iale,care vor provoca inunda]ii, sc@dereanivelului pânzei freatice; în Africa –se estimeaz@ c@ o jum@tate de mi-liard de oameni vor r@mâne f@r@ ap@de b@ut, iar produc]ia agricol@ se vareduce la jum@tate; în Asia – topireaghe]arilor din Hymalaya, concomitentcu secete prelungite }i diminu@ri alerecoltelor, în China }i India; în Ame-rica de Nord – pagube economice demari propor]ii, din cauza înmul]irii fur-tunilor }i uraganelor; în Oceanul Pla-netar – toate insulele se vor reducesau, pur }i simplu, vor disp@rea subape; în Regiunile Polare – suprafe]eleacoperite cu ghea]@ se vor reduce cuun sfert }i multe specii de animalevor disp@rea definitiv. Toate acesteasunt doar o parte din efectele nefasteale nechibzuin]ei cu care oamenii aupoluat frenetic aceast@ planet@. Azi,destinul omenirii se joac@ în ceasulal 12-lea }i în jurul acestor fatidice dou@grade Celsius!

E drept, nimeni, nici chiar min-]ile luminate ale Planetei, nu au b@-

nuit c@ evenimentele se vor precipi-ta într-un asemenea ritm. În urm@ cuvreo doi ani, înc@ se spera c@ maiavem la dispozi]ie un deceniu pentrua reduce emisiile de gaze care accen-tueaz@ efectul de ser@. Se vorbea, cuun relativ optimism, de cre}teri de celmult 0,8 grade Celsius }i se sperac@ o parte din dioxidul de carbon vafi lichefiat }i se va dizolva în ocea-nul planetar. Dar, furnalele au continu-at s@ înnegreasc@ cerul, termocentra-lele au otr@vit f@r@ încetare atmosfe-ra, cantit@]i inimaginabile de de}eurise arunc@ f@r@ încetare în oceaneleplanetei, motoarele autovehiculelor }iavioanelor, din ce în ce mai nume-roase, au des@vâr}it „opera” de polu-are, pân@ am ajuns, iat@, în pragulinevitabilului.

Un lucru este limpede }i sus]i-nut }tiin]ific: înc@lzirea global@ estereal@, iar cauza principal@ suntem noi.Desigur, vinov@]ia nu poate fi împ@r-]it@ în mod matematic, fr@]e}te cums-ar zice, pe toate statele lumii. Pentruc@ unii sunt autori, iar al]ii doar vic-time. Unii profitori, al]ii p@guba}i prinvoca]ie. Recent, un raport dat publi-cit@]ii de Reuters punea degetul peran@, spunând r@spicat c@ „na]iunilecare s-au îmbog@]it prin poluare, f@r@a pl@ti pagubele, trebuie s@ achitedatoriile de carbon ]@rilor în curs dedezvoltare”. Autorii raportului prezint@}i un „clasament” al responsabililorde emisii de gaze, func]ie de care sestabile}te }i nota de plat@ pentruace}tia. Statele Unite ale Americii, caprincipal emi]@tor de noxe, ar datora

planetei 34,3 la sut@ din pagubeleanuale, fiind urmate de Uniunea Euro-pean@ cu 26,6 la sut@, China }i Indiacu 7,3 la sut@.

Problema esen]ial@, prioritar@ nueste îns@, acum, de a stabili cine }icât are de pl@tit pentru gajarea ire-sponsabil@ a viitorului omenirii, cu atâtmai mult cu cât SUA }i China s-audeclarat refractare la semnarea unuiangajament obligatoriu de reducere aemisiilor de gaze.

„Dac@ negocierile se vor împot-moli în complexitatea problemelor tra-tate, vom pierde cea mai important@resurs@: timpul – se spune într-un apella responsabilitate al secretarului ge-neral al ONU, Ban Ki-moon. În acestcaz, este necesar@ o viziune comun@asupra modului cum va ar@ta viitorul,în eventualitatea în care vom ajungela un consens. Iar viitorul ne prezint@numai o lume mai sigur@ }i mai s@-n@toas@ pentru to]i, dar }i mai multdecât atât. Dac@ va fi tratat@ cores-punz@tor, lupta noastr@ împotriva în-c@lzirii globale s-ar putea încheia cutransformarea economiei globale într-una cu valen]e ecologice, una cares@ impulsioneze dezvoltarea }i nu s@o împiedice, a}a cum mul]i lideri setem c@ s-ar putea întâmpla”.

Mesajul acesta accentueaz@ prinurmare ideea c@, pentru construireaunui viitor comun, esen]ial este con-sensul, în condi]iile în care orice re-ducere a dioxidului de carbon, în ori-care parte a globului s-ar face, con-teaz@, }i fiecare individ }i na]ie tre-buie s@ participe la acest efort.

Când scriem aceste rânduri, nucunoa}tem rezultatele finale ale sum-mitului de la Bali, Indonezia, unde re-prezentan]ii a peste 190 de na]iunidiscut@ asupra unui acord global pri-vind reducerea emisiilor de gaze cuefect de ser@. {tim îns@, cu siguran]@,c@ opinia public@ interna]ional@ }i sa-van]ii lumii con}tientizeaz@ pericolelegrave ce pândesc omenirea }i dorescun asemenea acord. Dincolo de con-secin]ele imediate, un astfel de con-sens global ar consemna o schimba-re istoric@ în strategia dezvolt@rii eco-nomice. Dup@ revolu]ia industrial@ }itehnologic@, dup@ epoca modern@ aglobaliz@rii, a venit timpul unei noirevolu]ii: cea a economiei ecologice,aceasta fiind calea, unica posibil@, aviitorului. În contextul ei, m@suri pre-

cum aplicarea unui sistem interna]io-nal de regenerare a combustibililor,folosirea pe scar@ larg@ a energieieoliene }i solare, în@sprirea standard-elor pentru industriile poluante ar pu-tea asigura nu numai dezideratul evi-t@rii înc@lzirii globale, dar }i pe cel lafel de important al men]inerii cre}-terii economice regionale }i globale,al sporirii eficien]ei afacerilor.

Cre}terea economic@ }i dezvol-tarea într-o ambian]@ ecologic@ }iîntr-un spirit „verde”! Iat@ mareleexamen pe care trebui s@-l treac@ ome-nirea, acum, când exper]ii ne acord@cel mult 10 la sut@ }anse de evitarea dezastrului generalizat. Câ]i dintrenoi realizeaz@ c@ întrunirea de la Balireprezint@, din aceast@ perspectiv@,runda ultimei speran]e?

MEDIU TRANSPORT {I TURISM VINERI 14 DECEMBRIE 20072

Într-un fen ̂nceputul „industriei tu-ristice” a fost decizia lui Ford de a ri-dica salariile muncitorilor s@i, cu sco-pul de a vinde autoturismele sale }i a-}i m@ri profiturile. Nu partea vizibil@a transportului, ci efectul lui. Ultimuldeceniu a fost unul al unor schimb@ritrepidante, pe care le numim progres.Noi descoperiri au lansat economiamondial@. Vorbim de globalizare cade un mod de via]@ cotidian@, obli-gatoriu. Cea mai surprinz@toare schim-bare pare a fi „trezirea” Asiei. Secolede-a rândul, noi europenii, am con-siderat c@ dezvoltarea lumii a depinsde noi. În ultimele secole. America(Statele Unite) a preluat conducerea,dar, cum americanii sunt de sorginteeuropean@, am p@strat ideea c@ noisuntem centrul lumii: toate mariledescoperiri au o origine european@.În ultimii ani, se observ@ o nou@tendin]@: Asia ia ini]iativa: ignor@m,de regul@, Japonia }i miracolele eieconomice, pentru c@ nu a schimbatbalan]a puterii. Cit@m China }i Indiaa c@ror popula]ii nu sunt înc@ majori-tatea popula]iei lumii, dar ale c@-roreconomii sunt pe punctul de a im-pune regulile lor lumii întregi. Chinanu este numai atelierul lumii, darPIB-ul ei e pe punctul de al dep@}ipe cel al SUA.

Perspectiva ca China s@ ating@câteva din nivelurile economice aleeconomiilor vestice dezvoltate ridic@ o

întrebare: poate lumea s@ mai con-serve p@mântul? Popula]ia, în conti-nu@ cre}tere în zona Chinei, pare s@-i rup@ echilibrul ecologic fragil. Ca s@punctez, România tocmai }i-a s@rb@-torit producerea celui de-al 3 mili-onulea automobil Dacia: i-au trebuit17 ani s@ produc@ primul milion, al]i14 ani pentru a doilea }i 10 pentrual treilea. China a produs un milionde automobile în mai pu]in de nou@luni! Procesul este lung }i-}i are r@-d@cinile în sistemul american de pro-duc]ie, început de Ford. Ast@zi, îi ve-dem efectul, când „produsele finan-ciare }i invizibile” reprezint@ majori-tatea valorii economiei na]ionale, maiales în ]@rile dezvoltate. Simplitatea,sau poate lipsa de profunzime a ma-jorit@]ii americanilor, a c@ror via]@ sebazeaz@ exclusiv pe puterea banilor, i-adeterminat s@ adopte o nou@ credin]@(pe lâng@ cea adus@ de P@rin]ii Pe-lerini – libertatea fiin]ei umane) }i unnou zeu: automobilul. Autostr@zilemau acoperit SUA, ca s@ satisfac@neodihna }i fream@tul acestui poporde imigran]i, spiritul lor nomad }i asubordonat întreaga economie }i dez-voltare noului Dumnezeu. Spa]iile ne-locuite ale Americii au putut, de atun-ci, s@ fie str@b@tute u}or }i democra-tic, chiar }i de clasa muncitoare. De-a lungul autostr@zilor, au ap@rut rapidhoteluri, moteluri, restaurante, servi-cii de agrement etc. Nu numai pen-tru boga]i – care au continuat s@ steaîn lumea lor închis@ – dar }i pentrumul]ime. Cantitatea aduce profiturimici, dar multe. {i cum dorin]a de aavea mai mult e în sângele ameri-canilor, a început consolidarea: auap@rut hoteluri, restaurante, serviciietc. branduri (lan]uri). Toate MARI,uria}e, gigantice }i în expansiune tottimpul. Trebuie s@ subliniem c@ fie-care din ace}ti gigan]i avea propria

filozofie (pornit@ din cea a propri-etarului s@u de succes). Dup@ al doi-lea r@zboi mondial grani]ele SUA aufost „spulberate”. Filozofia, capita-lurile }i felul lor de management s-aur@spândit în întreaga lume pentru noiprofituri - a început, globalizarea prin-tr-un aranjament special privind c@-l@toria oamenilor. Aceasta este mij-locul prin care, nea}teptat, clasa mun-citoare american@ a fost pus@ s@ sedistreze singur@: simplu, pentru a asi-gura masa critic@ a produc]iei pro-fitabile pentru Ford }i a-i lui. De fapt,pentru a cre}te profiturile prezente,chiar }i în timpul ei liber. Mult maitârziu, dup@ cel de-al doilea r@zboimondial, aceast@ concep]ie }i-a g@sito expresie democratic@ }i mass-mediaa adus dimensiunea ei umanist@. Tu-rismul, c@ci acesta este felul în careeste cunoscut@ folosirea timpului li-ber, va deveni motorul, modelul }ipromotorul globaliz@rii.

Microelectronica }i biotehnologi-ile au decuplat sistemul socialist decel capitalist }i l-au condamnat peprimul. Aceasta a fost }i este înc@crucial. S@ explic@m printr-un exem-plu: Olanda a ob]inut, jum@tate dinteritoriu, din mare. Cultiva cam unsfert. 3,5& din popula]ie hr@ne}teîntreaga popula]ie }i face }i export.Cca. 10-12& din popula]ie fabric@ bu-nurile }i produce toate m@rfurile ne-cesare pie]ei. Ca o consecin]@, ma-joritatea popula]iei ar putea fi consi-derat@ ca exclus@ din produc]ie, va-loroas@ numai ca }i consumatori.Lucrau, totu}i, 45& în agricultur@: ces-a întâmplat cu ei? Dac@ sc@demcopiii, elevii, studen]ii }i pensionarii,ne mai r@mân cca 60&, care lucreaz@în noua economie, serviciile gene-ra]iei zilelor noastre, post modern@,invizibil@. Mai mult, ar fi o amenin-]are pentru societate, dac@ nu }i-ar

gospod@rii folositor „timpul liber” re-zultat. Pentru a „p@stra pacea subm@slini”, noile societ@]i post industri-ale au trebuit s@-}i dezvolte „mana-gementul timpului liber”, care s-atransformat într-o curs@ a turismuluide la 3S (sand, sun, sea pentru mul-]imi de oameni) la 3E (Excitement,Entertainment, Education, tot pentrumul]imi de oameni) }i, mai departe,spre un concept de stil de via]@ cares-a extins asupra întregii vie]i indi-viduale }i sociale, nu numai asuprapar]ii sale economice. O astfel de teorie este valabil@, na-tural, numai în ]@rile dezvoltate carese bucur@ de mari acumul@ri, aceleacare sunt }i generatoarele globa-liz@rii. O parte din restul lumii poatefi ad@ugat@ folosind utilit@]ile care de-vin disponibile }i se potrivesc posi-bilit@]ilor lor.

Nu putem nega dreptul popoa-relor de a-}i c@uta o via]@ mai bun@.Cercet@rile de teren desf@}urate înChina au ar@tat clar c@ tinerii chinezinu-}i imagineaz@ via]a lor f@r@ faci-lit@]ile obi}nuite pentru o via]@ mo-dern@ într-o ]ar@ dezvoltat@. E ati-tudinea normal@ a omului obi}nuit.Pozi]ia politicienilor }i a oamenilor deafaceri este similar@: ei în]eleg s@profite de avantajele }i oportunit@]ile pecare le-au adus ultimii ani. Economialor aduce rezultate bune, chiar dac@vechea produc]ie de mas@ este demo-dat@ în compara]ie cu cele vestice. Oeconomie postmodern@ presupune acu-mul@ri mari, care s@ permit@ un nousistem de produc]ie, ceea ce în-seamn@ un nou stil de via]@. Chinatrebuie s@ economiseasc@, ca s@ ajun-g@ la acest nivel: chiar dac@ are re-surse pu]ine, mai ales de petrol, emai convenabil s@ urmeze binecunos-cutul sistem pe care l-au experimen-tat ]@rile dezvoltate.

For]a adânc@ care îi conduce pepoliticienii }i oamenii de afaceri chi-nezi este idea european@ de a facecât mai mult profit posibil: din se-colul 17–lea, noii „capitali}ti” au pusîn centrul modului lor de via]@ nu]inta de a asigura bunurile necesarepentru a tr@i, ci comanda imperativ@de a realiza cât mai mult profit – a}acum a ar@tat Max Weber. Aceste ideiimplantate în China au condus la onou@ filozofie chinez@: au „trezit” oparte a popula]iei }i au d@ruit-o cudorin]a de a AVEA în felul vestic. Celmai rapid mod de a atinge stilul devia]@ vestic este produc]ia de mas@,transformarea Chinei în atelierul lumii,cu un sistem puternic de produc]ie,care are de satisf@cut în viitorii ani ocerere mare }i imens@: noua dorin]@pentru via]@ mai bun@, disipat@ înpopula]ia Chinei, ofer@ o pia]@ sigur@,cel pu]in pentru urm@toarele decenii.

Costurile sunt incalculabile: p@s-trând exemplul nostru cu produc]iade automobile, poluarea va fi inac-ceptabil@: o dezvoltare rapid@ a pro-duc]iei de automobile poate conducela sute de milioane de buc@]i în câ]i-va ani, care nu vor putea fi supor-tate de mediul local. Ce e de f@cut?Un nou carburant pare a fi solu]ia,dar cine va acoperi costurile pentruconversie în ]@rile vestice dezvoltate,inclusiv în SUA, care continu@ s@joace pe petrol?

Din motive tehnice, cineva tre-buie s@ le spun@ chinezilor c@ nu lee permis s@ aib@ propriul automobil.Sau s@ g@seasc@ o cale de a discu-ta viitorul. Pentru c@ viitorul st@ penum@r: num@rul de oameni care poa-te fi suportat de sistemul de pro-duc]ie din zilele noastre. Avem o sin-gur@ op]iune: s@ schimb@m sistemulde produc]ie, de fapt întreaga lume,a}a cum o cunoa}tem azi.

Emil DAVID

Bali – ultima speran]@!

Ilie ROTARIU

“Revolu]ie” în transporturi }i turism

VINERI 14 DECEMBRIE 2007 3e-COMMERCE

Accesibilitatea tehnologiilor infor-ma]ionale legate de Internet, costul sc@-zut al acestora, precum }i relativa inde-penden]@ de tehnologiile clasice, toateacestea permit economiilor ]@rilor maipu]in dezvoltate }i agen]ilor economicidin aceste ]@ri o integrare rapid@ înacest nou domeniu de activitate.

Dezvoltarea f@r@ precedent din ulti-mele dou@ decenii a tehnologiilor infor-ma]ionale, determinate de necesitatea sto-c@rii }i a transmiterii rapide a informa-]iilor cu cele mai mici costuri, a revo-lu]ionat comer]ul global, comer]ul directsau cu am@nuntul, redefinind principiileclasice ale marketingului. Ast@zi, terme-nul de comer] electronic a devenit si-nonim cu cre}terea profitului.

În urma unui studiu recent, com-pania care l-a realizat, “Oneupweb”, a g@sit20& din site-urile de retail ca fiindfoarte bine optimizate, tot atâtea site-urisituate la un nivel mediu de optimiza-re, iar foarte pu]in sau chiar deloc opti-mizat, 34 respectiv 26 din cele 100site-uri de ecommerce din lume.

Nou@zeci de procente din site-uri-le care au primit calificativul „excelent”la capitalul optimizare, sunt pozi]ionateîn prima pagin@ de c@utare a motoru-lui Google. Compara]iv, studiul a evi-den]iat faptul c@ numai 22& din site-urile neoptimizate î}i g@sesc, în primapagin@ de rezultate ale c@ut@rii dou@ saumai multe cuvinte cheie.

Comer]ul electronic este cheia compe-titivit@]ii întreprinderilor în era informa-]ional@, asigurând: � cre}terea vitezei de derulare a afacerilor;� accesul la noi segmente de pia]@ (noiclien]i); � cre}terea competitivit@]ii;� o flexibilitate ridicat@ a politicilor co-merciale; � reducerea costurilor de aproviziona-re, de desfacere, de publicitate etc.

Prin m@surile luate la nivel guver-

namental de c@tre ]@rile puternic indus-trializate, în vederea stabilirii unor regle-ment@ri unice în ceea ce prive}te reali-zarea tranzac]iilor comerciale pe suportelectronic, comer]ul electronic a devenito component@ fundamental@ a comer-]ului mondial. Dar, odat@ cu num@rultranzac]iilor, cre}te }i cel al infrac]iu-nilor on-line.

Dac@, în 2006, volumul tranzac]iilorpe întreaga pia]@ de comer] electronicdin România se ridic@ la zece milioanede euro, pentru finalul lui 2007, se a}-teapt@ tranzac]ii de aproximativ 30 demilioane de euro.

Estimarea este f@cut@ pe fondultendin]ei cre}terii puternice a volumuluitranzac]iilor în primul trimestru. NumaiePayment, de]in@toare a unei cote depia]@ de peste 80& pe segmentul depl@]i on-line, a intermediat, în primul tri-mestru al lui 2007, aproximativ 41.000de tranzac]ii, în valoare de peste cincimilioane de euro.

Valoarea medie a vânz@rilor on-line din România, raportat@ la totalultranzac]iilor efectuate, este de 130 deeuro pe cap de locuitor, mai mare de-cât valoarea medie înregistrat@ în Euro-pa, de 120 de euro, îns@ avem un nu-m@r mai mic de tranzac]ii. În România,exist@, în acest moment, aproximativ1.500 de magazine virtuale, iar aproxi-mativ 800 dintre ele accept@ plata princard. Se a}teapt@ ca, anul acesta, nu-m@rul lor s@ creasc@ exponen]ial.

Odat@ cu cre}terea pie]ei, a num@-rului de magazine on-line }i a num@-rului de cump@r@tori, se a}teapt@ }isporirea infrac]ionalit@]ii on-line, c@reiaîi cad prad@ mai ales cei care nu cu-nosc pericolele ascunse ale comer]uluielectronic.

În acest moment, nivelul de ten-tative de fraud@ prin pl@]i on-line cucard este sub 1& în România, conformGecad ePayment. Principalele pericole încomer]ul on-line sunt tentativele de phis-hing, aplica]iile spyware, paginile nese-curizate (clone, sparte de hackeri sau vul-nerabile datorit@ ignor@rii m@surilor de se-

curitate), precum }i comercian]ii care în-cearc@ s@ în}ele prin comisioane ascunse.

Se recomand@ cump@r@torilor on-line s@ nu-}i comunice datele de cardîn afara unei tranzac]ii într-un magazincunoscut, cu un procesator cunoscut.Mai mult, trebuie verificate elementelede securitate din pagina de plat@, pre-cum sigle, prezen]a imaginii unui lac@tpe suprafa]a paginii sau în partea dindreapta jos a programului de navigarepe internet. Un alt detaliu ce trebuie luatîn calcul este faptul c@ la adresa pagi-nii respective, la paginile sigure, în locde „http://(...)” apare „https:// (...)”, iar„s” vine de la „secured” (securizat). Urmeaz@ apoi verificarea identit@]ii co-merciantului sau a procesatorului. Altesfaturi se refer@ la înrolarea cardului însistemul 3D Secure }i folosirea pe com-puterul de pe care se face tranzac]iaunor utilitare AntiSpyware/AntiPhishing.

Verifica]i cine este firma de]in@-toare a magazinului virtual }i cine esteadministratorul site-ului. Trebuie s@ g@-si]i informa]iile referitoare la denumireajuridic@ a companiei }i la existen]a rea-l@ a acesteia prin num@rul de ordine dela Registrul Comer]ului }i prin codul unicde identificare (CUI), date care trebuies@ le g@si]i în respectivul site. V@ pute]iface o idee asupra seriozit@]ii compa-niei prin verificarea acesteia pe site-ulMinisterului Finan]elor (www.mfinante.ro).

În România, exist@ dou@ categoriide magazine virtuale: cele care activea-z@ sub standardul de securitate SSL }icele care sunt configurate sub standar-dul de securitate 3D Secure. Care estediferen]a? Standardul SSL este mai ve-chi }i prezint@ riscuri pentru de]in@torulde card care dore}te achizi]ionarea unuiprodus cu plata online. Magazinul vir-tual care lucreaz@ sub acest standardare acces la informa]iile de pe carduldvs. - poate vedea serial number-ul }icodul de verificare de pe cartea de cre-dit. Dac@, în spatele magazinului virtual,se afl@ persoane r@u inten]ionate, baniide pe cardul dvs. sunt în pericol. Chiar}i în situa]iile ideale, în care comercian-tul (magazinul virtual) este de bun@ cre-din]@, baza de date, în care stocheaz@informa]iile personale de pe cardurileclien]ilor s@i, poate deveni u}or ]intaunor atacuri informatice. În concluzie,evita]i s@ furniza]i datele de pe carduldvs. unui magazin virtual SSL. Este im-

portant de men]ionat c@, în România,b@ncile procesatoare nu tranzac]ioneaz@sub standardul SSL ci doar sub 3DSecure. Cu alte cuvinte, dac@ ve]i g@siun site SSL care accept@ plata onlinecu cardul, procesarea tranzac]iilor seface printr-un procesator extern de tipul2checkout, moneybookers etc. sau prin-tr-o banc@ str@in@.Cum recunoa}tem un magazin virtualînrolat în 3D Secure? Pe site-urile co-mercian]ilor configura]i 3D Secure dec@tre RomCard, c@uta]i siglele (logo-urile)"Verified by Visa" }i "MasterCard SecureCode". Pentru lini}tea dvs., întreba]i unreprezentant RomCard (www.romcard.ro)dac@ site-ul pe care urmeaz@ s@ tran-zac]iona]i este, într-adev@r, configurat3D Secure. Dac@ r@spunsul este pozi-tiv, pentru a fi protejat de regula liabi-lity shift (transfer de responsabilitate), încazul unei dispute cu comerciantul, acti-va]i-v@ cardul în sistemul 3D Secure.Acest lucru se realizeaz@ simplu, f@r@nici un cost suplimentar, printr-o cere-re c@tre banca emitent@ a cardului dvs.Pe scurt, când tranzac]iona]i online cucardul, verifica]i dac@: magazinul virtu-al este înrolat în 3D Secure, cardul dvs.este înrolat }i activat în 3D Secure, iarparola dvs. de autentificare nu mai estecunoscut@ de nici o alt@ persoan@. Dac@aceste condi]ii sunt întrunite, informa-]iile de pe cardul dvs. sunt în siguran]@atunci când pl@ti]i online.

Standardul 3D Secure reprezint@, înacest moment, cea mai sigur@ metod@la nivel mondial de a tranzac]iona peInternet }i de a pl@ti on-line, cu cardul.3D Secure este abrevierea de la 3 Do-menii Securizate, respectiv domeniul deAcceptare (Acquirer), domeniul de Emi-tere (Issuing) }i Domeniul de Interope-rabilitate care apar]ine organiza]iilor in-terna]ionale emitente de carduri (Visa }iMasterCard). Noutatea acestui standardprovine din faptul c@ responsabilit@]ilep@r]ilor se împart pe cele 3 domenii pecare le-am amintit. Astfel, pe parte deAcceptare, responsabilitatea revine b@nciiacceptatoare }i celor care au fost con-figura]i drept comercian]i virtuali.

În privin]a domeniului de Issuing,r@spunz@toare este banca emitent@ acardului împreun@ cu de]in@torul decard, iar domeniul de Interoperabilitateapar]ine Visa }i MasterCard. O tranzac-]ie în sistemul 3D Secure nu se poate

derula decât parcurgând cele trei dome-nii. Fiecare entitate este responsabil@ degradul de securitate din interiorul dome-niului s@u. În plus, Visa }i MasterCardau implementat }i regula de liability shiftpentru a reglementa eventualele dispu-te. Prin aceasta, r@spunderea apar]inecelui care nu este compatibil cu stan-dardul. De exemplu, dac@ un comer-ciant este înrolat în 3D Secure, iarbanca emitent@ sau de]in@torul de cardnu sunt, magazinul virtual este cel careva avea câ}tig de cauz@ într-o eventu-al@ disput@.

Standardul de securitate 3D Secureaduce }i alte nout@]i fa]@ de vechiulSSL. În primul rând, promoveaz@ ideeade autentificare care se realizeaz@ pedou@ niveluri: un nivel de verificare acardului (dac@ acesta este înrolat }iactivat în sistemul 3D Secure) }i unulde verificare a comerciantului. Nu înultimul rând, este verificat posesorul decard prin introducerea parolei unice pecare doar de]in@torul o cunoa}te, aceas-ta reg@sindu-se criptat@ numai pe ser-verele RomCard, f@r@ ca magazinul vir-tual s@ o cunoasc@. M@sura de securi-tate vine în sprijinul luptei anti-cardingprin care s-au înregistrat foarte multefraude. Tot pentru acest aspect, s-a eli-minat }i o alt@ bre}@ de securitate princare comerciantul (magazinul virtual) aveaacces la serial number-ul }i codul deverificare de pe cartea de credit a cum-p@r@torului în vechiul standard SSL. În3D Secure, acest lucru nu mai esteposibil; comerciantul nu poate "vedea"sub nici o form@ datele de identificarede pe card.

Indiferent de modalitatea de lan-sare a comenzii (telefonic, prin comple-tarea unui formular online, prin e-mailetc.), magazinul virtual trebuie s@ v@ so-licite confirmarea acesteia. Revizui]i co-manda, corecta]i eventualele erori }i con-firma]i comanda reprezentantului devânz@ri al magazinului.

În prezent, comer]ul electronic esteo component@ principal@ a politicilor dedezvoltare economic@ ale guvernelor]@rilor dezvoltate (SUA, Comunitatea Euro-pean@, Japonia etc.).Pe plan mondial,comer]ul electronic nu mai este o sim-pl@ activitate care concentreaz@ doareforturile întreprinderilor, aflate în com-peti]ia de a câ}tiga noi clien]i }i de a r@s-punde cât mai bine exigen]elor acestora.

Comer]ul electronic cheia competitivit@]ii întreprinderilor

conf univ dr. R@zvan {ERBUconf univ dr. Danciu ANIELA

urmare din pagina 1În rela]iile sale cu Uniunea Euro-

pean@, România a dep@}it deja stadi-ul în care erau puse sub semnul în-treb@rii chestiuni de tipul dac@ }i cândne vom integra. În acest fel, estefiresc s@ trecem la nivelul urm@tor alpreocup@rilor, cele de tipul cum nevom integra, fiind necesare analizele}i studiile care s@ aib@ în vedere as-pectele calitative ale integr@rii }i efec-tele acesteia asupra economiei româ-ne}ti. De asemenea, studiile de spe-cialitate au demonstrat c@ efecteleunui proces atât de profund precumintegrarea se fac sim]ite }i asupra sta-telor vecine, prin urmare putem anti-cipa efecte ale integr@rii României înUE }i asupra Republicii Moldova.

Dintre multiplele domenii de in-teres posibile, lucrarea de fa]@ are învedere pia]a muncii. La nivel mondi-al, european }i na]ional, dar }i la ni-vel individual, preocup@rile fa]@ de con-]inutul }i evolu]iile pie]ei muncii suntjustificate. Astfel, în majoritatea ]@ri-lor, veniturile ob]inute pe pia]a mun-cii, din salarii, au ponderea cea mairidicat@ în totalul veniturilor. De exem-plu, în SUA, 89& din veniturile fami-liilor în vârst@ de munc@ (nepensio-nari) provin din salarii }i câ}tigurisalariale, în Marea Britanie peste 55&din totalul veniturilor reprezint@ veni-turile din salarii, în România 59,8&din veniturile b@ne}ti ale popula]ieiprovin din salarii.

Integrarea european@ este un pro-ces care în varianta lui modern@ sederuleaz@ de peste 50 de ani. Eapoate fi caracterizat@ ca o sum@ de

procese paralele dar distincte, care s-au derulat în ritmuri diferite. Tratatulde la Roma sistematizeaz@ direc]iile deintegrare prin punerea în discu]ie a li-berei circula]ii a bunurilor, serviciilor,capitalului }i for]ei de munc@. Dintreacestea, progresele înregistrate pe pie-]ele factorilor de produc]ie – capital}i munc@ – au fost discontinue. În urmaultimului val de extindere au devenitparc@ }i mai vizibile fragmentarea }ieterogenitatea ce caracterizeaz@ pie-]ele na]ionale ale muncii, guvernatede reglement@ri distincte.

Modelul teoretic ce st@ la bazaanalizei integr@rii pie]ei muncii poate ficonsiderat modelul Heckscher – Ohlin- Samuelson (HOS). Acesta a fostadesea utilizat pentru a explica im-pactul procesului de integrare asuprastatelor membre UE, fiind supus, de-a lungul timpului, la anumite modi-fic@ri, dintre care cele mai importantepot fi considerate urm@toarele (P. Rai-nes, 2000): � în analiza înzestr@rii cu factori, seface în prezent distinc]ie între for]ade munc@ cu grad înalt de calificare}i for]a de munc@ necalificat@; � este inclus în modele rolul tehno-logiei, care influen]eaz@ înzestrareacu factori de produc]ie;� modelele actuale se raporteaz@ lapia]@, pornind de la ipoteza concu-ren]ei imperfecte.

În aceste condi]ii, efectele pro-cesului de integrare asupra pie]eimuncii pot fi generate, pe de o parte,de ajust@rile pie]ei factorilor de pro-duc]ie generate de libera circula]ie abunurilor }i, pe de alt@ parte, de mi}-carea for]ei de munc@ dintr-o ]ar@ înalta. Mobilitatea for]ei de munc@ de-pinde de diferen]ele între salarii }i dediferen]e în privin]a gradului de ocu-pare/ratei }omajului. Mobilitatea for]eide munc@ poate fi v@zut@ ca cel maibun indicator al func]ion@rii unei pie]eintegrate a muncii. Teoretic, cu câtpie]ele na]ionale ale muncii sunt maiintegrate, cu atât fluxurile de for]@ demunc@ între regiuni vor fi mai maridinspre regiunile cu un PIB/locuitorsc@zut }i rat@ mare a }omajului c@tre

regiunile cu venituri mai mari }i rat@a }omajului mai sc@zut@. În prezent,majoritatea speciali}tilor sunt de acordc@ fluxurile migratorii de-a lungul pri-melor patru valuri de extindere nu auschimbat semnificativ ponderea munci-torilor str@ini în popula]ia ocupat@ a]@rilor membre (Tabelul 1). De}i, pe m@-sur@ ce a crescut num@rul de statemembre, num@rul muncitorilor str@inia crescut, impactul este sc@zut }i rit-mul de cre}tere redus.

Cu toate aceste eviden]e istorice,mul]i speciali}ti consider@ extindereac@tre Est un risc asumat, ale c@ruiefecte în privin]a pie]ei muncii pot finegative pe termen scurt în principaldatorit@ decalajelor de dezvoltare exis-tente. Între UE 10+2 }i UE 15 se în-registreaz@ decalaje semnificative înrata }omajului, costul for]ei de munc@}i protec]ia social@.

Riscurile generate de decalajelede dezvoltare pot fi sistematizate ast-fel (A.M. Barthe, 2003):� Scenariul „cel mai r@u din punctde vedere social” – armonizare lanivelul inferior:

Efectele negative ale acestui sce-nariu în plan social sunt determinatede cauze multiple, printre care }i intro-ducerea monedei euro. Datorit@ aces-teia, informa]iile cu privire la costulfor]ei de munc@ în diferite ]@ri devinaccesibile }i comparabile, în timp cedecalajele de productivitate înregis-trate între ]@ri sunt mai pu]in vizibile.Prin urmare, costul redus al for]ei demunc@ poate fi utilizat ca un instru-ment de gestiune de c@tre firme,ceea ce va duce la o deteriorare întermenii aquis-ului social. � Riscul dumpingului social }i aldumpingului fiscal afecteaz@ ]@rile euro-pene cu costuri mai ridicate ale for]ei

de munc@, cu niveluri ale protec]iei so-ciale }i cu presiune fiscal@ mai ridi-cate, prin delocalizarea investi]iilor. Pelâng@ costurile salariale mai mici, sta-tele mai pu]in dezvoltate ofer@ stimu-lente fiscale precum reducerea con-tribu]iilor pentru fondurile sociale peanumite perioade, subven]ii pentru in-vesti]ii, suportarea unei p@r]i din chel-tuielile legate de infrastructur@. Sta-tele î}i pierd libertatea de a-}i struc-tura sistemele de impozitare, întrucât

presiunea fiscal@ se va deplasa c@trefor]a de munc@, mai pu]in mobil@ de-cât capitalurile. Politica fiscal@ }i ceabugetar@ a unora dintre statele UEvor fi fragilizate de erodarea bazei deimpozitare. În Raportul Kok, din pri-m@vara anului 2004, teama celor 15de posibilul dumping social practicatde noile ]@ri membre era considerat@„de în]eles”. Motivele sunt legate denivelul redus al veniturilor (aproxima-tiv 46& din media UE 15) }i un nivelrelativ al salariilor mai redus decât încazul extinderii c@tre sud. Nivelul sa-lariilor este la aproximativ 40& fa]@de media UE 15, dar el corespundenivelului sc@zut al productivit@]ii muncii,care se situeaz@ la 50& fa]@ de mediacelor 15 vechi state membre euro-pene. În toate aceste ]@ri, salariile aucrescut mai rapid decât în UE 15, înultimii ani, }i este de a}teptat catendin]a s@ se men]in@, ceea ce vareduce riscul de dumping social. � Riscul restric]iilor salariale com-petitive prin fixarea de c@tre o ]ar@ aunui obiectiv de cre}tere salarial@ in-ferior concuren]ilor s@i direc]i. Olan-da a pus în aplicare o politic@ de ase-menea natur@, prin semnarea acordu-lui Wassenaar, în 1982, care viza sa-lariile }i cre}terea locurilor de munc@cu orar par]ial, cu scopul de a cre}tegradul de ocupare. S-a negociat re-ducerea s@pt@mânii de lucru la 37.5ore. Acest „pact pentru ocupare” carea func]ionat pân@ în 1997, a permiso reducere drastic@ a ratei }omajuluide la 11& în 1983 la 5.2& în 1997,dar cu pre]ul unei deturn@ri a cereriivis – a vis de partenerii europeni carenu au f@cut acela}i lucru. Restric]iasalarial@ competitiv@ este performant@numai pentru ]ara care o ini]iaz@. Eaeste prototipul politicii non – coope-rative: dac@ mai multe ]@ri aflate înconcuren]@ direct@ dau dovad@ de ace-ea}i modera]ie în cre}terea salariilor,efectele în termenii reducerii ratei }o-majului se neutralizeaz@. Dac@ fiecareîncearc@ s@ creasc@ salariile ceva maipu]in decât ]@rile partenere este ge-nerat@ o spiral@ descendent@ genera-toare de defla]ie, regresie social@ }irecesiune.

Dumpingul social, dumpingul fis-cal }i restric]iile salariale competitivesunt formele moderne pe care le îm-brac@ concuren]a neloial@ pe pia]amuncii. La nivel european, este încurs de derulare un proces de clari-ficare }i reglementare în acest dome-niu, care poate viza pe termen lung o

coordonare a politicilor salariale la ni-vel european, o extindere a dreptuluieuropean privind concuren]a neloial@,anti – dumping }i anti – subven]ii.

� Scenariul „cel mai bun din punctde vedere social” – armonizare lanivelul superior:

La polul opus fa]@ de situa]ia pre-cedent@, armonizarea situa]iilor so-ciale impus@ la nivelul cel mai înalt,f@r@ a ]ine cont de decalajele de dez-voltare }i de diferen]ele în nivelulproductivit@]ii se vor dovedi la fel denocive. [@rile care sunt r@mase înurm@ din punctul de vedere al dez-volt@rii se vor vedea obligate s@adopte modelul social al ]@rilor dez-voltate, sau, mai mult, s@ fixeze sa-lariile la nivel european, la fel ca ]@-rile cu o rat@ redus@ a }omajului }icu productivitate ridicat@. Un scena-riu posibil pentru noile membre aleUE ar fi impunerea unor clauze so-ciale exigente cu privire al con]inutul}i nivelul protec]iei sociale. Aceast@politic@ ar agrava decalajele. Expe-rien]a unific@rii germane a dovedit c@o convergen]@ accelerat@ a salariilor}i sistemelor sociale, f@r@ luarea înconsiderare a productivit@]ii muncii acondus la dezindustrializare }i la cre}-terea }omajului, în ciuda transferu-rilor bugetare masive din partea Ger-maniei de Vest. La nivel comunitar,efectele vor fi }i mai grave, având învedere c@ nu este posibil un aseme-nea nivel al transferurilor de fonduri.

Cu toate c@ UE trebuie s@ re-ziste tenta]iei de a uniformiza salari-ile }i normele sociale, practica arat@c@ exist@ o convergen]@ natural@ a]@rilor mai pu]in dezvoltate c@tre stan-dardele celor mai dezvoltate. Cre}tereaveniturilor a fost mai rapid@ în sta-tele mai pu]in dezvoltate, la fel ca }i cre}-terea cheltuielilor cu protec]ia social@.

Costurile reduse cu for]a de mun-c@ }i cheltuielile reduse cu protec]iasocial@ constituie un avantaj compa-rativ semnificativ datorit@ concuren]eiîntre state pentru atragerea investi-]iilor str@ine directe. [@rile din Sud –Estul Asiei }i zonele libere ofer@ fir-melor în planul salariilor, impunerilorfiscale }i al contribu]iilor sociale, con-di]ii mult mai bune decât majoritatea]@rilor membre UE (15 sau 25). Dac@ar fi s@ piard@ principalul lor avantajconcuren]ial, cele 10 state nou intra-te în UE, datorit@ nivelului redus al pro-ductivit@]ii muncii ar risca s@ pun@sub semnul întreb@rii posibilit@]ile dea ob]ine cre}tere economic@.

Delocalizarea întreprinderilor cefolosesc for]@ de munc@ pu]in califi-cat@ contribuie la dezvoltarea ]@rilormai pu]in avansate. Ele contribuie la oreechilibrare a spa]iului social euro-pean }i favorizeaz@ o diviziune a mun-cii în interiorul spa]iului european:]@rile care dispun de tehnologii per-formante se pozi]ioneaz@ în parteasuperioar@ a gamei, în timp ce cele-lalte î}i valorific@ avantajul costurilorcu for]a de munc@ reduse. Astfel, de-localizarea se substituie imigra]iei carear putea induce }ocuri economice }isociale în ]@rile cele mai dezvoltateale UE. Privind din aceast@ perspec-tiv@, se pune întrebarea dac@ bene-ficiile extinderii sunt în mod egal distri-buite între vechii }i noii membri UE.

(va urma)

PIA[A MUNCII VINERI 14 DECEMBRIE 20074

c my bc my b

c my bc my b

Republica Moldova – România – UE: Studiu comparativ privind politicile

sociale }i de ocupare a for]ei de munc@

Silvia M~RGINEAN

VINERI 14 DECEMBRIE 2007 5

c my bc my b

c my bc my b

HRANA CEA DE TOATE ZILELE

Pre]urile produselor alimentareUn „univers” pe cale de a deveni dramatic…

urmare din pagina 1Dintr-o astfel de perspectiv@, po-

pula]ia din statele afectate a devenit,în bun@ m@sur@, „suprapopula]ie”, de}idensitatea de oameni pe kmp, adese-ori, nu o justific@. Malthus, care are,totu}i, marele merit de a fi introdusfactorul biologic în ecua]ia dezvolt@rii,releva, la vremea lui, drept culpabilichiar oamenii, cuplurile, exclusiv celes@race, pentru ecartul accentuabil din-tre cre}terea resurselor alimentare, maimic@, }i cre}terea popula]iei, mai mare.Nu coment@m acum veridicitatea „sen-tin]ei” date de pastorul englez, „fac-torii generatori” lua]i în calcul de„omul r@zboiului pozitiv”. De altfel, tim-purile noi, moderne, contemporane, cualte condi]ii }i circumstan]e decât celede atunci, au oferit }i în acest sensca posibil antidot „planningul familial”.Printre altele, „paliativ sub]ire” fa]@ deceea ce, probabil, c@ va urma…

Nu acesta este, îns@, fondul realal problemei resurselor alimentare carefr@mânt@ efectiv, în prezent, toat@ lu-mea - desigur, pe cei con}tien]i -, ciunul cu mult mai complex. Avem de-a-face cu o chestiune care implic@dezvoltarea ca proces, ca teorie }i ter-minalii practice, cu efecte deosebit decomplicate. Miliarde }i miliarde de oa-meni încep realmente s@ fie terorizatede cre}terea pre]urilor la produc]iile ali-mentare. Cu prec@dere în statele sub-dezvoltate }i în curs de dezvoltare,dar }i în ]@ri dezvoltate, mai ales popu-la]ia s@rac@ }i mijlocie de aici, eva-luat@, fire}te, dup@ al]i parametri. Des-pre ce este vorba în fapt, care suntargumentele în acest sens? Avem de-a-face cu o situa]ie conjunctural@,vremelnic@? Sau, de-acum înainte, vomfi agresa]i, cu deplin@ juste]e, de

asemenea cre}teri de pre]uri? Iat@ cevom urm@ri s@ examin@m în rândurilece urmeaz@.

1. De raporturile de pia]@,cerere-ofert@, nu ai cum s@ faciabstrac]ie, indiferent de considera]iilemorale, ideologice, sentimentale pecare le invoci. La o privire atent@,asemenea considerente pot explica }iatesta doar maladia, dar nu se potconstitui într-un factor curativ, deînl@turare a ei. Desigur, pe termenmediu }i lung }i nu neap@rat pe ter-men scurt. A}adar, dup@ un veritabilboom economic al celor „30 de aniglorio}i”, sus]inut de o energie ieftin@,din p@cate doar pe termen scurt,lumea întreag@ s-a confruntat, camdup@ 1975, cu criza de materii prime}i energie, având ca reac]ie o „schim-bare de macaz” spre energiile necon-ven]ionale, din surse reînnoibile. O„schimbare de macaz” destul de tem-perat@, totu}i, mai mult sau mai pu]inaccentuat@ de ritmuri diferite, deîncrâncen@ri justificabile }i de relax@rinepermise, de amestecul factoruluipolitic }i sus]inerea, chiar institu]io-nal@, prin variate modalit@]i mai pu]inde esen]@ economic@, a profitului înalt,obligatoriu înalt chiar pe termen scurt.M@rind îns@, firesc, num@rul de necu-noscute din ecua]ia dezvolt@rii, inte-grând, tot firesc, în sfera rela]iilor depia]@, factorii de mediu }i cei biologi-ci – secole de-a rândul factori exclu}i,nepotrivit, din aceast@ sfer@ – a sosit,de asemenea, firesc, „nota de plat@”.O „not@ de plat@” foarte înc@rcat@ po-trivit consumului productiv, celui socie-tal, pletorice }i degajând un pesimismindubitabil în raport cu viitorul. Nupu]ini speciali}ti îl consider@ incert,greu de îndreptat…

Concret, „timpurile cerealelor ief-tine sunt revolute”, se sublinia, nu demult, în „The Wall Street Journal”,citat astfel fiind Dan Basse, pre}edin-tele lui „AgResource”, prestigioas@societate de analiz@ din Chicago, spe-cializat@ în domeniul pre]urilor materi-ilor prime agricole. În fapt, „cre}tereacererii }i a pre]urilor pentru produse-le agricole care asigur@ umanit@]ii circajum@tate din nevoile sale calorice aprovocat }i provoac@ cele mai mari

bulvers@ri pe care le-au cunoscutpie]ele mondiale de produse alimenta-re de peste 30 de ani încoace. De laconsumatori la multina]ionale, inclu-zând, de asemenea, agricultorii }i po-pula]iile mai s@race din lumea întrea-g@, cu to]ii vor suporta consecin]ele”.

Dar, s@ vedem, mai în detaliu,despre ce este vorba. Exist@, evident,o penurie în curs de accentuare aresurselor petroliere, de hidrocarburi,resurse care condi]ioneaz@ înc@, înpropor]ie covâr}itoare, civiliza]ia noas-tr@ contemporan@. Or, în asemeneaîmprejur@ri, }i mai ales stimulat@ deredirec]ionarea unor mari cantit@]i decereale spre produc]ia de carburan]i,de amplificarea – pozitiv notabil@, pu-tem spune – a consumului cerealierîn Asia, cererea de cereale a devenitsuperioar@ produc]iei respective. Efec-tul? Pre]urile au „explodat”. Desigur,cu prec@dere în detrimentul celors@raci… Destul de grav, foarte gravchiar, într-o lume în care preocup@rilenoastre zilnice, de foarte multe ori,sunt st@pânite, de c@tre cei interesa]i,cu o extraordinar@ iscusin]@, cu ]inteam@gitoare foarte precise, de detaliicolaterale, derizorii, de multe ori peni-bile, aflate în limesul culturii }i al ges-ticii serioase.

Cum explic@, îns@, expertul ame-rican, }i nu doar el, detalii ale aces-tui proces economic? Un proces abor-dat cu priviri foarte preocupante, maimult decât nelini}tite, nu doar în Sta-tele Unite, ci }i în Fran]a, în RegatulUnit, în Canada, în Germania, în India,în China, în Japonia, în Rusia, prac-tic, în toate ]@rile lumii…

S@ vedem câteva elemente. Înacest an, pre]urile la porumb }i soiaîn statul Illinois au crescut cu 40&,respectiv 75& în raport cu anul 2006.Pre]ul grâului în statul Kansas a cres-cut cu cel pu]in 70&. Un num@r dince în ce mai mare de economi}ti }ide întreprinz@tori în sfera industrieiagroalimentare apreciaz@ c@ o aseme-nea „inflama]ie” a pre]urilor, }i chiarmai mult, se va prelungi cel pu]in undeceniu, antrenând sporirea pre]urilorla toate produsele agroalimentare. Întrecut, amplific@rile de acest fel aufost produse de perturb@ri pasagereale ofertei. Dup@ o recolt@ mai proas-t@, agricultorii, dornici de a profita decre}terea de pre]uri indus@ astfel, segr@beau s@ sporeasc@ suprafe]ele con-sacrate produc]iei în chestiune, ceeace antrena, îns@, nu dup@ mult@ vre-me, prin reamplificarea ofertei, reve-

nirea la vechea situa]ie. Pia]a regle-menta destul de bine. Dar „infla]ia”actual@ a pre]urilor, care a debutat,anul trecut, în termenii porumbului, laBursa de Comer] din Chicago, aregenez@ }i motiva]ii cu totul diferitedecât cele anterior relevate. Nu doarc@ pre]ul porumbului a r@mas ridicat,îns@ cre}terea respectiv@ s-a propagat,relativ rapid, }i la alte produse, pre-cum orzul, sorgul, ov@zul, orezul, maz@-rea, lintea, floarea soarelui, ou@le, brân-za }.a. {i nu doar în SUA… Un efectconcret? În statul Georgia, primul pro-duc@tor de carne de pas@re din Sta-tele Unite, pre]ul en gros la puii vân-du]i de c@tre abatoare a „progresat”,în acest an, cu 15&, dup@ toate previ-ziunile urmând s@ înregistreze un nivelrecord, men]ioneaz@ chiar Dan Basse.

Explica]ia real@ mai în detaliu? Înmare parte, emergen]a noilor surse deenergie din cereale, cu o cerere actualmen-te imens@. În afara subven]iilor guvernu-lui american, care au incitat }i incit@întreprinderile, firmele s@ foloseasc@porumbul }i soia pentru a producecarburan]i, cre}terea economic@ dinAsia }i America Latin@ a permis }ipermite la zeci }i zeci de milioane depersoane s@-}i sporeasc@ cheltuielilelor alimentare. În aceast@ parte alumii, o clas@ medie, în amplificare,consum@ }i va consuma, din ce în cemai mult, carne }i lapte, ceea ce vagenera }i o cre}tere a cererii de ce-reale necesare pentru nutri]ia anima-lelor. Numai în Statele Unite, de

exemplu, potrivit unor calcule, suntnecesare, în medie, 3 kg de furajepentru a îngr@}a cu 1 kg o „vac@ decarne” }i aproape 2 kg cereale, în ceprive}te porcul. Imens…

Or, inversarea curbei pre]urilor lacereale – o curb@, care, în condi]iileenergiei ieftine }i a unui model ali-mentar „nec@jit” a declinat mai multedecenii – are, va avea, cu siguran]@,consecin]e grele în ceea ce prive}tecapacitatea Planetei de a hr@ni pe ceis@raci. Presiunea este mai mare acum,mult mai mare, }i pe micul dejun, }ipe dejun, }i pe cin@… Mai ar@tam }icu un alt prilej, stocurile mondialeactuale de cereale nu au fost nicio-dat@ atât de sc@zute dup@ anii ’70. Înfapt, ele au sc@zut mereu }i încondi]iile în care Asia f@cea fa]@ uneipenurii alimentare cronice, iar UniuneaSovietic@ devenise, aproape peste noap-te, o mare importatoare de cereale.Influen]a din aceste direc]ii a fostdestul de mic@, totu}i. Am devenit,dar, lumea întreag@, deosebit de vul-nerabili în fa]a recoltelor sc@zute. {inu }tim, nici m@car cu relativ@ pre-cizie, ce suprafe]e suplimentare vorputea fi date în viitor culturilor cere-aliere, – dac@ ne gândim la supra-înc@lzirea Terrei, la inunda]ii, dealtfel,„ecranul” în acest sens este negru,opac de tot –, }i nici în ce m@sur@biotehnologiile }i progresele lor vorputea în viitor s@ sporeasc@ randa-mentele produc]iilor cerealiere.

(va urma)

Dan POPESCU

COMUNICARE BURS~ VINERI 14 DECEMBRIE 20076

Ca fenomen de comunicare, publici-tatea este analizabil@, ca }i întreaga comu-nicare de mas@, din multiple unghiuri: lim-baj, rela]ia medium-mesaj, canal, receptor,câmp informa]ional etc.

O analiz@ a comunic@rii publicitareeste realizat@ prin prisma teoriei procese-lor comunica]ionale T.P.C. lansat@ la înce-putul anului 1998 de c@tre un grup de cer-cet@tori condu}i de A. Mucchieli.

T.P.C. î}i porne}te demersul de lal@rgirea conceptului de comunicare. În pers-pectiva c@reia comunicarea devine un cons-truct într-o situa]ie de interac]iune social@,construct care prime}te sens într-un con-text pe care-l circumscriem în func]ie denecesit@]i. Contextul este generator de sens,sensul n@scându-se din punerea în rela]iea ac]iunii comunica]ionale cu elementelecontextului acesteia.

Comunic@ri sunt orice expresii aleactorilor sociali purt@toare ale unei inten-]ionalit@]i analizabile din punctul de vede-re al observatorului avizat, deci capabil s@le în]eleag@ sensul într-un context pertinentpentru actorii implica]i. Procesele de comu-nicare sunt procese de contextualizare, ac-]iuni de influen]are a contextului global pedimensiuni spa]iale, fizice, senzoriale, tem-porale, rela]ionale, normative, identitare.

În analiza comunic@rii publicitare nouldemers pe care-l propune T.P.C. respinge do-mina]ia schemei cauzale simple, a schemeifunc]ionaliste }i a schemei structuraliste.

Ac]iunea comunica]ional@ construie}tesensul prin manipularea diferitelor tipuri decontexte:

- contextul spa]ial – constituit din elemen-te cu conota]ii subiective care se impunactorilor sociali. Indivizii ac]ioneaz@ asu-pra elementelor din contextul spa]ial, a dis-tan]elor, pentru a modifica tipul de rela]iice se stabilesc li modul de comunicare;- contextul senzorial – constituit din spec-tacol de sunet, culoare, lumin@, sl@birearezisten]ei individului prin a}teptare, con-texte senzoriale puternic contrastante;- contextul temporal - comunicarea sedesf@}oar@ pe coordonate temporale, iarapelul la memorie, anticiparea consecin]elor,a evenimentelor, ritmul comunic@rii sunt,în expresia lui A.Muccieli, procese de con-textualizare temporal@;- starea rela]iilor sociale }i pozi]ionare; evo-carea locului (tu, noi, voi, eu-locutorul),evocarea comunica]ional@ a rolurilor socia-le (}ef, subaltern), indici atitudinali }i non-verbali de definire a rolului }i statusului,ritualuri de activitate, ritualuri de mul]umire,de prezentare, maniere de acceptare saude refuz, forme comunica]ionale de ajutorsau de dar etc. - contextul cultural-normativ - este unulimplicit întrucât nu se poate comunica f@r@un acord asupra unor coduri sau norme,la care se face apel prn evocare, referin]@implicit@ sau manipulare;- construc]ia de referen]i rela]ionali; dina-mismul rela]iei este baza oric@rui procesde comunicare;- expresia identitar@ - din punct de vede-re comunica]ional identitatea se exprim@prin comunicarea de preferin]e, valori, ati-tudini, expresia unor scopuri, proiecte etc.

T.P.C. nu propune un nou conceptde comunicare, îi folose}te pe cel vechi,

propunând doar o reconceptualizare pen-tru a putea îngloba elemente noi proveni-te din psihologie, sociologie, semiotic@. Eaaduce o nou@ lumin@ asupra semnifica]iilorschimbate de actorii comunic@rii într-uncontext de referin]@, încercând s@ diminue-ze explica]ia.

Ilustrativ, în acest sens, este exem-plul prezentat de A.Mucchieli, în numeroa-se lucr@ri ale sale. El descrie urm@toareasitua]ie: un cer}etor orb, a}teptând com-pasiune, se afla pe podul din Boston, cuo pancard@ atârnat@ pe care scrie ”Orb dinna}tere”. Un individ trece pe lâng@ el ia

mica pancard@ o întoarce }i scrie pe ea “Eprim@var@, dar eu nu pot s@ v@d”.Situa]ia real@ nu s-a schimbat, dar printr-un simplu mesaj scris mul]imea a devenitmai sensibil@. S-a folosit ca modalitate demanipulare modificarea situa]iei de refe-rin]@. În primul caz avem situa]ia - orb dinna}tere - norma social@ fiind cea a com-pasiunii intelectuale (oamenii au o reac]iede ap@rare, întorc capul, refuz@ s@ vad@).În al doilea caz orbul prime}te o alt@ iden-titate devine sensibil dar nu se poate bucu-ra. Accentul în acest caz este pus pe sem-nifica]ia s@rb@torii colective. În acest con-

text apare o nou@ norm@ social@ umanita-rismul, care reduce distan]a dintre orb }ipopula]ie, lansând o cerere de asociere carenu-I poate refuza, influen]a este o comu-nicare implicit@

În termenii propu}i de T.P.C. influ-en]a reprezint@ utilizarea de comunic@rimanipulante }i implicit de resurse inter-eac]ionale, cum ar fi contextualiz@ri spa]iale}i temporale, pozi]ion@ri }i repozi]ion@risociale, apeluri la norme sociale, expresiiale identit@]ii etc. Deci, situa]ia este schim-bat@ prin manipularea unor contexte cons-titutive ale situa]iei.

Institu]ia sibian@ s-a înfiin]at ladata de 14 decembrie 1994, când ungrup de 11 ac]ionari puneau bazeleBursei de M@rfuri S.A, având ca prin-cipal obiect de activitate tranzac]iile cum@rfuri pe pia]a spot. La acea dat@,în România, existau 13 burse de m@r-furi. În prezent, dintre acestea, doarbursa sibian@ î}i continu@ func]ionarea.“Ne mândrim c@, la 13 ani de la în-fiin]are, suntem singua dintre cele 13burse de pe atunci care a reu}it s@supravie]uiesc@ }i, mai mult de atât,a reu}it s@ se impun@, în mediul bur-sier autohton drept o institu]ie de refe-rin]@”, a declarat, în acest sens, dl TeodorAncu]a, pre}edintele BMFM Sibiu, }isingurul dintre cei 11 membri fonda-tori r@mas în ac]ionariatul institu]iei.

În anul 1997, obiectul de acti-vitate al bursei sibiene s-a modificat,devenind cel de intermediere mone-tar-financiar@, odat@ cu implementa-rea, în premier@ în România, a con-tractelor futures. Bursa de M@rfuri de-venea astfel Bursa Monetar Financiar@}i de M@rfuri Sibiu. În acest an a fost

de altfel organizat evenimentul aniversar“10 ani de pia]@ futures în România”.

De-a lungul anilor, au existat mo-mente de maxim@ importan]@ care sedeta}eaz@ din istoria bursei derivatelor,aceasta devenind, prin nout@]ile aduseîn pia]a autohton@ de capital, o institu-]ie specializat@ în premiere. Dintre aces-tea, se remarc@ lansarea, în 1998, a con-tractelor pe op]iuni iar în 2000, în pre-mier@ mondial@, a derivatelor pe ac-]iuni, BMFM Sibiu fiind înc@ singurainstitu]ie din România unde se tran-zac]ioneaz@ instrumente financiare deacest tip. La data de 31.01.2006, BMFMSa devenit prima burs@ de derivate dinRom$nia, reglementat@ }i autorizat@ deCNVM. Anul 2007 a continuat peaceea}i direc]ie, BMFMS primind recu-noa}tere interna]ional@, prin intrarea înac]ionariatul s@u a dou@ nume de refe-rin]@ din mediul financiar interna]ional:Banca de investi]ii Morgan Stanley }iBursa din Var}ovia. Tot în 2007, a fostprimit avizul CNVM pentru lansareaactivit@]ii de market – making.

„Experien]a acumulat@ pe par-cursul anilor este înglobat@ în produ-sele listate si sistemele performantede tranzac]ionare si clearing. Clien]ii

BMFMS au la dispozitie, în prezent,cele mai eficiente instrumente de careau nevoie pentru aplicarea de strate-gii speculative care s@ asigure un ran-dament înalt, cu risc pe m@sur@, sauinstrumente utile în gestionarea riscu-lui valutar }i de portofoliu”, a maideclarat Teodor Ancu]a.

Pe viitor, BMFMS î}i propuneînt@rirea pozi]iei bursei la termen înpia]a de capital, cre}terea lichidit@]iipân@ la nivelul de 7 milioane de con-tracte în 2008 }i atragerea de noiintermediari, cel mai ambi]ios proiectfiind îns@ implementarea unei pie]e aac]iunilor la Sibiu, în parteneriat cuBursa din Var}ovia. “Pia]a derivateloreste suficient de înc@p@toare }i credc@ va fi din ce mai atractiv@ atât pen-tru micii investitori, cât }i pentrujuc@torii mari, cum sunt fondurile deinvesti]ii. Oferta noastr@ va fiîmbun@t@]it@ constant }i avem în vede-re, a}a cum am spus, lansarea uneipie]e spot” a mai ad@ugat, la ceas ani-versar, pre}edintele BMFMS, care a]inut, totodat@, s@ mul]umeasc@ac]ionarilor bursei, echipei acesteia }ituturor celor care au contribuit la dez-voltarea institu]iei sibiene.

Sc@derea în rata global@ a mortalit@]iimaterne reflect@ de fapt o îmbun@t@]ire în ]@rilecare aveau deja o rat@ sc@zut@ a mortalit@]iimaterne. [@rile care, în 1990, aveau cele mairidicate rate nu au f@cut, practic, nici un progresîn ultimii 15 ani. În lume, mortalitatea matern@e în sc@dere în ]@rile cu venit mediu, dar, în ]@riles@race, femeile continu@ s@ moar@ în timpul sar-cinii }i la na}tere. Rata mortalit@]ii materne(num@rul de decese materne la 100.000 den@scu]i vii) scade prea încet, pentru a îndepliniObiectivele de Dezvoltare ale Mileniului (ODM).Practic, potrivit aceluia}i studiu citat, pentru aîndeplini obiectivele propuse trebuie ca mortali-tatea matern@ s@ scad@ cu 5,5 procente anualîntre 1990 }i 2015. Un studiu comun al Organi-za]iei Mondiale a S@n@t@]ii, UNICEF, UNFPA }ial B@ncii Mondiale arat@ îns@ c@, pân@ acum, s-aînregistrat o sc@dere anual@ de mai pu]in de 1procent. În 2005, au murit din cauze obstetri-cale 536.000 de femei, în compara]ie cu 576.000în 1990. Nou@zeci }i nou@ la sut@ dintre acestedecese au avut loc în ]@ri în curs de dezvoltare.

Noile estim@ri privind mortalitatea matern@ arat@c@, în vreme ce în ]@rile cu venit mediu se facprogrese, sc@derea anual@ în Africa Subsaharian@a fost de numai 0,1 procente. Nici o regiunenu a atins procentul anual de 5,5, de}i Estul Asieis-a apropiat cel mai mult (4,2&), iar Africa deNord, Asia de Sud-est, America Latin@ }iCaraibele au înregistrat sc@deri relativ mai rapi-de decât Africa Subsaharian@. Mai mult dejum@tate dintre decesele materne (270.000) aufost în Africa Subsaharian@, urmat@ de SudulAsiei (188.000). Împreun@, aceste dou@ regiuniau însumat 86& dintre decesele materne dinîntreaga lume în 2005. În India, au murit celemai multe femei (117.000), urmat@ de Nigeria(59.000), Republica Democrat@ Congo (32.000)}i Afganistan (26.000).Probabilitatea ca o fat@ de 15 ani din Africa s@moar@ din cauza unei complica]ii a sarcinii saua na}terii este de 1 din 26. În regiunile dezvoltate,raportul este de 1 la 7.300. Din cele 171 de ]@ri}i teritorii pentru care s-au f@cut estim@rile, Niger arecel mai ridicat risc pe toat@ perioada vie]ii: 1 din 7.

Comunic@rea publicitar@ din perspectiva teoriei proceselor comunica]ionale

Mortalitatea matern@,barometru al s@r@ciei

13 ani de burs@ la Sibiu

Bursa din Sibiu împline}te, vineri,

14 decembrie 2007, 13 ani de existen]@

dr. Grama BLANCA

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Iulia NAGY

Dintre to]i indicatorii de s@n@tate, mortalitateamatern@ este indicatorul care arat@ cel mai binediferen]a dintre ]@rile s@race }i cele bogate.Potrivit unui studiu al UNFPA România, ratamortalit@]ii materne în 2005 a atins un nourecord negativ în regiunile în curs de dez-voltare, cu 450 de decese materne, într-un con-trast }ocant cu 9 decese materne la 100.000 den@scu]i vii în regiunile dezvoltate }i 51 în ]@riledin Comunitatea Statelor Independente.

Bursa derivatelor a atras puternicinvestitorii, chiar de la debutul s@pt@-mânii, lichiditatea din sesiunea de lunifiind una care a ilustrat pe deplin acestfapt. Astfel, pe parcursul întregii zileparticipan]ii în pia]@ au men]inut unritm sus]inut în plasarea ordinelor, vo-lumul de transfer, ajungând la aproape14.000 de contracte futures }i optionsîncheiate din 2049 tranzac]ii, cu o va-loare de 53,5 milioane lei. Deosebit deinteresant@ a fost continuarea direc]ieiascendente a num@rului de pozi]ii des-chise, atât prim prisma deschiderilorraportate la scaden]a martie 2008,fire}ti datorit@ apropierii finalului descaden]@, cât }i deschiderilor de pescaden]a decembrie care, cu doar zecezile înainte încheierii sale, continu@ s@atrag@ speculatorii. Acest fapt denot@,în opinia brokerilor, „c@ pia]a sibian@a derivatelor a redevenit un teritoriufoarte atr@g@tor pentru investitori, vo-latilitatea pre]urilor fiind factorul esen-]ial care a conturat o astfel de reac-]ie”. La închiderea }edin]ei, num@rulpozi]iilor futures deschise se ridica lapeste 71.200, cu 2868 mai mult decâtnivelul anterior. Dintre deschideri, 84&s-au îndreptat c@tre termenul martie2008, iar 12,7& c@tre decembrie cu-rent. Raportat la pre]uri, acestea auevoluat pe verde, direc]ie de care aubeneficiat investitorii cu pozi]ii pe cum-p@rare. Derivatele financiare au domi-nat }edin]a, segmentul SIF revendi-când integral podiumul zilei. Cu 7129contracte DESIF 2 au fost cele maitranzac]ionate derivate. Din totalul pre-cizat, peste 5700 contracte au fost rea-

lizate pe scaden]a apropiat@, 1336 îndrep-tându-se c@tre martie 2008, iar restulc@tre iunie }i septembrie acela}i an.DESIF 5 au fost preferate pentru 6113contracte, dintre care 4315 pentru de-cembrie curent, 1660 pentru martie 2008}i 138 pentru iunie 2008. DESIF 3 auînchis trio-ul din fruntea clasamentului}edin]ei, cu doar 72 contracte.

În }edin]a de mar]i, pre]urile futuress-au înscris din nou pe cre}tere, si-tua]ie care a men]inut }i optimismul in-vestitorilor. Astfel, cei prezen]i în pia]@au încheiat peste 12.000 contracte cuo valoare echivalent@ a 49 milioane delei. Aceste caracteristici au fost sur-prinse }i de Mirabela Coss, broker laSSIF Broker Cluj, care a declarat:„Investitorii din pia]a sibian@ au avut

parte de o nou@ zi cu cre}teri impor-tante, care au continuat s@ surprind@investitorii. Prin urmare, optimismul semen]ine în pia]@ la cote destul de ridi-cate, fiind demonstrat atât de sca-den]ele apropiate, care se afl@ cu circa0,1500 lei peste pia]a la vedere, cât }ila scaden]ele îndep@rtate, care sus]in încontinuare posibilit@]ile de arbitraj cuaproximativ 8& f@r@ risc la scaden]aurm@toare”. În ceea ce prive}te evo-lu]ia pozi]iilor futures, totalul general acrescut u}or ajungând la 71.768. Labaza contur@rii sale au stat îns@ amplemi}c@ri la nivelul totalurilor pe sca-den]e, ie}ind în eviden]@ închiderile depe orizontul decembrie 2007 }i des-chiderile de pe scaden]a martie 2008,care se impune, treptat, în preferin]ele

juc@torilor. În clasamentul de lichidita-te al }edin]ei s-au impus DESIF 5, careau revenit, cu 6265 contracte, pe pri-ma pozi]ie, dup@ o perioad@ în care seabonaser@ zilnic la locul secund, ocu-pat de aceast@ dat@ de DESIF 2, cu5354 contracte. Pe trei, s-au clasatderivatele Broker Cluj cu aproape 100contracte. Din totalul DESIF 5, 3292contracte au fost încheiate pentru sca-den]a decembrie 2007. Scaden]a mar-tie 2008 a atras, la rândul ei, o ponde-re însemnat@, de 2882 contracte. DESIF2 decembrie au fost preferate pentru3838 contracte

{edin]a de tranzac]ionare de mier-curi a debutat furtunos, sub semnuldeprecierilor consistente ale cota]iilor.Ulterior, pre]urile }i-au mai revenit, dar

închiderea a g@sit majoritatea acestoratot pe ro}u. Aceste condi]ii de evolu]iea pre]urilor s-au dovedit extrem deatractive pentru investitori care au în-cheiat 15.335 contracte, din 1993 tran-zac]ii, cu o valoare a 61,6 milioane lei.Reac]ia favorabil@ a participan]ilor înpia]@ s-a f@cut remarcat@ }i prin pris-ma cre}terii consistente a num@ruluide pozi]ii futures. Au fost înregistrate6582 noi deschideri, care au reprezen-tat o cre}tere de 9,17& a totalului po-zi]iilor din pia]a futures. Situa]ia a fostremarcat@ }i de Mirabela Coss, brokerla SSIF Broker Cluj, care a declarat:„Acumularea de noi pozi]ii futures afost una din direc]iile de baz@ ale}edin]ei, care s-a bucurat, totodat@, }ide o lichiditate ridicat@. Deschiderileau atras aten]ia, cu atât mai mult cucât s-au îndreptat, pe lâng@ scaden]amartie 2008 }i c@tre scaden]a scurt@,din care au mai r@mas doar }apte}edin]e, perioad@ care se anun]@ ast-fel extrem de interesant@.” Din totaluldeschiderilor, circa 56& s-au îndrep-tat c@tre scaden]a decembrie 2007, iarpeste 43& c@tre martie 2008, toate fiindrealizate într-o propor]ie covâr}itoarepe DESIF 2 }i DESIF 5, cele mailichide derivate.

Cu un volum de aproape 7617contracte s-au deta}at derivatele ce auca active suport ac]iunile SIF 2. Dintreacestea, scaden]a decembrie a atras5559 contracte pre]ul DESIF 2 evo-luând pe un culoar, între un minim de3,49 }i un maxim de 3,563 lei. Pentrumartie 2008, s-a consemnat peste2000 contracte DESIF 2. Preferin]ainvestitorilor pentru sectorul SIF a fosteviden]iat@ }i de cele 7405 contracteDESIF 5. Num@rul de contracte DESIF5 decembrie a fost de 4869. Pentrumartie 2008 cele 2454 contracte DESIF5 au fost transferate la pre]uri între4,68 }i 4,785 lei. Cu 140 contracteDEBRK au ocupat locul trei. În pia]avalutelor, euro a fost cotat la 3,5175lei pentru finalul anului, în cre}tere cu0,95 bani }i la 3,53 pentru martie, însc@dere cu 0,31 bani.

BURSA ECONOMIEVINERI 14 DECEMBRIE 2007 7

Pe final de an,

Cre}tere semnificativ@ a num@rului de pozi]ii futures

urmare din pagina 1E drept, guvernul a mai anun]at

cheltuieli pentru acest sfâr}it de an,dac@ e s@ amintim cele legate cecre}terea pensiilor, anticipat@ de la 1noiembrie, cu maxime în anul carevine, dar înc@ nu e clar cât din aces-tea vin dinspre bugetul de stat, ca }icompensa]ii la fondul de pensii. Înce prive}te salariul minim pe econo-mie, guvernul s-a ]inut tare }i salari-ul minim a r@mas la 500 de euro,pân@ la jum@tatea acestui an. O do-vad@ de responsabilitate? Par]ial@, pen-tru c@, din iulie 2008, când urmeaz@s@ creasc@ la 540 lei ori aceast@cre}tere va fi sus]inut@ de economie- de}i scenariul acesta e pu]in pro-babil - ori d@m drumul la cheltuieli,pentru c@ vin oricum alegerile }i sca-p@ cine poate. Din acest punct devedere, cu adev@rat s-a ]inut partea

patronatelor, care nu au putut sus-]ine o salarizare superioar@, de}i maidegrab@ guvernul privea spre intere-sul propriu, spre cheltuirea determi-nat@ de ajutoarele care sunt corelatecu suma salariului minim. În tot acestfundal, se remarc@ înc@ o dat@ cre}-terea excesiv@ a salariilor }i a num@-rului angaja]ilor din sectorul public,ca pandant al unui buget care nu eatât de generos pe cât pare.

Atunci când se vrea un echilibru fin,pe care politicile guvernamentale ar tre-bui s@-l ating@, excesele private sunt po-ten]ate pe m@sur@. Privim spre mediulprivat, f@r@ speran]a de alt@ dat@, c@va putea genera echilibrele de careavem nevoie. Deficitul comercial acrescut la 17 miliarde euro, pe zeceluni, }i este, în marea lui parte, denatur@ privat@. Productivitatea munciis-a plafonat pe la un 7-8&, în con-textul în care orice agent privat }tie

c@ nu are o alt@ }ans@ s@ nu acceptecre}teri salariale. Dar, spre deosebirede politicile guvernamentale, ale c@rordezechilibre sunt de natur@ public@,cele private se nasc }i mor în ritmul lor,dac@ nu sunt amplificate de demersulpublic. Guvernul are grij@ de econo-mie, prin contextualizare, }i nu prin in-trarea în am@nunt pe una sau alta dinpie]e, atât timp cât politica de subven-]ii sau cea fiscal@ nu sunt de efect.

Marile dezechilibre vin îns@ din-spre sectorul privat, dar sectorul pri-vat este prin natura lui oportunist }itrebuie s@ se adapteze pie]ei. Dac@pia]a este dezechilibrat@, atunci sec-torul privat trebuie s@ se adaptezeacestui dezechilibru. De aceea, de}iresponsabil de ceea ce se întâmpl@,nu este }i vinovat de situa]ie. Acestlucru ar trebui în]eles. {i, atunci, cumse poate face reglajul fin care s@aduc@ echilibrele care construiesc

pia]a f@r@ interven]ii guvernamentaledirecte? Politicile fiscale sunt un r@s-puns }i întrebarea este cât de gre}itesunt acestea. Prima trimitere estespre cota unic@. Personal, nu cred înaceast@ teorie, pentru c@ nu prin cotaunic@ s-a ajuns la presiunea de con-sum. Mai degrab@, a adus un surplusinvesti]ional, care a ajuns s@ fie deci-siv pentru preîntâmpinarea dezechili-brului general. Marele repro} ]ine,mai degrab@, de politica de investi]ie

asumat@ de guvern, într-un contextîn care guvernul este juc@tor activ.Fie c@ nu conteaz@ ca p@zitor al in-teresului public, acolo unde este pre-zent ca partener minoritar, fie c@ nueste un juc@tor activ, care mizeaz@ peo strategie într-o pia]@ care nu func-]ioneaz@ doar prin propriul reglaj, guver-nul î}i pierde responsabilitatea ascun-zându-se dup@ câteva cifre în speran-]a c@ economia duduie }i arunc@ sub pre}celelalte cifre, care nu au cum s@ plac@.

Bilan] f@r@ culoare

Dan SUCIU

Mai degrab@ norocos, decât activ. Mai mult speculant, decât curajos }i igno-rant al pericolelor, decât precaut. Despre cine e vorba? Despre guvern, îneconomia anului 2007.

Decebal N. Tod@ri]@- purt@tor de cuvânt al BMFMS

Bursa din Sibiu

Palatul Victoria sediul Guvernului

CIRCULA[IE VINERI 14 DECEMBRIE 20078

c my bc my b

c my bc my b

Colegiul de redac]ieRedactor }ef coordonator:

DAN POPESCUDAN POPESCU

EUGEN IORD~NESCUIORD~NESCU

EMIL DAVIDDAVID

ILEANA ILIEILIE

LIA-ALEXANDRA BALTADOR - secretar general de redac]ie

editor

GRUPUL DE PRES~ CONTINENT

CAMERA DE COMER[, INDUSTRIE

{I AGRICULTUR~ A JUDE[ULUI SIBIU

NOBLESSE SRL

Articolele ap@rute în revist@exprim@ punctele de vedereale autorilor, care pot fi

diferite de cele ale redac]iei.

ISSN 1841-0707

Tel. 0269/21.81.33, fax. 0269/21.01.02,

e-mail rondul@rdslink.ro

Plaiuri bra}ovene ^n prag de iarn@

Potrivit proiectului de lege întocmitde Ministerul Transporturilor, }oferii carevor s@ pl@teasc@ taxa de utilizare a infra-structurii rutiere, pentru un an, ar trebuis@ scoat@ din buzunar 28 de euro. În cazul }oferilor care nu doresc s@achite integral aceast@ tax@, exist@ posi-bilitatea de a achizi]iona rovinieta doarpentru o s@pt@m$n@ sau pentru o lun@,caz în care vor pl@ti 3, respectiv 7 euro. Rovinieta pentru o singur@ zi poate ficump@rat@ doar de transportatorii de per-soane ale c@ror vehicule au o capacitatede peste nou@ locuri }i de posesorii decamioane al c@ror tonaj dep@}e}te 3 tone}i jum@tate. În acest caz, se pl@te}tepatru euro. Aceste taxe au o valoareunic@ indiferent de clasa de poluare ama}inii. Cu alte cuvinte, posesorul unui autove-hicul dotat cu un motor de la clasa Euro2 în sus va pl@ti aceea}i sum@ ca ceicare au motoare non-euro. Nivelul maxim al rovinietei va fi 1.210

euro pe an }i va fi aplicat autovehiculelorcu o mas@ maxim@ autorizat@ de peste12 tone, cu cel pu]in patru axe. O alt@ noutate a proiectului este c@}oferii de autoturisme nu î}i vor maiputea cump@ra rovinieta pentru o zi.Aceasta va fi disponibil@ doar pentruautovehiculele de peste 3,5 tone saupentru cele de transport persoane, cuo capacitate de peste nou@ locuri. Înacest caz, nivelul taxei va fi de 4 euro. Noile roviniete vor fi aplicate în parteadin st$nga-jos a parbrizului, pe care vafi }tan]at@ perioada de valabilitate.Actualele roviniete sunt valabile p$n@ laexpirare.Potrivit directorului general pentru trans-port rutier din Ministerul Transporturilor,Sorin S$rbu, aceste m@suri au fost luatepentru a le u}ura via]a }oferilor.„Modelul fostei roviniete prezenta ni}teinconvenien]e din punctul de vedere aldistribu]iei }i utiliz@rii. (…) Am schim-bat rovinieta, care a devenit un format

de tip matc@, cu g@urirea datei la cares-a achizi]ionat }i de acolo se deducedata expir@rii”, a spus Sorin S$rbu. Tarifele au fost unificate pentru ca dis-tribu]ia rovinietelor s@ aib@ loc mai u}or,mai ales în contextul în care Rom$niase preg@te}te s@ devin@ distribuitor deroviniete }i pentru alte ]@ri, precumUngaria }i Bulgaria.Îns@, în ciuda explica]iilor date de aces-ta, modific@rile par s@ u}ureze doar via]afunc]ionarilor, care nu mai trebuie s@calculeze taxele, în func]ie de capacitateacilindric@ sau de clasa de poluare. Estim@rile arat@ c@ persoanele care auma}ini dotate conform normeloreuropene referitoare la poluare vor pl@ticu circa 80 la sut@ mai mult dec$t anulacesta, în timp ce posesorii de ma}inivechi poluante vor pl@ti în plus doaraproximativ 17 la sut@. Secretarul Uniunii Na]ionale aTransportatorilor Rutieri din Rom$nia,Radu Dinescu, sus]ine c@ aceast@m@sur@ este una normal@. El mai adaug@c@ at$ta timp c$t cei care au ma}inipoluante pl@tesc alte taxe de mediu, multmai costisitoare, pre]ul rovinietei poatefi unic. ”E o variant@. Nu pot s@ zic c@e cea mai proast@ sau cea mai bun@.Dac@ apar noi m@suri privind cerin]elede mediu, atunci tratez separat infra-structura fa]@ de mediu. {i, atunci la infra-

structur@ taxez mai mult ma}inile caresunt mai mari”, a declarat Dinescu. Dac@ vor intra în vigoare, modific@rilepropuse de Ministerul Transporturilor î}ivor pierde efectul încep$nd cu 2010,

c$nd vor intra în vigoare normeleeuropene. Acest norme prev@d diferen]ierea taxeide drum, în func]ie de clasa de polu-are a autovehiculelor.

Ileana ILIE

Tarif unic pentru roviniet@În 2008, }oferii care vor circula pe }oselele din Rom$nia vor pl@ti un tarif unic pentruroviniet@, indiferent de clasa de poluare a ma}inii, se arat@ într-un proiect de act norma-tiv al Ministerului Transporturilor, relateaz@ BBC. Cei mai dezavantaja]i vor fi propri-etarii ma}inilor cu motor Euro 2, 3 }i 4. Tarifele în aceste cazuri vor fi mai mari cup$n@ la 77%, fa]@ de cele din prezent.

ROVINIETA 2008 va putea fi achizi]ionat@ pentru:

� o s@pt@m$n@ - 3 euro � o lun@ - 7 euro � un an - 28 euro