COLOCVIUL NATIONAL CU PARTICIPARE INTERNATIONALA ACVADEPOL MAMAIA , Hotel RIVIERA, 24 25 Iunie 2008

EFECTE ANTROPICE ASUPRA MEDIULUI DIN INCINTA SI VECINATATEA PORTULUI MANGALIAdr. PECHEANU IOAN LAZAR LUMINITA PIESCU VICTORIA dr. COATU VALENTINA DUMITRACHE CAMELIA IORDAN MONICA VASILIU DAN INSTITUTUL NATIONAL DE CERCETARE DEZVOLTARE MARINA Grigore ANTIPA ConstantaActivitatile umane care se desfasoara in incinta si vecinatatea portului Mangalia influenteaza parametrii fizico-chimici si biologici (fitoplancton, zooplancton etc. ) ai mediului ( apa si sedimente ) din zona. Au fost inventariate sursele de poluare, de mari si mici dimensiuni, care sunt prezente si actioneaza in perimetrul portului Mangalia. Pe baza datelor obtinute s-au putut trage concluziile care pun in evidenta prezenta sau lipsa efectelor antropice asupra mediului din incinta si vecinatatea portului Mangalia. Human activities going on into and nearby Mangalia Harbour influence physicalchemical and biological parameters (phytoplankton, zooplankton, etc.) of the area environment (water and sediments). Have been inventoried the pollution sources acting into Mangalia harbour. Relying on achieved data can conclude about presence or absence of antropic impact through Mangalia harbour and neighbourhoods environment.

I.

INTRODUCERE

Calitatea vietii si bunastarea depind in mare masura de starea mediului inconjurator. Ecosistemele furnizeaza o serie de bunuri (mancare, apa, medicamente si energie) si servicii (diluarea si transformarea reziduurilor, reglarea ciclului apei, sechestrarea carbonului, mentinerea biodiversitatii si recreere) care satisfac si sustin viata oamenilor. Din punct de vedere stiintific mediile portuare reprezinta ecosisteme speciale ale caror comunitati sunt capabile sa se adapteze in multiple feluri la alterarea parametrilor fizico-chimici ai mediului. Sub aspectul profilului ecologic acestea sunt medii critice particulare datorita tipurilor de activitati din porturi si vecinatati. Mai mult decat atat, sunt supuse riscului unor poluari ulterioare din cauze accidentale. Atata timp cat apele costiere adiacente sunt afectate inevitabil de prezenta in vecinatate a porturilor ele pot fi considerate zone de tranzitie intre mediul marin natural si zona afectata de activitatea portuara. Astfel, apele costiere pot fi luate drept punct de referinta in determinarea limitelor in care activitatile portuare au repercursiuni asupra mediului marin inconjurator. Impactul antropic asupra mediului acvatic poate fi definit ca o acumulare de manifestari ale tuturor activitatilor umane care cauzeaza disturbari evidente si/sau ascunse in structura naturala si 1

functionala a comunitatilor biotice din apa, anomalii in habitatele lor, modificari hidrologice si geomorfologice ale corpurilor de apa, diminuarea pescariilor si a valorii recreationale si alte efecte negative de natura ecologica, economica sau socio-economica. Definitia se bazeaza pe conceptul naturii multifactoriale a impactului antropogenic asupra hidrosferei. Rezultatele cumulate ale impactului rezulta din raspunsurile structurale si functionale ale ecosistemelor apelor. Conceptul impactului antropogenic este extrem de important pentru analiza zonelor de coasta si de larg. De secole aceste zone au fost centrele diferitelor activitati umane. Acestea includ urbanizarea, constructia hidroporturilor si a porturilor, exploatarea resurselor naturale (incluzand productia de petrol si pescariile), acvacultura marina, navigatia, si multe altele. Toate aceste activitati, in mod direct sau indirect, afecteaza ecologia tarmului. In prezent, disturbarile antropogenice in zona costiera s-au identificat la scara globala. Apare astfel necesitatea caracterizarii ecologice a zonelor portuare precum si a ariilor adiacente in vederea identificarii riscurilor interne si externe precum si planificarii masurilor de prevenire si depoluare care pot furniza un sistem de siguranta trainic. Controlul acestor ecosisteme reprezinta o garantie impotriva poluarii ulterioare si faciliteaza introducerea politicilor de interventie care au scop nu numai eliminarea poluarii ci si efectuarea evaluarilor de impact in cazul expansiunii si modificarii structurii portuare analizate. Satelit al portului Constanta, portul Mangalia reprezinta un amplasament in care se desfasoara activitati multiple si foarte complexe cu un posibil impact asupra mediului marin din zona sudica a litoralului Marii Negre. Avand in vedere natura activitatii din sectorul portuar maritim, in acord cu conventiile internationale protecia mediului vizeaz urmtoarele direcii: creterea responsabilitilor i ntreprinderea msurilor de reparare a prejudiciilor rezultate din poluarea cu hidrocarburi, modaliti de construcie, ntreinere a echipamentelor i reparare a navelor, transport, manipulare i stocare a substanelor periculoase n zonele portuare. Evaluarea si stabilirea nivelului si gradului de poluare a mediului marin (apa, sedimente si organisme) atat in incinta portului Mangalia cat si in zonele marine din imediata vecinatate aflate sub directa influenta a acestora precum si evaluarea efecteleor negative prezente in aceste areale datorita activitatilor portuare si indirect a activitatilor socio-economice din localitatea Mangalia (deversari de ape uzate menajer si industrial in incinta portului, etc.) devin astfel necestiati pe care lucrarea de fata si le-a propus drept obiectiv.

II.

PORTUL MANGALIA

2.1. Amplasament Portul Mangalia este situat la 38 km sud de portul Constanta avand coordonatele 430 49 latitudine N si 280 35 longitudine E, fiind amenajat in incinta creata de digurile de adapostire realizate pentru santierul naval Mangalia (fig.1).

Fig.1 Schita Portului Mangalia

Portul Mangalia a fost construit pentru a degrava portul Constanta de navele mici (pana la 10.000 tdw ), adancimile la Mangalia fiindde 8,5 9,0 m. Portul are o singura intrare si iesire in zona estica cu latimea de 200 m intre capatul digului de sud-est si pintenul digului de larg. Portul Comercial 2

dispune de un singur bazin avand o suprafata de 80 ha. Frontul de acostare, format din doua dane, are lungime de 400 m. Danele sunt echipate cu 4 (patru ) macarale portic de 5*32 tin. Capacitatea de trafic este de 400.000 tone/an cu posibilitati de extindere de pana la 1 milion de tone pe an. Suprafata de depozitare este de 4.300 m2 acoperita si 20.000 m2 descoperita. Exista si o cladire administrativa (un grup de exploatare) parter + etaj, care cuprinde spatii pentru Politia de Frontiera, Vama si pentru S.C. ROMNED PORT OPERATOR S.A. care exploateaza in prezent acest port. 2.2. Principalele surse de poluare din portul Mangalia 2.2.1. Statia de epurare Mangalia Cea mai importanta sursa de poluare este Statia de epurare a apelor uzate (foto 1) care deverseaza apele uzate menajer, dupa ce sunt tratate in aceasta statie, in apele marine din portul Mangalia (foto 2). Debitul apelor uzate epurate in SE Mangalia si deversate in apele portului Mangalia a fost in anii 2004 si 2005 de maximum 350 l/s, ceea ce reprezinta un debit lunar de 907.200 m3/luna sau 331.128.000 m3/an, ceea ce nu este putin .Un lucru imbucurator este faptul ca aceasta statie de epurare a apelor uzate menajer a fost in ultimii ani modernizata, reabilitata si retehnologizata si ea functioneaza in prezent la parametri foarte apropiati de cerintele UE.

Foto 1. Statia de epurare Mangalia

Foto 2. Punctul de evacuare in portul Mangalia a apelor uzate epurate de la statia de epurare Mangalia

2.2.2. Statia de epurare Limanu Aceasta statie preia apele uzate din Santierul Naval Mangalia pe care le epureaza si apoi le deverseaza in apele portului Mangalia (foto 3). In tabelul nr. 1 sunt prezentati unii parametri fizico-chimici si valorile determinate in apele uzate din statia Limanu. Se observa ca, ionii metalici (Pb, Cu, Cd, Cr si Ni) in apele uzate provenite de la Santierul Naval Mangalia sunt in cantitati reduse (tab. 1). Debitul si incarcatura organica a acestor ape uzate sunt mult mai mici decat la statia de epurare Mangalia. Tabelul 1. Continutul fizico-chimici ai apelor uzate in statia de epurare Limanu Parametrul U.M. Valoari obtinute Sulfuri g/S2/l 0,05 Hidrocarburi totale g/l 582,0 Plumb g/l 3,25 upru g/l 5,43 Cadmiu g/l 0,3 rom g/l 10,30 Nichel g/l 0,60 3

Foto 3. Statia de epurare LIMANU pentru apele uzate de la SN Mangalia

2.2.2. Alte surse de poluare din portul Mangalia In incinta portului Mangalia sunt prezente si actioneaza mai multe surse de poluare insa datorita caracterului lor punctiform si al dimensiunilor mici aceste surse sunt nesemnificative comparativ cu celelalte surse majore prezentate anterior. Apele uzate de la Santierul Naval Militar Mangalia sunt colectate intr- o fosa septica, iar aceasta este vidanjata periodic si apele uzate sunt transportate intr-o statie de epurare unde sunt tratate si apoi evacuate. In portul Mangalia numarul de nave care intra si stationeaza este relativ scazut ceea ce face ca si sursele de poluare si efectele acestora in incinta portului, din acest punct de vedere, sa fie nesemnificative.

III.REZULTATE SI DISCUTII3.1. Statiile de prelevare a probelor din portul Mangalia In luna ianuarie 2008, in cadrul expeditiei oceanografice efectuate cu nava proprie a I.N.C.D.M.Grigore Antipa s-au prelevat probe din statiile reprezentate in fig.2.

Fig.2 . Statiile de prelevare a probelor din Portul Mangalia

Au fost prelevate probe de apa de suprafata si sedimente din incinta si din zona invecinata portului Mangalia (fig.2), in vederea determinarii principalilor parametrii fizico - chimici (nutrienti, pesticide, hidrocarburi) si biologici (fitoplancton si zoobentos). Parametri fizico-chimici au fost analizati in cadrul Laboratorului de Masurari si Analize al INCDM Grigore Antipa, acreditat RENAR conform SR ISO 17025:2005. Parametri biologici au fost de asemenea determinati si analizati in laboratoarele specializate ale INCDMGrigore Antipa. 3.2. Parametrii fizico-chimici 3.2.1. Indicatori generali Temperatura, variaza intre 3.2 si 3.4oC, valori normale tinand cont de temperatura aerului, normala pentru perioada in care s-au prelevat probele, respectiv sfarsitul lunii ianuarie 2008. Salinitatea s-a incadrat in intervalul 13.66 PSU (statia Port Militar) si 15.22 PSU (statia Dig Est), limite normale pentru apele salmastre ale Marii Negre. Se remarca salinitatea mai scazuta in statia Port Militar datorata influentei apelor lacului Mangalia. pH-ul, indicator general al starii ecologice a apei marine variaza intre 8.01 si 8.13, valori usor alcaline, corespunzatoare functionarii normale a proceselor biologice din mediul acvatic. 4

3.2.2 Indicatori ai poluarii organiceoluarea cu substante organice reprezinta termenul general utilizat pentru orice descarcare provenita de la organismele vii, supusa descompunerii bacteriene. Aceste descarcari au de obicei drept sursa statii de epurare, industrie, agricultura ai acavacultura. Poluantii organici sunt in general descarcati in apa unde sufera mai intai dilutia si apoi degradarea sub actiunea bacteriana. Oxigenul dizolvat (%), indicator al poluarii organice, avand solubilitatea influentata de temperatura apei, arata o buna oxigenare a apelor din incinta Portului Mangalia, incadrandu-se intre 98.9% (statia Port Militar) si 119.5% (statia Doua Dane). Consumul chimic de oxigen, CCO-Mn, reprezinta masura oxigenului echivalent din continutul substantei organice din proba de apa, susceptibil de oxidare de catre o substanta oxidanta puternica (in cazul de fata, KMnO4). In probele analizate acesta a fost cuprins intre 2.08 mgO2/l (statia Dig Est) si 4.67 mgO2/l (statia Deversare oras) indicand un aport mai ridicat de substanta organica provenit de la statia de epurare Mangalia. Consumul biochimic de oxigen, CBO5, reprezinta cantitatea de oxigen (mg/l) pe care bacteriile o utilizeaza din apa la oxidarea substantei organice. Intervalul concentratiilor CBO5 in probele analizate a fost cuprins intre 2.93mg/l (statia Doua Dane) si 8.29mg/l (statia Port Militar). De remarcat ca valoarea concentratiei maxime depaseste limita admisa pentru acest parametru in Normativul privind clasificarea calitatii apelor de suprafata in vederea stabilirii starii ecologice a corpurilor de apa, situatie confirmata si de valoarea saturatiei de oxigen in aceasta statie(fig.3)

120,00 100,00 80,00 60,00 40,00 20,00 0,00DIG EST DEVERSARE PORT ORAS MILITAR SANTIER 4 2 DANE SatO2 % CBO5 mgO2/l COD mgO2/l

COD mgO2/l CBO5 mgO2/l SatO2 %

Fig.3 Indicatorii poluarii organice in incinta si vecinatatea Portului Mangalia (29.01.2008)

3.2.3 Indicatori de eutrofizare Analizele chimice ale nutrientilor anorganici continuti in apa de mare se fac dupa metode nestandardizate, validate in cadrul procesului de acreditare a laboratorului. Au drept documente de referinta: Metode chimice standard pentru monitorizarea mediului Standard chemical methods for marine environmental monitoring, UNESCO, 1983; Manualul pentru analiza apei de mare Methods of Seawater Analysis, GRASSHOFF, 1999. Metodele utilizate sunt metode colorimetrice, manuale, dupa tratarea cu reactivi specifici concentratiile analitului fiind determinate cu ajutorul spectrofotometrului UV 1700 SHIMADZU.1400,00 1200,00 1000,00 800,00 600,00 400,00 200,00 0,00 g/l P-PO4 g/l Si-SiO4 g/l N-NO2 g/l N-NO3 g/l N-NH4 DIG EST DEVERSARE ORAS PORT MILITAR SANTIER 4 2 DANE

Fig.4 Concentratiile nutrientilor anorganici continuti (g/l) in probele din statiile din incinta si vecinatatea Portului Mangalia (29.01.2008)

In urma eutrofizarii, un corp de apa se imbogateste cu substanta organica provenita din productivitatea primara (de ex. activitatea fotosintetica) si poate fi stimulata pana la nivele daunatoare 5

(anoxie, hipoxie ) de catre introducerea antropogenica a unor concentratii ridicate de nutrienti (N, P, Si). Analiza distributiei concentratiei (g/l) nutrientilor anorganici (fosfati, azotati, azotiti, azotamoniacal si silicati) in probele provenite din statiile din incinta si vecinatatea portului Mangalia evidentiaza concentratiile foarte scazute ale nitritilor (stare intermediara de oxidare a azotului) in toate statiile si dominanta formelor azotat si amoniacala. In cazul azotului amoniacal, forma cea mai usor asimilabila, se remarca deasemenea, cu valori apropiate de maximul atins in statia Dig Est (103.60g/l N-NH4), statia Port Militar (101.60g/l NNH4). Ambele concentratii depasesc 0.1 mg/dm3, valoarea maxima admisa in standardul de calitate pentru apa marina costiera in zona de influenta a activitatii antropice (fig. 4). In privinta silicatilor, se remarca statia Port Militar cu valoarea maxima, 1215,2 g/l, care ar putea favoriza dezvoltarea accentuata a diatomeelor, dar si statia 2 dane cu o valoare (663.6g/l) foarte apropiata de minim (602.0g/l), valoare confirmata de densitatea si biomasa maxima a diatomeei Skeletonema costatum. Concentratiile fosfatilor anorganici au in general valori reduse cu exceptia statiei Deversare oras unde valoarea acestora atinge 70.06 g/l datorita apelor uzate deversate de catre statia de epurare Mangalia. 3.3. Metale grele Metalele grele ( Pb, Cd, Ni, Cr si Cu ) au fost determinate in apa marina si in sedimentele prelevate in incinta portului Mangalia. Determinarile au pus in evidenta faptul ca valorile metalelor grele au variat in sedimente, astfel : - 39,24 204,79 g/g Pb ( in sedimentul uscat ) ; 7,24 21,33 g/g Cd ; 27,31 - 90,21 g/g Ni 40,11 99,21 g/g Cr ; 30,21 200.,60 g/g Cu, iar in apa marina din zona, astfel : - 1,31 2,97 g/l Pb ; 0,98 1,70 g/l Cd ; 0,32 1,01 g/l Ni ; 8,43 40,98 g/l Cr 10,25 12,21 g/l Cu. Determinarile de metale grele in portul Mangalia au pus in evidenta valari mai ridicate pentru Cr si Cu in apa si Cd, Ni, Cr si Cu in sedimente. 3.4 Hidrocarburi totale Analiza continutului total de hidrocarburi din esantioanele de apa colectate in 2008 din zona Portului Mangalia au constatat prezena in proportie de 100% a agentului poluant, ordinul de mrime al concentraiilor fiind cuprins in domeniul 306 519 g/l. Ponderea in proporie de 100 % a concentraiilor superioare valorii de 300g/l identific prezena procesului de poluare cronic cu hidrocarburi in aceasta zona . Distribuia spaiala a concentraiilor de hidrocarburi determinate in apa marina din zona Portului Mangalia (fig.5) marcheaz efectul de concentrare a poluantului petrolier furnizat prin activitatile cu specific acestei zone . Efect al contaminarii apei cu hidrocarburi este inmagazinarea poluantului petrolier in masa sedimentelor superficiale. Analizele efectuate in 2008 au constatat prezena agentului poluant petrolier n masa tuturor eantioanelor de sedimente colectate din Portul Mangalia , ordinul de mrime al concentraiilor fiind cuprins pe domeniul 135 964 g/g.s.u. Frecvena in proporie de 100 % a concentraiilor semnificative, superioare valorii de 100 g/ g.s.u confirma prezena procesului de poluare cronic cu hidrocarburi instalat in aceasta zona. Hidrocarburile aromatice polinucleare sunt constitueni ai unei game largi de contaminani, care se difereniaz prin numrul de nuclee benzenice, poziia lor n structura molecular i prin natura i poziia n molecul a substituenilor.

6

ug/l apa marina ug/g.s.u. sedimente

Fig.5 Continutul de hidrocarburi totale determinat in esantioanele abiotice colectate din Portul Mangalia in 20081200 1000 800 600 400 200 0

1033 436 82Dig Est Deversor St.Epurare

519

409 135Port militar apa sedimente

493 316

436 306

Santier

Doua dane

Investigaiile efectuate in 2008 in Portul Mangalia privind prezena HAP-urilor in componente ale ecosistemului marin au constatat prezenta acestor compusi in 100 % din totalul eantioanelor abiotice analizate. Gradul avansat de diversitate al compuilor si concentraiile semnificative determinate indic aspectul intens al procesului de modificare a poluantului petrolier existent in zon sub influenta factorilor de mediu. In cadrul studiului efectuat, coninutul mediu al ncrcturii de compui poliaromatici a fost evaluat la 680,7ng/L n apa marin i 110,1 ng/gs.u. n sedimentele superficiale. 3.5 Pesticide organoclorurate Analiza coninutului de pesticide organoclorurate s-a fcut prin metoda gas-cromatografic, cu un gas-cromatograf Perkin Elmer CLARUS 500 prevzut cu detector cu captur de elctroni. Extracia pesticidelor din eantioanele de sediment s-a fcut cu hexan, n aparate Soxhlet, iar din eantioanele de ap cu amestec hexan/diclorometan = 3/1, n plnie de separare. Prelucrarea ulterioar a probelor a parcurs, att n cazul probelor de ap ct i a celor de sedimente, urmtoarele etape: concentrarea extractelor la rotoevaporator, tratarea probelor cu cupru pentru ndeprtarea compuilor cu sulf, separare pe coloan de fluorisil i concentrarea probelor folosind concentratorul Kuderna-Denish i la flux de azot. Probele au fost reprezentate de eantioane de ap i sediment prelevate n incinta portului Mangalia (Fig. 2 ). n probele de ap concentraiile pesticidelor organoclorurate (HCB, lindan, heptaclor,endrin,DDD i DDT) au variat ntre 34,38 ng/L i 468,96 ng/L. Cel mai mic numr de compui i concentraiile cele mai sczute au fost msurate n staia 1 (fig. 6).n g /L 500 450 400 350 300 250 200 150 100 50 0 S ta tia 5 S ta tia 4 S ta tia 3 S ta tia 1

HCB L in d a n H e p ta c lo r A ld rin D ie ld rin E n d rin p ,p 'D D E p ,p 'D D D p ,p 'D D T

Fig 6.Concentraiile pesticidelor organoclorurate n eantioanele de ap prelevate din portul Mangalia

n sedimente concentraiile pesticidelor organoclorurate (HCB, lindan, heptaclor, aldrin, dieldrin, endrin, DDE, DDD i DDT) au avut concentraii mai mici, cuprinse ntre 1,25 ng/g sediment 7

uscat i 51,66 ng/g sediment uscat. Varietatea cea mai mare de compui i concentraiile cele mai mari de pesticide au fost msurate n staia 2, n dreptul deversorului (Fig.7).HCB Lindan Aldrin Dieldrin Endrin p,p'DDE p,p'DDD p,p'DDT50 60

40

30

20

10

0

Statia 1 Statia 2 Statia 4 Statia 5

Fig.7 Concentraiile pesticidelor organoclorurate n eantioanele de sediment prelevate din portul Mangalia

3.6 Fitoplancton Pentru analiza de laborator a probelor prelevate s-a folosit metodologia standard. Astfel, probele n volum de 500 ml au fost conservate cu formaldehid 4% i prelucrate prin metoda sedimentrii (Morozova-Vodianitkaia, 1948; Bodeanu, 1987 - 1988). Determinarea i numrarea celulelor pe specii din fracia de prob analizat s-a efectuat la microscopul inversat de plancton folosind obiective de 20x sau 40x. Cu datele primare astfel obinute s-a calculat densitatea numeric (cell-1) i biomasa umed (mgm-3) pentru fiecare component specific, pentru fiecare dintre grupele taxonomice algale i pentru fitoplanctonul total. n urma analizei probelor au fost identificai 42 taxoni algali ce aparin la 7 grupe taxonomice (Bacillariophyta, Dinoflagellata, Chlorophyta, Cyanobacteria, Chrysophyta, Euglenophyta i Cryptophyta) ( fig 8).100% 80% 60% 40% 20% 0% Dig Est Bacillariophyta Chrysophyta Deversare Dinoflagellata Euglenophyta Port militar Chlorophyta Cryptophyta Santier 2 Dane

Cyanophyta

Fig.8 Numrul i proporia pe grupe taxonomice a speciilor fitoplanctonice din apele Portului Mangalia n luna ianuarie2008

Compoziia taxonomic este dominat de speciile de diatomee (Bacillariophyta) ntr-o proporie de 59,5% din totalul speciilor identificate, urmate de speciile de dinoflagelate care constituie 14,3% din total. Celelalte grupe taxonomice au fost foarte slab reprezentate (Crysophyta 9,5%, Chlorophyta 2,4%, Cyanobacteria 4,8%, euglenophyta 4,8%, Cryptophyta 4,8%). Speciile prezint grade diferite de rezisten la salinitate, la oscilaiile acesteia, astfel c dup regimul de salinitate compoziia pe grupe ecologice a fost dominat de speciile marine i marinsalmastricole n proporie de 76,2%, speciile dulcicole i dulcicol-salmastricole constituind doar 23,8% din totalul speciilor prezente (fig.8).100% 5 80% 6 3 3 5

60% 14 12 20% 19 15

40%

20

0% DIG E ST DE E V RSA RE ORA S P ORT M LITA R I SA NTIE R 2 DA NE

Form m e arine si m arin-salm astricole

Form dulcicole si dulcicol-salm e astricole

Fig.9 Proporia pe grupe ecologice a speciilor fitoplanctonice identificate n luna ianuarie 2008 n Portul Mangalia 8

ng u g s. / .

Heptaclor

Dominana n ceea ce privete compoziia cantitativ pe principalele grupe revine tot grupului taxonomic Bacillariophyta (diatomee). Densitile i biomasele cele mai nsemnate au fost date de specia de diatomee Skeletonema costatum, prezent cu o constan de 100% n toate staiile de prelevare, atingnd cele mai mari valori n staia 2 Dane (densitate 778*103 cel/l i biomas 233.28 mg/m3). O alt specie care a nregistrat densiti semnificative este Gloeocapsa crepidinium (Cyanobacteria), cu 374*103 cel/l pentru staia Dig Est ( fig. 9). 3.7 Zoobentosul din bazinul portului Mangalia In ariile marine portuare, studiul populatiilor bentale aflate sub influenta unor surse de poluare permite stabilirea nivelului de poluare a zonei in functie de gradul de degradare a comunitatii respective, oferind in acelasi timp si date ecologice privind rezistenta diferitelor organisme la alterarea conditiilor de mediu. Pentru urmarirea starii calitative si cantitative a faunei bentale portuare au fost analizate cinci probe cantitative de bentos prelevate dintr-o reea de staii localizate n zona Portului Mangalia si in vecinatatea statiei de deversare Mangalia. S-au utilizat metode uzuale de studiere a zoobentosului si anume: spalarea prin site granulometrice cu dimensiunea ochiurilor de 1 mm si 0.25 mm, triajul probelor, determinarea speciilor si numararea organismelor pe specii. Biomasa s-a stabilit folosind tabele de greutati pentru polichete si crustacei iar bivalvele au fost masurate in vederea stabilirii pe clase de marime a populatiilor. Pe baza analizei parametrilor structurali si a indicatorilor cantitativi de densitate si biomasa inregistrati pentru asociatiile de organisme bentale s-au putut face aprecieri privind starea ecologica actuala a acestui component biotic al ecosistemului marin portuar aflat sub impactul poluarii. Pe ansamblul zonei cercetate au fost identificate 20 specii macrozoobentale apartinand urmatoarelor grupe : viermi policheti (6 specii), moluste (4) si crustacei (6 specii) si 4 specii incluse in denumirea generica de alte grupe (nemertieni, anthozoare) (Tab. 2 ). Referitor la numarul de specii macrobentale determinat in fiecare statie acesta a variat intre 6 si 12, ceea ce denota o diversitate redusa in intreaga arie marina cercetata. Compozitia faunei de viermi policheti, care constituie o principala componenta a cenozei luate in studiu, a fost alcatuita din specii cu o larga valenta ecologica (polichetele oportuniste, rezistente la conditii de mediu mai putin favorabile -Neanthes succinea, Polydora cornuta, Capitela capitata) dar si din elemente caracteristice fundurilor pietroase (Syllis gracilis). Crustaceii, o alta grupa importanta care a alcatuit tabloul faunistic al zonei cercetate, au fost prezenti printr-un amestec de specii strict psamicole cu specii alohtone- petricole fitofile (Dexamine spinosa, Mycrodeutopus gryllotalpa). Dominanta numerica in fauna de crustacei a avut-o amfipodul tubicol Ampelisca diadema, specie cu larga valenta ecologica, mai putin sensibila la modificarile calitatii mediului marin. Grupul molustelor a fost reprezentat prin patru specii de bivalve, Mytlis galloprovincialis, Mytilaster lineatus, Abra fragilis si Mya arenaria - specie oportunista, rezistenta la conditiile de mediu mai severe. Structura calitativa a faunei bentale s-a caracterizat prin dominanta ca frecventa a speciilor de polichete N. succinea si P. cornuta (F- peste 50%), specii tolerante, cunoscute ca indicatori de ape poluate sau cu o mare incarcatura organica, care au proliferat odata cu accentuarea eutrofizarii mediului marin. Tabelul 2 - Compozitia specifica a macrozoobentosului identificat in apele marine din zona portului Mangalia, in 2008 Specii bentale Statia 1 Statia 2 Statia 3 Statia 4 Statia 5 Dig N Deversare Port militar Santier naval Dane POLICHETE + + + + + Neanthes succinea 9

Nereis diversicolor Polydora limicola Harmothoe reticulata Syllis gracilis Capitella capitata MOLUSTE Abra fragilis Mya arenaria Mytilus galloprovincialis Mytilaster lineatus CRUSTACEA Balanus improvisus Microdeutopus gryllotalpa Dexamine spinosa Ampelisca diadema Cumacei varia Pachigrapsus marmoratus ALTE GRUPE Actinia equina Leptoplana tremellaris Micrura fasciolata Lineus sp2500 2000 1500 1000 500 0

+ + + + + + + +

+ +

+ +

+

+ + +

+ + + + + +

+ + +

+ + +

+ + + + + + +

+ + + +

+

+ + +

1800 1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 Statia 1 Statia 2 Statia 3 Statia 4 Statia 5

ex/m2 g/m2

Fig.10 Structura cantitativa (densitati si biomase) a macrozoobentosului in acvatoriul marin portuar Mangalia, in 2008

D ensitati (ex/m p

Sub aspect cantitativ, densitatile generale ale zoobentosului marin portuar s-au inscris intre 470 ex/m2 (Statia 2) si 2080 ex/m2 (Statia 5). Pe ansamblul zonelor investigate, dominanta in densitate a avut-o grupul viermilor policheti cu un procent de 80 % din densitatea generala. In ceea ce priveste biomasa, dictata in principal de prezenta molustelor bivalve in zona respectiva, aceasta a inregistrat valori cuprinse intre 26,0 g/m2 (Statia 4 ) si 1583,5 g/m2 (Statia 5) ( Fig.10 ).

IV CONCLUZII1.Parametrii fizico-chimici ai apelor din incinta si vecinatatea portului Mangalia se incadreaza, cu mici exceptii, in limitele normale, asigurand astfel conditiile cerute de utilizarea durabila a ecosistemelor marine costiere in zonele ce suporta impactul apeolr uzate evacuate in mediul marin. 10

Biom ase (g/m p

2. Gradul avansat de diversitate al compuilor si concentraiile semnificative determinate indic aspectul intens al procesului de modificare a poluantului petrolier existent in zon sub influenta factorilor de mediu. In cadrul prezentului studiu coninutul mediu al ncrcturii de compui poliaromatici a fost evaluat la 680,7ng/L n apa marin i 110,1 ng/gs.u. n sedimentele superficiale. 3. n probele de ap concentraiile pesticidelor organoclorurate (HCB, lindan, heptaclor, endrin, DDD i DDT) au variat ntre 34,38 ng/L i 468,96 ng/L. in sedimente concentraiile pesticidelor organoclorurate (HCB, lindan, heptaclor, aldrin, dieldrin, endrin, DDE, DDD i DDT) au avut concentraii mai mici, cuprinse ntre 1,25 ng/g sediment uscat i 51,66 ng/g sediment uscat. 4. Dominana n ceea ce privete compoziia cantitativ pe principalele grupe revine tot grupului taxonomic Bacillariophyta (diatomee). Densitile i biomasele cele mai nsemnate au fost date de specia de diatomee Skeletonema costatum, prezent cu o constan de 100% n toate staiile de prelevare, atingnd cele mai mari valori n staia 2 Dane (densitate 778*103 cel/l i biomas 233.28 mg/m3). O alt specie care a nregistrat densiti semnificative este Gloeocapsa crepidinium (Cyanobacteria), cu 374*103 cel/l pentru staia Dig Est. 5. Ansamblul de specii existente nu poate fi considerat o biocenoza individualizata sau o comunitate, acestea regasindu-se si in biocenozele situate in afara incintelor portuare. Coexistenta lor in acest mediu marin se datoreste doar faptului ca speciile respective au limite de toleranta comparabila, fara sa existe, in general, intre ele importante interactiuni biologice. S-a evidentiat prezenta constanta a catorva specii a caror biologie este semnificativa si anume, polichetele oportuniste N. succinea si P. cornuta, specii deosebit de rezistente la poluare, intalnite atat in mediul marin portuar cat si in mare deschisa ; bivalvele Mytilus galloprovincialis si Mya arenaria, ale caror populatii sunt mai rezistente la conditii de mediu severe, avand capacitatea de a suporta bine scaderea cantitatii de oxigen solvit in apa. V. REFERINTE BIBLIOGRAFICE 1. Abaza,V., Boicenco,L., Bologa,A., Dumitrache,C., Moldoveanu,M., Sburlea,A., Staicu,I., Timofte,F. ( 2006 ). Biodiversity Structure from the Romanian marine area. Cercetari Marine (INCDM ) nr.36,15 29., 2. Bodeanu N., Andrei,C., Boicenco,L., Popa L., Sburlea,A. ( 2004 ).A new trend of the phytoplankton structure and dynamics in the romanian marine waters.Cercetari Marine (INCDM ).nr.35, 77 86. 3. Coatu V., Piescu V, Oros A., Stoica E., Varga A.L., Mihnea R. ( 2005 ). Assessement of Danube waters hazardous substances input in the Black Sea in 2005. International Symposium The Environment and Industry, Vol. I 4. Cociasu A., Lazar L., Vasiliu D.(2007) .New tendency in nutrients evolution from Romanian coastal waters Cercetari marine (INCDM), in press. 5. Cociasu A., Varga L., Lazar L., Vasiliu D.(2007). Recent data concerning the evolution of the eutrophication level indicators in Romaniana sea water J.E.P.E-B.EN.A, in press. 6. Dumitrache C., Abaza V., (2003/2004).The actual state of benthic communities from the Romanian Black Sea shelf, Cercetari Marine -vol.35. DUMITRACHE C., 1996/1997 - Present state of the zoobenthos from the Romanian Black Sea continental shelf. Cercetari marineRecherches marines,vol. 29-30: 141-150 7. Dumitrache C., Abaza V., Mihnea R., Varga L.A., Gheorghe L. Establishing the ecological quality status using benthic invertebrates as bio-indicators in marine monitoring, Cercetari marine- Recherches Marines, 2007, in press.

11

8. Pecheanu I. (2008), PN 06 -280105.05, Faza I/2008 Determinarea principalilor parametri fizico- chimici, biologici si microbiologici ai mediului marin din incinta portului Mangalia si in zonele marine invecinate. 9. Piescu, V.,Coatu, V., Oros, A., Patrascu, V., Pecheanu, I. ( 2004 ).Assessment of dangerous substances level off the Danube mouths. Cercetari Marine (INCDM ) nr.35 Constanta, 39 -59. 10. Piescu,V., Pecheanu, I.,Patrascu, V. (2000 ).Investigations on effects of Jugoslavian 1999 incidents for marine mineral and biotic components in front of the Danube mouths.3rd International Conference of Balkan Environmental Association ( B.E.N.A ). Transboundary pollution, 23-26 november 2000, Patriarchy Palace , Bucuresti, Romania 11. Stoica, E., Piescu, V., Coatu, V.,Oros A. ( 2003 ). Impactul surselor de poluare de pe uscat asupra calitatii apelor costiere romanesti ( Marea Neagra ).Conferinta Internationala Energie Mediu ( CIEM ), Bucuresti ( Romania ), 22 25 octombrie 2003. 12. Zaharia, T. (2003).Impactul poluarii antropice asupra surselor naturale de apa, cu referire la apa marina protectia sanatatii publice, Curs B.EN.A.

12