Pot lucra

dacă primesc

pensie?

�������������� ����

����������������� �����

Numărul 38814.11 - 20.11.2013

SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA

Distribución gratuitawww.noiinspania.com

EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAGRATUIT

Pag. 9

Spania va ridica

restricţiile

pentru români

de la 1 ianuarie

„Ne descurcăm. N-avem încotro”

Pag. 5 Pag. 8

2 2 SCRISORI + 14.11 - 20.11.2013

PROGRAMUL DIN NOIEMBRIELA CEPI ALCALÁ DE HENARES

Toate activităţile sunt gratuite.

Joi, 14 noiembrie, de la ora 12.00:

Atelier psihologic: Cum să-ţi cauţi eficient de muncă (II). Este obligatorie

înscrierea

Vineri, 22 noiembrie, de la ora 11.00:

Atelier de abilităţi sociale. Gestiuni

telematice în domeniul muncii. Este

obligatorie înscrierea

De la ora 12.30: Atelier juridic și

de muncă. Cum să-ţi reînnoiești

permisul de rezidenţă și muncă?

Este obligatorie înscrierea

Vineri, 29 noiembrie, de la ora 11:

Atelier de abilităţi sociale. Realizarea

CV-ului 2.0. Este obligatorie

înscrierea

CUNOAȘTE-ŢI LEGILE: Sâmbătă, 16

noiembrie, de la 16 la 18: Cadrul constituţional Vineri, 22 noiembrie, curs intensiv:

De la 10.30 la 12.30 – Cadrul constituţional; de la 12.30 la 14.30

– Resurse pentru muncă; de la

15.00 la 17.00 – Normativa spaniolă pentru străini; de la 17.15 la 19.15 –

Instrumente pentru integrarea ta Sâmbătă, 23 noiembrie, de la 16 la 18:

Modulul Resurse pentru muncă Sâmbătă, 30 noiembrie, de la 16

la 18: Modulul Instrumente pentru integrarea ta CURSURI DE INFORMATICĂ: Lunea, de

la 10.30 la 12.30: Întreţinerea PC; de la

16.00 la 17.30: Office elementar; de la

17.30 la 19.00: Informatică iniţială

Lunea și miercurea: de la 14 la 15 și de

la 19.00 la 19.45: Mecanografie

Marţea și joia, de la10.30 la 11.30:

Informatică elementară; de la 11.45

la 12.45: Internet; de la 13.00 la 14.00:

Office elementar; de la 14 la 15:

Mecanografie; de la 17 la 18: Internet

CURSURI DE LIMBI STRĂINE: CURS DE

SPANIOLĂ: Lunea, de la 18.00 la 19.30:

Pentru începători

Marţea și joia, de la 13 la 14: Nivel

mediu

CURS DE ENGLEZĂ: Marţea, de la

10 la 11: Nivel mediu; de la 11 la 12:

Pentru începători

ALTE CURSURI: Lunea și miercurea,

de la 16.30 la 19.30: Pictură și desen

Miercurea, de la 18 la 20: Sevillanas

ACTIVITĂŢI PERMANENTE: Luni-

sâmbătă, în orarul Centrului: Acces

la internet, biblioteca Eminescu-

Cervantes (se împrumută cărţi). Sală

de lectură

Luni-vineri, cu programare: Sprijin

psihologic, informaţii juridice,

despre căutarea unui loc de muncă,

orientare în ceea ce privește

resursele sociale

Se cedează spaţiu organismelor și

asociaţiilor (trebuie să se constituie

disponibilitatea)

Adresă: C/ Goya, 5 Tel.: 918 826 979, 918 836 669

Biserica parohiei ortodoxe Sfânta

Mare Muceniţă Ecaterina din Fuen-

labrada a găzduit duminica trecută,

10 noiembrie, evenimentul cultural

intitulat România din diaspora – cara-vana culturii române în Spania, afl at la

a noua ediţie.

Este un proiect elaborat și coordo-

nat de scriitorul Gelu Vlașin și realizat

cu sprijinul Ministerului Afacerilor Ex-

terne – Departamentul Politici pentru

Relaţia cu Românii de Pretutindeni.

Dacă pe cele o sută de cărţi expuse,

fundamentale în literatura noastră, au

putut doar să le răsfoiască, românii au

afl at că au oportunitatea de a citi peste

3.000 de volume în română de la bibli-

oteca de la sediul FEDROM. „Voi face

tot posibilul pentru înfi inţarea de bibli-

oteci și în parohii”, a spus poetul Gelu

Vlașin.

Au stârnit interesul și cele 25 de

nume marcante din cultura noastră

prezentate de organizatori, „persona-

lităţi pe care le-a dat România de-a

lungul timpului, nu numai naţionale,

ci și universale”, după cum a remarcat

Gelu Vlașin. Sergiu Celibidache, Geor-

Succes al Caravanei culturii române

în Fuenlabrada

ge Enescu, Eugen Ionescu, Emil Cio-

ran, Mircea Eliade, Ion Luca Caragiale,

Ștefan Luchian, Constantin Brâncuși,

Dimitrie Cantemir au fost câţiva dintre

oamenii de cultură de care li s-a amintit

compatrioţilor. „Sunt sute de persona-

lităţi în cultura română care ar merita

să fi e prezentate. Acum am prezentat

25. Într-un proiect viitor, sper să prezint

alte 25 și alte 25…”, a mărturisit poetul.

A urmat un recital poetic susţinut de

scriitorii Gelu Vlașin, Marius Gîrniţă și

Marin Dumitrescu. Nici cântecul româ-

nesc nu a lipsit, Cristina Vlașin și David

Sanz interpretând patru piese ce i-au

făcut pe cei prezenţi să fredoneze și ei.

Caravana culturii române va poposi

pe 17 noiembrie în parohia ortodoxă

din Móstoles.

PUBLICITATE 14.11 - 20.11.2013 3

AhorroPLANLyca

mobile

Nou!Noile Tarife cu Planul Ahorro

România cent/min

pe fix �i mobil

Los clientes pueden cambiar del Plan estándar al Plan AHORRO en cualquier momento. Sin embargo los clientes deben permanecer en

el Plan AHORRO al menos 30 días antes de volver al Plan estándar. La oferta promocional de extra crédito gratis del 50% y del 100%

(€5= €7.5/€10 ,€10 = €15 /€20 y €20 = €30/ €40) sólo es válida para el Plan ESTÁNDAR de Lycamobile y no es aplicable al Plan AHORRO.

Después de cambiar del Plan estándar al Plan AHORRO los clientes perderán su crédito promocional. Los clientes de Lycamobile en España

ahora tendrán minutos gratuitos con cada recarga para llamar de Lycamobile a Lycamobile/ GT Mobile en España los minutos gratis serán

válidos por 30 días desde la fecha y el valor de la recarga. Con una recarga de 5€ tendrá 500 minutos gratis, una recarga de 10€ tendrá

1000 minutos gratis, una recarga de 15€ tendrá 1500 minutos gratis, una recarga de 20€ tendrá 2000 minutos gratis y una recarga de 30€

tendrá 2000 minutos gratis.Una vez terminada la promoción las llamadas de Lycamobile a Lycamobile/ GT Mobile se tarificarán a 0 cts/min

durante los primeros 15 minutos de con un establecimiento de llamada de 0.19€ (IVA no incluido)por llamada. Las llamadas que excedan de

esos minutos se tarificaran a 5 cts/min (IVA no incluido). Cualquier cambio se notificara en www.lycamobile.es. La oferta es válida desde el

1 al 30 de Noviembre de 2013.

Recargas on line o donde veas estos logos:

���������

pentru apeluri ����������� ���������

��������� ��������

����� �������� � ��������������!""!��#$#$�� �%���� �����&'

(������ �)�&��

INFORMAŢII UTILE 14.11 - 20.11.20134

Actele notariale care se pot face la Consulat

Catering

CAPACITATE DE 30 A 250 P.

T. 661 400 528 / 602 579 449618 211 860 / 918 734 019

����������� �������

C SONIA

Restaurante

€

€

Tu FiestaVA ofera un salon ideal pentru organizarea de :

Nunti - Botezuri - Zile de nastere - Reuniuni

Ambasadele și consulatele Români-

ei pot efectua o serie de operaţiuni no-

tariale prin care să asigure capacitatea

actelor întocmite de cetăţenii români

în străinătate de a își produce efectele

juridice pe teritoriul României și în faţa

autorităţilor române. Actele notariale

care pot fi efectuate de ambasade și

consulate sunt: autentifi carea procuri-

lor și a declaraţiilor; legalizarea copii-

lor de pe înscrisuri; legalizarea tradu-

cerilor; legalizarea semnăturilor.

Ambasadele și consulatele Români-

ei nu pot efectua operaţiuni notariale

în ceea ce privește încheierea unor

contracte, înţelegeri, donaţii sau alte

acte de dispoziţie, tranzacţii judiciare,

confi rmări de hotărâri judecătorești,

de documente de studii, documente

de vechime în muncă, documente pri-

vind stagiul militar, testamente, lega-

te, acţiuni în justiţie sau cereri adresate

autorităţilor române.

Pentru autentifi carea procurilor și a

declaraţiilor, persoanele interesate tre-

buie să se prezinte personal la sediul

ambasadei sau consulatului român și

să probeze identitatea și calitatea de

cetăţean român (cu un act de identita-

te valabil). Procurile sau declaraţiile se

întocmesc, de regulă, de solicitanţi, cu

excepţia cazurilor în care aceste acte

sunt necesare în cadrul altor proceduri

consulare (obţinerea pașapoartelor, a

actelor de stare civilă etc.).

Procurile și declaraţiile trebuie să

conţină elementele de identifi care ale

mandantului și ale mandatarului și să

precizeze în mod exact scopul man-

datului. Ele trebuie să fi e redactate

în limba română. Actele care conţin

precizări neconforme cu legislaţia ro-

mână, ordinea de drept sau siguranţa

naţională nu pot fi autentifi cate.

În funcţie de ţară, procurile și decla-

raţiile întocmite de cetăţenii români

pot fi folosite în România și în lipsa au-

tentifi cării ambasadei sau consulatului

român.

În ţările semnatare ale Convenţiei de

la Haga din 1961 privind suprimarea

cerinţei supralegalizării actelor ofi ciale

străine (între care se numără și Româ-

nia), procurile sau declaraţiile întoc-

mite de cetăţenii români pot fi auten-

tifi cate, în limba română, de un notar

local, urmând ca apoi să fi e legalizate

cu Apostilă de autorităţile competen-

te ale statului respectiv. Documentele

legalizate cu Apostilă sunt valabile, în

temeiul Convenţiei, pe teritoriul Ro-

mâniei, fără îndeplinirea vreunei alte

formalităţi. Totuși, dacă actul a fost re-

dactat într-o limbă străină, el va trebui

tradus în limba română pentru a putea

fi opozabil autorităţilor române.

În ţările cu care România a încheiat

acorduri de asistenţă juridică în mate-

rie civilă, procurile sau declaraţiile în-

tocmite de cetăţenii români sunt recu-

noscute direct de autorităţile române,

fără îndeplinirea vreunei alte formali-

tăţi. Totuși, dacă actul a fost redactat

într-o limbă străină, el va trebui tradus

în limba română.

În ţările care nu sunt nici semnata-

re ale Convenţiei de la Haga din 1961

privind suprimarea cerinţei suprale-

galizării actelor ofi ciale străine și nici

ale unui acord bilateral de asistenţă

juridică în materie civilă cu România,

procurile sau declaraţiile întocmite de

cetăţenii români pot fi autentifi cate, în

limba română, de un notar local, ur-

mând ca apoi să fi e legalizate de auto-

rităţile competente ale statului respec-

tiv și supralegalizate de ambasada sau

consulatul român din acel stat. Dacă

actul a fost redactat într-o limbă străi-

nă, el va trebui tradus în limba română

pentru a putea fi opozabil autorităţilor

române.

Autentifi carea procurilor și declara-

ţiilor, precum și supralegalizarea aces-

tora de către ambasadele și consulate-

le României sunt supuse taxelor con-

sulare, care se plătesc de solicitanţi la

ambasada sau consulatul competent.

Procurile pentru încasarea pensiilor

în România sunt scutite de taxe consu-

lare și sunt valabile o perioadă de 18

luni de la data autentifi cării.

Procurile și declaraţiile necesare în

cadrul procedurilor consulare de ob-

ţinere a pașapoartelor românești sau

a certifi catelor de stare civilă nu pot fi

autentifi cate decât de ambasadele sau

consulatele României (nu se aplică pro-

cedura legalizării cu Apostilă sau cea a

supralegalizării administrative).

Pentru legalizarea copiilor de pe în-

scrisuri, persoanele interesate trebuie

să prezinte funcţionarului ambasadei

sau consulatului român înscrisul ori-

ginal a cărui copie se legalizează și un

document de identitate valabil.

Pentru legalizarea traducerii în lim-

ba română a unui document redactat

într-o limbă străină, persoanele intere-

sate trebuie să prezinte documentul în

original, însoţit de traducerea în limba

română și de un document de identi-

tate valabil.

Pentru legalizarea semnăturii pe un

înscris, persoanele interesate trebuie

să se prezinte la sediul ambasadei sau

consulatului român cel mai apropiat, să

semneze înscrisul în faţa funcţionarului

consular și să prezinte un document de

identitate valabil care să poarte sem-

nătura titularului. Nu se poate legaliza

semnătura pe contracte, acte de do-

naţie, acte de tranzacţie judiciară sau

alte acte care vizează transmiterea de

bunuri ori alte drepturi.

Legalizarea copiilor de pe înscrisuri,

legalizarea traducerilor și legalizarea

semnăturii sunt supuse taxelor consu-

lare, care se plătesc de solicitanţi la am-

basada sau consulatul competent.

Procurile nu se pot autentifi ca prin

corespondenţă. Prezenţa personală la

sediul ambasadei sau consulatului este

necesară pentru verifi carea de către

funcţionarul consular a identităţii per-

soanei car semnează procura și a însu-

șirii conţinutului acesteia. Această ce-

rinţă reprezintă o măsură de asigurare

inclusiv pentru dumneavoastră, pentru

a evita situaţia în care o altă persoa-

nă declară date despre sau în numele

dumneavoastră.

În cazul în care, din cauza distanţei

sau a unei alte imposibilităţi de depla-

sare la ambasadă, nu vă puteţi pre-

zenta personal, aveţi posibilitatea, în

funcţie de caracterul procurii, de a o

autentifica la un notar local și apoi de

a o legaliza sau supralegaliza la auto-

rităţile statului în care vă aflaţi.

Reprezentanţii ambasadelor și con-

sulatelor române vă pot oferi detalii

despre procedura de legalizare sau

supralegalizare prevăzută de legisla-

ţia statului respectiv și despre tipurile

de procuri care pot fi supuse acestei

proceduri.

Mai mulţi cititori pensionari ne-au in-

format că ar vrea să știe dacă pot lucra în

același timp în care primesc pensie. Am

preluat câteva întrebări pe această temă

de pe pagina web a sistemului de Securi-

tate Socială.

Puteţi să vă pensionaţi și să lucraţi în același timp?

Regula generală este că primirea pen-

siei este incompatibilă cu realizarea de

munci pentru un angajator sau pe cont

propriu ori cu realizarea de activităţi pen-

tru administraţiile publice; totuși, trebuie

să se ţină cont că:

- Pensionarea parţială îi permite lucră-

torului în serviciul unui angajator să aibă

acces la condiţia de pensionar, făcând-o

compatibilă cu o muncă cu o parte de

normă, reducându-i-se norma și salariul

între un minimum de 25% și un maximum

Pot lucra dacă primesc pensie? de 50%, întotdeauna când se îndeplinesc

condiţiile stabilite.

Dacă lucrătorul nu a împlinit vârsta

legală de pensionare, fi rma va trebui să

încheie un contract de înlocuire cu un alt

lucrător.

Pe de altă parte, pensia (pensión de ju-

bilación) a unui om de afaceri este com-

patibilă cu simpla menţinere a calităţii

de titular al afacerii, cu condiţia să nu se

realizeze nici o muncă.

Pentru informaţii personalizate se re-

comandă să vă adresaţi biroului de Secu-

ritate Socială cel mai apropiat de domici-

liul dvs.

Pot munci dacă sunt pensionat? Regula generală este că primirea pen-

siei este incompatibilă cu realizarea de

munci pentru un angajator sau pe cont

propriu ori cu realizarea de activităţi pen-

tru administraţiile publice. Ca excepţii

la această incompatibilitate, pensia va fi

compatibilă cu realizarea de:

- munci cu normă parţială în condiţiile

stabilitate pentru modalitatea jubilación fl exible. Cuantumul pensiei se va reduce

în proporţie inversă cu reducerea aplica-

bilă normei de muncă.

- munci pe cont propriu, ale căror ve-

nituri anuale totale nu depășesc salariul

minim interprofesional (SMI în 2013:

654,30 euro/lună), în cuantum anual (SMI

anual: 9.034,20 euro, ţinându-se cont de

14 plăţi).

- orice muncă pentru un angajator

sau pe cont propriu a pensionarului, în-

totdeauna când s-a ajuns la pensionarea

pentru vârsta stabilită de lege (fără boni-

fi caţii sau anticipaciones de edad) și pro-

centul aplicabil la respectiva bază regula-

toare pentru stabilirea cuantumului pen-

siei ajunge la 100%. Ca regulă generală,

suma pensiei va fi echivalentă cu 50% din

valoarea pensiei.

În orice caz, pensionarul va trebui să

comunice organismului administrativ că

a început un serviciu.

Dacă unui pensionar i se oferă un serviciu cu o parte din normă, câte ore poate lucra pentru a putea că primeas-că în continuare pensia?

În cazul în care încheie un contract de

muncă cu o parte din nor-

mă (a tiempo parcial), în

cadrul limitelor de reduce-

re stabilite de lege în ceea

ce privește jubilación fl exi-ble, i se va micșora pensia

în proporţie inversă cu re-

ducerea aplicabilă normei

de muncă. Realizarea de

norme mai mari de 50%

sau mai mici de 25% impli-

că suspendarea pensiei.

În anumite cazuri, începând cu data de

17 martie 2013, este posibilă îmbinarea

pensiei (odată redusă la 50% suma sa)

cu un serviciu cu normă întreagă sau a tiempo parcial, fără limitarea normei de

muncă.

Mai multe informaţii se găsesc pe pagi-

na web a sistemului de Securitate Socială

(http://www.seg-social.es/) – Inicio » FAQ

» Pensionistas y Pensiones Nacionales »

Jubilación » Incompatibilidades – Com-

patibilidades

INFORMAŢII UTILE14.11 - 20.11.2013 5

Cum se pierde și cum se recuperează naţionalitatea spaniolă?

Formularele consulare

se pot descărca de pe

pagina web MAEMinisterul Afacerilor Externe (MAE) pune la dispoziţia persoanelor

interesate principalele formulare utilizate în activitatea consulară, care

pot fi imprimate și prezentate misiunilor diplomatice și ofi ciilor consula-

re completate, în vederea reducerii termenului de așteptare.

În cazul în care formularele selecţionate nu corespund serviciului so-

licitat, veţi putea obţine de la misiunile diplomatice și ofi ciile consulare

formularele corespunzătoare.

În cazul formularelor cu 2 pagini, este necesar ca acestea să fi e impri-

mate faţă/verso.

Pagina web a MAE este www.mae.ro. (Se poate accesa și prin interme-

diul paginii Ambasadei României la Madrid).

În numărul 376 am publicat infor-

maţiile despre cum se obţine naţiona-

litatea spaniolă. Vă prezentăm cazurile

în care aceasta se pierde și modalităţi-

le de a o recupera.

Spaniolii își pierd naţionalitatea

când:

- Au ieșit de sub tutela părinteas-

că (emancipados), au reședinţa în

străinătate și obţin voluntar altă na-

ţionalitate. Pot evita această pierdere

dacă în termen de trei ani își declară

dorinţa de a-și păstra naţionalitatea.

Obţinerea naţionalităţii unei ţări din

America Latină, din Andora, Filipine,

Guineea Ecuatorial sau Portugalia nu

este sufi cientă pentru a produce din

această cauză pierderea naţionalităţii

spaniole.

- Au ieșit de sub tutela părintească,

au reședinţa în străinătate și timp de

trei ani utilizează exclusiv naţionalita-

tea atribuită înainte de ieșirea de sub

tutelă. Pot evita această pierdere dacă

în termen de trei ani își declară dorinţa

de a-și păstra

naţionalitatea. Obţinerea naţionali-

tăţii unei ţări din America Latină, din

Andora, Filipine, Guineea Ecuatorial

sau Portugalia nu este sufi cientă pen-

tru a produce din această cauză pier-

derea naţionalităţii spaniole.

- Spaniolii care au ieșit de sub tutela

părintească și au altă naţionalitate, au

reședinţa în mod obișnuit în străinăta-

te și renunţă în mod voluntar la ea.

- În cazul spaniolilor care s-au năs-

cut în străinătate și sunt spanioli pen-

tru că s-au născut din tată sau mamă

spaniol/ă tot născut/ă în străi-

nătate, își vor pierde naţionali-

tatea spaniolă dacă în termen

de trei ani de la ieșirea de sub

tutelă sau de la atingerea vâr-

stei majoratului nu își declară

voinţa de a-și păstra naţionali-

tatea spaniolă.

Spaniolii care nu sunt de ori-

gine (de exemplu, cei care au

obţinut naţionalitatea spanio-

lă prin rezidenţă) își vor pierde

naţionalitatea spaniolă dacă:

- După ce au obţinut naţi-

onalitatea spaniolă utilizează în ter-

men de trei ani naţionalitatea la care

au renunţat când au obţinut-o pe cea

spaniolă.

- Când intră în mod voluntar în ser-

viciul armatei sau exercită o funcţie

politică într-un stat străin contra inter-

zicerii clare a guvernului.

- Când o sentinţă declară că per-

soana interesată a comis un fals sau o

fraudă pentru obţinerea naţionalităţii

spaniole.

Unde se poate declara păstrarea

naţionalităţii spaniole: Consulatele

spaniole în străinătate au funcţiile Re-

gistrului Civil.

Cum se recuperează naţionalitatea spaniolă? Odată pierdută naţionalitatea spa-

niolă, există posibilitatea de a o recu-

pera; în acest scop, va fi necesar să se

îndeplinească următoarele cerinţe:

- Persoana interesată trebuie să

aibă reședinţa în mod legal în Spania.

Totuși, această cerinţă nu se va aplica

emigranţilor, nici copiilor imigranţilor.

De asemenea, va putea fi scutită de

această cerinţă de Ministerul spaniol

al Justiţiei, când coincid circumstanţe

excepţionale (de exemplu: persoane

care au realizat activităţi benefi ce în

favoarea intereselor sau a unor asoci-

aţii spaniole – Orden del Ministerio de

Justicia de 11 de Julio de 1991. BOE de

24 Julio de 1991).

- Persoana interesată va trebui să își

declare în faţa responsabilului Regis-

trului Civil voinţa de a recupera naţio-

nalitatea spaniolă.

- Recuperarea naţionalităţii va tre-

bui să fi e înscrisă în Registrul Civil.

Va fi necesară abilitarea anterioară

a Guvernului pentru recuperarea na-

ţionalităţii spaniole când au pierdut-o

spanioli care nu au fost de origine și

pierderea s-a produs din una din ur-

mătoarele cauze:

- Cei care într-o perioadă de trei ani

utilizează exclusiv naţionalitatea la

care au declarat că renunţă la obţine-

rea naţionalităţii spaniole.

- Cei care intră în mod voluntar în

serviciul armatei sau exercită o funcţie

politică într-un alt stat neţinând cont

de interzicerea clară a Guvernului.

- Când sentinţa fi rmă declară că per-

soana interesată a comis un fals sau o

fraudă pentru obţinerea naţionalităţii

spaniole.

Prezentarea solicitării trebuie să se

facă la Registrul Civil din localitatea de

domiciliu. Consulatele spaniole în stră-

inătate au funcţiile Registrului Civil.

Cererea pentru recuperarea cetăţe-

niei spaniole se poate obţine de la Re-

gistrul Civil din localitatea de domici-

liu a persoanei interesate sau de la un

consulat al Spaniei în străinătate.

Mai multe informaţii pe această

temă se pot obţine accesând pagina

web a Ministerului spaniol al Justiţiei

– http://www.mjusticia.gob.es.

Anexa 8 Operator de date cu caracter personal notificat sub num�rul 5287

LOC PENTRU

FOTOGRAFIE

PROCUR� SPECIAL�

Subsemnatul(a)___________________________________________________,

cet��ean (�) român (�), n�scut (�) la data de ______________________, în localitatea ______________________________________ fiul(fiica)lui ___________________________ �i al(a)__________________________________, cu domiciliul în____________________________________________________________ aflat temporar în ________________________________________________, identificat(�) cu pa�aport nr. _________________________ în care este înscris C.N.P. _______________________________________ cu în�l�imea de ________________, ochi __________________, semne particulare ____________________________, împuternicesc pe _____________________________________________________ n�scut(�) la data de_________________________________________în localitatea _______________________________________, identificat(�) cu pa�aport/C.I. nr.__________ CNP __________________________________ cu domiciliul în__________________________ ___________________________________, s�m� reprezinte în fa�a autorit��ilor române competente în leg�tur� cu depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate �i/sau ridicarea actului de identitate ca urmare a1 : _________________________________________________

Pentru aducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatarul meu va semna în numele meu �i pentru mine oriunde va fi necesar, semn�tura sa fiindu-mi opozabil�. Redactat� �i autentificat� ast�zi _____________la Ambasada /Consulatul General a (al) României la __________________________________ Sunt de acord cu prelucrarea datelor prezentate în conformitate cu Legea 677/2001.

Semn�tura___________________

Urmeaz� încheierea de autentificare pe verso.

1se men�ioneaz� motivul sau motivele pentru care se solicit� eliberarea unui nou act de identitate conform prevederilor art.18 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005, respectiv: la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmeaz� a fi preschimbat; dac� s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenumele p�rin�ilor, data ori locul na�terii; în cazul schimb�rii domiciliului; în cazul schimb�rii denumirii sau a rangului localit��ilor �i str�zilor, al renumerot�rii imobilelor sau rearond�rii acestora, al înfiin��rii localit��ilor sau str�zilor; în cazul atribuirii unui nou C.N.P.; în cazul deterior�rii actului de identitate; în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate; la expirarea sau revocarea interdic�iei titularului de a se afla în anumite localit��i; când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului; în cazul schimb�rii sexului; în cazul anul�rii; pentru preschimbarea buletinelor de identitate.

6 ÎN SPANIA 14.11 - 20.11.2013

Șomajul continuă să fi e cea mai

mare preocupare a spaniolilor (77,4%),

fi ind urmat de problemele de natură

economică (32,7%). După zece luni

ca a doua problemă, corupţia a trecut

pe locul trei (31,3%), conform baro-

metrului din octombrie al Centrului

de Investigaţii Sociologice (CIS). Son-

dajul de opinie, realizat în perioada

1-9 octombrie și prezentat miercurea

trecută, arată că șomajul este cea mai

mare preocupare pentru 77,4% din-

tre persoane, un procent similar faţă

de 77,3% înregistrat acum o lună; că

problemele economice sunt a doua

(32,7% faţă de 32% luna anterioară) și

că pe locul trei cetăţenii pun preocu-

parea faţă de corupţie și fraudă (31,3%

faţă de 37%). Urcă alte 2,2 puncte nu-

mărul spaniolilor care consideră că

plătesc multe impozite.

De când în februarie corupţia și

frauda au mutat de pe locul doi pro-

blemele economice – cu apariţia, între

altele, a „cazului Bárcenas” – această

preocupare a spaniolilor a ajuns la

maximumul său în martie (44,5) și la

minimum în mai (30,7%). Sondajul

de opinie al CIS refl ectă și că nouă din

zece spanioli (87%) cred că impozitele

nu se plătesc pe drept în Spania, pen-

tru că nu se ţine cont de norma „să plă-

tească mai mult cei care au mai mult”.

Deși scade cu o zecime faţă de anul

trecut procentul celor care consideră

injust sistemul de impozitare, crește

numărul celor care consideră că în

Spania este multă sau destul de multă

fraudă fi scală (94,8% dintre cei între-

baţi; cu 2,6 puncte mai mult decât în

2012). Conform studiului cu privire la

opinia publică și politica fi scală pen-

tru 2013, urcă alte 2,2 puncte numă-

rul spaniolilor ce consideră că plătesc

multe impozite. De asemenea, crește

și numărul celor care cred că statul le

dă mai puţin din ce plătesc sub formă

de impozite și cotizaţii (66,6%; cu 2,2

puncte mai mult decât anul trecut).

Șomajul continuă să fi e cea mai mare preocupare

Aproape 3.000 de legi contra unităţii pieţei Legea Unităţii Pieţei, încă în dezba-

tere parlamentară, mai are de trecut

o lungă serie de obstacole pentru a-și

atinge obiectivul – să facă din Spania

o piaţă fără frontiere interioare și fără

17 cadre legale diferite. Guvernul a

detectat 2.700 de norme la nivel de

stat și de provincii autonome ce im-

plică bariere pentru a se ajunge la

această unitate a pieţei.

Consiliul de Miniștri a aprobat vi-

nerea trecută calendarul pentru

punerea în practică a Planului de

Raţionalizare Normativă ce va însoţi

Proiectul de Lege de Garanţie a Uni-

tăţii Pieţei, aprobat în iulie și care se

afl ă în prezent la Senat. După o primă

evaluare, au fost identifi cate 6.500 de

norme cu impact în mediul de afaceri

din Spania. Dintre acestea au fost

găsite 2.700 de norme ce afectează

„potenţial” unitatea de piaţă punând

obstacole liberului acces și exercitării

de activităţi economice, după cum a

explicat ministrul economiei, Luis de

Guindos. 30% sunt norme la nivel de

stat (810), în timp ce 70% sunt la nivel

de comunitate autonomă (1.890).

Un grup interministerial va revizui

această normativă pentru o posibi-

lă modifi care sau derogare (în cazul

legilor naţionale) în primul trimestru

al anului viitor, ori revizuirea lor în

conferinţe sectoriale, dacă este vor-

ba de normative la nivel de regiuni.

Este vorba de un proces de „curăţare

birocratică”, după cum l-a defi nit Gu-

vernul Rajoy. Pe sectoare, 27% dintre

norme sunt relaţionate cu Agricultu-

ra, Alimentaţia și Mediul Înconjură-

tor; 21%, cu Ministerul Dezvoltării (în

special, locuinţele); 20%, cu Ministe-

rul Industriei, Energiei și Turismului,

iar 14%, cu Sănătatea.

Reduceri tot anul

pentru șomeri Un economist neoliberal ar rămâne perplex dacă ar trece prin districtul Hor-

taleza, situat în nord-estul capitalei. Zeci de magazine nu se mai luptă între ele

pentru clienţi. Concurenţa este acum pentru a fi cel mai solidar.

De exemplu, pe Carretera de Canillas un coafor aplică o reducere de 28% la

tuns. Preţul unui robinet a scăzut cu 35% la un magazin de produse sanitare

din cartier. La o școală de yoga din zona veche reducerea ajunge până la 50%.

Magazinele nu vor să se închidă și să scape de marfă, nici nu suntem în peri-

oada reducerilor: ofertele sunt permanente și se adresează segmentului de

populaţie cel mai afectat de criză: șomerii.

În Hortaleza aproape 60 de localuri comerciale au devenit tiendas amigas,

nume dat acestei originale iniţiative de către membri ai 15 M cu un dublu

obiectiv: să îi ajute pe șomeri să se descurce până la sfârșitul lunii și să reacti-

veze comerţul de cartier într-o zonă unde sunt cele mai mari centre comerci-

ale din Madrid.

Acordul este foarte simplu. Patronul oferă o reducere fi ecărei persoane care

prezintă cardul de șomer.

Un post de radio și un ziar din cartier anunţă gratuit punctele „solidare”, pe

care cetăţenii le pot recunoaște prin afi șul de identifi care din vitrine. Lista, în

creștere, poate fi consultată pe internet. Se consideră că la începutul anului

viitor vor fi peste 200 de tiendas amigas. De asemenea, se așteaptă ca ideea să

se extindă și în alte zone ale Comunităţii Madrid.

Dispuși să cheltuim mai mult de Crăciun

Spaniolii se arată dispuși să nu mai fi e

atât de reţinuţi în ceea ce privește chel-

tuitul în perioada sărbătorilor de iarnă.

Au declarat că vor să cheltuiască apro-

ximativ 671 de euro per familie, faţă

de 659 de euro care s-au cheltuit anul

trecut într-o familie, conform Studiu-

lui de Consum de Sărbătorile de Iarnă

2013, realizat de agenţia Deloitte în 17

ţări europene și în Africa de Sud. În plus, conform acestui sondaj de opinie,

consumul în căminele spaniole va crește cu 2%. Totuși, 42% dintre utilizatori

declară că vor cumpăra cadouri utile, în timp ce unu din patru afi rmă că va

cumpăra un produs al magazinului (marca blanca), cu reducere și că va face

cadouri unui număr mai mic de persoane.

Jumătate dintre cei întrebaţi asigură că vor cumpăra cadouri în funcţie de

preţ. Se reduce, faţă de anul anterior, procentul celor care cumpără cadouri la

mâna a doua, însă și numărul celor care merg în magazine de lux.

Deși banii reprezintă cadoul cel mai dorit, când vine vorba de cumpărături,

majoritatea optează pentru îmbrăcăminte, cărţi și parfumuri. Între cei tineri

tehnologia continuă să fi e la putere.

În ceea ce privește datele mersului la cumpărături, 60% dintre consumatori

vor cumpăra cadourile înainte de 15 decembrie și doar 7% vor aștepta redu-

cerile din ianuarie. În ceea ce privește economiile, consumatorii spanioli vor

renunţa la cheltuielile extraordinare și de ocio, considerându-le obligatorii pe

cele pentru alimente, electricitate, sănătate și educație.

Între cei care vor cheltui mai mult, 40% asigură că o vor face pentru a se

bucura de viaţă și ca „să-și scoată criza din cap”, în timp ce dintre persoanele

care afi rmă că vor cheltui mai puţin, 59% spun că acest lucru este cauzat de

scăderea veniturilor.

PUBLICITATE 14.11 - 20.11.2013 7

�������������� ���������������������������������������������������*�

Sigue Money Transfer������������������������������������������ �����������������**

���������������***�

��������

!�"���� ���������������"�����#���������������$��% !��#��������������#�����������&����$�������������$� ��������������������"�������������&�% '�����������������&�%

8 ACTUALITATE 14.11 - 20.11.2013

Spania va ridica toate restricţiile pentru muncitorii români de la 1 ianuarie 2014

Ambasadorul Spaniei, Estanislao de

Grandes Pascual, a discutat on-line,

pe 5 noiembrie, cu cititorii HotNews.

ro despre mediul de afaceri român și

relațiile politice bilaterale. Diploma-

tul a anunțat că Spania va ridica toate

restricțiile pe piața muncii de la 1 ia-

nuarie 2014 și a spus că Mecanismul

de Cooperare și Verifi care (MCV) pe

justiție al Comisiei Europene ar trebui

menținut.

Estanislao de Grandes Pascual a mai

spus că Spania nu face nici o corelație

între aderarea României la Schengen

și rapoartele MCV, con-

siderând că România a

îndeplinit toate cerințele

tehnice pentru aderare.

În ceea ce privește me-

diul de afaceri, ambasa-

dorul spaniol a spus că

România are nevoie de

predictibilitate, și pentru

aceasta „trebuie să existe

un acord între fi rme și autoritățile

române”.

Banca Integratoare a Timpului din Fuenlabrada a organizat

o degustare de produse românești și bulgărești Singura Banca Integratoare a Tim-

pului din Fuenlabrada (BITiF) a orga-

nizat pe 7 noiembrie o degustare de

produse culinare în acest municipiu

din sudul Comunităţii Madrid. Aproa-

pe nu sunt diferenţe între gustul

mâncării românești și cel al produse-

lor bulgărești, a fost constatarea celor

prezenţi, după ce au gustat prepara-

tele: pâine de casă, sarmale, baniţa, cozonac, perișoare, mezeluri etc.

Membrii Băncii Timpului au expli-

cat cum funcţionează sistemul gra-

tuit de cunoștinţe și abilităţi între

persoanele de diferite naţionalităţi

care locuiesc în Fuenlabrada. Câteva

zeci de cetăţeni au fost informaţi de

proiectul asociaţiei Danubio, fi nanţat

de Comunitatea Madrid, în care doar

pentru câteva ore din timpul liber se

schimbă diferite servicii (renovări,

îngrijire de copii, predare de limbi

străine etc.).

„Cineva oferă ce știe să facă și pri-

mește ce are nevoie. Utilizatorii se în-

scriu la Banca Integratoare a Timpu-

lui din Fuenlabrada: deschid un cont

de ore și specifi că serviciile și cunoș-

tinţele pe care le oferă și pe cele pe

care doresc să le primească. Serviciile

oferite generează credit celui care le

face și îl costă ore pe receptor. Astfel

se acumulează ore în timp ce se oferă

servicii ce apoi se pot răscumpăra cu

altele primite. Se va obţine o oră re-

alizându-se un serviciu unui alt utili-

zator și se va cheltui o oră la primirea

unui serviciu. Timpul se schimbă cu o

reciprocitate paritară între persoane.

Toate serviciile au aceeași

valoare. O oră întotdeau-

na se schimbă pe o oră,

fără a se ţine cont de tipul

de serviciu ce se oferă. De

exemplu, costă la fel să speli

mașina cuiva, să iei un copil

de la școală sau să predai o

lecţie de informatică”, au ex-

plicat membri ai BITiF.

Principalele activităţi pe

care le oferă membrii Băn-

cii Timpului (persoane de

diferite naţionalităţi, dar

majoritatea spanioli) sunt

reparaţii de calculatoare,

instalări de aplicaţii pe te-

lefoane mobile, realizări de

CV-uri. Majoritatea femeilor

oferă cursuri de bucătărie

spaniolă și lecţii de dansuri.

Asociaţia Danubio poate fi con-

tactată la nu-

mărul de telefon

601 633 450. Mai

multe informaţii

despre proiectul

Banca Integratoa-

re a Timpului din

Fuenlabrada se

pot afl a accesând

www.bitifuenla-

brada.es.

Coaforul românesc Las Amigas împlinește un an

„Calitatea serviciilor, preţul accesibil, faptul că ieși

de la salonul nostru de înfrumuseţare mai încreză-

tor în tine au făcut ca numărul clienţilor să crească

și să fi e stabil. De la noi clientele pleacă mai fru-

moase și pe dinăuntru, și pe dinafară. Se întorc atât

pentru serviciul primit, dar și pentru că ne simt

aproape”, ne-au spus Ionela Ghiban și Petronela

Pavel, cele două asociate de la coaforul românesc

Las Amigas, situat în Parla, într-o zonă aproape de

gară (C/ Jerusalen, 19).

Pe 16 noiembrie se împlinește un an de la înfi in-

ţarea coaforului. Pentru a marca sărbătoarea, toţi

clienţii care vin la salon în perioada 12-16 noiem-

brie primesc „o mică atenţie”. De asemenea, sunt

așteptaţi sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 20, la un

cocktail.

„O prietenă mi-a recomandat coaforul Las Amigas. Am venit și sunt foarte

încântată de serviciile oferite și de amabilitatea cu care sunt tratată. Am în-

credere în fete și le voi recomanda și eu mai departe”, a spus o clientă, Victoria

Cristea, din Parla.

„Nu este nevoie să explici prea mult ce îţi dorești. Cele două coafeze își

dau seama rapid ce vrei. Sunt foarte mulţumită că avem un coafor româ-

nesc”, a zis și Virginia Moraru, din Alcorcón, una dintre clientele ce vin din

alte municipii la salonul Las Amigas.

La acest coafor se oferă următoarele servicii: tuns, vopsit, șuviţe, per-

manent, tratament împotriva căderii părului, machiaj, manichiură, epilat

sprâncene.

Conferinţă internaţională

PSD-PSOE PSD Spania, în colaborare cu PSOE, organizează la sediul din Madrid (Plaza

Callao, 4) Conferința internațională PSD-PSOE unde, pentru prima dată se re-

unesc la aceeași masă de consultări socialiștii români și spanioli pentru dez-

baterea unor puncte din proiectele politice ale PSD Spania care au nevoie de

sprijinul și participarea directă a socialiștilor spanioli și de asimilarea acestora

de către conducerea PSD Diaspora.

Programată pentru data de 16 noiembrie, de la ora 11.00, reuniunea va fi

prezidată de președintele PSD Diaspora, Claudiu Ciprian Tănăsescu, europar-

lamentar român; secretarul general al socialiștilor madrileni, Tomas Gómez, și

președintele PSD Spania, Marius Vili Sârbu. Un invitat special va fi fostul eu-

roparlamentar britanic Tom Morgan, specialist

în materie de alegeri europarlamentare.

Temele principale ce urmează să fi e dezbătu-

te sunt dubla cetățenie româno-spaniolă,

alegerile europarlamentare din mai 2014,

alegerile municipale spaniole din mai 2015.

Vor fi prezentaţi candidați români pe listele

electorale ale PSOE în 2015.

„Persoanele care sunt interesate să parti-

cipe la dezbateri, indiferent că sunt sau un

simpatizanți PSD pot confi rma participarea la

adresa de e-mail spaniapsd@gmail.com”, au

informat organizatorii, într-un comunicat de

presă.

9SONDAJ DE OPINIE 14.11 - 20.11.2013

„Ne descurcăm. N-avem încotro” Ca de atâtea ori, i-am întrebat din nou pe compatrioţii noștri cum le merge.

Ne-am bucurat să afl ăm că, deși au greutăţi, se descurcă, rezistă. „Chiar dacă de pe 1 ianuarie 2014 se va

ridica moratoriul pe piaţa muncii pentru

români, în toate statele UE, n-o să fi e mai

mult de muncă”, consideră Marin Podea. „Acum patronul spune că ar vrea să te an-

gajeze, dar ești afectat de moratoriu… Dar

mai găsești un loc unde să te mai ia și fără

contract… Însă când se va ridica morato-

riul și angajatorul nu va mai trebui să facă

formalităţi speciale ca să-ţi facă contract,

va spune că trebuie să ai cursuri de califi -

care… O să caute alt motiv să nu te anga-

jeze… Dar știi meserie… Și-atunci o să-ţi

spună: «Hai, că te iau și fără contract…» Și

te plătește un pic mai puţin…”.

Originar din Roșiorii de Vede, de trei ani

vine să lucreze iarna în Madrid, pentru că

în restul anului are grijă de casă și grădi-

nă. „Soţia este aici. Găsesc de muncă, fără

acte. Că nu este permanent, asta-i altă

treabă! Zece zile pe lună tot le lucrez…E

mai bine decât în România. Criza e mai

ușor de suportat aici”.

Constantin Victor Miron primește subsidiul de 426 de euro. „Am muncit în

aeroport un an de zile, cu contract, ca me-

canic de întreţinere la mașini frigorifi ce,

de curăţenie…

Am fost apreciat de tot colectivul cu

care am muncit. Șefa mi-a zis că mă va

chema înapoi”, spune. Pentru că este

apreciat pentru ceea ce face, nu îi este

teamă că atunci când se va ridica morato-

riul îi va lua cineva locul de muncă.

Fiind cu familia aici, zice că „ne descur-

căm. N-avem încotro”. Ba chiar a putut să

îi sprijine pe unii ce sunt în situaţii difi cile.

„Am ajutat mulţi români, ba chiar și spani-

oli și alţi străini afl aţi în situaţii grele. Cu un

ban, cu o vorbă bună… Am ţinut șase luni

de zile un georgian la noi în casă, după ce

la o lună de când a venit la noi a rămas

fără muncă”.

Fost președinte al unei asociaţii de romi

din Buzău, în perioada 2000-2005, zice că

a ajutat mulţi romi din Madrid. „Dar când îi

văd pe unii că distrug, fac probleme, că nu

sunt în regulamentul de a fi om, de a te in-

tegra… Nu-mi plac furturile, nu-mi place

ca femeile să se ducă la prostii…”, atrage

atenţia. „Însă cunosc și multe familii de

romi care lucrează, s-au integrat aici. Este

adevărat că muncesc când au, că suferă

spaniolii, darămite noi, străinii…”, adaugă.

Laura spune că rezistă datorită copiilor,

„ei îmi încarcă «bateriile». Muncesc de di-

mineaţa până seara și când ajung acasă,

ei îmi dau energie, că-i văd că-s sănătoși

și cuminţi. Reușesc să rezist, dar cu multă

muncă”.

Lucrează în serviciul domestic, de luni

până vineri, de dimineaţă până seara. „Am

lucrat și sâmbăta, opt ore, mă trezeam la

cinci și jumătate, ca să merg în Majada-

honda. Dar după 12 ani, din cauza crizei,

m-au lăsat”, adaugă.

Soţul ei este în șomaj de trei ani. „Ia

subsidiul de 426 de euro. Avem o locu-

inţă cumpărată, de la zi la zi este

tot mai greu. Dar ne descurcăm”,

spune.

Se gândește să rămână aici:

„Îmi place foarte mult în Spania.

Din prima zi de când am venit…

Și avem 13 ani de zile. Aici s-a

născut al doilea copil… Am zis

că venim în Madrid să ne cumpă-

răm o casă în Turda și, în fi nal, am

cumpărat-o aici”.

Laura a terminat Facultatea de

Agronomie, a lucrat la un institut

de cercetare. Soţul ei are Faculta-

tea de Zootehnie, a fost profesor

la un liceu agricol. În ciuda stu-

diilor din ţară, a cursurilor făcute aici și a

experienţei în muncă, Laura crede că „în

prezent este greu să-ţi găsești singur de

muncă. Dacă nu ai pe cineva care să te

ajute e difi cil”.

Îl încurajează pe soţul ei spunându-i că,

„dacă suntem sănătoși, am eu de lucru,

mergem mai departe”. „El mă ajută mult,

că îl duce pe băieţel la școală, îl ia, de-aia

pot eu să lucrez mai mult în cursul săptă-

mânii”, adaugă.

Și Marcela Albu vrea să mai rămână

în Madrid: „De șapte ani lucrez opt ore pe

săptămână la curăţenie într-o casă și într-o

academia, dar, oricum, e mai bine decât în

ţară. De patru ani am un prieten peruan,

lucrează într-un restaurant. Mă sprijină,

fetiţa mea se înţelege bine cu el. De patru

ani suntem împreună și este perfect. Reu-

șim să avem o viaţă decentă, chiar dacă se

poate și mai bine”.

Și-a căutat de lucru în calitate de croito-

reasă, „dar orarul este lung și nu pot, pen-

tru că trebuie să am grijă de fetiţă după ce

iese de la școală”.

Este dezamăgită că i s-a cerut mită

când a fost în ţară în vacanţă și a trebuit să

meargă cu fi ica ei la Urgenţe la spitalul din

Fălticeni. „Pentru că fetiţa a făcut bronșită,

m-am dus cu ea la Urgenţe, la 12 noaptea.

Până n-am dat bani, nu au tratat-o. Mi-au

spus că au tratament doar pentru copiii

internaţi… Până n-am scos banul, nu i-au

făcut nimic”.

Consideră că, deoarece fetiţa sa s-a

născut înainte de termen, acum este

bine doar datorită sistemului sanitar din

Madrid. „Fetiţa s-a născut prematur. Aici

a fost operată la inimă, au tratat-o foarte

bine. Acum este foarte bine datorită me-

dicilor de aici. În Madrid s-a născut, aici a

fost operată… Pe când în ţară... Nu ar fi

rezistat…”

N.O. lucrează de opt ani de zile pen-

tru aceeași familie: „Am grijă de doi copii

de când s-au născut și-i duc înainte! I-am

învăţat și un pic românește… Sunt bine”.

Nu a avut probleme nici când persoanele

care lucrează în case au trecut în Regimul

General al sistemului de Securitate Soci-

ală. „Nu am avut nici o problemă cu con-

tractul de muncă, de la început. De când

am venit în Spania, în 2005, mi-au făcut

ofertă de muncă. Cu ei lucrez de pe 11

noiembrie 2005”.

Și soţul ei a avut noroc, lucrează de opt

ani de zile la aceeași fi rmă de construcţii.

„Acum lucrează în Bilbao, se duce unde au

de lucru. A lucrat în Algeria patru luni, în

Portugalia. Face de toate”, spune.

Nu vrea să se mai întoarcă în ţară. „Mă

duc în vacanţe, că și fi ica mea este aici,

am o nepoţică, și atunci, la ce să mă duc

în ţară? Am fost în vară, dar am stat numai

patru zile, am mers la o nuntă și

am văzut-o pe mama, că numai

pe ea o mai am în ţară. Anul

trecut tot câteva zile am fost cu

soţul meu. Am închiriat

o mașină, ne-am dus să

vedem pe cine ne-a fost

dor, și-am venit înapoi”.

De ce stă doar atât

de puţin timp în Româ-

nia? „M-am dezobișnuit.

Totuși, îmi place și-mi

vine să plâng când văd

că am lăsat tot acolo,

munca de douăzeci și

ceva de ani… Am cum-

părat teren, în Luduș.

A rămas totul acolo, și

noi suntem aici. Mi-e

dor, normal. Mi-e dor

și de pietre… Dar ce să

facem? Ai casă, dar unde lucrezi?

Cine ne mai angajează la vârsta

noastră? Cum anii lucraţi aici se-

adună la vechime… Mă gândesc

să stăm aici până la pensie, dar

să vedem ce spun copiii. În ziua de azi

nu poţi ști. Poate peste doi-trei ani, zece,

poate va fi mai bine în ţară, și atunci copiii

se duc acolo. Ne ducem și noi după ei…

Totul depinde de copii”.

Criza a afectat-o? „Pentru români criza

a început în ţară. Noi am prins tot: comu-

nismul, perioada de după Revoluţie… În

România când n-a fost criză? De multe ori

zic către spanioli: ce criză-i asta? Când ai

bani să-ţi cumperi de mâncare? Du-te-n

România că nu ai nici pentru mâncare…

Cât am stat în ţară am fost în vacanţă o

singură dată în 24 de ani de căsnicie. Că

n-am putut. Tot am avut câte ceva de fă-

cut. De când sunt aici mă duc în fi ecare an

în vacanţă”.

A încurajat-o pe fi ica ei să facă studii

aici. Și ea a făcut, de auxiliar de enferme-ria, la 46 de ani. „Am lucrat șase luni de

noapte în spitalul din Sainz de Baranda.

Mi-am schimbat de tot mentalitatea de

când sunt aici, în bine. Văd viaţa altfel, că

merită să trăiești clipa. Viaţa de-aici te face

mai optimist”.

Deoarece, pe lângă stradă, și la sediul

FEDROM se poate simţi pulsul comunităţii

de români, l-am întrebat pe Gelu Vlașin,

vicepreședinte FEDROM, care este opinia

sa despre situaţia compatrioţilor din Spa-

nia. „Românii vin și cer sprijinul. Situaţia

e delicată pentru foarte mulţi. Se simte

clar diferenţa dintre solicitările pe care le

avem acum și cele pe care le aveam acum

patru-cinci ani. Avem avantajul că reţelele

sociale pot suplimenta la un moment dat

lipsa noastră de personal pentru a întâm-

pina toate solicitările pe care le avem. Așa

că reușim să-i sprijinim pe oameni și prin

intermediul Facebook, al paginii web a fe-

deraţiei, al blogului pe care-l avem. Avem

pe Facebook grupul Oferte și anunţuri gra-tuite pentru românii din Spania. Are aproa-

pe 2.400 de membri. Apar oferte trimise

de agenţii sau fi rme interesate. Unii ro-

mâni și-au găsit de lucru prin intermediul

acestui grup”.

Ce sprijin poate oferi FEDROM conce-

tăţenilor? „Din cauza faptului că, odată

cu intrarea ţării noastre în Uniunea Euro-

peană, suntem consideraţi europeni și nu

imigranţi, s-au sistat toate fi nanţările pe

care le acordau spaniolii pentru proiecte-

le de integrare a imigranţilor. De aceea nu

avem nici un ban pentru proiecte sociale.

Majoritatea banilor îi primim pentru că

accesăm direct, alături de alte ONG-uri,

proiecte culturale. Din acest motiv, celor

care vin la noi și sunt în situaţii difi cile le

putem oferi sfaturi, putem să îi informăm

unde ar putea să solicite sprijin social”.

Vicepreședintele FEDROM a vorbit de

necesitatea legiferării situaţiei românilor

din străinătate, pe baza unui statut al ro-

mânului de pretutindeni, „așa cum există

un statut al spaniolului de pretutindeni, al

israelianului de pretutindeni”. „Este nevoie

de o lege care să reglementeze care sunt

drepturile românilor din afara graniţelor

și sprijinul pe care li-l poate acorda statul

român. Se pare că ideea aceasta este în

discuţie”.

Ana-Maria Cornilă

10 ÎN ROMÂNIA 14.11 - 20.11.2013

Proiectul Guvernului pentru exploatarea de la Roșia Montană, respinsComisia parlamentară specială a res-

pins, luni, cu 17 voturi „pentru” și două

abţineri, proiectul Guvernului pentru

exploatarea minieră de la Roșia Monta-

nă. Membrii Comisiei s-au reunit, luni,

în ședinţă pentru a decide prin vot în

legătură cu proiectul Guvernului.

În urma votului, proiectul a primit

raport de respingere.

Raportul conţine inclusiv amenda-

mentele adoptate în timpul dezbate-

rilor.

Comisia specială Roșia Montană afi r-

mă, în raportul la proiectul Guvernului,

că este nevoie de un cadru legislativ cât

mai larg, că recomandă desecretizarea

licenţei și a documentelor clasifi cate și

că atrage atenţia asupra unor posibile

încălcări ale legislaţiei în vigoare pe

parcursul exploatării.

„Comisia atrage atenţia asupra unor

posibile încălcări ale legislaţiei în vi-

goare pe parcursul derulării proiectului

de exploatare minieră de la Roșia Mon-

tană. De aceea, Comisia va înainta pre-

zentul raport autorităţilor competente

cu scopul asigurării legalităţii integrale

a proiectului Roșia Montană și investi-

gării, acolo unde este cazul, a faptelor

presupus ilegale”, se arată în concluziile

raportului.

Comisia consideră, potrivit raportu-

lui, că Proiectul de lege nu acoperă în

mod satisfăcător toate cerinţele com-

plexe privind cadrul desfășurării activi-

tăţii de exploatare a resurselor minerale

în România și, în consecinţă, a propus

respingerea acestuia.

Având în vedere carenţele legislaţiei

actuale, care nu ţine cont de specifi cul

unor proiecte de anvergura proiectului

minier în discuţie, Comisia recomandă

completarea cadrului legislativ cu mă-

suri care să stimuleze implementarea

unor proiecte miniere de asemenea

amploare.

Comisia consideră necesară stabili-

rea unor condiţii de parteneriat corect

între acţionarul majoritar și compania

de stat românească, cu respectarea

normelor comunitare obligatorii și a

principiilor dezvoltării durabile a zone-

lor în care va fi realizat proiectul.

Comisia apreciază modifi cările con-

diţiilor Acordului iniţial (licenţa) propu-

se de Guvernul României, considerând

că acestea reprezintă o îmbunătăţire

reală faţă de licenţa în vigoare și pot

aduce benefi cii economice pentru sta-

tul român.

Comisia propune, prin raport, „o se-

rie de acţiuni pentru stabilirea unui ca-

dru legislativ coerent, care să sprijine

poziţia de negociere a statului român

și în alte proiecte de asemenea anver-

gură”.

„Comisia consideră că este nevoie

de un cadru legislativ cât mai larg care

să fi e supus dezbaterii parlamentare,

referitor la proiectele miniere auro-

argentifere, care să permită dezvol-

tarea industriei miniere în România

și atragerea de investitori. Comisia

recomandă desecretizarea licenţei și

a documentelor clasifi cate aferente

prezentului proiect minier (mai puţin

a hărţilor și a documentelor referitoare

la zăcământ)”, se mai arată în raport.

În calitate de director general al IGR,

Ștefan Marincea a fost audiat, pe 8

octombrie, la Comisia specială pentru

proiectul de la Roșia Montană din Par-

lament, el criticând proiectul de

exploatare minieră, spunând că

este „de nota cinci” și că ar trebui

modifi cat substanţial și adaptat la

practicile europene.

Marincea a fost întrebat de

către președintele Comisiei Ro-

șia Montană, Darius Vâlcov, des-

pre faptul că Institutul Geologic

Român a dat un aviz favorabil

pentru acest proiect atunci când

institutul era condus de un alt director

general.

„E un fals grosolan, e o situaţie pena-

lă din partea fostului director general.

Parchetul s-a autosesizat”, a precizat

Marincea.

„Susţin cu argumente știinţifi ce că

modul de prezentare a analizelor de

către companie este viciat. Nu este un

organism al statului român care să ve-

rifi ce aceste analize. (...) S-a vorbit de

absenţa faliilor, un predecesor al meu

care a semnat că nu există falie. În trei

hărţi ale companiei sunt burdușite de

falii. Am freatic și falii, nu pot să pun

deșeuri periculoase”, a mai declarat

Marincea la comisie.

Totodată, el a spus că proiectul „nu

este în avantajul statului român”, pre-

supunând costuri uriașe după exploa-

tare.

Ștefan Marincea a declarat, ulterior,

că a fost informat „prin două ordine, cu

semnături diferite” că a fost demis din

funcţia de director general al Institutu-

lui Geologic al României.

Nu vom intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014 România și Bulgaria nu vor intra în

spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014, a

declarat președintele Comisiei Euro-

pene (CE), José Manuel Barroso, luni

seară, pentru postul privat de televizi-

une din Franţa LCI.

„România și Bulgaria nu vor intra în

spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, a

declarat Barroso luni, invitat la Le Club

LCI. „Este un amalgam incredibil între

Schengen, imigraţie, Lampedusa, lu-

crători detașaţi (în străinătate, n.red.).

Este un amalgam care trebuie denun-

ţat, pentru că altfel vom avea un pu-

seu al mișcărilor extremiste care

determină Europa să facă lucruri

periculoase. România și Bulgaria

nu vor intra în Schengen pentru că

există ţări care se opun”, a conchis

președintele CE.

Într-un interviu acordat în sep-

tembrie postului public de radio

din Bulgaria, Barroso afi rma că

România și Bulgaria îndeplinesc crite-

riile de intrare în Schengen și trebuie

să primească o șansă de aderare cât

mai curând. „Bulgaria și România în-

deplinesc criteriile pentru aderarea

la Schengen și cred că va fi corect să

li se acorde o șansă cât mai curând”,

declara el.

România și Bulgaria urmează ca,

după o perioadă de tranziţie de

șapte ani de la aderarea la Uniunea

Europeană (UE), să adere la Spaţiul

Schengen, înăuntrul căruia sunt eli-

minate controalele la frontieră între

state membre.

Aderarea celor două state mem-

Ne găsiţi şi la magazinul românesc de pe C/ Don Pedro de Luna, 10, Zaragoza Mai multe informaţii, la tel.: 637 590 745, 642 237 852, 976 052 465www.almacenrumano.com

bre UE la Spaţiul Schengen a fost

respinsă în septembrie 2011, la soli-

citarea Finlandei și Olandei, care de-

nunţau corupţia și lipsa unor acţiuni

concrete împotriva crimei organizate

la București și, respectiv, Sofi a.

Președintele Traian Băsescu a atras

atenţia, marţi, că președintele Comi-

siei Europene, Jose Manuel Barroso,

nu a spus că România nu va intra în

Schengen în 2014, ci că nu va intra la

1 ianuarie 2014.

„Din punctul meu de vedere, am

obţinut în Consiliul European decizia

ca la Justiţie și afaceri interne (JAI) să

se ia în discuţie subiectul aderării la

Schengen. Această decizie politică

va trebui dusă la îndeplinire de Con-

siliul JAI. Momentul când va fi luat

în discuţie subiectul depinde foarte

mult de raportul MCV. În 2012 a fost

amânată luarea în discuţie ca urmare

a loviturii de stat din vara lui 2012, și

aici poate domnul Ponta și Crin An-

tonescu ar avea ceva să își reproșeze,

nu știu dacă pot sau dacă înţeleg. Ur-

mătoarea discuţie serioasă se poate

face în urma unui raport MCV pozi-

tiv. Barroso nu a spus că România nu

va intra în Schengen în 2014, ci că nu

va intra la 1 ianuarie 2014”, a declarat

Traian Băsescu.

Femeile născute după 1971 vor

munci până la 65 de aniDupă ce acum câteva luni, Guvernul anunța că are în plan să crească vârsta de

pensionare a femeilor, luni, amenințarea s-a concretizat.

Un proiect de modifi care a legii prevede egalizarea vârstei de pensionare. Toate

femeile născute după 1971 trebuie să muncească mai mult pentru a se bucura

de pensie.

Pe site-ul Ministerului Muncii a fost pus în dezbatere proiectul care prevede ca,

în câțiva ani, să fi e egalizată vârsta de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților,

potrivit noului acord cu Fondul Monetar Internaţional și cu Comisia Europeană.

Vârsta de pensionare a femeilor va crește de la 59 de ani la 60 de ani până în

ianuarie 2015. Apoi, până în 2030, va atinge 63 de ani, urmând ca după cinci ani

să ajungă la egalitate cu cea a bărbaților, adică la 65 de ani.

Potrivit proiectului, primele femei care vor ieși din câmpul muncii la această

vârstă sunt cele născute în 1971. În total, aproximativ 195.000.

Guvernul vrea să crească vârsta de pensionare ca să reducă presiunea de pe

fondul de pensii care, în prezent, face faţăcu greu numărului mare de pensionari

– cu 50% mai mulți decât cei care contribuie lunar din salariu.

„Am cuprins în acordul cu FMI și cu celelalte instituții fi nanțatoare internaţiona-

le această clauza de egalizare din motive de sustenabilitate a sistemului de pensii.

Avem un defi cit de circa 2 miliarde de euro”, a spus Iolanda Stăniloiu, purtător de

cuvânt al Ministerului Muncii.

Proiectul va rămâne în dezbatere publică până pe 18 noiembrie.

PIAŢA MUNCII14.11 - 20.11.2013 11

Top 10 fraude cu oferte de lucru Există persoane care vor să scoa-

tă profit din grava criză economică

în care suntem și din nevoia acută

a multora de a-și găsi un serviciu.

Organizaţia de consumatori FACUA

a publicat recent Topul 10 al frau-

delor cu oferte de muncă.

Organizaţia de consumatori a so-

licitat autorităţilor să demareze ac-

ţiuni de control, să aplice sancţiuni

și amenzi pentru gravele și nume-

roasele fraude detectate.

Care sunt fraudele cel mai des

întâlnite?

1. Să plătești pentru a lucra în străinătate

În ultima vreme s-au înmulţit

ofertele de muncă în care se cere

plata unei taxe prealabile pentru a

lucra, chipurile, în străinătate în în-

grijire de persoane.

2. Spam ce solicită bani pentru cheltuieli administrative

Când persoana ce a primit un

anunţ ce a fost catalogat drept

Spam vrea mai multe informaţii

despre o anume ofertă de muncă i

se cere să vireze într-un cont ban-

car o sumă de bani pentru plata

unor presupuse cheltuieli pentru

contract sau trimiterea de material

pentru lucru. După plată, presupu-

sa firmă continuă să ceară bani sau

dispare dacă victima își dă seama

de înșelăciune.

3. Oferte false pentru a capta date personale

Prin intermediul unei alte fraude

relaţionate cu folosirea e-mail-ului

sau prin SMS nu ni se cer bani, ci

datele personale, ce urmează să fie

incluse în listele de spam. Momeala

este o oportunitate de muncă cu

un salariu fix între 1.500 și 2.500 de

euro pe lună.

4. Să câștigi bani completând chestionare

Prin acest tip de fraudă ţi se spu-

ne că vei primi o anume sumă de

bani lucrând în casă răspunzând la

chestionare. Înșelăciunea constă în

faptul că accesul la aceste chesti-

onare nu este gratuit. Victima tre-

buie să plătească peste 25 de euro

pentru o listă de adrese unde i se

spune că ar urma să găsească baze-

le de date ale unor firme.

5. Oferte de muncă ce te trimit la telefoane cu tarifare supli-mentară

FACUA vorbește de oferte pentru

sezonieri pentru campania de cules

de fructe în care presupusa firmă

ce are nevoie de personal dă un te-

lefon de contact de unde cel care a

sunat este trecut la un număr cu ta-

rifare adiţională.

Sunt telefoane cu

prefixe 803, 806 și

807. Dacă escro-

cul ţine victima la

telefon o jumăta-

te de oră, costul

convorbirii poate

ajunge la 30 de

euro de pe fix și

la 40-48 de euro

de pe telefoane

mobile.

6. Îmbogăţiţi-vă confecţio-nând lucruri în casă

Se cer bani chi-

purile pentru pla-

ta materialului cu

care persoana va

face produsele în

casa sa pentru a

le vinde ulterior

prin intermediul

unei așa-zise firme. În realitate doar

se va cumpăra un material inutil cu

care nu se va câștiga nimic.

7. Locuri de muncă în schimbul unor cursuri

În acest caz, academias oferă un

contract de muncă la terminarea

cursurilor organizate, ca urmare a

unor presupuse acorduri cu anumi-

te firme.

8. Afacerile piramidale O altă înșelăciune clasică. Sunt

afaceri în care presupusul angajat

trebuie să cumpere produse de la

o firmă pentru a le vinde ulterior

angrenând noi lucrători. Este o în-

șelăciune în lanţ, ce poate ajunge

să ruineze multă lume.

9. Oferte de mediere ce în re-alitate ascund cazuri de spălare de bani

Frauda constă în a face persoa-

na să creadă că va câștiga mulţi

bani fiind mediator în tranzacţii

internaţionale: primește transfe-

ruri de bani în contul său bancar,

pe care trebuie să îi vireze într-un

alt cont. În schimb primește un

mic comision. Problema este că

dacă intri în joc, participi la spă-

lare de bani.

10. Un serviciu fără salariu Adesea în ultima vreme se pot

găsi oferte în care ţi se dă de

muncă fără a urma să primești

vreun salariu. Se caută candidaţi

foarte bine calificaţi, dar nu exis-

tă nici un salariu. Acesta este cazul

unei firme denunţate de FACUA,

portalul de muncă Jobomas, unde

se solicită periodista redactor și se

informează: „candidaţii trebuie să

fie capabili să redacteze știri, să

realizeze interviuri și/sau reporta-

je, să caute material grafic cu care

să ilustreze textul și să adapteze

informaţii la presa de pe internet”.

Problema este că atunci când vrei

să știi ce oferă în schimb firma, ci-

tești: „participarea nu va fi recunos-

cută economic, ci prin difuzare”.

Acestea sunt zece fraude des în-

tâlnite, însă nu sunt singurele. Pen-

tru a mobiliza consumatorii, FACUA

a demarat campania Lucha contra las ofertas laborales fraudulentas. În

reţelele sociale campania se difu-

zează cu hashtag-ul #falsoempleo.

Media Markt are nevoie de personal

Multinaţionala Media Markt face an-

gajări pentru magazinele sale din Bilbao,

Madrid, Valencia, Girona și Palma de Mal-

lorca. Lanţul de magazine specializat în

electrocasnice, sunet și informatică are

nevoie de persoane care să așeze marfa

pe rafturi (reponedores), casieri, mozos de almacén și vânzători.

Caută casieri și vânzători pentru ma-

gazinul din Bilbao.

Are nevoie de vânzători de informati-

că pentru punctul din Gandía (Comunidad Valenciana). Multinaţionala are posturi de

muncă libere și în Girona, unde caută vânzători a tiempo parcial, cu experienţă în sector,

și persoane care să așeze marfa pe rafturi, în schimbul de dimineaţă. Sunt locuri de mun-

că și în Madrid, pentru magazinul din centrul comercial Plenilunio, unde este nevoie de

vânzători pentru departamentele de informatică și fotografi e și imagine. Pentru maga-

zinul din Palma de Mallorca se caută un mozo de almacén și un vânzător cunoscător de

limbi străine.

Solicitarea unui post de muncă se face accesând pagina web a Media Markt.

Norauto face angajări în Pamplona și Sevilla

Lanţul de magazine de origine franceză Norauto, dedicat sectorului auto, cu servicii

de atelier și vânzări de echipamente pentru automobile, caută personal pentru noile

sale magazine din Pamplona și Sevilla. Nu este nevoie de studii în domeniu, dar trebuie

să aveţi un profi l comercial și să vă placă sectorul auto.

Norauto caută 30-35 de lucrători pentru magazinul din Pamplona, ce se va deschide

în decembrie, și pentru cel din Sevilla, ce urmează să își deschidă porţile în ianuarie

2014. Concret, compania caută directori, șefi de magazin și de atelier, vânzători și meca-

nici. Se va ţine cont dacă persoanele care doresc să lucreze pentru Norauto sunt atrase

de lumea motoarelor și au profi l comercial. Firma oferă pregătire, de aceea nu cere o ca-

lifi care iniţială. Ofertele de muncă pot fi accesate prin intermediul paginii web Norauto.

Angajările se vor face imediat, cu posibilităţi de continuare și promovare.

Firma lui Piqué caută programatori

și designeri de jocuri video Kerad Games, fi rma de jocuri video fondată în luna iunie de fotbalistul Gerard Piqué

(ca asociat) își va mări numărul de angajaţi, având nevoie de programatori și designeri

de jocuri video. Anunţul a fost făcut chiar de jucătorul clubului de fotbal Barcelona, pe

reţelele sociale. Concret, fi rma unde este asociat fotbalistul, are nevoie de Game Desig-

ner, Q&A, Scrum Masters și programatori. Caută persoane cu talent și creativitate, cărora

să le placă fotbalul și să poată începe lucrul imediat aproape de Barcelona.

Vor lucra la Golden Manager, primul joc video scos pe piaţă de fi rmă.

Mai multe informaţii despre posturile oferite se pot găsi pe pagina web a fi rmei.

Compania petroliferă Total España

va angaja șomeri din Valdemoro Compania petroliferă Total España, cu sediul în Valdemoro, a semnat un acord cu Pri-

măria acestui municipiu madrilen, în urma căruia va angaja de preferinţă șomeri din

această localitate. Se va da prioritate angajării de persoane cu dizabilităţi.

De asemenea, Total España s-a angajat să stimuleze activitatea comercială și de afa-

ceri în localitate, cât și să organizeze evenimente relaţionate cu munca, formarea sau

spiritul întreprinzător.

Compania petroliferă va face angajările prin intermediul SEPE.

12 SPORT 14.11 - 20.11.2013

Selecţionerul Victor Piţurcă a defi -

nitivat, în cursul vinerii trecute, lotul

României în perspectiva celor două

meciuri din barajul de califi care la

turneul fi nal al Cupei Mondiale-2014,

contra Greciei, de la 15 noiembrie

(turul) și 19 noiembrie (returul). Me-

ciul de pe 15 noiembrie va începe la

ora 21.45 (ora României), pe Stadi-

onul Giorgios Karaiskakis din Piure.

Partida de pe 19 noiembrie va fi de

la ora 21.00 (ora României), pe Arena

Naţională din București.

Lotul României este următorul, po-

trivit frf.ro:

Portari: Costel Pantilimon, Bog-

dan Lobonţ (AS Roma), Silviu Lung jr.

(Astra Giurgiu)

Portarul echipei Manchester City,

Costel Pantilimon, a fost chemat la

naţionala României pentru meciurile

din play-off -ul Cupei Mondiale din

2014, după ce stelistul Ciprian Tătă-

rușanu a acuzat unele probleme la

coloana lombară, informează site-ul

ofi cial al FRF.

Fundași: Alexandru Măţel (Astra

Giurgiu), Srgian Luchin (Dinamo), Va-

lerică Găman (Astra Giurgiu), Dorin

Goian (Asteras Tripolis), Florin Gardoș

(Steaua București), Vlad Chiricheș

(Tottenham), Răzvan Raţ (West Ham

United), Iasmin Latovlevici (Steaua),

Fundașul echipei Tottenham Hot-

spur, Vlad Chiricheș, a suferit, dumi-

nică, o fractură de piramidă nazală,

iar selecţionerul naţionalei României,

Victor Piţurcă, a decis să-l înlocuias-

că cu dinamovistul Dragoș Grigore

în lotul pentru meciurile de baraj cu

Grecia, informează FRF.

Mijlocași: Gabriel Torje (Espanol),

Bănel Nicoliţă (FC Nantes), Costin

Lazăr (PAOK Salonic), Alexandru Bo-

urceanu (Steaua), Răzvan Cociș (Ho-

verla Ujgorod), Ovidiu Hoban (Petro-

lul), Alexandru Maxim (VfB Stuttgart),

Cristian Tănase (Steaua)

Atacanţi: Bogdan Stancu (Gen-

clerbirligi), Gheorghe Bucur (Kuban

Krasnodar), Gheorghe Grozav (Terek

Groznîi), Ciprian Marica (Getafe), Cla-

udiu Keșeru (Bastia), Marius Niculae

(Hoverla Ujgorod).

Selecţionerul Victor Piţurcă a de-

clarat, într-o conferinţă de presă, că

în meciul tur cu Grecia din play-off -ul

Cupei Mondiale își dorește ca echipa

naţională să evolueze precum Juven-

tus în partida câștigată, duminică, la

Torino, cu scorul de 3-0, în faţa forma-

ţiei Napoli, în Serie A.

„Aţi văzut meciul lui Juventus cu

Napoli? Juventus, pe tot parcursul

jocului, s-a apărat cu toţi jucătorii în

30 de metri de poarta lor, dar când a

avut mingea a atacat. Asta vreau și eu

de la echipa naţională. Strategia unui

joc nu este să jucăm doar defensiv. În

funcţie de adversar, ambele faze tre-

buie făcute foarte bine. Toţi ne dorim

să marcăm. Ca să ajungem la CM tre-

buie să marcăm”, a spus, luni, Piţurcă.

Victor Piţurcă speră ca echipa naţi-

onală să înscrie în partida tur și a pre-

cizat că jucătorii trebuie să fi e la fel de

concentraţi în ambele meciuri. „Sunt

două jocuri și trebuie să fi u extrem de

România-Grecia: Lotul naţionalei pentru barajul de califi care la CM

atent, amândouă meciurile trebuie

jucate la aceeași intensitate. Îmi do-

resc să marcăm în Grecia, să vedem

dacă vom reuși. Dacă am ajuns aici,

atunci este cel mai important meci

pentru noi.

Nu știu dacă lumea va ieși în stra-

dă, dar cu siguranţă vom face români

fericiţi și ăsta este un motiv pentru

care aș fi fericit dacă reușim califi ca-

rea. Îmi doresc să marcăm în Grecia.

Dacă nu vom marca și 0-0 dacă s-ar

termina jocul nu ar fi o opţiune din

partea noastră”, a completat Piţurcă.

El a menţionat că mijlocașul Cos-

tin Lazăr l-a informat că jucătorii

greci convocaţi de la PAOK Salonic

sunt foarte obosiţi. „Am discutat tot

timpul cu Lazăr, pentru că Goian nu

prea îi cunoaște. Lazăr e zi de zi cu

cinci-șase internaţionali greci, dar nu

a avut multe lucruri să-mi spună. Cert

este că și el și cei de la PAOK sunt în-

tr-o stare avansată de oboseală. Așa

mi-a spus și s-a văzut și în meciul cu

Olympiacos.

Grecii au și experienţa și valoarea

de partea lor. Noi? Cu jocul nostru

suntem mai inventivi”, a subliniat

Piţurcă.

Germanul Ewald Lienen, noul antrenor

al FC Oţelul GalaţiGermanul Ewald Lienen, în vârstă

de 59 de ani, ultima oară la AEK Atena,

va fi noul antrenor al echipei Oţelul

Galaţi, tehnicianul sosind, marţea tre-

cută, în România.

Fostul antrenor al echipei Oţelul,

Dorinel Munteanu, a declarat că Lie-

nen este un antrenor bun. „Îl cunosc

bine pe Lienen, e un an-

trenor bun, care a avut

succes la FC Köln. Am fost

la un pas de a lucra împre-

ună, el a preluat-o pe FC

Köln în 1999, exact după

ce am plecat. Am încrede-

re în el că poate obţine re-

zultate bune. E important

să readucă Oţelul acolo

unde a fost în urmă cu

câteva sezoane. Sunt bu-

curos că vine în Liga I un

antrenor cu mentalitate

sănătoasă din Germania

și cred că se poate adapta

la fotbalul din România”, a

spus Munteanu.

Lienen și-a început ca-

riera de antrenor la echi-

pa secundă a celor de la

MSV Duisburg, după care

a fost promovat principal

la prima formaţie. El a mai antrenat pe

Hansa Rostock, FC Koln, Tenerife, Bo-

russia Monchengladbach, Hannover,

Panionios, TSV 1860 Munchen, Olym-

piakos și Arminia Bielefeld.

Ca fotbalist, el a evoluat pentru Ar-

minia Bielefeld, Borussia Monchen-

gladbach și MSV Duisburg.

Ionel Dănciulescu și-a anunţat retragerea din activitate

Atacantul Ionel Dănciulescu și-a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă,

retragerea din activitatea fotbalistică, el urmând să fi e noul team-manager al

FC Dinamo.

„A venit și acest moment. Era inevitabil să se întâmple. Nu este o decizie ușoa-

ră, dar nici foarte grea. Aveam mai multe variante, dar până la urmă am hotărât

de a mă retrage de la Dinamo. Așa mi-am dorit ca ultimă dorinţă, să joc ultimul

meci la Dinamo. Nu cred că va fi absolut nici o problemă că mă voi retrage.

Există viaţă și după retragere. Voi rămâne în cadrul clubului. Fără sprijinul cole-

gilor și al antrenorilor nu cred că aș fi ajuns unde sunt astăzi. Viitorul meu este

legat de Dinamo. Cred că este momentul cel mai bun de a mă retrage”, a spus

Dănciulescu.

Ionel Dănciulescu a venit îmbrăcat în costum la conferinţa de presă, iar pe

masă se afl au ghetele de joc și tricoul pe care l-a purtat în acest sezon la Dina-

mo.

Pe ecranele din sală a fost prezentat un fi lm cu activitatea lui Ionel Dănciules-

cu la Dinamo.

Ionel Dănciulescu a evoluat în peste 500 de partide în Liga I, el înscriind 214

goluri.

Gigi Becali își scrie biografi a

în închisoare Închis la Penitenciarul de la Poarta Albă, patronul clubului Steaua își umple

timpul liber lucrând la o carte autobiografi că. Lansarea pe piaţă este preconiza-

tă pentru primăvara anului viitor.

La Poarta Albă, latifundiarul din Pipera profi tă de timpul liber pentru a sta sin-

gur în camera de detenție, unde preferă să-și scrie toate gândurile și amintirile

în locul derulării unor activități cu alți deținuți, scrie Naţional.

În privința conținutului, chiar dacă, deocamdată, nimeni nu-l cunoaște, este

de bănuit că familia și ortodoxismul vor ocupa

capitole aparte în carte, însă Becali poate atin-

ge și alte subiecte mult așteptate de public, cum

ar fi relațiile cu diferiți politicieni sau oameni

de afaceri, ori „războaiele” duse în subteranele

fotbalului românesc. Privită exclusiv din acest

unghi, autobiografi a lui Becali produce, deja,

frisoane în unele cercuri, de teama dezvăluirilor

care pot fi făcute.

Nu în ultimul rând, preocuparea pentru scris

îl ajută pe Gigi Becali la completarea dosarului

de eliberare condiționată, o astfel de activitate

contând în ochii magistraților care vor analiza

cererea sa.

Tehnicianul Ionuţ Badea a fost de-

mis după etapa a XII-a a Ligii I din ca-

uza rezultatelor slabe. Interimatul la

meciul din optimile Cupei României

– Timișoreana contra echipei Corona

Brașov, scor 2-1, și de la cel din cam-

pionat cu FC Botoșani, scor 2-1, a fost

asigurat de Constantin Schumacher.

13TIMP LIBER14.11 - 20.11.2013

De ce ni se schimbă preferinţele muzicale odată cu vârsta

Un nou studiu,

care a analizat

modul în care se

schimbă preferin-

ţele muzicale în

decursul vieţii unui

individ, indică fap-

tul că există genuri de muzică asociate cu

momente cheie din viaţa unei persoane.

Cercetarea sugerează că deși, pe măsură

ce înaintăm în vârstă ne implicăm din ce în

ce mai puţin în ascultarea muzicii, aceasta

continuă să fi e un factor important în via-

ţa noastră. Potrivit oamenilor de știinţă se

pare că gustul unui individ în materie de

muzică se schimbă odată cu înaintarea în

vârstă, cu scopul de a-i satisface nevoile

psihologice și sociale.

Una din teoriile create de oamenii de ști-

inţă pe baza studiului sugerează că apelăm

la muzică pentru a ne exprima identitatea

și pentru a ne defi ni, pentru ca apoi să o fo-

losim ca vehicul social prin care le alegem

partenerii. Ulterior, ajungem să folosim

muzica drept expresie a inteligenţei și a

statutului nostru.

Oamenii de știinţă susţin că acest studiu

este primul care documentează modul în

care oamenii se implică în muzică din ado-

lescenţă, până la vârsta mijlocie.

Folosind informaţii prelevate de la mai

bine de un milioane de oameni pe o peri-

oadă de peste zece ani, oamenii de știinţă

au divizat genurile muzicale în cinci cate-

gorii: ușoară, modestă, sofi sticată, intensă,

contemporană. În cele din urmă, specialiș-

tii au creat grafi ce care să indice preferinţe-

le în funcţie de grupa de vârstă.

Cele cinci categorii menţionate anterior

cuprind mai multe genuri muzicale care au

în comun anumite trăsături muzicale și psi-

hologice, precum complexitatea.

În urma studiului s-a constatat că prima

mare perioadă muzicală este adolescenţa,

defi nită de o „explozie” de muzică din ca-

tegoria „intensă” urmată de o creștere trep-

tată a muzicii de „contemporane”. Muzica

„intensă”, precum punk-ul și metal, ating

un punct maxim în adolescenţă și scad în

perioada de maturitate timpurie, până ce

muzica „contemporană”, precum pop-ul și

rap-ul, încep să crească și să bucure până

ce individul ajunge la vârsta mijlocie.

„Anii adolescenţei sunt adesea dominaţi

de nevoia de a stabili o identitate, iar muzi-

ca este un mod ieftin și efi cient prin care să

faci asta. Efortul adolescenţilor de a căpăta

independenţa ia adesea forma unei poziţia

contrare a statu-quo-ului stabilit de părinţi.

Muzica «intensă», văzută ca agresivă și ca-

racterizată drept zgomotoasă are o cono-

taţie de revoltă și îi ajută pe adolescenţi să

semnaleze o cerere de autonomie, adică să

facă o schimbare cheie pentru această pe-

rioadă a vieţii”, susţine dr. Jason Rentfrow,

coordonatorul studiului.

După această perioadă caracterizată

de muzică „intensă”, urmează o perioadă a

muzicii „contemporane” și a celei „ușoare”

Leul nu mai are valoare. Ce-i de făcut?

- Îi dăm patru găuri.

- Și asta ar rezolva ceva?

- Nu, dar am putea să-l vindem ca nas-

ture.

***

Sf. Petru se hotărăște într-o zi să ple-

ce în inspecţie... prin iad! Zis și făcut, se

întâlnește cu Scaraoţchi care îi oferă un

tur complet. Merg ei ce merg și ajung în

sala cazanelor, unde erau mai multe caza-

ne cu apă clocotită, pline cu oameni care

încercau să iasă afară. Din când in când, la

câte un cazan, un grup de draci îi loveau

peste cap cu bastoanele pe cei ce încer-

cau să iasă.

- Ce se întâmplă aici? întreabă Sf. Petru.

- Aici este cazanul cu nemţi, și ăștia în-

cearcă tot timpul să iasă în faţă, așa că îi

potolim imediat.

- Bun, și acesta? întreabă Sf. Petru ară-

tând spre cazanul pe care scria Ameri-

cani.

- Același lucru, răspunse Scaraoţchi.

- Bine, dar ce se întâmplă aici? întreabă

contrariat Sf. Petru, arătând spre un cazan

care nu era păzit și unde din când în când

se ivea câte un cap afară din apă, dar după

aceea dispărea imediat!

- Oh, acela e cazanul cu români! Cum

încearcă unul să scoată capul, cum îl trag

ceilalţi la fund imediat!

***

La ghicitoare

- Soția dumitale va fi frumoasă,

deșteaptă și bogată, îi spune ghicitoarea

unui bărbat.

- Minunat, dar ce fac cu actuala?

***

Poliţistul în muzeu. Din neatenţie, dă

jos o vază, care se sparge. Paznicul, palid,

se apropie în fugă:

- Era o piesă de acum 3.000 de ani…

- Ce m-am speriat, credeam că am spart

ceva nou.

***

Un fermier scoţian și-a asigurat viaţa la

o agenţie specializată. Nu după mult timp,

s-a înecat într-un râu. La înmormântare, o

vecină se apropie de văduvă:

- Ce bine că răposatul a fost un om pre-

văzător, deși nu știa nici să scrie, nici să

citească.

- Și nici să înoate, slavă Domnului, com-

pletă văduva.

***

Optimiștii au inventat avionul,

pesimiștii, parașuta.

***

Politica este arta de a obține voturi de

la săraci și fonduri electorale de la bogați,

promițându-le unora protecția faţă de

ceilalți.

***

Consecinţa tehnologizării: Când vrei să

baţi în lemn, vei descoperi că lumea este

compusă din plastic, sticlă și aluminiu.

***

În faţa aeroportului Otopeni, un chinez

urcă într-un taxi și îl întreabă pe șofer:

- Câți locuitori are România?

- Vreo 20 de milioane, răspunde șofe-

rul.

- Minunat! Înseamnă că toţi vă cunoaș-

teţi între voi.

***

Când scoţianul face cinste

- Să bea toată lumea! strigă un scoţi-

an binedispus, de cum intră în cârciumă.

Când beau eu, toată lumea trebuie sa

bea!

Barmanul i-a servit pe toţi cei prezenţi.

Scoţianul ridică paharul și spuse:

- Toată lumea să fi e fericită! Când eu

sunt fericit, toată lumea trebuie să fi e fe-

ricită!

După ce-și termină paharul, omul puse

o sumă de bani pe tejghea și dădu să ple-

ce.

- Hei, strigă barmanul. Asta e numai

pentru ce aţi consumat dv.!

- Așa este! Când plătesc eu, toată lumea

trebuie să plătească!

***

- Bulă, ce meserie ai?

- Sunt imitator de viermi.

- Cum adică?

- Fac găurele în mobilă la un negustor

de antichităţi…

***

Intră Bond într-un bar, se uită... Lume,

înghesuială. La un moment dat, un loc la

o masă la care stătea un tip. Se așează pe

scaun și se recomandă:

- Bond, James Bond.

La care celălalt se uită pieziș:

- Damme, Van Damme, Claude Van

Damme, Jean Claude Van Damme...

***

- Patroane, s-a ars sosul de la friptură.

- Atunci scrieţi pe listă „a la française” și

clienţii o să creadă că așa trebuie să fi e.

***

O actriţă de la Hollywood povestește

unei proaspete cunoștinţe, venite în vi-

zită, cum s-a cunoscut cu un regizor ce-

lebru.

- Chiar din primele momente, mi-a

spus: „Dacă mă asculţi și faci exact ce-ţi

spun, îţi garantez, draga mea, că în maxi-

mum un an vei avea un Oscar”.

- Și?

- Și chiar așa a fost.

Apoi se întoarce și strigă:

- Oscar, nu-ţi mai băga degeţelul în

gură!

***

Un bărbat nervos îi spune asistentei de

la maternitate:

- Copilul pe care l-a născut soţia mea e

negru, cred că s-a produs o schimbare!

- Foarte probabil, dar cred că schimba-

rea a fost cu nouă luni în urmă...

***

La om, moartea vine în negru și cu coa-

sa. La țânțari, în chiloți, maiou și cu un ziar

în mână.

***

Un poliţist cade într-un canal fără ca-

pac. Iese, se proptește cu un cot pe gura

canalului și apelează la logică:

- Dacă era capacul pus, cum mai ieșeam

eu de-aici?

***

Poliţistul se întâlnește cu zâna bună,

care îi spune:

- Îţi voi împlini două dorinţe!

- Aș dori o halbă de bere din care berea

să nu se termine niciodată!

Poliţistul primește halba și, după ce

bea, vede că nu se termină. Bucuros, își

spune a doua dorinţă:

- Aș dori să-mi dai încă o halbă ca asta!

***

Două doamne mai în vârstă:

- În ziua de azi tinerii sunt mult mai

destrăbălați!

- Da, dragă, ai dreptate... Acum ar fi tre-

buit să fi m tinere!

***

După ce mănâncă o singură stridie într-

un restaurant, un scoţian moare sufocat

din cauza perlei naturale din stridie și pe

care nu o băgase în seamă.

Mergând în urma carului mortuar, soţia

decedatului se lamentează unei prietene:

- Noroc cu perla aia, că altfel nu aveam

cu ce să-l duc la groapă!

***

Cugetare înțeleaptă: Oricât de jos ar

cădea euro, apleacă-te și ia-l!

(electronic și R & B ), ambele considerate

„romantice, pozitive din punct de vedere

emoţional și dansante”.

„Odată ce oamenii depășesc perioada

în care au nevoie să își impună autoritatea,

următoarea «provocare» constă în găsirea

dragostei”, a explicat Rentfrow.

„Ceea ce indică rezultatele este că aces-

te forme de muzică consolidează dorinţa

de intimitate și ajută la crearea unor medii

unde oamenii se adună cu scopul de a sta-

bili relaţii apropiate. În timp ce prima peri-

oadă muzicală este despre obţinerea inde-

pendenţei, următoarea perioadă se referă

la acceptarea individului de către ceilalţi”,

au notat autorii studiului.

Pe măsură ce omul se apropie de vârsta

mijlocie ia contur ultima perioadă muzi-

cală identifi cată de cercetători, care este

dominată de muzica încadrată în categoria

„sofi sticată” (jazz și muzică clasică) și „ne-

pretenţioasă” (country, folk și blues). Potri-

vit oamenilor de știinţă ambele dimensiuni

sunt văzute drept „pozitive și relaxante”. În

timp ce muzica „sofi sticată” indică estetica

complexă a culturii înalte care ar putea

fi asociată cu statutul, muzica de tip „ne-

pretenţioasă” exprimă sentimente legate

de dragoste, de familie sau de pierderea

cuiva, relevând experienţe pe care indivizii

le-au avut de-a lungul vieţii.

„Datorită eșantionului foarte mare am

reușit să identifi căm tendinţe muzicale

asociate cu vârsta foarte puternice. Mi se

pare fascinant că un comportament banal,

cum este ascultarea muzicii, este asociat cu

atât de multe aspecte psihologice, precum

personalitatea și vârsta”, a declarat Arielle

Bonneville-Roussy de la Cambridge.

***

Motivul pentru care Luna plină ne poate perturba somnul

S o m n u l

poate fi per-

turbat în nop-

ţile cu Lună

plină, afi rmă

cercetători i

elveţieni, într-un studiu care reprezintă,

după părerea lor, prima dovadă știinţifi că a

infl uenţei pe care ciclul lunar o are asupra

somnului, informează AFP.

Cercetătorii elveţieni, coordonaţi de

Christina Cajochen de la Spitalul psihiatric

universitar din Basel, au studiat 30 de vo-

luntari, în timp ce aceștia dormeau într-un

laborator.

Oamenii de știinţă au monitorizat acti-

vitatea cerebrală, mișcările globului ocular

și au măsurat secreţiile hormonale. Cerce-

tătorii au ajuns astfel la concluzia potrivit

căreia calitatea somnului se schimbă odată

cu ciclurile lunare.

În nopţile cu Lună plină, activitatea cere-

brală asociată cu faza profundă a somnului

scade cu 30%, iar oamenii au nevoie de

cinci minute mai mult pentru a adormi și

dorm în medie cu 20 de minute mai puţin

, precizează autorii acestui studiu publicat

în revista Current Biology.

Participanţii la experiment au estimat

că somnul lor a avut o calitate mai puţin

bună în nopţile cu Lună plină și prezentau

în acele nopţi cele mai mici concentraţii de

melatonină, un hormon care regularizează

somnul și ciclurile veghe-somn.

„Ciclul lunar pare să aibă o infl uenţă asu-

pra somnului uman, chiar dacă «nu vedem

Luna» și nu știm «că este o noapte cu Lună

plină»”, a declarat Christina Cajochen.

Infl uenţa lunară este deja cunoscută

asupra unor animale, mai ales marine,

pentru care Luna infl uenţează comporta-

mentele de reproducere.

***

Cea mai mare peșteră din lume. Și un zgârie-nori încape în ea

Peștera Son Doong din Vietnam are o

lungime de 8,8 km, o adâncime de 80 de

metri, o junglă și un râu, și este sufi cient de

înaltă pentru ca în ea să încapă un zgârie-

nori de 40 de etaje.

Cu toate acestea, cu câţiva ani în urmă

nu se știa nimic despre ea. Un localnic

a descoperit intrarea în peșteră în anul

1991, și primii care au explorat-o au fost

speologii britanici, în 2009. Într-o parte a

peșterii, pe care oamenii de știinţă au nu-

mit-o „Grădina Edenului”, trăiesc maimuţe

și veveriţe zburătoare.

Zâmbete

Știaţi că?

MUNCĂOferte: - Angajăm schelari cu experienţă

pentru Germania. Madrid. Tel.: 663

394 913

- Doamnă, îmi ofer locul de muncă

în Castilla-La Mancha, la 150 km de

Madrid. Salariu: 750 euro. Tel.: 642

374 010

ÎNCHIRIERI Oferte: - Închiriez cameră în Leganés,

aproape de staţia de metrou Juli-

an Besteiro, unei persoane serioa-

se, care lucrează. Condiţii foarte

bune, persoane puţine în casă, li-

niște. 150 €. Tel.: 642 281 982, 911

823 494

- Închiriez cameră în Fuenlabrada,

aproape de staţia de metrou și de

tren, Carrefour, Día. Dintre cheltu-

ieli se plătește doar lumina. De pe

orice dată. Tel.: 602 441 896, 662

342 029

- Închiriez cameră în Leganés, foar-

te aproape de staţia de metrou

Julian Besteiro, staţia de autobuz

în faţa scării, într-un apartament

total renovat și mobilat, curat, liniș-

tit (doar o persoană în el), condiţii

foarte bune, ambianţă familială.

Pt. o fată/doamnă serioasă și res-

ponsabilă. 180 €/lună. Tel.: 627 196

679

- Închiriez cameră în Getafe, aproa-

pe de staţia de metrou Juan de la

Cierva. Două persoane în aparta-

ment. Tel.: 666 139 865

- Se închiriază camere mari, lumi-

noase, total echipate, totul nou,

construcţie nouă, în Getafe (El

Bercial). Inclus internet. Aproape

de staţia autobuzelor 446, L 3, 488.

Preţ: Începând cu 250 €, totul in-

clus. Tel.: 699 060 576

- Închiriez cameră pt. 2 persoane în

Alcobendas, aproape de tren, me-

trou, autobuz. Acces la internet.

Tel.: 666 942 955

- Închiriez cameră pt. la sfârșit de

săptămână unei interne, în Getafe,

staţia de metrou Juan de la Cierva.

Tel.: 666 139 865

- Închiriez 2 camere în Madrid –

Atocha Renfe. 200 € fi ecare, cu

cheltuieli incluse. Pt. câte o femeie.

Tel.: 911 523 467, 602 648 749

- Închiriez o cameră în Madrid, zona

Legazpi, unei familii. Anunţ valabil

și pentru o femeie care lucrează ca

internă, pt. la sfârșit de săptămână.

Tel.: 669 620 852

VÂNZĂRI- Vând aparat receptor Digi HD, cu

abonament plătit pe un an. Comu-

nitatea Madrid. Tel.: 672 800 709

- Vând 2 calorifere de 5, respectiv

10 elemenţi, cu programe de noap-

te/zi, cu consum redus, seminoi, la

jumătate de preț (50, respectiv 145

euro). Castellón. Tel.: 697 206 160,

666 667 361

14 ANUNŢURI 14.11 - 20.11.2013

Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 13.00-19.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: noiinspania@yahoo.es

- Vindem case, cabane, case de va-

canţă din lemn. Preţ avantajos. Tel.:

675 680 132, 627 688 105

MATRIMONIALE- Caut un sufl et de om, cald și înţe-

lept. Un sufl et pe care să-l poţi sim-

ţi aproape și de la sute de kilometri

distanţă. Știi ce e sufl etul? Dacă ai

peste 55 de ani și vrei să răspunzi,

nu suna… Nu voi răspunde… Tri-

mite răspunsul tău doar prin SMS

la tel.: 622 857 297. Eu îţi voi răs-

punde și vom mai vedea. Elena

- Domn, 31 ani, necăsătorit, fără co-

pii, doresc să cunosc o doamnă de

vârstă apropiată, din Comunitatea

Madrid, în vederea unei prietenii

sau căsătorii. Tel.: 642 325 784

- Femeie, 40 ani, caut bărbat de

vârstă apropiată, educat, simpatic,

cu serviciu stabil și care știe ce vrea

de la viaţă. Fără bipuri. Aventurierii

să se abţină. Tel.: 642 678 160

- Tânăr, doresc să cunosc o fată

pentru o relație serioasă, să ne

împărțim plăcerile, problemele

etc. Nu deranjați inutil. Cer și ofer

seriozitate. Tel.: 672 972 483. Nu

răspund la număr privat. Despre

mine: am 29 de ani, lucrez, 1,70 m,

66 kg, ochi căprui, păr șaten. Pen-

tru mai multe informaţii, sunaţi.

- Salutări! Fetelor frumoase din

Spania, ia căutați-mă! Caut o fată

frumoasă foc, înaltă sau scundă,

slabă ori grasă. He he! Care sunt

neiubite le iubesc eu! Málaga, Cá-

diz, Algeciras. Sunaţi-mă! Tel.: 642

947 815

- Tânăr din Madrid, doresc să cu-

nosc o fată de 25-35 ani. Poate

avea și un copil. Rog și ofer serio-

zitate. Tel.: 642 383 270 (Digi), 602

528 346 (Lebara)

- Bărbat, 58 ani, 1,76 m, 86 kg, cu

serviciu, manierat, sincer și iubi-

tor, destul de atrăgător, doresc să

cunosc o doamnă cu aceleași ca-

racteristici. Comunitatea Madrid.

Lăsaţi mesaj la nr. 602 553 566.

- Tânăr, 37 ani, doresc să cunosc

o fată de 32-35 ani, fără obligaţii.

Comunitatea Madrid. Tel.: 642 966

998

- Tânăr, 30 ani, 1,62 m, doresc să

cunosc o persoană serioasă, pt. o

relaţie, eventual căsătorie. Rog se-

riozitate. Madrid. Tel.: 642 906 620

- Băiat, 34 de ani, doresc să cunosc

o fată serioasă pentru o relație se-

rioasă. Să se abțină materialistele și

cele care merg pe interes. Tel.: 642

750 881

- Singur, din Comunitatea Madrid,

fără obligaţii, 30 ani, nefumător,

caut fată serioasă și fără aere.

WhatsApp 685 280 540

REDACTORI ŞI COLABORATORI:

Ana-Maria CornilăMarin TraşcăNeli Dancu Daniel Sorin Brumă

Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.

REDACŢIA:

Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri e-mail: noiinspania@yahoo.esSăptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. AV-192-2005Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173

Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)

Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.

MAGAZINE ROMÂNEŞTI

O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ

ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!ADRESE: C/ PUERTO DE COTOS, 8 - MADRID

AUTOBUZ 141, M. NUEVA NUMANCIA

C/ GUTENBERG, 5 - MADRID

M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERGTel.: 657 981 684,

910 845 999

TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA

Orar: Lunea: 17.15-21.30

Marţi-vineri: 9.30-14.30 şi 17.15-21.30

Sâmbăta şi duminica: 9.30-21.30

Prezentând acest talon aveţi 10% reducere

- Văduvă, 52 ani, cu situaţie bună,

stabilită în Spania, fără copii, caut

o persoană fără obligaţii, dacă se

poate, din zona Alicante. Rog seri-

ozitate. Tel.: 642 929 027

- Tânăr, 39 ani, divorţat, caut o fe-

meie de vârstă apropiată, din zona

Madrid. Tel.: 663 435 528

- Tânără serioasă, fără obligaţii,

caut o persoană de sex opus, fără

obligaţii, pt. prietenie/căsătorie.

Tel.: 610 232 677

15CASTELLANO14.11 - 20.11.2013

Hermanamiento con dos municipios de Rumanía y Bulgaria

El barrio rural de Casetas de Za-

ragoza se prepara para celebrar los

actos de hermanamiento con los

pueblos Bascov (Rumanía) y de Kaspi-

chan (Bulgaria) dentro del programa

europeo Europa con los ciudadanos

2014-2020. Se trata de un proyecto

con el que la alcaldía del barrio ru-

ral quiere promover intercambios

directos entre ciudadanos europeos

a través de su participación, contri-

buyendo a reforzar el conocimiento

recíproco y la comprensión entre los

ciudadanos y las culturas propias de

estos municipios.

Las comitivas de los pueblos par-

ticipantes se dan cita en Casetas del

9 al 16 de noviembre para la firma

de este hermanamiento. Durante

esta visita conocerán el barrio, su

entorno y participarán de las vidas y

costumbres de Casetas, fortalecien-

do así las relaciones adquiridas. Para

ello, la alcaldía ha programado una

serie de actos culturales y visitas con

las que dar a conocer las tradiciones

del barrio rural.

“Estamos muy ilusionados con

este proyecto colaborador entre

pueblos europeos y el programa que

nos integrará a ellos. Además, segu-

ro que nuestros invitados serán bien

acogidos por nuestros ciudadanos

y que gracias a ellos fortaleceremos

este importante proyecto de herma-

namiento del barrio de Casetas con

el resto de culturas”, comentó el al-

calde de Casetas, José Luis Román,

quien subrayó que este proyecto

europeo “nos acercará más a Europa”

y que, gracias a las aportaciones que

conlleva su participación, “ayudará

a dar luz verde a nuevos proyectos

programados”.

Del mismo modo, Román quiso

hacer un llamamiento a la participa-

ción de todos los vecinos rumanos y

búlgaros que residen actualmente

en Casetas. “Estos ciudadanos for-

man parte de la población del barrio

y son parte integrante de nuestra

cultura y costumbres. Así, por ser

parte importante de la vida de Ca-

setas, les invitamos a sumarse a este

hermanamiento”, afirmó el alcalde.

Los hoteles rumanos, en ventaMás del 70 por ciento de los hoteles de Rumania se encuentran en

venta debido a que la industria no es rentable, señaló Dragos Raducan,

vicepresidente de la Federación de Empresarios Turísticos de Rumania.

Se encuentran a la venta hoteles de dos y tres estrellas, así como hoteles

de cinco estrellas afiliados a diversas cadenas internacionales, dijo Radu-

can citado por la agencia de noticias Mediafax.

La ocupación hotelera promedio del país cayó el año pasado para ubi-

carse por debajo del 30 por ciento y es difícil que el negocio sea rentable

debido a los altos impuestos y a los costos de mantenimiento.

“Algunos de los hoteles a la venta fueron construidos durante el auge

económico cuando el dinero era barato, pero los dueños de las empre-

sas encontraron después que no eran rentables a menos de que fueran

manejados por profesionales o que su ubicación hubiera sido bien ele-

gida”, agregó Raducan.

Muchos dueños, conscientes de que un hotel se deteriora si se queda

cerrado, están intentando vender o arrendar sus activos.

El número de hoteles aumentó de 1.111 unidades en 2008 a 1.400

en la actualidad. El número de hostales subió de 46 a 178, a los que se

agregan más de 500 pensiones urbanas y rurales.

A principios de este año, de los 1.400 hoteles de Rumania, 28 eran de

cinco estrellas, 233 de cuatro estrellas, 663 de tres estrellas y 395 de dos

estrellas.

Rumanía se juega

el Mundial de Brasil

ante GreciaPara Victor Piturca, el trabajo de seleccionador de Rumanía es im-

posible de rechazar. El técnico, de 57 años de edad, ha desempeña-

do el cargo en tres ocasiones distintas desde 1998, y cada una ha

incluido grandes dosis de frustración y decepción, publica la web de

la UEFA.

Aun así, esta semana Rumanía abordará su choque de la repesca

europea de la Copa Mundial de la FIFA, contra Grecia, con Piturca

nuevamente al timón, y con una espina clavada. Y es que, aunque

ha dirigido al combinado en tres periodos diferentes, el ex delantero

internacional nunca ha participado en la Copa Mundial de la FIFA.

Ahora tan sólo dos partidos, y un buen resultado contra los griegos,

le separan del que sería su debut el certamen, un hito que ansía aña-

dir a su palmarés.

Según declaró a FIFA.com: “Es extremadamente importante que

nos clasifiquemos, para mí y para el equipo, porque he conducido a

mis hombres hasta tres Eurocopas, pero nunca al Mundial. Con todo,

es incluso más decisivo para los jugadores, porque para ellos dispu-

tar una Copa Mundial sería una experiencia y un triunfo increíbles”.

“Lograr el pase sería algo extraordinario para el fútbol rumano y

para mí mismo. Cada vez que he aceptado el cargo de seleccionador

he tenido que lidiar con un cambio generacional. He tenido que to-

mar las riendas y partir desde cero. Pero esta vez, por suerte, lo he

conseguido”.

Piturca tiene todo el derecho a enorgullecerse de sus logros. En un

grupo dominado por Países Bajos, finalista en Sudáfrica 2010, Ruma-

nía se las arregló para hacerse con la segunda plaza en detrimento

de rivales de la talla de Hungría, Turquía y Estonia. Y pese a que el

actual combinado no posee el deslumbrante talento individual que

caracterizó a los de las décadas de 1980 y 1990, el entrenador cree

que han encontrado un camino diferente hacia el éxito.

“No tenemos jugadores de gran calidad, pero están muy motiva-

dos, son hábiles y, sobre todo, se han unido hasta formar un grupo

compacto”, explicó. "Un grupo que, espero, crezca exponencialmente

para dejar huella tanto en la escena europea como en la mundial”.

16 PUBLICITATE 14.11. - 20.11.2013