Educaţia muzicală în România de azi:

provocări şi propuneriConf. univ. dr. Olguţa Lupu

(Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti)

15.06.2013

Vedere panoramică asupra educaţiei muzicale

în România de azi

Educaţia muzicală în România de azi - desfăşurată pe dou ă direc ţii :

a. învăţământ vocaţional;b. învăţământ general.

În perimetrul voca ţional - situaţie bună:• personalit ăţi prestigioase formate de acest sistem de

învăţământ, care au onorat şi onorează calitatea de muzician, atât în ţară cât şi peste hotare

În perimetrul învăţământului general - pantă descendent ă:• opacizarea populaţiei faţă de valorile muzicii clasice şi muzicii

tradiţionale româneşti • deschidere aproape unilaterală către genuri de muzică precum

rock, hard-rock, hip-hop, rap, techno, heavy metal, pop etc.

De (ce fel de) muzic ă avem nevoie?

Muzica - rol fundamental în dezvoltarea personalit ăţii umane:

• Recunoscută din cele mai vechi timpuri ca unul dintre cele mai eficiente şi mai importante mijloace educative , mai ales prin influenţa sa asupra comportamentului şi, pe termen lung, asupra caracterului.

• “Nici o artă nu are o înrâurire aşa de mare asupra omului, ca muzica” (Arthur Schopenhauer);

• “Muzica e folosită pentru a ne manipula emoţiile” (Daniel Levitin);

• Efectele muzicii la nivel somatic, psiho-afectiv şi intelectual sunt cunoscute din antichitate, utilizarea muzicii în scop terapeutic fiind tot atât de veche precum medicina însăşi (Musica laetitiae comes, medicina dolorum - muzica este tovarăş la bucurie şi doctor la durere ).

Interesul crescând pentru studierea efectelor muzici i – probat de:

• fondarea mai multor institute de muzicoterapie (Germania, Franţa, Statele Unite ale Americii etc.);

• existenţa a numeroase programe universitare de masteratavând ca temă muzicoterapia (doar în Marea Britanie, de pildă, există astfel de programe universitare în Londra, Cambridge, Edinburgh, Bristol, Cambridge, Cardiff);

• apariţia unor discipline recente , precum Cogniţia muzicală.

Efecte benefice ale muzicii

Prin muzică, se dezvoltă:

- inteligenţa emoţională;

- sensibilitatea şi empatia;

- memoria;

- gândirea logică;

- atenţia distributivă;

- motricitatea şi coordonarea;

- disciplina şi capacitatea de auto-organizare;

- concentrarea şi fluenţa în gândire;

- imaginaţia şi creativitatea;

- voinţa şi motivaţia;

- încrederea în sine;

- responsabilitatea şi spiritul de echipă etc.

Efecte benefice ale muzicii

- diminuează oboseala fizică şi psihică;

- favorizează comunicarea interumană;

- optimizează învăţarea.

În plan terapeutic , muzica are, după caz, efect calmant (şi analgezic) sau energizant, fiind folosită cu succes în

tratamentul unor afecţiuni precum:

- anxietatea;

- depresia;

- insomnia;

- migrenele;

- Parkinson-ul;

- demenţa Alzheimer;

- dislexia;

- afazia;

- sindromul Tourette;

- diverse probleme cardiace etc.

Efectele benefice ale muzicii NU SUNT apanajul oric ărui tip de muzic ă.

Anumite muzici au efecte benefice reduse .

Anumite muzici au efecte nocive .

Cele mai mari beneficii le aduce muzica clasic ă.

Muzica este hrană deopotrivă pentru fizic, psihic şi spirit .

Este necesară o ‘igien ă’ a audi ţiei muzicale . - muzică ‘bio’;- muzică de tip ‘fast-food’.

Există un hiatus formidabil între poten ţialul formativ al muzicii şi valorificarea acestui poten ţial prin educa ţia muzical ă.

Cauze ale lipsei de eficien ţă a educa ţiei muzicale în învăţământul general

1. Până în clasa a V-a, orele de Educaţie muzicală nu sunt susţinute de specialişti, ci de educatori şi învăţători, neselectaţi pe baza unor teste de aptitudini. Muzica este însă un domeniu voca ţional .

2. Muzica se exprimă grafic printr-o codificare specific ă, dobândirea abilit ăţilor de scris-citit muzical presupunând un proces îndelungat şi intensiv , mult mai anevoios decât cel asociat limbajului natural. Şcolarizarea actuală a învăţătorilor şi educatorilor nu este de natură să formeze aceste abilităţi.

3. În prezent, în programa şcolară a clasei a VIII-a, disciplinei “Educaţie muzicală” i se alocă 1 oră la dou ă săptămâni (!), fapt ce contravine unor importante principii didactice şi creează cadrului didactic dificult ăţi insurmontabile în construirea unui parcurs ascendent în evoluţia elevului.

Cauze ale lipsei de eficien ţă a educa ţiei muzicale în înv ăţământul general

4. Inteligen ţa muzical ă apare foarte timpuriu, în aceste condiţii fiind vital ă stimularea şi dezvoltarea corespunzătoare a acesteia înc ă din anii preşcolarit ăţii (Howard Gardner, Maria Montessori, Carl Orff). Contactul foarte tardiv cu specialistul (abia în clasa a V-a) nu mai poate redirecţiona decât în foarte mică măsură gusturile şi preferinţele copilului, deja formate.

5. Întreaga educaţie muzicală din România este gândită aproape unilateral pe direcţia muzicii vocale. Or, în orice cultur ă muzical ă exist ă două componente: muzica vocal ă (cu text) şi muzica instrumental ă. Sistemele moderne de educaţie muzicală acordă muzicii instrumentale un rol privilegiat , manipularea instrumentelor exercitând asupra copiilor efectul unui miraj şi dezvoltându-i sub multiple aspecte.

Cauze ale lipsei de eficien ţă a educa ţiei muzicale în înv ăţământul general

Propuneri de îmbun ătăţire a calit ăţiieduca ţiei muzicale în înv ăţământul general

1. Orele de “Educa ţie muzical ă” din înv ăţământul primar să fie sus ţinute de absolven ţi ai institu ţiilor de înv ăţământ superior specializa ţi în domeniul Muzic ă. Aceeaşi logică a necesităţii existenţei aptitudinilor şi pregătirii specializate a determinat ca disciplina Educaţie fizică şi sport să fie predată de profesorul de specialitate încă din clasa I (a se vedea articolul 263, paragraful (7) din Legea Educaţiei).

2. În cadrul curriculum-ului clasei a VIII-a , “Educaţia muzicală” să revină la statutul de disciplină normală, având alocată 1 oră pe săptămână.

3. Educa ţia muzical ă instrumental ă să fie introdusă cât mai de timpuriu, alături de cea vocală. Dotarea cu acest tip de instrumente a mai multor şcoli din România - posibil obiectiv al unui program cu fonduri structurale europene, derulat de Ministerul Educaţiei Naţionale.

Propuneri de îmbun ătăţire a calit ăţii educa ţiei muzicale în învăţământul general

4. Deplasarea accentului de la dezvoltarea unilaterală pe direcţia inteligenţei cognitive către dezvoltarea holistic ă - ce îmbin ă inteligen ţa cognitiv ă cu cea emo ţional ă şi practic ă.

Proiectul El Sistema din Venezuela (1975 – José Antonio Abreu):- 125 de orchestre de tineret;- programe de instrucţie instrumentală aferente;- cca 350.000 de copii, 70-90% provenind din straturile defavorizate ale societăţii.

"Muzica trebuie recunoscută ca un agent al dezvoltării sociale în cel mai profund sens al cuvântului, pentru că prin ea se transmit cele mai înalte valori – solidaritate, armonie, compasiune – şi se exprimă sentimente sublime” (Abreu).

Rezultate spectaculoase: copii născuţi în medii extrem de paupere, în care infracţionalitatea şi consumul de droguri sunt curente, sunt extraşi graţie muzicii de sub influenţa acestora. Principiile proiectului au fost preluate şi dezvoltate în alte programe în SUA, Marea Britanie şi Portugalia.

Propuneri de îmbun ătăţire a calit ăţii educa ţiei muzicale în învăţământul general

Vă mul ţumesc!