ION CALOTA

ELEMENTE SUD.DUNARENElx cnarut, RUDARTLoR DIN otrENIA

Aqa cum am ardtat in unele dinfre luudrile pe care le-am putut publica pin6acum despre rudari, in special in rezumatrrl tezeide doctorat', subiectul fiind,cum este bine cunoscut, unul dintre tabuurile fostului regim dictatorial, acegtia

sunt o categorie distinctE de {igani care au fost rqmanizafi in zona MunlilorApuseni, in procesul exhagerii aurului din galeriile subterane sau din nisipulrdurilor, motiv pentru care ei mai sunt numili ;i uurari sau bdieSi, cuvintesinonime in trecut cu acqla de rudari, toate trei desemndnd aceeaqi nofiune de

,,spdlStori de aui", ;tiut fiind faptul cd termenul rudd, de la care s-a formatderivatul rudar, devenit astlzi arhaism lexical, insemna la inceput ,,rninimetalicd auriferd" (cf. Iorgu lordan, Tautologii toponimice, in ,.BuletinulEtiinfific al Academiei R.S.R. Secgiunea de qtiinfa limbii, literaturb qi artei',tomul I, nr. l-2,1'951; p. 5l; Iorgu lordan, Toponimia romdneascd, Bucureqti,1963, p. 99,5l).

Cei trei termeni, rudari, bdieSi ;i, mai ales, aurari exprimd vechea lorocupa[ie de lucrdtori in minele de aur, me$erie abandonat6 mai tdrziu, duplimigrarea lor in Oltenia, qi inlocuitd treptat cu o noul meserie, cea de lucrdtoriin lemn, albieri, rolari sau corfori.

|igani ca origine etnic6, rudarii au vorbit, desigur, ligdneEte inainte de a fiadoptat limba romdn6. Abandonarea limbii ligdneqti s-a petrecut in zbnaMun$lor Apuseni, unde aceastl categorie de ligani, rudarii, a fost obligati sImrurceascd in calitate de robi. Aici s-a peh'ecut romdnizarea liganilor rudari, prinintermediul aurarilor romdni, de la care ei au invdlat atAt meseria de aurari. cdt

$iiilt;;;;ena, uqu cum se vorbea ea atunci in ateastd parte a !6rii.' in calitate de vorbitori de limbd romdnd, sub forma graiurilor din sud-vestul

Transilvaniei, rudarii au imigrat, pe la sfirqitul secolului al XVI-lea, in faraRomdneascd, cobor6nd de la munte spre Dundre. Apoi, dupb ce graiul lorrominesc cu baza tanscarpatic6 a suferit influenla graiurilor de tip muntean, obund parte dinhe rudari, albierii qi rot4rii, au ffecut Dundrea in Bulgaria. Aceqtias-au impdrfit in trei grupuri: o parte a continuat drumul spre vest, ajungdnd inIugoslavia (caravlahii, dintre care unii au continuat meseria de albieri, fiindnumiti acola coritari de c6tre sdrbi, ei nemaiputAndu-se numi rudari, fiindc6 in

I Publicat5, in 1995, la Craiova, cu titlul Graiul rudarilor din Oltenia

DAL:zR()MANLA serie noud, II, 1996-1997, Cluj-Napoc'a, p. 47-51

48 ION CALOTA

limba sdrbl termenul slav ntda a pdstrat sensul vechi de mind, iar rudariinseanrnd mineri),un alt grup a r6mas pe loc in Bulgaria, iar pl heilea grup, celmai numeros, a revenit dup6 un timp in Oltada qi Muntenia. In rdndurile de fapavem in vedere aceasti ultim6 categorie de rudari, albierii qi rotarii care s-auintors din Bulgaria in zona de cdmpie gi de deal a Olteniei, pentru interesulqtiinlific pe care-l prezint5 reconstituirea sinuosului lor itinerar.

Anacfp dnrri catecorii rle nrdari in snecin! alhia.ii ea rataq.tciz4ozi nri--u*e !-.vatv.::

-- .6--6:r -^!.!...t

eleme,nte distincte, atAt lingvistice cdt qi etnografice, de origine sud-dundreand,

elemente fErI nici o explica[ie dacd nu admitem coabitarea pentru o weme a

respectivilor rudari cu popoarele balcanice.

Din punct de vedere lingvistic, constatim existenla in lexicul graiului lor adoud cuvinte imprumutate direct din limba bulgari: caraqcd - cardsi ,,cotpfand"qi papartgd - pap:arii salu peperigd - peper{i,,fluture". Cei doi termeni se

folosesc aproape exclusiv pentru no{iunile pe care le denumesc, iar pe de altdparte nu sunt caracteristici nici graiurilor Fanscarpatice, nici celor olteneqti,neputf,nd fi explicali decdt ca imprumuturi directe din bulgar[.

in graiurile dacorom6ne, co{ofana este denumiti prinh-o mare varietateterminologicd: colofond, caragald, garaga(d, larcd, sarcd, ciorcuSd, cioard.tdrcatd, ciorcobard, frascd, vrascd, zaicd, gai(d, Stiricd, sarcoi, {arcoi,scaraga(d, caraga{in, caragoscd, caracaqcd, ciicdraEcd, calacard, carascd (veziDA, s.v.; ALR II, s.n., h. 692,693; ALRM f[, s.n., h. 505; vezi de asemenea

Mihai C. Bicescu, Pdsdrile fn nomenclatura Si via[a poporului romdn,Bucureqti, 1961, p. 44).

Din ALR qi din lucrareacitatfa lui Mihai B5cescu, afl6m cd termenii formaficu prefixul cara -,$egru" (de origine hrrceascl) sunt cunosculi in estulMunteniei, sudul'Moldovei Ei Dobrogea, iar DA adaugd gi Transilvania, pentru

scaragald, garagace. Unii dintre termenii inqirafi mai sus, precum ca[acard,cdcdrascd sunt rezultatul aga-numitelor accidente fonetice (caracaqcd ;icdcdrascd: metatezd). Astfel de accidente s-au putut peFece fie pe terenul limbiiromdne, fie in limba bulgarE, de unde termenii au fost imprumutali ca atare, clciastfel de forme se intilnesc qi in bulgari: KapaKaraKa - KaKaparrrKa(xaxapacx4 xarapaqra), tapararrrKa - tanaparnKa (vezi Naiden Gheror',Redtik na bdlgarski ezik, vol.I, Plovdiv, 1895, s. v.).

Termenul paparigii sau peperigd, sub aceast5 form6, dar mai ales sub formapapantgd, apare;in Transilvania gi Banat, cu sensul de ,,buburuz6" (vezi ALRII, vol. [n,h.752; vezi qi Sim. Fl. Marian, Insectele in limba, credinlele siobiceiirileromdnilor.'sndiufolcloristrc, Bucureqti, 1903, p. 107-l0S). Sensul

de ,,fluture", cu care termenul apare la rudati, este necunoscul in limba romdnd.

El este insd sensul debazdin limba bulgard al unor forme lexicale ca nenegtga,nanapyha, de unde rezultl cI rudarii l-au adus din Bulgaria. (Datete de mai sus

ELEMFNTE S{_ID.DL]NARFNE iN CRAIUL RUDARILOR DIN OLTENIA 19

au fost culese din arhiva Dicyionarului dialectal bulgdresc, de la sectorul deslavisticd al Institutului de Lingvisticii din Bucuregti. Vezi Ei Naiden Gherov, op.cit., vol.II, Plovdiv, 1899, s.v.)

in limba bulgard, ne informeazd Maxim Sl. Mladenov, ,,variantele av6ndterminalia -yra sunt caracteristice graiurilor bulgdreqti de apus gi de sud, iarvariantelc cclclalte, cu terminalia -yla se intilnesc mai ales in graiuriler6sdritene" (vezi Maxim Sl. Mladenov, Note etimologice, in LR, 1973,nr. Z,p.124.125). Pe baza acestei informafii, putem stabili Ei zona din Bulgaria de undeau adus rudarii variantele cu r Qtaparigd, peperigd), cu sensul bulglresc de,,fluture", necunoscut in limba romdnd. Cum e qi firesc, aceastd zon[ nu puteafi dec6t partea limitrofr cu Oltenia, adicd nord-vestul Bulgariei, de unde, aqacum am aritat mai sus, cea mai mare parte dinhe rudari a reyenit in Oltenia.

in sprijinul ideii ci rudarii albieri ;i rotari au locuit o weme in sudul Dundrii,unde au suferit influenfe bulgdrqti ;i turcegti, vine qi clasificarea rudarilor dincdmpia munteneascd a Dundrii in aqa-numilii turcani, vlahu{i etc. Informa{ia inlegdturd cu aceastE clasificare ne-o di Ion Chelcea in lucrarea Rudarii de pevalea Dundrii (tntre cursul inferior al Oltului ;i Mostigtei). multiplicatE larotaprint, inComunicdrile Centrului din Craiova al Academiei, seria etnograficd,II[, Craiova , 1969 , p. I 1 : ,,...impdr{irea rudarilor in turcani Ei vlahu;i vizeazd.apartenenta lor, oarecum, etnicd. Nu e greu sd ne dbm seama cd e vorba, la fel,de o categorisire a lor ingigi, dar, dupd provenien{a lor, dupl sfera de influen!5in care au hdit: greceascE, turceascd, romAneascd etc. Cei care au sosit mairecent din Cadrilater, spre exemplu, sau chiar din interiorul Bulgariei, maidinspre Turcia, sau ca o amintire a h6irii lor plnb tArziu sub turci, vor fi numititurcani, cum spre exemplu intilnim in sahrl Min[stirea..,". La aceasta addugdmun argument asemlnitor, dar de naturd lingvisticd, din domeniul onomasticii:numele Turiitu,'frecvent la albieri, ne trimite spre aceeaqi ,,sferd de influenld"turceascd, prin care se explicd qi un element de etrrografi e, gurbanul. Trebuie sdprecizEm c5, aqa cum il practici rudarii, obiceiul este mai apropiat de curbanulturcesc decdt de cel bulglresc, de unde rezultd cd- a fost imprumutat direct de laturci, cdci la bulgari obiceiul are altd semnifica$e, fiind practicat de ziuaonomasticd, dupd cum aratE Naiden Gherov, op. cit., vol. I, Plovdiv, I 895, s.v.:

,,Oricc bulgar, de ziua onomasticd, taie un animal pe care il imparte la vecini sauil mdndncd impreuni cu ei".

Gurbanul este elementul etnografic prin care rudarii albieri ;i rotari se

deosebesc atilt fatd de toate celelalte categorii de ligani, ba chiar gi fati decealalti categorie de rudari, anume de corfari, cdt gi, mai ales, fa{a de romdni.

Acest obicei a fostcomentatin 1922 de C. $. Nicolaescu-Plop;or in articolulintitulat Gurbanele,publicatinr,,{rhiveleOlteniei",I,nr. l,Craiova 1922,p.354A.

50 ION CALOTA

El este practicat de popoarele balcanice, care l.au imprumutat de la turci, iaraceqtia, la rindul lor, din mitologia ebraic6. Termenul curban.isi are origineaindepdrtati in mitologia ebraicd, unde insemna ,,daruri in bani Fcute luiDumnezeu", de unde a trecut la musulmani, cu sensul de ,sacrificiu, jertft",deoarece aceqtia din urml au inlocuit darurile in bani cu sacrificarea de animale,in special miei (cf, Encyclopidie universelle. Dictionnaire des dictionnaires,tome III, s.v.; Nouveau Larousse illustrL. Dictionnaire universelencyclopddique, tome III, s.v.; Larousse du XX-e sidcle, tome II, Pwis, 1929,s.v.; Grand Larousse encyclopidique, tome III, Paris, 1961, s.v.).

La noi cuvdntul curban a pdtruns pe dou6 c6i: mai intAi prin turci, avindscnsul de ,jertfd", constdnd din sacrificarea unui miel, insemn6nd, in acelagitimp, insugi anime,lul sacrificat, iar apoi prin rqdari, in varianta foneticd gurban,cu primul sens, rudarii aducdnd qi obiceiul din sudul Dunirii; unde l-auimprumutat direct de la turci. Fdrr sr fi fost imprumutat Ei obiceiul desemnat,cuvAntul corespunzdtor a p[truns la noi in diferite variante fonetice: curban,corban, gurban. Varianta cu fonetismul g, gurban, este caracteristic6 rudarilor.obiceiul este conceput de rudari ca un sacrificiu, ca o jertfr adas6, sfintelor(numite qi milostive, frumoase, coconile, bune), pentru ins6nitoqirea cuivadamblagit, Iuat din sfinte, sau pentru menfinerea s6netd$i cuiva care a avutaceeaqi suferinld, dar s-a vindecat, fEc6nd gurbanul in semn de multumire gi

recunoqtinld fali, de sJinte.

Stitualiile in care rudarii apeleaz6 la sfinte s-au extins de la paraliziadiferitelor membre p6nd la simpla durere de cap, intdnd in fiadi$e, practicdndu-seanual, fie de sf. Gheorghe, fie de Indllare, socotite calendaristic pe stil vechi.Jerffa const5 in sacrificarea unui miel alb, culoarea albd simbolizOnd puritatea,nevinovSlia, candoarea, intr-un loc de asemenea curat, neumblat, inft-o poianiverde, in p6dure. curate, atat frzic cdt qi moral, trebuie sd fie gi persoanele careiau parte la gurban. Rud6reasa spald totul in casE sau in bordei inainte degurban, toatl lumea se imb5iazi, in credinfa cE altfel ii po#ge. Mielul seinjunghie deasupra unei gropi in care se scurge sAngele qi in care apoi seingroapd malele, oasele gi tot ce rdmAne in urma pranicului. Mielul sepregdteqte intreg inh-un singur fel: fie fript, fie fiert. M6runtaiele se scot, se fierbpu{in qi apoi se introduc inapoi in burta mielului, care se coase cu afd, ^A,stfelpregdtit, mielul se -pune intr-o frigare mare de lemn, agezatE pe doud crecdnilingi un foc mare. ln reu acesta se frige mielul intreg, rrsucini mereu frigareain jurul focului, in cele doud crecrni, qi stropind mielul din cind in cdnd cusaramurd, cu ajutorul unui m6tduz fEcut dinh-o creangE verde cu frunze; pindcind mielul se rumeneqte ,,ca dosu dd vioard". Astfel pregitit, mielul se frdhge,se rupe in bucS[i aburinde, care se intind pe o masd improvi.zatE din crengu{e cu

ELEMENTE SUD.DUNARENE iN GMIUL RUDARILOR DIN OLTENIA 5l

frunze verzi, agezate pe iarb6, iar in exhemitatea de apus, cu fa{a spre rlsdrit,lAngd o masi micE, rotund6, cu fei picioare, frcuti tot de rudari, un b[hdnrosteqte dezlegarea, momentul cel mai important al gurbanului, cu urmitorultext: ,,Voi sfintelor, bunelor, coconifelor, venili lin caapa qi dulce ca mierea qi

v-aducefi aminte de (cetii{eanu-Ila, cum il cheamE, numele lui, careJ are mielu),s6-i dati zraga qi puterea gi vdrtutea in corpu lui, in minile lui, in picioarele lui,cE vE prdmicegte din an in an c-un berbece gras, c-o bute cu vin, c-un cuptor dep0ne, amin!"2.

Aceast6 rugdciune se spune de frei ori, in care timp bolnavul sti cu mdnadreapti pe piept qi apoi mdn&rc[ Iimba mielului, dup[ care incepe prazniculpropriu-zis, osp6ful, cu fripturI de miel qi cu vin. Cdnd le vine rdndul sd bea,mesenii spun: ,,Ce-a urat ai b6htni, sd fie deplin!", iar cel cu pramicul lerdspunde: ,,Amin!". Astfel se peffece pini seara t6rziu, iar la terminaren tot cea rdmas neconsumat se aruncd in groapa deasupra cdreia a fost tdiat mielul. Aqase desfrqoard gurbanul la P6rAieni, jud. Vdlcea, ln comunitdfi mai mari derudari, spre exemplu la Bdbeni, jud. Vilcea, sau la Fiiiaqi, jud, Dolj, unde inacelagi z6voi sau in aceeagi p[dure fac gurbanut mai mulfi rudari, se aduc qi

ldutari gi se incinge hora, cu jocurile caracteristic ruddreqti, desfrqurate intr:unritm de o deosebit6 vioiciune b[rbEteasc6. Aceasta este, pe scurt, desfbqurareagurbanului.

Dupd cum se vede, este un obicei cu un ritual deosebil necunoscut poporuluinostru, cu toate c[, in desffiqurarea acestui ritual, existl o serie de elementecaracteristice qi mitologiei romdneqti. Astfel, sfintele invocate la gurban suntcomparabile cu ielele noashe, acele fiinfe imaginare, cu puteri nefaste, numiteeufemistic cu vorbe ca frumoasele, milostivele, bunele, mdndrele, ddnsele,ielele, penffua le imblAnzi. Credinla in vindecarea suferin{ei este caracteristicdqi poponrlui romdn. in mare mesur4 mai ales in rugiciune, care are aproximativo formd fixb, gurbanul se aseamdnd cu desc0ntecele noasfre. Elgmentul comunal acestor doud practici il constituie tocmai credinla fermd in vindecareasuferin{ei, o autosugestie asupra cdreia individul se concentreazl, iar efecteleterapeutice nu intArzie sE se arate, ?n multe cazuri. Acliunea acestui procedeuterapeutic este aqadar de naturd psihic6, gurbanul fiind astfel la rudari o form6a psihoterapeuticii empirice.

Craiova, Calea Bucureqti, bl. I0 E, ap. 3

2 Am literarizat textul, nefiind nevoie, pentru demonstra$a noastri, de transcrierea fonetici.