Pot lucra
dacă primesc
pensie?
�������������� ����
����������������� �����
Numărul 38814.11 - 20.11.2013
SĂPTĂMÂNALUL ROMÂNILOR DIN SPANIA
Distribución gratuitawww.noiinspania.com
EL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAEL SEMANAL DE LOS RUMANOS EN ESPAÑAGRATUIT
Pag. 9
Spania va ridica
restricţiile
pentru români
de la 1 ianuarie
„Ne descurcăm. N-avem încotro”
Pag. 5 Pag. 8
2 2 SCRISORI + 14.11 - 20.11.2013
PROGRAMUL DIN NOIEMBRIELA CEPI ALCALÁ DE HENARES
Toate activităţile sunt gratuite.
Joi, 14 noiembrie, de la ora 12.00:
Atelier psihologic: Cum să-ţi cauţi eficient de muncă (II). Este obligatorie
înscrierea
Vineri, 22 noiembrie, de la ora 11.00:
Atelier de abilităţi sociale. Gestiuni
telematice în domeniul muncii. Este
obligatorie înscrierea
De la ora 12.30: Atelier juridic și
de muncă. Cum să-ţi reînnoiești
permisul de rezidenţă și muncă?
Este obligatorie înscrierea
Vineri, 29 noiembrie, de la ora 11:
Atelier de abilităţi sociale. Realizarea
CV-ului 2.0. Este obligatorie
înscrierea
CUNOAȘTE-ŢI LEGILE: Sâmbătă, 16
noiembrie, de la 16 la 18: Cadrul constituţional Vineri, 22 noiembrie, curs intensiv:
De la 10.30 la 12.30 – Cadrul constituţional; de la 12.30 la 14.30
– Resurse pentru muncă; de la
15.00 la 17.00 – Normativa spaniolă pentru străini; de la 17.15 la 19.15 –
Instrumente pentru integrarea ta Sâmbătă, 23 noiembrie, de la 16 la 18:
Modulul Resurse pentru muncă Sâmbătă, 30 noiembrie, de la 16
la 18: Modulul Instrumente pentru integrarea ta CURSURI DE INFORMATICĂ: Lunea, de
la 10.30 la 12.30: Întreţinerea PC; de la
16.00 la 17.30: Office elementar; de la
17.30 la 19.00: Informatică iniţială
Lunea și miercurea: de la 14 la 15 și de
la 19.00 la 19.45: Mecanografie
Marţea și joia, de la10.30 la 11.30:
Informatică elementară; de la 11.45
la 12.45: Internet; de la 13.00 la 14.00:
Office elementar; de la 14 la 15:
Mecanografie; de la 17 la 18: Internet
CURSURI DE LIMBI STRĂINE: CURS DE
SPANIOLĂ: Lunea, de la 18.00 la 19.30:
Pentru începători
Marţea și joia, de la 13 la 14: Nivel
mediu
CURS DE ENGLEZĂ: Marţea, de la
10 la 11: Nivel mediu; de la 11 la 12:
Pentru începători
ALTE CURSURI: Lunea și miercurea,
de la 16.30 la 19.30: Pictură și desen
Miercurea, de la 18 la 20: Sevillanas
ACTIVITĂŢI PERMANENTE: Luni-
sâmbătă, în orarul Centrului: Acces
la internet, biblioteca Eminescu-
Cervantes (se împrumută cărţi). Sală
de lectură
Luni-vineri, cu programare: Sprijin
psihologic, informaţii juridice,
despre căutarea unui loc de muncă,
orientare în ceea ce privește
resursele sociale
Se cedează spaţiu organismelor și
asociaţiilor (trebuie să se constituie
disponibilitatea)
Adresă: C/ Goya, 5 Tel.: 918 826 979, 918 836 669
Biserica parohiei ortodoxe Sfânta
Mare Muceniţă Ecaterina din Fuen-
labrada a găzduit duminica trecută,
10 noiembrie, evenimentul cultural
intitulat România din diaspora – cara-vana culturii române în Spania, afl at la
a noua ediţie.
Este un proiect elaborat și coordo-
nat de scriitorul Gelu Vlașin și realizat
cu sprijinul Ministerului Afacerilor Ex-
terne – Departamentul Politici pentru
Relaţia cu Românii de Pretutindeni.
Dacă pe cele o sută de cărţi expuse,
fundamentale în literatura noastră, au
putut doar să le răsfoiască, românii au
afl at că au oportunitatea de a citi peste
3.000 de volume în română de la bibli-
oteca de la sediul FEDROM. „Voi face
tot posibilul pentru înfi inţarea de bibli-
oteci și în parohii”, a spus poetul Gelu
Vlașin.
Au stârnit interesul și cele 25 de
nume marcante din cultura noastră
prezentate de organizatori, „persona-
lităţi pe care le-a dat România de-a
lungul timpului, nu numai naţionale,
ci și universale”, după cum a remarcat
Gelu Vlașin. Sergiu Celibidache, Geor-
Succes al Caravanei culturii române
în Fuenlabrada
ge Enescu, Eugen Ionescu, Emil Cio-
ran, Mircea Eliade, Ion Luca Caragiale,
Ștefan Luchian, Constantin Brâncuși,
Dimitrie Cantemir au fost câţiva dintre
oamenii de cultură de care li s-a amintit
compatrioţilor. „Sunt sute de persona-
lităţi în cultura română care ar merita
să fi e prezentate. Acum am prezentat
25. Într-un proiect viitor, sper să prezint
alte 25 și alte 25…”, a mărturisit poetul.
A urmat un recital poetic susţinut de
scriitorii Gelu Vlașin, Marius Gîrniţă și
Marin Dumitrescu. Nici cântecul româ-
nesc nu a lipsit, Cristina Vlașin și David
Sanz interpretând patru piese ce i-au
făcut pe cei prezenţi să fredoneze și ei.
Caravana culturii române va poposi
pe 17 noiembrie în parohia ortodoxă
din Móstoles.
PUBLICITATE 14.11 - 20.11.2013 3
AhorroPLANLyca
mobile
Nou!Noile Tarife cu Planul Ahorro
România cent/min
pe fix �i mobil
Los clientes pueden cambiar del Plan estándar al Plan AHORRO en cualquier momento. Sin embargo los clientes deben permanecer en
el Plan AHORRO al menos 30 días antes de volver al Plan estándar. La oferta promocional de extra crédito gratis del 50% y del 100%
(€5= €7.5/€10 ,€10 = €15 /€20 y €20 = €30/ €40) sólo es válida para el Plan ESTÁNDAR de Lycamobile y no es aplicable al Plan AHORRO.
Después de cambiar del Plan estándar al Plan AHORRO los clientes perderán su crédito promocional. Los clientes de Lycamobile en España
ahora tendrán minutos gratuitos con cada recarga para llamar de Lycamobile a Lycamobile/ GT Mobile en España los minutos gratis serán
válidos por 30 días desde la fecha y el valor de la recarga. Con una recarga de 5€ tendrá 500 minutos gratis, una recarga de 10€ tendrá
1000 minutos gratis, una recarga de 15€ tendrá 1500 minutos gratis, una recarga de 20€ tendrá 2000 minutos gratis y una recarga de 30€
tendrá 2000 minutos gratis.Una vez terminada la promoción las llamadas de Lycamobile a Lycamobile/ GT Mobile se tarificarán a 0 cts/min
durante los primeros 15 minutos de con un establecimiento de llamada de 0.19€ (IVA no incluido)por llamada. Las llamadas que excedan de
esos minutos se tarificaran a 5 cts/min (IVA no incluido). Cualquier cambio se notificara en www.lycamobile.es. La oferta es válida desde el
1 al 30 de Noviembre de 2013.
Recargas on line o donde veas estos logos:
���������
pentru apeluri ����������� ���������
��������� ��������
����� �������� � ��������������!""!��#$#$�� �%���� �����&'
(������ �)�&��
INFORMAŢII UTILE 14.11 - 20.11.20134
Actele notariale care se pot face la Consulat
Catering
CAPACITATE DE 30 A 250 P.
T. 661 400 528 / 602 579 449618 211 860 / 918 734 019
����������� �������
C SONIA
Restaurante
€
€
Tu FiestaVA ofera un salon ideal pentru organizarea de :
Nunti - Botezuri - Zile de nastere - Reuniuni
Ambasadele și consulatele Români-
ei pot efectua o serie de operaţiuni no-
tariale prin care să asigure capacitatea
actelor întocmite de cetăţenii români
în străinătate de a își produce efectele
juridice pe teritoriul României și în faţa
autorităţilor române. Actele notariale
care pot fi efectuate de ambasade și
consulate sunt: autentifi carea procuri-
lor și a declaraţiilor; legalizarea copii-
lor de pe înscrisuri; legalizarea tradu-
cerilor; legalizarea semnăturilor.
Ambasadele și consulatele Români-
ei nu pot efectua operaţiuni notariale
în ceea ce privește încheierea unor
contracte, înţelegeri, donaţii sau alte
acte de dispoziţie, tranzacţii judiciare,
confi rmări de hotărâri judecătorești,
de documente de studii, documente
de vechime în muncă, documente pri-
vind stagiul militar, testamente, lega-
te, acţiuni în justiţie sau cereri adresate
autorităţilor române.
Pentru autentifi carea procurilor și a
declaraţiilor, persoanele interesate tre-
buie să se prezinte personal la sediul
ambasadei sau consulatului român și
să probeze identitatea și calitatea de
cetăţean român (cu un act de identita-
te valabil). Procurile sau declaraţiile se
întocmesc, de regulă, de solicitanţi, cu
excepţia cazurilor în care aceste acte
sunt necesare în cadrul altor proceduri
consulare (obţinerea pașapoartelor, a
actelor de stare civilă etc.).
Procurile și declaraţiile trebuie să
conţină elementele de identifi care ale
mandantului și ale mandatarului și să
precizeze în mod exact scopul man-
datului. Ele trebuie să fi e redactate
în limba română. Actele care conţin
precizări neconforme cu legislaţia ro-
mână, ordinea de drept sau siguranţa
naţională nu pot fi autentifi cate.
În funcţie de ţară, procurile și decla-
raţiile întocmite de cetăţenii români
pot fi folosite în România și în lipsa au-
tentifi cării ambasadei sau consulatului
român.
În ţările semnatare ale Convenţiei de
la Haga din 1961 privind suprimarea
cerinţei supralegalizării actelor ofi ciale
străine (între care se numără și Româ-
nia), procurile sau declaraţiile întoc-
mite de cetăţenii români pot fi auten-
tifi cate, în limba română, de un notar
local, urmând ca apoi să fi e legalizate
cu Apostilă de autorităţile competen-
te ale statului respectiv. Documentele
legalizate cu Apostilă sunt valabile, în
temeiul Convenţiei, pe teritoriul Ro-
mâniei, fără îndeplinirea vreunei alte
formalităţi. Totuși, dacă actul a fost re-
dactat într-o limbă străină, el va trebui
tradus în limba română pentru a putea
fi opozabil autorităţilor române.
În ţările cu care România a încheiat
acorduri de asistenţă juridică în mate-
rie civilă, procurile sau declaraţiile în-
tocmite de cetăţenii români sunt recu-
noscute direct de autorităţile române,
fără îndeplinirea vreunei alte formali-
tăţi. Totuși, dacă actul a fost redactat
într-o limbă străină, el va trebui tradus
în limba română.
În ţările care nu sunt nici semnata-
re ale Convenţiei de la Haga din 1961
privind suprimarea cerinţei suprale-
galizării actelor ofi ciale străine și nici
ale unui acord bilateral de asistenţă
juridică în materie civilă cu România,
procurile sau declaraţiile întocmite de
cetăţenii români pot fi autentifi cate, în
limba română, de un notar local, ur-
mând ca apoi să fi e legalizate de auto-
rităţile competente ale statului respec-
tiv și supralegalizate de ambasada sau
consulatul român din acel stat. Dacă
actul a fost redactat într-o limbă străi-
nă, el va trebui tradus în limba română
pentru a putea fi opozabil autorităţilor
române.
Autentifi carea procurilor și declara-
ţiilor, precum și supralegalizarea aces-
tora de către ambasadele și consulate-
le României sunt supuse taxelor con-
sulare, care se plătesc de solicitanţi la
ambasada sau consulatul competent.
Procurile pentru încasarea pensiilor
în România sunt scutite de taxe consu-
lare și sunt valabile o perioadă de 18
luni de la data autentifi cării.
Procurile și declaraţiile necesare în
cadrul procedurilor consulare de ob-
ţinere a pașapoartelor românești sau
a certifi catelor de stare civilă nu pot fi
autentifi cate decât de ambasadele sau
consulatele României (nu se aplică pro-
cedura legalizării cu Apostilă sau cea a
supralegalizării administrative).
Pentru legalizarea copiilor de pe în-
scrisuri, persoanele interesate trebuie
să prezinte funcţionarului ambasadei
sau consulatului român înscrisul ori-
ginal a cărui copie se legalizează și un
document de identitate valabil.
Pentru legalizarea traducerii în lim-
ba română a unui document redactat
într-o limbă străină, persoanele intere-
sate trebuie să prezinte documentul în
original, însoţit de traducerea în limba
română și de un document de identi-
tate valabil.
Pentru legalizarea semnăturii pe un
înscris, persoanele interesate trebuie
să se prezinte la sediul ambasadei sau
consulatului român cel mai apropiat, să
semneze înscrisul în faţa funcţionarului
consular și să prezinte un document de
identitate valabil care să poarte sem-
nătura titularului. Nu se poate legaliza
semnătura pe contracte, acte de do-
naţie, acte de tranzacţie judiciară sau
alte acte care vizează transmiterea de
bunuri ori alte drepturi.
Legalizarea copiilor de pe înscrisuri,
legalizarea traducerilor și legalizarea
semnăturii sunt supuse taxelor consu-
lare, care se plătesc de solicitanţi la am-
basada sau consulatul competent.
Procurile nu se pot autentifi ca prin
corespondenţă. Prezenţa personală la
sediul ambasadei sau consulatului este
necesară pentru verifi carea de către
funcţionarul consular a identităţii per-
soanei car semnează procura și a însu-
șirii conţinutului acesteia. Această ce-
rinţă reprezintă o măsură de asigurare
inclusiv pentru dumneavoastră, pentru
a evita situaţia în care o altă persoa-
nă declară date despre sau în numele
dumneavoastră.
În cazul în care, din cauza distanţei
sau a unei alte imposibilităţi de depla-
sare la ambasadă, nu vă puteţi pre-
zenta personal, aveţi posibilitatea, în
funcţie de caracterul procurii, de a o
autentifica la un notar local și apoi de
a o legaliza sau supralegaliza la auto-
rităţile statului în care vă aflaţi.
Reprezentanţii ambasadelor și con-
sulatelor române vă pot oferi detalii
despre procedura de legalizare sau
supralegalizare prevăzută de legisla-
ţia statului respectiv și despre tipurile
de procuri care pot fi supuse acestei
proceduri.
Mai mulţi cititori pensionari ne-au in-
format că ar vrea să știe dacă pot lucra în
același timp în care primesc pensie. Am
preluat câteva întrebări pe această temă
de pe pagina web a sistemului de Securi-
tate Socială.
Puteţi să vă pensionaţi și să lucraţi în același timp?
Regula generală este că primirea pen-
siei este incompatibilă cu realizarea de
munci pentru un angajator sau pe cont
propriu ori cu realizarea de activităţi pen-
tru administraţiile publice; totuși, trebuie
să se ţină cont că:
- Pensionarea parţială îi permite lucră-
torului în serviciul unui angajator să aibă
acces la condiţia de pensionar, făcând-o
compatibilă cu o muncă cu o parte de
normă, reducându-i-se norma și salariul
între un minimum de 25% și un maximum
Pot lucra dacă primesc pensie? de 50%, întotdeauna când se îndeplinesc
condiţiile stabilite.
Dacă lucrătorul nu a împlinit vârsta
legală de pensionare, fi rma va trebui să
încheie un contract de înlocuire cu un alt
lucrător.
Pe de altă parte, pensia (pensión de ju-
bilación) a unui om de afaceri este com-
patibilă cu simpla menţinere a calităţii
de titular al afacerii, cu condiţia să nu se
realizeze nici o muncă.
Pentru informaţii personalizate se re-
comandă să vă adresaţi biroului de Secu-
ritate Socială cel mai apropiat de domici-
liul dvs.
Pot munci dacă sunt pensionat? Regula generală este că primirea pen-
siei este incompatibilă cu realizarea de
munci pentru un angajator sau pe cont
propriu ori cu realizarea de activităţi pen-
tru administraţiile publice. Ca excepţii
la această incompatibilitate, pensia va fi
compatibilă cu realizarea de:
- munci cu normă parţială în condiţiile
stabilitate pentru modalitatea jubilación fl exible. Cuantumul pensiei se va reduce
în proporţie inversă cu reducerea aplica-
bilă normei de muncă.
- munci pe cont propriu, ale căror ve-
nituri anuale totale nu depășesc salariul
minim interprofesional (SMI în 2013:
654,30 euro/lună), în cuantum anual (SMI
anual: 9.034,20 euro, ţinându-se cont de
14 plăţi).
- orice muncă pentru un angajator
sau pe cont propriu a pensionarului, în-
totdeauna când s-a ajuns la pensionarea
pentru vârsta stabilită de lege (fără boni-
fi caţii sau anticipaciones de edad) și pro-
centul aplicabil la respectiva bază regula-
toare pentru stabilirea cuantumului pen-
siei ajunge la 100%. Ca regulă generală,
suma pensiei va fi echivalentă cu 50% din
valoarea pensiei.
În orice caz, pensionarul va trebui să
comunice organismului administrativ că
a început un serviciu.
Dacă unui pensionar i se oferă un serviciu cu o parte din normă, câte ore poate lucra pentru a putea că primeas-că în continuare pensia?
În cazul în care încheie un contract de
muncă cu o parte din nor-
mă (a tiempo parcial), în
cadrul limitelor de reduce-
re stabilite de lege în ceea
ce privește jubilación fl exi-ble, i se va micșora pensia
în proporţie inversă cu re-
ducerea aplicabilă normei
de muncă. Realizarea de
norme mai mari de 50%
sau mai mici de 25% impli-
că suspendarea pensiei.
În anumite cazuri, începând cu data de
17 martie 2013, este posibilă îmbinarea
pensiei (odată redusă la 50% suma sa)
cu un serviciu cu normă întreagă sau a tiempo parcial, fără limitarea normei de
muncă.
Mai multe informaţii se găsesc pe pagi-
na web a sistemului de Securitate Socială
(http://www.seg-social.es/) – Inicio » FAQ
» Pensionistas y Pensiones Nacionales »
Jubilación » Incompatibilidades – Com-
patibilidades
INFORMAŢII UTILE14.11 - 20.11.2013 5
Cum se pierde și cum se recuperează naţionalitatea spaniolă?
Formularele consulare
se pot descărca de pe
pagina web MAEMinisterul Afacerilor Externe (MAE) pune la dispoziţia persoanelor
interesate principalele formulare utilizate în activitatea consulară, care
pot fi imprimate și prezentate misiunilor diplomatice și ofi ciilor consula-
re completate, în vederea reducerii termenului de așteptare.
În cazul în care formularele selecţionate nu corespund serviciului so-
licitat, veţi putea obţine de la misiunile diplomatice și ofi ciile consulare
formularele corespunzătoare.
În cazul formularelor cu 2 pagini, este necesar ca acestea să fi e impri-
mate faţă/verso.
Pagina web a MAE este www.mae.ro. (Se poate accesa și prin interme-
diul paginii Ambasadei României la Madrid).
În numărul 376 am publicat infor-
maţiile despre cum se obţine naţiona-
litatea spaniolă. Vă prezentăm cazurile
în care aceasta se pierde și modalităţi-
le de a o recupera.
Spaniolii își pierd naţionalitatea
când:
- Au ieșit de sub tutela părinteas-
că (emancipados), au reședinţa în
străinătate și obţin voluntar altă na-
ţionalitate. Pot evita această pierdere
dacă în termen de trei ani își declară
dorinţa de a-și păstra naţionalitatea.
Obţinerea naţionalităţii unei ţări din
America Latină, din Andora, Filipine,
Guineea Ecuatorial sau Portugalia nu
este sufi cientă pentru a produce din
această cauză pierderea naţionalităţii
spaniole.
- Au ieșit de sub tutela părintească,
au reședinţa în străinătate și timp de
trei ani utilizează exclusiv naţionalita-
tea atribuită înainte de ieșirea de sub
tutelă. Pot evita această pierdere dacă
în termen de trei ani își declară dorinţa
de a-și păstra
naţionalitatea. Obţinerea naţionali-
tăţii unei ţări din America Latină, din
Andora, Filipine, Guineea Ecuatorial
sau Portugalia nu este sufi cientă pen-
tru a produce din această cauză pier-
derea naţionalităţii spaniole.
- Spaniolii care au ieșit de sub tutela
părintească și au altă naţionalitate, au
reședinţa în mod obișnuit în străinăta-
te și renunţă în mod voluntar la ea.
- În cazul spaniolilor care s-au năs-
cut în străinătate și sunt spanioli pen-
tru că s-au născut din tată sau mamă
spaniol/ă tot născut/ă în străi-
nătate, își vor pierde naţionali-
tatea spaniolă dacă în termen
de trei ani de la ieșirea de sub
tutelă sau de la atingerea vâr-
stei majoratului nu își declară
voinţa de a-și păstra naţionali-
tatea spaniolă.
Spaniolii care nu sunt de ori-
gine (de exemplu, cei care au
obţinut naţionalitatea spanio-
lă prin rezidenţă) își vor pierde
naţionalitatea spaniolă dacă:
- După ce au obţinut naţi-
onalitatea spaniolă utilizează în ter-
men de trei ani naţionalitatea la care
au renunţat când au obţinut-o pe cea
spaniolă.
- Când intră în mod voluntar în ser-
viciul armatei sau exercită o funcţie
politică într-un stat străin contra inter-
zicerii clare a guvernului.
- Când o sentinţă declară că per-
soana interesată a comis un fals sau o
fraudă pentru obţinerea naţionalităţii
spaniole.
Unde se poate declara păstrarea
naţionalităţii spaniole: Consulatele
spaniole în străinătate au funcţiile Re-
gistrului Civil.
Cum se recuperează naţionalitatea spaniolă? Odată pierdută naţionalitatea spa-
niolă, există posibilitatea de a o recu-
pera; în acest scop, va fi necesar să se
îndeplinească următoarele cerinţe:
- Persoana interesată trebuie să
aibă reședinţa în mod legal în Spania.
Totuși, această cerinţă nu se va aplica
emigranţilor, nici copiilor imigranţilor.
De asemenea, va putea fi scutită de
această cerinţă de Ministerul spaniol
al Justiţiei, când coincid circumstanţe
excepţionale (de exemplu: persoane
care au realizat activităţi benefi ce în
favoarea intereselor sau a unor asoci-
aţii spaniole – Orden del Ministerio de
Justicia de 11 de Julio de 1991. BOE de
24 Julio de 1991).
- Persoana interesată va trebui să își
declare în faţa responsabilului Regis-
trului Civil voinţa de a recupera naţio-
nalitatea spaniolă.
- Recuperarea naţionalităţii va tre-
bui să fi e înscrisă în Registrul Civil.
Va fi necesară abilitarea anterioară
a Guvernului pentru recuperarea na-
ţionalităţii spaniole când au pierdut-o
spanioli care nu au fost de origine și
pierderea s-a produs din una din ur-
mătoarele cauze:
- Cei care într-o perioadă de trei ani
utilizează exclusiv naţionalitatea la
care au declarat că renunţă la obţine-
rea naţionalităţii spaniole.
- Cei care intră în mod voluntar în
serviciul armatei sau exercită o funcţie
politică într-un alt stat neţinând cont
de interzicerea clară a Guvernului.
- Când sentinţa fi rmă declară că per-
soana interesată a comis un fals sau o
fraudă pentru obţinerea naţionalităţii
spaniole.
Prezentarea solicitării trebuie să se
facă la Registrul Civil din localitatea de
domiciliu. Consulatele spaniole în stră-
inătate au funcţiile Registrului Civil.
Cererea pentru recuperarea cetăţe-
niei spaniole se poate obţine de la Re-
gistrul Civil din localitatea de domici-
liu a persoanei interesate sau de la un
consulat al Spaniei în străinătate.
Mai multe informaţii pe această
temă se pot obţine accesând pagina
web a Ministerului spaniol al Justiţiei
– http://www.mjusticia.gob.es.
Anexa 8 Operator de date cu caracter personal notificat sub num�rul 5287
LOC PENTRU
FOTOGRAFIE
PROCUR� SPECIAL�
Subsemnatul(a)___________________________________________________,
cet��ean (�) român (�), n�scut (�) la data de ______________________, în localitatea ______________________________________ fiul(fiica)lui ___________________________ �i al(a)__________________________________, cu domiciliul în____________________________________________________________ aflat temporar în ________________________________________________, identificat(�) cu pa�aport nr. _________________________ în care este înscris C.N.P. _______________________________________ cu în�l�imea de ________________, ochi __________________, semne particulare ____________________________, împuternicesc pe _____________________________________________________ n�scut(�) la data de_________________________________________în localitatea _______________________________________, identificat(�) cu pa�aport/C.I. nr.__________ CNP __________________________________ cu domiciliul în__________________________ ___________________________________, s�m� reprezinte în fa�a autorit��ilor române competente în leg�tur� cu depunerea cererii pentru eliberarea actului de identitate �i/sau ridicarea actului de identitate ca urmare a1 : _________________________________________________
Pentru aducerea la îndeplinire a prezentului mandat, mandatarul meu va semna în numele meu �i pentru mine oriunde va fi necesar, semn�tura sa fiindu-mi opozabil�. Redactat� �i autentificat� ast�zi _____________la Ambasada /Consulatul General a (al) României la __________________________________ Sunt de acord cu prelucrarea datelor prezentate în conformitate cu Legea 677/2001.
Semn�tura___________________
Urmeaz� încheierea de autentificare pe verso.
1se men�ioneaz� motivul sau motivele pentru care se solicit� eliberarea unui nou act de identitate conform prevederilor art.18 alin. (1) din O.U.G. nr. 97/2005, respectiv: la expirarea termenului de valabilitate a actului de identitate care urmeaz� a fi preschimbat; dac� s-a modificat numele sau prenumele titularului, prenumele p�rin�ilor, data ori locul na�terii; în cazul schimb�rii domiciliului; în cazul schimb�rii denumirii sau a rangului localit��ilor �i str�zilor, al renumerot�rii imobilelor sau rearond�rii acestora, al înfiin��rii localit��ilor sau str�zilor; în cazul atribuirii unui nou C.N.P.; în cazul deterior�rii actului de identitate; în cazul pierderii, furtului sau distrugerii actului de identitate; la expirarea sau revocarea interdic�iei titularului de a se afla în anumite localit��i; când fotografia din cartea de identitate nu mai corespunde cu fizionomia titularului; în cazul schimb�rii sexului; în cazul anul�rii; pentru preschimbarea buletinelor de identitate.
6 ÎN SPANIA 14.11 - 20.11.2013
Șomajul continuă să fi e cea mai
mare preocupare a spaniolilor (77,4%),
fi ind urmat de problemele de natură
economică (32,7%). După zece luni
ca a doua problemă, corupţia a trecut
pe locul trei (31,3%), conform baro-
metrului din octombrie al Centrului
de Investigaţii Sociologice (CIS). Son-
dajul de opinie, realizat în perioada
1-9 octombrie și prezentat miercurea
trecută, arată că șomajul este cea mai
mare preocupare pentru 77,4% din-
tre persoane, un procent similar faţă
de 77,3% înregistrat acum o lună; că
problemele economice sunt a doua
(32,7% faţă de 32% luna anterioară) și
că pe locul trei cetăţenii pun preocu-
parea faţă de corupţie și fraudă (31,3%
faţă de 37%). Urcă alte 2,2 puncte nu-
mărul spaniolilor care consideră că
plătesc multe impozite.
De când în februarie corupţia și
frauda au mutat de pe locul doi pro-
blemele economice – cu apariţia, între
altele, a „cazului Bárcenas” – această
preocupare a spaniolilor a ajuns la
maximumul său în martie (44,5) și la
minimum în mai (30,7%). Sondajul
de opinie al CIS refl ectă și că nouă din
zece spanioli (87%) cred că impozitele
nu se plătesc pe drept în Spania, pen-
tru că nu se ţine cont de norma „să plă-
tească mai mult cei care au mai mult”.
Deși scade cu o zecime faţă de anul
trecut procentul celor care consideră
injust sistemul de impozitare, crește
numărul celor care consideră că în
Spania este multă sau destul de multă
fraudă fi scală (94,8% dintre cei între-
baţi; cu 2,6 puncte mai mult decât în
2012). Conform studiului cu privire la
opinia publică și politica fi scală pen-
tru 2013, urcă alte 2,2 puncte numă-
rul spaniolilor ce consideră că plătesc
multe impozite. De asemenea, crește
și numărul celor care cred că statul le
dă mai puţin din ce plătesc sub formă
de impozite și cotizaţii (66,6%; cu 2,2
puncte mai mult decât anul trecut).
Șomajul continuă să fi e cea mai mare preocupare
Aproape 3.000 de legi contra unităţii pieţei Legea Unităţii Pieţei, încă în dezba-
tere parlamentară, mai are de trecut
o lungă serie de obstacole pentru a-și
atinge obiectivul – să facă din Spania
o piaţă fără frontiere interioare și fără
17 cadre legale diferite. Guvernul a
detectat 2.700 de norme la nivel de
stat și de provincii autonome ce im-
plică bariere pentru a se ajunge la
această unitate a pieţei.
Consiliul de Miniștri a aprobat vi-
nerea trecută calendarul pentru
punerea în practică a Planului de
Raţionalizare Normativă ce va însoţi
Proiectul de Lege de Garanţie a Uni-
tăţii Pieţei, aprobat în iulie și care se
afl ă în prezent la Senat. După o primă
evaluare, au fost identifi cate 6.500 de
norme cu impact în mediul de afaceri
din Spania. Dintre acestea au fost
găsite 2.700 de norme ce afectează
„potenţial” unitatea de piaţă punând
obstacole liberului acces și exercitării
de activităţi economice, după cum a
explicat ministrul economiei, Luis de
Guindos. 30% sunt norme la nivel de
stat (810), în timp ce 70% sunt la nivel
de comunitate autonomă (1.890).
Un grup interministerial va revizui
această normativă pentru o posibi-
lă modifi care sau derogare (în cazul
legilor naţionale) în primul trimestru
al anului viitor, ori revizuirea lor în
conferinţe sectoriale, dacă este vor-
ba de normative la nivel de regiuni.
Este vorba de un proces de „curăţare
birocratică”, după cum l-a defi nit Gu-
vernul Rajoy. Pe sectoare, 27% dintre
norme sunt relaţionate cu Agricultu-
ra, Alimentaţia și Mediul Înconjură-
tor; 21%, cu Ministerul Dezvoltării (în
special, locuinţele); 20%, cu Ministe-
rul Industriei, Energiei și Turismului,
iar 14%, cu Sănătatea.
Reduceri tot anul
pentru șomeri Un economist neoliberal ar rămâne perplex dacă ar trece prin districtul Hor-
taleza, situat în nord-estul capitalei. Zeci de magazine nu se mai luptă între ele
pentru clienţi. Concurenţa este acum pentru a fi cel mai solidar.
De exemplu, pe Carretera de Canillas un coafor aplică o reducere de 28% la
tuns. Preţul unui robinet a scăzut cu 35% la un magazin de produse sanitare
din cartier. La o școală de yoga din zona veche reducerea ajunge până la 50%.
Magazinele nu vor să se închidă și să scape de marfă, nici nu suntem în peri-
oada reducerilor: ofertele sunt permanente și se adresează segmentului de
populaţie cel mai afectat de criză: șomerii.
În Hortaleza aproape 60 de localuri comerciale au devenit tiendas amigas,
nume dat acestei originale iniţiative de către membri ai 15 M cu un dublu
obiectiv: să îi ajute pe șomeri să se descurce până la sfârșitul lunii și să reacti-
veze comerţul de cartier într-o zonă unde sunt cele mai mari centre comerci-
ale din Madrid.
Acordul este foarte simplu. Patronul oferă o reducere fi ecărei persoane care
prezintă cardul de șomer.
Un post de radio și un ziar din cartier anunţă gratuit punctele „solidare”, pe
care cetăţenii le pot recunoaște prin afi șul de identifi care din vitrine. Lista, în
creștere, poate fi consultată pe internet. Se consideră că la începutul anului
viitor vor fi peste 200 de tiendas amigas. De asemenea, se așteaptă ca ideea să
se extindă și în alte zone ale Comunităţii Madrid.
Dispuși să cheltuim mai mult de Crăciun
Spaniolii se arată dispuși să nu mai fi e
atât de reţinuţi în ceea ce privește chel-
tuitul în perioada sărbătorilor de iarnă.
Au declarat că vor să cheltuiască apro-
ximativ 671 de euro per familie, faţă
de 659 de euro care s-au cheltuit anul
trecut într-o familie, conform Studiu-
lui de Consum de Sărbătorile de Iarnă
2013, realizat de agenţia Deloitte în 17
ţări europene și în Africa de Sud. În plus, conform acestui sondaj de opinie,
consumul în căminele spaniole va crește cu 2%. Totuși, 42% dintre utilizatori
declară că vor cumpăra cadouri utile, în timp ce unu din patru afi rmă că va
cumpăra un produs al magazinului (marca blanca), cu reducere și că va face
cadouri unui număr mai mic de persoane.
Jumătate dintre cei întrebaţi asigură că vor cumpăra cadouri în funcţie de
preţ. Se reduce, faţă de anul anterior, procentul celor care cumpără cadouri la
mâna a doua, însă și numărul celor care merg în magazine de lux.
Deși banii reprezintă cadoul cel mai dorit, când vine vorba de cumpărături,
majoritatea optează pentru îmbrăcăminte, cărţi și parfumuri. Între cei tineri
tehnologia continuă să fi e la putere.
În ceea ce privește datele mersului la cumpărături, 60% dintre consumatori
vor cumpăra cadourile înainte de 15 decembrie și doar 7% vor aștepta redu-
cerile din ianuarie. În ceea ce privește economiile, consumatorii spanioli vor
renunţa la cheltuielile extraordinare și de ocio, considerându-le obligatorii pe
cele pentru alimente, electricitate, sănătate și educație.
Între cei care vor cheltui mai mult, 40% asigură că o vor face pentru a se
bucura de viaţă și ca „să-și scoată criza din cap”, în timp ce dintre persoanele
care afi rmă că vor cheltui mai puţin, 59% spun că acest lucru este cauzat de
scăderea veniturilor.
PUBLICITATE 14.11 - 20.11.2013 7
�������������� ���������������������������������������������������*�
Sigue Money Transfer������������������������������������������ �����������������**
���������������***�
��������
!�"���� ���������������"�����#���������������$��% !��#��������������#�����������&����$�������������$� ��������������������"�������������&�% '�����������������&�%
8 ACTUALITATE 14.11 - 20.11.2013
Spania va ridica toate restricţiile pentru muncitorii români de la 1 ianuarie 2014
Ambasadorul Spaniei, Estanislao de
Grandes Pascual, a discutat on-line,
pe 5 noiembrie, cu cititorii HotNews.
ro despre mediul de afaceri român și
relațiile politice bilaterale. Diploma-
tul a anunțat că Spania va ridica toate
restricțiile pe piața muncii de la 1 ia-
nuarie 2014 și a spus că Mecanismul
de Cooperare și Verifi care (MCV) pe
justiție al Comisiei Europene ar trebui
menținut.
Estanislao de Grandes Pascual a mai
spus că Spania nu face nici o corelație
între aderarea României la Schengen
și rapoartele MCV, con-
siderând că România a
îndeplinit toate cerințele
tehnice pentru aderare.
În ceea ce privește me-
diul de afaceri, ambasa-
dorul spaniol a spus că
România are nevoie de
predictibilitate, și pentru
aceasta „trebuie să existe
un acord între fi rme și autoritățile
române”.
Banca Integratoare a Timpului din Fuenlabrada a organizat
o degustare de produse românești și bulgărești Singura Banca Integratoare a Tim-
pului din Fuenlabrada (BITiF) a orga-
nizat pe 7 noiembrie o degustare de
produse culinare în acest municipiu
din sudul Comunităţii Madrid. Aproa-
pe nu sunt diferenţe între gustul
mâncării românești și cel al produse-
lor bulgărești, a fost constatarea celor
prezenţi, după ce au gustat prepara-
tele: pâine de casă, sarmale, baniţa, cozonac, perișoare, mezeluri etc.
Membrii Băncii Timpului au expli-
cat cum funcţionează sistemul gra-
tuit de cunoștinţe și abilităţi între
persoanele de diferite naţionalităţi
care locuiesc în Fuenlabrada. Câteva
zeci de cetăţeni au fost informaţi de
proiectul asociaţiei Danubio, fi nanţat
de Comunitatea Madrid, în care doar
pentru câteva ore din timpul liber se
schimbă diferite servicii (renovări,
îngrijire de copii, predare de limbi
străine etc.).
„Cineva oferă ce știe să facă și pri-
mește ce are nevoie. Utilizatorii se în-
scriu la Banca Integratoare a Timpu-
lui din Fuenlabrada: deschid un cont
de ore și specifi că serviciile și cunoș-
tinţele pe care le oferă și pe cele pe
care doresc să le primească. Serviciile
oferite generează credit celui care le
face și îl costă ore pe receptor. Astfel
se acumulează ore în timp ce se oferă
servicii ce apoi se pot răscumpăra cu
altele primite. Se va obţine o oră re-
alizându-se un serviciu unui alt utili-
zator și se va cheltui o oră la primirea
unui serviciu. Timpul se schimbă cu o
reciprocitate paritară între persoane.
Toate serviciile au aceeași
valoare. O oră întotdeau-
na se schimbă pe o oră,
fără a se ţine cont de tipul
de serviciu ce se oferă. De
exemplu, costă la fel să speli
mașina cuiva, să iei un copil
de la școală sau să predai o
lecţie de informatică”, au ex-
plicat membri ai BITiF.
Principalele activităţi pe
care le oferă membrii Băn-
cii Timpului (persoane de
diferite naţionalităţi, dar
majoritatea spanioli) sunt
reparaţii de calculatoare,
instalări de aplicaţii pe te-
lefoane mobile, realizări de
CV-uri. Majoritatea femeilor
oferă cursuri de bucătărie
spaniolă și lecţii de dansuri.
Asociaţia Danubio poate fi con-
tactată la nu-
mărul de telefon
601 633 450. Mai
multe informaţii
despre proiectul
Banca Integratoa-
re a Timpului din
Fuenlabrada se
pot afl a accesând
www.bitifuenla-
brada.es.
Coaforul românesc Las Amigas împlinește un an
„Calitatea serviciilor, preţul accesibil, faptul că ieși
de la salonul nostru de înfrumuseţare mai încreză-
tor în tine au făcut ca numărul clienţilor să crească
și să fi e stabil. De la noi clientele pleacă mai fru-
moase și pe dinăuntru, și pe dinafară. Se întorc atât
pentru serviciul primit, dar și pentru că ne simt
aproape”, ne-au spus Ionela Ghiban și Petronela
Pavel, cele două asociate de la coaforul românesc
Las Amigas, situat în Parla, într-o zonă aproape de
gară (C/ Jerusalen, 19).
Pe 16 noiembrie se împlinește un an de la înfi in-
ţarea coaforului. Pentru a marca sărbătoarea, toţi
clienţii care vin la salon în perioada 12-16 noiem-
brie primesc „o mică atenţie”. De asemenea, sunt
așteptaţi sâmbătă, 16 noiembrie, de la ora 20, la un
cocktail.
„O prietenă mi-a recomandat coaforul Las Amigas. Am venit și sunt foarte
încântată de serviciile oferite și de amabilitatea cu care sunt tratată. Am în-
credere în fete și le voi recomanda și eu mai departe”, a spus o clientă, Victoria
Cristea, din Parla.
„Nu este nevoie să explici prea mult ce îţi dorești. Cele două coafeze își
dau seama rapid ce vrei. Sunt foarte mulţumită că avem un coafor româ-
nesc”, a zis și Virginia Moraru, din Alcorcón, una dintre clientele ce vin din
alte municipii la salonul Las Amigas.
La acest coafor se oferă următoarele servicii: tuns, vopsit, șuviţe, per-
manent, tratament împotriva căderii părului, machiaj, manichiură, epilat
sprâncene.
Conferinţă internaţională
PSD-PSOE PSD Spania, în colaborare cu PSOE, organizează la sediul din Madrid (Plaza
Callao, 4) Conferința internațională PSD-PSOE unde, pentru prima dată se re-
unesc la aceeași masă de consultări socialiștii români și spanioli pentru dez-
baterea unor puncte din proiectele politice ale PSD Spania care au nevoie de
sprijinul și participarea directă a socialiștilor spanioli și de asimilarea acestora
de către conducerea PSD Diaspora.
Programată pentru data de 16 noiembrie, de la ora 11.00, reuniunea va fi
prezidată de președintele PSD Diaspora, Claudiu Ciprian Tănăsescu, europar-
lamentar român; secretarul general al socialiștilor madrileni, Tomas Gómez, și
președintele PSD Spania, Marius Vili Sârbu. Un invitat special va fi fostul eu-
roparlamentar britanic Tom Morgan, specialist
în materie de alegeri europarlamentare.
Temele principale ce urmează să fi e dezbătu-
te sunt dubla cetățenie româno-spaniolă,
alegerile europarlamentare din mai 2014,
alegerile municipale spaniole din mai 2015.
Vor fi prezentaţi candidați români pe listele
electorale ale PSOE în 2015.
„Persoanele care sunt interesate să parti-
cipe la dezbateri, indiferent că sunt sau un
simpatizanți PSD pot confi rma participarea la
adresa de e-mail [email protected]”, au
informat organizatorii, într-un comunicat de
presă.
9SONDAJ DE OPINIE 14.11 - 20.11.2013
„Ne descurcăm. N-avem încotro” Ca de atâtea ori, i-am întrebat din nou pe compatrioţii noștri cum le merge.
Ne-am bucurat să afl ăm că, deși au greutăţi, se descurcă, rezistă. „Chiar dacă de pe 1 ianuarie 2014 se va
ridica moratoriul pe piaţa muncii pentru
români, în toate statele UE, n-o să fi e mai
mult de muncă”, consideră Marin Podea. „Acum patronul spune că ar vrea să te an-
gajeze, dar ești afectat de moratoriu… Dar
mai găsești un loc unde să te mai ia și fără
contract… Însă când se va ridica morato-
riul și angajatorul nu va mai trebui să facă
formalităţi speciale ca să-ţi facă contract,
va spune că trebuie să ai cursuri de califi -
care… O să caute alt motiv să nu te anga-
jeze… Dar știi meserie… Și-atunci o să-ţi
spună: «Hai, că te iau și fără contract…» Și
te plătește un pic mai puţin…”.
Originar din Roșiorii de Vede, de trei ani
vine să lucreze iarna în Madrid, pentru că
în restul anului are grijă de casă și grădi-
nă. „Soţia este aici. Găsesc de muncă, fără
acte. Că nu este permanent, asta-i altă
treabă! Zece zile pe lună tot le lucrez…E
mai bine decât în România. Criza e mai
ușor de suportat aici”.
Constantin Victor Miron primește subsidiul de 426 de euro. „Am muncit în
aeroport un an de zile, cu contract, ca me-
canic de întreţinere la mașini frigorifi ce,
de curăţenie…
Am fost apreciat de tot colectivul cu
care am muncit. Șefa mi-a zis că mă va
chema înapoi”, spune. Pentru că este
apreciat pentru ceea ce face, nu îi este
teamă că atunci când se va ridica morato-
riul îi va lua cineva locul de muncă.
Fiind cu familia aici, zice că „ne descur-
căm. N-avem încotro”. Ba chiar a putut să
îi sprijine pe unii ce sunt în situaţii difi cile.
„Am ajutat mulţi români, ba chiar și spani-
oli și alţi străini afl aţi în situaţii grele. Cu un
ban, cu o vorbă bună… Am ţinut șase luni
de zile un georgian la noi în casă, după ce
la o lună de când a venit la noi a rămas
fără muncă”.
Fost președinte al unei asociaţii de romi
din Buzău, în perioada 2000-2005, zice că
a ajutat mulţi romi din Madrid. „Dar când îi
văd pe unii că distrug, fac probleme, că nu
sunt în regulamentul de a fi om, de a te in-
tegra… Nu-mi plac furturile, nu-mi place
ca femeile să se ducă la prostii…”, atrage
atenţia. „Însă cunosc și multe familii de
romi care lucrează, s-au integrat aici. Este
adevărat că muncesc când au, că suferă
spaniolii, darămite noi, străinii…”, adaugă.
Laura spune că rezistă datorită copiilor,
„ei îmi încarcă «bateriile». Muncesc de di-
mineaţa până seara și când ajung acasă,
ei îmi dau energie, că-i văd că-s sănătoși
și cuminţi. Reușesc să rezist, dar cu multă
muncă”.
Lucrează în serviciul domestic, de luni
până vineri, de dimineaţă până seara. „Am
lucrat și sâmbăta, opt ore, mă trezeam la
cinci și jumătate, ca să merg în Majada-
honda. Dar după 12 ani, din cauza crizei,
m-au lăsat”, adaugă.
Soţul ei este în șomaj de trei ani. „Ia
subsidiul de 426 de euro. Avem o locu-
inţă cumpărată, de la zi la zi este
tot mai greu. Dar ne descurcăm”,
spune.
Se gândește să rămână aici:
„Îmi place foarte mult în Spania.
Din prima zi de când am venit…
Și avem 13 ani de zile. Aici s-a
născut al doilea copil… Am zis
că venim în Madrid să ne cumpă-
răm o casă în Turda și, în fi nal, am
cumpărat-o aici”.
Laura a terminat Facultatea de
Agronomie, a lucrat la un institut
de cercetare. Soţul ei are Faculta-
tea de Zootehnie, a fost profesor
la un liceu agricol. În ciuda stu-
diilor din ţară, a cursurilor făcute aici și a
experienţei în muncă, Laura crede că „în
prezent este greu să-ţi găsești singur de
muncă. Dacă nu ai pe cineva care să te
ajute e difi cil”.
Îl încurajează pe soţul ei spunându-i că,
„dacă suntem sănătoși, am eu de lucru,
mergem mai departe”. „El mă ajută mult,
că îl duce pe băieţel la școală, îl ia, de-aia
pot eu să lucrez mai mult în cursul săptă-
mânii”, adaugă.
Și Marcela Albu vrea să mai rămână
în Madrid: „De șapte ani lucrez opt ore pe
săptămână la curăţenie într-o casă și într-o
academia, dar, oricum, e mai bine decât în
ţară. De patru ani am un prieten peruan,
lucrează într-un restaurant. Mă sprijină,
fetiţa mea se înţelege bine cu el. De patru
ani suntem împreună și este perfect. Reu-
șim să avem o viaţă decentă, chiar dacă se
poate și mai bine”.
Și-a căutat de lucru în calitate de croito-
reasă, „dar orarul este lung și nu pot, pen-
tru că trebuie să am grijă de fetiţă după ce
iese de la școală”.
Este dezamăgită că i s-a cerut mită
când a fost în ţară în vacanţă și a trebuit să
meargă cu fi ica ei la Urgenţe la spitalul din
Fălticeni. „Pentru că fetiţa a făcut bronșită,
m-am dus cu ea la Urgenţe, la 12 noaptea.
Până n-am dat bani, nu au tratat-o. Mi-au
spus că au tratament doar pentru copiii
internaţi… Până n-am scos banul, nu i-au
făcut nimic”.
Consideră că, deoarece fetiţa sa s-a
născut înainte de termen, acum este
bine doar datorită sistemului sanitar din
Madrid. „Fetiţa s-a născut prematur. Aici
a fost operată la inimă, au tratat-o foarte
bine. Acum este foarte bine datorită me-
dicilor de aici. În Madrid s-a născut, aici a
fost operată… Pe când în ţară... Nu ar fi
rezistat…”
N.O. lucrează de opt ani de zile pen-
tru aceeași familie: „Am grijă de doi copii
de când s-au născut și-i duc înainte! I-am
învăţat și un pic românește… Sunt bine”.
Nu a avut probleme nici când persoanele
care lucrează în case au trecut în Regimul
General al sistemului de Securitate Soci-
ală. „Nu am avut nici o problemă cu con-
tractul de muncă, de la început. De când
am venit în Spania, în 2005, mi-au făcut
ofertă de muncă. Cu ei lucrez de pe 11
noiembrie 2005”.
Și soţul ei a avut noroc, lucrează de opt
ani de zile la aceeași fi rmă de construcţii.
„Acum lucrează în Bilbao, se duce unde au
de lucru. A lucrat în Algeria patru luni, în
Portugalia. Face de toate”, spune.
Nu vrea să se mai întoarcă în ţară. „Mă
duc în vacanţe, că și fi ica mea este aici,
am o nepoţică, și atunci, la ce să mă duc
în ţară? Am fost în vară, dar am stat numai
patru zile, am mers la o nuntă și
am văzut-o pe mama, că numai
pe ea o mai am în ţară. Anul
trecut tot câteva zile am fost cu
soţul meu. Am închiriat
o mașină, ne-am dus să
vedem pe cine ne-a fost
dor, și-am venit înapoi”.
De ce stă doar atât
de puţin timp în Româ-
nia? „M-am dezobișnuit.
Totuși, îmi place și-mi
vine să plâng când văd
că am lăsat tot acolo,
munca de douăzeci și
ceva de ani… Am cum-
părat teren, în Luduș.
A rămas totul acolo, și
noi suntem aici. Mi-e
dor, normal. Mi-e dor
și de pietre… Dar ce să
facem? Ai casă, dar unde lucrezi?
Cine ne mai angajează la vârsta
noastră? Cum anii lucraţi aici se-
adună la vechime… Mă gândesc
să stăm aici până la pensie, dar
să vedem ce spun copiii. În ziua de azi
nu poţi ști. Poate peste doi-trei ani, zece,
poate va fi mai bine în ţară, și atunci copiii
se duc acolo. Ne ducem și noi după ei…
Totul depinde de copii”.
Criza a afectat-o? „Pentru români criza
a început în ţară. Noi am prins tot: comu-
nismul, perioada de după Revoluţie… În
România când n-a fost criză? De multe ori
zic către spanioli: ce criză-i asta? Când ai
bani să-ţi cumperi de mâncare? Du-te-n
România că nu ai nici pentru mâncare…
Cât am stat în ţară am fost în vacanţă o
singură dată în 24 de ani de căsnicie. Că
n-am putut. Tot am avut câte ceva de fă-
cut. De când sunt aici mă duc în fi ecare an
în vacanţă”.
A încurajat-o pe fi ica ei să facă studii
aici. Și ea a făcut, de auxiliar de enferme-ria, la 46 de ani. „Am lucrat șase luni de
noapte în spitalul din Sainz de Baranda.
Mi-am schimbat de tot mentalitatea de
când sunt aici, în bine. Văd viaţa altfel, că
merită să trăiești clipa. Viaţa de-aici te face
mai optimist”.
Deoarece, pe lângă stradă, și la sediul
FEDROM se poate simţi pulsul comunităţii
de români, l-am întrebat pe Gelu Vlașin,
vicepreședinte FEDROM, care este opinia
sa despre situaţia compatrioţilor din Spa-
nia. „Românii vin și cer sprijinul. Situaţia
e delicată pentru foarte mulţi. Se simte
clar diferenţa dintre solicitările pe care le
avem acum și cele pe care le aveam acum
patru-cinci ani. Avem avantajul că reţelele
sociale pot suplimenta la un moment dat
lipsa noastră de personal pentru a întâm-
pina toate solicitările pe care le avem. Așa
că reușim să-i sprijinim pe oameni și prin
intermediul Facebook, al paginii web a fe-
deraţiei, al blogului pe care-l avem. Avem
pe Facebook grupul Oferte și anunţuri gra-tuite pentru românii din Spania. Are aproa-
pe 2.400 de membri. Apar oferte trimise
de agenţii sau fi rme interesate. Unii ro-
mâni și-au găsit de lucru prin intermediul
acestui grup”.
Ce sprijin poate oferi FEDROM conce-
tăţenilor? „Din cauza faptului că, odată
cu intrarea ţării noastre în Uniunea Euro-
peană, suntem consideraţi europeni și nu
imigranţi, s-au sistat toate fi nanţările pe
care le acordau spaniolii pentru proiecte-
le de integrare a imigranţilor. De aceea nu
avem nici un ban pentru proiecte sociale.
Majoritatea banilor îi primim pentru că
accesăm direct, alături de alte ONG-uri,
proiecte culturale. Din acest motiv, celor
care vin la noi și sunt în situaţii difi cile le
putem oferi sfaturi, putem să îi informăm
unde ar putea să solicite sprijin social”.
Vicepreședintele FEDROM a vorbit de
necesitatea legiferării situaţiei românilor
din străinătate, pe baza unui statut al ro-
mânului de pretutindeni, „așa cum există
un statut al spaniolului de pretutindeni, al
israelianului de pretutindeni”. „Este nevoie
de o lege care să reglementeze care sunt
drepturile românilor din afara graniţelor
și sprijinul pe care li-l poate acorda statul
român. Se pare că ideea aceasta este în
discuţie”.
Ana-Maria Cornilă
10 ÎN ROMÂNIA 14.11 - 20.11.2013
Proiectul Guvernului pentru exploatarea de la Roșia Montană, respinsComisia parlamentară specială a res-
pins, luni, cu 17 voturi „pentru” și două
abţineri, proiectul Guvernului pentru
exploatarea minieră de la Roșia Monta-
nă. Membrii Comisiei s-au reunit, luni,
în ședinţă pentru a decide prin vot în
legătură cu proiectul Guvernului.
În urma votului, proiectul a primit
raport de respingere.
Raportul conţine inclusiv amenda-
mentele adoptate în timpul dezbate-
rilor.
Comisia specială Roșia Montană afi r-
mă, în raportul la proiectul Guvernului,
că este nevoie de un cadru legislativ cât
mai larg, că recomandă desecretizarea
licenţei și a documentelor clasifi cate și
că atrage atenţia asupra unor posibile
încălcări ale legislaţiei în vigoare pe
parcursul exploatării.
„Comisia atrage atenţia asupra unor
posibile încălcări ale legislaţiei în vi-
goare pe parcursul derulării proiectului
de exploatare minieră de la Roșia Mon-
tană. De aceea, Comisia va înainta pre-
zentul raport autorităţilor competente
cu scopul asigurării legalităţii integrale
a proiectului Roșia Montană și investi-
gării, acolo unde este cazul, a faptelor
presupus ilegale”, se arată în concluziile
raportului.
Comisia consideră, potrivit raportu-
lui, că Proiectul de lege nu acoperă în
mod satisfăcător toate cerinţele com-
plexe privind cadrul desfășurării activi-
tăţii de exploatare a resurselor minerale
în România și, în consecinţă, a propus
respingerea acestuia.
Având în vedere carenţele legislaţiei
actuale, care nu ţine cont de specifi cul
unor proiecte de anvergura proiectului
minier în discuţie, Comisia recomandă
completarea cadrului legislativ cu mă-
suri care să stimuleze implementarea
unor proiecte miniere de asemenea
amploare.
Comisia consideră necesară stabili-
rea unor condiţii de parteneriat corect
între acţionarul majoritar și compania
de stat românească, cu respectarea
normelor comunitare obligatorii și a
principiilor dezvoltării durabile a zone-
lor în care va fi realizat proiectul.
Comisia apreciază modifi cările con-
diţiilor Acordului iniţial (licenţa) propu-
se de Guvernul României, considerând
că acestea reprezintă o îmbunătăţire
reală faţă de licenţa în vigoare și pot
aduce benefi cii economice pentru sta-
tul român.
Comisia propune, prin raport, „o se-
rie de acţiuni pentru stabilirea unui ca-
dru legislativ coerent, care să sprijine
poziţia de negociere a statului român
și în alte proiecte de asemenea anver-
gură”.
„Comisia consideră că este nevoie
de un cadru legislativ cât mai larg care
să fi e supus dezbaterii parlamentare,
referitor la proiectele miniere auro-
argentifere, care să permită dezvol-
tarea industriei miniere în România
și atragerea de investitori. Comisia
recomandă desecretizarea licenţei și
a documentelor clasifi cate aferente
prezentului proiect minier (mai puţin
a hărţilor și a documentelor referitoare
la zăcământ)”, se mai arată în raport.
În calitate de director general al IGR,
Ștefan Marincea a fost audiat, pe 8
octombrie, la Comisia specială pentru
proiectul de la Roșia Montană din Par-
lament, el criticând proiectul de
exploatare minieră, spunând că
este „de nota cinci” și că ar trebui
modifi cat substanţial și adaptat la
practicile europene.
Marincea a fost întrebat de
către președintele Comisiei Ro-
șia Montană, Darius Vâlcov, des-
pre faptul că Institutul Geologic
Român a dat un aviz favorabil
pentru acest proiect atunci când
institutul era condus de un alt director
general.
„E un fals grosolan, e o situaţie pena-
lă din partea fostului director general.
Parchetul s-a autosesizat”, a precizat
Marincea.
„Susţin cu argumente știinţifi ce că
modul de prezentare a analizelor de
către companie este viciat. Nu este un
organism al statului român care să ve-
rifi ce aceste analize. (...) S-a vorbit de
absenţa faliilor, un predecesor al meu
care a semnat că nu există falie. În trei
hărţi ale companiei sunt burdușite de
falii. Am freatic și falii, nu pot să pun
deșeuri periculoase”, a mai declarat
Marincea la comisie.
Totodată, el a spus că proiectul „nu
este în avantajul statului român”, pre-
supunând costuri uriașe după exploa-
tare.
Ștefan Marincea a declarat, ulterior,
că a fost informat „prin două ordine, cu
semnături diferite” că a fost demis din
funcţia de director general al Institutu-
lui Geologic al României.
Nu vom intra în spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014 România și Bulgaria nu vor intra în
spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014, a
declarat președintele Comisiei Euro-
pene (CE), José Manuel Barroso, luni
seară, pentru postul privat de televizi-
une din Franţa LCI.
„România și Bulgaria nu vor intra în
spaţiul Schengen la 1 ianuarie 2014”, a
declarat Barroso luni, invitat la Le Club
LCI. „Este un amalgam incredibil între
Schengen, imigraţie, Lampedusa, lu-
crători detașaţi (în străinătate, n.red.).
Este un amalgam care trebuie denun-
ţat, pentru că altfel vom avea un pu-
seu al mișcărilor extremiste care
determină Europa să facă lucruri
periculoase. România și Bulgaria
nu vor intra în Schengen pentru că
există ţări care se opun”, a conchis
președintele CE.
Într-un interviu acordat în sep-
tembrie postului public de radio
din Bulgaria, Barroso afi rma că
România și Bulgaria îndeplinesc crite-
riile de intrare în Schengen și trebuie
să primească o șansă de aderare cât
mai curând. „Bulgaria și România în-
deplinesc criteriile pentru aderarea
la Schengen și cred că va fi corect să
li se acorde o șansă cât mai curând”,
declara el.
România și Bulgaria urmează ca,
după o perioadă de tranziţie de
șapte ani de la aderarea la Uniunea
Europeană (UE), să adere la Spaţiul
Schengen, înăuntrul căruia sunt eli-
minate controalele la frontieră între
state membre.
Aderarea celor două state mem-
Ne găsiţi şi la magazinul românesc de pe C/ Don Pedro de Luna, 10, Zaragoza Mai multe informaţii, la tel.: 637 590 745, 642 237 852, 976 052 465www.almacenrumano.com
bre UE la Spaţiul Schengen a fost
respinsă în septembrie 2011, la soli-
citarea Finlandei și Olandei, care de-
nunţau corupţia și lipsa unor acţiuni
concrete împotriva crimei organizate
la București și, respectiv, Sofi a.
Președintele Traian Băsescu a atras
atenţia, marţi, că președintele Comi-
siei Europene, Jose Manuel Barroso,
nu a spus că România nu va intra în
Schengen în 2014, ci că nu va intra la
1 ianuarie 2014.
„Din punctul meu de vedere, am
obţinut în Consiliul European decizia
ca la Justiţie și afaceri interne (JAI) să
se ia în discuţie subiectul aderării la
Schengen. Această decizie politică
va trebui dusă la îndeplinire de Con-
siliul JAI. Momentul când va fi luat
în discuţie subiectul depinde foarte
mult de raportul MCV. În 2012 a fost
amânată luarea în discuţie ca urmare
a loviturii de stat din vara lui 2012, și
aici poate domnul Ponta și Crin An-
tonescu ar avea ceva să își reproșeze,
nu știu dacă pot sau dacă înţeleg. Ur-
mătoarea discuţie serioasă se poate
face în urma unui raport MCV pozi-
tiv. Barroso nu a spus că România nu
va intra în Schengen în 2014, ci că nu
va intra la 1 ianuarie 2014”, a declarat
Traian Băsescu.
Femeile născute după 1971 vor
munci până la 65 de aniDupă ce acum câteva luni, Guvernul anunța că are în plan să crească vârsta de
pensionare a femeilor, luni, amenințarea s-a concretizat.
Un proiect de modifi care a legii prevede egalizarea vârstei de pensionare. Toate
femeile născute după 1971 trebuie să muncească mai mult pentru a se bucura
de pensie.
Pe site-ul Ministerului Muncii a fost pus în dezbatere proiectul care prevede ca,
în câțiva ani, să fi e egalizată vârsta de pensionare a femeilor cu cea a bărbaților,
potrivit noului acord cu Fondul Monetar Internaţional și cu Comisia Europeană.
Vârsta de pensionare a femeilor va crește de la 59 de ani la 60 de ani până în
ianuarie 2015. Apoi, până în 2030, va atinge 63 de ani, urmând ca după cinci ani
să ajungă la egalitate cu cea a bărbaților, adică la 65 de ani.
Potrivit proiectului, primele femei care vor ieși din câmpul muncii la această
vârstă sunt cele născute în 1971. În total, aproximativ 195.000.
Guvernul vrea să crească vârsta de pensionare ca să reducă presiunea de pe
fondul de pensii care, în prezent, face faţăcu greu numărului mare de pensionari
– cu 50% mai mulți decât cei care contribuie lunar din salariu.
„Am cuprins în acordul cu FMI și cu celelalte instituții fi nanțatoare internaţiona-
le această clauza de egalizare din motive de sustenabilitate a sistemului de pensii.
Avem un defi cit de circa 2 miliarde de euro”, a spus Iolanda Stăniloiu, purtător de
cuvânt al Ministerului Muncii.
Proiectul va rămâne în dezbatere publică până pe 18 noiembrie.
PIAŢA MUNCII14.11 - 20.11.2013 11
Top 10 fraude cu oferte de lucru Există persoane care vor să scoa-
tă profit din grava criză economică
în care suntem și din nevoia acută
a multora de a-și găsi un serviciu.
Organizaţia de consumatori FACUA
a publicat recent Topul 10 al frau-
delor cu oferte de muncă.
Organizaţia de consumatori a so-
licitat autorităţilor să demareze ac-
ţiuni de control, să aplice sancţiuni
și amenzi pentru gravele și nume-
roasele fraude detectate.
Care sunt fraudele cel mai des
întâlnite?
1. Să plătești pentru a lucra în străinătate
În ultima vreme s-au înmulţit
ofertele de muncă în care se cere
plata unei taxe prealabile pentru a
lucra, chipurile, în străinătate în în-
grijire de persoane.
2. Spam ce solicită bani pentru cheltuieli administrative
Când persoana ce a primit un
anunţ ce a fost catalogat drept
Spam vrea mai multe informaţii
despre o anume ofertă de muncă i
se cere să vireze într-un cont ban-
car o sumă de bani pentru plata
unor presupuse cheltuieli pentru
contract sau trimiterea de material
pentru lucru. După plată, presupu-
sa firmă continuă să ceară bani sau
dispare dacă victima își dă seama
de înșelăciune.
3. Oferte false pentru a capta date personale
Prin intermediul unei alte fraude
relaţionate cu folosirea e-mail-ului
sau prin SMS nu ni se cer bani, ci
datele personale, ce urmează să fie
incluse în listele de spam. Momeala
este o oportunitate de muncă cu
un salariu fix între 1.500 și 2.500 de
euro pe lună.
4. Să câștigi bani completând chestionare
Prin acest tip de fraudă ţi se spu-
ne că vei primi o anume sumă de
bani lucrând în casă răspunzând la
chestionare. Înșelăciunea constă în
faptul că accesul la aceste chesti-
onare nu este gratuit. Victima tre-
buie să plătească peste 25 de euro
pentru o listă de adrese unde i se
spune că ar urma să găsească baze-
le de date ale unor firme.
5. Oferte de muncă ce te trimit la telefoane cu tarifare supli-mentară
FACUA vorbește de oferte pentru
sezonieri pentru campania de cules
de fructe în care presupusa firmă
ce are nevoie de personal dă un te-
lefon de contact de unde cel care a
sunat este trecut la un număr cu ta-
rifare adiţională.
Sunt telefoane cu
prefixe 803, 806 și
807. Dacă escro-
cul ţine victima la
telefon o jumăta-
te de oră, costul
convorbirii poate
ajunge la 30 de
euro de pe fix și
la 40-48 de euro
de pe telefoane
mobile.
6. Îmbogăţiţi-vă confecţio-nând lucruri în casă
Se cer bani chi-
purile pentru pla-
ta materialului cu
care persoana va
face produsele în
casa sa pentru a
le vinde ulterior
prin intermediul
unei așa-zise firme. În realitate doar
se va cumpăra un material inutil cu
care nu se va câștiga nimic.
7. Locuri de muncă în schimbul unor cursuri
În acest caz, academias oferă un
contract de muncă la terminarea
cursurilor organizate, ca urmare a
unor presupuse acorduri cu anumi-
te firme.
8. Afacerile piramidale O altă înșelăciune clasică. Sunt
afaceri în care presupusul angajat
trebuie să cumpere produse de la
o firmă pentru a le vinde ulterior
angrenând noi lucrători. Este o în-
șelăciune în lanţ, ce poate ajunge
să ruineze multă lume.
9. Oferte de mediere ce în re-alitate ascund cazuri de spălare de bani
Frauda constă în a face persoa-
na să creadă că va câștiga mulţi
bani fiind mediator în tranzacţii
internaţionale: primește transfe-
ruri de bani în contul său bancar,
pe care trebuie să îi vireze într-un
alt cont. În schimb primește un
mic comision. Problema este că
dacă intri în joc, participi la spă-
lare de bani.
10. Un serviciu fără salariu Adesea în ultima vreme se pot
găsi oferte în care ţi se dă de
muncă fără a urma să primești
vreun salariu. Se caută candidaţi
foarte bine calificaţi, dar nu exis-
tă nici un salariu. Acesta este cazul
unei firme denunţate de FACUA,
portalul de muncă Jobomas, unde
se solicită periodista redactor și se
informează: „candidaţii trebuie să
fie capabili să redacteze știri, să
realizeze interviuri și/sau reporta-
je, să caute material grafic cu care
să ilustreze textul și să adapteze
informaţii la presa de pe internet”.
Problema este că atunci când vrei
să știi ce oferă în schimb firma, ci-
tești: „participarea nu va fi recunos-
cută economic, ci prin difuzare”.
Acestea sunt zece fraude des în-
tâlnite, însă nu sunt singurele. Pen-
tru a mobiliza consumatorii, FACUA
a demarat campania Lucha contra las ofertas laborales fraudulentas. În
reţelele sociale campania se difu-
zează cu hashtag-ul #falsoempleo.
Media Markt are nevoie de personal
Multinaţionala Media Markt face an-
gajări pentru magazinele sale din Bilbao,
Madrid, Valencia, Girona și Palma de Mal-
lorca. Lanţul de magazine specializat în
electrocasnice, sunet și informatică are
nevoie de persoane care să așeze marfa
pe rafturi (reponedores), casieri, mozos de almacén și vânzători.
Caută casieri și vânzători pentru ma-
gazinul din Bilbao.
Are nevoie de vânzători de informati-
că pentru punctul din Gandía (Comunidad Valenciana). Multinaţionala are posturi de
muncă libere și în Girona, unde caută vânzători a tiempo parcial, cu experienţă în sector,
și persoane care să așeze marfa pe rafturi, în schimbul de dimineaţă. Sunt locuri de mun-
că și în Madrid, pentru magazinul din centrul comercial Plenilunio, unde este nevoie de
vânzători pentru departamentele de informatică și fotografi e și imagine. Pentru maga-
zinul din Palma de Mallorca se caută un mozo de almacén și un vânzător cunoscător de
limbi străine.
Solicitarea unui post de muncă se face accesând pagina web a Media Markt.
Norauto face angajări în Pamplona și Sevilla
Lanţul de magazine de origine franceză Norauto, dedicat sectorului auto, cu servicii
de atelier și vânzări de echipamente pentru automobile, caută personal pentru noile
sale magazine din Pamplona și Sevilla. Nu este nevoie de studii în domeniu, dar trebuie
să aveţi un profi l comercial și să vă placă sectorul auto.
Norauto caută 30-35 de lucrători pentru magazinul din Pamplona, ce se va deschide
în decembrie, și pentru cel din Sevilla, ce urmează să își deschidă porţile în ianuarie
2014. Concret, compania caută directori, șefi de magazin și de atelier, vânzători și meca-
nici. Se va ţine cont dacă persoanele care doresc să lucreze pentru Norauto sunt atrase
de lumea motoarelor și au profi l comercial. Firma oferă pregătire, de aceea nu cere o ca-
lifi care iniţială. Ofertele de muncă pot fi accesate prin intermediul paginii web Norauto.
Angajările se vor face imediat, cu posibilităţi de continuare și promovare.
Firma lui Piqué caută programatori
și designeri de jocuri video Kerad Games, fi rma de jocuri video fondată în luna iunie de fotbalistul Gerard Piqué
(ca asociat) își va mări numărul de angajaţi, având nevoie de programatori și designeri
de jocuri video. Anunţul a fost făcut chiar de jucătorul clubului de fotbal Barcelona, pe
reţelele sociale. Concret, fi rma unde este asociat fotbalistul, are nevoie de Game Desig-
ner, Q&A, Scrum Masters și programatori. Caută persoane cu talent și creativitate, cărora
să le placă fotbalul și să poată începe lucrul imediat aproape de Barcelona.
Vor lucra la Golden Manager, primul joc video scos pe piaţă de fi rmă.
Mai multe informaţii despre posturile oferite se pot găsi pe pagina web a fi rmei.
Compania petroliferă Total España
va angaja șomeri din Valdemoro Compania petroliferă Total España, cu sediul în Valdemoro, a semnat un acord cu Pri-
măria acestui municipiu madrilen, în urma căruia va angaja de preferinţă șomeri din
această localitate. Se va da prioritate angajării de persoane cu dizabilităţi.
De asemenea, Total España s-a angajat să stimuleze activitatea comercială și de afa-
ceri în localitate, cât și să organizeze evenimente relaţionate cu munca, formarea sau
spiritul întreprinzător.
Compania petroliferă va face angajările prin intermediul SEPE.
12 SPORT 14.11 - 20.11.2013
Selecţionerul Victor Piţurcă a defi -
nitivat, în cursul vinerii trecute, lotul
României în perspectiva celor două
meciuri din barajul de califi care la
turneul fi nal al Cupei Mondiale-2014,
contra Greciei, de la 15 noiembrie
(turul) și 19 noiembrie (returul). Me-
ciul de pe 15 noiembrie va începe la
ora 21.45 (ora României), pe Stadi-
onul Giorgios Karaiskakis din Piure.
Partida de pe 19 noiembrie va fi de
la ora 21.00 (ora României), pe Arena
Naţională din București.
Lotul României este următorul, po-
trivit frf.ro:
Portari: Costel Pantilimon, Bog-
dan Lobonţ (AS Roma), Silviu Lung jr.
(Astra Giurgiu)
Portarul echipei Manchester City,
Costel Pantilimon, a fost chemat la
naţionala României pentru meciurile
din play-off -ul Cupei Mondiale din
2014, după ce stelistul Ciprian Tătă-
rușanu a acuzat unele probleme la
coloana lombară, informează site-ul
ofi cial al FRF.
Fundași: Alexandru Măţel (Astra
Giurgiu), Srgian Luchin (Dinamo), Va-
lerică Găman (Astra Giurgiu), Dorin
Goian (Asteras Tripolis), Florin Gardoș
(Steaua București), Vlad Chiricheș
(Tottenham), Răzvan Raţ (West Ham
United), Iasmin Latovlevici (Steaua),
Fundașul echipei Tottenham Hot-
spur, Vlad Chiricheș, a suferit, dumi-
nică, o fractură de piramidă nazală,
iar selecţionerul naţionalei României,
Victor Piţurcă, a decis să-l înlocuias-
că cu dinamovistul Dragoș Grigore
în lotul pentru meciurile de baraj cu
Grecia, informează FRF.
Mijlocași: Gabriel Torje (Espanol),
Bănel Nicoliţă (FC Nantes), Costin
Lazăr (PAOK Salonic), Alexandru Bo-
urceanu (Steaua), Răzvan Cociș (Ho-
verla Ujgorod), Ovidiu Hoban (Petro-
lul), Alexandru Maxim (VfB Stuttgart),
Cristian Tănase (Steaua)
Atacanţi: Bogdan Stancu (Gen-
clerbirligi), Gheorghe Bucur (Kuban
Krasnodar), Gheorghe Grozav (Terek
Groznîi), Ciprian Marica (Getafe), Cla-
udiu Keșeru (Bastia), Marius Niculae
(Hoverla Ujgorod).
Selecţionerul Victor Piţurcă a de-
clarat, într-o conferinţă de presă, că
în meciul tur cu Grecia din play-off -ul
Cupei Mondiale își dorește ca echipa
naţională să evolueze precum Juven-
tus în partida câștigată, duminică, la
Torino, cu scorul de 3-0, în faţa forma-
ţiei Napoli, în Serie A.
„Aţi văzut meciul lui Juventus cu
Napoli? Juventus, pe tot parcursul
jocului, s-a apărat cu toţi jucătorii în
30 de metri de poarta lor, dar când a
avut mingea a atacat. Asta vreau și eu
de la echipa naţională. Strategia unui
joc nu este să jucăm doar defensiv. În
funcţie de adversar, ambele faze tre-
buie făcute foarte bine. Toţi ne dorim
să marcăm. Ca să ajungem la CM tre-
buie să marcăm”, a spus, luni, Piţurcă.
Victor Piţurcă speră ca echipa naţi-
onală să înscrie în partida tur și a pre-
cizat că jucătorii trebuie să fi e la fel de
concentraţi în ambele meciuri. „Sunt
două jocuri și trebuie să fi u extrem de
România-Grecia: Lotul naţionalei pentru barajul de califi care la CM
atent, amândouă meciurile trebuie
jucate la aceeași intensitate. Îmi do-
resc să marcăm în Grecia, să vedem
dacă vom reuși. Dacă am ajuns aici,
atunci este cel mai important meci
pentru noi.
Nu știu dacă lumea va ieși în stra-
dă, dar cu siguranţă vom face români
fericiţi și ăsta este un motiv pentru
care aș fi fericit dacă reușim califi ca-
rea. Îmi doresc să marcăm în Grecia.
Dacă nu vom marca și 0-0 dacă s-ar
termina jocul nu ar fi o opţiune din
partea noastră”, a completat Piţurcă.
El a menţionat că mijlocașul Cos-
tin Lazăr l-a informat că jucătorii
greci convocaţi de la PAOK Salonic
sunt foarte obosiţi. „Am discutat tot
timpul cu Lazăr, pentru că Goian nu
prea îi cunoaște. Lazăr e zi de zi cu
cinci-șase internaţionali greci, dar nu
a avut multe lucruri să-mi spună. Cert
este că și el și cei de la PAOK sunt în-
tr-o stare avansată de oboseală. Așa
mi-a spus și s-a văzut și în meciul cu
Olympiacos.
Grecii au și experienţa și valoarea
de partea lor. Noi? Cu jocul nostru
suntem mai inventivi”, a subliniat
Piţurcă.
Germanul Ewald Lienen, noul antrenor
al FC Oţelul GalaţiGermanul Ewald Lienen, în vârstă
de 59 de ani, ultima oară la AEK Atena,
va fi noul antrenor al echipei Oţelul
Galaţi, tehnicianul sosind, marţea tre-
cută, în România.
Fostul antrenor al echipei Oţelul,
Dorinel Munteanu, a declarat că Lie-
nen este un antrenor bun. „Îl cunosc
bine pe Lienen, e un an-
trenor bun, care a avut
succes la FC Köln. Am fost
la un pas de a lucra împre-
ună, el a preluat-o pe FC
Köln în 1999, exact după
ce am plecat. Am încrede-
re în el că poate obţine re-
zultate bune. E important
să readucă Oţelul acolo
unde a fost în urmă cu
câteva sezoane. Sunt bu-
curos că vine în Liga I un
antrenor cu mentalitate
sănătoasă din Germania
și cred că se poate adapta
la fotbalul din România”, a
spus Munteanu.
Lienen și-a început ca-
riera de antrenor la echi-
pa secundă a celor de la
MSV Duisburg, după care
a fost promovat principal
la prima formaţie. El a mai antrenat pe
Hansa Rostock, FC Koln, Tenerife, Bo-
russia Monchengladbach, Hannover,
Panionios, TSV 1860 Munchen, Olym-
piakos și Arminia Bielefeld.
Ca fotbalist, el a evoluat pentru Ar-
minia Bielefeld, Borussia Monchen-
gladbach și MSV Duisburg.
Ionel Dănciulescu și-a anunţat retragerea din activitate
Atacantul Ionel Dănciulescu și-a anunţat, marţi, într-o conferinţă de presă,
retragerea din activitatea fotbalistică, el urmând să fi e noul team-manager al
FC Dinamo.
„A venit și acest moment. Era inevitabil să se întâmple. Nu este o decizie ușoa-
ră, dar nici foarte grea. Aveam mai multe variante, dar până la urmă am hotărât
de a mă retrage de la Dinamo. Așa mi-am dorit ca ultimă dorinţă, să joc ultimul
meci la Dinamo. Nu cred că va fi absolut nici o problemă că mă voi retrage.
Există viaţă și după retragere. Voi rămâne în cadrul clubului. Fără sprijinul cole-
gilor și al antrenorilor nu cred că aș fi ajuns unde sunt astăzi. Viitorul meu este
legat de Dinamo. Cred că este momentul cel mai bun de a mă retrage”, a spus
Dănciulescu.
Ionel Dănciulescu a venit îmbrăcat în costum la conferinţa de presă, iar pe
masă se afl au ghetele de joc și tricoul pe care l-a purtat în acest sezon la Dina-
mo.
Pe ecranele din sală a fost prezentat un fi lm cu activitatea lui Ionel Dănciules-
cu la Dinamo.
Ionel Dănciulescu a evoluat în peste 500 de partide în Liga I, el înscriind 214
goluri.
Gigi Becali își scrie biografi a
în închisoare Închis la Penitenciarul de la Poarta Albă, patronul clubului Steaua își umple
timpul liber lucrând la o carte autobiografi că. Lansarea pe piaţă este preconiza-
tă pentru primăvara anului viitor.
La Poarta Albă, latifundiarul din Pipera profi tă de timpul liber pentru a sta sin-
gur în camera de detenție, unde preferă să-și scrie toate gândurile și amintirile
în locul derulării unor activități cu alți deținuți, scrie Naţional.
În privința conținutului, chiar dacă, deocamdată, nimeni nu-l cunoaște, este
de bănuit că familia și ortodoxismul vor ocupa
capitole aparte în carte, însă Becali poate atin-
ge și alte subiecte mult așteptate de public, cum
ar fi relațiile cu diferiți politicieni sau oameni
de afaceri, ori „războaiele” duse în subteranele
fotbalului românesc. Privită exclusiv din acest
unghi, autobiografi a lui Becali produce, deja,
frisoane în unele cercuri, de teama dezvăluirilor
care pot fi făcute.
Nu în ultimul rând, preocuparea pentru scris
îl ajută pe Gigi Becali la completarea dosarului
de eliberare condiționată, o astfel de activitate
contând în ochii magistraților care vor analiza
cererea sa.
Tehnicianul Ionuţ Badea a fost de-
mis după etapa a XII-a a Ligii I din ca-
uza rezultatelor slabe. Interimatul la
meciul din optimile Cupei României
– Timișoreana contra echipei Corona
Brașov, scor 2-1, și de la cel din cam-
pionat cu FC Botoșani, scor 2-1, a fost
asigurat de Constantin Schumacher.
13TIMP LIBER14.11 - 20.11.2013
De ce ni se schimbă preferinţele muzicale odată cu vârsta
Un nou studiu,
care a analizat
modul în care se
schimbă preferin-
ţele muzicale în
decursul vieţii unui
individ, indică fap-
tul că există genuri de muzică asociate cu
momente cheie din viaţa unei persoane.
Cercetarea sugerează că deși, pe măsură
ce înaintăm în vârstă ne implicăm din ce în
ce mai puţin în ascultarea muzicii, aceasta
continuă să fi e un factor important în via-
ţa noastră. Potrivit oamenilor de știinţă se
pare că gustul unui individ în materie de
muzică se schimbă odată cu înaintarea în
vârstă, cu scopul de a-i satisface nevoile
psihologice și sociale.
Una din teoriile create de oamenii de ști-
inţă pe baza studiului sugerează că apelăm
la muzică pentru a ne exprima identitatea
și pentru a ne defi ni, pentru ca apoi să o fo-
losim ca vehicul social prin care le alegem
partenerii. Ulterior, ajungem să folosim
muzica drept expresie a inteligenţei și a
statutului nostru.
Oamenii de știinţă susţin că acest studiu
este primul care documentează modul în
care oamenii se implică în muzică din ado-
lescenţă, până la vârsta mijlocie.
Folosind informaţii prelevate de la mai
bine de un milioane de oameni pe o peri-
oadă de peste zece ani, oamenii de știinţă
au divizat genurile muzicale în cinci cate-
gorii: ușoară, modestă, sofi sticată, intensă,
contemporană. În cele din urmă, specialiș-
tii au creat grafi ce care să indice preferinţe-
le în funcţie de grupa de vârstă.
Cele cinci categorii menţionate anterior
cuprind mai multe genuri muzicale care au
în comun anumite trăsături muzicale și psi-
hologice, precum complexitatea.
În urma studiului s-a constatat că prima
mare perioadă muzicală este adolescenţa,
defi nită de o „explozie” de muzică din ca-
tegoria „intensă” urmată de o creștere trep-
tată a muzicii de „contemporane”. Muzica
„intensă”, precum punk-ul și metal, ating
un punct maxim în adolescenţă și scad în
perioada de maturitate timpurie, până ce
muzica „contemporană”, precum pop-ul și
rap-ul, încep să crească și să bucure până
ce individul ajunge la vârsta mijlocie.
„Anii adolescenţei sunt adesea dominaţi
de nevoia de a stabili o identitate, iar muzi-
ca este un mod ieftin și efi cient prin care să
faci asta. Efortul adolescenţilor de a căpăta
independenţa ia adesea forma unei poziţia
contrare a statu-quo-ului stabilit de părinţi.
Muzica «intensă», văzută ca agresivă și ca-
racterizată drept zgomotoasă are o cono-
taţie de revoltă și îi ajută pe adolescenţi să
semnaleze o cerere de autonomie, adică să
facă o schimbare cheie pentru această pe-
rioadă a vieţii”, susţine dr. Jason Rentfrow,
coordonatorul studiului.
După această perioadă caracterizată
de muzică „intensă”, urmează o perioadă a
muzicii „contemporane” și a celei „ușoare”
Leul nu mai are valoare. Ce-i de făcut?
- Îi dăm patru găuri.
- Și asta ar rezolva ceva?
- Nu, dar am putea să-l vindem ca nas-
ture.
***
Sf. Petru se hotărăște într-o zi să ple-
ce în inspecţie... prin iad! Zis și făcut, se
întâlnește cu Scaraoţchi care îi oferă un
tur complet. Merg ei ce merg și ajung în
sala cazanelor, unde erau mai multe caza-
ne cu apă clocotită, pline cu oameni care
încercau să iasă afară. Din când in când, la
câte un cazan, un grup de draci îi loveau
peste cap cu bastoanele pe cei ce încer-
cau să iasă.
- Ce se întâmplă aici? întreabă Sf. Petru.
- Aici este cazanul cu nemţi, și ăștia în-
cearcă tot timpul să iasă în faţă, așa că îi
potolim imediat.
- Bun, și acesta? întreabă Sf. Petru ară-
tând spre cazanul pe care scria Ameri-
cani.
- Același lucru, răspunse Scaraoţchi.
- Bine, dar ce se întâmplă aici? întreabă
contrariat Sf. Petru, arătând spre un cazan
care nu era păzit și unde din când în când
se ivea câte un cap afară din apă, dar după
aceea dispărea imediat!
- Oh, acela e cazanul cu români! Cum
încearcă unul să scoată capul, cum îl trag
ceilalţi la fund imediat!
***
La ghicitoare
- Soția dumitale va fi frumoasă,
deșteaptă și bogată, îi spune ghicitoarea
unui bărbat.
- Minunat, dar ce fac cu actuala?
***
Poliţistul în muzeu. Din neatenţie, dă
jos o vază, care se sparge. Paznicul, palid,
se apropie în fugă:
- Era o piesă de acum 3.000 de ani…
- Ce m-am speriat, credeam că am spart
ceva nou.
***
Un fermier scoţian și-a asigurat viaţa la
o agenţie specializată. Nu după mult timp,
s-a înecat într-un râu. La înmormântare, o
vecină se apropie de văduvă:
- Ce bine că răposatul a fost un om pre-
văzător, deși nu știa nici să scrie, nici să
citească.
- Și nici să înoate, slavă Domnului, com-
pletă văduva.
***
Optimiștii au inventat avionul,
pesimiștii, parașuta.
***
Politica este arta de a obține voturi de
la săraci și fonduri electorale de la bogați,
promițându-le unora protecția faţă de
ceilalți.
***
Consecinţa tehnologizării: Când vrei să
baţi în lemn, vei descoperi că lumea este
compusă din plastic, sticlă și aluminiu.
***
În faţa aeroportului Otopeni, un chinez
urcă într-un taxi și îl întreabă pe șofer:
- Câți locuitori are România?
- Vreo 20 de milioane, răspunde șofe-
rul.
- Minunat! Înseamnă că toţi vă cunoaș-
teţi între voi.
***
Când scoţianul face cinste
- Să bea toată lumea! strigă un scoţi-
an binedispus, de cum intră în cârciumă.
Când beau eu, toată lumea trebuie sa
bea!
Barmanul i-a servit pe toţi cei prezenţi.
Scoţianul ridică paharul și spuse:
- Toată lumea să fi e fericită! Când eu
sunt fericit, toată lumea trebuie să fi e fe-
ricită!
După ce-și termină paharul, omul puse
o sumă de bani pe tejghea și dădu să ple-
ce.
- Hei, strigă barmanul. Asta e numai
pentru ce aţi consumat dv.!
- Așa este! Când plătesc eu, toată lumea
trebuie să plătească!
***
- Bulă, ce meserie ai?
- Sunt imitator de viermi.
- Cum adică?
- Fac găurele în mobilă la un negustor
de antichităţi…
***
Intră Bond într-un bar, se uită... Lume,
înghesuială. La un moment dat, un loc la
o masă la care stătea un tip. Se așează pe
scaun și se recomandă:
- Bond, James Bond.
La care celălalt se uită pieziș:
- Damme, Van Damme, Claude Van
Damme, Jean Claude Van Damme...
***
- Patroane, s-a ars sosul de la friptură.
- Atunci scrieţi pe listă „a la française” și
clienţii o să creadă că așa trebuie să fi e.
***
O actriţă de la Hollywood povestește
unei proaspete cunoștinţe, venite în vi-
zită, cum s-a cunoscut cu un regizor ce-
lebru.
- Chiar din primele momente, mi-a
spus: „Dacă mă asculţi și faci exact ce-ţi
spun, îţi garantez, draga mea, că în maxi-
mum un an vei avea un Oscar”.
- Și?
- Și chiar așa a fost.
Apoi se întoarce și strigă:
- Oscar, nu-ţi mai băga degeţelul în
gură!
***
Un bărbat nervos îi spune asistentei de
la maternitate:
- Copilul pe care l-a născut soţia mea e
negru, cred că s-a produs o schimbare!
- Foarte probabil, dar cred că schimba-
rea a fost cu nouă luni în urmă...
***
La om, moartea vine în negru și cu coa-
sa. La țânțari, în chiloți, maiou și cu un ziar
în mână.
***
Un poliţist cade într-un canal fără ca-
pac. Iese, se proptește cu un cot pe gura
canalului și apelează la logică:
- Dacă era capacul pus, cum mai ieșeam
eu de-aici?
***
Poliţistul se întâlnește cu zâna bună,
care îi spune:
- Îţi voi împlini două dorinţe!
- Aș dori o halbă de bere din care berea
să nu se termine niciodată!
Poliţistul primește halba și, după ce
bea, vede că nu se termină. Bucuros, își
spune a doua dorinţă:
- Aș dori să-mi dai încă o halbă ca asta!
***
Două doamne mai în vârstă:
- În ziua de azi tinerii sunt mult mai
destrăbălați!
- Da, dragă, ai dreptate... Acum ar fi tre-
buit să fi m tinere!
***
După ce mănâncă o singură stridie într-
un restaurant, un scoţian moare sufocat
din cauza perlei naturale din stridie și pe
care nu o băgase în seamă.
Mergând în urma carului mortuar, soţia
decedatului se lamentează unei prietene:
- Noroc cu perla aia, că altfel nu aveam
cu ce să-l duc la groapă!
***
Cugetare înțeleaptă: Oricât de jos ar
cădea euro, apleacă-te și ia-l!
(electronic și R & B ), ambele considerate
„romantice, pozitive din punct de vedere
emoţional și dansante”.
„Odată ce oamenii depășesc perioada
în care au nevoie să își impună autoritatea,
următoarea «provocare» constă în găsirea
dragostei”, a explicat Rentfrow.
„Ceea ce indică rezultatele este că aces-
te forme de muzică consolidează dorinţa
de intimitate și ajută la crearea unor medii
unde oamenii se adună cu scopul de a sta-
bili relaţii apropiate. În timp ce prima peri-
oadă muzicală este despre obţinerea inde-
pendenţei, următoarea perioadă se referă
la acceptarea individului de către ceilalţi”,
au notat autorii studiului.
Pe măsură ce omul se apropie de vârsta
mijlocie ia contur ultima perioadă muzi-
cală identifi cată de cercetători, care este
dominată de muzica încadrată în categoria
„sofi sticată” (jazz și muzică clasică) și „ne-
pretenţioasă” (country, folk și blues). Potri-
vit oamenilor de știinţă ambele dimensiuni
sunt văzute drept „pozitive și relaxante”. În
timp ce muzica „sofi sticată” indică estetica
complexă a culturii înalte care ar putea
fi asociată cu statutul, muzica de tip „ne-
pretenţioasă” exprimă sentimente legate
de dragoste, de familie sau de pierderea
cuiva, relevând experienţe pe care indivizii
le-au avut de-a lungul vieţii.
„Datorită eșantionului foarte mare am
reușit să identifi căm tendinţe muzicale
asociate cu vârsta foarte puternice. Mi se
pare fascinant că un comportament banal,
cum este ascultarea muzicii, este asociat cu
atât de multe aspecte psihologice, precum
personalitatea și vârsta”, a declarat Arielle
Bonneville-Roussy de la Cambridge.
***
Motivul pentru care Luna plină ne poate perturba somnul
S o m n u l
poate fi per-
turbat în nop-
ţile cu Lună
plină, afi rmă
cercetători i
elveţieni, într-un studiu care reprezintă,
după părerea lor, prima dovadă știinţifi că a
infl uenţei pe care ciclul lunar o are asupra
somnului, informează AFP.
Cercetătorii elveţieni, coordonaţi de
Christina Cajochen de la Spitalul psihiatric
universitar din Basel, au studiat 30 de vo-
luntari, în timp ce aceștia dormeau într-un
laborator.
Oamenii de știinţă au monitorizat acti-
vitatea cerebrală, mișcările globului ocular
și au măsurat secreţiile hormonale. Cerce-
tătorii au ajuns astfel la concluzia potrivit
căreia calitatea somnului se schimbă odată
cu ciclurile lunare.
În nopţile cu Lună plină, activitatea cere-
brală asociată cu faza profundă a somnului
scade cu 30%, iar oamenii au nevoie de
cinci minute mai mult pentru a adormi și
dorm în medie cu 20 de minute mai puţin
, precizează autorii acestui studiu publicat
în revista Current Biology.
Participanţii la experiment au estimat
că somnul lor a avut o calitate mai puţin
bună în nopţile cu Lună plină și prezentau
în acele nopţi cele mai mici concentraţii de
melatonină, un hormon care regularizează
somnul și ciclurile veghe-somn.
„Ciclul lunar pare să aibă o infl uenţă asu-
pra somnului uman, chiar dacă «nu vedem
Luna» și nu știm «că este o noapte cu Lună
plină»”, a declarat Christina Cajochen.
Infl uenţa lunară este deja cunoscută
asupra unor animale, mai ales marine,
pentru care Luna infl uenţează comporta-
mentele de reproducere.
***
Cea mai mare peșteră din lume. Și un zgârie-nori încape în ea
Peștera Son Doong din Vietnam are o
lungime de 8,8 km, o adâncime de 80 de
metri, o junglă și un râu, și este sufi cient de
înaltă pentru ca în ea să încapă un zgârie-
nori de 40 de etaje.
Cu toate acestea, cu câţiva ani în urmă
nu se știa nimic despre ea. Un localnic
a descoperit intrarea în peșteră în anul
1991, și primii care au explorat-o au fost
speologii britanici, în 2009. Într-o parte a
peșterii, pe care oamenii de știinţă au nu-
mit-o „Grădina Edenului”, trăiesc maimuţe
și veveriţe zburătoare.
Zâmbete
Știaţi că?
MUNCĂOferte: - Angajăm schelari cu experienţă
pentru Germania. Madrid. Tel.: 663
394 913
- Doamnă, îmi ofer locul de muncă
în Castilla-La Mancha, la 150 km de
Madrid. Salariu: 750 euro. Tel.: 642
374 010
ÎNCHIRIERI Oferte: - Închiriez cameră în Leganés,
aproape de staţia de metrou Juli-
an Besteiro, unei persoane serioa-
se, care lucrează. Condiţii foarte
bune, persoane puţine în casă, li-
niște. 150 €. Tel.: 642 281 982, 911
823 494
- Închiriez cameră în Fuenlabrada,
aproape de staţia de metrou și de
tren, Carrefour, Día. Dintre cheltu-
ieli se plătește doar lumina. De pe
orice dată. Tel.: 602 441 896, 662
342 029
- Închiriez cameră în Leganés, foar-
te aproape de staţia de metrou
Julian Besteiro, staţia de autobuz
în faţa scării, într-un apartament
total renovat și mobilat, curat, liniș-
tit (doar o persoană în el), condiţii
foarte bune, ambianţă familială.
Pt. o fată/doamnă serioasă și res-
ponsabilă. 180 €/lună. Tel.: 627 196
679
- Închiriez cameră în Getafe, aproa-
pe de staţia de metrou Juan de la
Cierva. Două persoane în aparta-
ment. Tel.: 666 139 865
- Se închiriază camere mari, lumi-
noase, total echipate, totul nou,
construcţie nouă, în Getafe (El
Bercial). Inclus internet. Aproape
de staţia autobuzelor 446, L 3, 488.
Preţ: Începând cu 250 €, totul in-
clus. Tel.: 699 060 576
- Închiriez cameră pt. 2 persoane în
Alcobendas, aproape de tren, me-
trou, autobuz. Acces la internet.
Tel.: 666 942 955
- Închiriez cameră pt. la sfârșit de
săptămână unei interne, în Getafe,
staţia de metrou Juan de la Cierva.
Tel.: 666 139 865
- Închiriez 2 camere în Madrid –
Atocha Renfe. 200 € fi ecare, cu
cheltuieli incluse. Pt. câte o femeie.
Tel.: 911 523 467, 602 648 749
- Închiriez o cameră în Madrid, zona
Legazpi, unei familii. Anunţ valabil
și pentru o femeie care lucrează ca
internă, pt. la sfârșit de săptămână.
Tel.: 669 620 852
VÂNZĂRI- Vând aparat receptor Digi HD, cu
abonament plătit pe un an. Comu-
nitatea Madrid. Tel.: 672 800 709
- Vând 2 calorifere de 5, respectiv
10 elemenţi, cu programe de noap-
te/zi, cu consum redus, seminoi, la
jumătate de preț (50, respectiv 145
euro). Castellón. Tel.: 697 206 160,
666 667 361
14 ANUNŢURI 14.11 - 20.11.2013
Cum vă puteţi depune anunţul? 1. Sunând la numerele de telefon 916 156 384 şi 692 635 246, între orele 13.00-19.30, lunea, miercurea, joia şi vinerea. 2. Printr-un mesaj la adresa de e-mail: [email protected]
- Vindem case, cabane, case de va-
canţă din lemn. Preţ avantajos. Tel.:
675 680 132, 627 688 105
MATRIMONIALE- Caut un sufl et de om, cald și înţe-
lept. Un sufl et pe care să-l poţi sim-
ţi aproape și de la sute de kilometri
distanţă. Știi ce e sufl etul? Dacă ai
peste 55 de ani și vrei să răspunzi,
nu suna… Nu voi răspunde… Tri-
mite răspunsul tău doar prin SMS
la tel.: 622 857 297. Eu îţi voi răs-
punde și vom mai vedea. Elena
- Domn, 31 ani, necăsătorit, fără co-
pii, doresc să cunosc o doamnă de
vârstă apropiată, din Comunitatea
Madrid, în vederea unei prietenii
sau căsătorii. Tel.: 642 325 784
- Femeie, 40 ani, caut bărbat de
vârstă apropiată, educat, simpatic,
cu serviciu stabil și care știe ce vrea
de la viaţă. Fără bipuri. Aventurierii
să se abţină. Tel.: 642 678 160
- Tânăr, doresc să cunosc o fată
pentru o relație serioasă, să ne
împărțim plăcerile, problemele
etc. Nu deranjați inutil. Cer și ofer
seriozitate. Tel.: 672 972 483. Nu
răspund la număr privat. Despre
mine: am 29 de ani, lucrez, 1,70 m,
66 kg, ochi căprui, păr șaten. Pen-
tru mai multe informaţii, sunaţi.
- Salutări! Fetelor frumoase din
Spania, ia căutați-mă! Caut o fată
frumoasă foc, înaltă sau scundă,
slabă ori grasă. He he! Care sunt
neiubite le iubesc eu! Málaga, Cá-
diz, Algeciras. Sunaţi-mă! Tel.: 642
947 815
- Tânăr din Madrid, doresc să cu-
nosc o fată de 25-35 ani. Poate
avea și un copil. Rog și ofer serio-
zitate. Tel.: 642 383 270 (Digi), 602
528 346 (Lebara)
- Bărbat, 58 ani, 1,76 m, 86 kg, cu
serviciu, manierat, sincer și iubi-
tor, destul de atrăgător, doresc să
cunosc o doamnă cu aceleași ca-
racteristici. Comunitatea Madrid.
Lăsaţi mesaj la nr. 602 553 566.
- Tânăr, 37 ani, doresc să cunosc
o fată de 32-35 ani, fără obligaţii.
Comunitatea Madrid. Tel.: 642 966
998
- Tânăr, 30 ani, 1,62 m, doresc să
cunosc o persoană serioasă, pt. o
relaţie, eventual căsătorie. Rog se-
riozitate. Madrid. Tel.: 642 906 620
- Băiat, 34 de ani, doresc să cunosc
o fată serioasă pentru o relație se-
rioasă. Să se abțină materialistele și
cele care merg pe interes. Tel.: 642
750 881
- Singur, din Comunitatea Madrid,
fără obligaţii, 30 ani, nefumător,
caut fată serioasă și fără aere.
WhatsApp 685 280 540
REDACTORI ŞI COLABORATORI:
Ana-Maria CornilăMarin TraşcăNeli Dancu Daniel Sorin Brumă
Design: GIG PressRedacţia săptămânalului nu poartă răspunderea pentru veridicitatea reclamelor şi anunţurilor publicate şi nu împărtăşeşte întotdeauna poziţiile exprimate în articolele publicate în paginile sale.
REDACŢIA:
Adresa: C/ Simancas, 3628491 Fuenlabrada (Madrid)Telefoane de contact: 916 156 384, 692 635 246Pentru cititori - de la ora 12 la 19,30, de luni până vineri e-mail: [email protected]ăptămânalul se tipăreşte în Spania.Imprenta Imcodávila S.A. (Ávila)D.L. AV-192-2005Editat de Nova Duma S.L.ISSN: 1888-1173
Noi în Spania este membru al:Asociaţia pentru Cunoaşterea Populaţiei Imigrante (ACPI, Asociación para el Conocimiento de la Población Inmigrante), care promovează în fi ecare an Studiul de Medii de Comunicare pentru Imigranţi (EMI, Estudio de Medios para Inmigrantes)
Asociaţia Spaniolă de Edituri de Publicaţii Periodice (AEEPP, Asociación Española de Editoriales de Publicaciones Periódicas) “Noi în Spania” este marcă rezervată.
MAGAZINE ROMÂNEŞTI
O MARE VARIETATE DIN MÂNCAREA TA ROMÂNEASCĂ FAVORITĂ
ÎN FIECARE ZI – PLĂCINTE CALDE!ADRESE: C/ PUERTO DE COTOS, 8 - MADRID
AUTOBUZ 141, M. NUEVA NUMANCIA
C/ GUTENBERG, 5 - MADRID
M. MENENDEZ PELAYO - SALIDA GUTENBERGTel.: 657 981 684,
910 845 999
TRANSPORT DE PACHETE ÎN ROMÂNIA
Orar: Lunea: 17.15-21.30
Marţi-vineri: 9.30-14.30 şi 17.15-21.30
Sâmbăta şi duminica: 9.30-21.30
Prezentând acest talon aveţi 10% reducere
- Văduvă, 52 ani, cu situaţie bună,
stabilită în Spania, fără copii, caut
o persoană fără obligaţii, dacă se
poate, din zona Alicante. Rog seri-
ozitate. Tel.: 642 929 027
- Tânăr, 39 ani, divorţat, caut o fe-
meie de vârstă apropiată, din zona
Madrid. Tel.: 663 435 528
- Tânără serioasă, fără obligaţii,
caut o persoană de sex opus, fără
obligaţii, pt. prietenie/căsătorie.
Tel.: 610 232 677
15CASTELLANO14.11 - 20.11.2013
Hermanamiento con dos municipios de Rumanía y Bulgaria
El barrio rural de Casetas de Za-
ragoza se prepara para celebrar los
actos de hermanamiento con los
pueblos Bascov (Rumanía) y de Kaspi-
chan (Bulgaria) dentro del programa
europeo Europa con los ciudadanos
2014-2020. Se trata de un proyecto
con el que la alcaldía del barrio ru-
ral quiere promover intercambios
directos entre ciudadanos europeos
a través de su participación, contri-
buyendo a reforzar el conocimiento
recíproco y la comprensión entre los
ciudadanos y las culturas propias de
estos municipios.
Las comitivas de los pueblos par-
ticipantes se dan cita en Casetas del
9 al 16 de noviembre para la firma
de este hermanamiento. Durante
esta visita conocerán el barrio, su
entorno y participarán de las vidas y
costumbres de Casetas, fortalecien-
do así las relaciones adquiridas. Para
ello, la alcaldía ha programado una
serie de actos culturales y visitas con
las que dar a conocer las tradiciones
del barrio rural.
“Estamos muy ilusionados con
este proyecto colaborador entre
pueblos europeos y el programa que
nos integrará a ellos. Además, segu-
ro que nuestros invitados serán bien
acogidos por nuestros ciudadanos
y que gracias a ellos fortaleceremos
este importante proyecto de herma-
namiento del barrio de Casetas con
el resto de culturas”, comentó el al-
calde de Casetas, José Luis Román,
quien subrayó que este proyecto
europeo “nos acercará más a Europa”
y que, gracias a las aportaciones que
conlleva su participación, “ayudará
a dar luz verde a nuevos proyectos
programados”.
Del mismo modo, Román quiso
hacer un llamamiento a la participa-
ción de todos los vecinos rumanos y
búlgaros que residen actualmente
en Casetas. “Estos ciudadanos for-
man parte de la población del barrio
y son parte integrante de nuestra
cultura y costumbres. Así, por ser
parte importante de la vida de Ca-
setas, les invitamos a sumarse a este
hermanamiento”, afirmó el alcalde.
Los hoteles rumanos, en ventaMás del 70 por ciento de los hoteles de Rumania se encuentran en
venta debido a que la industria no es rentable, señaló Dragos Raducan,
vicepresidente de la Federación de Empresarios Turísticos de Rumania.
Se encuentran a la venta hoteles de dos y tres estrellas, así como hoteles
de cinco estrellas afiliados a diversas cadenas internacionales, dijo Radu-
can citado por la agencia de noticias Mediafax.
La ocupación hotelera promedio del país cayó el año pasado para ubi-
carse por debajo del 30 por ciento y es difícil que el negocio sea rentable
debido a los altos impuestos y a los costos de mantenimiento.
“Algunos de los hoteles a la venta fueron construidos durante el auge
económico cuando el dinero era barato, pero los dueños de las empre-
sas encontraron después que no eran rentables a menos de que fueran
manejados por profesionales o que su ubicación hubiera sido bien ele-
gida”, agregó Raducan.
Muchos dueños, conscientes de que un hotel se deteriora si se queda
cerrado, están intentando vender o arrendar sus activos.
El número de hoteles aumentó de 1.111 unidades en 2008 a 1.400
en la actualidad. El número de hostales subió de 46 a 178, a los que se
agregan más de 500 pensiones urbanas y rurales.
A principios de este año, de los 1.400 hoteles de Rumania, 28 eran de
cinco estrellas, 233 de cuatro estrellas, 663 de tres estrellas y 395 de dos
estrellas.
Rumanía se juega
el Mundial de Brasil
ante GreciaPara Victor Piturca, el trabajo de seleccionador de Rumanía es im-
posible de rechazar. El técnico, de 57 años de edad, ha desempeña-
do el cargo en tres ocasiones distintas desde 1998, y cada una ha
incluido grandes dosis de frustración y decepción, publica la web de
la UEFA.
Aun así, esta semana Rumanía abordará su choque de la repesca
europea de la Copa Mundial de la FIFA, contra Grecia, con Piturca
nuevamente al timón, y con una espina clavada. Y es que, aunque
ha dirigido al combinado en tres periodos diferentes, el ex delantero
internacional nunca ha participado en la Copa Mundial de la FIFA.
Ahora tan sólo dos partidos, y un buen resultado contra los griegos,
le separan del que sería su debut el certamen, un hito que ansía aña-
dir a su palmarés.
Según declaró a FIFA.com: “Es extremadamente importante que
nos clasifiquemos, para mí y para el equipo, porque he conducido a
mis hombres hasta tres Eurocopas, pero nunca al Mundial. Con todo,
es incluso más decisivo para los jugadores, porque para ellos dispu-
tar una Copa Mundial sería una experiencia y un triunfo increíbles”.
“Lograr el pase sería algo extraordinario para el fútbol rumano y
para mí mismo. Cada vez que he aceptado el cargo de seleccionador
he tenido que lidiar con un cambio generacional. He tenido que to-
mar las riendas y partir desde cero. Pero esta vez, por suerte, lo he
conseguido”.
Piturca tiene todo el derecho a enorgullecerse de sus logros. En un
grupo dominado por Países Bajos, finalista en Sudáfrica 2010, Ruma-
nía se las arregló para hacerse con la segunda plaza en detrimento
de rivales de la talla de Hungría, Turquía y Estonia. Y pese a que el
actual combinado no posee el deslumbrante talento individual que
caracterizó a los de las décadas de 1980 y 1990, el entrenador cree
que han encontrado un camino diferente hacia el éxito.
“No tenemos jugadores de gran calidad, pero están muy motiva-
dos, son hábiles y, sobre todo, se han unido hasta formar un grupo
compacto”, explicó. "Un grupo que, espero, crezca exponencialmente
para dejar huella tanto en la escena europea como en la mundial”.
16 PUBLICITATE 14.11. - 20.11.2013