Eficienta Economica a Unei Investitii

8/8/2019 Eficienta Economica a Unei Investitii

http://slidepdf.com/reader/full/eficienta-economica-a-unei-investitii 1/38

STUDIU DE CAZ - Analiza eficientei economica investitiilor

Prezentarea S.C. “BEGA-UPSOM” S.A.

Societatea comerciala “BEGA-UPSOM” S.A. Ocna-Mures a fost construita între anii 198

1986 de catre societatea belgiana “Solvay&Co” si avea sa devina la sfârsitul secolului XIX si

primele decenii ale secolului XX singura unitate producatoare de soda din România si una din cele m

importante din Europa.

Amplasarea uzinelor de produse sodice din zona orasului Ocna-Mures a fost determinata

conditiile naturale prielnice: existenta unei surse stabile de apa (râul Mures), a unor zacamite de sa

de calitate suprioara, existenta în vecinatate a unor zacaminte corespunzatoare de calcar, a unui no

feroviar important (Razboieni), precum si existenta fortei de munca necesara.

Uzina a intrat în functiune în anul 1986.

În anul 1991 a devenit S.C. “UPSOM” S.A. Ocna-Mures, prin preluarea integrala

patrimoniului fostului Combinat de Produse Sodice Ocna-Mures, transformare ce a avut loc în ba

HG 1213/1990.

De-a lungul timpului, au avut loc o serie de lucrari de modernizare, mariri de capacita

precum si obtinerea de noi produse.

Anul 2001 s-a încheiat din punct de vedere financiar cu urmatoarele rezultate:

Productia fizica (CSB): 192.645 t Valoarea productiei industriale: 65547,7038 lei Cifra de afaceri: 74340,1903 lei Export: 1,6020 $ Productivitatea muncii (prod. industriala) 43,844618 lei/salariat Numarul mediu de personal 1,495 persoane



Începând cu data de 03.04.2001, pachetul majoritar de actiuni proprietate a statului

administrate de Ministerul Finantelor Publice a fost achizitionat de S.C. “PETROBANAT HOLDING

S.R.L., apartinând firmei “BEGA GRUP” Timisoara, societate câstigatoare a licitatiei olandeze d

data de 27.03.2001.

În baza hotarârii Adunarii Generale Extraordinare a Actionarilor din data de 18.06.200

actionarul majoritar a devenit S.C. "BEGA” S.A. cu urmatoarele date de indentificare:

nume: BEGA S.A.;

numar înregistrare la ORC: J/35/99/01.03.1991;

cod fiscal: R1818890;

adresa: localitatea Timisoara, strada Bocsei, numarul 3, cod postal 1900, judetul Timis.

În urma modificarilor survenite, structura actionariatului la S.C. “BEGA-UPSOM” S.A

Ocna Mures este urmatoarea:

ACŢIONAR VALOARE(lei)

NUMĂR ACŢIUNI

% DIN CAPITALSOCIAL

S.C. “BEGA” S.A. 24591,1575 9.836.463 63,5606S.C. “PETROBANAT HOLDING” S.R.L. 11327,5475 4.531.019 29,2782SIF “BANAT-CRIsANA” 1950,2700 780.108 5,04090ACŢIONARI PPM 814,4225 325.769 2,1050S.C. “UPSOM” S.A. 5,3200 2.128 0,0139MANAGER S.C. “UPSOM” S.A. 0,6025 241 0,0016TOTAL 386.893.200 15.475.728 100

Scopul societatii este producerea si obtinerea de produse clorosodice si alte produse chimic

comercializarea acestora în conditii avantajoase si obtinerea de profit.

Obiectul de activitate al societatii este producerea de soda calcinata usoara, soda caustica solida

solutie, bicarbonate de sodium tehnic, alimentar si farmaceutic, silicat de sodiu solid si soluti

silicagel, silicat de potasiu, carbonat de sodium anhidru pentru uz fotografic si cinematografic, cloru

de calciu tehnica, cristalizata, solutie 34%, oxid de magneziu tehnic si farmaceutic, carbonat de calc



florex, ambalaje metalice si din pânza cauciucata, produse prelucrate din polietilena, comercializar

de produse clorosodice si chimice.

Obiectul de activitate al S.C. “BEGA-UPSOM” S.A. a fost completat prin urmatoarele cer

de înscriere de mentiuni:

1. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 377/2 14214w222o 6.05.1991: societat

poate efectua direct operatiuni de comert exterior, respectiv de import-export;

2. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 583/26.02.1993:

fabricarea carbonatului de magneziu tehnic si farmaceutic pulbere antiincendiara E12, produ

prelucrate din prolipropilena, oxigen îmbuteliat;

comercializarea en-gross si en-detail, prin magazine proprii sau ambulant în piete, târguri

oboare si a altor produse industriale, agro-alimentare;

prestarea de servicii de alimentatie publica;

efectuarea de prestatii pentru terti de natura mecanica;

aparate de masura si control;

constructii;

chimie-electrotehnica;

transport;

utilitati;

închiriere si intermediere cercetare si proiectare;

producerea si comercializarea de produse agro-alimentare, detergenti, produse de curatat, confec

metalice.



3. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2526/18.11.1993: multiplicarea si copier

de acte pentru terti, actiuni publicitare si produse proprii si pentru terti, producerea

livrarea catre terti a energiei electrice si termice, precum si a apei;

4. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2716/24.11.1994: organizarea de cursuri vederea autorizarii ISCIR de catre personalul de specialitate din S.C. “BEGA-UPSOM

S.A. desemnat de ISCIR, pentru cursantii interni si terti;

5. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 2827/07.12.1995: verificarea, repararea

încarcarea stingatoarelor de incendii cu praf antiincendiar si bioxid de carbon pentru u

intern si terti;

6. Prin cererea de înscriere de mentiuni numarul 1983/06.11.1997:

comercializarea produselor petroliere prin statii proprii sau închiriate, en-gross sau cu amanuntul

operatiuni de intermediere pe baza de comision între parteneri români, straini, români si strain

privind marfurile si serviciile admise de lege a fi importate si exportate, fara limitare la un sect

de marfuri si servicii;

operatiuni de intermediere pe baza de reprezentare, leasing, cooperare si prestari-servicii;

exploatarea produselor de cariera;

4.1.1. Indicatori economico-financiari

Principalele 5 produse si ponderea lor în vânzari:

soda calcinata – 62,8%;

soda caustica – 12,4%;

bicarbonat de sodiu – 7,7%;

silicat de sodiu solid – 2,6%;





Principalii consumatori interni – industria sticlei, industria detergentilor, celuloza si hârtie, industr

aluminiului precum si constructia de masini – s-au confruntat cu greutati economice an de an, precu

si imposibilitatea platilor datorita blocajului financiar. Începând cu trimestrul al II-lea din anul 199

cererea de produse sodice a cunoscut o crestere substantiala, dupa studiul de piata întreprins asup

produselor, aratând o crestere continua a cererii. Datorita asezarii geografice si a faptului ca principa

concurenti pentru produsele fabricate pe platforma societatii comerciale din alte zone, societatea S.

“BEGA UPSOM” S.A. ocupa toata piata interna din Transilvania si Maramures, precum si o parte d

piata Banatului si a Moldovei, întretinând relatii traditionale cu unitati din industria sticlei, industr

metalelor neferoase, industria chimica, industria miniera, etc.. Preturile pentru piata interna practica

pentru produsele societatii au urmarit an de an rata inflatiei, precum si cresterea preturilor la materii

prime, materiale, combustibil.

2. Piata externa

Pe piata externa, principalii concurenti ai României sunt: Bulgaria, Polonia si concern

“SOLVAY” pentru Europa si China si pentru piata Asiei. Principalii consumatori pentru produsele d

nomenclatorul societatii sunt pietele din Ungaria, Cehia, Italia, Nigeria, Iordania, Egipt, Grecia

Siria. Cu consumatorii traditionali ai produselor societatii cu destinatia export s-au mentinut rela

permanente fie direct, fie prin intermediul firmelor comisionare prin care se deruleaza contractele.

Principalii competitori ai societatii:

a) soda calcinata:

“USG” S.A. Râmnicu-Vâlcea;

“SOLVAY” Belgia;

“ANSAC” SUA;

“LANYKOVO” Polonia.

b) soda caustica:



“OLTCHIM” S.A. Râmnicu-Vâlcea;

“CHIMCOM-PLEX” S.A. Borzesti;

c) silicat de sodiu

“USG” S.A. Râmnicu-Vâlcea

4.2. Fundamentarea tehnica si economica a necesitatii investitiei

Piata, ca sistem de reglare a schimburilor între agentii economici, constituie cadrul în ca

cererea si oferta îsi regasesc punctul de convergenta. Astfel cererea de marfuri si servicii sta la ba

formularii optiunilor de investitii prin profil, structura si amploare.Prin intermediul cererii sunt puse evidenta nevoile individuale si colective, fapt care genereaza oferta, inclusiv pe plan investitional.

Investitia pentru înlocuirea turbogeneratorului AKTR-4 este o investitie de procurare a un

utilaj în cadrul CET, care va conduce la cresterea productiei de energie electrica cu aceleasi cheltuie

materiale. Energia electrica este o utilitate în cadrul procesului de productie, ea poate fi cumparata s

produsa, costul ei influentând costul de fabricatie pe produs.

S.C. “BEGA UPSOM” S.A. este unul din principalii furnizori de produse clorosodice (sod

calcinata) din Europa. Pentru a-si putea mentine pozitia pe piata, combinatul trebuia sa-si dezvol

tehnologia, respectiv sa reduca costurile specifice.

Investitia se recomanda ca necesara si profitabila în acelasi timp. Trebuie avut în vedere

investitiile pentru energie si utilitati sunt prioritare în economia româneasca, costurile cu care

produc utilitatile sunt prea mari datorita tehnologiilor învechite conducând la costuri mari

produselor finite, ceea ce le fac necompetitive pe piata.

Utilajul ce urmeaza a fi achizitionat va permite introducerea unei tehnologii performante, ce

ce va permite:

îmbunatatirea conditiilor de munca si cresterea productivitatii muncii;



sporirea potentialilor clienti.

Au fost luati în calcul factori care influenteaza investitia, precum:

capacitatea de productie;

cheltuielile de constructie si montaj;

costurile de exploatare anuale;

costul de transport

Incluzând în mijloacele fixe acest nou utilaj, S.C. “BEGA UPSOM” S.A. îsi concretizea

eforturile în urmatoarele directii:

cresterea cantitatii si a calitatii produselor realizate;

crearea de noi sortimente;

cresterea productivitatii muncii;

reducerea consumurilor totale si, deci a pretului de vânzare.

Prin achizitionarea turbogeneratorului, pe lânga cele mentionate mai sus, exista si posibilitat

producerii de energie electrica pentru vânzare. Capacitatea generatorului fiind mai mare de

necesarul societatii, astfel societatea a revizionat un pret al energiei electrice mai mic cu 40% dec

pretul practicat de “ELECTRICA” S.A.

4.3. Evaluarea proiectului de investitii cu ajutorul indicatorilor statici de evaluare a eficientei

economice a investitiilor

Indicatorii statici de evaluare a eficientei economice si de apreciere a proiectelor de investi

sunt variati ca natura, mod de exprimare, capacitate informationala si semnificatie. Numeric variaza

functie de cerintele analizei, de complexitatea proiectului si de pretentiile analistului si investitorulu

O reglementare în acest sens în tara noastra nu exista, iar autonomia decizionala în investi



accentueaza libertatea de alegere, fara a exclude riscul în folosirea, dupa caz, a unor indicatori valori

sau naturali.

În contextul enuntat este justificat sa încadram indicatorii statici de evaluare si apreciere

eficientei proiectelor de investitii în trei categorii, si anume: indicatori cu caracter general, indicatode baza si indicatori specifici unor obiective sau ramuri de activitate.

Indicatori cu caracter general

Aceasta grupa de indicatori are rolul de a forma o imagine globala asupra obiectivului d

investitii, respectiv sa dea o caracterizare generala despre obiectivul de investitii. Orice proiect

investitii trebuie sa cuprinda în mod obligatoriu asemenea indicatori.

Principalii indicatori cu caracter general sunt urmatorii:

a) Capacitatea obiectivului de investitii pare în cazul obiectivelor productive es

reprezentata de capacitatea de productie, iar în cazul celor neproductive de elementele specifice d

folosinta ale acestora. Capacitatea de productie exprima cantitatea maxima de productie care poate

obtinuta într-o anumita perioada de timp, în conditii normale de functionare, cu un regim de utilizare

factorilor de productie si în anumite conditii de organizare a productiei si a muncii. Capacitatea

productie se exprima de regula prin volumul maxim de productie ce poate fi realizat (fizic sau valoricdar se poate exprima si prin cantitatea maxima de materie prima ce poate fi prelucrata într-o anumi

perioada de timp, atunci când relatia materie prima – produs finit nu este constanta (de exemplu,

industria zaharului, capacitatea de productie a unei fabrici de zahar se exprima prin cantitatea de sfec

de zahar ce poate fi prelucrata). În cazul obiectivelor de natura social culturala, capacitat

obiectivelor de investitie se exprima diferit, în functie de specificul acestora, cum ar fi: capacitat

unui spital prin numarul de paturi, capacitatea unei sali de teatru prin numarul de locuri, etc.

Capacitatea obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul a eficientei economice

investitiilor si nu de eficienta economica, el masurând efectul potential realizat prin intermedi

procesului investitional.



b) Numarul de salariati ce vor fi ocupati la obiectivul de investitii, exprima marim

resurselor umane de care va beneficia obiectivul de investitii dupa punerea în functiune. Marim

acestui indicator este în functie de marimea capacitatii obiectivului de investitii, dar si în functie

parametrii calitativi ce caracterizeaza obiectivul de investitii (productivitatea muncii, nivelul tehnic

mijloacelor fixe, etc.). În mod asemanator cu primul indicator, numarul de salariati constituie u

indicator de calcul al eficientei economice.

c) Costul productiei reprezinta un indicator ce cuantifica efortul din perioada de functionare

obiectivului de investitii, împreuna cu valoarea investitiilor formând efortul total necesar pent

edificarea si functionarea unui obiectiv de investitii.

Marimea sa este în functie de volumul productiei estimate a se obtine, el cuantificând

expresie baneasca consumul total de resurse necesar pentru a obtine un anumit volum al productiei.

Costul productiei constituie un indicator de volum, de calcul al eficientei economice

productiei. Raportat la volumul fizic al productiei se obtine costul unitar, care se raporteaza la volum

productiei exprimata valoric, eventual înmultit cu 1.000, se obtine cheltuieli la 1.000 lei producti

care de asemenea constituie un indicator de eficienta economica.

d) Valoarea productiei sau veniturile realizate, constituie un indicator ce masoara efect

efectiv obtinut ca urmare a unui anumit grad de utilizare a capacitatii de productie sau a obiectivul

de investitii.

Aceasta valoare a productiei se stabileste pentru întreaga perioada de functionare a obiectivul

de investitii, pe baza unor estimari privind productia fizica, preturile, piata, etc., în functie de valoar

productiei si costurile acesteia, determinându-se alti indicatori de calcul si de eficienta economica.

e) Profitul, indicator deosebit de important, esential pentru viabilitatea unui obiectiv

ivestitii si pentru cuantificarea eficientei economice a acestuia.

Profitul masoara efectul net obtinut în urma functionarii obiectivului de investitii, el obtinând

se prin scaderea din veniturile totale a costurilor de productie.



Se poate spune ca profitul ca indicator ne arata efortul facut pentru a obtine acest surplus d

venituri. Ca atare, se poate spune ca el nu reprezinta un indicator de eficienta economica, ci u

indicator de calcul al eficientei economice.

Astfel, raportând profitul la cheltuielile totale de productie se obtine rata rentabilitatii generalcare constituie, prin excelenta un indicator de eficienta economica.

f) Productivitatea muncii reprezinta un alt indicator cu caracter general, este un indicator

eficienta economica, el cuantifica eficienta cu care este utilizat principalul factor de productie

anume forta de munca.

g) Consumurile specifice la principalele materii prime, materiale, energie, combustib

constituie un indicator de eficienta economica care masoara consumul la principalele resurse, pentruobtine o unitate de produs finit.

Aceste consumuri se estimeaza pe baza unor norme de consum si pe aceasta cale se poa

determina costul productiei.

Indicatori de baza

Aceasta grupa de indicatori se refera în exclusivitate la eficienta economica a investitiilo

altfel spus ei sunt indicatori care cuantifica efortul si efectele generate de realizarea si functionar

obiectivului de investitii.

În grupa indicatorilor de baza se gasesc deopotriva indicatori de calcul al eficientei economi

a investitiilor, precum si indicatori propriu-zisi de eficienta economica a investitiilor.

a) Valoarea investitiilor sau volumul capitalului investit (I) reprezinta principalul indicat

de calcul a eficientei economice a investitiilor, practic nici un indicator de eficienta economica

investitiilor nu poate fi construit fara a lua în calcul valoarea investitiilor.

Valoarea investitiilor constituie un indicator valoric care reflecta o anumita categorie

resurse utilizate în procesul investitional si anume cele necesare pentru realizarea unui obiectiv d

investitii.



Resursele investitionale pot fi utilizate fie pentru a construi un nou obiectiv, fie pentru

dezvolta sau moderniza un obiectiv în functiune. Precizarea este importanta pentru ca în functie d

caracterul lucrarilor de investitii sfera de cuprindere a acestui indicator poate sa difere.

Investitiile se materializeaza în mijloace fixe care pot fi active sau pasive. Între valoarinvestitiilor si valoarea mijloacelor fixe puse în functiune teoretic ar trebui sa existe o egalitate, dar

realitate exista o diferenta în favoarea investitiilor, în sensul ca exista anumite categorii de cheltui

de investitii care nu se transforma în mijloace fixe (cheltuieli cu pregatirea fortei de munca necesa

noului obiectiv, cu supravegherea lucrarilor de constructii, etc.).

În continutul indicatorului valoarea investitiilor se include atât elemente care sunt de natura p

investitionala, cât si elemente care nu sunt de aceasta natura, dar prin extensie ele se includ în efort

total, servind în ultima instanta la diferentierea variantelor de investitii.

Elementele de natura investitionala sunt: investitia directa, investitia colaterala si investit

conexa, aceasta din urma incluzându-se în functie de cota de servire a investitiei directe.

Investitiile directe sunt reprezentate de valoarea obiectelor si a dotarilor care contribuie

realizarea scopului pentru care se construieste obiectivul, în timp ce investitiile colaterale constitu

valoarea lucrarilor legate teritorial si functional de investitia directa (cai de acces, aductiuni de ap

energie, centrala termica, etc.).

Investitia conexa apare ca rezultat propagat în amonte sau în aval de investitia directa.

Elementele incluse în efortul total de investitii care nu sunt de natura investitionala se refera

principal la valoarea mijloacelor circulante necesare punerii în functiune a obiectivului, respect

pentru functionarea acestuia o anumita perioada de timp.

În atare conditii, valoarea investitiilor poate fi obtinuta însumând elementele componentastfel: It = Id + Icol + Icon + M + Cs unde:

It – reprezinta investitia totala;

Id – reprezinta investitia directa;



Icol – reprezinta investitia colaterala;

Icon – reprezinta investitia conexa;

M – reprezinta necesarul de mijloace circulante;

Cs – reprezinta cheltuieli suplimentare de investitii (proiectare, pregatirea fortei de mun

necesara noului obiectiv, etc.)

b) Durata de executie a obiectivului de investitii (d)

Acest indicator exprima perioada de timp necesara realizarii obiectivului de investitii, respectiv perioada în care se consuma resursele investitionale, ele transformându-se în mijloce fixe.

În aceasta perioada de timp resursele investitionale ramân imobilizate, fara a produce efec

economice efective ci doar potentiale, respectiv o anumita capacitate de productie care pusa

functiune va permite obtinerea de efecte globale (productie) si nete (profit).

Dat fiind faptul ca în aceasta perioada nu se obtin efecte utile se impune ca sa se scurteze pe c

posibil durata de executie, pentru a diminua efectul negativ al imobilizarii fondurilor investite.

c) Durata de functionare (Dt) a obiectivului de investitii reprezinta ultima etapa din durata

viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata de viata a unui obiectiv de investitii, dupa durata d

proiectare si cea de executie.

Ea se deruleaza între momentul punerii în functiune a obiectivului de investitii si momentulscoaterii din functiune, în aceasta perioada obtinându-se efectele globale si nete de pe urmaobiectivului de investitii.

Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se stabileste în functie de duratele norma

de functionare a mijloacelor fixe care compun obiectivul de investitii, aceste durate fiind prevazute

legea amortizarii capitalului imobilizat în active corporate si necorporate.

La determinarea duratelor normale de functionare se va avea în vedere duratele economice d

functionare a mijloacelor fixe, justificate din punct de vedere etnic si economic, precum si durate



tehnico-economice stabilite de proiectanti si producatori prin cartile sau documentatiile tehnice a

mijloacelor fixe respective.

Durata de functionare a unui obiectiv de investitii se exprima în ani si în decursul ei obiectiv

de investitii trebuie sa-si recupereze valoarea prin intermediul amortizarii inclusa în cheltuielile exploatare.

În cazul unor mijloace fixe care se caracterizeaza printr-o utilizare sezoniera (în agricultura, d

exemplu), durata normala de functionare se exprima în ani, dar si în ore de functionare. Aceasta

datoreste faptului ca în cadrul duratei normale de functionare care tine seama de uzura morala în mo

deosebit, mijlocul fix trebuie sa functioneze si un numar determinat de ore pentru ca el sa fie uzat

din punct de vedere fizic.

În cazul obiectivelor productive, dupa punerea în functiune a acestora exista o perioada de tim

în decursul careia obiectivul nu functioneaza la parametrii proiectati, ci sub nivelul acestora, respect

cu costuri mai mari de productie si profit mai scazut. Aceasta reprezinta perioada de atingere

parametrilor proiectati, perioada ce influenteaza eficienta economica a investitiilor.

Durata de functionare a obiectivului de investitii constituie un indicator de calcul a eficient

economice a investitiilor.

d) Investitia specifica (Is) reprezinta un indicator de eficienta economica a investitiilor

exprima valoarea investitiilor ce revin pe o unitate de capacitate sau productie, el constituind de fa

investitia unitara.

Indicatorul investitia specifica se calculeaza atât pentru constructii noi cât si pent

modernizari sau dezvoltari, de asemenea, pentru cazul când exista o singura varianta sau mai mul

variante de investitie.

În cazul obiectivelor noi relatia de calcul este:



unde: Is – reprezinta investitia specifica;

I – valoarea investitiei;

q – capacitatea obiectivului de investitii.

În practica, atunci când productia este eterogena, calculul investitiei specifice se face raportân

valoarea investitiilor la capacitatea de productie exprimata valoric sau la volumul valoric al productie

Când se raporteaza valoarea investitiilor la volumul valoric al productiei putem stabili o relat

între investitia calculata în raport cu capacitatea fizica (Is) si cea calculata în raport cu volumul valor

al productiei (Isv), astfel:

iar:

de unde:

respectiv:

unde: Q – reprezinta productia exprimata valoric;

k – gradul de utilizare a capacitatii de productie

p – pretul

În cazul modernizarilor, dezvoltarilor sau retehnologizarilor investitia specifica se calculea

conform relatiei:

unde:



qm – reprezinta capacitatea de productie dupa modernizare (dezvoltare sau retehnologizare)

qo – capacitatea de productie înainte de modernizare (dezvoltare sau retehnologizare)

Indicatorul exprima cât se investeste pe o unitate fizica, spor de capacitate rezultat în urmmodernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii.

În mod asemanator cu cazul constructiilor noi si în acest caz se poate raporta valoar

investitiilor la sporul valoric de capacitate sau de productie.

În cazul compararii mai multor variante de investitii, investitia specifica se poate calcula

ajutorul urmatoarei relatii de calcul:

unde: i si j reprezinta doua variante de investitii.

Sub aceasta forma, indicatorul exprima care este efortul suplimentar de investitie în varianta

fata de varianta j ce revine pe o unitate, spor de capacitate în varianta i fata de varianta j. Desigur,

poate raporta sporul de investitii si la sporul de capacitate exprimata valoric sau la sporul de product

exprimata valoric.

Se poate aprecia ca investitia specifica are o sfera larga de utilizare, în sensul ca se calculea

atât în cazul obiectelor productive cât si în cazul celor din sfera social-culturala.

În multe situatii, acest indicator poate servi la dimensionarea volumului necesar de investit

cunoscuta fiind valoarea investitiei ce revine pe o unitate de capacitate.

Totusi, indicatorul investitia specifica prezinta si anumite limite de care trebuie sa se tinseama în utilizarea lui.

Astfel, el surprinde doar partial efortul din perioada de executie concretizat în valoar

investitiilor, neluând în calcul si efortul din perioada de functionare reprezentat de costul de producti



Ţinând cont de faptul ca valoarea investitiilor se reflecta în costurile de productie sub form

amortizarii, indicatorul investitia specifica poate fi utilizat în comparatia dintre variante numai cân

raportul nu reprezinta variatii mari de la o varianta la alta.

Ch – reprezinta costul anual al productiei;

ah – reprezinta amortizarea anuala;

Qh – reprezinta productia anuala.

În al doilea rând, desi surprinde numai efortul din perioda de executie, indicatorul investit

specifica nu tine cont de durata de executie.

În sfârsit, indicatorul investitia specifica surprinde doar efectul unui an reprezentat

capacitatea sau comparatia anuala, fapt ce face ca el sa poata fi utilizat în comparatia dintre varian

numai atunci când acestea se caracterizeaza prin aceeasi durata de functionare.

e) Durata de recuperare a investitiei (D) este considerat unul dintre cei mai importan

indicatori de eficienta economica a investitiilor, deseori utilizat ca test final în luarea deciziei d

investitii.

Constructia si utilizarea acestui indicator are la baza urmatorul rationament: daca pent

realizarea unui obiectiv de investitii s-a consumat un anumit volum de fonduri, iar dupa punerea

functiune a obiectivului acesta începe sa produca efecte nete si globale, pe investitor îl intereseaza

cât timp îsi va recupera capitalul investit din efectul net obtinut din functionarea obiectivului. S

impune precizarea în legatura cu sursa de recuperare a investitiei: aceasta o constituie efectul n

(profitul) si nu efectul global, pentru ca o parte din efectul global trebuie sa serveasca la recuperar

efortului facut pentru obtinerea efectului global.

Indicatorul durata de recuperare a investitiei se poate calcula în mai multe moduri, respect

daca este cazul obiectivelor noi sau a celor supuse modernizarii sau dezvoltarii, sau daca exista

singura varianta sau mai multe variante de investitie.



În cazul obiectivelor noi, relatia de calcul este urmatoarea:

unde: D – reprezinta durata de recuperare;

It – reprezinta efortul total de investitii;

Ph – reprezinta profitul anual.

În aceasta forma, indicatorul exprima perioada de timp în care investitia se va recupera d

profitul anual obtinut.

În cazul obiectivelor supuse modernizarii sau dezvoltarii, durata de recuperare a investitiei

calculeaza cu ajutorul formulei:

unde: Phm – reprezinta profitul anual obtinut dupa modernizare;

Pho – reprezinta profitul anual obtinut înainte de modernizare si exprima perioda de timp

decursul careia efortul total de investitii necesitat de lucrarile de modernizare sau dezvoltare se

recupera din profitul suplimentare obtinut ca urmare a efectuarii lucrarilor respective.

În cazul investitiilor destinate modernizarii, dezvoltarilor sau retehnologizarilor pot apar

anumite probleme specifice acestui tip de investitii si anume pe perioada executarii lucrarilor, proces

de productie poate fi întrerupt, ceea ce presupune o pierdere de profit, iar uneori anumite mijloace fi

trebuie scoase din functiune înainte de amortizarea lor integrala, ceea ce genereaza, de asemenea,

pierdere.

Aceste pierderi trebuie adaugate efortului total de investitie, diminuate cu o eventua

valorificare a mijloacelor fixe incomplet amortizate.

În aceste conditii, relatia de calcul a duratei de recuperare este de forma:



unde: P p – reprezinta pierderi de profit ca urmare a întreruperii procesului de productie pe perioa

executarii lucrarilor de modernizare, dezvoltare sau retehnologizare;

Fn – valoarea neamortizata a mijloacelor fixe scoase din functiune înainte de a se amorti

integral;

Sv – sume rezultate din valorificarea mijloacelor respective.

În cazul în care exista doua sau mai multe variante de investitii, analiza eficientei economice

acestora se face calculând durata de recuperare a investitiei suplimentare conform relatiei:

unde: i si j reprezinta doua variante de investitii.

În acest caz indicatorul durata de recuperare exprima perioada de timp în decursul care

investitia suplimentara necesara în varianta i fata de varianta j se va recupera din profitul supliment

obtinut în varianta i fata de varianta j.

Analiza eficientei economice a investitiilor cu ajutorul indicatorului durata de recuperare

poate face într-un asemenea caz si calculând durata de recuperare pentru fiecare varianta în parte s

ordonând variantele în functie de valoarea investitiilor si calculând durata de recuperare a investit

suplimentare a fiecarei variante fata de varianta de investitie cea mai mica, considerata varianta

baza.

Existenta unei perioade de atingere a parametrilor proiectati influenteaza durata de recuperare

investitiilor în sensul maririi acesteia, aspect reflectat în relatia de calcul a duratei de recuperare

investitiilor prin adaugarea la efortul total de investitii a unei marimi P” ce reprezinta profitul realiz

în perioada de atingere a parametrilor proiectati:



Atunci când un obiectiv de investitii este pus mai devreme în functiune cu o parte a capacita

de productie, acest fapt influenteaza durata de recuperare a investitiei în sensul scurtarii acesteia, cece se reflecta în relatia de calcul prin scaderea din efortul total de investitii a unei marimi P* ca

reprezinta profitul obtinut ca urmare a punerii mai devreme în functionare a unei parti din capacitat

de productie.

Indiferent de modalitatile de calcul, indicatorul durata de recuperare a investitiei este un indicat

invers de tipul efort asupra efect net, fiind preferabila varianta de investitie care reprezinta durata

recuperare cea mai mica.

f) Coeficientul de eficienta economica a investitiilor (E) reprezinta ca mod de calcul invers

duratei de recuperare a investitiei iar ca si continut exprima profitul anual obtinut la un leu investit sa

cât se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit în decurs de un an.

În mod asemanator cu durata de recuperare si acest indicator reprezinta mai multe relatii d

calcul în functie de caracterul investitiei sau de existenta unei singure sau mai multe variante.

Pentru obiective noi relatia de calcul va fi:

unde: E – reprezinta coeficientul de eficienta economica a investitiilor;

Ph – profitul anual;

It – investitia totala.

În cazul obiectivelor supuse modernizarii, dezvoltarii sau retehnologizarii indicatorul va av

urmatoarea relatie de calcul:



unde: Phm – reprezinta profitul dupa modernizare;

Pho – reprezinta profitul înainte de modernizare.

În acest caz indicatorul exprima sporul de profit obtinut la un leu investit în lucrari

modernizare, dezvoltare sau retehnologizare.

În sfârsit, în cazul compararii a doua sau mai multe variante coeficientul de eficien

economica se va calcula dupa relatia:

unde i si j reprezinta doua variante de investitie si exprima sporul de profit obtinut în varianta i fata

varianta j la un leu investitie suplimentara solicitata de varianta i fata de varianta j.

Coeficientul de eficienta economica a investitiilor fiind inversul duratei de recuperare ca mo

de calcul, nu este necesara utilizarea simultana a celor doi indicatori în luarea deciziei de investit

deoarece unei durate de recuperare minime îi corespunde un coeficient de inteligenta maxim.

De regula, la nivel de obiectiv de investitii, se utilizeaza în analiza eficientei economice

investitiilor indicatorul durata de recuperare a investitiilor, iar la nivel de ramura sau de econom

nationala se utilizeaza indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor.

Indicatorul coeficientul de eficienta economica a investitiilor constituie un indicator direct,

tipul efect net, fiind optima acea varianta de investitie care se caracterizeaza printr-un coeficie

maxim.

În conditiile în care indicatorul mai sus prezentat se calculeaza raportând profitul anual

valoarea investitiilor consideram ca ar fi mai conforma cu realitatea denumirea de rata

profitabilitate a investitiilor. Denumirea de coeficient este improprie deoarece indicatorul nu este

marime adimensionala ci exprima asa cum am aratat profitul anual obtinut la un leu investit.



g) Cheltuieli echivalente (K)

Pentru realizarea si functionarea unui obiectiv de investitii se utilizeaza doua categorii

resurse: resurse sub forma de investitii utilizate în perioada de executie a obiectivului si resurse s

forma de costuri de productie utilizate în perioada de functionare a obiectivului.

Evaluarea eficientei economice a investitiilor presupune luarea în calcul a tuturor resursel

utilizate, respectiv investitii si cost de productie.

Însumarea lor directa nu este posibila deoarece investitiile reprezinta resurse care se consuma

singura data iar costul productiei se repeta anual.

În aceste conditii este necesara echivalarea acestor resurse ca natura fapt care se reflecta indicatorul cheltuieli echivalente sau recalculate:

K = I + Ch x Df

unde: K – reprezinta cheltuieli echivalente;

I – reprezinta volumul investitiilor;

Ch – reprezinta costul anual al productiei;

Df – reprezinta durata de functionare a obiectivului de investitii

Este evident ca indicatorul cheltuieli echivalente constituie un indicator de volum, el masurân

efortul total necesar realizarii si functionarii unui obiectiv de investitii.

Fiind un indicator de volum, indicatorul cheltuieli echivalente nu poate fi utilizat în comparat

dintre variantele de investitii care se caracterizeaza prin capacitati de productie diferite si implicit prin volum diferit al investitiilor si costurilor anuale de productie.

În scopul asigurarii comparabilitatii dintre variante si al costurilor unui indicator de eficien

economica a investitiilor se calculeaza indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specific

conform relatiei:



unde q reprezinta capacitatea anuala de productie.

În acest mod calculat, indicatorul exprima efortul total ce revine pe unitate de capacitate, fiinun indicator invers de tipul efort asupra efect global.

Ţinând seama de faptul ca raportul reprezinta investitia specifica (Is) iar raportulreprezinta costul unitar (Ch) se poate deduce ca indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specificuprinde în structura sa investitia specifica si costul unitar multiplicat cu durata de functionare:

Fata de acest continut se poate aprecia ca indicatorul cheltuieli echivalente unitare sau specifi

este mai riguros în caracterizarea eficientei economice a investitiilor deoarece îmbina mai ration

efortul din cele doua perioade din viata unui obiectiv: perioada de executie si perioada de functionare

De multe ori o investitie specifica redusa poate însemna achizitionarea de mijloace fixe m

ieftine, dar si mai putin performante, fapt ce se va reflecta într-un cost unitar de productie mai mare.

aceste conditii este preferabil sa investim mai mult pe unitatea de capacitate, dar sa exploata

obiectivul cu un cost unitar mai redus de-a lungul unei perioade lungi de timp si în final efortul tot

specific sa fie mai redus.

Indicatorul cheltuieli echivalente, în formele prezentate mai sus (fie ca efort total, fie ca efo

specific), contine dubla influenta a investitiilor, respectiv acestea se regasesc atât în primul termen d

membrul drept al relatiei cât si în cel de-al doilea sub forma amortizarii inclusa în costurile

productie.

Acest aspect este usor demonstrat pornind de la relatiile:

Ch = Ch” + ah



unde: C”h – reprezinta costurile anuale de productie exclusiv amortizarea;

ah – reprezinta amortizarea anuala;

MF – reprezinta valoarea mijloacelor fixe puse în functiune;

Df – reprezinta durata de functionare

Considerând valoarea mijloacelor fixe puse în functiune identica cu valoarea investitiilor, vo

putea scrie:

iar mai departe:

I = ah * Df

K = I + Ch * Df = I + (C”h + Ah) * Df = I + C’h x Df + Ah * Df

respectiv:

K = 2I + C’h * Df

ceea ce demonstreaza dubla influenta a investitiilor. Pentru a elimina acest neajuns, indicator

cheltuieli echivalente va fi calculat conform relatiei:

K = I + C’h * Df

sau în forma comparabila:

Surprinzând efectul unui singur an (capacitatea anuala de productie) indicatorul cheltui

echivalente unitare sau specifice nu poate fi utilizat în comparatia dintre variantele de investitie dec

atunci când acestea au aceeasi durata de functionare.



h) Randamentul economic al investitiei (Re) este considerat de foarte multi autori ca fiind c

mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor deoarece priveste procesul investition

în întregul sau, din momentul începerii lucrarilor de investitii pâna în momentul scoaterii din functiun

ca urmare a expirarii duratei economice de functionare.

Indicatorul a fost propus de profesorul I. Romanu, care considera ca fondurile investite trebu

sa se compare nu numai cu profiturile anuale ci întregul volum de profit obtinut pe parcursul întreg

perioade de functionare.

Dupa punerea în functiune a obiectivului urmeaza o perioada de atingere a parametril

proiectati, în care costurile tind sa scada iar volumul productiei sa creasca, intrându-se apoi în regi

normal (proiectat) de functionare. Spre sfârsitul duratei de functionare, datorita uzurii fizice

mijloacelor fixe costurile tind sa creasca iar volumul productiei sa scada, în momentul în care e

devin egale expira durata economica de functionare.

Constituirea acestui indicator s-a facut de catre autorul lui prin analogie cu randamentul d

tehnica unde acesta reprezinta un raport între puterea utila si puterea atrasa. Admitând ca sinonim

puterii utile în cadrul procesului investitional îl constituie profiturile nete iar cel al puterii atrase

constituie valoarea investitiilor, randamentul economic al investitiilor va fi dat de relatia:

unde: Re – reprezinta randamentul economic al investitiei;

Pn – reprezinta profituri nete (profituri obtinute dupa recuperarea investitiei pâna la sfârsit

perioadei de functionare);

It – reprezinta volumul total al investitiilor.

Indicatorul exprima profiturile nete obtinute la un leu investit si este un indicator direct de tip

efect net asupra efort.



Analizând valentele pe care le are indicatorul randamentul economic al investitiei se poa

afirma ca în continutul sau se regaseste durata de recuperare a investitiei, astfel ca la o marime data

duratei de functionare, cu cât durata de recuperare este mai mica cu atât randamentul va fi mai mar

Indicatorul surprinde si durata de functionare a obiectivului, astfel ca la aceeasi durata de recuperare

investitiei, cu cât va fi mai mare durata de functionare, cu atât randamentul va fi mai mare.

i) Viteza de recuperare a investitiei (Vr) reprezinta un indicator de eficienta economica

investitiilor care rezulta din raportul dintre durata de functionare si durata de recuperare:

unde: Vr – reprezinta viteza de recuperare;

Df – reprezinta durata de functionare a obiectivului;

D – reprezinta durata de recuperare a investitiei.

Indicatorul exprima de câte ori se cuprinde durata de recuperare în durata de functionare sau

câte ori s-ar putea recupera investitia în decursul duratei de functionare.

În realitate ea se recupereaza o singura data din profit în decursul duratei de recuperare si tot

singura data prin amortizarea inclusa în costurile de productie în decursul duratei de funtionare.

Se stie ca inversul duratei de recuperare a investitiilor reprezinta coeficientul de eficien

economica a investitiilor E , în acest caz viteza de recuperare putând fi scrisa sub forma:

Vr = Df * E

Cunoscând coeficientul de eficienta al investitiilor care exprima profitul anual obtinut la un le

investit, se poate scrie:



Produsul D f x Ph reprezinta de fapt profiturile totale (Pt), astfel ca viteza de recuperare poate

scrisa sub forma:

ceea ce înseamna ca viteza de recuperare exprima profiturile totale obtinute la un leu investit.

În aceste conditii se poate deduce si legatura care exista între randamentul economic

investitiei si viteza de recuperare. Se observa ca dintre randamentul economic al investitiei si viteza

recuperare este unu, adica leul investit si recuperat sub forma de profit în decursul duratei d

recuperare.

Astfel spus, în cadrul duratei de recuperare raportul profituri-investitii este 1, în sensul ca

obtine un profit egal cu volumul investitiilor.

Pe parcursul intervalului de timp scurs între expirarea duratei de recuperare si pâna la sfârsit

duratei de functionare raportul profituri-investitii reprezinta randamentul economic al investitiilor, i

pe parcursul perioadei de functionare raportul profituri-investitii constituie viteza de recuperare.

Indicatori specifici diferitelor ramuri si domenii de activitate

Indicatorii specifici de calcul si eficienta economica a investitiilor reflecta aspectele particula

ale eficientei economice a investitiilor în anumite ramuri si domenii de activitate rezultate d

conditiile specifice în care îsi desfasoara activitatea acestea.

Respectivii indicatori completeaza modalitatile de caracterizare a eficientei economice alatu

de indicatori cu caracter general si cei de baza.

În vederea realizarii obiectivului de investitii s-a elaborat documentatia tehniceconomica, caracteristicile acesteia fiind prezentate în tabelul urmator:

Nr.crt.1. Capacitate de productie To / an 821.000



2. Grad de utilizare a C p % 853. Productia To / an 697.8504. Cost unitar lei / To 0,30295. Pret de vânzare unitar lei / To 0,35646. Valoarea productiei în cost de productie lei / an 0,211378

7. Valoarea productiei în pret de vânzare lei / an 0,2487138. Profit brut lei / an 0,0373359. Profit net lei / an 0,02800110. Investitia directa (Id) lei 0,0096986911. Durata de executie (d) Ani 112. Durata de functionare (Df ) Ani 10

Pentru atingerea parametrilor proiectati este neceara o perioada de timp de 7 ani în decurs

carora profitul se realizeaza în proportie de:

- 10% în primii patru ani;

- 20% în urmatorii doi;

- 60% în cel de-al saptelea an.

PRODUCŢIA ANUALĂ:

Productia anuala = Capacitatea de productie * Gradul de utilizare al capacitatii

Productia anuala = 821.000 t * 0,85 = 697.850 t

VALOAREA PRODUCŢIEI ÎN COST DE PRODUCŢIE

Valoarea productiei în cost de productie = productia * costul unitar de productie

Valoarea productiei în cost de productie = 697.850 t * 3029 = 0,211378 lei

VALOAREA PRODUCŢIEI ÎN PREŢ DE VÂNZARE

Valoarea productiei în pret de vânzare = productia anuala * pretul de vânzare unitar

Valoarea productiei în pret de vânzare = 697.850 t * 3564 = 0,248713 lei



2.4. Calculul indicatorilor statici de eficienta a investitiilor

1. Valoarea investitiei

Acesta este principalul indicator de calcul al eficientei economice a investitiei.

Valoarea investitiei este un indicator valoric care reprezinta resursele utilizate în proces

investitional si anume cele necesare pentru realizarea obiectivului de investitii.

Valoarea investitiei = 96,9869 mil lei din care:

- utilaje: 0,00717720 lei

- C + M: 0,00175600 lei

- alte cheltuieli: 0,00076548 lei

2. Durata de executie a obiectivului de investitii

Acesta reprezinta timpul necesar pentru înfaptuirea procesului investitional în ansamblul sau, respect perioada în care se consuma resursele investitionale.

Durata de executie se refera la perioada dintre momentul începerii lucrarilor la obiectivul dinvestitii si cel al punerii în functiune.

d = 1 an

3. Durata de functionare

Aceasta se deruleaza între momentul punerii în functiune a obiectivului de investitii si momentulscoaterii sale din functiune ca urmare a uzurii fizice sau morale.

Df = 10 ani

4. Investitia specifica (Is)

Acest indicator de eficienta economica a investitiilor reprezinta valoarea investitiilor ce revine pe ounitate de capacitate, constituind de fapt investitia unitara.



Pentru obiective noi relatia este:

5. Durata de recuperare (D)

Pentru realizarea unui obiectiv de investitii se consuma anumite fonduri.

Durata de recuperare reprezinta perioada de timp în decursul careia efortul total de investitii

recupereaza din efectul net obtinut în urma functionarii obiectivului de investitii.

în care: D – reprezinta durata de recuperare a investitiei;

It – reprezinta investitia totala;

P’ – reprezinta profitul nerealizat în perioada de atingere a parametrilor proiectati;

Phn – reprezinta profitul net anual

P’ = 4*(1-0,1)*280,01+2*(1-0,2)*280,01+(1-0,6)*280,01 = 0,1568056 lei

6. Coeficient de investitie economica a investitiilor (E)

Acesta reprezinta profitul anual net obtinut la un leu investit sau cât se recupereaza sub forma de prof

dintr-un leu investit în curs de un an.

Indicatorul arata ca 0,168 lei se recupereaza sub forma de profit dintr-un leu investit

decursul unui an.



7. Cheltuieli echivalente unitare (K)

Acest indicator exprima efortul total de investitii si de productie ce revine pe o unitate de capacitate.

Ch’ = Ch – ah = 2113,78 – 9,6986 = 2104,0813

8. Randamentul economic al investitiilor (R e)

Acesta este considerat cel mai cuprinzator indicator de eficienta economica a investitiilor deoarece priveste procesul investitional pe toata durata sa, din momentul începerii lucrarilor pâna în momentulexpirarii duratei economice de functionare a obiectivului de investitii.

profituri nete la 1

investit dupa ce s-a recuperat leul investit.

În care: It – reprezinta investitia totala;

Ph – reprezinta profitul anual;

P’ – reprezinta profitul nerealizat în perioada de atingere a parametrilor proiectati;

D – reprezinta durata de recuperare a investitiei

Df – reprezinta durata de functionare

Acest indicator arata ca la un leu investit se va obtine un profit net de 0,6828 lei dupa ce recupereaza leul investit pe parcursul duratei de recuperare.

9. Viteza de recuperare a investitiei (Vr)



Acest indicator arata de câte ori se cuprinde durata de recuperare în durata de functionare aobiectivului de investitii sau de câte ori s-ar putea recupera investitia în decursul duratei defunctionare.

ori s-ar putea recupera investitia în decursul duratei de functionare

O alta relatie de calcul a vitezei de recuperare care decurge din cea de mai sus este:

în care: Pth – reprezinta profitul total net

I – reprezinta investitia totala, inclusiv profitul nerealizat ca urmare a existentei un

perioade de atingere a parametrilor proiectati.

TABEL CUMULATIV AL INDICATORILOR DE BAZĂ DE EVALUARE A EFICIENŢECONOMICE A INVESTIŢIILOR

Nr.

Crt.DENUMIREA INDICATORULUI UM VALOARE

1. Valoarea investitiei lei 0,00969869

2. Durata de executie Ani 13. Durata de functionare Ani 104. Investitia specifica Lei/To 118132,645. Durata de recuperare Ani 5,946. Coeficientul de eficienta economica Lei Phn / 1 leu investit 0,1687. Cheltuieli echivalate unitare Mil lei / To 257,5008. Randamentul economic Lei Phn / 1 leu investit 0,68289. Viteza de recuperare a investitiei 1,68

CAPITOLUL V

Concluzii si propuneri

Managementul în sine este un proces supus analizei perfectionate si eficacitatii sporite. Ace

lucru se poate realiza prin stabilirea cu precizie a obiectivelor urmarite si asigurarea faptului

procesele si structurile manageriale vin în sprijinul acestor obiective, având totodata înglobate în e

conceptul de schimbare.



Modalitatea optima de administrare a performantelor financiare presupune concentrarea asup

rezumatului informatiilor relevante si apoi analizarea în detaliu a zonelor ce necesita atentie.

Pentru a alege varianta optima de achizitie a fost necesara luarea în calcul a unei serii

factori, cum ar fi:

fondul de investitii disponibil;

regimul de lucru al utilajelor;

limitarea anumitor resurse.

Obtinerea efectelor scontate este conditionata de cunoasterea corecta a tuturor variabileleconomice implicate, de determinarea conjucturii viitoare a multitudinii de factori economi

financiari, social-politici, culturali care influenteaza investitiile.

Orice investitie este caracterizata de faptul ca reprezinta o cheltuiala imediata, în timp

efectele vor aparea în perspectiva.

Investitia pe care o face SC „BEGA-UPSOM” SA presupune achizitia unui turbogenerato

utilaj de ultima generatie în aceasta ramura.

Performantele tehnice ale proiectului se situeaza la nivel mondial, asigurând conditii superioa

de valorificare a investitiei. Produsele vor conferi, datorita tehnologiei moderne de producere, o bun

calitate.

În conditiile unei economii de piata concurentiale, activitatea societatii trebuie sa se desfasoa

profitabil. În luarea deciziei de investitie, se opteaza pentru acel proiect care ofera o rata

rentabilitate maxima. Eficienta investitiei este influentata de diferenta dintre rata profitului si cea

dobânzii.

În cazul acestui proiect de investitii, rata interna de rentabilitate economica este de 40,322%

ceea ce reprezinta în cazul fondurilor împrumutate nivelul maxim al dobânzii la care ar putea face fa

proiectul de investitii.



Din acest punct de vedere, aprecierea eficientei economice a proiectului se face pr

compararea rentabilitatii proiectului cu costul oportun al capitalului.

Întelegerea notiunii de cost oportun al capitalului se face prin luarea în considerare a functiil

pe care le îndeplineste:

pragul de rentabilitate pe care trebuie sa-l depaseasca capitalul alocat pentru investitii,

rata minima de rentabilitate a capitalului investit.

Atât indicatorii statici cât si cei dinamici indica faptul ca investitia realizata de SC „BEGA

UPSOM” SA este atât oportuna cât si eficienta.

Valoarea investitiei de 96.9869 RON va putea fi recuperata într-un timp mediu, pe baz

profiturilor ce le va aduce noul utilaj pus în functiune. Pe parcursul duratei de functionare

obiectivului de 10 ani, investitia s-ar putea recupera de 1,68 ori. În decurs de 1 an dintr-un leu invest

se recupereaza 0,688 RON sub forma de profit. Altfel spus, pe parcursul perioadei de recuperare, la u

leu investit se va obtine un profit net de 2,72 RON dupa ce se recupereaza leul investit.

Indicatorii statici de apreciere a eficientei economice a proiectului de investitii au o relevan

mai mica decât cei dinamici, pentru ca primii nu iau în calcul efectul economic al factorului timp, efesurprins cu ajutorul analizei dinamice.

În cadrul acesteia, s-au recalculat randamentul economic si durata de recuperare a investiti

ambele în forma dinamica. Randamentul economic în forma dinamica este de 5,73 lei profituri tota

la 1 RON investit; valoarea sa este mai mica decât în forma statica datorita faptului ca o sum

disponibila în trecut va avea o valoare mai mica atunci când este adusa în prezent.

Durata de recuperare în forma dinamica este de 4,10. Analiza s-a facut atât din punct de vedeeconomic cât si financiar.

Primul indicator, raportul venit-cost, este supraunitar în ambele situatii, îndeplinind astf

conditia de eficienta, indicând ca obiectivul de investitii are capacitatea de a-si recupera cheltuielile d

investitii si de a genera profit.



Analiza economica – RVC = 1,108;

Analiza financiara – RVC = 1,03.

Venitul net actualizat este cel de-al doilea indicator analizat; el permite compararea încasariltotale obtinute pe întreaga durata de functionare a obiectivului de investitii cu cheltuielile totale

investitii si de exploatare aferente aceleasi perioade, indicând capacitatea obiectivului de a produ

profit.

În ambele cazuri conditia de eficienta ca VNA sa fie pozitiv este îndeplinita.

Analiza economica – VNA = 267.064 RON

Analiza financiara – VNA = 111.065 RON

Cei mai importanti indicatori dinamici de apreciere a eficientei proiectului de investitii su

rata interna de rentabilitate economica (RIRE), respectiv rata interna de rentabilitate financia

(RIRF).

Rata interna de rentabilitate exprima capacitatea investitiei de a furniza profit pe întrea

durata de functionare a obiectivului, respectiv profitul net la un leu efort total.

Analiza economica – RIRE = 40,322%;

Analiza financiara – RIRF = 30,94.

Indicatorii economico-financiari permit caracterizarea în detaliu a unitatii economic

permitând utilizatorului multiple modalitati de interventie si actiune pentru cresterea valo

întreprinderii, în functie valoarea si continutul acestor indicatori. Astfel, analiza economica surprin

profitul corespunzator tuturor resurselor angajate, indiferent de provenienta lor si de benefic

rezultatului. Analiza financiara ia în considerare atât provenienta resurselor de finantare cât

beneficiul rezultatelor.



Astfel, aceasta investitie este rentabila nu doar pentru ca analiza proiectului de investitii

demonstreaza, ci si deoarece prin realizarea acesteia societatea poate acapara un segment mai mare d

piata de desfacere careia i se adreseaza.

Mai mult, SC „BEGA-UPSOM” SA detine avantajul dat de existenta unei ample retele ddistributie, atât pe plan intern cât si pe plan international.

La modul ideal, situatiile de management financiar ar trebui sa prezinte un sumar

informatiilor financiare privitoare la componentele cheie „atât din conturile de profit si pierderi, cât

din bilantul contabil”.

Pe lânga gestionarea cifrelor si elementelor absolute, tot atâta atentie trebuie acorda

raporturilor dintre ele pentru a optimiza performanta de utilizare a resurselor.

BIBLIOGRAFIE

BIBLIOGRAFIE

1. Anghel, E., Ion, Investitii straine directe în România,Editura Expert, Bucuresti, 2002

2. Anghelache, G., Dardac, N., Staicu, I., Piete de capital si burse de valori, Bucuresti, 1994

3. Bunduchi, M., Eficienta economica a investitiilor. Note de curs, Cluj-Napoca, 1978

4. Camasoiu, I., Investitii si factorul timp, Editura Politica, Bucuresti, 1981

5. Cistetecan, M., Lasar, Economia, Eficienta si finantarea investitiilor, Editura Economic

Bucuresti, 2002

6. Cistetecan, Lasar, Economia, eficienta si finantarea investitiilor, Editura Economic

Bucuresti, 2002

7. Cocris, V., Isan, V., Economia afacerilor, Editura, Graphis, Iasi, 1995



8. Gherasim, Toader, Zait, Dumitru, Eficienta sistemelor de productie, Editura Universita

,,Alexandru Ioan Cuza”, Iasi, 1991

9. Horovitz, Marcu, Cai si modalitati de crestere a eficientei investitiilor,Editura Politic

Bucuresti, 1983

10. Ionita, Ion, Radu, Victor, vasilescu, Ion, Botezatu, Mihai, Studiu de fezabilitate pent

fundamentarea eficientei proiectelor de investitii, Academia de studii economice, Bucuresti,1993

11. Negrtoiu, Misu, salt înainte.dezvoltarea si investitiile staine directe, PRO Expert, Bucures

1996

12. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Cristea, Mirela, Eficienta investitiilor, Editura UniversitateCraiova, 20000

13. Popa, Ana, Anghel, Nicolae, Piete de capital si eficienta investitiilor,, Editura Dov

Craiova, 1996

14. Prelipceanu, Gabriela, Fundamentele economice ale investitiilor , Editura Universita

Suceava

15. Radu Despa, Eficienta investitiilor , Editura Universitara, Bucuresti, 2005

16. Ratiu-Suciu, Camelia, Investitii si relansarea economica, ASE, Bucuresti, 1997

17. Romanu, I., Vasilescu, I., Managementul investitiei, Editura Margaritar, Bucuresti, 1997

18. Simionescu, Aurelian, Eficienta economica a investitiei, Universitatea Petrosani-Litograf

1996

19. Staicu, Florea, Pârvu, Dumitru, Dimitriu, Maria, Stoian, Marian, Vasilescu, Ion, Eficien

economica a investitiilor , Eficienta economica a investitiilor, Editura Didactica si Pedagogica, 2000

20. Staicu, Ion, Gestiune financiara, Editura Economica, Bucuresti, 1994



21. Stoica, Maricica, Indicatori de apreciere a eficientei bancare, ,,Economistul”, Nr. 119/1

12 sept., 1998

Date post:	09-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	stef-stefan
View:	223 times
Download:	0 times

Eficienta Economica a Unei Investitii

Documents