Numărul 407 03.04 - 09.04.2014 SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA Distribución gratuita www.noiinspania.com EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA Pag. 7 GRATUIT Germania vrea să expulzeze străinii care nu se angajează în şase luni Pag. 8 Putem opta pentru noile buletine biometrice Pag. 11 Calendarul declaraţiei pe venit 2013 Pag. 4 Ministrul delegat Bogdan Stanoevici: „Românii care lucrează aici participă la viața economică și socială a «cetății»”
Transcript
Numărul 40703.04 - 09.04.2014
SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA
Distribución gratuitawww.noiinspania.com
EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑA
Pag. 7
GRATUIT
Germania vrea să expulzeze
străinii care nu se angajează
în şase luni
Pag. 8
�������������� ����
����������������� �����
Putem opta pentru noile buletine biometrice Pag. 11
Calendarul declaraţiei pe venit 2013 Pag. 4
Ministrul delegat Bogdan Stanoevici:
„Românii care lucrează aici participă la viața economică și socială a «cetății»”
132 SCRISORI + 03.04 - 09.04.2014
PROGRAMUL DIN APRILIELA CEPI ALCALÁ DE HENARES
Toate activităţile sunt gratuite.
3 aprilie, ora 11: Atelier de abilităţi sociale:
Cum se face un CV (Este obligatoriu să vă
înscrieţi)
10 aprilie, ora 11: Atelier de abilităţi sociale:
Cum te prezinţi la un interviu de muncă? (Este
obligatoriu să vă înscrieţi)
24 aprilie, ora 11: Atelier de abilităţi sociale:
Cum îţi cauţi activ de muncă pe internet (Este
obligatoriu să vă înscrieţi)
30 aprilie, ora 10: Vizită culturală: Alcalá istoric
Ora 17: Sărbătorirea Zilei Comunităţii Madrid:
Expoziţie de fotografi e: Parcuri din Madrid.
Fotograf: José Romanov
CUNOAȘTE-ŢI LEGILE: 5 aprilie, de la 16 la 18:
Modulul Cadrul constituţional
11 aprilie, curs intensiv: modulul Cadrul
constituţional, de la 10.30 la 12.30; modulul
Resurse pentru muncă, de la 12.45 la 14.45;
modulul Normativa spaniolă pentru străini, de
la 15.15 la 17.15; modulul Instrumente pentru
integrarea ta, de la 17.30 la 19.30
12 aprilie, de la 16 la 18: Modulul Resurse pentru
muncă
25 aprilie, curs intensiv: modulul Cadrul
constituţional, de la 10.30 la 12.30; modulul
Resurse pentru muncă, de la 12.45 la 14.45;
modulul Normativa spaniolă pentru străini, de
la 15.15 la 17.15; modulul Instrumente pentru
integrarea ta, de la 17.30 la 19.30
26 aprilie, de la 16 la 18: Modulul Normativa
spaniolă pentru străini
CURSURI DE INFORMATICĂ: Lunea și miercurea,
de la 10.15 la 11.15: Informatică elementară; de
la 11.20 la 12.20: Internet; de la 12.30 la 13.30:
Apeluri gratuitec�tre orice num�r Lycamobile în Europa, SUA & Australia
����������������������������������������
ItaliaAustralia SuediaAustria Germania SpaniaPoloniaIrlandaFran�a Portugalia Marea Britanie
Belgia Norvegia Elve�iaOlandaDanemarca SUA
La promoción es válida desde el 10/03/2014 hasta el 31/05/2014. Los clientes nuevos y existentes de Lycamobile deben realizar una recarga para disfrutar de la promoción y recibirán llamadas gratuitas de Lycamobile a Lycamobile por 30 días desde la fecha de la recarga. Los clientes deben mantener un saldo mínimo de un céntimo. La oferta es válida sólo para uso personal. Después de 30 días de llamadas gratuitas, el cliente debe recargar otra vez para continuar con las llamadas gratuitas, de lo contrario, al cliente se le tarificarán las llamadas con la tarifa estándar. Las llamadas internacionales se facturan por minuto. Esta promoción sólo está disponible para los clientes de Lycamobile España y no se aplica en llamadas de roaming.Este plan de tarifas es válido para clientes que han activado su SIM después del 07/02/2014, Los clientes ya existentes pueden disfrutar de estas tarifas enviando un mensaje de texto al 3535 con el texto “PROMO” .Se aplica un establecimiento de llamada de 0,36 céntimos/minuto (IVA incluido). Los países incluidos en la promoción de llamadas a 1 céntimo a fijos y móviles son: Bulgaria,Lituania, Polonia y Rumanía Estas tarifas promocionales son válidas desde el 07/02/2014 hasta el 30/04/2014.
RestauranteVa ofera un salon ideal pentru organizarea de:
- Nunti - Botezuri - Zile de nastere - Reuniuni€
Copii sub 10 ani GRATIS
Hacienda a publicat în Buletinul Ofi cial al Statului principalele date din calendarul declaraţiei pe venit pentru 2013. De pe 1 aprilie, Agen-cia Tributaria a pus la dispoziţia con-tribuabililor ciorna (borrador) și da-tele fi scale pe pagina sa web.
Pentru a avea acces la borrador, trebuie să introduceţi numărul de identifi care fi scală, suma din căsuţa 620 din declaraţia pe venit pentru
Calendarul declaraţiei pe venit 2013 2012 și numărul de mobil dacă do-riţi să primiţi prin SMS numărul de referinţă. De asemenea, Agencia Tributaria va trimite prin poștă de-claraţia contribuabililor care au soli-citat acest lucru în declaraţia pentru 2012.
Declaraţia pe venit se poate pre-zenta pe internet în perioada 23 aprilie-30 iunie 2014. Dacă se face prin orice alt mijloc, se poate pre-
zenta de pe 5 mai pe 30 iunie. Declaraţiile pentru Impozitul de
Patrimoniu se prezintă în perioada 23 aprilie-30 iunie 2014.
Limita de obligativitate pentru realizarea declaraţiei se menţine la 22.000 de euro venituri anuale când provin de la un singur plătitor. Dacă aveţi mai mult de un plătitor, limi-ta ce este scutită este de 11.200 de euro. Sunt obligaţi să declare contri-
buabilii cărora, deși au venituri din muncă sub 22.000 de euro pe an, li s-au aplicat reduceri pentru investi-ţii în locuinţă, pentru cont ahorro-empresa, pentru dubla impozitare internaţională, cât și reduceri în baza impozitabilă pentru depuneri la planuri de pensii, la mutualidades de previsión social, la planuri de pre-viziune asigurate sau la patrimonii protejate ale persoanelor cu dizabi-
lităţi. Între noutăţile pentru campania
ce tocmai a început, este următoa-rea: Hacienda nu va mai accepta de-claraţiile completate cu pixul. Pentru a nu-i afecta pe cei peste 35.000 de contribuabili care continuă să facă declaraţia de mână, Agencia Tribu-taria va acorda un serviciu de asis-tenţă pentru a ajuta la prezentarea declaraţiei.
Având în vedere numeroasele întrebări și solicitări de informaţii adresate în ultima perioadă de că-tre membrii comunităţii românești pe tema acordării alocaţiei pentru copii, Ambasada României de la Madrid apreciază utile și necesare următoarele informaţii și precizări:
În baza prevederilor Regulamen-
tului 883/2004, reprezentantul legal al copilului aflat în România are dreptul să primească alocaţie pentru copii din statul în care își desfășoară activitatea.
În Spania nu există alocaţie de stat pentru copii, care să se acor-de necondiţionat tuturor copiilor, indiferent de veniturile părinţilor, așa cum se întâmplă în România sau în alte state europene.
Acordarea alocaţiei pentru copii În Spania obţin ajutor pentru
creșterea copilului doar familiile care se încadrează în baremele de venit anual stabilite de Institutul Naţional de Securitate Socială.
Dacă lucrează legal în Spania, reprezentantul legal al copilului trebuie să solicite întâi presta-ţia pentru minori în Spania. Dacă
aceștia NU au dreptul la această prestaţie în Spania (fapt dovedit prin formular european sau orice alt docu-ment în care să se specifice clar acest lucru), atunci, pen-tru copiii aflaţi în întreţinere în Ro-mânia, se poate solicita alocaţia de stat din partea sta-
tului român. Astfel, reprezentantul legal al
copilului: 1. Va solicita în Spania Prestaţia
pentru minor aflat în întreţinere (Prestación económica por hijo o menor a cargo). Aceasta este o sumă de care beneficiază copiii sub 18 ani, în funcţie de situaţia materială a familiei. Solicitarea se adresează birourilor Securităţii So-
ciale (Centros de Atención e Infor-mación de la Seguridad Social) din localitatea de domiciliu. Se com-pletează o cerere și se anexează documentaţia solicitată. În funcţie de venitul anual al familiei, copilul va beneficia, sau nu, de această prestaţie. Pentru anul 2014 veni-tul anual trebuie să nu depășească 11.519,16 euro, cuantum care se mărește cu 15% pentru fiecare co-pil aflat în întreţinere, începând de la al doilea copil, inclusiv.
2. Dacă, în funcţie de venitul anual al familiei, minorul nu are dreptul să beneficieze de Prestaţia
pentru minor aflat în întreţinere în Spania, reprezentantul legal poa-te solicita în România Alocaţia de stat pentru copii, care reprezintă o sumă acordată necondiţionat de veniturile familiei, conform legii.
Cererea de alocație de stat pen-tru copii, împreună cu documen-taţia necesară, trebuie depusă personal sau prin împuternicit la primăria de domiciliu din ţară.
Dosarul depus va cuprinde și formularul E 411, completat în partea B, solicitat de la birourile Securităţii Sociale din Spania, sau orice alt document eliberat de
această instituție din Spania care să dovedească faptul că împuter-nicitul legal al copilului nu este îndreptățit să beneficieze în Spa-nia de prestaţia pentru copil aflat în întreținere.
Pentru detalii pe această temă și pentru obţinerea altor informa-ţii legate de domeniul muncii și securităţii sociale vă puteţi adresa Ambasadei României la Madrid:
Biroul atașatului pe probleme de muncă și afaceri sociale; tele-fon: 0034/ 91 350 73 56; fax: 0034 91 345 29 17. E-mail: [email protected]
ACTUALITATE 03.04 - 09.04.2014 5
Cetăţenii din Uniunea Europeană care au rezidenţa în Spania și nu și-au declarat până pe 30 ianuarie intenţia
Se pot prezenta reclamaţii pentru înscrierea în censul electoral pentru alegerile la PE de a vota la alegerile pentru Parla-mentul European în perioada stabi-lită de Uniunea Europeană au opor-
tunitatea de a o face, benefi ciind de un termen de reclamaţie extra-ordinar pentru a se înscrie în censul electoral și să-și exercite dreptul la vot.
În perioada 7-14 aprilie, am-bele incluse, pot
prezenta reclamaţii la primăriile unde sunt înregistraţi, stabilește articolul 39 din Legea Organică a Regimului Electoral General. Reclamaţiile vor fi adresate Delegaţiei Provinciale a Biroului Censului Electoral. Rezoluţia de pe 1 martie 2011, a Biroului Cen-sului Electoral, cu privire la actualiza-rea lunară și censul închis, prevede: „În cazul CERE se consideră omitere dacă nu s-a manifestat intenţia de vot, indiferent de data la care persoa-na și-a înregistrat reședinţa” (Punctul 3.2.1).
Pe 25 mai vor avea loc alegerile
pentru Parlamentul European (PE). Biroul Censului Electoral avea înre-gistraţi la data de 1 ianuarie 2014 un total de 333.077 electori din alte ţări din UE ce vor putea vota la alegerile pentru PE. Pentru că termenul de în-scriere în censul electoral s-a terminat pe 30 ianuarie, 1.812.513 de cetăţeni comunitari nu vor putea vota dacă nu profi tă de termenul de reclama-ţie extraordinar pentru a se înscrie în censul electoral. Biroul Censului Elec-toral a trimis comunicate de înscriere în censul electoral doar cetăţenilor europeni înscriși cu rezidenţa în Spa-
nia în perioada 2009-sfârșitul anului 2013. În ceea ce îi privește pe cei mai vechi s-a acţionat din ofi ciu conform celor stabilite de Directiva 93/109/CE a Consiliului de pe 6 decembrie 1993, care stabilește: cetăţenii care și-au manifestat intenţia de vot marcând căsuţa că vor vota în Spania sunt in-cluși în cens permanent și în același timp toţi care au marcat căsuţa con-trară sau nu au răspuns la scrisoarea în care erau informaţi nu sunt incluși în censul votanţilor permanent până ce nu își declară intenţia de vot în ter-menele stabilite.
Elevii spanioli, codași la rezolvarea treburilor zilnice
Rezultatele elevilor spanioli de 15 ani la rezolvarea de probleme din viaţa reală sunt inferioare medi-ei Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cum s-a întâmplat și cu examenele la ma-tematică, lectură și Știinţe, în luna decembrie. Conform datelor ultimei Evaluări Internaţionale a Elevilor (PISA 2012), publicate marţi, Spania a obţinut 477 de puncte la abilităţi pentru soluţionarea de probleme zilnice, media fi ind de 500. Ţara euro-peană cel mai bine situată fi ind Fin-landa, cu 523 de puncte.
Doar 7,8% dintre elevii spanioli au rezolvat excelent problemele și se pot clasifi ca între „cei cu cel mai bun randament”, deși sunt mai puţini de-cât media din OCDE.
Doar cei cu rezultate mai bune la examenul de matematică au obţinut randament mai bun și la rezolvarea problemelor din viaţa reală.
Analiza explică diferenţa de re-zultate între chiar elevii spanioli ca datorându-se în parte „implicării re-duse când au de a face cu situaţii și dispozitive electronice necunoscute”, după cum s-a detectat după exame-nele date pe hârtie și dezvoltate pe calculator.
Rezultatele în ceea ce îi privește pe elevii spanioli au demonstrat că un elev mediu este capabil să interpre-teze pe o hartă ruta cea mai scurtă când timpul fi ecărui itinerariu este dat. Într-un chestionar ar putea se-lecta punctul de întâlnire cel mai bun pentru trei persoane care locuiesc în locuri diferite, ţinându-se cont de di-ferite condiţii (oră de plecare, clima-tologie etc.) sau să cumpere biletul cel mai ieftin. Totuși, conform exame-nului PISA 2012, ar avea difi cultăţi la utilizarea unui MP3, a unui robot as-pirator sau a termostatului instalaţiei de aer condiţionat.
Spania a participat cu 2.709 elevi din 368 de instituţii de învăţământ. În total au fost 85.000 de elevi de 15 ani din 44 de ţări. Spania ocupă locul 29 din 44 la acest tip de probe și 23 dacă se ţine cont doar de cele 28 de ţări din OCDE.
Conform, analizei, nivelul mediu al Spaniei (477) nu este foarte diferit de cel din ţări precum (481), Slovacia (483), Slovenia (476), Serbia (473) și Croaţia (466), deși este sub Suedia (491), Portugalia (494), Germania (509), Italia (510), Franţa (511) sau Marea Britanie (517). În această cla-sifi care, primele șapte ţări sunt din Asia, pe locul I fi ind Singapore (562 puncte).
6 ÎN SPANIA 03.04 - 09.04.2014
Președintele Organizaţiei Medicale Colegiale (OMC), Juan José Rodríguez Sendín, a respins posibilitatea de a se implementa o coplată pentru consul-taţiile medicale, însă a adus în discuţie o plată pentru cetăţenii care folosesc „prost” serviciile sanitare, de exemplu, să meargă la Urgenţe și nu la policlinica de care aparţin sau să nu își ia analizele medicale. „Nu ar fi o coplată, ci o plată, pentru folosirea proastă a serviciilor medicale”, a spus în timpul micului de-jun informativ organizat de Forum Eu-ropa, la care a asistat și ministrul sănă-tăţii, serviciilor sociale și egalităţii, Ana Mato, care, după terminarea acţiunii, a spus presei că este vorba de o „anec-dotă” și că „important este ca sistemul sanitar să continue să fi e disponibil pentru toţi cetăţenii”.
Președintele OMC a respins ideea ca pacienţii să plătească pentru a merge la medic, nici măcar „cei care merg des”, pentru că, după părerea sa, merg „de frică” și pentru că ei cred că astfel „vor amâna momentul fi nal al vieţii”. Totuși, a adăugat că există cazuri de folosire neadecvată a serviciilor medicale, de exemplu, „persoane care nu se retrag de pe lista de așteptare chiar dacă au fost deja consultate, când o duplică intenţi-onat și ocupă spaţiu, când nu merg să-și ia analizele sau când se duc la Urgenţe
și nu la policlinica de care aparţin”. „Este un lucru ce trebuie să ne dea de gândit și nu trebuie să implice nici un scandal, nici să fi e interpretat nepotrivit”, a spus Rodríguez Sendín, care a propus un fel de sancţiuni pentru „a reeduca” aceste utilizări neadecvate, comparând situa-ţia cu ceea ce a făcut Direcţia Generală de Trafi c cu carnetul pe puncte.
De asemenea, în discursul său a spus că noua coplată a medicamentelor în funcţie de venit, implementată de Ministerul Sănătăţii în 2012, este „mai justă” decât cea de dinainte, dar a cerut să fi e „modulată” pentru a se evita ex-cluderea familiilor cu mai mulţi bolnavi cronici.
Rodríguez Sendín a criticat o altă măsură a reformei sanitare impulsiona-te de Mato în aprilie 2012, excluderea din sistemul de sănătate publică a imi-granţilor în situaţie iregula-ră, pentru care a cerut ca pe lângă garantarea serviciilor medicale în Urgenţe să poată primi și „consultaţii complete de de medicină primară”, cum se aplică în cazul copiilor și al femeilor însărcinate.
Președintele OMC a criti-cat și faptul că, sub pretextul crizei, „continuă reduceri-le”, iar reformele, în schimb,
„sunt foarte lente și, cel mult, se scriu în aer”. Este o situaţie care, după cum afi r-mă, generează enorme inegalităţi între comunităţile autonome, a provocat „deziluzie” și „pierderea încrederii spe-cialiștilor”, care sunt „cei care se întâl-nesc faţă în faţă cu pacienţii” și „trebuie să gestioneze cruda realitate”.
De aceea a cerut grupurilor politice să ia exemplul acordului atins între di-feriţi specialiști din sistemul sanitar și să semneze un pact politic în materie de sistem sanitar, „din obligaţie mora-lă”. Și mai ales când se pare că situaţia economică începe să se îmbunătăţeas-că, cum a spus chiar ministrul Mato în intervenţia sa. La declaraţia Anei Mato, președintele OMC a replicat: „Dacă cu adevărat începe să se vadă luminiţa de la capătul tunelului, să fi e pacienţii pri-mii benefi ciari ai posibilei recuperări”.
Medicii propun ca pacienţii care nu folosesc bine sistemul sanitar să plătească
A doua ţară din UE cu cel mai mare indice de sărăcie
la copii, după România Spania este a doua ţară din Uniunea Europeană cu cel mai mare indice de
sărăcie în rândul copiilor, fi ind depășită doar de România, a informat o anali-ză a Caritas Europa, prezentată pe 19 martie, la Atena, cu privire la impactul social al măsurilor de austeritate aplicate în ţările cele mai afectate de criză. „Măsurile de austeritate nu și-au atins scopul – soluţionarea problemelor”, a afi rmat secretarul general al Caritas Europa, Jorge Nuño.
În Spania, riscul de sărăcie în rândul persoanelor sub 18 ani a fost în 2012 de 29,9%, cu aproape 9 puncte peste media UE (21,4%), conform datelor Eurostat în 2013. Din 2011 până în 2012, procentul sărăciei în acest sector de populaţie a crescut de la 15,6% la 19,4%.
„Persoane cu risc de sărăcie sau excludere socială” sunt cei care dispun de doar 60% din venitul mediu al restului populaţiei; cei care au între 40% și 50% sunt consideraţi „săraci”, iar cei cu mai puţin de 40% sunt într-o situaţie de „să-răcie extremă”.
Aceste cifre situează Spania, împreună cu România, în capul listei cu cel mai mare procent de sărăcie în rândul copiilor, fi ind urmate de Bulgaria și Grecia, pe locul trei, respectiv, patru. „Oamenii cei mai vulnera-bili sunt cei care plătesc consecinţele cri-zei”, a declarat Jorge Nuño.
Analiza alertează că Spania are cel mai mare procent de abandon școlar pre-matur din UE – 24,9%, faţă de 12,7%, cât era media europeană în 2012.
Deși în perioada 2009-2012 s-a înregistrat o scădere a procentului abando-nului școlar prematur, acesta continuă să fi e o problemă importantă, în special în unele regiuni precum Andalucía, unde vorbim de mai mult de 30%. Această cifră este importantă dacă se ţine cont de faptul că educaţia este un sistem capabil de lupte cu transmiterea intergeneraţională a sărăciei, spune analiza.
Și bătrânii sunt afectaţi grav de criză, sărăcia în rândul lor înregistrând o creș-tere semnifi cativă: de la 7%, în 2008, la 10,6%, în 2012. Analiza atrage atenţia că în multe familii pensiile bunicilor sunt singurele venituri.
Caritas a menţionat și o investigaţie a revistei medicale British Medical Jo-urnal cu privire la reducerile din sistemul sanitar spaniol, care, deși are unele dintre cheltuielile sanitare cele mai scăzute în UE, și-a văzut diminuate investi-ţiile, ce infl uenţează sănătatea cetăţenilor.
În ceea ce privește munca sa de asistență socială, secţiunea spaniolă a Ca-ritas face o observaţie asupra profi lului persoanelor care i-au cerut ajutorul în acești ani de criză. Dacă la început mai mult imigranţii veneau la centrele sale, din 2010 este mai mare numărul de cetăţeni spanioli care li se adresează. Este vorba de femei, perechi tinere cu copii și familii monoparentale ce sunt afecta-te de riscul de excludere socială, rămânând fără casă și fără venituri.
Caritas a criticat și diminuarea ajutoarelor sociale din partea statului, fapt ce a obligat organizaţiile neguvernamentale să își crească eforturile pentru a atenua reducerea.
Ministrul de fi nanţe, Cristóbal Montoro, a declarat, vinerea trecută, că ana-lizele elaborate de Caritas cu privire la sărăcia din Spania „nu corespund rea-lităţii” pentru că se bazează pe „măsurări statistice”. Montoro a răspuns astfel într-o conferinţă de presă de după Consiliul de Miniștri la o întrebare pe tema menţionată mai sus. A adăugat că în prezentările publice ale analizelor „se amestecă concepte” și s-a referit la propunerea de a destina eradicării sărăciei o parte din sumele pe care Guvernul le va folosi pentru „salvarea autostrăzilor”. În acest sens, a spus că fără această salvare fondurile publice pentru lupta îm-potriva sărăciei s-ar reduce și că aceasta se reduce odată cu creșterea econo-mică, a muncii și politicilor de coeziune socială.
Totuși, Montoro a recunoscut „funcţia socială vitală de impulsionare a coezi-unii sociale” pe care o are Caritas.
Una dintre caracteristicile singulare ale pieţei bancare spaniole pe peri-oada crizei era rezistenţa ipotecilor luate de persoane fi zice faţă de ne-plată. A căzut și acest zid, după șapte ani de criză. În Spania se abandona plata oricărui alt lucru în afara locuin-ţei, însă situaţia a ajuns la limită.
În perioada 2012-2013, Santander, BBVA, CaixaBank, Bankia, Banco Po-pular, Sabadell și Bankinter au trecut de la 17.204 milioane de euro neplă-tite din credite pentru cumpărarea de locuinţe, cu garanţie ipotecară, la 24.539 milioane. Aceste cifre implică a creștere de 42%. În 2008 creditele neplătite erau 0,5% și au rezistat până la 2,4% până la fi nalul lui 2010.
În 2012, procentul de credite ipo-tecare neplătite era de 4,5%; în de-cembrie anul trecut a crescut la 6,5%. Experţii consultaţi de ziarul El País consideră că dacă la această cifră s-ar
aduna locuinţele pe care le adjudecă banca pentru că deja îi este imposi-bil să încaseze ratele, astfel acestea ieșind de pe lista rău-platnicilor, „pro-centul ar urca până aproape de 10%”. „În aceste adjudecări se poate vorbi de aproximativ 20.000 de milioane de euro”, a spus expertul Íñigo Vega, de la fi rma britanică Nau-Securities. Orice creștere a procentului în acest tip de credite implică mari sume de bani, pentru că sectorul are 610.000 de milioane de euro acordate pentru ipoteci.
Conform celor mai recente date ale Băncii Naţionale a Spaniei, de la sfârșitul lunii octombrie 2013, neplă-ţile ipotecilor persoanelor particulare din tot sectorul au ajuns la 5,36%.
Experţii spun cu toţii că principa-lul vinovat pentru această situaţie preocupantă este șomajul de lungă durată. Conform ultimelor cifre ofi ci-
ale, 2,13 milioane de persoane de pe listele de șomaj nu primesc nici un fel de ajutor. În plus, aproape 700.000 de familii nu au nici un fel de venit.
Itziar Sola, expert din Banca de Ana-liști Financiari Internaţionali, a decla-rat că neplata creditelor bancare ce se produce în prezent provine din refi nanţările pe care banca le-a acor-dat clienţilor în 2008 și 2009, când au început problemele. Mulţi dintre ce-tăţenii afectaţi la începutul crizei tot nu și-au găsit de muncă și au ajuns să rămână fără case.
Itziar Sola consideră că în decembrie 2014 va crește și mai mult volumul creditelor ipotecare neplătite. Banca de Analiști Financiari Internaţionali estimează că se va ajunge la 35.900 de milioane de euro în decembrie anul acesta, cu 4.000 de milioane mai mult decât prevedeau ultimele date ale Băncii Naţionale a Spaniei.
Tot mai multe ipoteci neplătite
Balsimelli Dental Clinică pentru adulţi şi copii
Dr. Mónica González Balsimelli Medic stomatolog
TOATE SPECIALITĂŢILE STOMATOLOGICE Prima consultaţie şi radiografia
panoramică, gratuite Ofertă! Realizând un tratament oferim
Radiografia panoramică, evaluată la 50 €, v-o oferim gratis. Şi curăţenia bucală gratuită cu un tratament, evaluată la 50 €
91 808 3034
EVENIMENT03.04 - 09.04.2014 7
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Bogdan Stanoevici:
„Românii care lucrează aici participă la viaţa economică și socială a «cetăţii»”
„Intenţia mea nu e să comunic cu Ambasada, care să-mi spună ce știe despre asociaţii, ci să mă întâlnesc cu oamenii, unde sunt ei, unde trăiesc, unde copiii se duc la școală. Eu cred
în comunicarea directă”, a spus minis-trul delegat pentru românii de pretu-tindeni, Bogdan Stanoevici, în cadrul
întâlnirii pe care a avut-o cu presa de limbă română de la Madrid, pe 1 apri-lie, la sediul Ambasadei.
În perioada 30 martie-1 aprilie, mi-nistrul Bogdan Stanoevici a efectuat
o vizită în Spania în cadrul căreia a reprezentat Guvernul României la Fu-neraliile organizate în memoria fos-
tului prim-ministru al Spaniei, Adolfo Suárez, și s-a întâlnit la Cuenca cu asociații din regiune și cu autoritățile provinciale.
Ministrul Bogdan Stanoevici a par-ticipat pe 30 martie la prima întâlnire a mediului asociativ românesc din regiunile Castilla-La Mancha și Valen-cia, al cărei obiectiv a fost consolida-rea mediului asociativ și identifi carea unor posibile modele de organizare, într-o abordare de tip rețea între asociațiile românești din Spania.
Evenimentul a oferit o platfor-mă de dezbatere în cadrul căreia reprezentanții comunității au prezen-tat problemele cu care se confruntă, convenindu-se asupra necesității efi cientizării relațiilor parteneriale dintre asociații.
Ministrul delegat a evidențiat necesitatea consolidării spiritului comunitar, arătând că, în raport cu autoritățile spaniole, reprezentarea unitară a comunității poate contri-bui substanțial la o susținere mai efi cientă a intereselor acesteia. De asemenea, a arătat că sporirea nive-lului de agregare va transforma co-munitatea într-un partener viabil în dialogul cu autoritățile spaniole, dar și cu ofi cialitățile române. Ofi cialul român și-a afi rmat susținerea față de creșterea capacității instituționale a asociațiilor românești și a vorbit des-
pre sprijinul fi nanciar pe care statul român îl poate acorda, prin interme-diul Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni.
Componenta ofi cială a vizitei a cuprins întrevederi cu președintele Parlamentului Provincial, Benjamin Pietro Valencia, și prefectul provinciei Cuenca, Ángel Mariscal Estrada. De asemenea, au avut loc întâlniri cu pri-marii din Villarejo de Salvanés și Bara-jas de Melo, precum și cu episcopul vicar general al Provinciei Cuenca.
Ambele părți au evidențiat nive-lul ridicat de integrare a comunității românești în societatea spaniolă, concluzionând că această stare de fapt constituie un factor dinamizator al dezvoltării relațiilor bilaterale.
Ministrul delegat pentru românii de pretutindeni a avut pe 31 martie întrevederi cu primarul orașului Cu-enca, Juan Ávila și primarul orașului Toledo, Emiliano García-Page Sán-chez. Cu acest prilej, demnitarul ro-mân a abordat teme de interes pentru comunitatea românească din Spania, evidențiind, de asemenea, rolul pe care aceasta îl poate îndeplini în pro-cesul de consolidare al relațiilor dintre cele două state și popoare. Totodată, a mulțumit pentru sprijinul acordat până acum comunității românești de către autoritățile locale, contribuind, astfel, la o mai bună valorifi care, în in-
teres comun, a diversității culturale.Ministrul Bogdan Stanoevici s-a
întâlnit și cu Preasfi nția Sa Episcopul Timotei, cu care a discutat despre ro-lul Bisericii în procesul de coagulare a comunităţilor românești, în special în cazul comunităţilor numeroase și re-cent formate, precum cea din Spania.
De asemenea, ofi cialul român a participat, din partea Guvernului Ro-mâniei, la Funeraliile naționale orga-nizate ce către Guvernul de la Madrid pentru Adolfo Suárez, șeful primului Guvern democratic al Spaniei.
În cadrul întâlnirii cu ziariștii ro-mâni, a declarat că autorităţile spani-ole și-au exprimat „mulţumirea pen-tru că românii care vin și lucrează aici participă la viaţa economică și socială a «cetăţii», sunt implicaţi, contează și ajută la dezvoltarea societăţii locale”.
În ceea ce privește cererile de fi -nanţare depuse pentru sesiunea de fi nanţare din februarie, Ministrul Bogdan Stanoevici a declarat că „pro-iectele cele mai importante sunt cele legate de școală, de accesul copiilor la limba română. Aceste proiecte le considerăm prioritare pentru că am constatat că foarte mulţi copii care se întorc cu părinţii în ţară au probleme în adaptarea la școala românească. Este primordial să cunoști limba ţării în care trăiești, dar nu trebuie să o uiţi pe a ta”.
8 SOCIETATE 03.04 - 09.04.2014
Germania vrea să expulzeze străinii care nu se angajează în șase luni
Guvernul federal german a dema-rat un delicat și controversat proces prin care dorește să implementeze o serie de măsuri pentru împiedicarea așa-numitei „imigraţii a sărăciei”, a lu-crătorilor români și bulgari (mai ales a romilor), să folosească libertatea de circulaţie garantată de UE și să profi te de sistemul social din Germania.
Ministrul german de interne, Tho-mas de Maizière, și colega sa de la Muncă, Andrea Nahles, au prezentat o analiză de 133 de pagini elaborată de experţi de la diferite ministere, în care se propune acordarea unei peri-oade între trei și șase luni pentru ca străinii din alte ţări din UE să poată să își găsească de muncă în Germania. Dacă după acest termen nu își vor fi găsit de lucru vor trebui să se întoar-că în ţările de origine.
Măsura, dacă se implementează așa cum a anunţat-o ministrul Maizière, pe lângă frânarea imigraţiei lucrători-lor români și bulgari, îi va afecta și pe ceilalţi străini europeni.
„Această măsură nu este compatibi-lă cu Dreptul Uniunii”, a explicat pen-tru El País Volker Beck, purtătorul de cuvânt pentru politică interioară în partidul Verzilor. „Într-o Europă libe-ră și democratică nu se poate limita dreptul la rezidenţă al cetăţenilor UE
pentru căutarea unui loc de muncă”. Normativa europeană recunoaște
dreptul de rezidenţă a lucrătorilor, dar nu pe termen nelimitat. Majo-ritatea măsurilor din raport sunt compatibile cu litera directivei liberei circulaţii, deși, după cum se transpune în legislaţia naţională, poate contrave-ni spiritului normativei.
Cadrul comunitar recu-noaște europenilor drep-tul de a intra și a avea reșe-dinţa în mod liber în orice stat membru timp de trei luni. După aceea, statele pot decide să acorde acest drept doar celor care au o muncă, dispun de sufi cien-te mijloace de trai (și o asi-gurare de sănătate) sau studenţilor care dovedesc că au resurse sufi cien-te pentru a se întreţine.
În cazul lucrătorilor care au rămas în șomaj trebuie să li se dea minimum șase luni pentru a-și găsi o altă mun-că. În afara acestor cazuri, autoritățile pot expulza lucrătorul.
Cu mai multe semne de întreba-re este legalitatea posibilităţii de a interzice intrarea celor care au fost expulzaţi din cauza unor presupu-se abuzuri faţă de sistemul social.
Atât normativa europeană, cât și jurisprudența Tribunalului European de Justiţie stabilesc că aceste vetouri trebuie să fi e foarte bine motivate și cu o analiză individuală a riscului pe care îl prezintă un anumit cetăţean
pentru sistem. Este vorba, deci, de interziceri excepţionale care, dacă s-ar extinde, au vulnera Dreptul co-munitar.
Analiza, intitulată Chestiuni juridice și provocări în folosirea sistemelor de protecţie socială din partea cetăţenilor statelor membre UE, pune accentul și pe lupta contra fraudei sociale pe care o fac în Germania imigranţii din Europa de Sud și de Est. Experţii ger-mani recomandă ca persoanele care comit un delict de fraudă socială să
fi e expulzate și pedepsite cu interzi-cerea temporară a posibilităţii de în-toarcere în Germania. Pentru evitarea fraudei, autorităţile germane vor cere celor care solicită ajutoare sociale un număr de identifi care fi scală, o măsu-
ră ce poate dovedi, de exem-plu, numărul de persoane care formează familia solicitantu-lui. Experţii au descoperit că diferiţi imigranţi și-au înregis-trat de mai multe ori copiii, ba chiar le-au inventat existenţa pentru a putea primi așa-nu-mitul Kindergeld, un ajutor de 184 de euro pe lună pe care îl plătește Statul german familii-lor pentru fi ecare copil.
de străini când aceștia reprezintă o povară pentru sistemul social. După trecerea a trei luni de la intrarea într-o ţară UE, autoritățile pot cere ieșirea unui european dacă ele consideră că nu are mijloace de întreţinere. Ceea ce nu pot face ţările este interzicerea revenirii la modul general. Bruxelles-ul nu s-a pronunţat asupra proiectu-lui german înainte de concretizarea sa, însă amintește că majoritatea
celor care se deplasează în UE o fac pentru a munci.
Din a patra lună, situaţia se schim-bă. Străinii din UE pot să-și prelun-gească șederea în oricare dintre ur-mătoarele cazuri: lucrează pe cont propriu sau pentru un angajator, au resurse materiale sufi ciente și o asi-gurare de sănătate, sunt studenţi (cu resurse și asigurare de sănătate) sau sunt rude ale unor persoane care îndeplinesc aceste condiţii. Cei care rămân în șomaj după ce au muncit un timp într-o ţară nu pot fi expul-zaţi cel puţin șase luni dacă își caută activ de lucru.
Din Belgia au fost expulzaţi anul trecut aproape 5.000 de cetăţeni UE.
Mult mai strictă este directiva eu-ropeană în ceea ce privește limitarea reîntoarcerii celor care au fost scoși de pe un teritoriu comunitar. Statele pot să împiedice o nouă încercare „pe motive de ordine publică, secu-ritate publică sau sănătate publică”, în nici un caz de motive economice.
Jurisprudenţa Tribunalului Euro-pean de Justiţie recunoaște dreptul la reîntoarcere după ce a trecut o perioadă rezonabilă și, în orice caz, la trei ani după primirea ordinului de expulzare.
9SOCIETATE 03.04 - 09.04.2014
Să se folosească o mașină în comun, o soluţie ce supără pe unii Linia de autobuze ce acoperă
ruta Zamora-Salamanca trans-portă de ani de zile studenţi ce merg acasă la sfârșit de săptă-mână din orașul universitar. Dar în ultima perioadă a pierdut din clienţi. Mulţi tineri aleg o alter-
nativă mai ieftină: caută pe inter-net pe cineva care face ruta care îi interesează cu mașina proprie și împart costul combustibilu-lui. Formula nu este nouă, dar se extinde tot mai mult datorită paginilor web ce pun în contact călătorii.
Proprietarul liniei Zamora-Sa-lamanca a cerut ajutorul con-sorţiului de autobuze, Fenebús, pentru că pierde teren în afaceri. Reacționează denunţând platfor-ma cea mai populară în rândul
studenţilor din Salamanca: Bla-blacar. „Am cerut închiderea sa pentru că nu are acoperire juridi-că și reprezintă o concurenţă ne-loială. Nu i se cere nici o responsa-bilitate și nu oferă nici o garanţie utilizatorilor în faţa accidentelor,
furturilor și altor incidente posi-bile”, a explicat José Luis Pertier-ra, directorul Fenebús.
Europa studiază cum să veri-fice fiscalitatea acestor bani și cum să protejeze consumato-rul
Blablacar, la fel ca toate iniţiati-vele ce intră în denumirea „con-sum de colaborare”, operează la marginea legalităţii. „Nu există nici o normativă, nici internaţi-onală, nici spaniolă, care să re-gularizeze transversal acest tip
de activităţi, ce pot să se desfă-șoare în sectoare foarte diverse: călătorii și automobile împărţi-te, schimburi sau închirieri de case între persoane particulare, trocuri de bunuri și servicii, re-staurante cu mâncare de casă, bănci de timp, birouri folosite în comun etc. „Suntem ca un afișier, ne limităm la a pune în contact persoane cu interese comune, de aceea nu putem fi consideraţi deloc ca o firmă de transport pu-blic. E ca și cum un ziar ar fi făcut responsabil pentru toate anun-ţurile persoanelor particulare”, argumentează Vincent Rosso, director general Blablacar pentru Spania și Portugalia.
Fenebús a prezentat patru adrese Ministerului Dezvoltării, Avocatului Poporului, procuroru-lui pentru Siguranţa Traficului și Comisiei Naţionale pentru Pieţe și Concurenţă, care, pentru mo-ment, le analizează. Directorul Fenebús avertizează că, în caz de accident, „poliţa de asigurare a unei mașini particulare ar pu-tea să nu acopere toţi pasagerii în cazul în care compania de asi-gurări consideră că este vorba de un serviciu de transport în care a fost o tranzacţie economică”. A dat exemplul statului California, care în septembrie anul trecut a aprobat prima regularizare din lume pentru sisteme de mobili-
tate folosite în comun după mai mulţi ani în care acestea fuseseră interzise la presiunea taximetriș-tilor. Normativa are 30 de reguli, între care obligaţia ca șoferii să dovedească că nu au antece-dente penale, au la zi verificările automobilelor și o asigurare spe-cială pentru pasageri în caz de accidente.
Se răspunde unei noi forme de consum
Vincent Rosso asigură că poli-ţele de asigurări pentru mașini particulare în Spania sunt sufici-ente pentru acoperirea oricărui incident. „Șoferii nu sunt profe-sioniști, nici nu iau bani pasage-rilor, doar împart cheltuielile, iar dacă detectăm că o persoană încearcă să obţină un beneficiu, o eliminăm din comunitate”, a afirmat. „Ne pare rău că deranjăm firmele, însă doar răspundem unei noi forme de consum, mai sustenabilă și eficientă, pe care o practică din ce în ce mai multe persoane”, a adăugat.
Chiar dacă în condiţiile de utili-zare toate platformele avertizea-ză că nu se fac responsabile de nici o daună sau leziune ce ar pu-tea rezulta din interacţiunile între utilizatori, în practică majoritatea intervin când apar conflicte pen-tru că acestea le afectează reputa-ţia. Este un fel de autoregularizare ce până nu demult era suficientă,
însă care a început să nu fie de ajuns.
Albert Cañigueral, reprezentant în Spania al reţelei OuiShare (ce cuprinde experţi, organizaţii și în-treprinzători cu iniţiative de cola-borare) consideră că regularizarea ar fi benefică pentru că ar conferi validitate juridică activităţii și ar ajuta la dezvoltarea sa. „Predăm pentru regularizare în toate cazu-rile, nu doar când există beneficiu economic, pentru ca utilizatorii să se simtă siguri și să participe tot mai mult. Însă a regulariza nu în-seamnă a interzice, ci a stabili re-guli clare pentru toţi”, a avertizat.
Și asociaţiile de apărarea a drep-turilor consumatorilor consideră că dacă există un scop lucrativ ar trebui să se stabilească garanţii. „Consumul de colaborare este o foarte bună opţiune, mai ales în conjunctura actuală. Dar trebuie să fie regularizat pentru ca persoa-ne fără scrupule să nu poată obţi-ne avantaje deoarece, neavând în spate o firmă, relaţiile sunt de la consumator la consumator și nu există o garanţie a magazinului sau fabricantului. Este adevărat că un consumator este dispus să își asume acest risc în schimbul unor beneficii, dar chiar și așa tre-buie să se stabilească norme cla-re”, consideră Ileana Izverniceanu, purtător de cuvânt al Organizaţiei de Consumatori și Utilizatori.
10 ROMÂNI ÎN SPANIA 03.04 - 09.04.2014
„Oriunde aș fi , în ţară sau aici, important sunt eu și ce pot face” „Sunt momente în care, oricât de
puternic ai fi , ai nevoie de o persoa-nă iubită lângă tine, cineva care să te sprijine, cu care să schimbi o vorbă și să te bucuri de viaţă, să faci un co-pil… Că mie mi-s așa de dragi!”, măr-turisește Gigi Cărăușu.
Și-ar fi dorit să-și fi găsit deja su-fl etul-pereche. „Dar încă n-a fost să fi e”, spune tânărul, în vârstă de 34
de ani. Ce caută el într-o relaţie? „Îmi do-
resc să cunosc o persoană sinceră, iubitoare, să pună sufl et în relaţia noastră. Vreau să simt că tragem amândoi în aceeași direcţie. Vreau să-mi întemeiez o familie, să cunosc pe cineva cu gânduri serioase, să facem o casă…”.
Deși singurătatea îl doare în multe
seri, spune că a avut puterea să nu cadă pradă viciilor: „Stând singuri o perioadă de timp, unii cad în patima băuturii, a drogurilor, în anturaje… Am fost și eu la un pas să o iau pe căi greșite, însă m-am retras. Mi-au atras atenţia unele persoane și am «înregistrat», pentru că erau sfaturi bune… Mi-am spus: N-oi fi oare în stare să fi u stăpân pe mine? Am încercat să iau de la persoanele pe care le-am cunoscut ce am conside-rat bun, am luat spiritul de a fi mai bun”.
A cunoscut diferite tinere, însă a avut parte de tot atâtea decepţii. „Am stat cu cineva, nu ne-am înţe-les… Într-o relaţie serioasă aș întin-de mâna ca să fi e totul bine. Dacă simt că merită, vreau să lupt pentru acea relaţie, e datoria mea. Am cu-noscut aici femei care erau numai pe interes. După o întâlnire, o fată mi-a spus că de fapt ea caută un spaniol. Păi, la ce m-ai mai sunat? «Nu, c-am vrut, așa, să văd cum sunt românii», mi-a răspuns… M-am simţit puţin înjosit. Cred că naţionalitatea nu are nimic de-a face într-o relaţie. Credea că un spaniol îi va oferi Luna de pe cer, pe când un român nu ar putea să o facă. Ba sunt români care pot să-i ofere mai mult decât un spani-
Pentru clienţii cu nominas – finanţare pentru tratamente stomatologice
ol!”. Apreciază că măcar i-a spus de la
început ce așteaptă de la bărbatul pe care îl voia lângă ea. „Într-o relaţie de iubire nu este loc de minciuni. Odată și odată iese la iveală minciuna. Mai ales într-o relaţie care se dorește de viitor. Pentru ca o căsnicie să meargă bine, trebuie să existe sinceritate de ambele părţi, de la început. O femeie se unește cu un bărbat ca să se spri-jine”.
Mărturisește că îl doare când vede persoane care „iau banii și nu îi duc la familie, ci la amantă. Și, din păcate, sunt destule”.
A venit în Madrid la sfârșitul anului 2011, din Brăila. „Am un loc de mun-că stabil, nu câștig marea cu sarea, dar, oricum, am sufi cient cât să duc o viaţă decentă. De când am venit am lucrat aproape încontinuu. Mă duc la muncă și pe mult, și pe puţin. Cum lucrez numai de noapte, ziua, dacă găsesc ceva de muncă, mă duc. Nu contează că-mi dă mai puţin, sunt niște bani bine-veniţi. Când am înce-put să lucrez în postul actual, mulţi au spus că salariul e mic și că ei nu ar ieși din casă pentru acești bani. Pro-babil ei preferă să stea să-i întreţină femeile acasă… Mii de euro nu se mai dau. Eu cred că puţin câte puţin
se-adună. Ceea ce este important este că am de muncă încontinuu. În plus, șeful mi-a spus că voi mai avea de muncă multă vreme”, spune.
Muncește de la 14 ani. „Am lucrat în construcţii, în pază, în import-export, am fost gestionar, manipu-lant… Cinci ani am lucrat în brutărie, apoi la dispeceratul de panifi caţie… Chiar de la locul de muncă de unde am plecat în Spania șefa mi-a spus că dacă nu îmi va merge bine, să mă în-torc. Întotdeauna mi-a plăcut să-mi fac datoria, să fi u pe picioarele mele. Nu cer de la nimeni nimic. Îi mulţu-mesc lui Dumnezeu că sunt sănătos, capabil să-mi câștig pâinea de zi cu zi”.
Cu toate că ar avea la ce să se în-toarcă în ţară, ar vrea să rămână în Madrid. „Dacă aș putea să-mi fac un viitor aici, nu m-aș mai întoarce-n ţară. De ce să mă întorc în România și s-o iau de la capăt când aici am mai multe șanse? Oriunde aș fi , în ţară sau aici, important sunt eu și ce pot face”.
De unde acest echilibru? „Este un dar de la Dumnezeu, de care încerc să am grijă, spre binele meu și al fe-meii care o să-mi stea alături…”, spu-ne, simplu.
Ana-Maria Cornilă
Magazinul românesc de pe calle Don Pedro de Luna, 10 va avea în perioada sărbătorilor de Paşti oferte foarte atractive la:
DR. OETKER, BOROMIRVINURI – 3 STICLE LA 10 €
OFERTĂ TELEMEA DE VACĂ – 3,95 €/KG
Servicii extra: Digi Mobil, suvenire din România şi decodări de telefoane de la 3 €
Vino şi activează la Digi Mobil cu 10 € – 400 minute şi cu 15 € – 800 minute + Digi pe Digi gratis
Mai multe informații: C/Don Pedro de Luna, 10 sau la telefoanele 637 590 745, 976 072 465
Pentru cumpărături angro ne puteți contacta la aceleași telefoaneşi la depozit: C/Rio de Ebro, 1, Cadrete, Zaragoza, polígono Las Eras
PUTETI FACE CUMPĂRĂTURI ŞI LA MAGAZIN ON-LINE www.almacenrumano.com
ÎN ROMÂNIA 03.04 - 09.04.2014 11
Putem opta pentru noile buletine biometriceCetățenii români pot opta, înce-
pând de la 1 aprilie, pentru noile buletine biometrice, care conțin mai multe elemente particularizante.
Astfel, pe lângă datele care sunt acum prezente pe buletin, noile cărţi de identitate conţin și datele din for-matul tipărit, cu excepția semnătu-rii olografe a titularului, prenumele părinților titularului, certifi cate și cer-tifi cate califi cate, date biometrice ale
titularului constând în imaginea faci-ală și imaginile impresiunilor papilare a două degete.
„Cartea de identitate va avea in-corporat un cip cu interfaţă contact, iar Cartea electronică de identitate (CEI) și Cartea electronică provizorie vor avea incorporate un cip cu dublă interfaţă, cu contact și contactless. Cip-urile includ microcontrolere in-tegrate, cu capabilități de procesare
criptografi că, memorie internă și au implementate intern măsuri de protecție avansată împotriva acce-sului neautorizat și a copierii/alterării informațiilor conținute (...) Asigurarea confi dențialității datelor transmise/primite între CEI/CER și cititor se face prin utilizarea metodelor criptografi -ce și/sau a unei infrastructuri de chei publice”, au informat autoritățile.
Prezenţa certifi catelor digitale
oferă posesorului posibilitatea de a folosi semnătura digitală, semnătură care, odată folosită, nu poate fi nega-tă de utilizator.
Introducerea buletinelor biometri-ce este o măsură controversată, con-testată în principal de cei religioși, to-tul din cauza prezenţei cifrelor „666” de pe acestea.
Potrivit legii 253/2013, românii pot opta pentru fi e pentru elibera-
rea unui buletin normal, fi e pentru a unuia biometric.
Un militar a decedat și alţi cinci au fost răniţi duminică în urma unui atac cu un dispozitiv exploziv improvizat, în Afganistan.
Plutonierul-major Claudiu Constan-tin Vulpoiu a decedat, iar sublocote-nentul Ionuţ Alin Marinescu, plutoni-erul-major Florin Ionel Murărescu și caporalii clasa a III-a Marius Cristian Cănuci, Marius Bogdan Radu și Eugen Valentin Pătru au fost răniţi, în Afga-nistan, în dimineaţa zilei de duminică, 30 martie, în urma unui atac sinucigaș cu un autovehicul încărcat cu exploziv care a intrat direct în mașina de luptă,
Un militar român a murit și alţi 5 au fost răniţi într-un atac cu exploziv
a precizat MApN. Militarii români, din Batalionul de Manevră dislocat în pro-vincia Zabul, executau o misiune de patrulare, cu trei mașini de luptă MRAP (rezistente la mine și protejate împo-triva ambuscadelor), pe autostrada A1 (Kabul-Kandahar), la aproximativ 10 kilometri sud-vest de Baza operaţiona-lă înaintată Mescall. Plutonierul-major Claudiu Constantin Vulpoiu avea 41 de ani, era angajat al Ministerului Apă-rării Naţionale din 2001, era căsătorit și avea un copil. Vulpoiu a mai participat la șase misiuni externe, în Afganistan și în Irak.
Din 1986 peste 800.000 de clienţi au avut încredere în noi
Certificate medicale Renovare şi duplicate carnete de conducere spaniole Preschimbare carnete de conducere româneşti, toate categoriile Transfer şi înmatriculări de maşini Plăci de vehicule provizorii şi definitive Radierea maşinii în Spania pentru înmatriculare în România Certificat de antecedente maşini
642 47 55 00 / 666 32 07 13 9 CENTRE LA DISPOZIŢIA DUMNEAVOASTRĂ
GESTORIE ROMÂNEASCAGESTORIE SPECIALIZATA ÎN GESTIUNI DE VEHICULE SI CARNETE DE CONDUS
Claudiu Constantin Vulpoiu a fost avansat la gradul de sublocotenent post-mortem printr-un ordin al minis-trului apărării, Mircea Dușa.
Militarul a fost repatriat marţi, tru-pul său fi ind adus de o aeronavă mi-litară pe aeroportul din Craiova, unde a fost organizată o ceremonie la care au fost prezenţi ministrul Apărării, Mir-cea Dușa, primarul orașului Craiova, Lia Olguţa Vasilescu, colegi și rude ale militarului.
Cei prezenţi au depus coroane de fl ori la catafalc, fi ind ofi ciat și un servi-ciu religios.
În topul scumpirilor la carburanţiMăsurile fi scale ale Guvernului, respectiv schimbarea modului de calcul a
accizelor începând cu 2014, s-au simţit în buzunarele șoferilor. Preţul benzinei de la pompele din România a înregistrat a doua cea mai mare creștere din UE. Din aprilie se aplică un nou val de scumpiri, odată cu intrarea în vigoare a accizei suplimentare de 7 eurocenţi pe litrul de carburant, măsură care majo-rează preţul benzinei și al motorinei cu 40 de bani pe litru, potrivit calculelor Executivului.
România se afl ă pe locul doi în Uniunea Europeană, după Cipru, în ceea ce privește scumpirea benzinei în primele trei luni ale anului, reiese din datele Comisiei Europene.
Astfel, preţul mediu al unui litru de benzină Euro-super 95 s-a majorat cu cir-ca trei procente, de la 1,22 euro la fi nele anului trecut, la 1,26 euro la jumătatea lunii martie. Dacă Executivul ar fi introdus acciza suplimentară din ianuarie,
așa cum s-a angajat în faţa reprezentanţilor Fondului Monetar Internaţional, pre-ţul unui litru de benzină ar fi putut ajunge la 1,33 de euro, în situaţia în care companiile petroliere ar fi transferat in-tegral acciza în preţ.
În această situaţie, scum-pirea totală a carburanţilor ar fi fost de circa 9%, cea mai mare din Uniune.
Mai dezavantajaţi au fost din acest punct de vedere șoferii din Cipru, unde preţul unui litru de carburant a sărit de la circa 1,33 euro la 1,42 euro în același interval, o majorare de circa 6,5 procente, reiese din calculele gândul.
În statele vecine, benzina s-a ieftinit. Astfel, în Bulgaria, preţul carburanţilor a scăzut cu 3,3 procente, de la 1,32 de euro pe litru la 1,27 de euro pe litru, cea mai semnifi cativă ieftinire din primele trei luni ale anului. În Ungaria, benzina s-a ieftinit cu 2,5%, de la 1,36 euro pe litru la 1,33 euro pe litru.
Astfel, preţurile carburanţilor din România au evoluat similar cu cele din majoritatea statelor din nordul și vestul continentului. La polul opus s-au afl at statele din centrul Uniunii Europene, unde benzina s-a ieftinit în perioada ia-nuarie-martie 2014.
În unele state, precum Marea Britanie, variaţia a fost nesemnifi cativă de nu-mai -0,01%, de la circa 1,5519 euro pe litru în decembrie, la 1,5517 euro pe litru de carburant în martie.
În total, carburanţii s-au ieftinit în zece state europene.
Câţi șomeri avem Rata șomajului înregistrată în luna februarie, de 7,2 la sută, a fost la același
nivel cu cea înregistrată în aceeași perioadă a anului trecut și cu 0,1 la sută mai mică decât în luna ianuarie a acestui an, fi ind înregistraţi 721.000 de șomeri, a informat marţi Institutul Naţional de Statistică (INS)
INS a precizat că, în februarie, rata șomajului în formă ajustată sezonier a fost estimată la 7,2 la sută, fi ind în scădere cu 0,1 puncte procentuale faţă de luna anterioară și la același nivel înregistrat în luna februarie 2013.
„Numărul șomerilor (în vârstă de 15-74 ani), estimat pentru luna februarie din anul curent este de 721.000 persoane, în scădere faţă de luna preceden-tă (730.000 persoane) și în creștere faţă de aceeași lună din anul precedent (714.000 persoane). Pe sexe, rata șomajului pentru bărbaţi o depășește cu 1,1 puncte procentuale pe cea a femeilor (valorile respective fi ind 7,7 la sută în cazul persoanelor de sex masculin și 6,6 la sută în cazul celor de sex feminin). Pentru persoanele adulte (25-74 ani), rata șomajului a fost estimată la 5,7 la
sută pentru luna fe-bruarie 2014 (6,2 la sută în cazul bărbaţilor și 5,1 la sută în cel al femeilor)", se arată în comunicat.
Numărul șomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 73,6 la sută din numărul total al șo-merilor estimat pentru luna februarie 2014.
Fundașul Cristian Chivu și-a anunţat retragerea din activitate, într-un mesaj pe Facebook, în care spune că a intrat în lumea fotbalului ca un visător cu mul-te ambiţii și o părăsește cu câteva fi re albe, jucătorul aducându-i totodată un omagiu tatălui său, care ar trebui să fi e mândru de el.
Iată mesajul postat de Cristian Chivu pe contul său de Facebook:
„This is it! And more to come!Sunt trist și fericit, râd și plâng toto-
dată și mă încearcă un sentiment de satisfacţie pe care nu-l pot descrie în cuvinte. Fotbalul mi-a oferit ceva ce îmi va servi toată viaţa. M-a învăţat ce înseamnă pasiunea, ce reprezintă cura-jul, sacrifi ciul. Toate astea sunt o punte
între visuri și realitate. Știu cine sunt, ce sunt, ce am făcut, cum am făcut și vă pot spune... că a fost o călătorie plină de provocări. O călătorie în care nu am re-nunţat la visuri, nu am abandonat lupta cu provocările pe care destinul mi le-a așternut în cale. Le-am înfruntat plin de convingere că voi reuși, că voi trece mai departe, că într-o zi îmi voi privi copiii și cu o îmbrățișare îmi vor mulţumi. Atât și nimic mai mult.
Mulţumesc părinţilor mei pentru edu-caţia pe care mi-au oferit-o. Acum 24 de ani am început o călătorie motivat de o persoană care mi-a fost model și sursă de inspiraţie. Ne-a părăsit opt ani mai târziu și am crezut că pentru mine totul s-a terminat. Aveam 17 ani. A fost tatăl, antrenorul, prietenul și cel mai mare cri-tic al meu. Este prima persoană căreia vreau să-i mulţumesc pentru că în toţi acești ani l-am simţit lângă mine mereu. Am încercat să fi u ca el, să fi u demn, curajos, ambiţios, corect așa cum m-a învățat. Înainte de a fi ceva, am încercat să fi u OM. Aș fi avut nevoie de tată mai mult decât cineva și-ar putea imagina, decât, probabil, s-a gândit el în scurta noastră călătorie prin această lume.
Mulţumesc tuturor antrenorilor cu care am început, celor cu care am co-laborat de-a lungul timpului și despre care pot spune că au fost o sursă de inspiraţie continuă pentru mine. Mul-ţumesc cluburilor la care am activat pentru că au avut încredere în mine și pentru că mi-au oferit posibilitatea de a crește în ţări și în orașe diferite învă-ţând să devin o persoană mai bună. Mulţumesc tuturor suporterilor de la echipele la care am activat pentru că fără susţinerea și fără pasiunea lor fără margini, succesele noastre nu ar fi fost posibile. Am respectat și onorat istoria și tradiţia clubului pentru care activam. Mulţumesc staff -ului medical, doctori, fi zioterapeuţi, pentru sprijinul lor moral, pentru înţelegerea pe care au avut-o în ceea ce mă privește, pentru că m-au suportat, dat fi ind faptul că am fost un record-man al accidentarilor. Dacă îmi permiteţi și sper că mă înţelegeţi, vreau să-i mulţumesc în special medicului și prietenului meu, Franco Combi. Fără el nu aveam onoarea de a scrie aceste rân-duri. Mulţumesc tuturor celor care nu apar în faţă, dar care au un rol important în bunul mers al unei echipe de fotbal,
Chivu s-a retras din activitate oameni apropiaţi, cu care interacţionam zi de zi, și care încercau să ne facă toate mofturile: magazioneri, bucătari și tot persoanlul de întreţinere. Cu respect, admiraţie și în loc de «Bonjour» rămâne «Au revoir».
Am cunoscut mulţi fotbaliști în toţi acești ani, le mulţumesc tuturor pentru respectul pe care mi l-au oferit și vreau să îi asigur că a fost o onoare pentru mine să le fi u coleg, partener de luptă și să împărţim înfrângerile și victoriile. Veţi rămâne în inima mea pentru totdeauna.
Vestiarul îmi va lipsi cel mai mult. Nu în ultimul rând, vreau să-i
mulțumesc soţiei mele, Adelina. A re-nunţat la visurile ei pentru a fi alături de mine, am crescut împreună printre străini și am depășit momente grele. Ea este cea care m-a susţinut și înțeles în cele mai grele momente, mi-a oferit dra-goste, liniște și familia la care am visat. Le mulţumesc fetelor mele, Anastasia și Natalia, care au avut grijă să nu fi u nici-odată trist și să uit de orice supărare. Ele trei sunt mai presus de orice satisfacţie
profesională pe care am avut-o sau o voi avea în viaţă.
Am intrat în această lume tânăr, în li-niște, visător și plin de ambiţie și ies cu ceva fi re albe, multe cicatrici și cu con-vingerea că inima mea e la locul ei chiar, daca am pus-o de fi ecare dată la dis-poziţia echipelor la care am jucat. Tată, sper ca ești mândru de omul care am devenit. Este sfârșitul unei călătorii… și începutul, pentru restul vieţii mele!”.
Chivu (33 de ani) se afl a sub contract cu Inter Milano din iulie 2007. Cu In-
ternazionale Milano a câștigat campi-onatul Italiei (2007/2008, 2008/2009, 2009/2010), Cupa Italiei (2009/2010, 2010/2011), dar și Liga Campionilor (în sezonul 2009/2010), când „nerrazzuri” erau antrenaţi de portughezul Jose Mo-urinho.
În cariera sa a mai evoluat la CSM Reșiţa, Universitatea Craiova, Ajax Am-sterdam și AS Roma. Pentru naţionala României el a evoluat de 75 de ori, re-trăgându-se din prima reprezentativă la 21 octombrie 2011.
13TEHNOLOGIE 03.04 - 09.04.2014
Ideea pentru ceea ce urma să devi-nă World Wide Web a fost propusă în urmă cu 25 de ani, pe un computer NeXT, mai exact în data de 12 martie 1989. Atunci nu exista Google. Nici Twitter. Nici Facebook.
Omul din spatele conceptului WWW este Tim Berners-Lee, cel care a dezvoltat un instrument de co-municare la centru CERN din Elvetia (CERN - European Organization for Nuclear Research).
Web-ul nu a fost promiţător încă de la început, dar a reprezentat un... început! Spațiul virtual a ajuns la 4,1 miliarde pagini și numărul acestora crește pe zi ce trece.
WWW-ul a schimbat modul în care trăim, lucrăm, ne jucăm și comuni-căm. Iată zece lucruri interesante din istoria World Wide Web-ului.
1. Părintele Web-ului te încura-jează să lupți pentru libertate. Ber-ners-Lee, în vârstă de 58 de ani, îi im-plora pe utilizatori să apere principiile de bază ale libertății, non-cenzurii și neutralității pe internet. Susținătorul lui Edward Snowden ne invită să sem-
năm o „cartă a drepturilor utilizatori-lor” de internet. Web We Want este o inițiativă menită să stabilească un nivel de protecție pentru utilizatori, mai ales în contextul supravegherii „insistente” a NSA-ului american. Pro-iectul are și obiectivul de a răspândi infrastructura web în ţările care nu au acces la asemenea servicii.
2. Primul site de pe internet a devenit on-line pe 6 august 1991. Berners-Lee și colegii de la CERN au lansat http://info.cern.ch, cu o pagină de start care cuprindea doar 153 de cuvinte. Pentru dezvoltatori WWW (W3) era un mediu pentru propaga-rea informațiilor prin linkuri și cuprin-dea 25 de asemenea legături către un conținut de bază.
3. Libertatea, înainte de toate. În data de 30 aprilie 1993, CERN a anunțat că tehnologia World Wide Web va fi disponibilă gratuit. Princi-palele elemente ale infrastructurii web urmau să rămână pe domeniul public, oferind oricui libertatea de a le utiliza. „CERN se bazează pe drep-turile intelectuale în privința acestui cod-sursă, codurile binare și permisi-unea sunt la îndemâna oricui dorește
să le folosească, să le modifi ce, să le copieze și să le distribuie”, se arata în documentul istoric din 1993, care a marcat apariția WWW.
4. Primul motor de căutare. Ar-chie a fost primul motor de căutare și a apărut în 1990. Au urmat Yahoo, MSN și, bineînțeles, Google.
5. Și bibliotecarii stau pe inter-net! „Net-mom” Jean Armour Polly a scris un articol intitulat Surfi ng the In-ternet, care a fost publicat de revista Universității din Minnesota în 1992.
6. Prima fotografi e de pe inter-net. Berners-Lee mai înregistrează o premieră: prima fotografi e postată pe internet în 1992. Aceasta înfățișa o formație rock de fete, Les Horribles Cernettes, înfi ințată în 1990 de un designer grafi c la CERN. Berners-Lee a scanat fotografi a, a încărcat-o pe un PC Mac și a trimis-o către info.cern.ch. Internetul lui Berners-Lee a rămas în picioare, în timp ce trupa Cernettes s-a destrămat în 2012.
7. Navigatoarele web primitive au determinat „explozia” interne-tului. NCSA Mosaic, primul browser
grafi c de internet, a scos WWW-ul din anonimat. Marc Andreessen și Eric Bina au dezvoltat un browser bine-cunoscut, în cadrul Centrului Naţional pentru Aplicații Ciberneti-ce (Universitatea din Illinois). Înain-te de Mosaic, utilizatorii de internet erau nevoiți să folosească programe complicate, precum Lynx. Netscape Navigator, care a fost lansat pe 15 decembrie 1994, a jucat un alt rol important în istoria dezvoltării web-ului.
8. Internetul nu este egal cu web-ul; si nici invers. Nu încurcați internetul cu www-ul. Internetul a apărut cu mult timp înaintea web-ului și web-ul nu ar exista fără in-ternet. Internetul, ale cărui rădăcini se regăsesc în invenția modemului (1958), este o infrastructura masivă, care conectează milioane de com-putere din toată lumea. World Wide Web-ul este un sistem vast de docu-mente interconectate, accesate prin intermediul internetului.
9. Miliarde de oameni navighea-ză pe web. Din populația de 7,1 mi-liarde de sufl ete a planetei, 2,4 mili-arde persoane intră zilnic pe internet.
Despre World Wide Web, la aniversarea a 25 de ani de existenţă
Furnizorii de internet ar putea fi obligaţi să blocheze accesul la site-urile piratUn ordin dat de Curtea Europeană
de Justiţie ar putea obliga furnizorii de internet să blocheze accesul la site-urile pirat, acuzate de distribui-rea clandestină sau facilitarea acce-sului la conţinut protejat de legea drepturilor de autor.
Confirmând opiniile exprimate anul trecut de avocatul general al Curţii Europene de Justiţie, ordi-nul dat în rezolvarea unui proces declanșat în Austria permite guver-nelor europene să oblige furnizorii locali de internet să blocheze site-urile pirat.
Și cum legile europene nu cer în mod expres guvernelor să aplice in-terdicţii doar părţilor direct implica-te în cazuri de piraterie, cenzura ar putea fi impusă și atunci când infra-
structura de reţea nu este implicată în găzduirea site-urilor respective. Măsurile anunţate ar putea duce la creșterea costurilor operaţiona-le pentru furnizorii de internet din cele 28 de ţări UE, pre-saţi să investească în tehnologii costisitoare pentru filtrarea accesu-lui la internet.
Furnizorii de internet ar putea fi obligaţi prin lege să blocheze acce-sul la site-urile pirat
Procesul în cauză are drept actori principali studioul de filme ger-man Constantin Film Verleih GmbH și stu-dioul austriac Wega-
Filmproduktionsgesellschaft mbH, cerând furnizorului de internet UPC Telekabel Wien GmbH bloca-rea accesului la website-ul kinox.to, acuzat că permite utilizatorilor
să urmărească în sistem video-streaming și chiar să descarce în propriul calculator filme piratate. În apărare, reprezentanţi ai firmei UPC au declarat că în calitate de
simplu furnizor de acces la internet compania nu ar trebui să fie făcută respon-sabilă de impunerea legilor de copyright asupra unor site-uri care funcţionează complet separat de activi-tăţile proprii și pentru care nu există o decizie judecă-torească privind ilegalităţi comise de proprii abonaţi la internet.
Suplimentar, mijloacele tehnice necesare pentru blocarea accesului la di-
Asta înseamnă 37,7% din populația totală a globului. Șase din șapte oa-
meni de pe glob au acces la internet. Circa 70% dintre utilizatorii de inter-net navighează zilnic pe web.
10. Americanii sunt cei mai avizi utilizatori de internet. Utilizatorii din SUA însumează 78,6% din fl uxul global pe internet, fi ind urmați de Australia (67,6%), Europa (63,2%), America Latina/Caraibe (42,9%), Ori-entul Mijlociu (40,2%), Asia (25,7%) și Africa (15,6%). Circa 24 de națiuni ale lumii nu accesează internetul, scrie Entrepreneur.com.
verse website-uri sunt costisitor de implementat și pot fi ocolite cu ușurinţă de utilizatori suficient de hotărâţi.
Răspunsul Curţii Europene a ve-nit în dezacord cu declaraţiile for-mulate de UPC: Legile europene de copyright „nu necesită o relaţie specială între persoana acuzată de încălcarea drepturilor de autor și in-termediarul împotriva căruia ar pu-tea fi emis un ordin de interdicţie”.
Mai mult, nu este necesar ca de-ţinătorii drepturilor de autor să de-monstreze că materialele protejate chiar sunt accesate prin intermediul respectivilor furnizori ISP.
Luând la cunoștinţă verdictul dat de Curtea Europeană de Justiţie, reprezentanţii UPC și-au exprimat părerea că decizia blocării accesu-lui la anumite website-uri și alte forme de conţinut on-line ar trebui să revină organelor de justiţie din ţările respective, care să acţioneze urmând pașii descriși de avocaţii Curţii Europene.
MUNCĂOferte: - Angajăm croitoreasă cu experienţă în croitorie comandă, care să știe să facă ti-pare, să croiască, să realizeze un produs de la A la Z, să lucreze cu materiale preţioase în cadrul unui atelier de creaţie vestimen-tară din Madrid. Tel.: 659 669 313 - Caut un meseriaș – profesional univer-sal, serios și responsabil, cu experienţă în renovări de interioare, zidărie și restaurări de arcade, columne și zidărie rustică în că-rămidă și piatră. Tel.: 600 721 808
Cerere: - Asistentă medicală, 24 ani, caut de mun-că în domeniul sanitar sau ca externă. Tel.: 642 759 883 - Bărbat, 55 ani, de profesie operator chi-mist și gardian public, caut de lucru ca paznic, zugrav sau orice altă meserie, în toată Spania. Rog seriozitate. Tel.: 642 927 151 - Doamnă, 50 ani, caut de lucru ca inter-nă în orice zonă a Spaniei. Rog seriozitate. Tel.: 642 850 249 - Șofer, toate categoriile, cu atestat CAP, card digital, caut de muncă în Comunita-tea Madrid. Tel.: 677 014 017
ÎNCHIRIERICerere: - Persoană singură, caut chirie în zona Príncipe Pio sau Nuevos Ministerios. Ofer-te la tel. 665 104 494.
Oferte: - Închiriez 2 camere în Madrid, zona Sa-lamanca, aproape de staţiile de metrou Ventas și El Carmen. În apartament, de 3 camere, mai locuiește o persoană. Rog se-riozitate. Anunţ valabil și pt. o internă. Tel.: 632 487 095 - Închiriez cameră în Leganés, aproape de staţia de metrou Julian Besteiro, într-un apartament renovat, curat, liniștit, con-diţii foarte bune. Unei fete care lucrează,
serioasă și responsabilă. Anunţ valabil și pentru o internă, la sfârșit de săptămână. Fotografi i prin WhatsApp. 180 euro (opţi-onal, internet). Tel.: 627 196 679 - Închiriez cameră în zona Atocha Renfe, pt. o femeie. Preţ: 200 euro, cu cheltuieli incluse. Rog seriozitate. Anunţ valabil și pentru două interne. Tel.: 687 620 927 - Închiriez cameră pt. o femeie/fată, în La Poveda – Arganda del Rey. Suntem o fami-lie de 4 persoane. Anunţ valabil și pentru la sfârșit de săptămână, pt. o internă. Tel.: 677 798 696 - Închiriez cameră în Moratalaz, foarte aproape de metrou, pt. o persoană, la par-ter, cu grădină. Preţ negociabil. Condiţii foarte bune. Tel.: 670 749 396 - Închiriez cameră în Vicálvaro, aproape de tren și metrou, pt. o doamnă, de pe orice dată din lună. În apartament mai locuiesc doar 2 persoane. 170 euro + cheltuieli. Tel.: 642 995 286 - Închiriez cameră în Madrid, aproape de staţia de metrou Legazpi (L 3 și L 6), de pe orice dată. Suntem 2 persoane în casă. Economic, curăţenie. Ofer și cer seriozitate. Anunţ valabil și pt. la sfârșit de săptămână, pt. una sau 2 persoane. Tel.: 633 296 657 - Închiriez cameră în Madrid, aproape de staţia de metrou Legazpi (L 3 și L 6). Sun-tem 2 persoane în casă. Economic, curăţe-nie. Ofer și cer seriozitate. Anunţ valabil și pt. la sfârșit de săptămână, pt. una sau 2 persoane. Tel.: 633 296 657 - Închiriez cameră în Leganés, aproape de staţia de metrou Julian Besteiro, unei persoane serioase, care lucrează. Condiţii foarte bune, persoane puţine în casă, liniș-te. 150 €. Tel.: 642 281 982, 911 823 494 - Închiriez cameră în Fuenlabrada, aproa-pe de staţia de metrou și de tren, Carrefo-ur, Día. Dintre cheltuieli se plătește doar lumina. De pe orice dată. Tel.: 602 441 896, 662 342 029
VÂNZĂRI- Vând teren în satul Latinu, la 20 km de
14 ANUNŢURI 03.04 - 09.04.2014
Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 10.00-18.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]
Brăila, la șosea, 2.193 mp, deschidere de 21,93 m/100 m, cu proiect de construcţie, toate avizele necesare. Posibilitate de 2 căi de acces. Preţ negociabil. Rog să sune doar cei interesaţi. Tel.: 602 583 607 - Vând automobil Ford Fiesta, mobilă de sufragerie și dormitor, frigider, mașină de spălat, 2 televizoare, sofa, masă de bucă-tărie, cu 4 scaune și multe alte lucruri de casă. 2.000 euro, urgent. Zona Ciudad real. Tel.: 642 850 249 - Vând Mercedes Benz C180 Coupé, 180 compresor automatic, din 2006, înmatri-culat în Baia Mare, 50.000 km, benzină, automatic. Se poate vedea pe autovit.ro. Taxa de mediu plătită. 9.500 euro. Tel.: 0040/755 254 793, 0040/729 075 999 - Apartament de 80 mp, trei camere, în bloc cu patru nivele, scară liniștită, pe stra-da Libertății, lângă piața din orașul Ale-xandria. Renovat în totalitate, cu instalații, calorifere,termopan, uși și parchet noi. Neutilizat. Modernist și exclusivist, design actual și durabil. Vopsea metalizată, piatră naturală, baie cu mozaic de sticlă și faianță porțelanată, bucătărie open concept. Des-tinat persoanelor care doresc confort per-sonalizat. 60.000 euro. Tel.: 642 744 035
MATRIMONIALE- Tânăr simpatic, cu ochi albaștri, șaten, 1,79 m, 70 kg, caut parteneră pt. o rela-ţie serioasă, bazată pe încredere, nu pe interes sau minciună. Rog să sune doar persoane cu idei clare. Nu caut aventuri. Comunitatea Madrid. Tel.: 602 583 607 - Tânăr, 39 ani, divorţat, caut o femeie de vârstă apropiată. Comunitatea Madrid. Tel.: 642 002 967 - Domn, 40 ani, 1,80 m, 78 kg, fără obligaţii familiale, doresc să cunosc o doamnă de vârstă apropiată pt. o relaţie stabilă. Co-munitatea Madrid. Tel.: 642 774 066 - Sunt din zona Alicante, am 45 ani, 1,67 m, 63 kg, nu am probleme fi nanciare, caut o fată pt. o relaţie serioasă. Tel.: 642 841 578 - Bărbat, 45 ani, 1,70 m, fără copii, fără vicii, caut femeie de 35-40 ani, pt. a-mi întemeia o familie. Tel.: 637 092 992 - Spaniol, educat, cult, iubitor, romantic, cu un nivel cultural ridicat, bine dotat, fără copii, caut o femeie cu caracteristici simi-lare, de 25-45 ani, cu mult piept, pt. posi-bilă relaţie. Tel.: 693 745 008 - Bărbat șaten, ochi verzi, 1,78 m, 78 kg, 49 ani, singur, fără obligaţii, fără vicii, manie-rat, sufl etist, fost sportiv, doresc să cunosc o doamnă plăcută, similară descrierii mele, în special cu sufl et bun, cu dorinţa unei re-laţii stabile, pt. căsătorie. Fără bipuri și fără SMS-uri. Tel.: 602 016 739 - Tânăr, 33 ani, 1,62 m. Dacă vrei o relaţie serioasă, sună-mă. Rog seriozitate. Comu-nitatea Madrid. Tel.: 642 906 620 - Spaniol divorţat, 52 ani, caut o femeie de orice vârstă pt. o relaţie serioasă. Comuni-tatea Madrid. Tel.: 650 469 435 - Valentin, creștin după Evanghelie, 55 de
SE TRANSFERĂ (TRASPASA)
coafor în Getafe,cu peste 15 ani de funcţionare. Aproape de
staţia de metrou Juan de la Cierva. Transfer: 8.000 euro. Închiriere: 450 euro.
Tel.: 617 545 923
REDACTORI ȘI COLABORATORI:
Ana-Maria CornilăMarin TrașcăNeli Dancu Daniel Sorin Brumă
Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.
REDACŢIA:
Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri e-mail: [email protected]ăptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. AV-192-2005Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173
Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)
Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.
MAGAZINE ROMÂNEŞTI
O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ
ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!ADRESE: C/ PUERTO DE COTOS, 8 - MADRID
AUTOBUZ 141, M. NUEVA NUMANCIA
C/ GUTENBERG, 5 - MADRID
M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERGTel.: 657 981 684,
910 845 999
TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA
Orar: Lunea: 17.15-21.30 Marţi-vineri: 9.30-14.30 şi 17.15-21.30
Sâmbăta şi duminica: 9.30-21.30
Prezentând acest talon aveţi 10% reducere
Design de pagini web, magazine on-lineTelefon:
699 345 747www.webfl ash.es
Se cedează (traspasa)
magazin-locutorio în Móstoles
Tel. 604 192 616
Se cedează (traspasa)
magazin în Alcalá de Henares
Tel. 604 192 616
ani, cu aspect tineresc, sufl et bun, stu-dii superioare, doresc o femeie de vârstă apropiată, mică de statură, plăcută la în-făţișare, în vederea unei căsnicii. Provincia Almería. Tel.: 642 627 291 - Spaniol, 39 ani, divorţat, cu aspect fi zic plăcut, cu sufl et bun, aș dori să cunosc o tânără româncă de 30-35 de ani (rog să nu aibă mai puţin de 30 și mai mult de 35), cu aspect fi zic plăcut, cu inimă bună, foarte simplă, liniștită, de casă, sinceră și fi delă, care să caute dragostea vieţii sale. Comu-nitatea Madrid. Tel.: 692 807 336
- Ardelean, 40 ani, 1,85 m, caut o doamnă/domnișoară de vârstă apropiată, pt. o rela-ţie foarte serioasă. De preferinţă, din zona Toledo. Tel.: 642 629 367 - Doamnă, 52 ani, caut un bărbat de vârstă apropiată, din provincia Toledo, pt. o rela-ţie serioasă. Tel.: 642 967 754 - Domn, 55 ani, caut o doamnă pt. pri-etenie/căsătorie și pt. a lucra împreună ca matrimonio. Avem loc de muncă bine plătit și condiţii foarte bune. Comunitatea Madrid. Vă rog să sunaţi la tel. 640 357 154, de luni până vineri.
15CASTELLANO03.04 - 09.04.2014
Herta Müller: Cambiaría no haber escrito por no vivir en una dictadura
Fotografías para “viajar” a Rumanía sin salir del Auditorio de Oviedo
El Auditorio Príncipe Felipe acoge hasta el 6 de abril la exposición Este es mi país, Rumanía, organizada por el Instituto de Lengua Rumana de Bucarest. Los fotógrafos Sorin Onisor, Levi Capatan y Bodgan Comanescu trasladan a los visitantes los paisajes, vida y costumbres del país ubicado en la intersección de Europa Central y del Sureste a través de cincuenta fotogra-fías. El objetivo de la muestra es llevar a los visitantes al lugar fotografiado
La escritora rumana Herta Müller, premio Nobel de Literatura 2009, ha confesado que hubiese preferido no haber vivido un solo día bajo una dictadura, como tuvo que hacer en el régimen de Nico-lae Ceausescu, a cam-bio de “no haber escrito una palabra”. Müller ha abierto el 29 de marzo el Festival de las Letras de Bilbao “Gutun Zuria”, que lleva el lema “Relatos de frontera”, porque van a ser las fronteras su tema
principal, algo de lo que sabe mucho la escritora nacida en Nytzjydorf (Ru-manía) en 1953 en una familia de la minoría alemana del país, que esca-pó a Berlín en 1987, dos años antes de que cayera Ceausescu, publica La Vanguardia.
Gran parte de su obra se centra en las condiciones de vida de su país durante la dictadura comunista, una época que hoy ha recordado.
Para Müller, en la Europa occiden-tal se habla de la frontera con admi-ración, cuando en su Rumanía natal “era una franja de muerte, donde te mataban a tiros o eras despedazado por los perros”.
“Esa palabra no tenía nada de fas-
y, por un segundo, ser protagonistas de cada historia. Las obras reflejan lugares únicos del Delta del Danubio, pueblos que viven rodeados de agua o Rosia Montana, el mayor depósito de oro de Europa.
Además, entre los artistas de la ex-posición destaca Sorin Onisor, elegido como mejor fotógrafo en el año 2010, y que desde hace 10 busca gentes, historias y paisajes que hablen de Ru-manía al resto del mundo.
cinante, sino mucho de aterrador”, ha afirmado.
“Recuerdo el tren que iba a lo lar-go del Danubio, y cuando llegaba a la zona donde al otro lado del río estaba Yugoslavia, la actual Serbia, se veía cómo todos miraban hacia nosotros. Se veía lo que pensaban incluso los oficiales, todos hubieran deseado desaparecer en las aguas del río”, ha rememorado.
Müller es especialmente dura con los regímenes dictatoriales: “Las dic-taduras obligan a la gente a irse por-que quieren vivir. Yo tuve la suerte de haber podido recomponerme como ser humano, pero tengo amigos que se suicidaron ya en Occidente, por-
que para ellos la caída fue demasiado tarde”, ha señalado.
“Habría preferido no vivir un solo día en una dictadura y no escribir una palabra. Habría sido otra persona, me hubiera dedicado a otra cosa. Se destruye tanto humano en una dicta-dura, cuando lo importante es el ser humano y la vida...”, ha reflexionado.
Müller también ha hablado del nacionalismo, que, a su juicio, “aísla y siempre es contestado por otro na-cionalismo”.
La escritora ha acabado con un mensaje para “tantos jóvenes espa-ñoles que ahora van a Alemania”. “Me entristece, y espero que puedan re-gresar a España”, ha confiado.
Ex ministro de Economía, condenado por vender
electricidad a un precio menor de su coste realEl ex ministro rumano de Economía Codrut Seres fue con-
denado el 31 de marzo a cuatro años de prisión por abuso de poder al haber permitido la venta de electricidad de la empre-sa nacional Hidroelectrica a un precio más bajo de su valor en 2004, informó el Alto Tribunal.
Seres firmó contratos que han generado unas pérdidas de 165 millones de dólares, unos 119 millones de euros, según la Fiscalía rumana.
En la misma condena, otros ex cuatro directores de Hidro-electrica fueron sentenciados a cinco años de cárcel por ven-der electricidad con una tarifa inferior al mercado entre 2002 y 2004.
Los condenados pueden recurrir a la sentencia de la instan-cia suprema.
Seres, que ocupó la cartera de Economía entre 2004 y 2006, ya fue condenado en diciembre a seis años de prisión por es-pionaje económico y por traición al entregar informes secretos sobre privatizaciones de empresas estatales.
Muere un militar rumano tras un ataque suicida con
coche bomba en Afganistán Un militar rumano murió y otros cinco resultaron heridos el 31 de marzo en
Afganistán tras un ataque suicida con coche bomba en la autovía que enlaza Kabul con Kandahar, informó el Ministerio de Defensa.
Los soldados rumanos se halla-ban patrullando junto a las fuerzas de seguridad afganas cuando un autovehículo cargado de explosivos se lanzó contra la misión.
Bucarest ya había anunciado que retirará a unos 1.000 soldados de Afganistán a lo largo de este año y que dejará a unos 200 instructores a partir de octubre.
Desde que Rumanía participa en la reconstrucción del país centroa-siático en 2002, el balance de fallecidos se eleva a 23 y el de heridos a 130, según señaló el Ministerio de Defensa.
Rumanía, que es un estrecho socio de EEUU dentro de la OTAN, envió un contingente de tropas a Irak y a Afganistán, y acoge parte del escudo anti-misiles diseñado por el Pentágono para proteger a los aliados europeos de ataques balísticos.
