+ All Categories
Home > Documents > EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

Date post: 28-Jan-2017
Category:
Upload: buingoc
View: 253 times
Download: 5 times
Share this document with a friend
32
EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova Curriculum pentru învăţămîntul primar (clasele I – IV) Chişinău, 2013 CURRICULUMUL OPŢIONAL
Transcript
Page 1: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

Ministerul Educaţiei al Republicii Moldova

Curriculum pentru învăţămîntul primar

(clasele I – IV)

Chişinău, 2013

CU

RR

ICU

LUM

UL

OP

ŢIO

NA

L

Page 2: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ2

Aprobat:• la şedinţa Consiliului Naţional pentru Curriculum, proces verbal nr.4 din

9.02.2012;

Echipa dE lucru

Formatori Junior Achievement Moldova

1. Andoni Vitalie, cadru didactic, grad didactic unu, LT „Gaudeamus ”, mun. Chişinău;

2. Bolohan Natalia, cadru didactic, grad didactic doi, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim ”, mun. Chişinău;

3. Gîra Rita, cadru didactic, grad didactic superior, LT „D.Cantemir ”, or. Edineţ;

4. Melinte Iurie, cadru didactic, grad didactic superior, L.T. „ B.P. Haşdeu”, or.Drochia;

5. Olaru Valentina, cadru didactic, grad didactic superior, LT „Lucian Blaga ”, mun. Chişinău, doctorandă la Catedra de Ştiinţe ale Educaţiei, USM;

6. Pila Victoria, cadru didactic, grad didactic doi, Liceul de Creativitate şi Inventică „Prometeu-Prim ”, mun. Chişinău;

Page 3: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

3CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)

prEliminarii

Economia este prezentă atît în viaţa personală, cît şi în cea socială. Elevii se familiarizează de mici cu anumite principii economice, fără să aibă o pregătire în acest sens. Astfel, ei înţeleg că unele lucruri nu sunt în cantitatea pe care şi-ar dori-o, că nu pot să-şi îndeplinească toate dorinţele şi sunt nevoiţi să aleagă un singur lucru din cele prezente şi să renunţe la altul tot valoros, că numărul unor lucruri poate creşte în anumite condiţii de muncă, că banii nu se produc tocmai cîţi şi-ar dori fiecare, că anumite resurse sunt epuizabile şi trebuie gasite soluţii în acest sens, etc. Astfel economicul afectează amplu şi profund viaţa omului încă din copilărie, deci tînerei generaţii ar trebui să i se cultive ABC- ul vieţii economice pornind de la ciclul primar. Toate aceste probleme personale şi sociale vizează direct EducaţiaEconomică.

Educaţia economică, declarată de UNESCO ca una dintre noile educaţii, îi face pe elevi să înţeleagă problemele din cotidian, îi ajută să identifice şi să evalueze consecinţele deciziilor personale, ale părinţilor şi autorităţilor. Alăturarea celor doi termeni, educaţieşi economie, îşi are explicaţia în sensul pe care îl comportă noţiunea de economie. Încă Xenofon preciza că economia trebuie să ţină cont de regulile etice, raţiunea ei fiind Binele.

Documentele conceptuale şi normative ale sistemului educaţional din Republica Moldova (Concepţia dezvoltării învăţământului, Planul Naţional dedezvoltareaînvăţământului,Curriculumuldebazăşi Curriculaşcolarămodernizată) tratează EducaţiaEconomică şiantreprenorială ca parte integrantă conceptului şi practicii educaţionale moderne.

Pioneratul implementării programelor de Educaţie economică în sistemul educaţional al Republicii Moldova aparţine organizaţiei obşteşti Junior Achievement Moldova, care este o organizaţie non-profit fondată în anul 1995,  membră a reţelei JA Worldwide,www.ja.org şi a Centrului Regional de la Bruxelles, JA-YE Europe www.ja-ye.org. Misiunea organizaţiei constă în motivarea şi pregătirea tinerei generaţii pentru a se afirma cu succes în economia de piaţă. În acest scop, organizaţia implementează în şcolile din Republica Moldova programe opţionale de educaţie economică şi antreprenorială. În cadrul programelor de educaţie economică profesorul şi elevul învaţă prin acţiune, studiază mai puţin din manuale şi mai mult prin rezolvarea unor probleme cotidiene.

Junior Achievement este o organizaţie non-profit finanţată de peste 100.000 de firme, fundaţii şi persoane particulare. Scopul Junior Achievement este de a instrui şi a inspira tinerii să aprecieze antreprenoriatul liber, să înţeleagă

Page 4: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ4

economia şi afacerile şi să fie gata pentru angajarea în cîmpul muncii. De la fondarea organizaţiei în 1919 în SUA, Junior Achievement a contribuit la educaţia economică şi antreprenorială a tinerilor în SUA şi alte peste 100 ţări de pe glob, inclusiv Republica Moldova.

I. ConCepţIa dIdaCtICă a disciplinEi

Educaţia Economică şi antreprenorială contribuie ca elevii să înţeleagă problemele cu care se confruntă, îi familiarizează cu conceptele economice fundamentale si cu modul economic de gîndire. Îi face să-şi dezvolte deprinderi de gîndire economică si actiune eficientă, să-şi dezvolte abilităţi fundamentale de judecată pentru a deveni cetăţeni raţionali şi activi. Ea se constituie ca un domeniu important de formare a personalităţii elevului prin pregătirea economică pentru viaţa individuală.

Iniţierea în problematica economiei la ciclul primar constituie un prim pas în direcţia formării gîndirii economice, a abilităţilor practice şi a culturii economice. Educaţia economică creează experienţe de muncă, formează atitudini pozitive faţă de valorile mediului natural şi social, faţă de comunitatea din care elevul face parte. Scopul fundamental al EducaţieiEconomice şiantreprenoriale este acela de a-i familiariza pe elevi cu aspecte ale vieţii economice, într-o lume în care există tot mai multe interdependenţe şi a forma competenţe economice pentru integrarea socială a individului.

Competenţeleeconomicereprezintă achiziţiile principale ale elevului şi finalităţile de bază ale educaţiei economice. Ele au character cognitiv-teoretic şi acţional-practic şi sunt valorificabile prin abilitatea de a desfăşura diverse activităţi practice cu caracter economic şi de a obţine rezultatele scontate.

Competenţele economice se identifică în mare măsură cu activităţile de cunoaştere: rearanjarea, reorganizarea, transformarea cunoştinţelor anterioare, incorporarea lor într-un sistem general şi integrarea în structura cognitivă a subiectului. Fiecare achiziţie cognitivă contribuie la o restructurare a acestora, astfel ca în conştiinţa elevilor se organizează structuri cognitive, care se dezvoltă treptat şi se stabilesc legături, asociaţii şi se realizează sinteze noi, ce dau profunzime cunoaşterii şi contribuie la formarea competenţelor economicecognitiv-teoretice.

În ultima instanţă, competenţa cognitiv-teoretică se probează prin cunoştinţe temeinice, prin priceperea şi abilitatea de a acţiona, de a desfăşura diverse activităţi practice cu caracter economic şi de a obţine rezultate apreciate de cei din jur (învăţător, colegi, părinţi). Aceste abilităţi le definim drept competenţeeconomiceacţional-practice.

Page 5: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

5CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)

Fiind realizată corect şi sistematic, Educaţia Economică creează o gîndireeconomic elementarăproprie, caracterizată prin spirit întreprinzător, soluţionarecreativă a problemelor, iniţiativă, responsabilitate, atitudine conştientă faţă de bunurile sociale şi personale, faţă de muncă şi de valorile general- umane. Gîndirea economică devine o capacitate permanentă a omului de a reflecta corect viaţa economică a societăţii, relaţiile economice şi activitatea economică personală. Ea are calitatea de a însuşi noţiuni, categorii, fenomene economice şi de a le conştientiza.

Programul pentru şcoala primară explorează, într-un mod simplu şi accesibil, noţiuni economice importante. Elevii însuşesc noţiuni economice şi capătă deprinderi antreprenoriale, succesiv, la fiecare dintre nivelele de predare. Rolurile care le revin elevilor în diverse situaţii de viaţă, condiţiile în care se manifestă diverse roluri şi deprinderile necesare pentru o încadrare reuşită în sistemul liberei iniţiative sunt cel de INDIVID, LUCRĂTOR şi CONSUMATOR.

În calitate de individpersoana îşi identifică caracteristicile personale, inclusiv conştiinţa de sine, capacitatea de a-şi asuma responsabilităţi, de a coopera cu alte persoane şi de a-şi determina propriile scopuri. Postura de lucrător presupune înţelegerea valorii şi importanţei activităţii de muncă, identificarea meseriilor şi ocupaţiilor ce pot fi profesate de indivizi şi examinarea aşteptărilor şi rezultatelor muncii. Ca şi consumator persoana decide cum să-şi aloce resursele limitate.

Cadrul în care se manifestă aceste roluri îl reprezintă comunitatea - un mediu în continuă schimbare, care presupune diverse nivele - de la o realitate imediată şi concretă la situaţii globale şi abstracte. Capacitateadealuadecizii şi pregătireapentru muncă reprezintă aptitudinile necesare pentru activitate şi afirmare cu succes în lumea afacerilor. Abilităţile de a lua decizii reprezintă deprinderile de analiză logică a problemelor economice. Pregătirea pentru muncă reprezintă deprinderile care îl fac pe lucrător capabil să se adapteze la cerinţele locului de muncă şi să răspundă aşteptărilor patronului.

Programele pentru şcoala primară încearcă să le demonstreze elevilor relevanţa studiilor, printr-o consecutivitate de activităţi cu subiect economic. Aceste programe ajută elevii să înţeleagă esenţa vieţii economice, să se pregătească pentru învăţămîntul universitar şi să-şi asigure o carieră plină de realizări şi succes. Prin intermediul unei varietăţi largi de activităţi desfăşurate de către profesor în colaborare cu un voluntar din lumea de afaceri, elevii au posibilitate să înţeleagă mai bine esenţa interdependenţei între ceea ce învaţă la şcoală şi o activitate economică reuşită.

Page 6: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ6

II. prInCIpIIle şI valorIle eduCaţIeI eConomICe:

Curriculumul la educaţia economică este axat pe următoarele principii şi valori:

PRINCIPII VALORI- Învăţareprinacţiune;- Caracteraplicativ;- Centrarepeelev;- Corespundereacurricuumuluicu

experienţaşipracticileactuale;- Interdisciplinaritatea;- Accesibilitate;- Raportareanevoilorindividualela

binelepublic;- Respnsabilitateapentrupropriacarieră.

Raţionalitate;EficienţăIniţiativăşilibertateeconomică;Securitateşiechitateeconomică;Egalitatedeşanse;Respectarealegii.

III. Competenţe-CheIe/transversale şI transdIsCIplInare (treapta prImară)

Curriculum-ul programelor opţionale la Educaţie economică este conceput în deplină concordanţă cu componentele de bază ale curriculei modernizate pentru învăţămîntului preuniversitar din Republica Moldova. De aici importanţa ierarhizării competenţelor specifice ale disciplinei respective la competenţele transfersale ale învăţămîntului preuniversitar din ţara noastră. Competenţele specifice reies din cele transfersale şi se subordonează acestora:

Competenţe-cheie transversaleSistemul de competenţe-cheie transversale pentru sistemul de învăţămînt din

Republica Moldova a fost definit pe baza competenţelor-cheie stabilite de Comisia europeană şi a profilului absolventului:

1. competenţe de învăţare/de a învăţa să înveţi;2. competenţe de comunicare în limba maternă/limba de stat;3. competenţe de comunicare într-o limbă străină;4. competenţe acţional-strategice;5. competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;6. competenţe interpersonale, civice, morale;7. competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie;

Page 7: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

7CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)

8. competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale (TIC);

9. competenţe culturale, interculturale (de a recepta şi a crea valori);10. competenţe antreprenoriale.Competenţele transdisciplinare pentru treapta primară de învăţămîntCompetenţe de învăţare/ de a învăţa să înveţi• Competenţe de a învăţa din surse diverse, independent şi împreună cu alţii. • Competenţe de a acţiona în vederea satisfacerii unor nevoi prin autoformare

(stabileşte scopuri şi realizează planuri de învăţare a unor abilităţi). Competenţe de comunicare în limba maternă/ limba de stat• Competenţe de a aplica abilităţile de bază integratoare în situaţiile de

învăţare şi comunicare cotidiană. • Competenţe de a comunica idei şi a concluziona pe baza unui text citit

independent. Competenţe de comunicare într-o limbă străină• Competenţe de a comunica, aplicînd un minimum lexical şi gramatical în

limba dată. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie• Competenţe de observare, de utilizare a instrumentelor de măsurare şi de

descriere în vederea obţinerii informaţiei despre lumea vie şi nertă. • Competenţe de utilizare a operaţiilor matematice de bază şi a proprietăţilor

lor pentru a inventa soluţii econome a problemelor în activitatea de învăţare. • Competenţe de utilizare a diverselor forme de sistematizare şi prezentare a

informaţiei. • Competenţe de a-şi construi comportamentul său în raport cu natura pe

baza cunoaşterii relaţiei „cauză - efect”. Competenţe acţional-strategice• Competenţe de a acţiona conform unui plan în activitatea de învăţare şi

odihnă. • Competenţe de a stabili legătură între propriile capacităţi, eforturi şi

rezultatele activităţii. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi de

comunicare (TIC)• Competenţe de utilizare a resurselor informatice digitale destinate învăţării

şi odihnei.

Page 8: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ8

Competenţe interpersonale, civice, morale• Competenţe de a interacţiona constructiv cu oamenii din jur, pe bază de

colaborare. • Competenţe de valorizare a familiei, clasei, şcolii, a relaţiilor de prietenie. • Competenţe de a identifica apartenenţa sa naţională, a-şi valoriza propriul

popor, ţară, a respecta normele de comportament legate de simbolurile Republicii Moldova.

Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare• Competenţe de a manifesta atitudine pozitivă şi încredere în forţele proprii. • Competenţe de autoreflecţie, autoevaluare şi autocontrol în activitatea de

învăţare, în relaţiile cu alte persoane. • Competenţe de a-şi asuma responsabilitatea faţă de înfăţişarea şi sănătatea sa,

faţă de obiectele personale. • Competenţe de securitate personală.Competenţe culturale, interculuturale (de a recepta şi a crea valori)• Competenţe de utilizare a mijloacelor artistice pentru autocunoaştere şi

autoexprimare. • Competenţe de a respecta diversitatea dorinţelor şi posibilităţilor oamenilor,

recunoaşte drepturile persoanelor reprezentante ale diferitor culturi. Competenţe antreprenoriale• Competenţe de analiză a relaţiei „costuri - beneficii” pentru a lua decizii în

activitatea cotidiană şi cea de învăţare. • Competenţe de iniţiere a jocurilor, activităţilor în grup şi contactelor cu

colegii săi.

III. Competenţele speCIfICe ale dIsCIplIneI.

Pentru programele opţionale la Educaţie economică şi antreprenorială sunt preconizate patru competenţe specifice:

1. Inţelegerea şi utilizarea în comunicare a unor termeni şi concepte specifice economiei.

2. Formarea şi dezvoltarea abilităţilor de a lua decizii eficiente în situaţii problematice, pe baza resurselor existente.

3. Caracterizarea interacţiunii diverselor roluri exercitate de persoane/instituţii în sistemul economiei de piaţă.

4. Dezvoltarea interesului pentru studii ca oportunitate pentru dezvoltare personală.

Page 9: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

9CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)

Iv. repartIzarea temelor pe Clase şI unItăţI de tImp.

Structura şi conţinutul Curriculumului programelor opţionale la Educaţie economică (clasele I-a – a IV-a) sînt concepute pentru curriculumul la decizia şcolii cîte 1 oră pe săptămînă (total 34 ore anual pentru fiecare clasă). Pe parcursul studierii acestor programe se vor respecta principiile didactice şi cele specifice educaţiei economice. Programele pot fi studiate în clasele recomandate conform tabelului din administrarea disciplinei pe parcursul unui an de studiu sau semestru.

AdministrAreA disciplinei

Statutul disciplinei

Ariacurriculară

ProgrameClasa

Nr. de unităţi de conţinutpe clase

Nr.de orepe an

Disciplină opţională

Ştiinţe socio-umane

Noi înşine I 5 34Familia Noastră II 5 34

Comunitatea noastră III 5 34

Oraşul nostru IV 5 17Ţara noasră IV 5 17

v. subCompetenţe, unItăţI de învăţare, sugestII de ConţInuturI, aCtIvItăţI de învăţare şI evaluare

progrAmul Noi îNşiNe

Noi înşine este conceput pentru a oferi elevilor concepte economice legatede propria persoană şi mediul în care trăiesc. Prin acest program elevii sefamiliarizează cu limbajul economic, îşi dezvolta interesul pentru afaceri,dezvoltă atitudini de implicare în luarea deciziilor şi exprimarea opiniilorpersonaleîncadrulgrupurilordincarefaceparte.

Page 10: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ10

Subc

ompe

tenţ

eSu

gest

ii de

conţ

inut

uri

Act

ivită

ţi de

învă

ţare

şi

eval

uare

•Pe

rcep

erea

une

i act

ivită

ţi de

afac

eri

•Id

entifi

care

a asp

ecte

lor

econ

omie

i per

sona

le

•C

arac

teriz

area

rolu

rilor

de

cons

umat

ori ş

i pr

oduc

ător

i

•A

prec

iere

a rol

ului

st

udiil

or p

entr

u vi

itoar

ea

carie

Uni

tate

a de

învă

ţare

I. E

u şi

med

iul m

eu•

Car

acte

rizar

ea şi

des

crie

rea p

erso

naje

lor c

ărţii

•C

oste

l şi p

riete

nii l

ui•

Ne p

lace

să ju

căm

fotb

al•

Schi

ţă d

e aut

opor

tret

•A

rbor

ele g

enea

logi

c al f

amili

ei•

Ne j

ucăm

cu p

riete

nii

•C

ălăt

oria

lui R

adu

la ţa

ră•

Ani

mal

ele d

in g

ospo

dăria

agric

olă

•Le

ctur

i sup

limen

tare

•St

udiu

de c

az•

Des

en•

Expo

ziţie

Uni

tate

a de

învă

ţare

II. O

pţiu

ni şi

ale

geri

•Fa

cem

o al

eger

e•

Jucă

ria m

ea p

refe

rată

•„D

iagr

amă v

ie”-

jucă

ria p

refe

rată

•A

na la

tîrg

ul şc

olar

•N

evoi

şi d

orin

ţe•

Cum

cîşt

igăm

ban

ii•

Cîn

d vo

i cre

şte m

are

•Vi

zită

la o

com

pani

e.

•R

elat

area

însc

enar

ea

unei

călă

torii

•Fo

losir

ea te

rmen

ilor

dire

cţio

nali

•Ex

curs

ie sa

u in

vita

ţi

Page 11: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

11CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)•

Perc

eper

ea u

nei a

ctiv

ităţi

de af

acer

i

•Id

entifi

care

a asp

ecte

lor

econ

omie

i per

sona

le

•C

arac

teriz

area

rolu

rilor

de

cons

umat

ori ş

i pr

oduc

ător

i

•A

prec

iere

a rol

ului

st

udiil

or p

entr

u vi

itoar

ea

carie

•U

nita

tea d

e înv

ăţar

e III

. Coo

pera

re şi

cola

bora

re•

Lucr

ăm îm

preu

nă•

Pute

m să

le p

otriv

im!

•D

e cîte

lăm

îi av

em n

evoi

e•

Să v

inde

m li

mon

adă

•C

um n

e fac

em p

ublic

itate

a•

Con

stru

im ta

raba

•M

erge

m la

tîrg

•Ex

ecut

area

unu

i pro

dus s

impl

u (e

x.: u

n se

mn

de

cart

e).

•R

elat

area

uno

r situ

aţii

de co

nluc

rare

•Si

mul

area

activ

ităţil

or

de v

înza

re-c

umpă

rare

•Se

lect

area

frag

men

telo

r de

pub

licita

te d

in zi

are

şi re

vist

e•

Tîrg

de p

rodu

se•

Mac

heta

tara

bei

•Ex

curs

ie sa

u in

vita

ţiU

nita

tea

de în

văţa

re IV

. Cîş

tigur

i şi e

cono

mii

•Ec

onom

isim

pen

tru

un co

rt•

Cum

se în

mul

ţesc

ban

ii no

ştri

•M

erge

m în

excu

rsie

la b

ancă

•La

birin

t

• •Le

ctur

i sup

limen

tare

•În

scen

ări

•Jo

c de r

ol•

Excu

rsie

sau

invi

taţi

de la

ban

căU

nita

tea

de în

văţa

re V

. Ale

geri

şi d

eciz

ii•

Cum

pără

m co

rtul

•H

ai să

ascu

ltăm

•Ti

puri

de ag

enţi

econ

omic

i: co

nsum

ator

i şi

prod

ucăt

ori.

•H

aide

ţi să

sădi

m le

gum

e•

Mih

aela

cum

pără

un

cado

u•

Nel

u şi

noul

tere

n de

joac

ă•

Să am

enaj

ăm te

renu

l de j

oacă

•Im

port

anta

învă

ţării

şi a

sârg

uinţ

ei.

•A

rgum

enta

rea d

eciz

iei

•C

ompl

etar

ea ta

belu

lui

•Jo

c de r

ol

Page 12: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ12

pr

og

ra

mu

l Fa

mil

ia N

oa

str

ă

În c

adru

l pro

gram

ului

Fam

ilia

mea

, ele

vii î

nvaţ

ă de

spre

rolu

l fam

iliei

în e

cono

mia

loca

lă, d

espr

e m

eser

ii şi

impa

ctul

lor e

cono

mic

, des

pre n

eces

ităţi

şi sa

tisfa

cere

a lor

pe p

iaţă

. Ele

vii v

or în

tele

ge co

ncep

te le

gate

de e

cono

mia

de

pia

ţă şi

med

iul d

e afa

ceri,

vor d

esco

peri

dife

renţ

a din

tre n

eces

itate

şi d

orin

ţă şi

vor î

nţel

ege i

mpo

rtan

ţa ed

ucaţ

iei

pent

ru v

iitoa

rea

lor p

rofe

sie. P

rogr

mul

est

e co

ncep

ut p

entr

u a

dezv

olta

con

cept

e ec

onom

ice

şi a

le o

feri

elev

ilor

info

rmaţ

ii, re

guli

de ac

ţiune

şi ab

ilită

ţi pe

ntru

a în

ţele

ge co

nstit

uire

a şi f

uncţ

iona

rea f

amili

ei, r

olul

şi in

terd

epen

denţ

a m

embr

ilor e

i.

Subc

ompe

tenţ

eSu

gest

ii de

conţ

inut

uri

Act

ivită

ţi de

învă

ţare

şi

eval

uare

•R

ecun

oaşt

erea

rolu

lui

econ

omic

al fa

mili

ei•

Dist

inge

rea n

evoi

lor ş

i a

dorin

ţelo

r•

Iden

tifica

rea l

ocur

ilor c

are

asig

ură s

atisf

acer

ea n

evoi

lor ş

i a d

orin

ţelo

r fam

iliei

•Ex

plor

area

div

ersit

ăţii

de

prof

esiu

ni, e

xerc

itate

de c

ătre

m

embr

ii fa

mili

ei•

Car

acte

rizar

ea m

odal

ităţii

de

cont

ribuţ

ie a

mem

brilo

r fa

mili

ei la

bun

ăsta

rea e

i•

Dem

onst

rare

a rol

ului

stud

iilor

pe

ntru

viit

oare

a car

ieră

Uni

tate

a de

învă

ţare

I. C

olab

orar

ea în

fam

ilie

•Fa

mili

a noa

stră

•R

olur

i şi r

espo

nsab

ilită

ţi în

fam

ilie

•C

um n

e fac

em v

iaţa

com

odă-

locu

l und

e tră

im.

•C

u ci

ne co

labo

răm

•C

um lu

crea

ză îm

preu

nă m

embr

ii un

ei fa

mili

i?•

Cum

lucr

ează

împr

eună

fam

iliile

din

tr-un

cart

ier?

•Pr

imii

prof

esor

i – m

embr

ii fa

mili

ei lo

r.

•Le

ctur

i sup

limen

tare

•Şc

oala

noa

stră

-un

loc p

lăcu

t•

Sche

ma m

embr

ilor f

amili

ei•

Car

tieru

l nos

tru

•C

olaj

e de i

mag

ini „

Fam

ilii”

•Ex

pozi

ţie d

e fot

ogra

fii•

Des

enăm

şi d

ecup

ăm•

Excu

rsie

la M

uzeu

l de I

stor

ie

Uni

tate

a de

învă

ţare

II. N

evoi

şi d

orin

ţe•

Imag

ini p

e car

tona

şe•

Nec

esită

ţi şi

dorin

ţe•

Cre

ştem

pla

nte

•C

e ne e

ste n

eces

ar şi

ce n

e dor

im

•Le

ctur

i sup

limen

tare

•R

ecla

me T

V•

Imag

ini d

ecup

ate

•R

ebus

Page 13: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

13CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)U

nita

tea

de în

văţa

re II

I. L

ocal

izar

ea p

e ha

rtă

•H

arta

loca

lităţ

ii•

Sem

ne co

nven

ţiona

le•

Und

e găs

im ce

ea ce

ne e

ste n

eces

ar şi

ceea

ce

dorim

•Lo

curil

e und

e găs

im ce

ea ce

dor

im şi

avem

nev

oie

•R

ecla

me T

V•

Stud

ii de

caz

•„A

nim

area

”hăr

ţii•

Hăr

ţi cu

lege

nde ş

i sim

bolu

ri•

Excu

rsie

în ca

rtie

r•

Excu

rsie

la fi

rmă

Uni

tate

a de

în

văţa

re

IV.

Div

ersi

tate

de

pr

ofes

iuni

•Pr

ofes

iuni

le d

in fa

mili

a noa

stră

•St

udiil

e păr

inţil

or m

ei•

Prof

esiu

nea b

unic

ilor

•Pr

ofes

ii „la

mod

㔕

Prof

esii

pent

ru b

ăieţ

i şi f

ete

•Lo

curi

de m

uncă

(pro

fesiu

ne,

•se

rvic

iu, s

lujb

ă).

•Pr

egăt

irea n

eces

ară p

entr

u•

prof

esiu

nea d

orită

.

• •Le

ctur

i sup

limen

tare

•C

olec

ţie d

e une

lte•

Com

petiţ

ie p

e ech

ipe

•Jo

c de r

ol•

„Îm

brăc

ăm” p

rofe

siuni

•Ex

curs

ie sa

u in

vita

ţi •

Col

aj d

e im

agin

i cu

prof

esiu

ni

Uni

tate

a de

învă

ţare

V. A

bilit

ăţi ş

i dep

rind

eri

de m

uncă

•A

bilit

ăţi p

rofe

siona

le•

Une

lte „v

orbi

toar

e”•

Une

ltele

une

i pro

fesii

•C

um şi

und

e put

em să

ne d

ezvo

ltăm

abili

tăţil

e•

Şcoa

la –

locu

l und

e ne f

orm

ăm•

abili

tăţil

e.•

Tîrg

ul ab

ilită

ţilor

•D

iscuţ

ii cu

păr

inţii

•Ex

pozi

ţie•

Prez

entă

ri pu

blic

e•

Lect

uri s

uplim

enta

re•

excu

rsie

Page 14: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ14

pr

og

ra

mu

l C

om

uN

itat

ea N

oa

str

ă

Prog

ram

ul C

omun

itate

a no

astr

ă în

cura

jeaz

ă el

evii

să fi

e re

spon

sabi

li fa

ţă d

e co

mu n

itate

a în

car

e tră

iesc

şi

prob

lem

ele

ei. A

ctiv

ităţil

e îi

ajut

ă pe

ele

vi s

ă afl

e m

ai m

ulte

lucr

uri p

ract

ice

desp

re c

omun

itate

a în

car

e tră

iesc

, pr

ecum

şi d

espr

e int

erde

pend

enţa

mem

brilo

r ace

stei

a. D

e ase

men

ea, a

cest

e act

ivită

ţi îi

ajut

ă să î

nţel

eagă

conc

epte

le

econ

omic

e afe

rent

e.

Subc

ompe

tenţ

eSu

gest

ii de

conţ

inut

uri

Act

ivită

ţi de

învă

ţare

şi e

valu

are

•de

scop

erire

a var

ietă

ţii d

e oc

upaţ

ii şi

prof

esiu

ni•

iden

tifica

rea a

şeză

min

telo

r sp

ecifi

ce u

nei c

omun

ităţi

•re

cuno

aşte

rea a

bilit

ăţilo

r ne

cesa

re p

entr

u oc

upaţ

iile

oam

enilo

r înt

r-o lo

calit

ate

•ex

plic

area

mod

ului

de

orga

niza

re a

activ

ităţii

st

atul

ui, î

n ve

drea

asig

urăr

ii co

mun

ităţii

cu se

rvic

iile

nece

sare

pen

tru

buna

fu

ncţio

nare

•co

nştie

ntiz

area

re

spon

sabi

lităţ

ii ce

tăţe

anul

ui

pent

ru as

igur

area

func

ţionă

rii

loca

lităţ

ii în

care

trăi

eşte

•ex

empl

ifica

rea r

olul

ui

stud

iilor

pen

tru

viito

area

ca

rieră

Uni

tate

a de î

nvăţ

are I

. Ce e

ste o

com

unita

te?

•C

um fu

ncţio

neaz

ă o co

mun

itate

? Ver

siune

a A•

Nev

oile

oam

enilo

r•

Prof

esiu

ni. M

eser

ia m

ea•

Abi

lităţ

i pen

tru

prof

esiu

ni•

Pref

erin

ţe p

rofe

siona

le•

Prof

esiu

ni d

in v

iitor

•În

trepr

inde

rea m

ea

•Le

ctur

i sup

limen

tare

•Pr

ofes

iuni

:le o

rtog

rafie

m co

rect

•St

udiu

de c

az•

Scrie

rea l

iber

ă•

Expo

ziţie

Prez

enta

rea d

e pro

iect

in

divi

dual

•A

rgum

enta

rea d

eciz

iei

•Jo

c de r

olU

nita

tea

de

învă

ţare

II

. M

etod

e de

pr

oduc

ţie. P

ublic

itate

.•

Rol

ul p

rodu

căto

rulu

i•

Rol

ul co

nsum

ator

ului

•Pr

oces

ul d

e pro

ducţ

ie(f

abric

aţie

)•

Stra

tegi

a de f

abric

are a

unu

i pro

dus

•G

ogoş

i dul

ci•

De c

e gog

oşile

au g

ăuri?

•Pr

oduc

ţie d

e gog

oşi

•Pr

oiec

t ind

ivid

ual „

Dac

ă aş fi

o g

ogoa

şă”

•So

ndaj

de p

iaţă

„Gog

oşi p

refe

rate

”•

Publ

icita

tea g

ogoş

ilor

•Ex

curs

ie la

mag

azin

•A

salt

de id

ei•

Joc d

e rol

•Pr

oiec

t•

Sond

aj•

Excu

rsie

•C

ompu

nere

•El

abor

area

pos

tere

lor

•Pr

ezen

tări

publ

ice

•„T

urul

gal

erie

i”

Page 15: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

15CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)U

nita

tea

de în

văţa

re II

I. S

tatu

l în

econ

omie

•R

olul

stat

ului

în ec

onom

ie•

Cum

func

ţione

ază o

com

unita

te? V

ersiu

nea B

•Ad

min

istra

ţia p

ublic

ă-im

agin

i dec

upat

e•

Proi

ect i

ndiv

idua

l - D

acă a

ş dev

eni p

rimar

•D

acă a

ş fi fu

ncţio

nar p

ublic

…•

Rol

ul im

pozi

telo

r. Pe

ntru

ce p

lătim

impo

zite

•Si

mul

are

•Jo

c de r

ol•

Puzz

le•

Proi

ect i

ndiv

idua

l•

Scrie

libe

ră•

Prob

lem

atiz

are

Uni

tate

a de

învă

ţare

IV. L

uare

a de

cizi

ilor.

•O

nou

ă afa

cere

•A

rbor

ele d

eciz

iilor

•D

iferit

e mag

azin

e•

Har

ta co

mun

ităţii

•A

nim

ale î

n im

agin

e•

Idei

de a

face

ri•

Opo

rtun

ităţi

de af

acer

i

•G

rafic

T•

Excu

rsie

•A

naliz

a im

agin

ilor

•Pr

oiec

t de g

rup

Uni

tate

a de

învă

ţare

V. C

ircu

laţia

ban

ilor

•Ba

nii

•C

ircul

aţia

ban

ilor

•R

olul

ban

ilor

•M

oned

e şi b

ancn

ote

•C

ălăt

oria

une

i mon

ede

•Ba

nca -

inst

ituţie

fina

ncia

ră•

Bani

i şi t

ranz

acţii

le fi

nanc

iare

•Ex

curs

ie im

agin

ară

•Pr

ezen

tare

a col

ecţii

lor d

e m

oned

e şi b

ancn

ote

•Ju

rnal

de c

ălăt

orie

•Jo

c de r

ol•

Excu

rsie

•Le

ctur

a act

ivă

•in

terv

iu

Page 16: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ16

pr

og

ra

mu

l o

ra

şul

No

str

u

O

rasu

l nos

tru

este

un

prog

ram

prin

car

e el

evii

devi

n co

nştie

nţi d

e ca

ract

erist

icile

şi p

robl

emel

e ec

onom

ice

spec

ifice

ora

şulu

i lor

. Ace

ştia

exp

erim

ente

ază

rolu

l de

mic

i ant

repr

enor

i car

e ge

stio

neaz

ă o

afac

ere,

înva

ţă să

real

izez

e tra

nzac

ţii fi

nanc

iare

sim

ple,

exam

inea

ză ro

lul u

nui z

iar c

a mijl

oc d

e com

unic

are

intr-

un o

raş.

Subc

ompe

tenţ

eSu

gest

ii de

conţ

inut

uri

Act

ivită

ţi de

învă

ţare

şi

eval

uare

•ex

plor

area

div

ersit

ăţii

de

prof

esiu

ni•

iden

tifica

rea d

iferit

or ti

puri

de ac

tivită

ţi tip

ice p

entr

u un

or

aş•

desc

riere

a cer

inţe

lor

anga

jato

rilor

faţă

de

abili

tăţil

e ang

ajaţ

ilor

•ilu

stra

rea m

odul

ui în

care

an

gaja

ţii îş

i util

izea

cuno

ştin

ţele

şi ab

ilită

ţile l

a lo

cul d

e mun

că•

cara

cter

izar

ea m

ecan

ismul

ui

prin

care

afac

erile

cont

ribui

e la

bun

ăsta

rea o

raşu

lui

•ex

empl

ifica

rea r

olul

ui

stud

iilor

pen

tru

viito

area

ca

rieră

Uni

tate

a de

învă

ţare

I. V

iaţa

eco

nom

ică

a or

aşul

ui•

Să ie

şim în

ora

ş•

Ora

şul –

locu

l und

e loc

uies

c, tră

iesc

şi îm

i pe

trec t

impu

l lib

er.

•Ad

min

istra

ţia p

ublic

ă (fu

ncţii

, atr

ibuţ

ii).

•Fu

ncţio

narii

pub

lici

•O

rgan

izar

ea o

raşu

lui.

•Zo

ne al

e ora

şulu

i•

Plan

ul o

raşu

lui

•Ac

tivita

tea e

cono

mic

ă din

cadr

ul o

raşu

lui:

proi

ecta

rea,

con

stru

irea o

raşu

lui,

gest

iona

rea

unui

rest

aura

nt, r

ealiz

area

unu

i zia

r, ro

lul

•El

abor

area

de f

oto-

eseu

a or

aşul

ui•

Com

plet

area

gr

aficu

lui c

once

ptua

l•

Inte

rviu

•Pr

oiec

t de g

rup

•Ex

curs

ie la

muz

eu•

Labo

rato

r de c

reaţ

ie•

Mod

elar

e

Page 17: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

17CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)U

nita

tea

de în

văţa

re II

. C

onst

rucţ

iile

în e

cono

mia

ora

şulu

i•

Să co

nstr

uim

un

oraş

•Pl

anul

clăd

irii

•M

eser

ii di

n do

men

iul c

onst

rucţ

iilor

.•

Prof

esie

, atr

ibuţ

ii, sa

lariu

.•

Stilu

ri de

arhi

tect

ura

•D

esig

n de

inte

rior

•Pr

oiec

tul ş

i ist

oria

şcol

ii

•Im

agin

i dec

upat

e•

Cer

ceta

re•

Proi

ect d

e gru

p•

Schi

ţă d

e int

erio

r•

Joc d

e rol

•In

terv

iu•

Excu

rsie

şi in

vita

ţi

Uni

tate

a de

în

văţa

re

III.

Pr

oduc

ător

i şi

co

nsum

ator

i•

Prod

ucăt

ori ş

i con

sum

ator

i•

Lucr

ător

i la r

esta

uran

t•

Prof

esii

– at

ribuţ

ii –

sala

riu.

•M

eniu

ri•

Res

taur

ante

din

loca

litat

e•

Să ci

năm

în o

raş

•Pa

şi sp

re su

cces

-pla

nul u

nei a

face

ri. E

tape

le:

- am

plas

are;

- sta

bilir

ea m

eniu

lui;

- spe

cific

ulre

stau

rant

ului

;- t

ipul

de m

uzic

ă;- a

lege

rea m

anag

erul

ui;

- num

ele r

esta

uran

tulu

i.•

Publ

icita

tea l

a TV

•Si

mul

are

•Jo

c de r

ol•

Puzz

le•

Lect

ură s

uplim

enta

ră•

Excu

rsie

la re

stau

rant

•Sc

enar

iul u

nei c

ine

•El

abor

are d

e men

iuri

•Ia

rmar

ocul

„s

peci

alita

tea c

asei

”•

Prez

enta

rea s

potu

rilor

pu

blic

itare

Page 18: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ18

Uni

tate

a de

în

văţa

re

IV.

Act

ivita

tea

tipog

rafic

ă în

via

ţa o

raşu

lui

•Pr

ofes

iuni

din

dom

eniu

l tip

ogra

fic•

Prof

esie

, atr

ibuţ

ii, sa

lariu

.•

Rev

iste ş

i zia

re•

Impo

rtan

ţa zi

arul

ui.

•M

ache

ta u

nui z

iar

•Ti

tlul d

e prim

a pag

ină.

•Să

pre

zent

ăm şt

irile

•Pa

rcul

de d

istra

cţii

•Le

ctur

a din

ziar

ele

loca

le•

Cre

area

rubr

icilo

r de

ziar

•A

rtic

ole d

espr

e ac

tivită

ţile c

lase

i•

Cla

sifica

rea

anun

ţuril

or•

Joc d

e rol

•Pr

oiec

t•

Excu

rsie

Uni

tate

a de

învă

ţare

V. S

ervi

cii b

anca

re•

Rol

ul in

stitu

ţiilo

r ban

care

în ca

drul

ora

şulu

i.•

Prof

esii,

atrib

uţii,

sala

riu.

•Tr

anza

cţii

banc

are.

•Să

mer

gem

la b

ancă

•M

usafi

rul m

ister

ios

•Ba

nii.

•Să

face

m ec

onom

ii

•Ex

curs

ie

•Jo

c de r

ol•

Proi

ect i

ndiv

idua

l•

Lect

ură s

uplim

enta

ră•

exer

ciţii

pr

og

ra

mu

l Ţ

ar

a N

oa

str

ă

Prog

ram

ul Ţ

ara n

oast

ră ra

spun

de n

evoi

i de d

esch

ider

e şi d

e apr

opie

re a

şcol

ii de

via

ţă, d

in p

ersp

ectiv

a ro

lulu

i ed

ucaţ

iei

în d

ezvo

ltare

a un

ui c

ompo

rtam

ent

soci

al a

ctiv

şi

resp

onsa

bil,

adec

vat

unei

lum

i în

sc

him

bare

. Prin

tr-o

dive

rsita

te d

e ac

tivită

ţi, e

levi

i vor

înte

lege

mai

bin

e le

gatu

ra în

tre c

eea

ce e

i înv

aţă

în şc

oală

şi re

uşita

lor î

n vi

aţă

şi pr

ofes

ie. P

rogr

amul

ofe

ră in

form

aţii

prac

tice

desp

re n

evoi

a de

mun

că a

Page 19: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

19CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)în

trepr

inde

rilor

, indi

vizi

i put

înd a

stfe

l să v

ină î

n înt

âmpi

nare

a cer

inţe

lor d

e pe p

iaţa

mun

cii, p

regă

tindu

-se p

entr

u pr

ofes

iile c

erut

e de d

ezvo

ltare

a eco

nom

ică.

Dea

sem

eni s

e int

rodu

ce co

ncep

tul d

e glo

baliz

are a

afac

erilo

r, ca

re

se re

feră

la o

port

unita

tea d

e ale

gere

a di

vers

elor

carie

re, în

func

ţie d

e cer

erea

la n

ivel

naţ

iona

l, dar

şi m

ondi

al. Î

n ur

ma p

artic

ipăr

ii la

pro

gram

, ele

vii v

or în

ţele

ge fa

ptul

că în

trepr

inde

rile

au n

evoi

e de

per

soan

ele

cu ap

titud

ini

nece

sare

la lo

cul d

e mun

că re

spec

tive.

Vor d

educ

e im

port

anţa

antre

pren

oria

tulu

i, n

evoi

a afa

ceril

or d

e dife

rite

tipur

i, pr

ecum

şi a

resu

rsel

or n

eces

are

în p

rodu

cţie

. Dea

sem

eni v

or d

esco

peri

impa

ctul

con

cure

nţei

glo

bale

as

upra

nev

oilo

r de a

face

ri pe

ntru

anga

jaţi

şi pr

oduc

ţia d

e de b

unur

i şi s

ervi

cii.

Subc

ompe

tenţ

eSu

gest

ii de

conţ

inut

uri

Act

ivită

ţi de

învă

ţare

şi

eval

uare

•ex

plic

area

esen

ţei s

istem

ului

lib

erei

iniţi

ativ

e•

iden

tifica

rea e

tape

lor î

n in

iţier

ea u

nei a

face

ri•

cara

cter

izar

ea d

iver

selo

r op

ortu

nită

ţi de

carie

ră•

com

para

rea p

roce

selo

r de

prod

ucţie

, dist

ribuţ

ie şi

nzar

e•

conş

tient

izar

ea ro

lulu

i st

udiil

or p

entr

u vi

itoar

ea

prof

esiu

ne

Uni

tate

a de

învă

ţare

I. L

ansa

rea

unei

af

acer

i•

Org

aniz

area

afac

erilo

r•

Har

ta fi

rmel

or d

in o

raş

•Bi

ogra

fia u

nui a

ntre

pren

or•

Car

e est

e mar

ea ta

idee

?•

Man

ager

de a

face

ri•

Lans

area

afac

erii

•Fo

rmel

e afa

cerii

•Tr

ei ti

puri

de o

rgan

izar

e a af

acer

ilor.

•In

terv

iu•

Proi

ect d

e gru

p•

Cer

ceta

re•

Lect

uri s

uplim

enta

re•

Inst

ruire

reci

proc

ă•

Stud

iu al

gorit

miz

at

Page 20: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ20

Uni

tate

a de

înv

ăţar

e II

. A

ngaj

aţi

şi

anga

jato

ri•

Ce e

ste o

resu

rsă?

•R

esur

se u

man

e•

Che

stio

naru

l int

eres

elor

pro

fesio

nale

•St

abili

rea o

biec

tivel

or p

rofe

siona

le•

Prof

esiu

ni d

orite

•C

erer

ea d

e sol

icita

re a

unei

sluj

be•

Inte

rviu

de a

ngaj

are

•Ev

alua

rea u

ni in

terv

iu•

Plan

ul d

e per

sona

l•

Invi

tat d

in lu

mea

de a

face

ri

•Pr

ezen

tare

a col

ajel

or d

e im

agin

i•

Che

stio

nar/

test

e•

Arg

umen

tare

a dec

izie

i•

Exer

ciţii

•SM

ART

•In

terv

iu•

Joc d

e rol

•C

ompl

etar

ea fi

şelo

r de

eval

uare

•El

abor

area

pla

nuril

or

Uni

tate

a de

înv

ăţar

e II

I. M

etod

e de

pr

oduc

ţie•

Ce p

rodu

cem

?•

Met

ode d

e pro

ducţ

ie:d

e uni

tate

, de

serie

, de

mas

ă•

Asa

mbl

area

pix

urilo

r•

Tabe

lul p

rodu

ctiv

ităţii

•St

rate

gii d

e pro

ducţ

ie•

Plan

ul d

e pro

ducţ

ie•

Prod

uctiv

itate

a mun

cii

•Si

mul

are

•Ex

erci

ţii•

Tabe

le•

Ana

liza

•Pr

oiec

te d

e gru

p•

Excu

rsie

la în

trepr

inde

re•

Arg

umen

tare

a dec

izie

i

Page 21: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

21CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)U

nita

tea

de în

văţa

re I

V. M

arke

ting

şi

publ

icita

te•

Ana

liza a

nunţ

ului

pub

licita

r•

Publ

icita

tea î

n re

vist

ă şi l

a TV

•C

olaj

de s

ecve

nţe p

ublic

itare

•St

rate

gii p

ublic

itare

•Av

anta

jele

şi d

ezav

anta

jele

pub

licită

ţii•

Plan

ul d

e mar

ketin

g•

Publ

icita

tea p

rodu

sulu

i

•A

naliz

a div

erse

lor t

ipur

i de

publ

icita

te•

Elab

orar

ea d

e sec

venţ

e pu

blic

itare

•Jo

c de r

ol•

Prez

enta

re d

e pla

nuri

indi

vidu

ale/

grup

•G

rafic

T•

Arg

umen

tare

a dec

izie

i

Uni

tate

a de

în

văţa

re

V.

Adu

nare

a ac

ţiona

rilo

rC

e sun

t acţ

iuni

le?

Cin

e sun

t acţ

iona

rii?

Prez

enta

rea p

lanu

rilor

de a

face

riAd

unar

ea g

ener

ală a

acţio

naril

or

•Le

ctur

ă sup

limen

tară

•El

abor

area

pla

nuril

or d

e af

acer

i•

Prez

entă

ri pu

blic

e•

Sim

ulăr

i•

Exer

ciţiu

I.

Page 22: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ22

vI. strategII dIdaCtICe Componentele de bază ale oricărui curriculum sunt strategiile

educaţionale, metodele şi tehnicile didactice utilizate în cadrul procesului de predare-învăţare îndreptate spre realizarea eficientă a finalităţilor curriculare. Programele pentru ciclul primar sunt construite astfel încît asimilarea noţiunilor economice de către elevi să se realizeze uşor, potrivit nivelului de dezvoltare cognitivă specific fiecarei vîrste şi în corelaţie cu volumul de informaţii de care dispun elevii. Aceştia vor învăţa concepte şi îşi vor forma aptitudini utile în activităţi economice, bazîndu-se pe cele dobîndite în clasele precedente sau în viaţa cotidiană. Elevul trebuie să-şi asume trei roluri importante: de persoană, de ofertant deresursademuncă(angajat, salariat) şi de consumator.

Ca individ, elevul îşi dezvoltă caracteristicile personale, formîndu-şi o imagine adecvată despre sine însuşi, asumîndu-şi responsabilităţi, cooperînd cu ceilalţi şi stabilindu-şi obiective personale ţinînd seama de reguli, de interesele grupului şi ale societăţii. Ca resursă de muncă, el învaţă despre valoarea muncii, despre diversitatea profesiilor şi despre aşteptările patronilor sau ale antreprenorilor. În calitate de consumator, el învaţă să decidă raţional cum să folosească resursele limitate pe care le are pentru a obţine satisfacţie maximă.

Dacă se lucrează cu elevi de clasa I , se va evita folosirea unui limbaj economic greoi. Temele vor fi tratate la nivelul de înţelegere al vîrstei. Nu se recomandă generalizarea şi abstractizarea, deoarece nivelul cognitiv utilizează preponderent relaţii şi concepte concrete. Trebuie să se aibă în vedere vârsta copiilor, mediul din care provin, pregătirea anterioară (grădiniţă, an pregătitor), pentru ca instruirea să - şi atingă obiectivele, dar într-un ritm şi cu metode potrivite în fiecare caz în parte. Învăţătorul trebuie să accentueze aspectele pozitive ale prezentărilor elevilor, trebuie să-i ajute să-şi înţeleagă mai bine familia, să cunoască profesiile, necesităţile, dorinţele membrilor ei, rolul lor şi al celorlalţi.

Dacă se va lucra cu elevi de clasa a II-a, se vor folosi mai mulţi termeni economici. Se vor defini şi utiliza termeni precum: familie; grup social; hartă; simbol; necesitate; instrument; abilitate etc. La acest nivel (clasa a II-a), se pot

Page 23: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

23CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)

face şi studii de caz (un elev îşi va prezenta familia, familia va veni la şcoală pentru a se prezenta sau fiecare membru al familiei îşi va prezenta profesia şi locul de muncă). Elevii vor putea face diferenţa între necesitate şi dorinţă, îşi vor reevalua criteriile şi îşi vor regîndi scopurile (alegerea profesiei).

Dacă în clasa I s-a discutat despre familie şi profesii în general, în clasa a II-a se poate de discutat concret, cu amănunte despre familia fiecărui elev, despre membrii ei, despre profesiile lor şi despre resursele folosite de ei. Gradele de rudenie sunt greu de înţeles de către elevi la această vîrstă, dar prin exemple bine alese şi repetate pot fi înţelese mai uşor. În clasa a treia se pot integra concept mai complexe şi se poate demonstra că rolul de persoană, de ofertant deresursademuncă(angajat, salariat) şi de consummator sunt jucate în cadrul comunităţii. Pentru copii şi tineri, comunitatea este un mediu în care ei se integrează la diferite niveluri, în relaţii din ce în ce mai complexe, în sfere din ce în ce mai largi şi mai instituţionalizate.

Elevii se dezvoltă mai întîi în relaţie cu un mediu restrîns, familial, apoi într-un mediu mai general şi mai abstract. Aptitudinile de bază necesare pentru a desfăşura activităţi economice performante sunt capacitatea de a lua decizii şi disponibilitatea pentru muncă. Capacitatea de a lua decizii presupune analiza unor probleme economice. Disponibilitatea pentru muncă presupune cunoaşterea aptitudinilor şi a propriilor interese, dar şi a exigenţelor angajatorilor.

Cu referinţă la programele de Educaţie economică menţionăm că Ghidul pentru profesori conţine schiţe de proiecte didactice pentru a minimaliza timpul necesar la pregătirea orelor, care conţin următoarele secţiuni:

• Obiectivgeneral - formulează succint esenţa activităţii;• Obiectivele - stabilesc cunoştinţele şi abilităţile pe care elevii le

vor obţine ca urmare a desfăşurării orei respective. Învăţătorul va operaţionaliza obiectivele respective conform contingentului de elevi cu care lucrează;

• Pregătire - oferă sugestii de predare-învăţare eficientă;• Materiale-listează materialele necesare activităţii;• Prezentare–este o descriere detaliată a modului de desfăşurare a orei,

Page 24: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ24

care va ajuta consultantul şi cadrele didactice să asigure un mers coerent al activităţilor şi discuţiilor, pentru atingerea obiectivelor. Notele marginale sugerează strategii alternative şi timpul recomandat într-o o lecţie tipică de 45 min. Alocarea timpului va fi ajustată la gradul de receptivitate şi pregătire al elevilor în fiecare clasă luată în parte;

• Rezumatşiconcluzii–învăţătorul şi consultantul este încurajat să verifice gradul de atingere a obiectivelor fixate înainte de concluziia activităţii;

• Stabilireaobiectivelorpersonale– elevii vor avea posibilitatea să stabilească corelaţia între cele studiate la oră şi propriile obiective de dezvoltare personală şi profesională;

• Conexiuniinter-disciplinare – activităţi ghidate de către profesor pentru aprofundare cunoştinţele elevilor;

Materialele suplimentare care nu fac parte din caietul elevului, dar care sunt necesare pentru desfăşurarea cu succes a activităţilor din program se conţin într-un plic, eliberat învăţătorului de către Junior Achievement Moldova. Învăţătorul şi consultantul vor conveni asupra unei întîlniri cu clasa şi a unei şedinţe de planificare. Aceste vizite le vor facilita determinarea obiectivelor şi a scopurilor şcolii în raport cu acest program, precum şi identificarea intereselor şi a necesităţilor elevilor. Învăţătorul şi consultantul vor determina genurile de activităţi preferate de elevi, capacităţile lor şi modalităţile optime de organizare a clasei.

Succesul programelor de Educaţie economică este asigurat atît de profesor, cît şi de consultantul de afaceri, care împreună decid care activităţi sunt mai adecvate contingentului de elevi şi stabilesc obiectivele pentru fiecare activitate.

Reuşita acestor programe depinde conlucrarea eficientă a participanţilor (profesor - elev-persoană resursă), de flexibilitatea cu care profesorul va selecta activităţile corespunzătoare grupului de elevi, precum şi de ajustarea la realităţile din comunitate (oraş, orăşel, sat). În calitate de persoană-resursă pot fi invitaţi diverşi membri ai comunităţii:directorul şcolii, contabili, lemnari, zugravi, primar, proprietarii unor întreprinderi. Aceştia vor oferi elevilor posibilitatea de a adresa întrebări şi a primi răspunsuri. Persoanele-resursă constituie în cadrul programelor de educaţie economică veriga de legătură între cunoştinţele teoretice şi viaţa

Page 25: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

25CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)

reală. Ele le pot vorbi elevilor despre un plan de afaceri simplu, despre relaţia consumator-producător, activitatea micilor întreprinderi din localitate, despre rolul studiilor în viitoarea lor carieră.

Profesorul poate alege locaţia desfăşurării orelor la discreţia sa, acestea pot fi săli de clasă, săli de calculatoare, laboratoare etc.

Programele de educaţie economică permit utilizarea unui spectru larg de tehnici de predare –învăţare – evaluare: interviul, jurnalul de călătorie, excursia,posterul, jocul de rol, chestionarul. Elevii vor fi încurajaţi să elaboreze diverse proiecte, scheme, machete, planuri simple ale unor întreprinderi sau instituţii din comunitate. Predarea programelor de Educaţie economică în şcoala primară va fi neapărat însoţită de TIC, acestea constituind o sursă importantă şi actuală de informaţie: secvenţedespoturipublicitare,imagini,fotografii,fragmentedinfilmeetc.

Activităţile din Caietul elevului oferă posibilitatea de a îmbina mai multe modalităţi de lucru: individual, în perechi, în grup, precum şi oportunităţi de cercetare la domiciliu: discuţii cu părinţii, interviu cu rudele, excursii la diverseîntreprinderidinlocalitate,vizitelainstituţiiledincomunitate. Exerciţiile din Caietul elevului permit simularea diverselor roluri şi a situaţiilor din viaţa reală, precum şi analiza unor fenomene din cotidian cu context economic.

Demersul educaţional trebuie să fie orientat spre formarea de competenţe cu caracter de integrare ceea ce presupune un grad înalt de transdisciplinaritate, extindere a activităţilor în comutitate, simulare a situaţiilor concrete etc.

Curriculum-ul respectiv orientează schimbă accentele între cei doi parteneri ai procesului educaţional: profesorşielev. Demersul didactic axat pe niole accente sunt bazate pe învăţarea prin descoperire, simulare, analiza critică a diverselor studii de caz, situaţii concrete, dezbateri, jocuri de rol, realizarea de proiecte etc. Cadrele didactice trebuie să selecteze metodele adecvate de predare-învăţare, în dependenţă de mai mulţi factori (particularităţile de vîrstă şi individuale ale elevilor, preferinţele lor de învăţare, condiţiile şcolii şi clasei, relaţiile şcolii cu alţi actori comunitari etc..

Cadrele didactice vor orienta demersul de predare-învăţare al elevilor în perspectiva înţelegerii conexiunilor între: aînvăţasăştii/săcunoşti, aînvăţasăfaci, aînvăţasămunceşticuceilalţi, aînvăţasăfii,aînvăţasătetransformipetineşisăschimbi

Page 26: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ26

societatea. Toate strategiile didactice de predare-învăţare sunt eficiente în măsura în care contribuie la dezvoltarea gîndirii critice, la formarea gîndirii economice, a capacităţilor, atitudinilor şi comportamentelor vizate de competenţele specifice ale Educaţiei economice.

Page 27: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

27CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)

vI. strategII de evaluare

Evaluarea reprezintă o componentă organică a procesului de învăţare. Prin intermediul evaluării profesorul poate cunoaşte progresul înregistrat de elevi sub mai multe aspecte:  cunoştinţe acumulate, capacităţi dezvoltate, atitudini şi conduite formate, precum şi factorii care au contribuit la formarea lor. Identificarea nivelului de dezvoltare a competenţelor elevilor la un moment dat permite adaptarea unor decizii de corectare, reglare şi îmbunătăţire a activităţilor de predare şi învăţare.

Evaluarea realizată în predarea şi învăţarea Educaţiei economice şi antreprenoriale este o acţiune complexă, care vizează toata gama modificărilor de comportament la care sunt supuşi elevii, conform obiectivelor specifice: 

• cunoştinţe acumulate:  concepte, fenomene, procese, principii, legi, teorii etc. ; 

• capacităţi intelectuale:  definire, clasificare, raţionare, argumentare, interpretare, gîndire divergentă, creativitate; 

• capacitatea de utilizare a cunoştinţelor: priceperi, deprinderi, tehnici de acţiune etc. ; 

• trăsături de personalitate:  atitudini, opinii, conduite, decizii, comportamente; 

Evaluarea presupune măsurare, posibilă doar dacă rezultatele constatate sunt supuse cuantificării riguroase. Dacă în ceea ce priveşte achiziţiile de cunoştinţe cuantificarea şi măsurarea nu ridica probleme deosebite, progresele realizate sub aspect formativ(capacităţi intelectuale, trăsături de personalitate) sunt mai greu sau poate chiar imposibil de supus unor astfel de operaţii, deoarece traducerea lor în termeni de comportamente precise, direct observabile şi măsurabile este mult mai dificilă. Aprecierea unor competenţe nu se poate realiza prin evidenţierea cantitativă a gradului în care au fost însuşite deoarece ele reprezintă rezultate calitative ale învăţării. Nu se poate măsura direct o competenţă. Totuşi, consideră G. Meyer(2000, p. 47), este inexact să considerăm că nu se pot evalua decît comportamentele, deoarece nu comportamentele sunt acelea pe care le evaluăm, ci produsele lor. Nu evaluăm competenţe, ci rezultatele vizibile ale acestor competenţe.

Scopul acţiunii evaluative nu este doar de a constata progresele realizate de elevi în învăţarea disciplinei de studiu, ci şi de a adopta, pornind de la rezultatele constatate, decizii de corectare şi ameliorare a activităţii de predare şi învăţare. Prin

Page 28: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ28

intermediul său se stabileşte un feedback eficient, care îi permite profesorului să-şi reajusteze predarea, iar elevilor să-şi reajusteze demersurile de învăţare.

Evaluarea este centrată deopotrivă pe rezultat şi pe proces. Aprecierea rezultatelor învăţării elevilor stă la baza evaluării activităţii didactice şi adoptării unor decizii de ameliorare ulterioară. Predarea şi învăţarea Educaţiei economice şi antreprenoriale presupun, aşadar, evaluări de tip formativ şi normativ care certifică achiziţiile dobîndite şi fac posibilă îmbunătăţirea procesului didactic.

Antrenarea elevului în autoevaluări şi autoaprecieri prezintă incontestabile valenţe formative. Elevul ajunge să-şi formeze propria imagine de sine, dobîndind mai repede conştiinţa progreselor realizate în studierea disciplinei şi a eforturilor necesare pentru realizarea obiectivelor urmărite. Autoaprecierea contribuie la întărirea motivaţiei intrinseci şi a atitudinii pozitive faţă de învăţare. Reuşitele îl încurajează pentru continuarea studiului şi aprofundarea aspectelor teoretice specifice domeniului studiat. Nereuşitele trebuie astfel gestionate încît să nu descurajeze.

Succesul are un efect mobilizator, stimulativ asupra elevului, după cum insuccesul este descurajant. Prin urmare în predarea şi învăţarea Educaţiei economice şi antreprenoriale succesul se corelează pozitiv cu performanţele, cu satisfacţia şi dorinţa de a învăţa. În acest fel, evaluarea rezultatelor intervenţiei educative devine factor de stimulare a progresului în învăţare. Pentru a realiza o evaluare eficientă, în acord cu exigenţele învăţământului modern, este necesară utilizarea unor tehnici diverse, capabile să asigure un control adecvat al efectelor instructiv-educative.

Evaluarea trebuie să se realizeze în mod preponderent ca evaluare continuă, formativă. Alături de formele şi instrumentele clasice de evaluare, recomandăm utilizarea unor forme şi instrumente complementare, cum sunt: proiectul, portofoliul, autoevaluarea, observarea sistematică a activităţii şi a comportamentului elevilor.

Pentru a urmări calitatea practică a demersului instructiv-educativ întreprins, profesorului de educaţie economică se recomandă să urmeze următorii indicatori în cadrul activităţilor didactice la compartimentul evaluare: 

• realizarea evaluării formative; • raportul dintre conţinutul evaluării şi conţinutul învăţării; • raportarea aprecierii la obiective; 

Page 29: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

29CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)

• raportarea aprecierii la posibilităţile fiecărui elev, rezultatele sale anterioare şi la rezultatele celorlalţi elevi; 

• încurajează autoaprecierea şi aprecierea reciprocă a elevilor; • raportul dintre notare şi norma docimologică; • motivarea notei; 

Page 30: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ30

referInţe bIblIografICe

1. ABC economic: paşi spre succes. Ghidul profesorului.Editura Ruxanda, Chişinău, 2005

2. Albulescu Ion, Albulescu Mirela, Predarea şi învăţarea disciplinelor socio-umane. Elemente de didactică aplicată, Editura Polirom, Iaşi, 2000

3. Bîrzea C., “Arta şi ştiinţa educaţiei”, E. D. P. , Bucureşti, 19954. Cerghit Ioan, Metode de învăţământ, Editura Didactica şi Pedagogică,

Bucureşti, 19805. Cerghit Ioan, Perfecţionarea lecţiei în şcoală modernă, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 19836. Cristea Sorin, Dicţionar de termeni pedagogici, Editura Didactică şi

Pedagogica, Bucureşti, 19987. Christensen Roland C. , Forme a une pense autonome, De Boeck-

Wesmael, Bruxelles, 19928. Cucoş C., “Pedagogie”, Editura Polirom, Iaşi, 1996. 9. De Corte E. , Les fondements de l‘action didactique, De Boeck-

Wesmael, Bruxelles, 199110. De Ketelet Jean-Marie, Guide du formateur, De Boeck-Wesmael,

Bruxelles, 198911. De Landsheere Gilbert et Vivian, Definirea obiectivelor educaţiei,

Editura Didactica şi Pedagogica, Bucureşti, 197912. Gagne Robert M. , Condiţiile învăţării, Editura Didactică şi pedagogică,

Bucureşti, 197513. Ionescu Miron, Chiş Vasile, Strategii de predare şi învăţare, Editura

Ştiinţifică, Bucureşti, 199214. Hazlitt H., “Lecţia de economie”, ASE World – Enterprise, Amerocart

SRL, Business Tech International Press SRL Bucureşti, 199415. Familia noastră, Caietul elevului, Editura Ruxanda, Chişinău, 200516. Lumea noastră, caietul elevului,Editura Ruxanda, Chişinău, 200517. Lupu M., Formarea competenţelor la elevii de vîrstă şcolară mică,

Chişinău 200518. Mayer Robert F. , Comment definir du objectifs pedagogiques, Dunod,

Paris, 199419. Minder Michel, Didactique fonctionnelle, De Boeck-Wesmael,

Bruxelles, 1991

Page 31: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

31CURRICULUMUL PENTRU ÎNVĂŢĂMÎNTUL PRIMAR (CLASELE I – IV)

20. Noiînşine, Caietul elevului, Editura Ruxanda, Chişinău, 200521. Oraşulnostru, Caietul elevului, Editura Ruxanda, Chişinău, 200522. Păun Emil, Sociopedagogie şcolară, Editura Didactică şi Pedagogică,

Bucureşti, 198223. Radu Ion T. , Teorie şi practică în evaluarea eficienţei învăţământului,

Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 198124. Ranekk S. , VăideanuG. , Les contenus de l’education. Perspectives

mondiales d’ici a l’an 2000, UNESCO, Paris, 198725. Regiunea noastră, Caietul elevului, Editura Ruxanda, Chişinău, 200526. Salade Dumitru, Educaţie şi personalitate, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-

Napoca, 199527. Ţara noastră, Caietul elevului, Editura Ruxanda, Chişinău, 200528. Văideanu George, Educaţia la frontiera dintre milenii, Editura

Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 198829. Vandevelde Lovin, Aider a devenir, Editions Labor, Bruxelles, 1982

Page 32: EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ

EDUCAŢIE ECONOMICĂ ŞI ANTREPRENORIALĂ32

resurse dIdaCtICe:

Noi înşinea. Ghid profesor

b. Plic nr. 1 Primii Paşi

c. Caietul elevului

Familia noastrăd. Ghid profesor

e. Plic nr. 1 Primii Paşi

f. Caietul elevului

Comunitatea noastrăg. Ghid profesor

h. Plic nr. 1 Primii Paşi

i. Caietul elevului

Oraşul nostruj. Ghid profesor

k. Plic nr. 1 Primii Paşi

l. Caietul elevului

Țara noastrăm. Ghid profesor

n. Plic nr. 1 Primii Paşi

o. Caietul elevului


Recommended