1

MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA

CURRICULUM NAȚIONAL

ARIA CURRICULARĂARTE

DISCIPLINA

EDUCAȚIE MUZICALĂ

Clasele V-VIII

Chişinău, 2019

2

Aprobat la Consiliul Național pentru Curriculum (Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019)

COORDONATORI:Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al

managementului curricular Valentina GAICIUC, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de lucru

EXPERȚI-COORDONATORI:Vladimir GUȚU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalLudmila URSU, dr., prof. univ., UPS „Ion Creangă”, expert-coordonator pe ariile

curriculare Arte și Sport

GRUPUL DE LUCRU:Marina MORARI (coordonator), dr., conf. univ., USARBPavlina ZAVATIN, grad did. superior, IPLT „George Coșbuc”, mun. BălțiLiliana CÎȘLARI, grad did. întâi, IPG „Victor Coțofană”, s. Chetrosu, r. Drochia

3

PRELIMINARII

Curriculumul la disciplina Educație muzicală pentru clasele V-VIII (în continuare – Curriculumul), precum și manualul, ghidul metodologic, softurile educaționale etc., face parte din ansamblul de produse/documente curriculare și reprezintă o componentă esențială a Curriculumului Național.

Elaborat în conformitate cu prevederile Codului Educației al Republicii Moldova (2014), Cadrului de referință al Curriculumului Național (2017), Curriculumului de bază: sistem de competențe pentru învățământul general (2018), dar și cu Recomandările Parlamentului European și ale Consiliului Uniunii Europene privind competenețele-cheie din perspectiva învățării pe parcursul întregii vieți (Bruxelles, 2018), Curriculumul repre-zintă un document reglator, care are în vedere prezentarea interconexă a demersurilor conceptuale, teleologice, conținutale și metodologice ale disciplinei Educație muzica-lă în clasele V-VIII, accentul fiind pus pe sistemul de competențe ca un nou cadru de referință al finalităților educaționale.

Curriculumul face parte din a doua generație de curricula centrate pe competențe. Necesitatea schimbărilor a fost determinată de realități diverse, precum:

• funcționarea curriculumului anterior [4] mai mult de un ciclu curricular: 2010-2019;

• promovarea unor noi politici educaționale, printre care: implementarea evaluării criteriale prin descriptori (ECD) la disciplina Educație muzicală în ciclul gimnazial, conceptualizarea unui sistem al managementului curriculumului etc.;

• aspectele vulnerabile, identificate în procesul monitorizării curriculumului anterior.

Dezvoltarea curriculară a fost reperată printr-un proces de evaluare sistemică și ho-listică a curriculumului anterior, în baza unei metodologii aprobate [13, 14]. Demersul dezvoltativ s-a axat pe paradigma dată de Cadrul de Referință al Curriculumului Național [1], ținând cont de:

• abordările postmoderne și tendințele dezvoltării curriculare pe plan național și internațional;

• necesitățile de adaptare a curriculumului disciplinar la așteptările societății, la nevoile elevilor, dar și la tradițiile școlii naționale;

• valențele disciplinei în formarea competențelor transversale, transdisiplinare, specifice;

• necesitățile asigurării continuității și a interconexiunii dintre nivelurile și treptele învățământului general: educație timpurie, învățământ primar, învățământ gim-nazial și învățământ liceal.

4

În cadrul proiectării Curriculumului, s-a acordat atenție intensificării abordărilor integrate:• la nivel transdisciplinar:

- fundamentarea Curriculumului pe atributele viitorilor cetățeni, definite de Profilul de formare a absolventului de la treapta gimnazială de învățământ [1, p. 27-32]; evidențierea, în cadrul competențelor specifice, a valorilor și a ati-tudinilor formate preponderent prin disciplină;

- promovarea activităților centrate pe elev, a activităților de învățare (inter)activă, experiențială, prin sarcini de lucru, prin proiecte, studiu de caz, în combinare judicioasă cu tipuri de activități specifice educației muzicale a elevilor de vârsta respectivă;

- corelarea cu procesele globale de tehnologizare prin propunerea unor activități de învățare și produse evaluabile, care valorifică TIC, în cheia implementării Stra-tegiei „Moldova Digitală 2020” [11];

• la nivel interdisciplinar: - corelarea competențelor specifice disciplinei cu cele specifice Educației plastice

(din aceeași arie curriculară Arte);- recomandarea unor proiecte STEAM1 ca activități de învățare;

• la nivel intradisciplinar:- revizuirea unităților de competențe în contextul dinamic al formării competențelor

specifice pe unități de învățare, pe clase; - eșalonarea sistemelor de finalități preconizate pentru sfârșitul fiecăreia dintre

clasele V-VIII, care vor conduce progresiv elevii spre dobândirea competențelor specifice disciplinei.

- reconfigurări, optimizări, descongestionări judicioase ale conținuturilor; - evidențierea termenilor specifici disciplinei, care trebuie să intre în vocabularul

activ al elevului în cadrul fiecărei unități de conținut;- listarea produselor școlare evaluabile în fiecare unitate de învățare;- asigurarea numărului de ore necesar pentru un parcurs eficient de predare –

învățare – evaluare: dobândirea, înțelegerea, aplicarea, analiza și sinteza achizițiilor; realizarea ECD.

Curriculumul cuprinde următoarele componente structurale: Preliminarii, Repe-re conceptuale, Administrarea disciplinei, Competențe specifice disciplinei, Unități de învățare, Repere metodologice de predare – învățare – evaluare, Bibliografie.

Curriculumul are următoarele funcții:• de conceptualizare a demersului curricular al disciplinei Educație muzicală în

clasele V-VIII;1 STEAM (Science, Technology, Engineering, Arts and Mathematics) este o abordare educațională modernă, interdis-

ciplinară a cercetării și a inovării, prin care se combină științele, tehnologia, ingineria, matematica și artele (muzica, artele plastice, teatrul, coregrafia etc.).

5

• de reglementare și asigurare a coerenței dintre disciplina dată și alte discipline, dintre predare, învățare și evaluare, dintre produsele curriculare specifice dis-ciplinei, dintre componentele structurale ale curriculumului disciplinar, dintre standardele și finalitățile curriculare;

• de proiectare a demersului educațional/contextual (la nivel de clasă concretă);• de evaluare a rezultatelor învățării etc.Realizarea acestor funcții determină categoriile de beneficiari: cadre didactice, au-

tori de manuale/suporturi didactice, manageri în educație, alte persoane interesate, inclusiv părinți. Beneficiarul principal al acestui document este elevul (care are un statut specific în acest sens).

Curriculumul fundamentează și ghidează activitatea cadrului didactic, facilitează abordarea creativă a demersurilor de proiectare didactică de lungă și de scurtă durată, dar și realizarea propriu-zisă a procesului de predare – învățare – evaluare. Profesorul, în funcție de specificul resurselor umane și materiale, are dreptul: să modifice timpul efectiv pentru parcurgerea conținuturilor; să utilizeze personalizat și să completeze ac-tivitățile de învățare și produsele recomandate; să proiecteze și să realizeze strategii originale de predare – învățare și evaluare, optând pentru tehnici și metode variate; să elaboreze planuri educaționale individualizate pentru elevii cu CES [12].

Autorii manualelor și ai altor auxiliare didactice au obligațiunea de a respecta inte-gral cerințele și recomandările Curriculumului în elaborarea conținuturilor și a activită-ților de predare – învățare – evaluare. Autorii de manuale au dreptul să schimbe ordi-nea parcurgerii conținuturilor și să grupeze în diverse moduri elementele de conținut în unități de învățare, respectând logica internă de dezvoltare a conceptelor specifice disciplinei.

Managerii în educație vor utiliza Curriculumul pentru monitorizarea calității proce-sului educațional.

În scopul creării condițiilor necesare păstrării, dezvoltării și exprimării identității et-nice, culturale, lingvistice și religioase a minorităților naționale, și în conformitate cu Le-gea nr. 382 din 19.07.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparținând minorităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova, se recomandă selectarea, adaptarea și îmbogățirea repertoriului muzical de interpretare în baza folclorului și a creațiilor autentice de valoare artistică, în corespun-dere cu tradițiile și obiceiurile din comunitate.

6

I. REPERE CONCEPTUALE

I.1. Curriculumul la disciplina Educație muzicală pentru clasele V-VIII: abordare sistemică

Fiind parte componentă a Curriculumului Național, Curriculumul reprezintă un sistem de concepte, proce-se, produse și finalități care, în integritatea sa, asigură toate experiențele planificate riguros pentru a fi forma-te elevilor în cadrul disciplinei Educație muzicală, spre a atinge finalitățile învățării la cele mai înalte standarde de performanță permise de posibilitățile lor individuale.

• În plan conceptual, Curriculumul „conferă” un rol prioritar finalităților exprimate în termeni de competențe, care devin și criterii pentru selectarea și organizarea conținuturilor, alegerea strategiilor de instruire și de evaluare.

Sistemul de competențe abordat prin Curriculum se structurează pe 3 niveluri:A. Competențele-cheie/transversale/transdisciplinare se formează și se dezvol-

tă progresiv și gradual pe niveluri și trepte de învățământ. Competențele-cheie con-stituie o categorie curriculară esențială, fiind definite la un nivel înalt de abstractiza-re și generalizare (vezi Codul Educației al Republicii Moldova, art. 11(2)). Transversa-litatea și transdisciplinaritatea pot fi evidențiate drept caracteristici importante ale competențelor-cheie, deoarece acestea traversează diferitele sfere ale vieții sociale, precum și frontierele disciplinare.

B. Competențele specifice disciplinei Educație muzicală derivă din competențele-cheie/transversale/transdisciplinare, se formează și se dezvoltă progresiv și gradual pe întreg parcursul studierii disciplinei, din clasa a V-a până la finele clasei a VIII-a.

C. Unitățile de competențe sunt constituente ale competențelor și facilitează forma-rea competențelor specifice, reprezentând etape/„pietre de temelie” în achiziționarea/construirea acestora. Unitățile de competențe se formează și se dezvoltă pe parcursul unităților de învățare, al anilor de studii.

Curriculumul include și sisteme de unități de competențe prezentate la sfârșitul fi-ecăreia dintre clasele a V-a – a VIII-a, care reprezintă competențe specifice disciplinei, manifestate gradual la etapa dată de învățare. Aceste finalități au și funcția de stabilire a obiectivelor de evaluare finală.

• În concepția Curriculumului, conținuturile, care constituie un mijloc de formare a competențelor, devin mobile, flexibile și oferă profesorului libertatea și respon-

„Competența școlară este un sistem integrat de cunoștințe, abilități, atitudini și valori dobândite, formate și dezvoltate prin învățare, a căror mobilizare permite identificarea și rezolvarea diferitor probleme în diverse contexte și situații.”

Cadrul de Referință al Curriculumului Național

7

sabilitatea să decidă măsura și modalitatea de valorificare a acestora în procesul educațional, în funcție de diverși factori de impact (specificul elevilor, al localității sau al zonei geografice, al resurselor disponibile etc.).

În sens larg, sistemul de conținuturi ale Curriculumului reflectă cele 4 domenii in-tercorelate, specifice disciplinei Educație muzicală: Audiție, Interpretare, Creație, Reflecție – prin care se formează/dezvoltă cultura muzicală a elevului, ca parte com-ponentă a culturii spirituale. În sens îngust, conținuturile de învățare includ cunoștințe (declarative și procedurale) și valori umane. • Activitățile și produsele de învățare recomandate în Curriculum prezintă liste des-

chise de contexte semnificative de manifestare a unităților de competențe proiec-tate pentru formare/dezvoltare (activități de învățare) și pentru evaluare (produse evaluabile) în contextul unității respective de conținut. Cadrul didactic are libertatea și responsabilitatea să valorifice aceste liste în mod personalizat, dar și să le comple-teze în funcție de specificul clasei concrete de elevi, de resursele disponibile etc.

• Sistemele de finalități, conținuturi, activități și produse de învățare recomandate sunt strâns corelate între ele, generând unitățile de învățare, eșalonate pe parcursul anului școlar. Unitatea de învățare reprezintă o structură didactică deschisă și flexi-bilă, cu următoarele caracteristici: este unitară din punct de vedere tematic; deter-mină la elevi un comportament generat prin integrarea unităților de competență și a competențelor specifice; se realizează în mod sistematic și continuu într-o anumită perioadă; finalizează prin evaluare. Curriculumul propune 4 unități de învățare în fiecare clasă.

• Din punct de vedere procesual, Curriculumul se axează pe următoarele aspecte ge-nerale: - promovarea concepției constructiviste și interactive: centrarea pe cel ce învață,

interacțiunea elevului cu alți elevi/cadre didactice; - realizarea intra-, inter- și transdisciplinarității în contexte autentice de învățare,

asigurând formarea eficientă a competențelor; - valorificarea principiilor individualizării, a diferențierii, a personalizării în procesul

de învățare, asigurarea eficientă a incluziunii școlare; - crearea mediilor de învățare cu eficiență înaltă; - redimensionarea evaluării rezultatelor școlare, axându-se pe evaluarea nivelu-

lui de manifestare a competențelor elevilor în contextul evaluării criteriale prin descriptori.

8

I.2. Curriculumul la disciplina Educație muzicală pentru clasele V-VIII: de la instruire în arte – la educație prin și pentru valorile artei

Curriculumul abordează educația muzicală ca un proces individual continuu de autodesăvârșire spirituală a personalității prin multiple forme de relaționare cu arta mu-zicii. Educația, și nu instruirea profesională, este dezideratul principal al disciplinelor din aria curriculară Arte. Educația muzicală a elevilor poartă un caracter artistic și se înteme-iază pe natura vie a comunicării elev – artă și raportul artă – viață. Disciplina Educație muzicală, prezentată/valorificată în plan pedagogic în Curriculum, are un rol important în formarea/dezvoltarea personalității elevilor, în formarea unor competențe necesare pen-tru învățarea pe tot parcursul vieții, dar și pentru integrarea în societatea actuală.

Concepția Curriculumului are la bază schimbarea accentului de pe instruirea muzica-lă – pe educație prin și pentru muzică, în contextul educației artistico-estetice a elevilor.

Prin muzica interpretată, audiată, creată, se va modela comunicarea elevului cu lu-mea, autocunoașterea, integrarea în mediul social și formarea viziunii despre și pentru viață. Atât prin specificul și conținutul său, cât și prin posibilitățile sale formative, muzica solicită nu doar fondul intelectual, ci și cel afectiv al elevului, cu implicații directe în de-clanșarea unor stări, a unor trăiri și sentimente, făcându-l sensibil în fața marilor proble-me ale vieții, contribuind la creșterea unui suflet frumos, armonios, cu o aleasă educație pentru valorile spi rituale, cu extinderi în ținuta etică individuală, morală, civică etc. Arta îl ajută pe elev să trăiască plenar, să simtă mai puternic și mai profund viața, îi deschide noi orizonturi pentru a se cunoaște și a se cultiva prin activitatea artistică creatoare, pentru a cunoaște și a se integra în viață. Cunoscând/valorificând lumea prin potențialul artelor, elevul se cunoaște/se construiește pe sine ca ființă spirituală, ceea ce constituie nivelul suprem al oricărei educații.

Valorile educației muzicale promovate prin Curriculum reunesc:• trăirea muzicală, drept chintesență a activităților muzicale;• lecția de educație muzicală, ca formă de activitate (creație) muzical-pedagogică,

concepută în baza principiilor dramaturgiei artistice;• sistemul activităților muzical-didactice, ca produs derivat din cele 4 forme de ac-

tivitate muzicală: creație – interpretare – audiere – reflecție;• cultura muzicală, care înglobează rolul, funcțiile și finalitățile culturii în general,

în procesul căreia elevul, cunoscând/valorificând lumea, se cunoaște/se constru-iește pe sine ca ființă spirituală;

• educația muzicală propriu-zisă, ca muzicalizare a ființei umane prin cultivarea unor structuri specifice: sentiment muzical – simț deosebit al muzicii, gândire muzicală – judecată în sonorități-trăiri, conștiință muzicală – capacitate de a auzi artistic-sonor lumea, inteligență muzicală – grad superior al culturii muzicale;

• educația prin muzică care, odată cu formarea competențelor-cheie/transversale/transdisciplinare, urmărește devenirea spirituală a personalității.

9

II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEI2

Statutul disciplinei

Aria curriculară Clasa Nr. de ore pe

săptămânăNr. de ore

pe an2

Obligatorie Arte

VVIVIIVIII

1111

34343434

Repartizarea orientativă a orelor pe unități de învățareClasa Unități de învățare (module) Nr. de ore

V

1. Muzica în viața mea 52. Expresivitatea discursului muzical (limbajul muzical) 103. Organizarea ideilor muzicale într-o creație (forma muzicală) 54. Varietatea genurilor muzicale 10Ore la discreția cadrului didactic 4

VI

1. Muzica și alte arte 102. Muzica și natura 53. Muzica cu program 104. Muzica fără program 5Ore la discreția cadrului didactic 4

VII

1. Imaginea și dramaturgia creației muzicale 102. Imaginea muzicală în creații vocale 53. Imaginea muzicală în creații instrumentale 74. Dezvoltarea imaginii în muzica dramatică 8Ore la discreția cadrului didactic 4

VIII

1. Valori perene ale muzicii naționale și universale 82. Curente și stiluri muzicale 73. Muzica din zilele noastre 104. Muzica – valoare a Eului 5Ore la discreția cadrului didactic 4

III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI1. Receptarea muzicii în situații de învățare și cotidiene, exprimând atitudine pozitivă

pentru cunoașterea de sine și a lumii prin arte.2. Interpretarea expresivă a muzicii în contexte educaționale și socioculturale, demon-

strând deschidere pentru valorizarea experiențelor artistice.3. Aprecierea creațiilor muzicale în limbaj specific, dând dovadă de spirit critic și res-

pect față de valorile naționale și cele ale altor culturi.4. Explorarea relațiilor dintre muzică și Eul personal, manifestând cultură muzicală ca

parte componentă a culturii spirituale. 2 Poate varia în funcție de structura anului școlar și datele calendaristice.

10

IV. U

NIT

ĂȚI

DE

ÎNVĂ

ȚAR

E

CLAS

A a

V-a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

și p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. M

uzic

a în

via

ța m

ea1.

1. S

peci

ficar

ea e

lem

ente

lor

limba

julu

i muz

ical

, car

e da

u ex

pres

ie c

reaț

iei m

uzic

ale

audi

ate/

inte

rpre

tate

.1.

2. M

anife

star

ea e

lem

ente

lor

de c

ultu

ră v

ocal

-cor

ală

la

inte

rpre

tare

a ex

pres

ivă

a câ

ntec

elor

.1.

3. R

ecun

oașt

erea

ca

ract

eristi

cilo

r car

e de

term

ină

adec

vare

a m

uzic

ii la

o si

tuaț

ie d

ată.

• Ro

lul m

uzic

ii în

via

ța o

mul

ui

• În

sușir

ile su

netu

lui m

uzic

al.

Even

imen

tul s

onor

în c

reaț

ia

muz

ical

ă•

Activ

itățil

e m

uzic

ale

în v

iața

om

ului

. Tria

da c

reaț

ie –

in

terp

reta

re –

aud

iție.

Co

mun

icar

e și

expr

imar

e pr

in

muz

ică

Stud

iu e

uristi

c/st

udiu

de

caz:

-

cola

bora

rea

elem

ente

lor d

e lim

baj m

uzic

al în

edi

ficar

ea

even

imen

tulu

i son

or.

Exer

ciții

: -

încă

lzire

a vo

cii;

- m

odel

area

exp

resiv

ității

inte

rpre

tării

cân

tecu

lui c

u aj

utor

ul

elem

ente

lor d

e lim

baj m

uzic

al.

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:

- in

terp

reta

rea

artis

tică

a câ

ntec

elor

cu

și fă

ră a

com

pani

amen

t; -

audi

ția p

iese

lor m

uzic

ale

cu re

spec

tare

a re

gulil

or;

- dr

amati

zare

a un

or e

veni

men

te so

nor-a

rtisti

ce.

Prod

use

eval

uabi

le:

- ca

ract

eriza

rea

muz

icii;

- cu

ltura

cân

tulu

i.2.

Exp

resi

vita

tea

disc

ursu

lui m

uzic

al2.

1. C

arac

teriz

area

exp

resiv

ității

cr

eație

i muz

ical

e cu

aju

toru

l el

emen

telo

r de

limba

j.2.

2. E

xprim

area

prin

cân

t a

conț

inut

ului

afe

ctiv

și id

eatic

al

cre

ațiil

or m

uzic

ale.

2.3.

Util

izare

a te

rmin

olog

iei

muz

ical

e în

car

acte

rizar

ea

mes

ajul

ui c

reaț

iei m

uzic

ale.

• Ri

tmul

în v

iață

și în

muz

ică

(d

e la

rapo

rtul

de

dura

te a

su

nete

lor –

la d

esen

ul ri

tmic

di

n m

uzic

ă). R

itmur

ile m

uzic

ii

de d

ans ș

i mar

ș•

Grad

ațiil

e de

tem

po în

muz

ică

• Ti

mbr

urile

voc

ale,

inst

rum

enta

le

și or

ches

tral

e. In

stru

men

tele

m

uzic

ale

popu

lare

și c

lasic

e

Disc

uție

: -

edifi

care

a ex

pres

ivită

ții m

elod

iei c

u aj

utor

ul e

lem

ente

lor d

e lim

baj:

ritm

, tem

po, n

uanț

e di

nam

ice

și tim

bru.

Exer

ciții

:-

into

nare

a su

nete

lor s

căriț

ei D

o cu

exp

resiv

itate

a tip

urilo

r de

muz

ică:

cân

tec,

dan

s și m

arș;

-

fred

onar

ea m

elod

iei d

in p

iesa

muz

ical

ă au

diat

ă;-

ritm

ico-

timbr

ale

la m

ăsur

ă bi

nară

și te

rnar

ă.

11

2.4.

Rec

unoa

șter

ea d

upă

auz a

mel

odiil

or c

eleb

re

din

muz

ica

națio

nală

și

univ

ersa

lă a

udia

tă.

• In

tens

itate

a m

uzic

ii.

Expr

esiv

itate

a nu

anțe

lor d

inam

ice

• M

elod

ia –

prin

cipa

l mijl

oc d

e ex

pres

ie m

uzic

ală.

Mel

odii

cele

bre

din

muz

ica

națio

nală

și

univ

ersa

lă

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:

- m

odel

izare

a pl

anul

ui d

e in

terp

reta

re m

uzic

ală

a câ

ntec

ului

;-

cânt

voc

al-c

oral

;-

fred

onat

ul m

elod

iilor

din

cân

tece

și p

iese

cel

ebre

stud

iate

;-

dram

atiza

rea

cânt

ecel

or în

văța

te;

- im

prov

izații

muz

ical

e: m

elod

ice,

ritm

ice,

ritm

ico-

timbr

ale;

-

audi

ții m

uzic

ale

com

enta

te/c

u no

tițe

para

lele

;-

elab

orar

ea c

ontu

rulu

i mel

odic

din

pie

sele

aud

iate

; -

elab

orar

ea p

oste

rulu

i „El

emen

tele

lim

baju

lui m

uzic

al”.

Proi

ect S

TEAM

: -

„Ritm

ul în

via

ță și

în a

rte”

/ „L

imba

jul î

n co

mun

icar

e și

expr

imar

e”.

Prod

use

eval

uabi

le:

- fr

edon

atul

mel

odie

i;-

cultu

ra a

udiți

ei.

3. O

rgan

izare

a id

eilo

r muz

ical

e în

tr-o

cre

ație

(for

ma

muz

ical

ă)3.

1. Id

entifi

care

a m

odal

itățil

or d

e or

gani

zare

a id

eilo

r muz

ical

e în

form

ele

muz

ical

e sim

ple/

com

puse

.3.

2. D

emon

stra

rea

elem

ente

lor

de c

ultu

ră a

uditi

vă în

ac

tivită

țile

muz

ical

e.3.

3. In

terp

reta

rea

voca

l-cor

ală

după

ges

tul d

irijo

ral

(ate

nție

, ins

pira

ție, e

mite

rea

sune

tulu

i).3.

4. R

epre

zent

area

stru

ctur

ii fo

rmel

or m

uzic

ale

prin

lim

baju

l alto

r art

e.

• Fo

rme

muz

ical

e sim

ple:

m

onop

artit

ă, b

ipar

tită,

trip

artit

ă•

Form

e m

uzic

ale

com

puse

: ron

do,

tem

a cu

var

iațiu

ni

Activ

ități

com

unic

ative

:-

rela

tare

a in

form

ațiil

or d

espr

e fo

rmel

e m

uzic

ale

com

puse

, util

izând

te

rmen

i spe

cific

i;-

prez

enta

rea

proc

edee

lor d

e de

zvol

tare

a id

eilo

r muz

ical

e pr

in

repe

tare

, con

tras

t, va

riațiu

ni.

Exer

ciții

:-

recu

noaș

tere

a au

ditiv

ă a

repe

tăril

or/e

lem

ente

lor n

oi d

in m

elod

ie;

- ob

serv

area

uno

r mod

alită

ți de

dez

volta

re a

disc

ursu

lui m

uzic

al;

- re

prez

enta

rea

grafi

că și

spaț

ială

a fo

rmei

muz

ical

e.Ac

tivită

ți m

uzic

al-d

idac

tice:

-

audi

ții m

uzic

ale

com

enta

te;

- an

aliza

form

ei c

reaț

iilor

muz

ical

e du

pă u

n pl

an;

- im

prov

izare

a ac

ompa

niam

entu

lui r

itmic

la c

ânte

cele

din

re

pert

oriu

l stu

diat

.Pr

oiec

t STE

AM:

- „M

iraco

lul f

orm

elor

” / „

Mag

ia fo

rmei

în e

xprim

area

idei

lor”

.Pr

odus

e ev

alua

bile

:-

plan

ul d

e in

terp

reta

re a

cân

tecu

lui;

- pa

rtitu

ra a

scul

tăto

rulu

i.

12

4. V

arie

tate

a ge

nuril

or m

uzic

ale

4.1.

Disti

nger

ea so

norit

ății

genu

rilor

prim

are

în

crea

țiile

muz

ical

e au

diat

e/in

terp

reta

te.

4.2.

Com

enta

rea

expr

esiv

ității

și

a de

scrip

tivită

ții m

uzic

ii în

gen

urile

voc

ale

și in

stru

men

tale

. 4.

3. F

redo

nare

a ex

pres

ivă

a m

elod

iilor

din

cre

ațiil

e m

uzic

ale

audi

ate.

4.4.

Com

unic

area

repr

ezen

tăril

or

asoc

iativ

e ap

ărut

e în

cad

rul

expe

rienț

elor

arti

stice

pe

rson

ale.

• Ge

nuril

e m

uzic

ale

prim

are

în

viaț

a oa

men

ilor:

cânt

ecul

, dan

sul,

mar

șul

• Câ

ntul

voc

al și

cor

al în

gen

urile

ca

ntat

ă, o

rato

riu•

Expr

esiv

itate

a și

desc

riptiv

itate

a m

uzic

ii în

gen

urile

sona

tă și

co

ncer

t •

Muz

ica

dram

atică

în g

enul

de

oper

ă și

bale

t

Activ

ități

com

unic

ative

:-

form

e di

n vi

ață

și di

n na

tură

exp

rimat

e în

muz

ică.

Ex

erci

ții:

- de

inte

rpre

tare

voc

ală

în c

anon

;-

de re

cuno

aște

re a

uditi

vă a

trăs

ătur

ilor e

xpre

sive,

spec

ifice

ge

nuril

or m

uzic

ale

prim

are.

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:

- dr

amati

zare

a e

veni

men

telo

r son

ore

în d

iferit

e fo

rme

muz

ical

e;

- jo

c „D

ialo

guri

muz

ical

e” p

e m

elod

ii im

prov

izate

, str

uctu

rate

în

form

ă de

rond

o, te

mă

cu v

aria

țiuni

.Pr

oiec

te in

divi

dual

e și

de g

rup:

-

„Cre

area

form

ei d

e ro

ndo

din

repe

rtor

iul d

e câ

ntec

e în

sușit

e”;

- „S

fatu

ri uti

le p

entr

u vi

zitar

ea să

lilor

de

conc

ert”

.Pr

odus

e ev

alua

bile

:-

plan

ul d

e in

terp

reta

re a

muz

icii;

- pr

oiec

t ind

ivid

ual/d

e gr

up.

La sf

ârși

tul c

lase

i a V

-a, e

levu

l poa

te:

• in

terp

reta

exp

resiv

cre

ații

voca

l-cor

ale

după

ges

tul d

irijo

ral (

aten

ție, i

nspi

rație

, em

itere

a su

netu

lui);

• ca

ract

eriza

exp

resiv

itate

a cr

eații

lor m

uzic

ale

cu a

juto

rul e

lem

ente

lor d

e lim

baj ș

i al t

erm

inol

ogie

i spe

cific

e;•

deos

ebi g

enur

i și f

orm

e m

uzic

ale

după

alg

oritm

ul so

nor;

• re

cuno

aște

dup

ă au

z mel

odiil

e ce

lebr

e di

n m

uzic

a na

ționa

lă și

uni

vers

ală

audi

ată,

m

anife

stân

d ca

val

ori ș

i atit

udin

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• ati

tudi

ne p

oziti

vă p

entr

u cu

noaș

tere

a de

sine

și a

lum

ii pr

in a

rte;

• de

schi

dere

pen

tru

valo

rizar

ea e

xper

ienț

elor

arti

stice

;•

spiri

t criti

c și

resp

ect f

ață

de v

alor

ile n

ațio

nale

și c

ele

ale

alto

r cul

turi;

• cu

ltură

muz

ical

ă ca

par

te a

cul

turii

spiri

tual

e.

13

Repe

rtor

iul m

uzic

al p

entr

u au

diții

muz

ical

eRe

pert

oriu

l muz

ical

pen

tru

inte

rpre

tare

voc

al-c

oral

ăM

ODU

LUL

1: Im

nul d

e St

at a

l Rep

ublic

ii M

oldo

va, m

uz. A

l. Cr

istea

, ver

s.

A. M

atee

vici

; E. D

oga,

pie

sa „

Eter

na”;

Can

onul

„Do

na N

obis

Pace

m”,

auto

r ne

cuno

scut

; S. R

ahm

anin

ov, V

ocal

iză, O

p. 3

4, n

r. 14

; Gh.

Cuc

u, p

iesa

cor

ală

„Fru

mos

ul v

ine

pe a

pă”.

MO

DULU

L 2:

C. D

imitr

escu

, „Da

ns ță

răne

sc”;

E. G

rieg,

„M

arșu

l tro

lilor

” di

n al

bum

ul „

Pies

e lir

ice”

; F. S

chub

ert,

Trio

op.

100

– A

ndan

te c

on m

oto;

J.

Mas

sene

t, pi

esă

pent

ru v

ioar

ă și

pian

„M

edita

ție”;

E. D

oga,

„Ba

lada

ro

man

tică”

muz

ică

pent

ru sp

ecta

colu

l „Pă

săril

e tin

ereț

ii no

astr

e” d

upă

I.

Druț

ă; E

. Elg

ar, p

iesa

„La

cap

ricie

use”

, Opu

s 17;

Gh.

Mus

tea,

„Val

s”;

J. O

ffenb

ach,

„Ba

rcar

ola”

din

„Po

vesti

rile

lui H

offm

ann”

.M

ODU

LUL

3: F.

Cho

pin,

Pre

ludi

ul n

r. 7,

a-m

oll;

P. C

eaik

ovsk

i, pi

esel

e „C

ânte

c ve

chi f

ranc

ez”,

„Cân

tec

germ

an”

din

Albu

mul

pen

tru

copi

i; L.

van

Bee

thov

en,

„Bag

atel

ă”, a

-mol

l; L.

van

Bee

thov

en, R

ondo

(mișc

area

a II

I-a) d

in S

onat

a „P

ateti

ca”

pent

ru p

ian,

nr.

8, c

-mol

l; Jo

seph

J.-B

. Arb

an, V

aria

țiuni

la te

ma

„Car

nava

lul d

in V

eneț

ia”;

W. A

. Moz

art,

Varia

țiuni

pen

tru

pian

la te

ma

„Ah,

vo

us d

irais-

je, M

aman

” KV

265.

MO

DULU

L 4:

A. V

ival

di, n

umer

e di

n ca

ntat

a „G

loria

”; G

. F. H

ande

l, co

rul

„Ale

luia

” di

n O

rato

riul „

Mes

siah”

; W. A

. Moz

art,

Sona

ta p

entr

u pi

an n

r. 16

, C-

dur;

secv

ențe

din

ope

ra „

Flau

tul f

erm

ecat

” de

W. A

. Moz

art;

secv

ențe

di

n op

era

„Aur

ul R

inul

ui”

de R

. Wag

ner;

secv

ențe

din

bal

etul

„Lu

ceaf

ărul

” de

E. D

oga,

secv

ențe

din

bal

etul

„Fr

umoa

sa d

in p

ădur

ea a

dorm

ită”

de P.

Ce

aiko

vski

.

MO

DULU

L 1:

Imnu

l de

Stat

al R

epub

licii

Mol

dova

, muz

. Al

. Cris

tea,

ver

s. A

. Mat

eevi

ci; C

anon

ul „

Dona

Nob

is Pa

cem

”, au

tor n

ecun

oscu

t; Câ

ntec

ul „C

opilă

ria”,

muz

. D. R

adu,

ver

s.

C. D

rago

mir.

MO

DULU

L 2:

Cân

tecu

l „Ța

ra m

ea”,

muz

. E. D

oga,

ver

s.

V. C

oval

schi

; Cân

tecu

l „Câ

t tră

im p

e-ac

est p

ămân

t”, m

uz.

T. C

hiria

c, v

ers.

N. D

abija

; col

inde

. M

ODU

LUL

3: C

ânte

cul „

Moa

ra”,

muz

. G. K

iriac

, ver

s. V

. Co

smov

ici;

cânt

ecul

„Em

ines

cu”,

muz

. I. A

ldea

-Teo

doro

vici

, ve

rs. G

r. Vi

eru;

cân

tecu

l „Ba

rdul

din

Mirc

ești”

, muz

. P. M

ezze

tti,

vers

. C. S

crob

; cân

tecu

l „Li

tere

latin

e, p

ăsăr

i vră

jitoa

re”,

muz

. D.

Chițe

nco,

ver

s. V

. Rom

anci

uc.

MO

DULU

L 4:

L. v

an B

eeth

oven

, can

onul

„Ar

s lon

ga, v

ita b

revi

s”;

cânt

ecul

„Fa

ta d

e pă

stor

”, m

uz. T

. Teo

dore

scu,

ver

suri

popu

lare

; câ

ntec

ul „Ț

ară

de so

are”

, ver

s. G

r. Vi

eru,

mel

odie

pop

ular

ă;

cânt

ecul

„Cop

ilărie

”, m

uz. I

. Rot

ari,

text

I. G

orpi

n.

14

CLAS

A a

VI-a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

și p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te1.

Muz

ica

și a

lte a

rte

1.1.

Ana

liza

spec

ificu

lui g

enur

ilor

muz

ical

e ac

adem

ice

gene

rate

de

simbi

oza

muz

icii

cu a

lte a

rte.

1.2.

Com

para

rea

posib

ilită

ților

ex

pres

ive

și de

scrip

tive

ale

limba

julu

i muz

ical

și a

le

limba

julu

i alto

r art

e.1.

3. In

terp

reta

rea

expr

esiv

ă a

repe

rtor

iulu

i de

cânt

ece

în

func

ție d

e ca

ract

eristi

cile

po

etice

și m

uzic

ale.

1.4.

Tran

spun

erea

impr

esiil

or

trăi

te p

rin m

uzic

ă în

lim

baju

l al

tor a

rte

(lite

ratu

ră, a

rte

plas

tice,

cor

egra

fie, t

eatr

u).

• Ar

ta m

uzic

ii și

arta

cuv

ântu

lui:

cara

cter

istici

spec

ifice

și c

omun

e.

Conv

ențio

nalit

atea

lim

baju

lui a

rtisti

c•

Rela

ția m

uzic

ă –

dans

în c

reaț

iile

muz

ical

e po

pula

re și

aca

dem

ice

• M

uzic

a și

arte

le p

lasti

ce: m

ijloa

ce

spec

ifice

de

reda

re/e

xprim

are

a re

alită

ții•

Muz

ica

și te

atru

l. Si

ncre

tism

ul a

rtel

or

în g

enur

ile m

uzic

ii dr

amati

ce

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: sin

creti

smul

art

elor

, sim

bioz

a m

uzic

ii cu

alte

art

e, c

arac

teris

ticile

m

uzic

ale

și po

etice

în c

ânte

c, g

enur

ile

muz

icii

dram

atice

.

Stud

iu d

e ca

z:

- as

ocia

ții li

bere

din

tre

elem

ente

le d

e lim

baj m

uzic

al și

lim

baju

l al

tor a

rte:

lite

ratu

ră, a

rte

plas

tice,

cor

egra

fie.

Exer

ciții

: -

asoc

iere

a ve

rsur

ilor c

u m

uzic

a au

diat

ă și

inve

rs;

- fr

edon

atul

tem

elor

acc

esib

ile d

in c

reaț

ii m

uzic

ale;

- ac

ompa

niam

entu

l ritm

ico-

timbr

al.

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:

- au

diții

com

enta

te;

- an

aliza

-car

acte

rizar

e a

imag

inii

artis

tice

cu a

cela

și su

biec

t în

crea

ții m

uzic

ale,

cre

ații

liter

are,

pla

stice

și c

oreg

rafic

e;

- in

terp

reta

rea

expr

esiv

ă a

crea

țiilo

r voc

al-c

oral

e cu

și fă

ră

acom

pani

amen

t; -

impr

oviza

ții m

uzic

ale.

Proi

ect d

e gr

up:

- „S

incr

etism

ul a

rtel

or în

teat

rul m

uzic

al”

/ „Vi

ața

și re

alita

tea

expr

imat

e în

muz

ică

și în

alte

art

e”.

Eseu

: -

„Muz

ica

în fa

mili

a ar

telo

r” /

„Art

a m

uzic

ii și

arta

cor

egra

fică”

.Pr

oiec

t STE

AM:

- „I

mag

ini r

edat

e și

expr

imat

e în

art

e și

în ști

ințe

”.Pr

odus

e ev

alua

bile

:-

afișu

l și i

nvita

ția la

un

prog

ram

cul

tura

l-arti

stic

pent

ru șc

oală

, co

mun

itate

;-

eseu

;-

fred

onat

ul te

mel

or m

uzic

ale

din

crea

ții c

eleb

re.

15

2. M

uzic

a și

nat

ura

2.1.

Exp

rimar

ea a

rtisti

că a

stăr

ilor

sufle

tești

, a st

ărilo

r de

spiri

t de

clan

șate

de

natu

ră în

cr

eații

le m

uzic

ale

audi

ate

și in

terp

reta

te.

2.2.

Util

izare

a ad

ecva

tă a

te

rmin

olog

iei m

uzic

ale

în

cara

cter

izare

a pr

oced

eelo

r de

reda

re a

imag

inii

natu

rii în

cre

ațiil

e au

diat

e/in

terp

reta

te.

2.3.

Impr

oviza

rea

even

imen

telo

r so

nore

aso

ciat

e fe

nom

enel

or

și an

otim

puril

or n

atur

ii.2.

4. In

terp

reta

rea

expr

esiv

ă a

pies

elor

voc

al-c

oral

e de

spre

na

tură

, sin

cron

izat,

cu și

fără

ac

ompa

niam

ent.

• Im

agin

ea n

atur

ii în

cre

ații

de

muz

ică

popu

lară

(cre

ații

folc

loric

e in

stru

men

tale

)•

Tem

a na

turii

în c

reaț

ia c

ompo

zitor

ilor

auto

hton

i. M

ijloa

ce și

pro

cede

e de

re

dare

a n

atur

ii în

muz

ică

(imita

ții

dire

cte

și in

dire

cte,

repr

oduc

eri ș

i de

scrie

ri m

uzic

ale,

suge

stii m

uzic

ale

spaț

iale

etc

.)•

Crea

ții c

eleb

re d

in te

zaur

ul m

uzic

ii un

iver

sale

, ded

icat

e na

turii

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: cre

ații

folc

loric

e in

stru

men

tale

, pro

cede

e de

exp

resie

m

uzic

ală,

inte

racț

iune

a el

emen

telo

r de

limba

j muz

ical

, com

pozit

ori a

utoh

toni

, te

zaur

ul m

uzic

ii un

iver

sale

.

Stud

ii de

caz

pe

exem

ple

de m

ater

ial a

udio

și v

ideo

: -

form

e și

feno

men

e di

n na

tură

exp

rimat

e în

muz

ică;

- pr

oced

ee d

e re

dare

a n

atur

ii în

cre

ații

muz

ical

e.Ex

erci

ții:

- re

cuno

aște

rea

audi

tivă

a in

tera

cțiu

nii e

lem

ente

lor l

imba

julu

i m

uzic

al în

reda

rea

natu

rii;

- fr

edon

atul

tem

elor

muz

ical

e ac

cesib

ile.

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:

- au

diții

muz

ical

e co

men

tate

/cu

notiț

e pa

rale

le;

- in

terp

reta

rea

sincr

oniza

tă a

cre

ațiil

or v

ocal

-cor

ale

cu și

fără

ac

ompa

niam

ent;

- an

aliza

-car

acte

rizar

e a

crea

țiilo

r aud

iate

;-

com

enta

riul m

uzic

al.

Eseu

: -

„Nat

ura

– su

rsă

de in

spira

ție p

entr

u m

uzic

a po

pula

ră și

muz

ica

prof

esio

nist

ă”.

Proi

ect i

ndiv

idua

l/de

grup

: -

„Fen

omen

ele

natu

rii d

escr

ise în

muz

ica

popu

lară

și a

cade

mic

ă”.

Proi

ect S

TEAM

: -

„În

mijl

ocul

nat

urii”

/ „P

rivin

d pe

gea

m”.

Prod

use

eval

uabi

le:

- re

pert

oriu

de

cânt

ece

desp

re n

atur

ă;-

proi

ect i

ndiv

idua

l;-

eseu

.3.

Muz

ica

cu p

rogr

am3.

1. C

erce

tare

a ev

oluț

iei

disc

ursu

lui m

uzic

al în

cr

eații

le d

e m

uzic

ă cu

pr

ogra

m.

• Cl

asifi

care

a ge

nuril

or d

e m

uzic

ă in

stru

men

tală

. Pro

gram

– ta

blou

în

genu

rile

muz

ical

e

Expu

nere

cu

opon

ent:

„Tip

urile

de

prog

ram

atr

ibui

t muz

icii”

. Co

nver

sație

eur

istică

: „Tr

ăsăt

uri s

peci

fice

muz

icii

cu p

rogr

am –

ta

blou

și p

rogr

am –

subi

ect”

.

16

3.2.

Dife

renț

iere

a po

sibili

tățil

or

de e

xpre

sie a

con

ținut

ului

de

imag

ini î

n cr

eații

le m

uzic

ale

cu

div

erse

tipu

ri de

pro

gram

: pr

ogra

m –

tabl

ou, p

rogr

am –

su

biec

t.3.

3. C

arac

teriz

area

pos

ibili

tățil

or

de re

dare

a re

alită

ții is

toric

e și

a lu

mii

inte

rioar

e a

omul

ui

în m

uzic

a cu

pro

gram

. 3.

4. In

terp

reta

rea/

fred

onar

ea

expr

esiv

ă a

unui

repe

rtor

iu

de c

ânte

ce și

a te

mel

or

muz

ical

e di

n cr

eații

le

muz

ical

e au

diat

e.

• Ist

oria

– su

rsă

de in

spira

ție p

entr

u m

uzic

a cu

pro

gram

. Pro

gram

–

subi

ect

în g

enur

ile m

uzic

ale

• Lu

mea

inte

rioar

ă a

omul

ui în

cre

ațiil

e m

uzic

ii cu

pro

gram

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: disc

urs m

uzic

al, l

aitm

otiv,

muz

ica

cu p

rogr

am, ti

puri

de p

rogr

am

muz

ical

, pro

gram

– ta

blou

, pro

gram

–

subi

ect.

Exer

ciții

: -

recu

noaș

tere

a au

ditiv

ă a

tem

elor

/a la

itmoti

velo

r din

cre

ațiil

e st

udia

te;

- fr

edon

atul

tem

elor

muz

ical

e di

n cr

eații

cu

prog

ram

;-

iden

tifica

rea

sem

nific

ație

i ele

men

telo

r de

limba

j muz

ical

;-

învi

orar

ea v

ocii,

de

lărg

ire a

dia

pazo

nulu

i, de

per

fecț

iona

re a

in

tona

ției e

tc.

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:

- au

diții

com

enta

te;

- le

ctur

a cr

eații

lor l

itera

re, c

are

stau

la b

aza

subi

ectu

lui c

reaț

iei

muz

ical

e;-

mel

oges

tica;

- in

terp

reta

rea

voca

l-cor

ală

cu e

lem

ente

de

dram

atiza

re;

- co

men

tariu

l muz

ical

în b

aza

unui

pla

n;-

impr

oviza

rea

mel

odiil

or p

e ve

rsur

i pro

puse

.Pr

oiec

t STE

AM:

- „C

reăm

met

amor

foze

”/ „C

um se

schi

mbă

lum

ea?!

” .

Prod

use

eval

uabi

le:

- es

eu: „

Lum

ea in

terio

ară

a om

ului

în li

mba

jul a

rtel

or”.

- po

rtof

oliu

: „Pe

rson

alită

ți și

even

imen

te is

toric

e re

prez

enta

te în

m

uzic

a cu

pro

gram

”.-

repe

rtor

iu d

e cr

eații

muz

ical

e cu

pro

gram

cel

ebre

.4.

Muz

ica

fără

pro

gram

4.1.

Rec

unoa

șter

ea d

ifere

nțel

or

dint

re im

agin

ile m

uzic

ale

ale

celo

r dou

ă tip

uri d

e m

uzic

ă:

cu și

fără

pro

gram

.4.

2. M

anife

star

ea sp

iritu

lui

crea

tiv în

acti

vita

tea

de

inte

rpre

tare

muz

ical

ă a

repe

rtor

iulu

i de

pies

e

voca

l-cor

ale.

• Ca

ract

erul

pur

al m

uzic

ii fă

ră

prog

ram

: de

la m

inia

tură

pân

ă la

cr

eații

muz

ical

e de

pro

porț

ii•

Expr

esiv

itate

a lim

baju

lui ș

i a fo

rmei

în

muz

ica

fără

pro

gram

• Se

nsur

ile so

norit

ățilo

r și

repr

ezen

tăril

e as

ocia

tive

în c

reaț

iile

de m

uzic

ă fă

ră p

rogr

am

Stud

iu d

e ca

z pe

exem

ple

de m

ater

ial a

udio

și v

ideo

:-

afișu

l unu

i con

cert

de

muz

ică

inst

rum

enta

lă.

Exer

ciții

: -

disti

nger

ea a

uditi

vă a

stru

ctur

ii m

elod

iei;

- de

term

inar

ea so

norit

ățilo

r muz

ical

e și

a re

prez

entă

rilor

as

ocia

tive

în c

reaț

ii de

muz

ică

fără

pro

gram

;-

mel

oges

tica;

- fr

edon

atul

tem

elor

muz

ical

e di

n cr

eații

le a

udia

te in

depe

nden

t;-

crea

rea

imag

inilo

r aso

ciati

ve în

cad

rul p

erce

pție

i muz

icii

pure

.

17

4.3.

Inte

grar

ea v

alor

ilor m

uzic

ii cu

și fă

ră p

rogr

am în

ac

tivita

tea

cultu

rală

/arti

stică

pe

rson

ală

și a

clas

ei.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: im

agin

e m

uzic

ală,

muz

ică

pură

, rep

reze

ntăr

i aso

ciati

ve, m

uzic

ă fă

ră p

rogr

am.

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:

- au

diții

cu

o pr

oble

mati

că m

uzic

ală

(fără

cun

oașt

erea

aut

orul

ui

sau

a in

terp

retu

lui c

reaț

iei m

uzic

ale)

; -

inte

rpre

tare

a ar

tistic

ă a

crea

țiilo

r voc

al-c

oral

e cu

și fă

ră

acom

pani

amen

t;-

prez

enta

rea

„căr

ții d

e vi

zită”

a u

nei s

ăli d

e co

ncer

t, a

unui

co

mpo

zitor

, a u

nei c

reaț

ii m

uzic

ale

cele

bre;

- co

men

tariu

l muz

ical

. Pr

oiec

t de

grup

: -

„ Fo

rme

muz

ical

e în

muz

ica

fără

pro

gram

”. Pr

oiec

t STE

AM:

- „D

acă

aș c

ălăt

ori c

u m

așin

a tim

pulu

i…”

Prod

use

eval

uabi

le:

- pa

rtitu

rile

ascu

ltăto

rulu

i la

crea

ții m

uzic

ale

stud

iate

în c

lasă

și

inde

pend

ent;

- pi

ese

de id

entit

ate

ale

unui

pro

gram

arti

stic:

invi

tație

, afiș

, ap

reci

ere

valo

rică;

- re

pert

oriu

pre

fera

t de

crea

ții m

uzic

ale

fără

pro

gram

cel

ebre

.La

sfâr

șitu

l cla

sei a

VI-a

, ele

vul p

oate

:•

com

para

pos

ibili

tățil

e ex

pres

ive

și de

scrip

tive

ale

limba

julu

i muz

ical

și c

ele

ale

limba

jelo

r alto

r art

e;•

inte

rpre

ta e

xpre

siv r

eper

toriu

l de

cânt

ece

în f

uncț

ie d

e ca

ract

eristi

cile

poe

tice

și m

uzic

ale,

cu

și fă

ră a

com

pani

amen

t, cu

ele

men

te d

e dr

amati

zare

;•

cara

cter

iza p

osib

ilită

țile

de re

dare

a re

alită

ții is

toric

e și

a lu

mii

inte

rioar

e a

omul

ui în

muz

ica

cu p

rogr

am;

• tr

ansp

une

impr

esiil

e tr

ăite

prin

muz

ică

în li

mba

jul a

ltor a

rte

(lite

ratu

ră, a

rte

plas

tice,

cor

egra

fie, t

eatr

u);

• in

tegr

a va

loril

e m

uzic

ii cu

și fă

ră p

rogr

am în

acti

vita

tea

cultu

rală

per

sona

lă,

man

ifest

ând

ca v

alor

i și a

titud

ini s

peci

fice

pred

omin

ante

:•

atitu

dine

poz

itivă

pen

tru

cuno

aște

rea

de si

ne și

a lu

mii

prin

art

e;•

desc

hide

re p

entr

u va

loriz

area

exp

erie

nțel

or a

rtisti

ce;

• sp

irit c

ritic

și re

spec

t faț

ă de

val

orile

naț

iona

le și

cel

e al

e al

tor c

ultu

ri;•

cultu

ră m

uzic

ală

ca p

arte

a c

ultu

rii sp

iritu

ale.

18

Repe

rtor

iul m

uzic

al p

entr

u au

diții

muz

ical

eRe

pert

oriu

l muz

ical

pen

tru

inte

rpre

tare

voc

al-c

oral

ăM

ODU

LUL

1: „C

ânte

c de

leag

ăn”

din

repe

rtor

iul M

. Tăn

ase;

C. P

orum

besc

u, „T

atăl

no

stru

”; „C

ăluș

arii”

, dan

s pop

ular

din

repe

rtor

iul A

nsam

blul

ui N

ațio

nal A

cade

mic

de

dans

uri P

opul

are

„Joc

”; J.

Str

auss

, Sui

ta d

e va

lsuri

„Pov

estir

i din

păd

urea

vie

neză

”;

N. R

imsk

i-Kor

sako

v, Su

ita si

mfo

nică

„Şe

hera

zada

”; I.

Mur

eșea

nu, U

vert

ura

„Şte

fan

cel M

are”

; M. M

usor

gski

, pie

sa „

Bale

tul p

uișo

rilor

ieșiț

i din

găo

ace”

din

suita

pen

tru

pian

„Tab

lour

i din

tr-o

exp

oziți

e”; G

. Ene

scu,

Rap

sodi

a ro

mân

ă nr

. 2; M

. K. C

iurli

onis,

po

emul

sim

foni

c „M

area

”; C

. Por

umbe

scu,

frag

men

te d

in o

pere

ta „C

rai n

ou”;

W

. A. M

ozar

t, fra

gmen

te d

in o

pera

„Ba

stien

și B

astie

nne”

; P. C

eaik

ovsk

i, se

cven

țe

din

bale

tele

„Sp

ărgă

toru

l de

nuci

”, „L

acul

lebe

delo

r”; W

. A. M

ozar

t, fra

gmen

te d

in

bale

tul „

Les P

etits

Rie

ns”

(Mic

ile n

imic

uri);

C. P

orum

besc

u, se

cven

țe d

in o

pere

ta

„Cra

i nou

”.M

ODU

LUL

2: T

ablo

ul m

uzic

al „C

iocâ

rlia”

; Tab

loul

muz

ical

„Di

min

eața

în sa

t”;

G. E

nesc

u, S

uita

nr.

3 pe

ntru

orc

hest

ră „

Săte

asca

”; M

. Jo

ra, S

uita

sim

foni

că

„Priv

eliști

mol

dove

nești

”; L

. van

Bee

thov

en, S

imfo

nia

a 6-

a „P

asto

rala

”, m

ișcar

ea a

IV

-a „

Furt

una”

.M

ODU

LUL

3: J.

Hay

dn, s

cena

„Fu

rtun

a” d

in o

rato

riul „

Anoti

mpu

rile”

; E.

Grie

g,

tabl

oul „

Dim

inea

ța”

din

suita

sim

foni

că „

Peer

Gyn

t”; P

. Cea

ikov

ski,

cic

lul d

e pi

ese

pent

ru p

ian

„Ano

timpu

rile”

; G. V

erdi

, Cor

ul sc

lavi

lor e

vrei

din

ope

ra „

Nab

ucco

”;

F. Ch

opin

, St

udiu

l pen

tru

pian

, nr.

12, o

pus 1

0, c

-mol

l; D.

Şos

tako

vici

, fr

agm

ente

din

Si

mfo

nia

nr. 7

; Gr.

Dini

cu, „

Hora

măr

țișor

ului

”; L

. van

Bee

thov

en, „

Oda

buc

urie

i”

din

final

ul S

imfo

niei

nr.

9.

MO

DULU

L 4:

Gr.

Dini

cu, „

Hora

stac

cato

”; C

. Por

umbe

scu,

Bal

ada

pent

ru v

ioar

ă și

pian

; G. E

nesc

u, P

relu

diu

la u

niso

n di

n Su

ita n

r. 1

pent

ru o

rche

stră

; W. A

. Moz

art,

Sim

foni

a nr

. 40

în g

-mol

l; W

. A: M

ozar

t, m

ișcar

ea I.

Ser

enad

e. A

llegr

o di

n „M

ica

sere

nadă

noc

turn

ă”.

MO

DULU

L 1:

cân

tecu

l „Iz

voru

l veș

nici

ei”

muz

. E. D

oga,

ve

rs. G

r. Vi

eru;

cân

tecu

l „Br

âul a

mes

teca

t”, m

uz.

P. V

ăicu

lesc

u, v

ersu

ri po

pula

re; c

ânte

cul „

Valu

rile

Dună

rii”,

muz

. I. I

vano

vici

, ver

s. C

. Scr

ob; c

ânte

cul

„Moa

ra”,

muz

. D. G

eorg

escu

-Kiri

ac, v

ers.

V. C

osm

ovic

i; câ

ntec

ul p

opul

ar su

edez

„Tre

i băi

eți”

; cân

tecu

l „N

oi

lum

ea o

vom

col

ora”

; „Câ

ntec

ul g

amei

” di

n m

usic

alul

„S

unet

ele

muz

icii”

, muz

. R. R

odge

rs, v

ers.

O

. Ham

mer

ștei

n.

MO

DULU

L 2:

cân

tecu

l „Ța

ra m

ea”

muz

. V. D

oni,

vers

. Gr

. Vie

ru; C

ânte

cul p

opul

ar „

Lunc

ile s-

au d

ește

ptat

”, di

n co

lecț

ia lu

i T. P

opov

ici;

cânt

ecul

„Fa

ta d

e pă

stor

” m

uz.

T. Te

odor

escu

, ver

suri

popu

lare

; cân

tecu

l „Re

vede

re”,

muz

. D. G

eorg

escu

-Kiri

ac, v

ers.

M. E

min

escu

; Cân

tecu

l „C

odrii

mei

frum

oși”,

muz

. E. D

oga,

ver

s. P.

Cru

ceni

uc;

MO

DULU

L 3:

cân

tecu

l „Pr

imăv

ara”

muz

. P. C

eaik

ovsk

i, ve

rs. G

r. Vi

eru;

cân

tecu

l „Cu

cul”

muz

. E. D

oga,

ver

s.

Gr. V

ieru

; cân

tecu

l „Ba

rdul

din

Mirc

ești”

muz

. P.

Mez

zetti

, ver

s. C

. Scr

ob; „

Hrist

os a

învi

at”,

muz

. dup

ă G.

Mus

ices

cu; L

. van

Bee

thov

en, „

Oda

buc

urie

i” d

in

Sim

foni

a a

9-a,

ver

s. F.

Sch

iller

.M

ODU

LUL

4: C

ânte

cul „

La m

ijloc

de

codr

u de

s” m

uz.

I. M

ureș

eanu

, ver

s. M

. Em

ines

cu; C

ânte

cul p

opul

ar „

Să

porn

im h

ora

inel

”; „

La M

oldo

va”

muz

. T. Z

gure

anu,

ver

s.

A. R

oșca

.

19

CLAS

A a

VII-a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

și p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. Im

agin

ea și

dra

mat

urgi

a cr

eație

i muz

ical

e1.

1. D

eose

bire

a du

pă a

uz a

co

nstit

uenț

ilor p

rinci

pali

ai im

agin

ii m

uzic

ale

din

crea

țiile

aud

iate

. 1.

2. E

xplic

area

rolu

lui

inte

racț

iuni

i ele

men

telo

r de

lim

baj m

uzic

al (n

ucle

ul

sem

antic

) în

edifi

care

a im

agin

ii în

tr-o

cre

ație

. 1.

3. A

plic

area

cre

ativă

a

depr

inde

rilor

de

inte

rpre

tare

vo

cal-c

oral

ă a

pies

elor

în

varia

te a

ranj

amen

te la

un

ison,

solis

t – g

rup,

pe

grup

e, a

ltern

ativ,

cu și

fără

ac

ompa

niam

ent.

1.4.

Tra

nspu

nere

a pe

rcep

ției

pers

onal

e a

imag

inii

muz

ical

e în

var

iate

repr

ezen

tări

și lim

baju

l alto

r art

e.

• N

oțiu

nea

de im

agin

e m

uzic

ală.

Ca

ract

eristi

ci a

le im

agin

ii m

uzic

ale

• Et

apel

e de

con

stitu

ire a

imag

inii

muz

ical

e în

tr-o

cre

ație

: înc

eput

, în

aint

are

– co

ntinu

are,

cul

min

ație

, sf

ârșit

• Ro

lul l

imba

julu

i muz

ical

în e

dific

area

/ ex

pres

ivita

tea

imag

inii

într

-o c

reaț

ie

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: im

agin

ea m

uzic

ală,

ex

pres

ivita

tea

imag

inii,

dra

mat

urgi

e m

uzic

ală,

nuc

leu

sem

antic

, eta

pe d

e co

nstit

uire

a u

nei i

mag

ini m

uzic

ale.

Stud

iu d

e ca

z:

- in

terd

epen

denț

a di

ntre

imag

ine

și dr

amat

urgi

e în

tr-o

pie

să

muz

ical

ă (p

e ex

empl

ul fo

rmel

or m

uzic

ale

simpl

e).

Exer

ciții

:-

încă

lzire

a vo

cii p

entr

u in

terp

reta

re în

ans

ambl

u;

- re

cuno

aște

rea

audi

tivă

a m

ijloa

celo

r de

expr

esiv

itate

, car

e ed

ifică

imag

inea

muz

ical

ă în

tr-o

pie

să;

- id

entifi

care

a du

pă a

uz a

nuc

leul

ui se

man

tic d

in p

iese

le a

udia

te;

- el

abor

area

par

titur

ii pe

rson

ale

la p

iese

le a

udia

te.

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:

- in

terp

reta

rea

pies

elor

cor

ale

cu a

com

pani

amen

t im

prov

izat;

- in

terp

reta

rea

pies

elor

cor

ale

în v

aria

te a

ranj

amen

te la

uni

son,

so

list –

gru

p, p

e gr

upe,

alte

rnati

v;-

audi

ții p

robl

emati

zate

;-

fred

onat

ul m

elod

iei p

iese

lor m

uzic

ale

audi

ate

în fo

rmă

de

dial

og, „

lănț

ișor s

onor

”;

- m

elog

estic

a;-

impr

oviza

ții ri

tmic

o-tim

bral

e în

var

iate

ara

njam

ente

;-

mod

eliza

rea

imag

inii

și a

dram

atur

giei

pen

tru

inte

rpre

tare

a pi

esel

or v

ocal

-cor

ale;

-

cara

cter

istica

imag

inii

în ra

port

cu

dram

atur

gia

în c

reaț

iile

muz

ical

e au

diat

e;-

repr

ezen

tare

a gr

afică

a e

tape

lor d

e ed

ifica

re a

imag

inii

și a

dram

atur

giei

într

-o p

iesă

muz

ical

ă (fo

rme

simpl

e).

Proi

ect S

TEAM

: -

„Im

agin

ea lu

mii/

a vi

eții

în a

rte

și în

știin

țe”.

Prod

use

eval

uabi

le:

- pl

anul

de

inte

rpre

tare

a im

agin

ii m

uzic

ale

din

pies

e vo

cale

;-

com

enta

riul m

uzic

al.

20

2. Im

agin

ea c

reaț

iilor

muz

ical

e vo

cale

2.1.

Cer

ceta

rea

audi

tivă

a de

zvol

tării

imag

inii

crea

țiilo

r vo

cale

laic

e și

relig

ioas

e pr

in a

udiți

i și i

nter

pret

are

artis

tică.

2.

2. E

labo

rare

a pl

anul

ui d

e in

terp

reta

re a

imag

inii

muz

ical

e la

cân

tece

în

proc

esul

de

învă

țare

co

lecti

vă.

2.3.

Des

crie

rea

argu

men

tată

a

impr

esiil

or m

uzic

ale

prop

rii,

star

ea in

terio

ară

pers

onal

ă în

ur

ma

cont

actu

lui c

u m

uzic

a de

dife

rite

genu

ri vo

cale

.

• Cl

asifi

care

a ge

nuril

or d

e m

uzic

ă vo

cală

. Dez

volta

rea

muz

icii

într

-o

pies

ă vo

cală

• De

zvol

tare

a im

agin

ii în

muz

ica

voca

lă

relig

ioas

ă, a

cade

mic

ă

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: gen

urile

muz

icii

voca

le,

lied,

can

tată

, ora

toriu

, muz

ică

voca

lă

relig

ioas

ă, le

gită

țile

dezv

oltă

rii m

uzic

ale,

pl

anul

de

inte

rpre

tare

a im

agin

ii m

uzic

ale,

impr

esii

muz

ical

e.

Exer

ciții

:-

încă

lzire

a vo

cii p

entr

u in

terp

reta

re în

ans

ambl

u, c

u di

viza

rea

la

două

voc

i;-

dife

renț

iere

a au

ditiv

ă a

genu

rilor

muz

ical

e vo

cale

laic

e și

de

cult;

-

elab

orar

ea p

artit

urii

pers

onal

e la

pie

sele

aud

iate

.Ac

tivită

ți m

uzic

al-d

idac

tice:

-

inte

rpre

tare

a pi

esel

or c

oral

e cu

aco

mpa

niam

ent i

mpr

oviza

t;-

audi

ții p

robl

emati

zate

;-

impr

oviza

ții ri

tmic

o-tim

bral

e în

var

iate

ara

njam

ente

;-

mod

eliza

rea

imag

inii

și a

dram

atur

giei

pen

tru

inte

rpre

tare

a pi

esel

or v

ocal

-cor

ale;

-

cara

cter

istica

imag

inii

în ra

port

cu

dram

atur

gia

în c

reaț

iile

muz

ical

e vo

cale

aud

iate

.Pr

oiec

t de

grup

: -

„Ide

alur

ile c

redi

nței

în m

uzic

ă”.

Proi

ect S

TEAM

:-

„Voc

ea –

o m

inun

e ire

peta

bilă

”. Pr

odus

e ev

alua

bile

:-

tem

e m

uzic

ale

din

genu

rile

voca

le st

udia

te fr

edon

ate

din

mem

orie

;-

com

enta

riul m

uzic

al.

3. Im

agin

ea m

uzic

ală

în c

reaț

ii in

stru

men

tale

3.1.

Disti

nger

ea a

uditi

vă a

de

zvol

tării

imag

inii

muz

ical

e în

cre

ațiil

e au

diat

e și

inte

rpre

tate

: înc

eput

, în

aint

are

– co

ntinu

are,

cu

lmin

ație

, sfâ

rșit.

• N

ucle

ul se

man

tic în

min

iatu

rile

inst

rum

enta

le: p

iesă

• Pr

oced

eele

de

dezv

olta

re a

muz

icii:

re

petiț

ia, c

ontr

astu

l, as

emăn

area

și

prog

resia

(pe

exem

plul

gen

ului

de

conc

ert)

Stud

iu d

e ca

z pe

exem

ple

de m

ater

ial a

udio

și v

ideo

:-

proc

edee

de

dezv

olta

re a

imag

inii

muz

ical

e în

cre

ațiil

e in

stru

men

tale

;-

rolu

l lai

tmoti

vulu

i în

dram

atur

gia

unei

cre

ații

muz

ical

e in

stru

men

tale

.

21

3.2.

Com

enta

rea

argu

men

tată

a

proc

edee

lor d

e de

zvol

tare

a

imag

inii

în c

reaț

iile

muz

ical

e in

stru

men

tale

aud

iate

. 3.

3. F

redo

nare

a di

n m

emor

ie

a te

mel

or m

uzic

ale

din

crea

țiile

inst

rum

enta

le

acce

sibile

și în

drăg

ite.

3.4.

Rep

reze

ntar

ea e

volu

ției

dram

atur

giei

muz

ical

e di

n cr

eații

le a

udia

te p

rin

mijl

oace

le a

ltor a

rte.

• Fo

rma

muz

ical

ă ca

exp

resie

a

dram

atur

giei

în c

reaț

iile

inst

rum

enta

le (p

e ex

empl

ul fo

rmei

de

tem

ă cu

var

iațiu

ni în

sona

tă)

• Pr

inci

piul

dez

voltă

rii m

uzic

ii în

ba

za u

nui m

otiv

în g

enur

ile m

uzic

ii sim

foni

ce (p

e ex

empl

ul si

mfo

niei

)

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: gen

urile

muz

icii

inst

rum

enta

le (p

iesă

, son

ată,

con

cert

, sim

foni

e, u

vert

ura)

, nuc

leul

sem

antic

, pr

oced

ee d

e de

zvol

tare

a m

uzic

ii,

repe

tiția

, con

tras

tul,

asem

ănar

ea și

pr

ogre

sia.

Exer

ciții

: -

recu

noaș

tere

a fo

rmei

muz

ical

e di

n cr

eații

inst

rum

enta

le;

- fr

azar

e și

artic

ulaț

ie e

xpre

sivă

în c

adru

l cân

tulu

i voc

al-c

oral

. Ac

tivită

ți m

uzic

al-d

idac

tice:

- au

diții

muz

ical

e co

men

tate

, cu

notiț

e pa

rale

le;

- fr

edon

atul

tem

elor

muz

ical

e di

n cr

eații

le m

uzic

ale

inst

rum

enta

le;

- re

prez

enta

rea

evol

uție

i dra

mat

urgi

ei m

uzic

ale

prin

mel

oges

tică

(inte

nsita

tea

sono

ră, g

rada

ția d

e te

mpo

, sen

sul m

ișcăr

ii m

elod

iei);

- uti

lizar

ea p

roce

deel

or d

e de

zvol

tare

muz

ical

ă în

cad

rul

impr

oviza

țiilo

r muz

ical

e;-

com

enta

riul m

uzic

al.

Proi

ect S

TEAM

:-

„Dez

volta

rea

unei

idei

/unu

i fen

omen

”.Pr

odus

e ev

alua

bile

:-

parti

tura

asc

ultă

toru

lui l

a un

ele

pies

e in

stru

men

tale

aud

iate

;-

com

enta

riul m

uzic

al la

cre

ația

inst

rum

enta

lă în

drăg

ită;

- po

rtof

oliu

l „Ge

nuril

e in

stru

men

tale

în m

uzic

a na

ționa

lă și

un

iver

sală

”.4.

Dez

volta

rea

imag

inii

în m

uzic

a dr

amati

că4.

1. C

omen

tare

a m

uzic

ii au

diat

e/in

terp

reta

te d

upă

un p

lan

stru

ctur

at: e

lem

ente

de

limba

j, fo

rma

muz

ical

ă,

imag

inea

și d

ram

atur

gia

muz

icii

etc.

4.

2. P

erce

pere

a se

mni

ficaț

iei

mijl

oace

lor d

e ex

pres

ie

muz

ical

ă în

edi

ficar

ea

imag

inii

în o

peră

și în

bal

et.

• Ge

nuril

e m

uzic

ii dr

amati

ce: o

pera

, ba

letu

l, su

ita c

oreg

rafic

ă•

Conc

epția

spec

taco

lulu

i de

oper

ă.

Libr

eto

și dr

amat

urgi

a m

uzic

ală

în

genu

l de

oper

ă•

Sim

bioz

a ar

telo

r în

dram

atur

gia

muz

ical

ă a

bale

tulu

i

Stud

ii eu

ristic

e:-

stru

ctur

a un

ui sp

ecta

col d

e op

eră

și ba

let:

elem

ente

co

nstit

uent

e;-

cara

cter

ul si

ncre

tic a

l art

elor

în sp

ecta

colu

l de

bale

t. Ex

erci

ții:

- în

călzi

rea

voci

i pe

tem

e m

uzic

ale

din

spec

taco

le d

e op

eră

și ba

let;

- no

tare

a gr

afică

a e

lem

ente

lor d

e dr

amat

urgi

e m

uzic

ală

în

timpu

l aud

iției

;-

impr

oviza

rea

stru

ctur

ilor m

elod

ice/

ritm

ice,

a m

odel

elor

de

acom

pani

amen

t la

tem

e m

uzic

ale

din

crea

țiile

inte

rpre

tate

/au

diat

e.

22

4.3.

Impr

oviza

rea

stru

ctur

ilor

mel

odic

e, ri

tmic

e și

a un

or

mod

ele

de a

com

pani

amen

t la

tem

e m

uzic

ale

din

crea

țiile

au

diat

e.

4.4.

Pre

zent

area

arg

umen

tată

a

prop

riilo

r atit

udin

i și

apre

cier

i faț

ă de

muz

ica

audi

ată

și in

terp

reta

tă la

le

cție

și în

afa

ra le

cție

i.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: gen

urile

muz

icii

dram

atice

(o

pera

, bal

etul

, sui

ta),

insp

irația

fo

lclo

rică,

Bar

ocul

muz

ical

, lib

reto

, sim

bioz

a ar

telo

r în

oper

ă și

în b

alet

.

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:-

cerc

etar

ea d

ezvo

ltării

imag

inii

în g

enur

ile d

e m

uzic

ă dr

amati

că

prin

aud

iții;

- au

diții

cu

vizu

aliza

rea

parti

turii

;-

fred

onat

ul;

- m

elog

estic

a;-

com

enta

riul m

uzic

al c

onfo

rm u

nui p

lan

stru

ctur

at;

- in

terp

reta

rea

voca

lă, c

oral

ă a

tem

elor

muz

ical

e, a

laitm

otive

lor;

- im

prov

izare

a ac

ompa

niam

entu

lui r

itmic

la c

reaț

iile

muz

ical

e di

n re

pert

oriu

l stu

diat

.Pr

oiec

t ind

ivid

ual/d

e gr

up:

- „I

nter

preț

ii c

eleb

ri d

e op

eră

” / „

Tain

ele

unui

spec

taco

l de

bale

t”.

Proi

ect S

TEAM

: -

„Arm

onia

con

tras

telo

r”.

Prod

use

eval

uabi

le:

- co

men

tariu

l muz

ical

;-

parti

tura

asc

ultă

toru

lui;

- te

me

muz

ical

e di

n cr

eații

dra

mati

ce fr

edon

ate

din

mem

orie

. La

sfâr

șitu

l cla

sei a

VII-

a, e

levu

l poa

te:

• di

sting

e au

ditiv

dez

volta

rea

imag

inii

muz

ical

e în

cre

ațiil

e au

diat

e și

inte

rpre

tate

(înc

eput

, îna

inta

re –

con

tinua

re, c

ulm

inaț

ie, s

fârș

it);

• ex

plic

a ro

lul in

tera

cțiu

nii e

lem

ente

lor d

e lim

baj m

uzic

al (n

ucle

ul se

man

tic) î

n ed

ifica

rea

imag

inii î

ntr-o

crea

ție d

e m

uzic

ă vo

cală

, ins

trum

enta

lă,

dram

atică

;•

aplic

a cr

eativ

abi

lităț

ile d

e in

terp

reta

re v

ocal

-cor

ală

a un

or p

iese

în v

aria

te a

ranj

amen

te la

uni

son,

solis

t – g

rup,

pe

grup

e, a

ltern

ativ,

cu și

fără

ac

ompa

niam

ent;

• ar

gum

enta

impr

esiil

e m

uzic

ale

prop

rii, s

tare

a in

terio

ară

pers

onal

ă ca

rezu

ltat a

l con

tact

ului

cu

muz

ica

de d

iferit

e ge

nuri;

• tr

ansp

une

perc

epția

per

sona

lă a

imag

inii

și a

dram

atur

giei

muz

ical

e di

n cr

eații

le st

udia

te în

repr

ezen

tări

prin

lim

baju

l alto

r art

e,m

anife

stân

d ca

val

ori ș

i atit

udin

i spe

cific

e pr

edom

inan

te:

• ati

tudi

ne p

oziti

vă p

entr

u cu

noaș

tere

a de

sine

și a

lum

ii pr

in a

rte;

• de

schi

dere

pen

tru

valo

rizar

ea e

xper

ienț

elor

arti

stice

;•

spiri

t criti

c și

resp

ect f

ață

de v

alor

ile n

ațio

nale

și c

ele

ale

alto

r cul

turi;

• cu

ltură

muz

ical

ă ca

par

te a

cul

turii

spiri

tual

e.

23

Repe

rtor

iul m

uzic

al p

entr

u au

diții

muz

ical

eRe

pert

oriu

l muz

ical

pen

tru

inte

rpre

tare

voc

al-c

oral

ăM

ODU

LUL

1: G

. Ene

scu,

Rap

sodi

a nr

. 1; F

. Sch

uber

t, „S

eren

ada”

; M. R

avel

, „B

oler

o”; P

. Cea

ikov

ski,

uver

tura

-fant

ezie

„Ro

meo

și Ju

lieta

”; N

. Rim

ski-K

orsa

kov,

tabl

oul s

imfo

nic

„Zbo

rul c

ărăb

ușul

ui”.

MO

DULU

L 2:

G. M

usic

escu

, cor

ul „

Răsa

i, lu

nă”;

Gh.

Mus

tea,

ver

s. A

. Mat

eevi

ci,

coru

l „B

asar

aben

ilor”

în in

terp

reta

rea

cape

lei c

oral

e „M

oldo

va”;

Gh.

Mus

tea

„Cet

atea

Bab

ilon”

; T. C

hiria

c, p

oem

ul m

uzic

al „

Mio

rița”

; W. A

. Moz

art,

secv

ențe

di

n „R

ecvi

em”;

F. S

chub

ert,

pies

a co

rală

„Tei

ul”;

G. M

usic

escu

, Con

cert

ul c

oral

nr

. 1.

MO

DULU

L 3:

F. C

hopi

n, S

onat

a pe

ntru

pia

n nr

. 2 în

b-m

oll;

L. v

an B

eeth

oven

, So

nata

„Pa

tetic

a”; Ş

t. N

eaga

, Con

cert

ul p

entr

u vi

oară

și o

rche

stră

, D-d

ur;

N. R

imsk

i-Kor

sako

v, ta

blou

l sim

foni

c „Z

boru

l căr

ăbuș

ului

”; N

. Pag

anin

i, Ca

pric

iul

nr. 2

4; P.

Cea

ikov

ski,

„Cap

riciu

l ita

lian”

; W. A

. Moz

art,

Sim

foni

a nr

. 40;

L.

van

Bee

thov

en,

Uve

rtur

a „E

gmon

t”.

MO

DULU

L 4:

G. E

nesc

u, P

relu

diu

la u

niso

n di

n su

ita o

rche

stra

lă n

r. 1;

A. L

loyd

W

ebbe

r, Ti

m R

ice,

Ope

ra-r

ock

„Jes

us C

hrist

Sup

erst

ar”;

T. B

redi

cean

u, T

ablo

ul

muz

ical

„La

sece

riș”;

Sui

ta c

oral

ă „E

vant

ai fo

lclo

ric ro

man

esc”

în in

terp

reta

rea

Cora

lei „

Arm

onia

”; G

. F. H

ande

l, su

ita p

entr

u or

ches

tră

nr. 1

, „M

uzic

a ap

elor

”;

A. A

dan,

frag

men

te d

in b

alet

ul „G

izel”

; P. C

eaik

ovsk

i, fr

agm

ente

din

ope

re și

ba

lete

.

MO

DULU

L 1:

cân

tecu

l „M

ăi, s

teja

r” d

upă

G. M

usic

escu

; „E

coul

” m

uz. C

arl M

aria

von

Web

er, a

ranj

amen

tul I

oan

D.

Chi

resc

u; C

. M. v

on W

eber

, „Ba

rcar

ola”

din

ope

ra

„Obe

ron”

.M

ODU

LUL

2: J.

Bra

hms,

„Cân

tec

de le

agăn

”; ro

man

ța „

Sara

pe

dea

l” v

ers.

M. E

min

escu

, muz

. V. P

opov

ici;

cânt

ec

popu

lar „

S-a

dus c

ucul

”; m

elod

ie p

opul

ară

„Cân

tă p

uiul

cu

culu

i” în

pre

lucr

are

de Iu

. Țib

ulsc

hi; c

olin

de.

MO

DULU

L 3:

cân

tecu

l „M

ama”

, ada

ptar

e du

pă F.

Cho

pin;

câ

ntec

ul „

Mol

dova

”, ve

rs T.

Ştir

bu, m

uz. S

. Cro

itoru

; cân

tecu

l „H

ora

prie

teni

ei”

vers

. I. P

odol

eanu

, muz

. E. D

oga;

cân

tecu

l „C

a flo

ri de

tei”

ver

s. G

r. Vi

eru,

muz

. W. A

. Moz

art,

adap

tare

de

Iu. Ț

ibul

schi

; „O

, lum

e, c

e fr

umoa

să e

ști”

muz

. L.

van

Bee

thov

en.

MO

DULU

L 4:

„Fl

oric

ică

de p

e ap

ă” d

upă

T. B

redi

cean

u; „

La

oglin

dă”

vers

. G. C

oșbu

c, m

uz. T

. Pop

ovic

i; „M

i-e d

or”

vers

. Şt

. O. I

osif,

muz

. T. P

opov

ici;

„Pas

ărea

alb

astr

ă” v

ers.

Gr

. Vie

ru, m

uz. A

. Tam

azlâ

caru

.

24

CLAS

A a

VIII-

a

Uni

tăți

de c

ompe

tenț

eU

nită

ți de

con

ținut

Activ

ități

și p

rodu

se d

e în

văța

re re

com

anda

te

1. V

alor

i per

ene

ale

muz

icii

națio

nale

și u

nive

rsal

e1.

1. Id

entifi

care

a du

pă a

uz a

un

or fo

rmaț

ii in

stru

men

tale

și

voca

le, a

uno

r int

erpr

eți

repr

ezen

tativ

i ai c

ultu

rii

muz

ical

e na

ționa

le.

1.2.

Com

pune

rea

mișc

ărilo

r pl

astic

e/co

rpor

ale

potr

ivite

ex

pres

ivită

ții m

uzic

ii au

diat

e și

inte

rpre

tate

.1.

3. A

rgum

enta

rea

inte

resu

lui

pent

ru p

rom

ovar

ea

valo

rilor

muz

icii

națio

nale

și

univ

ersa

le.

• Va

loril

e fo

lclo

rulu

i muz

ical

naț

iona

l: do

ina,

bal

ada

• M

aeșt

ri și

capo

dope

re a

le m

uzic

ii na

ționa

le: G

. Ene

scu,

E. D

oga

• In

terp

reți

cele

bri a

i cul

turii

muz

ical

e na

ționa

le: N

. Sul

ac, M

. Bie

șu,

Ansa

mbl

ul A

cade

mic

de

Stat

de

dans

uri p

opul

are

„Joc

”, Ca

pela

Cor

ală

Acad

emic

ă „D

oina

”

Elem

ente

noi

de l

imba

j spe

cific

disc

iplin

ei:

mae

ștri,

cap

odop

ere,

inte

rpre

ți ce

lebr

i, va

lori

cultu

rale

.

Stud

iu d

e ca

z pe

exem

ple

de m

ater

ial a

udio

și v

ideo

:-

„Gen

urile

repr

ezen

tativ

e al

e fo

lclo

rulu

i naț

iona

l – d

oina

și

bala

da”.

Exer

ciții

: -

inte

rpre

tare

cor

ală

a ca

ppel

la;

- co

ordo

nare

a câ

ntul

ui în

ans

ambl

u la

dou

ă vo

ci;

- fr

edon

atul

tem

elor

din

cre

ațiil

e au

diat

e;-

acom

pani

amen

t ritm

ico-

timbr

al c

onfo

rm c

ânte

celo

r. Ac

tivită

ți m

uzic

al-d

idac

tice:

- in

terp

reta

rea

artis

tică

a cr

eații

lor v

ocal

-cor

ale

cu și

fără

ac

ompa

niam

ent;

- au

diții

com

enta

te;

- vi

ziona

rea

spec

taco

lelo

r de

oper

ă și

bale

t;-

impr

oviza

ții d

e rit

mur

i și m

elod

ii pe

text

e fo

lclo

rice

și de

aut

or.

Proi

ect i

ndiv

idua

l/de

grup

: -

cart

e de

vizi

tă „C

reaț

ia m

uzic

ală

a co

mpo

zitor

ului

(…)”

/ „T

eatr

e ce

lebr

e de

ope

ră”

/ „M

ăies

tria

int

erpr

etati

vă a

Mar

iei

Bieș

u”.

Proi

ect S

TEAM

:-

„Per

enita

tea

cultu

rii n

ațio

nale

”. Pr

odus

e ev

alua

bile

:-

impr

oviza

ții d

e rit

mur

i și m

elod

ii pe

text

e fo

lclo

rice;

- ca

rte

de v

izită

;-

repe

rtor

iu m

uzic

al a

l int

erpr

ețilo

r cel

ebri

și al

com

pozit

orilo

r cu

lturii

naț

iona

le.

25

2. C

uren

te și

stilu

ri m

uzic

ale

2.1.

Coo

rdon

area

asp

ecte

lor

into

națio

nale

și ri

tmic

e la

in

terp

reta

rea

repe

rtor

iulu

i de

cânt

ece.

2

.2. D

ețin

erea

în m

emor

ie a

uno

r te

me

muz

ical

e/m

elod

ii di

n cr

eații

aca

dem

ice

de la

rgă

popu

larit

ate,

de

dife

rite

cure

nte

și sti

luri.

2.3.

Rea

lizar

ea u

nei p

reze

ntăr

i or

ale

în fa

ța c

oleg

ilor d

espr

e co

mpo

zitor

i, cr

eații

, cur

ente

și

stilu

ri m

uzic

ale.

• Ev

oluț

ia sti

luril

or m

uzic

ale

• Ap

ogeu

l muz

icii

Baro

c în

cre

ația

co

mpo

zitor

ului

J. S

. Bac

h•

Crea

ții m

uzic

ale

rem

arca

bile

ale

Cl

asic

ismul

ui m

uzic

al v

iene

z (J.

Hay

dn, W

. A. M

ozar

t,

L. v

an B

eeth

oven

) •

Spec

ificu

l Rom

antis

mul

ui m

uzic

al.

F. Ch

opin

– p

oetu

l pia

nulu

i•

„Vâr

sta

de a

ur”

a op

erei

în It

alia

(G

. Ver

di)

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: cur

ent m

uzic

al, s

til m

uzic

al,

Baro

cul m

uzic

al, C

lasic

ismul

muz

ical

, Ro

man

tism

ul m

uzic

al.

Stud

iu c

ompa

rat:

- „Sti

luri

și cu

rent

e ar

tistic

e în

muz

ică

și în

alte

art

e”.

Exer

ciții

: -

de re

cuno

aște

re a

uditi

vă a

trăs

ătur

ilor e

xpre

sive

spec

ifice

sti

luril

or a

rtisti

ce;

- fr

edon

atul

tem

elor

/laitm

otive

lor d

in c

reaț

ii ce

lebr

e.Ac

tivită

ți m

uzic

al-d

idac

tice:

-

imag

inar

ea u

nui i

nter

viu

cu u

n co

mpo

zitor

;-

prez

enta

rea

publ

ică

a un

or lu

crăr

i muz

ical

e la

ale

gere

; -

inte

rpre

tare

a ar

tistic

ă a

crea

țiilo

r voc

al-c

oral

e;-

vizio

nare

a sp

ecta

cole

lor ș

i a p

rogr

amel

or d

e co

ncer

t;-

anal

iza-c

arac

teriz

are

a m

uzic

ii co

nfor

m u

nui p

lan;

- co

men

tariu

l muz

ical

; -

disc

uții

liber

e de

spre

con

ținut

ul a

fecti

v și

idea

tic a

l uno

r lu

crăr

i. Pr

oiec

t de

grup

: -

„Şco

ala

muz

ical

ă na

ționa

lă (…

)”.Pr

odus

e ev

alua

bile

:-

com

enta

riul m

uzic

al;

- te

me

muz

ical

e fr

edon

ate

din

crea

ții a

cade

mic

e de

larg

ă po

pula

ritat

e.3.

Muz

ica

din

zile

le n

oast

re3.

1. In

terp

reta

rea

expr

esiv

ă a

unor

mel

odii

din

cre

ații

cele

bre

crea

te în

sec.

al

XX-le

a –

al X

XI-le

a.

3.2.

Com

enta

rea

crea

țiilo

r m

uzic

ale

conf

orm

unu

i al

gorit

m/u

nei s

chem

e pr

ivin

d co

nțin

utul

de

idei

, im

agin

e,

form

ă, li

mba

j, sti

l.

• Cu

loril

e so

nore

ale

impr

esio

nism

ului

• M

uzic

a ja

zz•

„Rev

oluț

ia m

uzic

ii in

tern

ațio

nale

” –

rock

-and

-rol

l•

Muz

ica

de d

iver

tism

ent l

a ră

scru

cea

sec.

al X

X-le

a –

al X

XI-le

a: p

op, d

isco,

te

chno

, rap

etc

. •

Muz

ică

pent

ru te

atru

și fi

lm

Disc

uții

liber

e:

- co

nțin

utul

afe

ctiv

și id

eatic

al u

nor l

ucră

ri m

uzic

ale

inte

rpre

tate

/aud

iate

;-

inte

rpre

tul p

refe

rat/

form

ația

de

muz

ică

pref

erat

ă;-

impr

esii

desp

re se

ntim

ente

le p

rovo

cate

de

audi

erea

anu

mito

r pi

ese

muz

ical

e.

26

3.3.

For

mul

area

apr

ecie

rilor

es

tetic

e de

spre

div

ersit

atea

m

uzic

ii co

ntem

pora

ne

(cur

ente

, stil

uri,

form

ații

ș.a.

) în

rapo

rt c

u di

ferit

e fe

nom

ene

ale

vieț

ii și

dom

enii

de a

ctivi

tate

um

ană.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: im

pres

ioni

sm, c

onțin

ut

de id

ei, j

udec

ăți e

steti

ce, c

reaț

ii co

ntem

pora

ne.

Exer

ciții

: -

de re

cuno

aște

re a

uditi

vă a

trăs

ătur

ilor e

xpre

sive

spec

ifice

ge

nuril

or m

uzic

ale

cont

empo

rane

;-

fred

onat

ul te

mel

or m

uzic

ale

din

crea

ții c

eleb

re;

- ac

ompa

nier

ea ri

tmic

o-tim

bral

ă a

pies

elor

inte

rpre

tate

;-

com

unic

are/

prez

enta

re P

ower

Poi

nt.

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:

- au

diții

muz

ical

e co

men

tate

;-

anal

iza-c

arac

teriz

are

a m

uzic

ii co

nfor

m u

nui p

lan;

- in

terp

reta

rea

crea

țiilo

r muz

ical

e cu

ele

men

te d

e da

ns și

m

ișcăr

i cor

pora

le;

- im

prov

izare

a ac

ompa

niam

entu

lui r

itmic

pen

tru

cânt

ecel

e di

n re

pert

oriu

l stu

diat

.Es

eu:

- „R

elaț

ia o

m –

muz

ică

în c

onte

mpo

rane

itate

”.Pr

oiec

t ind

ivid

ual:

- „V

arie

tate

a m

uzic

ii în

zile

le n

oast

re ”.

Pr

oiec

t STE

AM:

- „D

iver

tism

entu

l în

viaț

a om

ului

”.Pr

odus

e ev

alua

bile

:-

jude

căți

este

tice

refe

ritoa

re la

div

ersit

atea

muz

icii

cont

empo

rane

;-

repe

rtor

iu d

e câ

ntec

e in

terp

reta

t cu

elem

ente

de

dans

și

mișc

ări c

orpo

rale

.4.

Muz

ica

– va

loar

e a

Eulu

i4.

1. M

anife

star

ea c

ultu

rii

voca

le la

inte

rpre

tare

a un

or

crea

ții m

uzic

ale

de fa

ctur

ă ac

adem

ică

și di

verti

smen

t.4.

2. U

tiliza

rea

crite

riilo

r de

apre

cier

e va

loric

ă a

crea

țiilo

r m

uzic

ale

de fa

ctur

ă po

pula

ră

și cu

ltă d

in te

zaur

ul m

uzic

ii na

ționa

le.

• Va

rieta

tea

trăi

rilor

um

ane

reda

te în

m

uzic

ă. S

entim

entu

l de

drag

oste

ca

laitm

otiv

al v

ieții

• Vi

rtuț

ile o

mul

ui m

oder

n în

muz

ică

• Va

loril

e so

ciet

ății

dem

ocra

tice

în

muz

ica

din

toat

e tim

puril

e•

Istor

ia m

uzic

ii vă

zută

ca

evol

uție

a

Eulu

i

Stud

iu d

e ca

z pe

exem

ple

de m

ater

ial a

udio

și v

ideo

:-

rolu

l muz

icii

în e

xprim

area

trăi

rilor

, a v

irtuț

ilor

și a

valo

rilor

. Ex

erci

ții:

- de

zvol

tare

a un

ei m

elod

ii, a

vând

un

inci

pit d

at;

- im

prov

izație

ritm

ică

„Per

cuție

cor

pora

lă”;

-

mișc

are

scen

ică

potr

ivită

tipu

lui d

e lu

crar

e m

uzic

ală

inte

rpre

tată

;-

jocu

ri de

impr

oviza

ție v

ocal

ă/in

stru

men

tală

.

27

4.3.

Exp

licar

ea p

refe

rințe

lor

inte

rpre

tativ

e fa

ță d

e do

uă

sau

mai

mul

te v

ersiu

ni a

le

acel

eiaș

i luc

rări

muz

ical

e.4.

4. T

rans

pune

rea

valo

rilor

m

uzic

ii au

diat

e/in

terp

reta

te

în v

iziun

ea p

erso

nală

des

pre

sine

și vi

ață.

Elem

ente

noi

de

limba

j spe

cific

di

scip

linei

: cul

tură

voc

ală,

cul

tură

de

audi

ție a

muz

icii,

crit

erii

de a

prec

iere

va

loric

ă a

crea

ției,

teza

urul

muz

icii

națio

nale

, val

orile

muz

icii.

Activ

ități

muz

ical

-did

actic

e:-

com

enta

riul m

uzic

al;

- di

scut

area

impr

esiil

or p

erso

nale

des

pre

lucr

ările

aud

iate

; -

inte

rpre

tare

a m

uzic

ală

în p

ublic

a u

nor c

reaț

ii vo

cal-c

oral

e

repr

ezen

tativ

e pe

ntru

sărb

ător

ile și

man

ifest

ările

cla

sei/a

le

școl

ii;-

elab

orar

ea u

nui r

eper

toriu

muz

ical

idea

l al o

mul

ui c

ult.

Proi

ect d

e gr

up:

- ob

icei

uri ș

i tra

diții

muz

ical

e în

via

ța d

e fa

mili

e;-

repe

rtor

iul m

uzic

al id

eal a

l om

ului

cul

t.Pr

oiec

t STE

AM:

- „V

irtuț

ile o

mul

ui m

oder

n”.

Prod

use

eval

uabi

le:

- cu

ltura

voc

ală

(la in

terp

reta

rea

unor

cre

ații

de fa

ctur

ă ac

adem

ică,

de

dive

rtism

ent)

;-

cultu

ra d

e au

diție

a m

uzic

ii;-

repe

rtor

iul m

uzic

al.

La sf

ârși

tul c

lase

i a V

III-a

, ele

vul p

oate

:•

dețin

e în

mem

orie

une

le te

me

muz

ical

e/m

elod

ii di

n cr

eații

aca

dem

ice

de la

rgă

popu

larit

ate,

de

dife

rite

cure

nte

și sti

luri;

• m

anife

sta

cultu

ră v

ocal

ă la

inte

rpre

tare

a un

or c

reaț

ii m

uzic

ale

de fa

ctur

ă ac

adem

ică

și di

verti

smen

t;•

emite

jude

căți

este

tice

desp

re d

iver

sitat

ea m

uzic

ii (c

uren

te, s

tilur

i, in

terp

reți,

form

ații

artis

tice

ș.a.

) în

rapo

rt c

u di

vers

e fe

nom

ene

ale

vieț

ii și

dom

enii

de a

ctivi

tate

um

ană;

• m

anife

sta

Eul p

erso

nal ș

i int

eres

ul p

entr

u m

uzic

ă pr

in im

plic

are

în p

roie

cte

de p

rom

ovar

e a

valo

rilor

cul

tura

le,

man

ifest

ând

ca v

alor

i și a

titud

ini s

peci

fice

pred

omin

ante

:•

atitu

dine

poz

itivă

pen

tru

cuno

aște

rea

de si

ne și

a lu

mii

prin

art

e;•

desc

hide

re p

entr

u va

loriz

area

exp

erie

nțel

or a

rtisti

ce;

• sp

irit c

ritic

și re

spec

t faț

ă de

val

orile

naț

iona

le și

cel

e al

e al

tor c

ultu

ri;•

cultu

ră m

uzic

ală

ca p

arte

a c

ultu

rii sp

iritu

ale.

28

Repe

rtor

iul m

uzic

al p

entr

u au

diții

muz

ical

eRe

pert

oriu

l muz

ical

pen

tru

inte

rpre

tare

voc

al-c

oral

ăM

ODU

LUL

1: D

oina

„Du

-te,

dor

ule-

n pu

stie”

de

S. V

icov

eanc

a; B

alad

a „M

ioriț

a”

N. S

ulac

; E. D

oga

frag

men

te d

in b

alet

ul „

Luce

afăr

ul”;

G. E

nesc

u, „

Poem

a ro

mân

ă”;

Cânt

ecul

pop

ular

în in

terp

reta

rea

lui

N. S

ulac

, „Aș

a-i v

iața

om

ului

”; V

. Bel

lini,

aria

„Ca

sta

Diva

” d

in o

pera

„N

orm

a” în

inte

rpre

tare

a M

arie

i Bie

șu; S

uita

„N

unta

M

oldo

vene

ască

” în

inte

rpre

tare

a An

sam

blul

ui A

cade

mic

de

Stat

de

dans

uri

popu

lare

„Jo

c”; p

iesa

„Ho

ra M

are”

în in

terp

reta

rea

Cape

lei C

oral

e Ac

adem

ice

„Doi

na”.

MO

DULU

L 2:

J. S

. Bac

h, To

cata

și fu

ga în

d-m

oll;

J. Ha

ydn

Sim

foni

a n

r. 9

4,

„Sur

priza

”; L

. van

Bee

thov

en, f

ragm

ente

din

Sim

foni

a nr

. 3 „

Eroi

ca”;

W. A

. Moz

art

„Mic

a se

rena

dă n

octu

rnă”

, Sim

foni

a nr

. 25;

G. V

erdi

, aria

Vio

lete

i „Ad

dio

del

pass

ato”

din

ope

ra „T

ravi

ata”

; F. C

hopi

n, v

alsu

l în

cis-

mol

l.M

ODU

LUL

3: C

. Deb

ussy

, „Re

verie

”, „C

laire

de

lune

”; G

. Ger

shw

in „

Raps

odie

en

blue

s”; E

. Pre

sley,

pies

a „B

lue

Sued

e Sh

oes”

; pie

sa „

Rain

” di

n re

pert

oriu

l Bea

tles;

pi

ese

din

repe

rtor

iul i

nter

preț

ilor M

. Jac

kson

, Tot

o Cu

tugn

o, L

ara

Fabi

an și

alți

i; Ro

man

ța „O

chiu

l tău

iubi

t”, m

uz. E

. Dog

a, v

ers.

M. E

min

escu

; I. A

ldea

-Teo

doro

vici

, pi

esă

pent

ru sa

xofo

n-so

lo „

Imen

sitat

e”.

MO

DULU

L 4:

muz

ică

pent

ru fi

lme

și sp

ecta

cole

de

E. D

oga;

frag

men

te d

in b

alet

ul

„Luc

eafă

rul”

de

E. D

oga;

cre

ații

din

repe

rtor

iul i

nter

preț

ilor E

dith

Pia

f, Ch

arle

s Az

navo

ur, M

ireill

e M

athi

eu, P

atric

ia K

aas;

I. A

ldea

-Teo

doro

vici

, „R

eapr

inde

ți ca

ndel

a”; L

. van

Bee

thov

en, S

imfo

nia

nr. 5

; C. O

rff, f

ragm

entu

l „O

, For

tuna

” di

n ca

ntat

a „C

arm

ina

Bura

na”.

MO

DULU

L 1:

mel

odie

pop

ular

ă de

doi

nă v

ocal

ă; p

iesa

„D

orul

eț”

muz

. Ioa

n D.

Chi

resc

u; c

ânte

c po

pula

r „Co

borâ

i di

n de

al în

val

e”; „

Hora

prie

teni

ei”

vers

. I. P

odol

eanu

, muz

. E.

Dog

a.M

ODU

LUL

2: J

. S. B

ach

„ Iis

us P

runc

”; „

Cânt

ec d

e pr

imăv

ară”

muz

. W. A

. Moz

art;

lied

ul „

La m

are”

, ver

s.

H. H

eine

, muz

. F.

Schu

bert

.M

ODU

LUL

3: c

ânte

c na

polit

an „

Sant

a Lu

cia”

; cân

tecu

l „P

rimăv

ara”

din

ope

reta

„Sâ

nge

vien

ez”

muz

. J. S

trau

ss;

pies

a „Y

este

rday

” ve

rsur

i și m

uzic

ă de

J. L

enno

n și

Paul

M

c Ca

rtne

y.M

ODU

LUL

4: „

Să c

ânte

tine

rețe

a” m

uzic

ă și

vers

uri d

e

A. G

rigor

iu și

Rom

eo Io

rgul

escu

; Im

nul ti

nere

tulu

i stu

dios

, „G

aude

amus

igitu

r”; p

iese

le „O

sere

nadă

”, „S

fânt

ă ni

-i ca

sa”,

vers

. Gr.

Vier

u, m

uz. I

. Ald

ea-T

eodo

rovi

ci.

29

V. REPERE METODOLOGICE DE PREDARE – ÎNVĂȚARE – EVALUARE

Curriculumul fixează următoarele precepte referitoare la metodologia predării – învățării – evaluării disciplinei Educație muzicală în clasele V-VIII:

• asigurarea accesului egal la educație a tuturor copiilor, inclusiv a celor cu cerințeeducative speciale (CES), promovând individualizarea și diferențierea în procesuleducațional;

• centrarea pe elev, și nu pe conținuturile de învățare, acestea constituind un mijloc de realizare a finalităților;

• unitatea abordărilor psiho- și sociocentriste: fiecare copil este valoros prin uni-citatea sa și prin aceasta conferă valoare societății; totodată, însușirea valorilor societății susține valoarea personalității copilului.

Orientarea generală este condiționată de accentul pus pe învățare, iar predarea și evaluarea se orientează spre activizarea învățării.

Proiectarea strategiilor didactice este determinată de Curriculum, dar se realizează în mod personalizat, în funcție de factori multipli: necesitățile de instruire ale elevilor; specificul disciplinei; personalitatea didactică a profesorului; cultura organizațională a școlii; accesul la mijloacele comunicaționale și informaționale moderne etc.

Promovând diversificarea și personalizarea strategiilor didactice, Curriculumul ac-centuează: orientarea spre învățarea activă; orientarea spre a învăța să înveți; orien-tarea spre formarea de competențe; orientarea spre dezvoltarea creativității elevilor. Se va da prioritate strategiilor specifice pedagogiei artelor și celor activ-participative, asigurându-se astfel valorificarea creativității elevilor și a profesorilor în cadrul activită-ților didactice.

Curriculumul direcționează metodologia disciplinei Educație muzicală spre crearea situațiilor de învățare care îi pot oferi elevului experiențe în cunoașterea de sine și a lumii prin arta muzicii, în exprimarea de sine prin limbajul specific muzicii, în însușirea valorilor aferente acestei arte. Comunicarea elev – muzică implică receptarea și in-terpretarea expresivă a muzicii, aprecierea creațiilor muzicale, care exprimă valorile personale ale elevului. Aici se încadrează și explorarea relațiilor dintre muzică și Eul personal în diferite situații de învățare și cotidiene, contexte educaționale și sociocul-turale. Prin urmare, procesul educațional trebuie organizat astfel încât elevii să aibă oportunități de a recepta, a interpreta, a evolua, a crea, a discuta, a valoriza și a cumula experiențe artistice nu doar în clasă, ci și în afara ei, manifestând cultură personală în promovarea tezaurului național și universal al muzicii.

30

Disciplina școlară Educație muzicală este studiată la fel ca alte fenomene – fizice, lingvistice, biologice etc. – și este important să înțelegem că muzica e o artă, iar cunoașterea ei se deosebește de cunoașterea unei științe, chiar și atunci când devine obiectul unei discipline școlare. În crearea situațiilor de învățare la disciplina Educație muzicală, se va ține cont de păstrarea raportului dintre valorile culturii naționale și universale, includerea repertoriului muzical din diverse paliere ale muzicii (populare, religioase, academice, de divertisment), raportarea conținuturilor la diverse forme de inițiere muzicală (audiție, intrerpretare, creație, reflexie) și gradul de dezvoltare a cul-turii muzicale a elevilor.

Asigurarea stării de bine la lecții constituie o condiție indispensabilă pentru succe-sul învățării disciplinei Educație muzicală. Inserția unor elemente distractive, alternarea tipurilor de activitate, diversificarea mediilor și a mijloacelor didactice utilizate, precum și a modalităților de aplicare a acestora, motivează elevul să vină la ore și să învețe cu plăcere, să dobândească experiențe artistice pozitive și să le valorizeze în alte domenii și contexte.

Evaluarea rezultatelor școlare la disciplina Educație muzicală este o componentă funcțională importantă a procesului educațional. Strategiile de evaluare se concep ast-fel încât să solicite elevilor eforturi intelectuale, practic-acționale și să îi ajute să se dezvolte și să se modeleze în plan cognitiv, spiritual, psihomotor și afectiv-motivațional.

Evaluarea se va axa pe măsurarea – aprecierea competențelor disciplinare, care sunt concepute ca finalități de bază ale procesului de învățământ și ca rezultate autentice ale învățării necesare elevului în viața de adult. Astfel, scopul evaluării la disciplina „Educație muzicală” vizează stimularea evoluției experiențelor muzicale și a gradului de formare a competențelor specifice disciplinei date.

În funcție de momentul unui act evaluativ într-un parcurs de învățare, la disciplina Educație muzicală se vor realiza: evaluarea inițială – predictivă; evaluarea formativă – continuă; evaluarea sumativă – finală.• Evaluarea inițială (EI) este binevenită la început de an școlar/semestru/unitate de

învățare, pentru a determina gradul de formare la elevi a preachizițiilor necesare studierii cu succes a noului conținut. Nu are rol de control, iar rezultatele se va-lorifică în scopul eficientizării procesului ulterior de predare – învățare – evaluare. Evaluarea inițială poate fi atât instrumentală (pe baza unor instrumente de evaluare elaborate), cât și noninstrumentală.

• Evaluarea formativă (EF) se proiectează, la nivel de lungă durată, la finele unităților de învățare (al modulelor). La nivel de scurtă durată, poate fi complementată la anumite lecții, la discreția cadrului didactic. Evaluarea formativă: are ca obiectiv cunoașterea sis-tematică și continuă a rezultatelor curente și a progresului elevilor; oferă profesorului

31

posibilitatea intervenției imediate; permite aplicarea în timp optim a unor măsuri co-rective, care să modifice rezultatele elevilor în sensul dorit; este instrumentală și se realizează pe bază de produse, prin conceperea unor probe relevante.

• Evaluarea sumativă (ES) se proiectează la finele unui parcurs de învățare semnifi-cativ: semestru, an școlar; se raportează la unitățile de competențe și la unitățile de conținut proiectate pentru semestrul dat, respectiv – la finalitățile stipulate la sfârșitul clasei date; este instrumentală și se realizează pe bază de produse recomandate, prin conceperea unor subiecte care să acopere întreaga arie tematică abordată. Pentru a elabora instrumente de evaluare, profesorul trebuie să selecteze și, even-

tual, să îmbine produse relevante din lista celor recomandate în Curriculum, urmărind unitățile de competențe supuse evaluării și conținutul parcurs în contextul respectivei strategii de evaluare:

Lista produselor

recomandate

Strategia de evaluare

recomandată(EI, EF, ES)

Oportunități de realizare în format digital

Produse axate pe audiția muzicii

P1. Cultura audiției EI, EF, ES

P2. Partitura ascultătorului EI, EF

P3. Caracterizarea muzicii EI, EF

P4. Repertoriul muzical de audiție EI, EF, ESProduse axate pe interpretare muzicală

P5. Cultura cântului EI, EF, ESP6. Planul de interpretare a cântecului/ a muzicii EF

P7. Fredonatul temelor muzicale/ al laitmotivelor din creații celebre EF

P8. Repertoriul de cântece EF, ESProduse axate pe creație muzicală elementară

P9. Improvizația muzicală (de ritmuri/melodii) EF

P10. Acompaniament ritmico-timbral al pieselor interpretate/audiate EF

P11. Melogestica (gestul mâinii în spațiu) EF

P12. Mișcări muzical-ritmice/elemente de dans și mișcări corporale la repertoriul de cântece

EF

Produse cumulative

P13. Proiect individual/de grup EF, ES

P14. Cultura cântului și a audiției EF, ES

P15. Comentariul muzical EF, ES

P16. Repertoriul de cântece/de audiție EF, ES

32

Rezultatele școlare ale elevilor la disciplina Educație muzicală în clasele V-VIII vor fi apreciate în bază de criterii și descriptori, fără note. La evaluările formative la sfârșit de module și la evaluările sumative la sfârșit de semestru/an școlar, în bază de criterii și descriptori, se vor acorda calificative: foarte bine (FB), bine (B), suficient (S) (Figura 1).

ELEVUL CARE A DOBÂNDIT COMPETENȚE

•constituite stabil, capabile de autodezvoltare

•care necesită antrenament pentru consolidare

• aflate în curs de formareindicatori de performanță

REALIZEAZĂ PRODUSE ȘCOLARE

•corect •complet •coerent• fără ezitări

•cu greșeli mici•cu incompletitudini mici•cu incoerențe mici •cu ezitări mici, depășite

ca rezultat al ghidării (întrebărilor orientative) oferite de către profesor

• cu greșeli• cu incompletitudini• cu incoerențe • cu ezitări depășite ca

rezultat al sprijinului (indicațiilor, explicațiilor) oferit de către profesor

descriptori de performanță

ATESTĂ REZULTATELE ȘCOLARE APRECIABILE PRIN

Foarte bine Bine Suficient calificative

Figura 1. Aprecierea rezultatelor școlare la disciplina „Educație muzicală” în clasele V-VIII, în contextul ECD

Curriculumul promovează orientarea demersului evaluativ către stimularea autoreflecției, a autocontrolului și a autoreglării, în ideea acceptării elevilor ca parteneri în actul evaluării. Evidențiem condițiile necesare pentru realizarea eficientă a autoeva-luării: prezentarea sarcinii de lucru (a produsului) și a criteriilor de succes; încurajarea elevilor pentru a-și pune întrebări referitoare la modul de realizare a

sarcinii (conștientizarea criteriilor); aplicarea controlată a unor grile de autoverificare; încurajarea evaluării în cadrul grupului sau al clasei (evaluarea reciprocă); completarea unei fișe de autoevaluare la finalizarea unei sarcini de lucru relevan-

te.

33

Orientările metodologice de predare – învățare – evaluare, enunțate mai sus, ge-nerează necesitatea creării unor medii de învățare cu eficiență înaltă și favorabile învățării centrate pe elev, care se caracterizează prin următoarele:

• întrebările elevilor sunt apreciate/valorează mai mult decât răspunsurile lor;• ideile vin din surse diferite;• sunt utilizate diverse tipuri de învățare: învățarea bazată pe lucrări practice, pe

cercetare, pe proiecte, pe sarcini de lucru; instruirea directă; învățarea recipro-că; învățarea prin excursii; învățarea în muzee; învățarea online (e-learning); învățarea ludică etc.;

• învățarea din clasă „se descarcă” într-o comunitate conectată: pentru a avea sens în lumea reală, învățarea trebuie să înceapă și să sfârșească prin racordare la lu-mea reală;

• învățarea este personalizată dintr-o varietate de aspecte implicate;• evaluarea este persistentă, autentică, transparentă și niciodată represivă;• criteriile de succes sunt echilibrate și transparente;• experiențele pozitive de învățare sunt valorizate în permanență [24].

34

BIBLIOGRAFIE

Cadrul legal și normativ 1. Cadrul de referință al curriculumului național, aprobat prin Ordinul Ministerului

Educației, Culturii și Cercetării nr. 432 din 29 mai 2017. 2. Codul Educației al Republicii Moldova, modificat LP138 din 17.06.16, MO184-

192/01.07.16 art.401, intrat în vigoare din 01.07.16. 3. Concepția educației în Republica Moldova, 2000. 4. Concepția educației muzicale în învățământul preuniversitar./ Autori: C. Rusnac,

E. Doga, T. Chiriac, E. Mamot, E. Coroi, I. Gagim [et al.]; examinată și aprobată la ședința Colegiului Ministerului Învățământului din 20.04.1995, Chișinău, 1995.

5. Curriculum la disciplina Educație muzicală: Chișinău, ME, 2010.6. Curriculum pentru învățământul primar, aprobat la Consiliul Național pentru

Curriculum, Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 1124 din 20 iulie 2018.

7. Legea nr. 382 din 19.07.2001 cu privire la drepturile persoanelor aparținând mino-rităților naționale și la statutul juridic al organizațiilor lor, aprobată de Parlamentul Republicii Moldova.

8. Legea Republicii Moldova cu privire la Drepturile Copilului, nr. 338-XIII din 15 de-cembrie 1994.

9. Metodologia de evaluare criterială prin descriptori la disciplinele Educație muzicală, Educație plastică, Educație tehnologică și Educație fizică, clasa a V-a, aprobată la Consiliul Național pentru Curriculum, Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cer-cetării nr. 1324 din 08 septembrie 2018.

10. Strategia de dezvoltare a educației pentru anii 2014-2020 ,,Educația 2020”, publica-tă: 21.11.2014 în Monitorul Oficial nr. 345-351; art. nr. 1014.

11. Standarde de eficiență a învățării, Ministerul Educației al Republicii Moldova, 2012. 12. Strategia Moldova Digitală 2020, publi cată: 08.11.2013 în Monitorul Oficial

nr. 252-257, art. nr. 963.13. Strategia Națională Educație pentru toți, publi cată: 15.04.2003 în Monitorul Oficial

nr. 070, art. nr. 441.

Studii/rapoarte 14. Evaluarea curriculumului național în învățământul general. Studiu. Chișinău: MECC,

IŞE, 2018.15. Bucun N., Guțu Vl., Ghicov A. [et al.] Evaluarea curriculumului școlar. Ghid metodo-

logic. Chișinău: IŞE, 2017.

35

16. Morari M. Studiu curricular: Evaluarea curriculumului educațional la disciplina Educație muzicală. În: Evaluarea curriculumului educațional. Ariile curriculare Arte, Sport, Tehnologii. (studii curriculare) / Universitatea de Stat din Moldova, UNICEF Moldova. Coord. Guțu Vl., dr. hab., prof. univ., Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău: CEP USM, 2018.

Literatură în domeniu17. Bularga T. Psihopedagogia interesului pentru muzică. Chișinău, 2008.18. Cosumov M., Gagim I. Educația muzicală permanentă. Studiu monografic. Univ. de

Stat „Alecu Russo” din Bălți. – Chișinău: Pontos, 2016.19. Crișciuc V., Gagim I. Teoria și metodologia predării cunoștințelor muzicale. Studiu

monografic. Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălți. – Chișinău: Pontos, 2016. 20. Gagim I. Ce este muzica și cum să o înțelegem. Bălți: Indigou Color, 2019.21. Gagim I. Dicționar de muzică. Chișinău: Ştiința, 2008.22. Gagim I. Ştiința și Arta educației muzicale. Chișinău: Editura ARC, 2006. 23. Heick T. The characteristics of a highly effective learning environment https://www.

teachthought.com/learning/10-characteristics-of-a-highly-effective-learning-envi-ronment/

24. Morari M. Educație muzicală. În: Educație artistică în preșcolaritate: Ghid teoretico-metodologic. / Autori: Morari M., Pâslaru Vl., Alekseeva L. [et al.]; coord.: Marina Morari, Vladimir Pâslaru; Univ. de Stat „Alecu Russo” din Bălți. – Chișinău: Pontos, 2016.

25. Morari M. Educație muzicală. Ghid de implementare a curriculumului modernizat pentru învățământul primar și gimnazial. Chișinău: Lyceum, 2011.

26. Morari M. Teoria muzicii: Elemente de limbaj muzical. Curs universitar. Bălți: Presa universitară bălțeană, 2008.

27. Pâslaru Vl. Educația artistic-estetică: reconstituirea esenței. În: Educația prin artă în învățământul preuniversitar. Materialele Conferinței Republicane, 8-9 decembrie 2001, Comisia Națională a RM pentru UNESCO, Ministerul Învățământului din RM. Chișinău: Grafema Libris, 2002.