410033, Oradea, Parcul Traian nr. 5Tel.: +40-259-412.298 Fax: +40-259-441.326 http://www.cjbihor.ro

ANEXA NR. 1 LA ANEX�

CONTRACTUL DE MANAGEMENT la Hot�rârea nr. 181 din 27.06. 2013

NR. ______ DIN ______ 2013 a CONSILIULUI JUDE�EAN BIHOR

VIZAT:

PRE�EDINTE, SECRETAR AL JUDE�ULUI, Cornel Popa Carmen Solt�nel

PROIECT DEMANAGEMENT

2013-2016

CandidatIng. TODOR ALBERT

1

P R O I E C T D E M A N A G E M E N T

Motto: „Muzica se na�te din inim� pentru a umpleinimile celor care o ascult�.

L. v. Beethoven

INTRODUCERE

O colectivitate dincolo de realitatea ei fizic� are �i o component�intelectual afectiv� care este singura în m�sur� s� califice crea�ia artistic� din punct devedere profesional �i calitativ.

Prin spectacolele prezentate în cadrul acestei institu�ii de cultur� s-a reu�its� se demonstreze c� puterea �i bog��ia sonorit��ii �i a valorilor creative dauspectatorilor un confort de euforie �i man� sufleteasc�. Arti�tii �i angaja�ii Filarmoniciide Stat Oradea care în anii de existen�� au dat dovad� de un devotament deplin fa�� dearta muzical� autohton� �i mondial� cât �i fa�� de tradi�iile na�ionale, reu�ind s�mul�umeasc� a�tept�rile publicului or�dean �i nu numai. Sunt anii în care aceast�institu�ie ofer� auditoriului numai bucurii spirituale, �i momente de noble�e sufleteasc�.

Prezentul proiect de management l-am întocmit conform prevederilor �icriteriilor formulate în baza Hot�rârii nr. 161 din 31.05.2013 a Consiliului Jude�eanBihor, prin care, ca organ ierarhic al Filarmonicii de Stat Oradea, prin HG 442/1994 �iOG 21/2007, ca institu�ie de spectacole �i concerte func�ioneaz� în subordineaConsiliului Jude�ean Bihor, cu sediul în municipiul Oradea, str. Moscovei nr.5.

A. Analiza socio-cultural� a mediului în care î�i desf��oar� activitateainstitu�ia privind evolu�ia acesteia în sistemul institu�ional existent.

A�ezat� într-un cadru natural, Oradea ca a�ez�mânt �i comunitate s-a bucurat

înc� din evul mediu de o activitate economic� �i cultural� important�, devenindre�edin�a administrativ� a Bihorului. Emanciparea economic�, precum �i cre�tereademografic� au determinat o puternic� ingerin�� a valorilor de civiliza�ie �i de cultur�material� �i spiritual�. Înc� din Veacul al XIII-lea existau mai multe institu�ii monahale�i �coli în care se studia muzica �i artele, sub îndrumarea unor ilu�tri oameni de cultur�ca Nicolaus Olahus sau maistrului francez templierul Pierre. Însu�i regele Matei Corvinvenise adesea la Oradea pentru a participa la diferitele spectacole organizate în aceast�cetate. În toat� istoria Oradiei, datorit� �i unori episcopi ilu�tri s-a dezvoltat o via��

2

cultural� foarte bogat� având loc spectacole teatrale unde forma�ii de muzicieni �i-auetalat talentele. Mai ales în secolul XVIII, când tân�rul muzician Johan Michael Haydn(fratele mai mic al lui Joseph Haydn) a ocupat postul de prin muzician �i dirijor alorchestrei episcopale. Putem afirma c� atât el, cât �i Karl Ditter von Dittersdorf, VenzelPichl au pus bazele vie�ii muzicale Or�dene, transformând aceast� urbe într-un centrumuzical al Europei Centrale. „La mijlocul �i sfâr�itul secolului XIX. Oradea estedominat� de muzica de oper�, când sunt prezentate operele de renume alecompozitorilor ca Rossini, Donezetti, Cherubini, Gounod, Erkel, enumerând doar câ�ivadin marii compozitori ai vremii.

Tot în aceast� perioad�, �i începutul de secol XX, în Oradea la invita�iaAsocia�iilor de prieteni ai muzicii, concerteaz� nume consacrate pe plan mondial (PabloSarasante, Pablo Casals, Dohnányi, Enescu, Bartók etc.)

Dragostea fa�� de spectacolul liric al Or�denilor s-a manifestat atât prin efortul dea organiza cât �i de a se organiza într-un auditoriu foarte receptiv �i preten�ios lacalitatea muzicii �i a spectacolelor.

Aceasta se manifest� prin repertoriul fiec�rui concert, cuprinzând lucr�ri aicompozitorilor preclasici, clasici romantici pân� la crea�iile moderne ale zilelor noastre.Aceast� preten�ie �i cerin�� a publicului Or�dean �i nu numai a f�cut ca în 2004 prinefortul Consiliului Jude�ean, institu�ia noastr� s� dispun� de o nou� sal� de concerte,transformându-se într-o institu�ie etalon, emblematic� culturii concertistice �i despectacole. Începând din 1990 – cerin�ele publicului Or�dean au f�cut ca în cadrulacestei institu�ii s� se înfiin�eze pe lâng� orchestra simfonic� �i alte sec�ii artistice. Înanul 1997 se înfiin�eaz� Corul Filarmonicii de Stat Oradea.

Filarmonica de Stat Oradea este o institu�ie de referin�� a Oradiei �i a jude�uluiBihor, fiind una dintre cele mai mari institu�ii cu profil cultural din jude�.

Institu�ia noastr� beneficiaz� incontestabil de un numeros �i avizat public pentrumuzica simfonic�, de camer�, liric�. Mul�i dintre oaspe�ii no�tri, cât �i a celor din ora�sau jude� au remarcat în termeni m�gulitor aceast� realitate, apreciind ca fiind înleg�tur� cu nivelul de cultur� �i civiliza�ie a locului. Aceast� reac�ie a publicului s-areu�it în urma con�tientiz�rii acelui act de înalt respect fa�� de auditoriu pe care noi îlconsider�m o reu�it� a produc�iilor noastre, �i a deveni un credincios partener în sensulîntre�inerii unei vie�i culturale de înalt nivel. Sondând preferin�ele auditoriului,încerc�m s� îndeplinim �i s� satisfacem cerin�ele �i gusturile publicului nostru.

Pentru a cunoa�te �i mai bine care sunt dolean�ele publicului, la început destagiune am procedat la întocmirea unui chestionar cu întreb�ri legate de activitateanoastr�, cât �i de preferin�ele participan�ilor la concerte �i spectacole. (vezi anexatchestionarul). In urma analizei acestora, proced�m la întocmirea programului stagiunii,luând în considerare sugestiile �i recomand�rile scrise de c�tre public:

a.1. - Institu�ia noastr� a reu�it s� colaboreze cu diferitele institu�ii din municipiulOradea cât �i cu cele din jude�. (Teatrul Regina Maria, Teatrul Szigligeti Szinház,Centrul Jud. de Conservarea �i Promovarea Culturii Tradi�ionale Bihor, Casa de cultur�a municipiului Oradea, Casa de cultur� a municipiului Beiu�, Salonta, Marghita).

3

- Rela�ie de parteneriat cu Facultatea de muzic� a Universit��ii Oradea, cuFacultatea Emanuil �i Partium, Inspectoratul �colar al Jud. Bihor �i Liceul de ArteOradea.

La fel avem o colaborare strâns� cu institu�iile sociale din ora� A.S.C.O,Asocia�ia pensionarilor, Veteranilor, Inspectoratul de înv���mânt, cu care împreun�organiz�m spectacole cu ocazia diferitelor zile reprezentative. Leg�tura noastr� estepermanent� �i cu Consiliul Jude�ean, Prim�ria Oradea, �coala de arte Francisc Hubic �iAdministra�iile locale din jude�, prin participare în parteneriat la diferitele momentefestive din via�a comunit��ilor respective. Prezen�a noastr� în permanen�� la diferitelezile culturale (Toamna Or�dean�, Festum Varadinum, Tinerele Talente, Festivalul deprim�var�, etc.) sunt dovezi clare c� institu�ia noastr� este un portdrapel �i o baz�puternic� a culturii autohtone, cât �i a celei universale.

a.2. – Institu�ia noastr� are rela�ii de parteneriat �i a participat la diferiteleproiecte pe care le-a derulat cu diferi�i parteneri. Orchestra simfonic�, în perioadadirectoratului d-lui Acél Ervin a avut leg�turi prodigioase cu orchestre din Ungaria(Debrecen, Szeged), Slovacia (Kosice) cât �i în Austria (Viena). La fel au participat înanii anteriori în proiecte �i concerte din Italia, Fran�a, Belgia, Brazilia, Polonia,Luxemburg. S-a realizat un proiect de colaborare cu Corul din Bratislava, Debrecen saucel din Castelgandolfo, dedicat martirilor secolului XX., care a fost un concert vizionatde însu�i sanctitatea sa papa Ioan Paul al II-lea. La fel proiectul care din p�cate dup�plecarea d-lui Acél Ervin nu s-a continuat dar începând cu anul 2013 – se va relua, acelcurs de dirijorat organizat la Oradea pentru tinerii dirijori din lume.

De la venirea mea în institu�ie am reu�it s� organiz�m diferite proiecte pe carepublicul Or�dean �i Bihorean a avut ocazia de a le viziona. M� refer aici la reu�itaFestivalului prim�verii cu participarea arti�tilor din Japonia, de muzic� Francez�,organizat� de noi împreun� cu renumitul dirijor Leonardo Gasparini. La fel �i searaSpaniol� dirijat� de Miguel Sains, sau concertele organizate cu ocazia unor anivers�ri amarilor compozitori: Josef Haydn, Mendelson-Bartholdy, Schumann, Chopin, Elgar,Liszt, Mahler, Verdi etc.

- Concertele organizate în cadrul Festivalului Toamna Or�dean� au fost proiectecare s-au realizat în aceast� stagiune concertistic�.

- Orhestra Simfonic� cu Corul filarmonicii a realizat un proiect prin careîmpreun� cu corul Caerdydd din Cardiff (Wales) a prezentat piesa Pettit messesolennelle de G.Rossini, cu un mare succes la public.

- Corul filarmonicii pe lâng� programele stagiunii, unde au colaborat înconcertele prezentate – Beethoven Simfonia a IX.a, Simfonia III.a de G.Enescu, auparticipat la proiectele ini�iate de conducerea institu�iei de a prezenta înaintea fiec�reiS�rb�tori religioase câte un concert în diferite biserici un program adecvat a cappella.Corul Filarmonicii a participat în colaborare cu diferitele coruri din ora� (corulfacult��ii de muzic�, corul din Debre�in, corul Fiat Lux Oradea) la programeleorganizate de institu�ie �i nu numai.

- Din toamn� (septembrie) preconiz�m s� organiz�m acel proiect de cursuripentru tinerii dirijori, dând posibilitate de a participa tinerii dirijori din lume �i de a seafirma.

4

- Mai avem în plan de a organiza din toamna anului 2013 Festivalul SimfoniileToamnei cu ocazia împlinirii a 125 de ani de la primul concert simfonic prezentat înOradea (1888).

a.3. Cunoa�terea activit��ii noastre de c�tre publicul Or�dean �i jude�ean se faceprintr-o munc� de marketing bine gândit� �i eficace.

- Prin noul design al afi�elor, prin prezen�a noastr� în mass-media scris� �ielectronic�, �i prin colaborarea noastr� cu institu�iile �colare, �i academice cât �i înrela�ionarea noastr� cu administra�iile locale, organiza�ii civile �i nonguvernamentaleam reu�it s� ne cl�dim un bun renume �i apreciere la activitatea noastr� din parteacomunit��ii locale. Facilit��ile pe care le-am ofertat pentru – elevi – studen�i –pensionari, au f�cut ca num�rul spectatorilor s� creasc� sim�itor.

- Lec�iile din cadrul Concertelor educative în dou� limbi (român� �i maghiar�) aorchestrei simfonice �i a corului, ne îndrept��esc s� credem c� ne cl�dim �i asigur�m unnum�r mare de iubitori de muzic� �i art� din viitoarele genera�ii.

a.4. – Pentru a reu�i s� ne facem cunoscu�i �i auzi�i, am întreprins o serie deac�iuni �i activit��i PR prin care ne-am construit o strategie proprie de a reu�i s�atragem cât mai mul�i prieteni �i spectatori. Prin întâlnirile s�pt�mânale cu presa local��i na�ional�, se face informarea tuturor ac�iunilor care sunt cuprinse în programeles�pt�mânale. La fel când avem invita�i de marc�, ace�tia sunt invita�i s� participe laaceste Conferin�e de pres�, r�spunzând la întreb�rile ziari�tilor prezen�i.

- Predarea de materiale informative privind activitatea institu�iei cât �i aprogramelor se face s�pt�mânal.

- Prezen�a în programele TV �i radio locale sau na�ionale a arti�tilor no�tri neface cunoscut �i pe plan jude�ean cât �i pe plan na�ional �i interna�ional.

- Participarea ca sponsori (abonament, bilete) la diferitele concursuri de „cine �tiecâ�tig�” este la fel o activitate prin care ne afl�m în aten�ia publicului.

- Participarea angaja�ilor no�tri la diferitele programe organizate în cadruldiferitelor evenimente culturale este la ordinea zilei, cât �i participarea noastr� ca �icolaboratori în diferitele ac�iuni caritative.

- Amplasarea afi�elor în locuri strategice �i în institu�iile din municipiu.

a.5. – Reflectarea activit��ii noastre în pres� este rezultatul politicii noastre de a fideschi�i �i transparen�i în toate domeniile de activitate pe care le are institu�ia.

Rela�ia cu presa local� cât �i cu cea na�ional� ne îndrept��e�te s� credem c�percep�ia activit��ii institu�iei noastre se face în mod corect �i prompt, aducând un aportimportant în în�elegerea �i aprecierea muncii noastre, pentru ridicarea nivelului culturalal membrilor comunit��ii noastre �i în munca de îmbog��ire spiritual� �i emo�ional� atinerei genera�ii.

Prin angrenarea în munca noastr� a tinerelor talente (dirijori, interpre�i,instrumenti�ti) �i prezentarea lor în mass-media ca persoane talentate cu cert� valoareprofesional�, ne convinge c� este o politic� benefic� atât pentru noi cât �i pentrucon�tientizarea bog��iei de talente cu care este dotat acest popor �i aceast� comunitate.

5

Important pentru noi este �i folosirea noii tehnici de informa�ii cum este Site-ulFilarmonicii de Stat Oradea, www.oradeaphilharmony.com. unde se posteaz� toateinforma�iile necesare publicului cât �i pe facebook (www.facebook.com/fila.oradea)

a.6. Beneficiarii activit��ilor sec�iilor din filarmonic� le putem categorisi în felulurm�tor:

- Privind activitatea concertistic� ( orchestra simfonic� �i corul simfonic) acestaeste asigurat� de un public foarte exigent �i educat a c�rui vârst� din p�cate este înmedie de la 45 de ani în sus.

Spre bucuria mea, începând cu acest an, în urma ac�iunilor noastre �i muncii demarketing, num�rul tinerilor care frecventeaz� concertele noastre a crescut sim�itor (aicitrebuie s� aduc mul�umiri cadrelor didactice) iar prezen�a elevilor de la �colile generale�i licee este în cre�tere privind concertele educative.

Sunt convins c� în aceast� colaborare cu comunitatea noastr� vom reu�i s� avem�i în viitor un public elevat cu preten�ii calitative spre binele activit��ii noastre.

a.7. Beneficiarul �int� al activit��ii institu�iei sunt to�i cei care iubesc muzica,iubesc adev�ratele valori ale acestui segment de art�. De aceea toate ac�iunile noastresunt organizate în a�a fel încât s� poat� fi savurat� de un larg public din municipiu,jude�, �ar�.

Strategia promo�ional� vizeaz� pe de o parte cre�terea vizibilit��ii institu�iei �i aactivit��ii desf��urate în cadrul ei �i pe de alt� parte atragerea unui public cât mainumeros �i variat.

Pe termen scurt Filarmonica î�i propune ca prin repertoriul de stagiune care varespecta atât func�ia formativ� cât �i pe cea informativ�, specific� actului artisticcultural muzical, invitarea unor arti�ti cunoscu�i �i îndr�gi�i, abordarea genurilormuzicale (simfonic, vocal, vocal-simfonic, liric, divertisment �i altele) s� atrag� cât maimul�i spectatori din ora� �i jude�.

Pe termen mediu strategia noastr� este de a oferi în continuare oportunit��i pentrupublic prin facilitarea u�oar� a rezerv�rii de bilete on-line sau telefonic, la fel �iabonamentele pe termen scurt.

Pe termen lung Filarmonica î�i propune s� promoveze în continuare proiecte deeduca�ie muzical� care s� se adreseze unor segmente de public poten�ial din toatecategoriile de vârst�, încercând s� atrag� spre sala de concerte cât mai multe persoane,ace�tia s� devin� publicul stabil de mâine al Filarmonicii de Stat Oradea.

La fel ne gândim la programe care vor fi cu b�taie lung�. Aici m� refer la acelelec�ii �i spectacole educative pe care le-am promovat, cât �i la colabor�ri cu alteinstitu�ii de cultur� �i înv���mânt pe termen lung.

a.8.- Cunoa�terea cerin�elor beneficiarilor muncii noastre s-a f�cut prin interviuricu participan�ii, chestionarea lor, prin discu�ii personale cu melomanii dup� concertesau spectacole, cât �i din înscrisurile din Cartea spectatorului. Analizarea atent� �icorect� a criticilor diferitelor ac�iuni �i corectarea acestor deficien�e au fost f�cutepentru eliminarea lor.

6

Dezbaterea acestor probleme în Consiliile administrative, Consiliile artisticeprivind îmbun�t��irea activit��ii în urma unor studii, sau cercet�ri f�cute cu angaja�i, cât�i în workshopuri cu cadrele academice �i ONG-urile profesionale.

a.9. – Spa�iile aflate în Institu�ia noastr� sunt folosite la capacitate maxim�,având un program foarte înc�rcat, zilnic între orele 8,00 - 22,00. Loca�iile din cl�direasunt permanent ocupate ele având rol de sal� de repeti�ie atât pentru angaja�ii orchestreisimfonice, cât �i a corului filarmonicii.

- Sala de concerte este aproape în totalitate folosit� la maximum. S�pt�mânal înzilele de luni pân� joi ziua concertului se desf��oar� repeti�iile orchestrei simfonice,vinerea sunt de obicei concertele educative, iar dup� mesele sunt ocupate de repeti�iilecorului cât �i a forma�iilor camerale sau alte spectacole culturale.

Din cauza situa�iei în care se afl� Filarmonica de Stat Oradea de supraînc�rcare aspa�iilor se datoreaz� unei situa�ii adecvate privind patrimoniul institu�iei, el fiindneclarificat de Agen�ia Na�ional� de Retrocedare, îngr�dindu-ne posibilit��ile de m�rirea spa�iilor pentru activit��ile noastre.

a.10. Pentru a îmbun�t��i posibilit��ile activit��ii noastre în primul rând trebuie�teclarificat cui îi apar�in cl�dirile �i terenul aferent, pentru a putea face acele lucr�ri dereabilitare care sunt necesare urgent. Terminarea cl�dirii începute cu o investi�ie depeste 8 miliarde lei vechi, amenajarea �i reabilitarea cl�dirii, prin recompartimentareaspa�iilor la subsol, reabilitare a celor existente, sunt extrem de urgente de realizat:

Repararea acoperi�ului, a sistemului de ventila�ie, subsolului prin eliminareaigrasiei �i ob�inerea unor spa�ii adecvate de depozitare sunt necesit��i prioritare. Lipsafinanciar� ne face ca s� nu putem realiza un sistem hidraulic de ascensor pentruhandicapa�i, de a îmbun�t��i sistemul de iluminat, reflectoare, sistem performant desonorizare, cât �i achizi�ii de instrumente, costume, accesorii, etc.

B. Analiza activit��ii profesionale a institu�iei �i propuneri privindîmbun�t��irea acesteia.

b.1. De la venirea mea în aceast� institu�ie am vrut s� aflu care sunt p�rerileangaja�ilor asupra activit��ii din institu�ie, care sunt punctele tari �i punctele slabe ainstitu�iei �i a activit��ii.

În urma analizelor f�cute am constatat c� în cadrul sec�iilor, spiritul de echip�este prezent, dar înc� sunt automatismele care predomin� activitatea, iar concep�iilepentru programe �i proiecte sunt ini�iate destul de precar. Cred c� acea atmosfer�tensionat� care a existat înainte între conducere �i câ�iva angaja�i s-a stins ajungându-sela o situa�ie normal�.

b.2. Dac� lu�m în considerare c� poten�ialul tuturor sec�iilor este cu mult maimare decât s-a reu�it pân� în anul 2012. Cred c� dup� discu�iile avute cu angaja�ii, cuconducerile artistice ale acestora, modul de abordare pentru a participa la diferiteleevenimente s-a schimbat.

b.3. Deoarece misiunea tuturor angaja�ilor din aceast� institu�ie este de a prezentaproduc�ii artistice de înalt� �inut� artistic� m� face s� cred, c� to�i sunt de p�rere c� prin

7

voca�ia îmbr��i�at� �i ata�amentul fa�� de aceast� institu�ie d� dovad� de profesionalismaccentuat în toate activit��ile pe care le abordeaz�.

Politica noastr� de a conlucra cu dirijori tineri ( Tiberiu Soare, Radu Popa, MihaiAgafi�a) interpre�i �i instrumenti�ti tineri ( Alexandru Tomescu, Bogdan Zvori�teanu,Feny� László, Rusandra Pamfili, Alina Benciu) ne îndrept��e�te s� credem c� prinprezen�a lor putem da un mesaj de prospe�ime a concertelor noastre, fiind perceputefoarte pozitiv de c�tre publicul meloman.

b.4. Ca concluzie sper ca prin noua metod� de lucru, de conlucrare a manageruluicu Consiliul artistic, cât �i cu fiecare dintre angaja�i, s� reu�esc s� fac în�eles scopulmenirii acestei institu�ii, a importan�ei pe care o are în via�a unei comunit��i �i c�munca noastr� este un remediu sufletesc chiar �i în perioade de criz� economic�.

La fel este un loc în care se pot înt�ri posibilit��ile de afirmare a adev�ratelortalente na�ionale �i interna�ionale.

C. Analiza organiz�rii institu�iei �i propuneri de restructurare �i dereorganizare.

c.l. La preluarea conducerii institu�iei primul lucru a fost s� studiez dac� acteleinterne care reglementeaz� activitatea acestei institu�ii sunt conforme cu legisla�ia învigoare. În urma acesteia am constatat c� existau câteva lacune în prevederile mai alesdin punct de vedere a ordinei �i disciplinei în institu�ie cât �i a func�ionalit��ii ei. Deaceea am propus Consiliului Administrativ �i reprezentan�ilor Sindicatelor o revidiere aOrganigramei, a Statului de func�iuni privind Regulamentul de func�ionare, luând înconsiderare reglement�rile OG 34/2009, cât �i adresele CJ – privind interzicereaangaj�rii în conformitate cu legisla�ia în vigoare.

c.2. La fel în cadrul Regulamentului intern am propus �i s-a acceptat unelecomplet�ri vizând concediile medicale, cererile de plecare la tribunal �i altele, pentru aînt�ri disciplina în institu�ie. (vezi Anex� Regulamentul de func�ionare, Regulamentintern).

- S-a revizuit care sunt obliga�iile �i sarcinile de serviciu, s-a întocmit Fi�apostului în conformitate cu sarcinile de responsabilit��i care s-a adoptat cu nouaOrganigram�.

c.3. S-a constituit un Consiliu Administrativ l�rgit unde particip� to�i �efii desec�ii, director artistic, director general, contabil �ef, cât �i �efii de servicii. Acestconsiliu dezbate problemele de pe ordinea de zi, �i aduce hot�râri lunar privindactivitatea institu�iei.

- Am procedat la alegerea noilor Consilii Artistice, pentru a îmbun�t��iactivitatea de coordonare; prin venirea de noi membrii.

- S-a împrosp�tat Comisia de etic� �i disciplin� cu noi membrii.- Lunar aceste Consilii se adun� �i dezbat problemele artistice ale sec�iei,

transmi�ând hot�rârile Consiliului Administrativ.

8

- Pentru o mai bun� colaborare �i activitate, în fiecare lun� directorul artistic,�efii de sec�ii, �efii din compartimente (TESA+Administrativ) particip� la �edin�ele delucru operative în care se face analiza activit��ii.

- Lunar Contabilul �ef prezint� Conducerii situa�ia economic� a institu�iei, cât �iproblemele cu care se confrunt� din punct de vedere financiar.

- S-a procedat la o inventariere riguroas� privind bunurile din dotare în inventarulinstitu�iei.

- La fel am propus arhivarea tuturor actelor �i înfiin�area unei noi arhive în cadrulinstitu�iei.

c.4. Din punct de vedere al personalului angajat, institu�ia noastr� are un num�rde 105,5 posturi fa�� de organigram� (115,5 posturi), întrucât mul�i colegi s-aupensionat în ultimul an sau au plecat prin transfer sau demisie de la institu�ie. Lipsaacestora este foarte greu de recuperat, cheltuielile fiind foarte mari cu colaboratorii caretrebuiesc adu�i pentru a putea face fa�� cerin�elor programului stagiunii.

- Încorsetarea financiar� înc� nu ne permite s� trimitem angaja�i la cursuri deperfec�ionare doar în cazuri stricte ( ex. Pompierii, protec�ia muncii) în rest încerc�m s�redres�m aceast� situa�ie prin cump�rarea de c�r�i reviste de specialitate, cât �iasigurarea noilor reglement�ri legislative prin formule SED-LEX.

- Pentru a putea exemplifica num�rul angaja�ilor TESA �i administrativ din cei115,5 posturi sunt doar 22 de angaja�i, care reprezint� un procent de 19%. Se vede clarc� atât angaja�ii de deservire cât �i angaja�ii artistici sunt într-un num�r în care cu mult�munc� reu�im s� ne men�inem. (lips� personal resurse umane, organizator, impresarartistic).

- Sper�m c� începând cu anul 2013 s� ne putem angaja �i acest personal.

D. Analiza situa�iei economico financiare.

F�când o analiz� a situa�iei economico-financiare existente m� face s� cred c� însitua�ia existent� de criz� economic� trebuie s� fim foarte circumspec�i în modul în caregestion�m fondurile din transferurile date de Consiliul Jude�ean �i posibilit��ile de aatrage surse extrabugetare.Analizând situa�iile din anii anteriori 2011-2012, fa�� de bugetul de venituri �i cheltuieliasigura�i din fondurile Consiliului Jude�ean se vede foarte clar c� avem asigurat pe anul2013 – Salariile �i în mod decent, �i de între�inere –bunuri �i servicii. La felposibilit��ile de realizare a veniturilor extrabugetare depind de poten�ialul de plata apartenerilor (Prim�rii, organiza�ii nonguvernamentale, chirii). Avem speran�a c� înurma depunerii unor proiecte a sec�iilor din institu�ia noastr� s� fie eligibile, în urmac�rora s� putem beneficia de anumite sume cu care s� putem completa necesit��ilepecuniale (Proiecte transfrontaliere, proiecte ini�iate de Minister, Cons. Jude�ean,Prim�rie �i nu în ultimul rând proiecte al Uniunii Europene)

- Întrucât în prezent suntem constrân�i �i de Ordonan�a 34/2009, func�ion�m cuun num�r mai redus de personal fa�� de 115,5 de posturi, conform organigramei avem

9

ocupa�i 105,5 de posturi. De aceea cred c� dac� în anii urm�tori vom avea posibilitateade a angaja pân� la num�rul de 115,5 de posturi vor fi suficien�i pentru bunafunc�ionare a institu�iei.

- Pentru acest fapt voi prezenta un buget de venituri �i cheltuieli estimativ pe anul2013-2016.

Prin tabelul de venituri �i cheltuieli se observ� c� veniturile proprii se dubleaz� înace�ti patru ani �i aceasta datorit� c� indicii cre�terii de acoperire din caietul deobiective a fost stabilit foarte mobilizator. Aceasta face ca fiecare angajat al institu�ieidar mai ales conducerea s� g�seasc� forme �i metode noi de a atrage surse bugetaresigure �i cu b�taie lung�. Se încearc� s� creasc� cheltuielile de capital �i de investi�ii, �is� sc�dem cheltuielile pe beneficiar (asta prin cre�terea num�rului de spectatori).

- La fel se va preconiza cre�terea num�rului de abonamente pe stagiune, cât �i aabonamentelor pe perioade din stagiune. Cre�terea num�rului de abonamente laconcerte �i spectacole educative, vor fi �i ele o surs� de venituri.

- Vom analiza posibilit��ile de a cre�te veniturile din activit��i ale institu�iei(închirieri sala, spa�ii de repeti�ii, etc.)

În urm�toarele prezint A. Tabelul privind situa�ia financiar� a institu�iei pe perioada 2013-2016.

1

SIT

UA

�IA

EC

ON

OM

IC�

FIN

AN

CIA

R�

A IN

STIT

U�

IEI Î

N P

ER

IOA

DA

201

3-20

16N

r.C

rt.

Cat

egor

ii20

1320

1420

1520

16Pr

ev�z

ut(le

i)R

ealiz

at(le

i)Pr

ev�z

ut(le

i)R

ealiz

at(le

i)Pr

ev�z

ut(le

i)R

ealiz

at(le

i)Pr

ev�z

ut(le

i)R

ealiz

at(le

i)1.

Ven

ituri

pr

oprii

(to

talit

atea

surs

elor

atra

se):

230.

000

230.

000

233.

000

233.

000

245.

000

245.

000

260.

000

260.

000

2.Su

bven

�ii/a

loca

�ii:

4.13

0.00

04.

130.

000

4.13

5.00

04.

135.

000

4.14

0.00

04.

140.

000

4.22

0.00

04.

220.

000

3.C

heltu

ieli

de

înt

re�in

ere,

din

care

:78

5.00

078

5.00

079

3.00

079

3.00

081

0.00

081

0.00

088

0.00

088

0.00

0

- che

ltuie

li de

cap

ital,

inve

sti�i

i:44

.600

44.6

0052

.600

52.6

0069

.600

69.6

0013

9.60

013

9.60

04.

Che

ltuie

li de

per

sona

l, di

n ca

re:

3.57

5.00

03.

575.

000

3.57

5.00

03.

575.

000

3.57

5.00

03.

575.

000

3.60

0.00

03.

600.

000

- che

ltuie

li cu

col

abor

ator

ii27

2.00

027

2.00

027

2.00

027

2.00

027

2.00

027

2.00

027

2.00

027

2.00

05.

Che

ltuie

li p

e b

enef

icia

r, d

inca

re:

235,

6723

5,67

218,

4021

8,40

208,

8120

8,81

199,

1019

9,10

- din

subv

en�ie

223,

2422

3,24

206,

7520

6,75

197,

1419

7,14

187,

5518

7,55

- din

ven

ituri

prop

rii/s

urse

atra

se12

,43

12,4

311

,65

11,6

511

,67

11,6

711

,55

11,5

56.

Rep

ara�

ii ca

pita

le0

00

00

00

0

Ace

st ta

bel a

fost

stab

ilit î

n ca

ietu

l de

obie

ctiv

e :

-an

aliz

a bu

getu

lui d

e ve

nitu

ri, în

ved

erea

cre

�ter

ii gr

adul

ui d

e ac

oper

ire d

in s

urse

atra

se �

i/sau

ven

ituri

pro

prii,

atin

gând

cel

pu�

inur

m�t

oare

le p

ragu

ri

Anu

l 201

3(%

)A

nul 2

014

(%)

Anu

l 201

5(%

)A

nul 2

016

(%)

5,20

5,40

5,60

5,80

1

B. Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de baz�,specific� institu�iei.

Cre�terea gradul num�rului de beneficiari, atingând cel pu�in urm�toarelepraguri

Anul 2013 Anul 2014 Anul 2015 Anul 2016

18.500 20.000 21.000 22.500

Tabelul veniturilor proprii realizate din activitatea de baz�, specific� institu�iei

Perioada Nr. de proiecteproprii

Nr. debeneficiari

Nr. de bilete Venituripropuse(mii lei)

2013 91 18.500 18.500 2302014 92 20.000 20.000 2332015 93 21.000 21.000 2452016 94 22.500 22.500 260

TOTAL: 370 81.500 82.000 968

C. În urm�torul tabel v� prezint posibilit��ile de acoperire aveniturilor proprii din cadrul cheltuielilor institu�iei.

1

Nr.

Crt

.C

ateg

oria

Anu

l 201

3(le

i)A

nul 2

014

(lei)

Anu

l 201

5(le

i)A

nul 2

016

(lei)

1.V

enitu

ri pr

oprii

real

izar

e di

n ac

tivita

tea

de b

az�,

pe

cate

gorii

de

bile

te/ta

rife

prac

ticat

e, d

in c

are

:16

5.00

016

8.00

018

0.00

019

0.00

0

- pre

� înt

reg

105.

000

108.

000

110.

000

115.

000

- pre

� red

us0

00

0- b

ilet p

rofe

sion

al0

00

0- b

ilet o

norif

ic0

00

0- a

bona

men

te60

.000

60.0

0070

.000

75.0

00- a

lte fa

cilit

��i p

ract

icat

e0

00

02.

Ven

ituri

prop

rii re

aliz

ate

din

alte

act

ivit�

�i al

ein

stitu

�iei

30.0

0030

.000

30.0

0035

.000

3.V

enitu

ri re

aliz

ate

din

pres

t�ri

de se

rvic

ii cu

ltura

le în

cadr

ul p

arte

neria

telo

r cu

alte

aut

orit�

�i35

.000

35.0

0035

.000

35.0

00

4.G

radu

l de

cre�

tere

a su

rsel

or a

trase

�i/s

au a

veni

turil

or p

ropr

ii în

tota

lul v

enitu

rilor

(%)

1,4

%1

%5

%4,

4 %

5.Po

nder

ea c

heltu

ielil

or d

e pe

rson

al d

in to

talu

lch

eltu

ielil

or82

%81

,84

%81

,52

%80

,35

%

6.Po

nder

ea c

heltu

ielil

or d

e ca

pita

l din

bug

etul

tota

l1,

02 %

1,20

%1,

58 %

3,11

%7.

Gra

dul d

e ac

oper

ire a

sala

riilo

r din

subv

en�ie

(%)

98,4

5 %

98,4

5 %

98,4

098

,35

8.Po

nder

ea c

heltu

ielil

or e

fect

uate

în c

adru

lra

portu

rilor

con

tract

uale

, alte

le d

ecât

con

tract

ele

dem

unc�

(dre

ptur

i de

auto

r, dr

eptu

ri co

nexe

, con

tract

e�i

con

ven�

ii ci

vile

)

6,30

%6,

23 %

6,20

%6,

07 %

9.C

heltu

ieli

pe b

enef

icia

r, di

n ca

re:

235,

6721

8,40

208,

8119

9,10

- din

subv

en�ie

223,

2420

6,75

197,

1418

7,55

- din

ven

ituri

prop

rii12

,43

11,6

511

,67

11,5

5

1

Dup� cum reiese din tabelele de mai sus, se observ� c� veniturile cresc înprocent cu posibilit��ile revigor�rii veniturilor financiare �i a ConsiliuluiJude�ean. Veniturile proprii sunt prognozate la realit��ile �i posibilit��ilepartenerilor de activit��i, cât �i a eligibilit��ii proiectelor pe care le-am depus ladiferitele institu�ii. Preconiz�m ca prin munca noastr� de marketing �i PR s�creasc� num�rul de spectatori la toate evenimentele organizate de sec�ii, reu�indca pân� în 2016 gradul de ocupare a s�lii s� fie 75% din capacitatea s�lii.

E. Strategia, programele �i planul de ac�iune pentru îndeplinireamisiunii specifice a institu�iei conform sarcinilor �i obiectivelorprev�zute la punctul IV.

- Strategia de management pe perioada 2013-2016 mi-am formulat-i înfelul urm�tor.

Doresc ca în ace�ti ani Filarmonica de Stat Oradea s� devin� o institu�ieemblematic� a municipiului cât �i a jude�ului Bihor.

Acest proiect sper s�-l duc la bun sfâr�it cu echipa de conducere a sec�iilorcât �i cu to�i angaja�ii cu care trebuie s� form�m un colectiv creator, muncitor �ibineîn�eles profesionist.

Pentru aceasta mi-am propus ca munca de conducere s� fie coordonat� îna�a fel încât responsabilit��ile s� se cunoasc� pe fiecare palier de conducere �i s�ajung� acest concept de coresponsabilitate pân� la ultimul angajat.

Doresc s� îmbun�t��esc atmosfera de lucru prin desfiin�areamimetismelor, a deficien�elor provocate de orgolii. Sper s� pot imprima tuturorangaja�ilor gândirea pozitiv�, respectul fa�� de locul de munc�, responsabilitateafa�� de cerin�ele produc�iilor artistice cât �i respectul interuman.

În anul aceasta cred c� dup� aceast� situa�ie economic� provocat� de criz�s� ne putem asigura finan�area în mod necesar a tuturor activit��ilor artistice pecare le program�m. Realizarea în cât mai scurt timp a termin�rii �i reabilit�riiconstruc�iilor �i spa�iilor existente, prin asigurarea surselor financiare cât �irezolvarea cât mai repede a problemei propriet��ii cl�dirilor �i a terenuluiaferent.

- Asigurarea necesarului de instrumente la orchestra simfonic� (harp�,trompet�, pian electric, marimba, xilofon, fagot, accesorii necesare, costume noi,etc.).

- Realizarea unor dot�ri strict necesare conform cerin�elor legislative. (liftpentru handicapa�i), dotarea institu�iei cu echipament nou de lumini, sonorizare,pupitre.

- Reabilitarea sistemului de climatizare a S�lii de spectacole, cât �iîmbun�t��irea iluminatului electric (prea mare este consumul) cu l�mpi LEDeconomicoase.

- Realizarea a mai multor spa�ii de repeti�ii cât �i a spa�iilor de depozitare.

1

- Achizi�ionarea unui autobuz �i dubi�� proprie pentru a putea facedeplas�ri �i în provincie /jude�, �ar�, str�in�tate) reducând în acest fel cheltuielilede transport.

- Informatizarea întregului sistem de eviden�e (contabilitate, arhiv�,activit��i, inventar, etc.)

- Trimiterea personalului TESA �i a angaja�ilor, arti�tilor, la diferitelecursuri de perfec�ionare.

- Înfiin�area unei fonotecii.- Îmbog��irea bibliotecii muzicale cu noi lucr�ri care vor face subiectul

stagiunilor urm�toare.- Amenajarea unui mic loc de agrement (cafenea) pentru angaja�i �i pentru

public.- Îmbun�t��irea sistemului de afi�aj �i reclam�, în colaborare cu Prim�ria

Oradea.- Realizarea unui nou profil al Site-ului institu�iei.- Realizarea transportului turi�tilor melomani la spectacolele noastre din

Sta�iunea Felix �i 1 Mai �i localit��ilor din zona metropolitan� prin OTL.- Realizarea aducerii elevilor cât �i a iubitorilor de muzic� din diferitele

localit��i (ora�e, comune din jude�) la Concertele educative, concertele dinstagiune, �i deplasarea în municipiile jude�ului cu aceste programe.

- Realizarea de Spoturi publicitare în mass-media electronic�.- Realizarea unui stand permanent în holul institu�iei cu c�r�i, CD, DVD-

uri muzicale, teatrale, cultur�, istoria muzicii, etc.- Colaborarea cu teatrele din Oradea la produc�iile muzicale ale acestora.- Organizarea de work-shopuri privind posibilit��ile de colaborare, de

îmbun�t��ire a activit��ii artistice cât �i a func�ion�rii institu�iilor de cultur�.- Colaborarea �i pe viitor cu toate institu�iile culturale, de înv���mânt �i

culte din municipiu �i jude�.- Organizarea de festivaluri (de muzic� de camer�, muzic� concertativ�) �i

chiar de muzic� simfonic� dac� exist� posibilitate de loca�ie.- Doresc s� detaliez pu�in aceste programe �i pe sec�iile existente în

institu�ie.

ORCHESTRA SIMFONIC�

La începutul Stagiunii 2013-2014 voi organiza o audi�ie a tuturorinstrumenti�tilor din orchestr� pentru a vedea care este nivelul calitativ alfiec�ruia.

La fel voi organiza �i obligativitatea controlului medical (din 2 – 2 ani)conform legisla�iei în vigoare.

- Facem analiza �i alegem în a�a fel programul stagiunii s� nu avemnevoie de f. mul�i colaboratori instrumenti�ti care ne cost� foarte mul�i bani.

1

- S� continu�m �i în anii urm�tori politica de a invita dirijori de marc� �idirijori tineri autohtoni la fel �i interpre�i vocali �i instrumenti�ti valoro�i.

- Introducerea în programul stagiunilor a concertelor omagiale cu ocaziaanivers�rilor a marilor compozitori.

- Organizarea în continuare a serilor cu tematic� – Sear� de muzic�francez�, Sear� de muzic� spaniol�, Sear� de muzic� italian�, Sear� de muzic�german�, Sear� de muzic� româneasc�, Sear� de muzic� ruseasc�, Sear� demuzic� de film, Sear� de muzic� de balet, Sear� vienez� (concert de anul nou),Sear� de muzic� american�, muzic� din filme, concert rock-filarmonic �iconcerte comemorative.

În continuare vom serba prin concert ziua interna�ional� a muzicii.- Concertele cu participarea studen�ilor de la facultatea de muzic�.- Concerte în aer liber cu ocazia diferitelor evenimente culturale.- Reluarea stagiunii de concerte de muzic� de camer�.- Concerte în partenerial (Satu Mare, Arad, Debrecen, Szeged, etc).- Turnee organizate în str�in�tate prin impresari sau proiecte câ�tigate.- În anii urm�tori doresc ca în m�sura posibilit��ilor financiare s� reu�im

reeditarea pe CD a lucr�rilor înregistrate a orchestrei cu Electrecord Româniaînc� în anii 1980-1990.

- Organizarea începând cu acest an a concursului de tineri dirijori deorchestr�, iar premiatului primului loc s�-i oferim posibilitatea de a dirija unconcert cu orchestra simfonic�.

- Organizarea în cadrul stagiunilor a cel pu�in 2 spectacole de oper�.- La fel îmbun�t��irea muncii de impresariat �i de organizare a concertelor

prin cre�terea num�rului de abonamente (cel pu�in 50% din locuri).- Posibilitatea de achizi�ionare a biletelor on-line.- Colaborare �i atrageri de sponsori �i personalit��i marcante. (Club Lions,

Rotary) patroni, pentru a putea întregi bugetul cu venituri extrabugetare cudona�ii �i sprijin financiar.

- Atragerea fondurilor prin accesarea de proiecte ini�iate de minister,Institutul cultural Român, AFCN, alte institu�ii na�ionale �i locale cât �iaccesarea de programe europene.

Scopul tuturor acestor programe sunt de a dezvolta orchestra simfonic� �is� putem realiza concerte �i spectacole cu care publicul nostru s� fie mul�umit.

SEC�IA COR

- Voi milita ca aceast� sec�ie s� reintre în normalitate, adic� membriicorului s� devin� din nou angaja�i cu norm� întreag�, deoarece în acest fel vomputea reu�i s� îmbun�t��im repertoriul Corului. La fel conlucrarea cu orchestrasimfonic� va fi mult mai prodigioas�, iar concertele comune vor fi mai multe �icu o �inut� artistic� înalt�.

1

- La fel în stagiunile urm�toare corul pe lâng� activitatea concertistic�, vaavea �i concerte a cappella în cadrul institu�iei �i în afara ei.

- Se vor realiza anual concerte de s�rb�tori. (Cr�ciun, Pa�te, Rusalii), cât�i de anul nou, zile aniversale.

- La fel vor participa la manifest�rile organizate de municipalitate,Consiliu Jude�ean sau organiza�ii neguvernamentale.

- Doresc s� putem avea posibilitatea de a face turnee în jude�, �ar�,str�in�tate.

- S� participe la festivaluri cu renume în domeniu.- S� putem organiza �i noi un festival a cappella în cadrul institu�iei.- S� particip�m la înregistr�ri CD �i DVD.- S� realiz�m �i o fonotec� a Corului.- S� putem asigura membrii corului cu cel pu�in 2 rânduri de costume.- S� organiz�m spectacole în �coli, universit��i sau chiar în alte loca�ii a

institu�iilor din ora�. Pentru acest lucru trebuie s� ne gândim de a cre�te num�rulmembrilor la cel pu�in 40 de persoane (actual sunt 35), ca fiecare compartiments� fie complet.

- Participarea Corului la spectacolele de oper� �i operat� vor fi oobligativitate în stagiunile urm�toare.

- Colaborarea transfrontalier� cu corul Filarmonicii din Debre�in.

F. Previzionarea evolu�iei economico-financiare a institu�iei, cumen�ionarea resurselor financiare necesar a fi alocate de c�tre autoritate.

f.1. Dup� cum am prezentat în capitolele anterioare, am ar�tat c�cunoscând situa�ia economic�, veniturile noastre din subven�ie primite de laConsiliul Jude�ean cre�te exponen�ial ci dorim ca aloca�ia s� r�mân� la un nivelsigur �i acceptat de Conducerea C.J. Vom încerca s� atragem �i s� asigur�mcheltuielile de capital ca în patru ani s� sper�m c� realiz�m toate acele lucr�rinecesare prin care institu�ie noastr� s� fac� fa�� cerin�elor unei institu�ii asecolului XXI.

Dup� cum se observ�, vom încerca s� �inem la acela�i nivel cheltuielile cucolaboratorii, reu�ind s� ne organiz�m stagiunile la posibilit��ile pe care leavem.

Cheltuielile de personal vor cre�te doar în m�sura în care se reu�e�te ca înfiecare an s� se angajeze personal conform organigramei existente, asigurând înanul 2013 s� func�ion�m la un num�r de 115,5 de angaja�i, care în viziunea meaeste un num�r optim de func�ionare a Filarmonicii de Stat Oradea.

Previzionarea evolu�iei veniturilor proprii se vor realiza din transferurilede la Consiliul Jude�ean �i din proiectele cu finan��ri locale, republicane, decooperare �i ini�iate de Uniunea European�.

1

- La fel vom intensifica munca de marketing pentru a atrage cât mai mul�isponsori cât �i prin organizarea de ac�iuni prin care sursele noastre extrabugetarevor cre�te.

Dorim ca Asocia�ia nonprofit „PRIETENII FILARMONICII DESTAT ORADEA”, prin care s� atragem oameni de afaceri, asocia�ii, firmepentru a ne asigura un venit �i din cotiza�iile anuale ale membrilor acesteiasocia�ii pentru a putea ajuta institu�ia Filarmonicii.

f.2. În tabelele prezentate mai jos încerc s� previzionez investi�iile înprogramele organizate de sec�iile noastre: Orchestra simfonic� + Cor pe anii2013-2016.

1

Tab

elul

inve

sti�i

ilor

în p

rogr

ame

pe a

nul 2

013-

2014

Nr.

crt.

Prog

ram

e / S

urse

de

finan

�are

Cat

egor

ii de

inve

sti�i

i în

proi

ecte

Nr.

depr

oiec

te în

prim

ul a

n(2

013)

Inve

sti�i

e în

proi

ecte

înpr

imul

an

(201

3)

Nr.

de p

roie

cte

în a

nul 2

014

Inve

sti�i

e în

proi

ecte

înan

ul ”

2014

”

Tota

l inv

esti�

ie în

pro

gram

Prim

ul a

n20

14(0

)(1

)(2

)(3

)(4

)(5

)(6

)(7

)(8

)

1

Prog

ram

ulO

rche

stre

i Sim

foni

ce +

Cor

(mic

i) 10

00 -

300

0 le

i41

82.0

0041

82.0

00

392.

000

392.

000

(med

ii)30

01-7

000

lei

4021

0.00

041

210.

000

(mar

i)70

00-5

0000

lei

1010

0.00

010

100.

000

4

TOTA

LD

in c

are:

-To

tal n

r. de

proi

ecte

înpr

imul

an

Tota

lin

vest

i�ie

înpr

oiec

te în

prim

ul a

n(le

i),di

n ca

re :

Tota

l nr.

depr

oiec

te în

anu

l20

14

Tota

l inv

esti�

ieîn

pro

iect

e în

anul

201

4 (le

i)

--

5Su

rse

atra

se-

-23

0.00

0-

233.

000

--

6B

uget

ul a

utor

it��ii

--

4.13

0.00

0-

4.13

5.00

0-

-

1

Tab

elul

inve

sti�i

ilor

în p

rogr

ame

în a

nul 2

015-

2016

Nr.

crt.

Prog

ram

e / S

urse

de

finan

�are

Cat

egor

ii de

inve

sti�i

i în

proi

ecte

Nr.

depr

oiec

te în

anul

201

5

Inve

sti�i

e în

proi

ecte

înan

ul 2

015

Nr.

de p

roie

cte

în a

nul 2

016

Inve

sti�i

e în

proi

ecte

înan

ul ”

2016

”

Tota

l inv

esti�

ie în

pro

gram

2015

2016

(0)

(1)

(2)

(3)

(4)

(5)

(6)

(7)

(8)

1

Prog

ram

ulO

rche

stre

i Sim

foni

ce +

Cor

(mic

i) 10

00 -

300

0 le

i41

82.0

0041

82.0

00

397.

000

402.

000

(med

ii)30

01-7

000

lei

4221

5.00

042

220.

000

(mar

i)70

00-5

0000

lei

1010

0.00

011

100.

000

4

TOTA

LD

in c

are:

-To

tal n

r. de

proi

ecte

înan

ul 2

015

Tota

lin

vest

i�ie

înpr

oiec

te în

anul

201

5(le

i),di

n ca

re :

Tota

l nr.

depr

oiec

te în

anu

l20

16

Tota

l inv

esti�

ieîn

pro

iect

e în

anul

201

6 (le

i)di

n ca

re:

--

5Su

rse

atra

se-

-24

5.00

0-

260.

000

--

6B

uget

ul a

utor

it��ii

--

4.14

0.00

0-

4.22

0.00

0-

-

2

f.3. La fel în Tabelul valorii de referin�� ale costurilor aferente investi�iilor vi-lprezint comparativ fa�� de limitele valorice a anilor 2011-2012, care vor fi ele înperioada 2013-2016.

Tabelul valori de referin�� ale costurilor aferente investi�iei

Categorii de investi�iiîn proiecte

Limite valorice ale investi�iei înproiecte din perioada precedent� (dela 01.01.2011 la 31.12.2012)

Limite valorice ale investi�iei înproiecte propuse pentru perioada demanagement (de la 2013 la 2016)

(1) (2) (3)Mici de la 1.000 lei pân� la 2.000 lei de la 1.000 lei pân� la 3.000 leiMedii de la 2.001 lei pân� la 4.000 lei de la 3.001 lei pân� la 7.000 leiMari de la 4.001 lei pân� la 15.000 lei de la 7.000 lei pân� la 50.000 lei

Sunt convins c� acest proiect de management întocmit, con�ine toate aceleelemente prin care s� reu�esc împreun� cu colegii, s� devenim o institu�ieemblematic� a municipiului Oradea �i a jude�ului Bihor, �i un adev�rat bastion alculturii în România.

2

Program de lucru 2013-2016

� Îmbun�t��irea site-ului web al Filarmonicii de Stat Oradeawww.oradeaphilharmony.com �i al site-ului de socializare Facebookwww.Facebook.com/fila.oradea , www.Youtube.com

� Conferin�e de pres�� Comunicate de pres�� Concerte aniversare� Ziua ora�ului� Concert dedicat zilei Europei� Concert dedicat zilei na�ionale a României� Concert al tinerelor talente (concert al tinerilor de ziua mamelor; Copii

concerteaz� pentru copii)� Concert festival Simfoniile Toamnei Or�dene� Festival de muzic� cameral� Toamna Or�dean�� Concerte open-air� Parteneriate �i concerte cu alte institu�ii� Emisiuni TV �i Radio� Proiecte de realizat – DVD pentru protocol �i CD� Organizarea evenimentelor muzicale în municipiile �i ora�ele din jude�� Concerte la �coli �i institu�ii� Concerte aniversare – Ziua interna�ional� a muzicii� Particip�ri la festivaluri – Varadinum, Toamna Or�dean�� Colabor�ri – cu muzee, biblioteci, facult��i, �coli, ONG-uri, Teatre,

Inspectoratul �colar� Concerte caritative în colaborare cu Lion’ s Club, Rotary, ONG-uri� Programe atr�g�toare, Concert cu muzic� din film, Arii de oper�, Gala de

Oper�, Gala de Operet�, Rock Filarmonica� Materiale promo�ionale

-caiete de stagiuni-caiete de sal�-flutura�e, afi�e-afi�iere, bannere

� Pre� billet �i abonament-politic� mai accerb� de marketing

� Cre�terea vizibilit��ii institu�iei pentru atragerea publicului-prin realizarea unei noi stagiuni cu programe atractive, prininvitarea unor arti�ti cunoscu�i �i îndr�gi�i, diversificarea genurilormuzicale (simfonic, vocal-simfonic, vocal, liric, de divertisment)-rezerv�ri bilete prin telefon, on-line

2

-realizarea unui spa�iu adecvat-înt�rirea proiectului de educa�ie muzical� pentru publicul tân�r-chestionarea în continuare a publicului în privin�a repertoriului,arti�tilor precum �i alte sugestii cu privire la calitatea produc�iilor-indroducerea Cartea Publicului (ca �i o carte de sugestii �ireclama�ii)-organizarea de lans�ri de carte sau vernisaje de pictur�-conferin�e �i dezbateri culturale

� Spa�iul de cazare al invita�iilor � Îmbun�t��irea ambientului s�lii de concerte cu sistem de iluminat,sistem de aerisire� Angaj�ri instrumenti�ti: -2 trompet�

-1 cornAchizi�ii de instrumente harp�OUG nr.55/2010 M�suri de reducere a cheltuielilor publicePuncte tari ale Filarmonicii de Stat Oradea

-Loca�ia- sala de concerte-Tradi�ia muzical�-Interesul publicului-Proiectul de management �i startegiile de ac�iune

Puncte slabe -Personal insuficient-Insuficien�a spa�iilor auxiliare (s�li de studiu, depozit, etc.)-Uzura parcului de instrumente-Infrastructura precar� a tehnicii necesare aparate de acordaj,

pupitre hidraulice, l�mpi pentru pupitru, suporturi instrumente-Lipsa de infrastructur� pentru organizarea concertelor în aer liber

(fonificare, scen�, etc.)-Lips� de sponsori serio�i.

DIRECTOR GENERAL MANAGER Todor Albert

2