De acelagi autor la Editura NEMIRA;

Co lecli ona ra de pa rfu m u ri i nterzi se

KnruLrrru Trssnno s-a niscut in Pittsburgh, Pennsylvania, 9i a studiat la

universitatea din orayul natal inainte de a se inscrie la un curs de teatru la

Carnagie Melion University. l-a luat mult p6nd s-a hotardt asupra profesiei: a

vrut si fie coregrafd, actrila, regizoare sau istoric de art6. O bursi de cAteva luni

a dus-o la Londra, oraS pe care nu l-a mai pdrdsit insi dec6t peste doudzeci ;itrei de ani. A inceput sd scrie literaturd la sugestia unei prietene ;i a frecventat

Wimpole Street Writer's Workshop. A debutat in volum cu romanul Eleganya,

care a devenit bestseller;i a avut mai multe edilii. Toate cdrlile ei, printre

care lnnocence, The Flirt, The Debutante 9i mai recent Coleclionara de

ltarfumuri interzise (Nemira, 2015), au fost traduse in multe !5ri ;i s-au

v;irrdut in milioane de exemplare. Este o mare admiratoare a scriitorilor Jane

A{r',ten, Edith Wharton, Francis Scott Fitzgerald, Henry James, Evelyn Waugh

,rrr A 5, Byatt. Autoarea s-a intors la Pittsburgh in anul 2009. impreun6 cu

., 'lrrl 1i r rr f iul ei.

I(athleenTessaroEleganfa

I

Tiaducere din limba erslezi.

ANonrrn Fronrscu

NEMIRA

na ?oate sd-fi

cu noi tnsener

eforturilor

sdbniyefetipe, cdnd

rol infantil.

gre;eli,

', Iar in final,suntem cele

a lui Glenn

(uprins

A Accesorii

B Frumusege.

C Confort.D Fiice .... :.... ..E Sarcinl

F Blani

G Prietene.

H Soti.

I Garderobl ideali. .

J Bijuterii.

K Tricotaie

L Lenjerie. ...."""'r'M Machiaj.

N Neglijeuri

O Ocazii

Q Calitate/Cantitate. .

R Restaurante ;... " "S Sex.

T Bronz

U Uniformitate... '.V Viluri\(/'Weekenduri.....'X CriciunulY Iahting

Z Fermoate.

3r44

5,0

59

67

/479

92

106

tt3130

t48t5717rt76186

t94205

2t7228

244

249

266

301

313

322

Este o noapte geroasi de februarie, iar eu gi sogul meu ne aflim in faga

clidirii National Portpit Gallerv din Tiafalgar Square'

- Am ajuns, zice el.

insi niciunul dinrnoi nu se clintegte din loc.

- Uite cum facem, incepe el si se tocmeasci cu mine, daci o si fie

chiar atit de ingrozitor, o si plecim pur gi simplu. Doar bem ceva 9i

plecirn. O si folosim o paroli: cartof. Cind vrei si pleci-rn, nu trebuie

decit si folosegti cuvantul cartof intr-o propozigie, iar a-tunci voi 9ti civrei si plecim. in reguli?

- Irt pqt.n si-gi spun direct ci vreau si plec' arn remarcat eu.

El se incrunti.

- Louise, gtiu ci nu vrei si f,aci asta' dar a! putea micar si faci un

efort. E me{na mea' pentru numele lui Dumnezeu, 9i;i-arn promis ci o

si venim. Nu mergi in fiecare zila o expozigie fotografici atAt de impor'

tanti. $i in plus, chiar te place. Mereu imi zice ci ar ffebui. si iegim

cindva impreuni, doar noi trei'.

Doar noi trei.

Am oftat gi am privit in jos. imi stitea pe lirnbi si spun ,,cartof'.

Cartof, cartof, cartof., r :, ,:

q

I(athleen Tessaro

$tiu ci esre un cliseu absolut si spui ci-gi urigti soacra. Iar eu detestcligeele. Dar cand soacra ra esre un fost model din anii '50, care se pricepede minune si te faci praf de fiecare dati cAnd te vede, ei bine, ir, -o_mentele acelea nu mi. pot gandi decAt la un singur cuvAnt: cartofi

Sotul meu isi incollcegte bratul in jurul meu si zice:

- Chiar nu e mare lucru, dovlecel.

Mi-as dori si nu-mi mai spunl ,,dovlecel,..Dar sunt anumite lucruri pe care le faci, daci nu din dragoste, cel

puEin din doringa de a avea o viagi tihniti. si in plus, plitisem deja taxiul,el se birbierise, iar eu mi imbricasem cu rochia aceea lungi si cenusie,pe care de obicei o pistrez intr-un sac de plastic. Merseseri"m prea departeca si mai dim inapoi acum.

Mi-am ridicat privirea si m-arn striduit si" zAmbesc.

- in reguli, sI mergem atunci.Tiecem de cei doi paznici masivi de la ugi 9i intrim.Eu imi dau jos paltonul maro de lani si i-l intind garderobierului,

dupi care imi trec discret mi"na peste burti pentru un control rapid. simtci. e putin umflati. Prea multe pasre penrru o singuri seari. Mincarereconfortanti. Mincat compulsiv. Dintre roate serile, de ce a trebuit si.m-apuce mincatul tocmai acum? incerc si-mi sug burta, dar treaba astacere prea mult efort, asa ci renung

intind m6.na, el mi-o prinde si astfel pisim impreuni ln lumea rece

;i albi a Galeriei secolului )c( pe misuri ce ne croim drum de-a lungulpodelei din marmuri albi, sunrem cuprinsi de zarvagi freamitul multi-mii. Birbagi tineri si femei imbricate cu bluze albe, incretire, se depla-seazi cu pasi ugori, incercand si gini in echilibru tivile cu sampanie, iarde pe un podium, un trio de jazz se avinti pe acordurile sofisti.ate alepiesei Mack the Knife.

n,,Kesplra, imi zic in sinea mea, respiri..,.Apoi dau cu ochii de fotografii. Randuri intregi de portrete superbe

in alb gi negru, de poze de modi. Colecgia faimosului fotograf Horst sia muncii depuse incepind cu anii'30 9i pani tirziu ln anii'7},atarnate

tn

Elegan 9a

pe peregii cornplet albi, netezi gi strllucitori. Chipurile acelea reci 9i de-

slvArgite mi privesc fix in ochi. Mi-ag dori si pot zibovi rnai mult, sI mipierd in lumea fotografiilor.

insi sogul meu rni prinde de umeri gi mi irnpinge inainte, in timp

ce-i face sernn cu mina marnei lui, Mona, care sti la bar, in compania

unor femei mai in vArsti gi stilate'* Salut! strigi el insuflegit pe dati, inaintAnd impozant ;i plin de

bucurie.

Blrbatul obosit gi ticut din ta-xi se transformase in acesr o.m de lurne. ,I .^

^lovlal sr lncantator.

Mona ne vede gi ne intoarce salutul, o migcare a miinii ca aceea a re-

ginei Angliei, semn si ne aliturim ei" intorcindu-ne Pe lateral, ne stre-

curim prin mulgime, printre pahare cu biuturi gi gigiri aprinse. De indati

ce intrirn in razaei vizuali, fac o grimasl care sper si treaci drept zAmbet.

Se line nernaipomenit, fantastic 9i supraomenesc de bine. Plrr-rl ei des

si argintiu este strins la spate intr-un coc complicat, ffacAndu-i pomeqii

si iasi 9i mai mult in evidengi gi danduJe ochilor un aripect de felini.

Postura ii e perfect dreapti, de parci giar fi petrecut copiliria legatd de

o scindurS, iar costumul ei negru trideazi eleganga fireasci a croielii in

stil Donna Karan. Femeile care o insotesc sunt irnbrlcate cu acelagi gen

de haine scumpe 9i binuiesc ci sunrem pe cale si ne aliturim unui fel de

reuniune a fostelor modele. l

- Dragul meu! isi imbrigigeazi fiul gi il siruti pe amAndoi obrajii.

Sunt atit de bucuroasi ci aEi reugit sI ajungegi!

Sogul meu ii intoarce imbrlgigarea'

- N-am fi ratat expozigiapentru nirnic ln lume, nu-i aqa, Louise?

- Bineingeles ci nu! am exclamat eu, pugin cam pr€a entuziasmati ca

si par sinceri.

Mi aprobi cu un gest scurt din cap, apoi igi intoarce din nou atengia

citre fir.rl ei.

.- Cum a fost piesa, dragule? Tlebuie si fii extenuat! M-am intilnit ctr

Gerald gi cu Rita alaltiieri. Mlau spus ci ai fost cel mai bun constantine

it(athLleLera Iess&ro

pe care l-au vrzut ei. Nu v-am zis? se intoarce spre grupui ei de prietene.Fiul rneu joaci ln Pescdrwgal la Nationalr Daci vregi vreoclati. bilete, nutrebuie decit si-mi spunegi"

El igi ridici mAinile a deznic{ejde.

- Se joacl cu casa inchisd. Nu por face nimic.h{ona se bosurnfli.* Nici micar pentrutnine?* .Ei bine, rispunde el induplecat, als purra si. incerc.Ea lgi aprinde o rigari.* Bun baiar" Ah, dagi-mi voie si vi f,ac cunosdntr: ea esre carme',

{:ea cu elefandi de pe pereteie de acolo, ea este Dorian, o veti recunoagtecel pugin dupi spate din faimoasa pozi cu corserul, iar ea esre pe*ny care,ei bine, a fbst chigrul aniior '50, ce si rnai!

Izbuenirn cu totii in ris, iar Pen*y ofteazi nosta-{gic, sc*,rind din geantiun pachet de Dunhi!|.

* Ce vremuri! fuIona, ai un f<rc?

Mona ii di o bricheri de aur, gravari, iar sogul rneu scururi din cap,c{ezaprobator.

- MamI, ai promis ci re la;i.

- Dar, draguie, e si*gru.ul mod prin care te po,ti mentine, nu-i asa, feteiorlToate dau aprobator din cap, de dupi o perdea groasi de ftrrn.Apoi minunea se lnci,rnpli: sunt observat5.

- Ea trebuie si fie sogiaaaaa tal exclami penny lndreptinciu-gi atentiae[tre mine,

DeschizAndu-gi bratele intr-o imbriEigare largi, de dm cap, ca gi cumnu i-ar veni si. creadi, si preg de un momenr ingroziror pare ci. s-ar a$reprasi rni arunc in brageie ei. $ovii si, sringace, sunr pe cale si l:ac un pasinainte, cind deodati pare cI nu rnai poate de plicere.

* E;ti adoraaaaabili! ginguregte ea, indreptindu-se citre ceilalqi ca s-oaprobe. Nu-i aqa ci e adoraaaabili?

Eu rirnin pe loc, zarnbind ca o nitingl, in vrerne ce resrul se holbeazlla mine.

t/}

El"g11f 'Sogul meu imi sare in ajutor.

- Doamnelor, ce zicegi de lnci un rAnd?

incearci si-i atragi atengia barmanului.

- O, ingerul meu desivlrgit! Mona ii mingiie pirul cu mina. $arn-

panie pentru toati lurnea!

- $i tu? se intnarce el citre mine.

- Da, garnpanie, de ce nu?

Ivlona mi apucl autoritari de brag. il mAngXie ugor, genul acela de

miLngiiere dezarmanti, pe care numai eel mai bun prieten putea si;i-oofere cAnd aveai zece ani gi care igi frcea inima si tresalte.

Inima imi tresalti gi acum ca urrhare a acestei dovezi neagteptate de

afecgiune gi aproape ci mi urisc pentru asta. Am mai pigit-o ;i inainte

qi gtiu ci e periculos si te la;i sedus de ea, chiar 9i preg de o secundi.

- Acum, Louise, incepe ea pe un ton surprinzitor de sigur gi la fel de

pitrunzitor, zi-mi ce mai faci. Vreau si ,tiu tztul.

- Ei bine...

imi frirnAnt rnintea, trecind in revisti evenimentele din viaga mea 9i

incercAnd cu disperare si gisesc ceva demn de impirtigit. Cealaltl ferneie

mi privegte qi ea, neribditoare.

- Totul merge bine, Mona... foarte bine.

* $i plringii tii? Curn e vremea prin Pittsburgh? Louise e din

Pittsburgh, preciznazl ea sotto uocet.

- Sunt bine, rnulgumesc"

Mi aprotri dind din cap. Mi simt de parci ap fi vreun concurent la

cine gtie ce ernisiune cu lntreblri gi, ca orice gazdi buni, mi lncurajeazi

si continui atunci cind rni incurc.

- I-ucrezi undeva mornentan?

Rostise cuvi.ntul ,,lucrezi" cu acel ingeles subtil pe care il au togi cei

din showbiz. CLc| pani la urrni, e o diftrengi lntre ,,a lucra" ;i a avea o

,,profesie".

i Cu voce joasi, in ;oaptd (in it. ln orig.) (n. red.).

1a

Kathleen fessaro

Mi-am dar searna de toate asrea, lnsi nu am yrut si-i fac jocul.

- Da, inci. sunt la Phoenix Theatre Company.

- Are legdturi cr-r actoria? Louise a noasrri se crede un fcl de actrigi,aciaugi ea in chip de explicagie.

- Ei bine, arnfost a*.riti, mi b6lbAi eu. OricAt m-a; stridui, reusesre

tot timpul si m[ prindi pe picior gregit. Adici, a trecut ceva vreme deci.nd nu am rnai avut vreun r'1. si nu, nu are legituri cu actoria. Lucrezin foEi, la casa de bilere.

- ingeleg, spune ea zAmbind, ca gi cum ar fi cleslugit un ingeles maiadAnc de care eu nu erarn constienti.

Dupi. care Dorian pune cea mai ingrozitoare intrebare dintre toate.

- Ai jucar in ceva?

- sigur, am apirut intr-o reclami. din aceea mai dubioasi, am incercareu sI spun pe un ton cAt mai ffresc, ridicind din umeri, vrind parci siadaug: ,,Cine n-a ftcut-o?"

* serios? Ridici o spranceani, imitdnd perfect o femeie ar cirei interesfusese trezit" Ce reclami?

Fir-ar!

- Aaa.. ' incerc eu si imi aminresc. in campania aceea cu premii dela Reader's Digest. Posibil si rni fi vizut in ea.

Ma privesre absenri, ca si cum n-ar avea habar clespre ce vorbesc.

- $tii tu, cea in care sunt rnai mulgi intr-un balon cu aer caid gi zboaripe deasupraAngliei, band gampanie gi fiind cu ochii in patru dupr cigti-gitori' Eu eram cea din stinga, care rinea harta si ftcea semn spre l-uton.

- A, da. Suni bine.+ - -^lncearc, sa fie politicoasi.

- $i acum lucrezi ia casa de bilete. Mona trage concluzia, frum.s qi

simplu.

- l)eocamdati, da. Ag cam avea citeva lucruri de pus la punct, ca sizic asa... dar da, cu asta mi. ocup acum.

Ag vrea si-rni recapit bratul chiar in clipa asta. Ea mi-r stringe din nou.

A

Eleganfa

- Actoria e o profesie grea, dragamea. Cel rnai bine ar fi si-gi cunogti

propriile limite. Dintotdeauna le-am sfituit pe tinere si se fereasci de ea

ca de ciuml. Adevirul e ci cere mai multl disciplini si mai multe sacri-

ficii decit sunt dispuse si faci majoritatea fetelor din ziua de azi. Mi-ai

vizut portretul?

,,Continui si zAmbegti", lmi spun in sinea mea. ',Daci o si faci asta,

n-o si-gi dea niciodata seama ci-gi vine s-o omori."

- Nu inci, nu prea am avut timp si aruncim o privire prin jur. De-abia

rrm ajuns.

- in cazul ista, di-mi voie.

$i mi trage citre o fotografie uria;i de-a ei, de prin anii '50.

Arita incredibil de tAniri., aproape de nerecunoscut, cu excepgia for-

mei specifice a ochilor sii migdalagi, de felini, gi a faimogilor sii pomegi,

neschimbagi de trecerea timpului. Stitea sprijiniti cu spatele de o coloani

in stil clasic, cu chipul intors citre cameri, pe jumitate in umbri, pe

iumitate in lumini. Pirul ei deschis la culoare ii cidea pe umeri in bucle

coafate cu miiestrie gi era imbricati cu o rochie frri bretele, bufanti, din

valuri de ;ifon mitisos.

- Ce crezi? mi intreabi ea, fixindu-mi cu privirea.

- Cred ci e frumoasi, spun eu cu sinceritate.

- Ai gusturi, rispunde ea zimbind.

Un fotografo recunoagte gi o intreabi daci ii poate face o pozi.

- Povestea viegii mele! zice ea rdzdnd.

O las si pozezz, iar eu reugesc si scap. Mi uit prin camera plini de oa-

meni dupi sogul meu. il ziresc in cele din urmi, stAnd intr-un colg 9i rAzind

impreuni cu un grup de persoane. fue doui pahare de gampanie in miini

gi, pe cind imi croiesc drum spre el, mivede, iar privirile ni se incruc\eazi.

Eu zAmbesc, iar el spune ceva gi pleaci, venind spre mine inainte ca

eu si ajung Ia ei.

- Cine sunt? intreb eu, in timp ce el imi intinde un pahar'

;

Kathleen Tessaro

- Doar n$te oameni de la unul dintre cluburile acelea de reatru. M-aurecunoscut din piesi. Mi. conduce inapoi citre galerie. cum te intelegicu mama?

- A, bine, mint eu. Foarte bine. Mi uit inapoi, insi cei din grup se

risipiseri, inghigigi de rnulgimea aceea care nu stitea o clipi in loc. Nuvoiai si ne faci cunoqtinti?

El rade si imi di. o palmi peste fund, lucru pe care ir derest 9i pe carese pare ci il face numai in public.

- Nu, nici vorbi! Nu mai fi aga de paranoici! ca si fiu sincer, suntpugin cam prea entuziasti, ca si spun aga. N-a9 vrea si o plictiseasci peincS.ntS.toarea mea sotie, nu-i aga?

- si cine ar fi aceasta? intreb eu pe un ron mai tiios decat intengionasem.El imi di o alti palmi peste fund gi mi ignori.Ne oprim in faga fotografiei unei femei care fumeazi o gigari gi a cirei

privire este ascunsr sub borurile piliriei. sti sprijiniti de tocul unei ugi,pe o stradi intunecati" si pustie. probabil ci a fost ftcuti imediat dupiAl Doilea Rizboi Mondial. Este ceva tulburi"tor in contrastul dintre ruineledimprejur gi perfectiunea deplini a cosrumului ei croit pe ffup.

- Asta € ceea c€ numesc eu stil, zice sogul meu cu un oftat.Deodati parci s-a ficut prea cald. Mi simt copre;itr de marea de

oameni, de fum gi de sunetul prea multor conversagii inflicirate. Monane face iar semn cu mana, insi ii dau voie sotului meu si meargi la ea,in vreme ce eu lmi croiesc drum spre o incipere mai mici gi mai putinaglomerati., dincolo de galeria principali. in mijlocur ei se afli o bancilungi din lemn. Mi agez gi inchid ochii.

E o prostie din partea mea si mi frimant atita. intr-o ori" toate asrease vor fi rerminat, Mona va fi avut parte de momentul ei de glorie, iarnoi vom fi in siguranti, in drum spre casi. Tot ce arn de fhcut e si mi"relaxez. Si mi bucur de moment. Deschid ochii gi respir adinc.

De-a lungul peregilor sunt ingirate portrete - picasso, coco chanel,Katharine Hepburn, cary Grant -, rinduri gi randuri de chipuri ferme-citoare, atent studiate. ochii sunt

'''ai inchigi ra culoare, privirile mai

L6

Eleganfa

pitrunzitoare decit in mod firesc, nasurile mai drepte, mai distinse. imilngidui si alunec intr-un fel de contemplagie, o stare de reverie datorati

acestui exces de frumusege.

Apoi ziresc un portret al cirui chip nuJ recunosc, o femeie cu un pirnegru gi strilucitor, cu cirare pe mijloc, aranjat in onduleuri, ce-i lnca-

<1ueazdfaga. Are trisituri distincte: pomegi inalgi, guri arcuiti si niste ochi

foarte negri, ce trildeaz|o priVire inteligenti. Aplecati, cu unul din obraji

sprijinit alene in palmi, arati de parci ar fi fost surprinsi in toiul celei

mai aprinse conversagii. Rochia, cu o croiali simpli gi dreapti, este din-

tr-un satin deschis la culoare, care strilucqte in contrast cu gesitura terni

a divanului, iar singura bijuterie pe care o poarti este un girag de perle,

care se asorteazi perfect. Nu este un chip celebru, nici de-o frumusege

ripitoare, insi, frri indoiali, este cit se poate de fermecitor. Mi ridic;itraversez inciperea. Citesc numele: Genevidve Dariaux, Paris, 1934.

Momentul meu de rdgaz s-a sfrrgit.

- Aici erai! Mona ne-a trimis si te ciutim.Penny vine agale spre mine, la bragul sogului meu, care se vede ci n-are

nicio tragere de iniml.

,,Pistreazi-gi calmul", imi spun luand o inghigituri de gampanie, lucru

de care aveam atAta nevoie.

- Salut, Penny. Admiram gi eu expozigia.

Ea se apleaci 9i lncepe si-mi agite in fagi degetul a mustrare.

- Louise, egti o fati foarte, foarte obraznici! Face cu ochiul citre sogul

meu. Nu lngeleg cum de o lagi si bea! Vi meritagi unul pe celilalt!

Eu qi sogul meu schimbim priviri. Of, iar aceleagi vorbe, nu!

Ea se apleaci gi mai mult gi-gi coboarivocea pAni cind devine o ;oapti.- Thebuie si recunosc, arigi minunat! Iar asta, continui ea, pipiind cu

griji intre degetul mare 9i arititor gesitura rochiei mele, asta chiar nu e

rea deloc. Adicl, vreau si spun ci cele mai multe sunt de-a dreptul gterse,

dar asta e chiar drigugi! Fata mea trebuie si nasci ln mai gi e disperati

dupi ceva aseminitor in care si incapi.

Simt cum mi se scurge tot sAngele din cap.

I(athleen Tessaro

Ea zAmbegte spre noi doi.

- Trebuie si fii atiAiiiiiiiiiit de fericiti!Eu inghit in sec.

- Nu sunt insi.rcinati.

Ea ridici nedumeriti din sprAncene.

- Poftim?

- Nu sunt insi.rcinati, repet eu, de data asta mai tare.

Sogul meu rAde nervos.

- Cind o si fie, vei fi prima care va afla, re asigur!

- Nu, cred ci eu am si fiu aceea, rispund, la care el rAde gi mai tare,

desi pugin cam forgat.

Penny continui si mi fixeze uimiti cu privirea.

- Dar rochia asra... imi pare riu, am crezut ci....Eu mi intorc citre sotul meu.

- Scumpule?

El se pare ci gisise ceva de-a dreptul fascinant la podea.

- Hmm?

- Cartof.

Nu gtiu la ce mi. a"lreptam si faci, poate si-mi ia api.rarea ori micarsi dea dovadi de o oarecare compasiune. in schimb, continua s;" se holbeze

la pantofi.

- Bine.

Mi lntorc pe cilciie si plec. Nu ml simt deloc in largul meu, dar cumvareugesc si mi refugiez in siguranga toaletei. Cind intru, ziresc c6.teva fete

care-si refrceau machiajul, a;a ci mi a;ez la rAnd pentru o cabini. goali",

dupi care lncui uga. A;tept, cu spatele sprijinit de metalul rece al usii, gi

inchid ochii. ,,Nimeni n-a murit vreodati din cauza umilintei", imi zic insinea mea. ,,Daci. ar fi fost adwirat, as fi fost moarti. de mult."

in sflrgit, fetele pleaci. Deschid uga gi mi duc in faga oglinzii. Ca oricefemeie normali, mi. privesc ln oglindi de fiecare dati cand mi spil pe dingisau cAnd mi pieptin. Doar ci obignuiesc si. mi privesc pe buciti, evitandsi le pun cap la cap. Nu stiu de ce, dar mi simt mai in siguranti a;a.

18

Eleganf a

Totugi, in seara asta mi forgez si mi privesc in intregime. Si iati civid cum toate acele bucigi se imbini, scofand la iveali o imagine cu care

nu sunt familiarizati, imaginea cuiva cu care nu vreau si semin.

Am nevoie de o tunsoare ;i chiar ar trebui si mi vopsesc, ca si scap de

firele acelea albite prematun Incredibil de drept 9i de tern, pirul imi cade

lipsit de formi in jurul fe,tei. Chipul, intotdeauna palid, este acum nefiresc

de aib. Nu ivoriu sau alabastu, ci mai degrabl lipsit complet de culoare,

intocmai ca al unei vietigi marine care n-avhzut niciodati soarele. Pe lAngi

el, pata de un ro;u aprins al rujului pare de prost gust gi imi face gura si

arate mult prea mare, ca o tiieturi adinci gi ciscati ce se intinde de la un

capit la altul ai fegei. Toati acea aglomeragie m-a ftcut si transpir, nasul

imi lucegte, m-am inrogit in obraji, insi nu am pudra la mine.

CAt despre rochia mea preferati, cu toate ci o dusesem la curigitorie,

era scimogati 9i, si fim sinceri, lipsiti de formi gi stil, degi fusese la modi

ln urmi cu cinci ani. imi amintesc ci mi ficea si mi simt sery gi incretA-

toar€, pe vremea cAnd imi scotea ln widen;i silueta, gi si par gragioasi ca o

silfidi. Dar acum, dupi ce m-am lngrigat cu aproape cinci kilograme, efec-

tul nu mai e acela;i. $i, ca si inchei, pantofii, o pereche de balerini cu arici,

tmi fac gleznele si pari doui trunchiuri de copac. Decoloragi gi scofrlcigi,

sunt nigte pantofi de zi cu zi, pe carcii am de cel pugin doi ani gi pe care nu

ar trebui si-i port in alti parte, poate doar ln casi., la cit sunt de uzagi.

Sunt nevoiti si trag concluzia cI" intreaga mea ginuti mai ci nu gipi:

,,Gravidi la orizont" sau, gi mai precis: ,fsta e tot ce-am putut face, date

fiind circumsranEele".

imi privesc speriati reflexia din oglindi. Nu, persoana aceea nu pot

fi eu. Totul e o gregeali ingrozitoare, un fel de Thiunghiul Bermudelor al

pirului nearanjat, al rochiei urite gi al pantofilor scofhlcigi. tebuie simi. calmez, si-mi recapit echilibrul interior.

Fac un experiment.

- Salut, mi numesc Louise Canova, am treizeci si doi de ani si nu

sunt tnsircinati.Vocea mea se aude cu ecou in toaleta pustie.

'I g

Kathleen Tessaro

Nu funcgioneaz ..Inimaincepe sl-mi bati cu purere si intru in panici.inchid ochii gi mi striduiesc din risputeri si mi concentrez, si gnndesc

pozitiv, insi in loc de asta imi vin in minte o mie de chipuri atrigitoare, inalb 9i negru. E ca gi cum eu nici micar nu a; face parte din aceeagi specie.

Deodati, qa din spatele meu se deschide 9i intri Mona.De trei ori cartof, la naiba!

Ea se sprijini teatral pe lavoar.

- Louise, doar ce am aflat. fuculti, n-a vrur si. facl o gafr. Sunt siguride asta si, in plus, e chioari ca un liliac.

De ce trebuie el si-i dea raportul?

- Mulgumesc, Mona. Apreciez.

- Totugi, incepe ea apropiindu-se de mine pe la spate gi dAndu-mipirul la o parte de pe fagi cu degetele ei cu manichiuri perfecti, dacivrei, a; putea si-ti dau nurnele stilistului meu. E foarte priceput.

Cind ies, vid ci solul meu mi asteaptl. imi intinde paltonul gi plec-imde la petrecere fbr5" s5" scoatem o vorbi.. Iati-ne stind in exact acelagi loc dinTlafalgar square, la nici treizeitde minute de la sosire. scrutind strada dupivreun taxi, el scoare un pachet de gigiri din buzunar gi igi aprinde una.

- Ce faci? il intreb eu.

- Fumez, rispunde el. (Sogul meu nu fumeazi.)O las balti.Din depirtare, lumina farurilor unui taxi se apropie repede spre noi,

iar eu ii fac disperati semn cu mina. Magina incetinegte si ne urci.m.Sogul meu se lasi greu pe bancheta din spate, dupi care se apleaci dinnou in fa9d, ca si deschidi. geamul.

Brusc, am chef si tl fac si rAdi;i siJ alint sau mai degrabi si fiu alin-tati. PAni la urmi., ce conteazi cum ar5.t sau ce cred algii despre mine? Eltot mi iubegte. imi intind mina 9i o pun peste a lui.

- Scumpule, tu... tu chiar crezi ci arlt bine?

El tmi prinde mAna gi mi-o strAnge incetisor.* Asculti, dovlecel, arigi numai bine. Ca de obicei. Nu o lua in seami.

Probabil ci e doar invidioasi pentru ci esti tiniri gi c{sitoriti.-r0

Elegan!a

* Da, il aprob eu sec, cu toate ci nu e valul coplegitor de complimente

[a care mi a$teptam.

El imi stringe lnci o dati mAna gi mi siruti pe frunte.

- $i in plus, gtii doar ci nu imi pasi de toate prosdil€ astea.

Taxiul gonegte prin intuneric, iar eu stau acolo' cu vintul rece al nopgii

suflAndu-rni in fag[, pradi unui singur gAnd care-mi frirninti necontenit

rninfea: ,lqo o fi, dar mie inii pasi".