CE TREBUIE SĂ CUNOASCĂ ELEVII DESPRE
CUTREMUR ŞI CUM SĂ SE COMPORTE ÎN
ACEASTĂ SITUAŢIE
INSPECTORATUL GENERAL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂINSPECTORATUL PENTRU SITUAŢII DE URGENŢĂ
”DEALU SPIRII” AL MUNICIPIULUI BUCUREŞTIINSPECŢIA DE PREVENIRE
CE ESTE UN CUTREMUR? Un cutremur este o deplasare violenta a rocilor la adâncimi mari,
în interiorul pamântului creând deplasari subterane sau la suprafata pamântului si rezultând vibratii ale pamântului ce se transmit la cladiri
DE CE SE ÎNTÂMPLĂ?
Oamenii nu au ştiut multă vreme de ce se cutremură pământul şi au crezut că zeii sunt supăraţi pe ei şi îi pedepsesc.
Ştim că oraşele, ţările şi continentele sunt aşezate pe bucăţi mari de pământ de sute şi mii de km. pătraţi. Aceste bucăţi sunt făcute din straturi de pământ, aşa cum sunt foile de plăcintă. Uneori, una dintre foi mai alunecă şi atunci toate celelalte cad de pe ea şi pământul se cutremură. De fapt, ele se mişcă puţin în fiecare zi, dar aceste mişcări slabe nu sunt simţite.
UNDE SE ÎNTĂMPLĂ? Peste tot în lume, în unele părţi mai des, în altele mai rar, de exemplu în Europa,
Asia, America de Nord şi de Sud. În Japonia au loc cutremure foarte des, însă în zilele noastre, oamenii sunt mai bine
pregătiţi, clădirile sunt mai sigure şi de aceea cutremurele nu mai provoacă pagube atât de mari ca în trecut.
CUM ŞTIM CĂ ESTE CUTREMUR? Simţim că se mişcă pământul sub picioare sau că se clatină clădirea în care ne aflăm.
Există şi o ştiinţă care cercetează aceste mişcări de pământ numită seismologie şi un aparat care măsoară aceste mişcări numit seismograf. El arată ca o rolă mare de hârtie pe care, atunci când este cutremur, se mişcă un ac. După cât de tare se mişcă acul ştim cât de puternic a fost cutremurul.
În Japonia au loc cutremure foarte des. In zilele noastre, oamenii sunt mai bine pregătiţi, clădirile sunt mai sigure şi de aceea cutremurele nu mai provoacă pagube atât de mari ca în trecut.
ROMÂNIA ŞI CUTREMURELE. În România, la fiecare 100 de ani au loc două sau trei cutremure mari, adică de peste
7 grade pe scara Richter.
Ultimul mare cutremur la noi în ţară a avut loc în martie 1977 şi a provocat moartea
a peste 1500 de oameni. O parte din aceştia au murit pentru că nu au ştiut ce să
facă în cele câteva zeci de secunde ale cutremurului. Unii au fugit pe scări sau au
sărit de la etaj. Alţii, după cutremur, au folosit lumânări ca sursă de lumină fără să
se asigure dacă ţeava de gaze nu s-a stricat în timpul mişcărilor puternice. Din
această cauză s-au produs explozii, urmate de incendii.
ŞTIM CÂND VA AVEA LOC URMĂTORUL CUTREMUR? Nu se poate afla cu exactitate data unui cutremur. În ultimul timp, oamenii de
ştiinţă au făcut mari progrese şi în unele situaţii se poate afla cu puţin inceperea unui cutremur. Insa nu ştiu îndeajuns de devreme încât să anunţe populaţia.
Se pare că şi animalele simt când se apropie un cutremur, astfel, peştii, căinii şi pisicile devin mai neliniştiţi înaintea unei mişcări de pământ.
CE TREBUIE SĂ FACEM PENTRU A NE PROTEJA ÎN CAZ DE CUTREMUR ?
1. Învăţăm de la părinţi despre planul familiei pentru cutremur; Pentru ca fiecare membru al familiei să ştie cum să se protejeze, copilul va
participa la stabilirea din timp a unui plan familial de protecţie cu privire la diferite situaţii posibile. - când are loc un seism, toţi membrii familiei care sunt prezenţi vor aplica planul familial şi
vor proceda astfel: mama are grijă de cei mici, tata are grijă de copii mai mari, părinţii vor îndepărta copiii de la ferestre şi de lângă mobilierul care ar
putea cădea, când nu sunt în casă părinţii, fraţii mai mari au grijă de cei mici. toţi membrii familiei vor cunoaşte locul unde se află un stingător de
incendiu şi pe care cei în putere au învăţat să-l folosească şi se vor instrui cu privire la alte metode simple de a stinge un început de incendiu,
părinţii vor arăta copiilor unde este un loc deschis şi sigur de lângă casă unde toţi membrii familiei se vor aduna dacă se produce un cutremur, iar la bloc zona din apartament unde există cel mai mic pericol de cădere a unor obiecte.
PLANUL EVACUARII IN CAZUL SCOLII
2. Pregătim rucsacul de urgenţă pentru cutremur; Este bine ca fiecare elev să aibă pregătit acasă (în camera sa ori lângă uşa de ieşire din
casă) un mic rucsac cu cele necesare după un cutremur cu urmări deosebite:
1-2 sticle de plastic de 0.5 litri cu apă potabilă, pahare de plastic
1-2 pachete de biscuiţi
trusă de prim ajutor cu o rolă de faşă, bandaj sau pansamente la plic
gel dezinfectant, şerveţele de hârtie, servetele emede, hârtie igienică, pastă de dinţi
lanternă, un mic aparat de radio şi baterii de rezervă utilizabile în caz de urgenţă
un pulover, o căciulă, mănuşi, o pelerină de ploaie cu glugă, 2 perechi de ciorapi/2 dresuri groase, 2 tricouri, etc.
un fluier pentru a solicita ajutor
un carneţel şi pix, listă cu adrese si telefoane de acasă şi de la rude, cheia de la casă, bani.
3. Învăţăm ce să facem în timpul şi după un cutremur;
CUM PROCEDĂM ÎN TIMPUL ŞI DUPĂ UN CUTREMUR? I. Dacă suntem în interior (casă, clasă,
şcoală) trebuie să reţinem următoarele
sfaturi:
Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică!
Nu vă speriaţi!
Rămâneţi pe loc!
Închideţi instalaţia de gaz şi
electricitate! Nu folosiţi foc deschis!
Protejaţi-vă în locuri sigure, sub bănci,
birou sau masă, toc de uşă, grindă sau
perete solid din casă/clasă; staţi
sprijiniţi pe genunchi cu capul şi ceafa
acoperite de mâini; în casă un loc sigur
poate fi baia;
Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe geam! Nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul!
Feriţi-vă de obiectele înalte (mobilier), depărtaţi-vă de ferestre şi de balcon;
Ascultaţi indicaţiile părinţilor, învăţătorilor şi profesorilor şi plecaţi conduşi de aceştia,după ce au verificat căile de evacuare din clădire.
• Atunci când plecaţi din casă, încălţaţi-vă pentru a vă proteja şi luaţi rucsacul de urgenţă.
• Nu vă îmbulziţi spre ieşire dacă sunteţi în locuri aglomerate (magazine, cinematografe
• Pe drum protejaţi-vă capul cu o geantă, rucsacul de urgenţă sau o carte groasă. • Ascultaţi anunţurile posturilor de radio şi tv.
II. Dacă suntem afară: Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică! Nu vă speriaţi! Nu fugiţi! Îndepărtaţi-vă cât mai repede de clădiri; nu staţi în apropierea geamurilor, vitrinelor,
acoperişurilor, tencuielilor sau firelor electrice. Nu staţi în picioare pentru că mişcarea pământului vă poate dezechilibra şi puteţi să vă
răniţi.
Staţi cu toţii într-un loc sigur cu părinţii, învăţătorii şi profesorii; Rămâneţi în curtea şcolii/apropierea clădirii, într-un loc sigur arătat de părinţi, învăţători sau
profesori; Direcţia şcolii va decide dacă elevii pot pleca sau vor aştepta să fie preluaţi de către părinţi. Nu încercaţi să intraţi într-o clădire, chiar şi la voi acasă, fiind posibilă prăbuşirea ei; Încercaţi să luaţi legătura cu părinţii sau vecinii pe care îi cunoaşteţi şi în care aveţi
încredere; Ascultaţi sfaturile pe care vi le dau persoanele care au grijă de voi (părinţi, învăţători,
pompieri, profesori, medici).
EXERCIŢIILE DE PROTECŢIE LA CUTREMUR AU ÎN VEDERE UN
RĂSPUNS LA UN EVENIMENT CARE AR AFECTA ŞCOALA SAU LOCUINŢA,
CARE SĂ PERMITĂ REDUCEREA RISCURILOR DE RĂNIRE A ELEVILOR,
PĂRINŢILOR, ÎNVĂŢĂTORILOR ŞI PROFESORILOR.
