Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub...

TEOLOGIE ORTODOXĂ

Edificarea morală icircn Biserică

httpsteonotero

Picircșlac G Constantin

Iunie 2020

Cuprins

1

Cuprins

Cuprins 1

I Introducere 2

II Nașterea de sus icircn Ortodoxie 7

II1 Nașterea de sus a pruncilor 11

II2 Nașterea de sus a adulților 14

III Cei 7 ani de-acasă 19

III1 De la zămislire pacircnă la naștere 21

III2 Pruncia sau copilăria 22

IV Tinerețea duhovnicească 24

IV1 Educația religioasă icircn copilărie 25

IV2 Mersul la Biserică și sfințitoarele Sfinte Taine 31 IV21 Sfințenia ca poziție icircn Hristos 32 IV22 Sfințenia ca stare de curăție morală 33 IV23 Sfințenia ca stare veșnică 35 IV24 Mărturisirea sau spovedania 36 IV25 Sfacircnta Icircmpărtășanie 39 IV26 Sfacircntul Maslu 40

IV3 Relația duhovnic - fiu duhovnicesc 41

IV4 Partea teoretică a vieții - cunoașterea 44 IV41 Revelația naturală 46 IV42 Sfacircnta Scriptură 47 IV43 Sfacircnta Tradiție 48

IV5 Partea practică a vieții - faptele bune 50 IV51 Icircncrederea icircn Hristos 51 IV52 Rugăciunea personală 52 IV53 Ascultarea de Dumnezeu 53 IV54 Ieșirea din lume 54

V Bătracircnețea duhovnicească - desăvacircrșirea 57

V1 Virtuțile Sfinților - aretologie 59 V2 Canonizarea sfinților Bisericii Ortodoxe 63

VI Concluzii 65

Bibliografie 67

I Introducere

2

I Introducere

Duhule Sfinte Cel ce umpli icircntreaga lume și dăruiești viață tuturor icircndepărtacircndu-Te de

oamenii icircntinați Cu umilință mă rog Ție nu Te scacircrbi de necurăția trupului și sufletului meu ci

vino și Te sălășluiește icircntru mine și mă curățeşte de toată icircntinăciunea păcatului ca prin

ajutorul Tău să petrec cealaltă vreme a vieții mele icircn pocăință și icircn lucrarea faptelor bune și

așa să Te preamăresc icircmpreună cu Tatăl și cu Fiul icircn vecii vecilor Amin

Icircntreaga lucrare de edificare moral-duhovnicească a omului este Hristo-centrică căci icircn Hristos

locuiește bdquotoată plinătatea Dumnezeiriildquo (Coloseni 2 9) iar icircncepacircnd cu ziua Rusaliilor a anului 33 această

lucrare se desfășoară icircn interiorul Bisericii sub directa icircndrumare și icircmputernicire a lui Dumnezeu Duhul

Sfacircnt

Dintr-o perspectivă mai ales didactică icircn istoria omenirii Dumnezeu Tatăl a fost icircn centrul

evenimentelor perioadei Vechiului Testament Dumnezeu Fiul la icircnceputul perioadei Noului Testament iar

după Rusalii icircntreaga lucrare a Bisericii este sub directa icircndrumare și călăuzire a Sfacircntului Duh Macircngacircietorul

promis (Ioan 14 16 14 26)

Icircn cadrul acestei lucrări de disertație nu vom lua icircn discuție domeniul moralei sociale laice promovată

de obicei de către mai marii acestei lumi prin intermediul diferitelor instituții guvernamentale căci credem

cu tărie că morala duhovnicească propusă omului de către Dumnezeu prin Biserică este mult superioară și

chiar desăvacircrșită

Sfacircntul Sofronie Saharov (dagger1993) spunea icircndurerat că bdquorare sunt sufletele care au destulă bărbăție pentru

a ieși de pe cărările bătute ale mulțimilor de oameni spre a trăi după poruncile lui Hristos icircn această lume

căzutăldquo1 Creștinul icircnsă ajutat și de conștiința sa primită ca glas al lui Dumnezeu icircnlăuntrul său trăiește cu

evlavie dacă-și conștientizează starea și mai ales apartenența la Trupul duhovnicesc al lui Hristos Biserica

Ca mădulare spirituale ale Bisericii credincioșii pot birui răul dar nu luptacircndu-se cu el ci lipindu-se

tare de bine (Romani 12 9) Căci Binele este Unul singur Dumnezeu (Matei 19 17) și proslăvind Binele

răul se mustră el singur

Icircnălțarea minții și a inimii către Dumnezeu prin trăirea unei vieți conforme cu voia Sa descoperită icircn

Sfintele Evanghelii duce treptat la curățirea de păcate și dobacircndirea virtuților

Sfinții Bisericii sunt dovezi de netăgăduit că se poate ajunge la vacircrsta maturității duhovnicești la

asemănarea cu Hristos Dumnezeu-Omul desăvacircrșit Ei Sfinții după perioade mai lungi sau mai scurte de

nevoință duhovnicească devin biserici vii ale lui Dumnezeu2

1 Arhim SOFRONIE Vom vedea pe Dumnezeu precum este trad din limba rusă de Ierom Rafail Noica Ed Sophia București

2005 p 93 2 Bucură-te Părinte Porfirie biserică vie a lui Dumnezeu (Acatistul Sf Porfirie Kavsokalivitul)

I Introducere

3

Icircn lucrarea mea de licență icircn Teologie Ortodoxă m-am străduit să prezint Biserica ca fiind unicul Trup

spiritual al Domnului nostru Iisus Hristos iar acum icircn cadrul lucrării de disertație icircncerc să aprofundez atacirct

cacirct icircmi va fi cu putință tema edificării spirituale așa cum este ea propovăduită icircn Biserica Ortodoxă dovada

cea mai credibilă a corectitudinii (ortodoxiei) ei fiind credincioșii ajunși la maturitate (desăvacircrșire) adică

Sfinții

Sfacircnta Scriptură arată deslușit faptul că icircn icircntreaga istorie a umanității Dumnezeu Duhul Sfacircnt a lucrat

neicircncetat icircmpreună cu Tatăl și cu Fiul la desăvacircrșirea omului Creștinul maturizat duhovnicește seamănă icircn

duhul său cu Dumnezeu Fiul

Pe măsură ce mintea și inima ni se curățesc de păcate devenim tot mai asemenea cu Cel la care privim

prin credință Macircntuitorul Iisus Hristos Transformarea noastră lăuntrică remarcată mai ales de către alții este

dovada că mergem bine pe calea macircntuirii Trist este faptul că de multe ori ne preocupăm de multe altele și

foarte puțin ne preocupăm de noi icircnșine de edificarea noastră moral-spirituală Facem aceasta din comoditate

pentru că a ne preocupa de noi icircnșine cere multă osteneală multă strădanie multă nevoință

Icircn ziua de Rusalii a anului 33 Dumnezeu Duhul Sfacircnt S-a coboracirct pe pămacircnt și a rămas icircn Biserică cu

scopul de a continua lucrarea de sfințire a fiecărui credincios (Ioan 14 26) icircncepută de Icircnsuși Domnul nostru

Iisus Hristos Fiecare creștin ortodox este părtaș al Duhului Sfacircnt căci nu este nici o icircndoială cel ce nu are

pe Duhul Sfacircnt nu este al lui Hristos (Romani 8 9)

Prin Sfacircnta Taină a Botezului primim arvuna Duhului Sfacircnt icircn inimile noastre (II Corinteni 1 22 5 5)

dar Duhul Sfacircnt nu poate locui icircn cei care se icircndepărtează de Dumnezeu prin păcathellip

Așadar cercetează-te binișor oare este icircn tine Duhul harului Căci el nu rămacircne la toți ci

se mai icircntacircmplă să și plece Iată semnele lucrării Duhului icircn om mai icircntacirci vine duhul pocăinței

și icircl icircnvață pe creștin a se icircntoarce către Dumnezeu și a-și icircndrepta viața duhul pocăinței

săvacircrșindu-și lucrarea icircl icircncredințează pe creștin duhului sfințeniei și curăției căruia icirci

urmează icircn sfacircrșit duhul icircnfierii Trăsătura celui dintacirci e racircvna iubitoare de osteneală

trăsătura celui de-al doilea - căldura și dulcea ardere a inimii trăsătura celui de-al treilea -

simțirea icircnfierii ce face să iasă din inimă suspinarea către Dumnezeu bdquoAvva Părinteldquo3

Rezultatul lucrării Duhului Sfacircnt icircn noi este viața cea nouă cea duhovnicească care este cu adevărat

bdquoștiința științelorldquo Omul icircl cinstește pe Făcătorul său trăind frumos

Teologia morală pe temeiul Revelației lui Dumnezeu realizată deplin prin Omul Iisus

Hristos Logosul icircntrupat și actualizată permanent icircn spațiul sacramental și liturgic al Bisericii

analizează critic și prezintă metodic principiile fundamentale ale vieții morale creștine4

3 Sfacircntul Teofan ZĂVORAcircTUL Tacirclcuiri din Sfacircnta Scriptură pentru fiecare zi din an trad din limba rusă de Adrian și Xenia

Tănăsescu-Vlas Ed Sophia 2011 p 50 4 Pr Gheorghe POPA Introducere icircn Teologia Morală Ed Trinitas Iași 2003 p 14

I Introducere

4

Viața morală a fost și este ținta cea mai icircnaltă a creștinilor silitori din toate timpurile Icircnsă nu este deloc

simplu să faci progres duhovnicesc trăind icircntr-o lume decăzută care zace icircn cel rău (I Ioan 5 19) De aceea

Dumnezeu din dragoste ne dăruiește un mediu duhovnicesc propice creșterii adică Biserica Sa

Din perspectivă moral-duhovnicească tristețea cea mai mare este că pe măsură ce vechile generații trec

valorile noilor generații icircncep să se dilueze tot mai mult icircn icircntreaga lume O serie de sondaje5 efectuate icircn

Statele Unite arată că icircn următorii ani vom fi martorii unei schimbări aproape totale a setului de valori lucru

inedit icircn istoria americanilor și care potrivit comentatorilor conservatori ar trebui să ne sperie

Schimbările sunt puse pe seama percepției asupra creștinismului Statele Unite țară care s-a considerat

creștină pe aproape icircntreg parcursul istoriei ei icircn ultima perioadă este icircn declin accelerat Aproape 40 dintre

tinerii americani spun că nu se identifică cu vreo biserică icircn timp ce doar 13 dintre americanii mai icircn vacircrstă

sunt icircn această situație Iar icircn 1986 doar 10 dintre tineri spuneau că nu sunt afiliați religios

Fiecare popor icircn icircntreaga istorie a umanității a avut un set de norme morale și o anumită percepție (simț

moral) asupra binelui și răului De unde am putea să avem acest simț dacă nu de la Dumnezeu Duhul Sfacircnt

Scopul prezentei lucrări este acela de a evidenția icircntr-un mod simplu etapele principale ale parcursului

nostru moral-spiritual Căci scopul cu care noi ne ferim de păcate nu este frica de iad ci dorința icircnflăcărată de

a-L iubi pe Hristos și de a nu-L macirchni prin ceea ce gacircndim vorbim prin ceea ce facem și ceea ce suntem

Alături de viața biologică trăim și o viață morală icircn sensul că icircn orice timp loc și societate oamenii icircn

general icircși trăiesc viața respectacircnd și conformacircndu-se anumitor principii norme sau legi morale Toate acestea

se reflectă icircn propria noastră conștiință astfel icircncacirct totdeauna putem face deosebire icircntre bine și rău drept și

nedrept permis și nepermis

Legea morală este norma obiectivă a moralității iar conștiința morală este norma subiectivă a

moralității Legea morală are un caracter impersonal și universal (καθολικη) icircn timp ce conștiința morală are

un caracter personal și subiectiv fiind organul de cunoaștere și manifestare a legii morale icircn fiecare om Cu

ajutorul conștiinței morale suntem icircn stare să analizăm - prin prisma legii morale - fiecare experiență icircn parte

din viața noastră dar și a semenilor

Conștiința morală și legea morală se află icircntr-o stracircnsă legătură fără icircnsă a se putea confunda sau

identifica Fără conștiința morală legea morală ar rămacircne ceva exterior omului lipsindu-i organul de aplicare

Căci cacircnd păgacircnii care n-au lege din fire fac ale legii (ceea ce le poruncește legea)

aceștia neavacircnd lege icircși sunt loruși lege ceea ce arată fapta legii icircnscrisă icircn inimile lor prin

mărturia conștiinței lor și prin judecățile lor care icirci icircnvinovățesc sau icirci și apărăhellipldquo (Romani 2

14-15)

Legea morală naturală este icircmpărtășită omului prin actul creației despre ea Sfacircntul Apostol Pavel spune

că este bdquoscrisă icircn inima omuluildquo (Romani 2 15) și este izvorul și temelia Religiei Deci Religia se bazează pe

morală și nu invers

5 Sondaje realizate de The Wall Street Journal și NBC icircn anul 2018

I Introducere

5

Nu trebuie să uităm că lupta cu noi icircnșine durează pacircnă la cea din urmă suflare Fiecare ne naștem icircn

urma deciziei Proniei divine și fiecare avem de parcurs o cale uneori ușoară alteori grea alteori deosebit de

grea cu suișuri și coboracircșuri cu căderi și ridicări Toate acestea fiind icircngăduite de marea și desăvacircrșita

bunătate și dragoste a lui Dumnezeu față de noi

Nu putem vorbi de Ortodoxie de moralitate creștină de duhovnicesc icircn afara credinței icircn Dumnezeu

sau icircn afara Bisericii De-a lungul timpului realitatea vieții a dovedit că bdquodespărțiți de Hristos nu putem face

nimicldquo (Ioan 15 5)

Pe marea vieții doar Biserica este corabia salvatoare pentru toți cei ce-L iubesc pe Hristos și vor să

răspundă cu dragoste la dragostea Sa Căci ce-i folosește omului să cacircștige lumea icircntreagă dacă-și pierde

sufletul (Marcu 8 36)

Credința este răspunsul pozitiv al omului la chemarea lui Dumnezeu Numai astfel omul sprijinit de

harul Duhului Sfacircnt recunoaște pe Dumnezeu ca și Creator al său ca și Stăpacircn Deci credința este o

consimțire liberă nesilită de nimeni a sufletului Credința este convingere siguranță și certitudine (Evrei 11

1) Dar niciodată să nu uităm că această convingere este o lucrare a harului dumnezeiesc (Ioan 1 12) și

nicidecum rezultatul vreunei inițiative omenești

Pelagius un călugăr britanic (360 - 418 dHr) așa credea că omul poate ajunge să nu mai păcătuiască

prin propriile forțe Adepții lui pelagienii negau nu numai necesitatea harului ci și posibilitatea transmiterii

păcatului strămoșesc și nu acceptau nici botezul copiilor pe care icircl considerau inutil Icircnvățăturile lor icircnsă au

fost respinse și declarate drept erezii6 (Ioan 6 65)

Sfacircntul Cuvios Paisie Aghioritul ne icircnvață că bdquorăul icircncepe prin lipsa credinței icircn cealaltă viațăldquo Să nu

uităm credința este darul lui Dumnezeu pe care trebuie să-l descoperim și să-l cultivăm Pentru că ceea ce

contează cu adevărat este ceea ce credem Oamenii care nu cred icircn Dumnezeu sau cred puțin icircn El și cred mult

icircn ei icircnșiși pot pricinui mari nenorociri icircn această lume

Iisus hellip le-a zis Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu să credeți icircn Acela pe Care El L-a

trimis (Ioan 6 29)

Principalul scop al diavolului este să ne atace credința dacă reușește să facă o persoană să-și lepede

credința atunci el transformă acea persoană icircntr-un trădător Mai mult cei care mărturisesc credința ortodoxă

dar care nu trăiesc o viață ortodoxă vor suferi cea mai grea osacircndă Căci bdquoom corect nu este acela care spune

cuvinte corecte ci cel ce trăiește corect evangheliceșteldquo7

Că vracircnd cineva să dobacircndească smerenia află multe piedici Dar dacă află credința și

crede icircn cuvintele lui Dumnezeu nu mai este nici o piedică icircn calea lui Iar credința o aflăm

fără nici o osteneală icircndată ce vrem din tot sufletul s-o aflăm Căci credința e un dar al

6 httpsenwikipediaorgwikiPelagianism 7 Cuv Paisie AGHIORITUL - Părinți Aghioriți Flori din Grădina Maicii Domnului trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan

Nuțescu Ed Evanghelismos București 2004 p 172

I Introducere

6

Preabunului Dumnezeu pe care ni l-a dăruit icircn chip firesc să-l avem icircn puterea voii noastre

libere hellip8

Sfacircnta Scriptură mai spune bdquoCăci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința icircn Hristos Iisusldquo

(Galateni 3 26) hellip Și au zis apostolii către Domnul bdquoSporește-ne credințaldquo (Luca 17 5)

Fără credință comunicarea noastră cu Dumnezeu este imposibilă Se știe că problemele de comunicare

icircn general sunt rezultatul lipsei de icircncredere Dacă credem și ne icircncredem icircn Dumnezeu reușim să comunicăm

cu El Dar noi oamenii de multe ori nu avem icircncredere nici măcar unii icircn alții pentru că fiecare ne urmărim

propriul interes Nu mă refer aici la acea icircncredere idolatră la care se referă textul scripturistic bdquoblestemat este

omul care se icircncrede icircn omldquo ci la aceea izvoracirctă din dragostea dumnezeiască dintre oameni și mai ales dintre

creștini

De obicei nu putem trăi frumos dacă cei din jurul nostru trăiesc uracirct Stricăciunea se răspacircndește cu

ușurință nu numai icircntre mere ci și icircntre oameni Rari sunt cei ce pot face abatere de la aceste realități triste

Dar dacă vrem să ducem o viață mai bună atunci trebuie să ținem cont și de nevoile altorahellip

Despre icircncrederea icircn Dumnezeu Sfacircntul Paisie Aghioritul spune

Să te nevoiești și să le lași pe toate icircn seama lui Dumnezeu dar să te cercetezi și pe tine

icircnsuți ca să vezi unde te afli ce faci Vezi medicul caută mai icircntacirci să afle cauza de la care

provine febra și apoi ce medicament să-i dea bolnavului ca să-i scadă febra Adică din clipa

icircn care omul icircncepe să-și vadă slăbiciunile trebuie să intre icircnlăuntrul său neliniștea cea bună

ca să se lupte să le corecteze Eu mă cercetez pe mine icircnsumi și văd că am aceste slăbiciuni Icircmi

urmez nevoința și mă cercetez iarăși pe mine icircnsumi bdquoPacircnă ieri aveam slăbiciunile cutare și

cutare Am tăiat vreuna din ele Unde mă aflu icircn ce privește acea patimă ldquo Iar apoi Icirci spun lui

Dumnezeu bdquoDumnezeul meu fac ce pot dar ajută-mi Tu ca să mă icircndrept căci singur nu

potldquo9

Fiindcă există o analogie icircntre vacircrstele fizice și cele spirituale voi structura prezenta lucrare oarecum

cronologic atacirct după vacircrsta trupului cacirct și după vacircrsta sufletului și mai ales a celei mai icircnalte părți ale lui

duhul Scopul meu este acela de a oferi cititorilor o cacirct mai bună așezare și sistematizare a noțiunilor

prezentate

Mă bazez și pe următoarele cuvinte ale Sfacircntului Maxim Mărturisitorul (dagger662)

Iar credincioși virtuoși și contemplativi a numit pe icircncepători icircnaintați și desăvacircrșiți care

pot fi numiți și robi lucrători cu plata și fii ca cele trei cete ale celor ce se macircntuiesc Robi sau

credincioși sunt cei care icircmplinesc poruncile de frica amenințărilor stăpacircnului și lucrează cu

bunăvoința cele icircncredințate Lucrători cu plata sunt cei ce poartă de dorul bunătăților

8 Sf Simeon NOUL TEOLOG Icircnvățături vol II Ed Credința Strămoșească 2003 9 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol V Patimi și virtuți Ed Evanghelismos București 2007 p 23

II Nașterea de sus icircn Ortodoxie

7

făgăduite greutatea și arșița zilei adică necazul legat de viața aceasta din osacircnda

protopărintelui și ispitele care din cauza ei trebuie suportate pentru virtute Aceștia schimbă

icircnțelepțește prin hotăracircre de bună voie viață cu viață cea prezentă pentru cea viitoare Iar fii

sunt cei care nici de teama amenințărilor nici de dorul celor făgăduite ci icircn temeiul unui mai

statornic și al unei deprinderi icircn icircnclinarea și dispoziția voluntară a sufletului spre bine nu se

despart niciodată de Dumnezeu ca acel fiu către care s-a zis laquo Fiule tu totdeauna ești cu mine

și ale mele cu ale tale sunt raquo (Luca 15 31)

(Sfacircntul Maxim Mărturisitorul Mistagogia XXIV)

bdquohellip fă să ia chip Hristosul Tău icircn acesta ce se va naște din nou prin a mea nevrednicie și-l

zidește pe temelia Apostolilor și prorocilor Tăildquo10

Rugăciunea de mai sus este rostită de preotul sau episcopul ortodox ce săvacircrșește Sfacircntul Botez Viața

spirituală a creștinului ortodox de aici icircncepe de la Botez iar imediat după Botez preotul se roagă icircn cadrul

10 Fragment din Slujba Sfacircntului Botez (rugăciunea preotului) Molitfelnic 2013 p 41

8

Sfintei Taine a Mirungerii rostind de mai multe ori cuvintele următoare bdquoPecetea darului Duhului Sfacircnt

Aminldquo și unge cu Sfacircntul Mir toate mădularele celui ce se botează pentru a le sfinți prin icircmpărtășirea harului

divin și a darurilor Duhului Sfacircnt

9

Sfacircntul Cuvios Paisie Aghioritul (dagger1994) scria

Omul mai icircntacirci se naște trupește și după aceea la botez se naște duhovnicește din zidirea

lui Dumnezeu din apă și de la Duhul Sfacircnt din harul dumnezeiesc - bdquodin apă și din Duhldquo (Ioan

3 5) - și se face om nou11

La fel ne icircnvață și Sfacircntul Sofronie Saharov (dagger1993)

După nașterea noastră cea trupească icircnainte de a fi icircnvățat noi a bdquodesluși macircna noastră

dreaptă de cea stacircngăldquo (Iona 4 12) am și primit icircn scăldătoarea Botezului cea de a doua

naștere cea de sus și peste noi s-a icircnsemnat Numele cel mare și icircnfricoșat chiar și Puterilor

cerești al Tatălui și al Fiului și al Sfacircntului Duh iar după aceasta am primit celălalt neprețuit

dar despre care sufletul nostru nu poate nici spune nici cugeta fără cutremur și anume

ungerea icircntru Duhul Sfacircnt pecetea Cărui sfințiri s-a pus pe toate mădularele trupului nostru cu

aceste cuvinte ale Tainei Pecetea darului Duhului Sfacircnt Și astfel ne-am făcut sălaș

Dumnezeului celui Preaicircnalt iar trupurile noastre biserică Duhului Sfacircnt (I Corinteni 6 19)12

Icircn secolul XVIII al nostru Sfacircnt Ierarh Antim Ivireanul (dagger1716) ne icircnvăța și el la fel

hellip fiecare creștin are trei nașteri prima naștere este trupească din tată și din mamă a

doua naștere este sufletească (duhovnicească) și nu este la toți oamenii ci numai la cei ce s-au

născut duhovnicește din baia Sfacircntului Botez iar a treia naștere a morții este macircntuitoare și

fără de primejdie la omul cel drept și credincios că nu poate să mai păcătuiască după moarte13

Nașterea de sus (γέννηση άνωθεν Ioan 3 3) este icircnceputul vieții duhovnicești și icircncorporarea icircn Trupul

Sfacircnt al Domnului nostru Iisus Hristos Biserica Dar atenție această naștere nu este deja icircncheiată ci este mai

degrabă un proces o continuă transfigurare spirituală care doar icircncepe cu Botezul (din apă și din Duh) pe

care l-au primit și icircl dau mai departe apostolii Domnului și urmașii lor pe linia succesiunii apostolice cei

cărora Domnul le-a zis după Icircnvierea Sa

Mergeți icircn toată lumea și propovăduiți Evanghelia la toată făptura Cel ce va crede și se va

boteza se va macircntui iar cel ce nu va crede se va osacircndi (Marcu 16 15-16)

Icircn icircntreaga istorie bimilenară a Bisericii creștinii ortodocși au crezut că la Botez Domnul iartă toate

păcatele (bdquo hellip botează-te și spală-ți păcatele chemacircnd Numele Luildquo - Fapte 22 16 Efeseni 5 26) De

asemenea Canonul 110 Cartagina (419 dHr) prevede că prin Botez are loc curățirea de toate păcatele

personale inclusiv păcatul strămoșesc moștenit Sfacircntul Apostol Pavel numește Botezul bdquoicircnnoire a viețiildquo

(Romani 6 3-5) făcută prin lucrarea Sfacircntului Duh

11 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol III Nevoință duhovnicească p 176 12 Arhim SOFRONIE Nașterea icircntru icircmpărăția cea neclătită trad de Ierom Rafael Noica Ed Reicircntregirea 2003 p 266 13 Arhim Ioanichie BĂLAN Patericul romacircnesc Ed Mănăstirea Sihăstria pp 251-253

10

El ne-a macircntuit nu din faptele cele icircntru dreptate săvacircrșite de noi ci după a Lui icircndurare

prin baia nașterii celei de a doua și prin icircnnoirea Duhului Sfacircnt pe Care L-a vărsat peste noi

din belșug prin Iisus Hristos Macircntuitorul nostru ca icircndreptacircndu-ne prin harul Lui să ne

facem după nădejde moștenitorii vieții celei veșnice (Tit 3 5-7)

Biserica Ortodoxă deci consideră Botezul ca naștere din nou și regenerare duhovnicească curățire de

păcate și intrare icircn comuniune (κοινωνία) cu Biserica cea Una Părintele Gheorghe Popa profesor universitar

la Iași rezumă astfel

Convertirea icircn cazul pruncilor are loc chiar la Botez iar la adulți odată cu dorința de a fi

membri ai Bisericii lui Hristos Prin Botez ne naștem din nou omul cel vechi subjugat păcatului

moare iar cel nou icircn Hristos icircnvie ceea ce icircnseamnă că fiind expresie autentică a credinței

creștine convertirea implică o moarte și o icircnviere mai bine zis o bdquoimitareldquo a morții și icircnvierii

lui Hristos Icircn acest sens trebuie icircnțelese și cuvintele Sfacircntului Apostol Pavel bdquoomul nostru cel

vechi a fost icircmpreună răstignit cu El ca să se nimicească trupul păcatului așa icircncacirct să nu mai

fim robi păcatuluihellip Și dacă am murit icircmpreună cu Hristos credem că vom și icircnvia icircmpreună cu

El știind că Hristos după ce a icircnviat din morți nu mai moarehellipldquo

(Romani 6 8-9)14

Prin Botez ne icircmpăcăm cu Dumnezeu pe baza Jertfei Domnului nostru Iisus Hristos de pe Cruce icircnsă

trebuie să rămacircnem icircn El prin icircmplinirea poruncilor și icircmplinindu-le ne desăvacircrșim iar dacă n-o facem ne

arătăm robiți de păcat și nevrednici de Icircmpărăția Cerurilor

Neuitatul Părinte Porfirie Kavsokalivitul (dagger1991) exprimă și el icircntr-un mod simplu și fără echivoc

esența creștinismului

Dacă Icircl iubești pe Dumnezeu le iubești pe toate căci icircnlăuntrul lui Dumnezeu există toate

și Dumnezeu așa voiește să-L iubești El Icircnsuși spune Să iubești pe Domnul Dumnezeul tău din

toată inima ta din tot sufletul tău din tot cugetul tău și din toată puterea ta (Marcu 12 30)

Aceasta este bdquomatematica superioarărdquo a religiei creștine Nicio altă religie n-a deslușit aceste

noime pentru că ele nu sunt născociri omenești Dumnezeu ni le-a descoperit15

Icircn continuare aș vrea să evidențiem două situații

1 Nașterea duhovnicească (bdquode susldquo) a copiilor creștinilor și

2 Nașterea duhovnicească (bdquode susldquo) a necreștinilor de cele mai multe ori adulți capabili să audă

Evanghelia s-o icircnțeleagă și s-o primească icircn inima lor16

14 Pr Gheorghe POPA Teologie și demnitate umană ndash studii de teologie morală contextuală Iași 2003 pp 225-229 15 Ne vorbește părintele Porfirie - Viața și cuvintele trad din limba greacă de Ierom Evloghie Munteanu Ed Egumeniţa 2003

pp 287-288 16 I Corinteni 4 15 hellip Căci eu v-am născut prin Evanghelie icircn Iisus Hristos

11

II1 Nașterea de sus a pruncilor

Să observăm de la icircnceput că Botezul creștin nu este despărțit de icircnnoirea făcută de Sfacircntul Duh și nici

de icircndreptarea (sfințirea) lucrată ulterior de harul lui Dumnezeu Dacă cineva este botezat icircn Numele Sfintei

Treimi dar nu experimentează și icircndreptarea duhovnicească a vieții nu se va macircntui Căci faptul că se naște

cineva icircntr-o familie de creștini ortodocși și ești botezat de mic nu-i asigură macircntuirea indiferent de viața sa

ulterioară Au existat icircn istorie mulți botezați din pruncie care nu doar că nu au crezut icircn Hristos ci au devenit

mai tacircrziu adevărați vrăjmași ai Lui și ai Bisericii Lui (de exemplu Stalin și mulți dintre torționarii din

icircnchisorile comuniste)

Icircn istoria Bisericii Ortodoxe n-au existat controverse serioase cu privire la botezul pruncilor

(pedobaptismul) căci ea nu a icircntemeiat necesitatea botezării copiilor pe ideea de bdquopăcatldquo ci pe faptul că icircn toate

etapele vieții sale inclusiv pruncia și copilăria omul are nevoie bdquosă se nască din nouldquo adică să icircnceapă o viață

nouă icircn Hristos

Teologia și practica ortodoxă a icircnțeles că bdquoținta eshatologică supremă a vieții celei noi nu poate fi

icircnțeleasă deplin nici chiar de către adultul conștientldquo17

Sfacircntul Apostol Pavel mărturisește icircn prima sa epistolă către credincioșii din Corint că bdquohellip a botezat și

casa lui Ștefanaldquo (I Corinteni 1 16) iar despre temnicerul din Filipi este scris că s-a botezat el și bdquotoți ai luildquo

(Fapte 16 33)

O altă valoare a teologiei baptismale ortodoxe este sprijinirea ei fermă nu numai pe textul Sfintei

Scripturi ci și pe Sfacircnta Tradiție (atenție nu am scris tradiția ci Sfacircnta Tradiție) care reprezintă o mărturie

covacircrșitoare și permanentă privind legitimitatea botezului copiilor Este suficient să fie reamintite și

revalorificate cacircteva din cele mai vechi mărturii patristice pentru a obține certitudinea respectivei legitimități

Sfacircntul Policarp (dagger156) care icircmpreună cu Sfacircntul Ignatie Teoforul (dagger107) au fost ucenici ai Sfacircntului

Apostol Ioan Evanghelistul mai tacircrziu așezat episcop al Smirnei de către Sfinții Apostoli zicea bdquo86 de ani

L-am slujit (pe Hristos)ldquo Putem trage concluzia că Sfacircntul Policarp a fost botezat de mic deoarece s-a născut

icircn anul 70 dHr

Și Sfacircntul Iustin Martirul și Filosoful (dagger165) declara că are cunoștință de bdquomulți bărbați și femei de 60-

70 de ani care fuseseră discipoli ai lui Hristos icircncă din copilărieldquo (Apologia I XV)

Apoi Sfacircntul Dionisie Areopagitul (sec I) spunea că unii racircdeau atunci de botezul pruncilor menționacircnd

că e eronat ca alții (nașul) să se lepede de cel rău și să mărturisească credința creștină icircn numele pruncilor

inconștienți

Mai tacircrziu icircn secolul IV Sfacircntul Ioan Gură de Aur zice și el bdquoDe aceea și botezăm copiii deși nu au

păcate (personale) ca să fie mădulare ale lui Hristos și fiecare să devină sălaș al Duhuluildquo18

17 John MEYENDORFF Teologia Bizantină București 1996 p 258 18 I Corinteni 6 19 Sau nu știți că trupul vostru este templu al Duhului Sfacircnt care este icircn voi pe care-L aveți de la Dumnezeu și că

voi nu sunteți ai voștri

12

Origen (PG 12496) Sfacircntul Irineu de Lugdunum (dagger202) și Tertullian (PL 11221) mărturisesc că icircn

secolul al II-lea Biserica boteza copiii iar spre secolul al III-lea practica era deja foarte obișnuită bdquoicircn epoca

Sfacircntului Ciprian (dagger305) vedem că botezul se făcea chiar mai icircnainte de opt zile de la naștere (Sinodul IV

Cartagina PL 31055)ldquo19

Sfacircntul Irineu de Lyon (dagger202) afirma expres că Hristos bdquoa venit să-i macircntuiască pe toți hellip prunci

copilașicedil tineri bătracircnildquo20 neuitacircnd să sublinieze că bdquoBiserica a moștenit de la apostoli această tradiție de a da

copiilor botezulldquo21 La racircndul lui Sfacircntul Ciprian explică și el necesitatea botezării copiilor prin necesitatea

ștergerii păcatului strămoșesc pe care-l moștenesc toți copiii22

Deci necesitatea botezării pruncilor reiese din faptul că bdquocopiii nebotezați ar putea să-și piardă

macircntuirea din pricina păcatului strămoșesc pe care-l moștenesc și care se poate șterge prin Botezldquo23

Sfacircntul Sfințit Mucenic Irineu Episcopul de Lugdunum (prăznuit pe 23 august) originar din Asia Mică

fost ucenic al Sfacircntului Policarp (dagger156) spune că Domnul Iisus Hristos a venit ca pe toți să-i macircntuiască și

să-i renască pe toți cei care primesc de la El nașterea ce-a de-a doua pe sugari (bebeluși) pe copii pe tineri

și pe bătracircni24

Toate acestea icircnsă nu ne dau dreptul să botezăm pe oricine la nimereală sau tendențios ca mai apoi doar

o mică parte dintre cei botezați să creadă icircn Hristos și să-L urmeze El a murit pe cruce ca toți cei ce vor crede

icircn El și-și vor pecetlui credința prin Botez să se macircntuiască Cacircnd vorbim despre botezul pruncilor se

subicircnțelege faptul că aceștia sunt copiii unor credincioși ortodocși care icircși iau angajamentul icircn fața lui

Dumnezeu că vor educa creștinește pe cel mic

Din perspectiva temei acestei lucrări (edificarea morală icircn Biserică) trebuie să subliniem un aspect foarte

important cel al sfințirii practice și concrete care spre surprinderea unora nu ne este dată simultan cu botezul

Nașterea spirituală prin Botez este doar icircnceputul vieții duhovnicești care are drept scop transformarea

trupului și a sufletului prin harul lui Dumnezeu astfel icircncacirct Hristos să ia chip icircn noi

Părinții care nasc copii și le dăruiesc trupul trebuie să contribuie pe cacirct pot și la

renașterea lor duhovnicească Pentru că omul dacă nu renaște duhovnicește va merge icircn iad

Apoi ceea ce nu pot face ei icircnșiși pentru copiii lor să o icircncredințeze dascălilor De aceea și

Biserica noastră spune bdquoPe părinții și icircnvățătorii noștrildquo Există icircnsă și Părinți duhovnicești

care deși nu au copii pot icircnsă ajuta mai eficient la educația copiilor pentru că lucrează la

renașterea lor duhovnicească25

19 Paul EVDOKIMOV Ortodoxia București 1996 p 297 20 Sf IRINEU Adversus haereses I II 22 21 Idem Comentarius in Rom PG 141047 B 22 Sf Ciprian Epistula 595 PL III 1054 23 G Wenz Einfhrung p 108 24 Sf IRINEU Adversus haereses I II 22 25 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol IV Viața de familie trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan

Nuțescu Ed Evanghelismos București 2003 pag 100

13

Nu este greșit să spunem că credința respectiv icircncredințările spirituale icircn acest caz al copiilor

adevăraților creștini se moștenesc Chiar dacă pruncul nu icircnțelege marea Taină a Botezului el icircnvață mai

tacircrziu de la nași și mai ales de la părinții săi ortodocși cine este Dumnezeu cine este Iisus Hristos de ce

trebuie să creadă icircn El cum să creadă icircn El etc

Se icircntacircmplă exact la fel și icircn alte religii Copiii icircnvață și primesc icircn mod firesc icircnvățăturile de credință

și crezul părinților lor De la părinți ei primesc primele lor convingeri religioase pe care le vor verifica mai

tacircrziu atunci cacircnd Duhul lui Dumnezeu icirci va cerceta

Botezului ortodox icirci urmează Mirungerea (adică botezul cu Sfacircntul Duh chiar dacă copilașul nu știe ce

se petrece cu el conform cu Sfacircnta Evanghelie după Ioan 1 33 II Corinteni 1 22 Faptele Apostolilor 8 14-

19 19 1-6 șa) și creșterea icircn viața duhovnicească sub călăuzirea părinților a nașilor și a celorlalți membri

ai Bisericii

Vedem mereu că Sfinții și nu numai ei văd și avertizează icircmpotriva marelui pericol al apostaziei

Icircndreptarea duhovnicească mai ales la cei botezați din pruncie ar putea să lipsească și de foarte multe ori

chiar lipsește Sfacircntul Apostol Petru vorbește icircn prima sa epistolă despre necesitatea deschiderii conștiente a

cugetului nostru către Dumnezeu (I Petru 3 21) fiindcă Botezul este mai mult decacirct o simplă baie este bdquobaia

nașterii din nouldquo darul și harul desăvacircrșit al lui Hristos26 Dacă Hristos și icircnvierea Sa din morți nu are

corespondent icircn icircndreptarea duhovnicească a celui mic Botezul nu-l va ajuta cu nimic

Părintele Dumitru Stăniloae (dagger1993) spune și el că baia botezului este bdquorenunțarea totală la noi icircnșine

hellip uitarea de noi icircnșine icircntr-o predare totală lui Dumnezeuldquo27 Dacă actul haric bdquonu lucrează icircn toți cei botezați

aceleași roadeldquo explicația sau bdquogreșealaldquo constă icircn faptul că unii bdquoau risipit comoaraldquo28 baptismală prin

necredință neatenție lenevire icircntunecare sau chiar răutate

De curacircnd un părinte rus Părintele Roman Matiukov spunea icircndurerat icircntr-un articol publicat pe site-

ul rusesc pravmirru că tot mai mulți creștini nu prea știu ce icircnseamnă să fie ortodocși adică aprind lumacircnări

și fac și avorturi construiesc noi biserici dar trăiesc și icircn curvie merg la biserică dar icirci chinuiesc pe cei de-

acasă Foarte dureroasă afirmația și părintele Roman nu este singurul care afirmă aceste realități Trebuie să

recunoaștem că avem foarte puțini creștini ortodocși care icircși conștientizează propriul Botez și icircși trăiesc

conștient creștinismul

Cei botezați dar ne-renăscuți din nou sunt de fapt icircn stare de iad29 Cel născut doar trupește nu este

creștin Din naștere avem o natură păcătoasă (Psalmul 50 6) iar ca să putem moșteni Icircmpărăția cerurilor

trebuie să ne naștem din nou duhovnicește din apă și din Duh (Ioan 3 5) Nu numai din apă ci din apă și din

Duh Apa botezului are semnificația curățirii omul se spală de păcatul strămoșesc și se icircmbracă cu Hristos

26 Sf Marcu ASCETUL Despre Botez icircn bdquoFilocalialdquo vol I Sibiu 1997 p 289 27 Pr Dumitru STĂNILOAE Teologia Dogmatică Ortodoxă III p 41 28 Sf Nicolae CABASILA Despre viața icircn Hristos icircn vol bdquoScrierildquo Ed Arhiepiscopiei București 1989 p 183-184 29 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol II Trezire duhovnicească trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan

14

Din nefericire mulți icircntinăm Sfacircntul Botez Pentru noi există botezul pocăinței și al lacrimilor și chiar

botezul sacircngelui (mucenicia) Cacircnd omul icircși dă seama că a greșit icircl doare și se pocăiește atunci harul lui

Dumnezeu se icircntoarce la el Mare este dragostea lui Dumnezeu față de noi El ne iartă și păcatele săvacircrșite

după Botez dacă ne pocăim cu sinceritate Gacircndul acesta icircnsă nu trebuie să ne ducă la lenevie nici la

deznădejde ci la nădejde și trezvie

Fiul risipitor (cel plecat de acasă) din Evanghelia după Luca capitolul 15 reprezintă pe cei căzuți icircn

păcate după Botez Sfacircntul Ioan Gură de Aur observă că bdquoeste numit fiu și nimeni nu-i numit fiu dacă nu-i

botezat locuia icircn casa părintească și i s-a dat o parte din averea părintească icircnainte de Botez nimeni nu poate

lua cele părintești nici nu poate primi moștenire Deci totul ne arată că fiul acesta făcea parte din Biserică

Era apoi frate cu fiul cel bun iar frate nu poate fi nimeni fără nașterea cea de a doua cea duhovniceascăldquo30

Conștientizăm oare altruismul cu care Domnul ne iubește ocrotindu-ne și așteptacircndu-ne pacircnă la ultima

suflare Icircnspre El trebuie să tindem icircncordat cu conștiința că toate neputințele și patimile Hristos este gata să

ni le ierte prin pocăință Iată ce așteaptă Domnul de la noi lacrimile noastre sincere recunoașterea și

mărturisirea lor icircn cadrul Sfintei Taine a Spovedaniei și bineicircnțeles părăsirea lor pentru totdeauna

Părintele Alexander Schmemann (dagger1983) un proeminent preot teolog şi scriitor creștin ortodox al

secolului XX scria

Este ușor icircntr-adevăr să mă spovedesc că nu am postit icircn zilele racircnduite că nu mi-am

făcut rugăciunile sau că m-am macircniat Este un lucru diferit totuși acela de a realiza dintr-o

dată că am pacircngărit și că mi-am pierdut frumusețea sufletească că sunt departe de adevărata

mea casă de adevărata mea viață și că ceva prețios adevărat și frumos a fost rupt fără

speranță icircn structura intimă a existenței mele Aceasta și numai aceasta este pocăința dorința

adacircncă de a te reicircntoarce de a te icircnapoia de a recăpăta căminul pierdut31

II2 Nașterea de sus a adulților

Icircn Sfacircnta Evanghelie după Ioan la capitolul trei putem citi dialogul dintre Nicodim un fariseu fruntaș

de-al iudeilor și Domnul nostru Iisus Hristos Sfacircntul și dreptul Nicodim (de mai tacircrziu) fusese membru al

sanhedrinului (sinedriului) și mai tacircrziu a crezut că Iisus este Mesia Hristosul și Macircntuitorul El a auzit cu

urechile lui direct din gura Macircntuitorului unul dintre cele mai mari adevăruri ale creștinismului bdquoDe nu se

va naște cineva din apă și din Duh nu va putea să intre icircn icircmpărăția lui Dumnezeuldquo căci bdquoCe este născut din

trup trup este și ce este născut din Duh duh esteldquo (Ioan 3 6)

Icircn cazul adulților ce vin la Ortodoxie procesul nașterii din nou icircncepe chiar icircnainte de Botez atunci cacircnd

cineva aude Evanghelia și crede icircn Iisus Hristos (Marcu 16 16 bdquoCel ce va crede și se va boteza se va macircntui

30 Omilia icircntacirci Despre pocăință 31 Alexander SCHMEMANN Postul cel Mare Ed Doris p 23

15

iar cel ce nu va crede se va osacircndildquo) ca singurul lui Macircntuitor și singurul Fiu al lui Dumnezeu venit la noi

născut din Fecioara Maria și de la Duhul Sfacircnt

Nu trebuie să uităm niciodată că Ortodoxia este viață spirituală icircn Hristos și ea trebuie să se arate icircn

convingerile religioase pe care le avem icircn tot ceea ce gacircndim spunem și facem După felul icircn care ne

icircmpărtășim cu Sfintele Tainele ale Bisericii după rugăciunea pe care o facem și după conștiința creștină pe

care o icircmpărtășim eventual și altora (icircncepacircnd cu cei din casa noastră) suntem mai aproape sau mai departe

de modelul de creștin ortodox drept-slăvitor icircn care lucrează harul lui Dumnezeu

Sfinții Proroci din vechime știau că omul nu se va putea naște icircntru icircmpărăția lui Dumnezeu dacă nu

dobacircndește mai icircntacirci un duh nou și o inimă nouă (Ieremia 24 7 Iezechiel 11 19) - bdquoinima adacircncărdquo cum o

numește Sfacircntul Sofronie Saharov (dagger1993)

Această naștere din nou schimbă din temelii viața omului reicircnnoindu-i icircntreaga ființă Ea

este icircnsoțită de simțiri și cugete noi dumnezeiești de o nouă insuflare și de o dragoste

arzătoare pentru Sfacircnta Scriptură Părintele Sofronie o aseamănă cu bdquoBig Bang-ulrdquo despre

care vorbesc astronomii zilelor noastre căci omul trece de la realitatea pămacircntească la

realitatea cerească icircn care duhul său este răpit de Duhul lui Dumnezeu Icircnsă dacă nu va izbuti

să-și afle adacircncul inimii nu va pătrunde niciodată icircn tăracircmul Duhului și nu va putea cunoaște

tainele Lui32

Domnul nostru Iisus Hristos ne-a icircnvățat că nașterea din nou se aseamănă vacircntului pe care nu-l putem

localiza precis și despre care nu știm precis de unde icircncepe și unde se termină (Ioan 3 8) Nașterea de sus

este de cele mai multe ori icircnsoțită de semne exterioare dar poate fi uneori și tainică cunoscută doar lui

Dumnezeu Lucrarea nașterii din nou la adulți are loc după catehizarea la care participă neofitul (cel ce a

icircmbrățișat de curacircnd Ortodoxia) Ca și icircn cazul pruncilor ea nu este produsă de preotul care botează ci de

harul Duhului Sfacircnt care se pogoară prin acel preot asupra omului care se convertește cu scopul de a-l

tămădui de căderea sa icircn păcat Fără această tămăduire este cu neputință să ne icircntoarcem icircn Rai

Convertirea la Ortodoxie presupune cunoașterea și acceptarea fără fățărnicie și icircn cunoștință de cauză a

tuturor icircnvățăturilor de credință ortodoxe mai ales recunoașterea păcatelor sincera părere de rău și

mărturisirea acestora icircn cadrul Sfintei Taine a Spovedaniei

Oamenii ajung la Dumnezeu pe căi diferite Uneori icircntacirclnirea cu Dumnezeu este neașteptată și

neprevăzută alteori ea este pregătită printr-un drum lung făcut din tatonări icircndoieli și deziluzii Icircn anumite

situații Dumnezeu icircl bdquoprindeldquo pe om luacircndu-l prin surprindere icircn altele omul Icircl găsește pe Dumnezeu

icircntorcacircndu-se cu toată inima la El

Convertirea poate surveni la orice vacircrstă icircn copilărie sau adolescență la maturitate sau chiar la bătracircnețe

Nu există două ființe omenești care să fi ajuns la Dumnezeu pe aceeași cale Nu există nici cale dinainte trasată

32 Arhim Zaharia ZAHAROU Adu-ți aminte de dragostea cea dintacirci (Apoc 2 4-5) Cele trei perioade ale vacircrstei duhovnicești icircn

teologia Părintelui Sofronie Ed Doxologia 2015

16

pe care cineva să o poată parcurge icircn locul altcuiva Fiecare trebuie să-și croiască propriul drum pe care să icircl

parcurgă de la un capăt la altul ca să-L găsească pe singurul Dumnezeu personal Cel Căruia Icirci strigăm

bdquoDumnezeule Dumnezeul meu pe Tine Te cautldquo (Psalmul 62 1) fiindcă Dumnezeu este același pentru toți

oamenii icircnsă El trebuie să fie descoperit de fiecare persoană icircn parte33

Icircn cazul adulților convertiți se poate remarca de multe ori dorința sinceră de a face misiune (răspacircndirea

Ortodoxiei fiind de altfel sarcina tuturor credincioșilor) stăruința icircn icircnvățătura apostolilor (I Corinteni 4 15)

părtășia cu ceilalți ortodocși la fracircngerea pacircinii și rugăciunildquo (Fapte 2 42) Toate acestea duc la o schimbare

continuă a minții și mai ales a inimii Icircn acest proces continuu harul lui Dumnezeu transformă chiar și trupul

nostru nu doar sufletul

George Bernard Shaw (un irlandez laureat al premiului Nobel pentru literatură) a spus bdquoCei care nu icircși

pot schimba gacircndirea nu pot schimba nimicldquo O afirmație similară a făcut și Albert Einstein bdquoInteligența

umană este măsurată prin capacitatea sa de a se schimbaldquo34

De mare folos ne va fi să observăm că convertirea (nașterea din nou) ca proces continuu o putem

observa chiar și la Sfinții Apostoli După chemarea lor la apostolat a doua treaptă vizibilă icircn convertirea lor

a fost Icircnvierea Domnului Iisus Hristos După Icircnviere icircncep Sfinții Apostoli să icircnțeleagă deslușit Scripturile și

tainele Icircmpărăției lui Dumnezeu Sufletul lor intră acum icircntr-o conștientă prefacere (transfigurare)

duhovnicească Dar nici acum convertirea nu era totuși deplină lipsea puterea de sus focul sacru al

entuziasmului care să-i consacre și mai ales să-i purifice lipseau Rusaliile lipsea revărsarea lui Dumnezeu

Duhul Sfacircnt

Desăvacircrșirea convertirii o face Duhul Sfacircnt prin flacăra și puterea limbilor de foc Aceasta

este a treia și cea din urmă treaptă icircn procesul de convertirea lentă a Sfinților Apostoli Duhul

adevărului luminează slugile Domnului și din Ierusalim Iudeia și Samaria pacircnă icircn Babilon

India Alexandria Atena și Roma și mai departe pacircnă la marginile pămacircntului s-au auzit

graiurile lor Toate le-au lăsat și au slujit cu credință și cu iubire pe Stăpacircnul și Domnul lor

icircnduracircnd pacircnă la mucenicie toate prigoanele și nevoile pentru triumful Icircmpărăției lui

Dumnezeu pe pămacircnt bdquoCine ne va despărți pe noi de dragostea lui Hristos Nici moartea

nici viața nici icircngerii nici stăpacircnirile nici cele de acum nici cele viitoare nici puterile

icircnălțimii nici iadul nici o altă făptură nu poate să ne despartă de dragostea lui Dumnezeu care

este icircn Iisus Hristos Domnul nostruldquo (Romani 8 35-39)35

De cele mai multe ori primele semne ale nașterii din nou la adulții convertiți sunt unele ca acestea

- icircmpăcarea cu Dumnezeu (pe care icircncepem să-L considerăm Tată Binefăcător și Macircntuitor)

- icircmpăcarea cu semenii indiferent cacirct de mari ar fi dificultățile

33 Ilarion ALFEYEV Mitrop de Volokolamsk Taina credinței Introducere icircn Teologia dogmatică ortodoxă Ed Doxologia

p26 34 Romani 12 2 să vă schimbați prin icircnnoirea minții ca să deosebiți care este voia lui Dumnezeu 35 Preot Ilarion V FELEA Convertirea creștină Tiparul Tipografiei Arhidiecezane Sibiu 1935 pp 18-19

17

- icircmpăcarea cu noi icircnșine nu ne mai facem griji pentru ce se va icircntacircmpla cu noi fiindcă ne icircncredințăm

cu totul proniei lui Dumnezeu firea nu ne mai este dezbinată icircn chip tragic diferitele puteri ale sufletului

icircncetează să ne mai tragă icircn direcții opuse

- apoi creștinul ortodox cunoaște și păzește poruncile lui Dumnezeu (Ioan 14 21 I Ioan 2 3-5)

- icircși mărturisește toate păcatele cu durere prin spovedanie (I Ioan 1 9)

- trăiește icircn curăție crescacircndă (Coloseni 3 9-10 I Ioan 1 6-7 229) pentru aceasta el

- renunță mereu la voia sa (Galateni 5 17) și cunoaște tot mai mult voia lui Dumnezeu

- trăiește avacircndu-L drept model pe Domnul Iisus Hristos pe Maica Domnului și pe Sfinți (I Ioan 2 6)

- iubește pe frații și surorile lui din Biserica Ortodoxă dar și pe eterodocși (I Ioan 2 9-10 3 13-15)

- nu iubește lumea necredincioasă și nici lucrurile ei (I Ioan 5 4-5 I Ioan 2 15-17)

- are drept obicei zilnic rugăciunea pentru frații săi ortodocși dar și pentru icircntreaga lume (Romani 8

26 Galateni 4 6)

- este milostiv și se icircndeletnicește mereu cu milostenia (I Ioan 3 16-17)

- slujește lui Dumnezeu cu talanții lui și cu puterea dată lui (I Tesaloniceni 19b Filipeni 3 3)

- Icircl mărturisește zilnic pe Fiul lui Dumnezeu (I Ioan 222-23 414-15)

- așteaptă icircntoarcerea Domnului Iisus Hristos παρυσία (Coloseni 15 I Tesaloniceni 119 Filipeni 3

20)

- este și se consideră robul lui Dumnezeu și are drept țintă sfințirea (Romani 6 22)

Sfacircntul Grigorie de Nissa spunea bdquoFiecare dintre noi este pictorul propriei sale vieți sufletul este pacircnza

virtuțile sunt culorile iar Hristos este modelul pe care trebuie să-L pictămldquo

Despre harul lui Dumnezeu care ne ajută Sfacircntul Porfirie Kavsokalivitul (dagger1991) zice

Omul cel vechi există icircn adacircnc Toate rămacircn icircnlăuntrul nostru și cele uracircte nu se pierd

Prin har icircnsă se prefac se preschimbă Hristos voiește să ne unim cu El și așteaptă afară la

ușa sufletului nostru De noi atacircrnă să primim harul dumnezeiesc Numai dumnezeiescul har

poate să ne schimbe Noi singuri nu putem nimic Harul ne va da totul Mie nu-mi place să

discut cu omul cel vechi Adică mă trage pe la spate de rasă dar icircndată icircntind macircinile către

Hristos și astfel icircl disprețuiesc prin dumnezeiescul har nu mă gacircndesc la el Precum pruncul

deschide macircinile și se aruncă icircn brațele mamei sale așa fac și eu Este o taină nu știu dacă ați

icircnțeles subțirimea ei

Cacircnd vă străduiți să fugiți icircn lipsa harului de omul cel vechi icircl trăiți Prin har icircnsă nu vă

mai preocupă Există icircn adacircnc Toate rămacircn icircnlăuntrul nostru și cele uracircte nu se pierd Prin

har icircnsă se prefac se preschimbă Hristos voiește să ne unim cu El și așteaptă afară de ușa

sufletului nostru De noi atacircrnă să primim harul dumnezeiesc Numai dumnezeiescul har poate

să ne schimbe Noi singuri nu putem nimic Harul ne va da totul Noi să ne străduim să

18

icircmpuținăm egoismul și iubirea de sine Să fim smeriți Să ne dăruim lui Hristos și toate cele

icircmpotrivitoare trupești și sufletești vor pleca36

Pe icircntreg parcursul vieții avem nevoie de repetate renașteri spirituale

Sfacircntul Cuvios Paisie Aghioritul ne explică de ce

Omul de curacircnd născut poartă icircn el ereditar sămacircnța păcatului Deci copilul are şi el o oarecare vină

şi de aceea are loc Botezul ca să se șteargă vina Dar mai tacircrziu copilul trebuie să-L cunoască personal pe

Dumnezeu și să renască duhovnicește

Revelacircndu-i-se Dumnezeu icirci icircngăduie omului să se poată vedea așa cum este icircn adacircncimea cea mai

intimă a ființei sale Luminacircndu-i sufletul Duhul Sfacircnt icircl face să-și vadă profunzimea păcatului şi a

icircntunericului său lăuntric Apoi sufletul se icircntristează și coboară icircn bdquoiadul pocăințeildquo Această coboracircre fiind

un dar deosebit al lui Dumnezeu bdquomai mare decacirct acela de a vedea icircngerildquo (cum zice Sfacircntul Sofronie

Saharov)

Pocăința aduce iertarea păcatelor și reicircnvierea (sau renașterea) icircn Duhul Sfacircnt Sfacircntul Sofronie ne icircnvață

că aceasta este cea de a treia naștere după cea trupească şi aceea icircn Duh de la Botez Și Sfacircntul Isaac Sirul și

Sfacircntul Simeon Noul Teolog spun că

Pocăința li s-a dat oamenilor după Botez ca un har peste har căci pocăința este a doua

naștere din Dumnezeu și darul a cărui arvună am primit-o prin credință icircl primim prin

pocăință Pocăința este ușa milei deschisă celor ce o caută pe ea () Pocăința este al doilea

har ce se naște icircn inimă din credință și frică Iar frica este toiagul părintesc ce ne călăuzește

pacircnă ce vom ajunge icircn raiul duhovnicesc al bunătăților și cacircnd vom ajunge acolo ne lasă și se

icircntoarce38

36 Ne vorbește Părintele Porfirie - Viața și cuvintele Ed Egumenița 2003 pp 250-251 37 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol IV Viața de familie trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan

Nuțescu Ed Evanghelismos București 2003 p 100 38 Sf Isaac SIRUL Cuvinte despre nevoință Filocalia X trad introducere și note de Pr Prof Dr Dumitru Stăniloae București

1976 p 325

III Cei 7 ani de-acasă

19

Dacă părinții nu se icircngrijesc cum trebuie de copii dacă nu-i icircnvață dacă nu le insuflă

racircnduielile cele bune sufletele copiilor vor fi cerute din macircinile lor39

Educația copiilor și a tinerilor este o adevărată artă Nimic nu trebuie lăsat la voia icircntacircmplării Familia

reprezintă lăcașul intim cel mai de preț pentru cultivarea iubirii părintești și fraterne Icircncredințarea multora

este că școala oricacirct o fi ea de bună și performantă nu poate icircnlocui cei șapte ani de-acasă

Cunoștințele trăirile și gacircndirea se formează și se dezvoltă icircn funcție de etapele de vacircrstă cum zice și

Sfacircntul Apostol Pavel bdquoCacircnd eram copil vorbeam ca un copil simțeam ca un copil judecam ca un copil

dar cacircnd m-am făcut bărbat am lepădat cele ale copiluluildquo (I Corinteni 13 11)

Trebuie icircnceput cu lucrurile cele mai simple elementare cum să-și facă semnul crucii cel mic cum să

stea la rugăciune cum să facă plecăciuni sauși metanii și așa mai departe

Sunt de mare folos lecturile și povestirile despre viețile Sfinților și din istoria biblică icircnsoțite de explicații

și de icircnvățături morale Noi trebuie doar să sădim și să udăm cu credință a face să crească este treaba lui

Dumnezeu

Alături de profesorii de Religie dar icircn calitate de părinți duhovnicești preoții trebuie să poarte o grijă

necontenită creșterii spirituale a copiilor și a tinerilor Printr-o autentică educație creștină copiii devin făclii

aprinse purtătorii luminii Domnului nostru Iisus Hristos icircn această lume Educația creștină trebuie să păstreze

duhul Evangheliei și al valorilor autentice Duhul rugăciunii și icircndemnurile la viață sfacircntă și la fapte bune să

nu lipsească nimănui

Preafericitul părinte patriarh Daniel spunea foarte frumos bdquofamilia Biserica și școala sunt chemate să

ofere copiilor și tinerilor pe lacircngă cunoștințe intelectuale și o formare spirituală pentru a trăi viața icircn

comuniune de iubire față de Dumnezeu și de oameni Caracterul copiilor nu se formează numai prin cuvinte

și activități ci și prin modul de viață al părinților prin exemplul dat de aceștialdquo

Starea duhovnicească a părinților este decisivă Sfacircntul Porfirie Kavsokalivitul spunea bdquoPărinții care au

copii dificili să nu se pună icircmpotriva lor ci a diavolului care se află icircn spatele acțiunilor lor rele Și nu putem

lupta cu diavolul decacirct atunci cacircnd devenim noi icircnșine sfințildquo

Căci mai tacircrziu bdquocopilul ajunge pentru părinții săi după educația pe care o capătă răsplată sau

pedeapsăldquo (Jean Jacques Rousseau)

Părintele Cleopa spunea că trebuie să-i icircnvățăm pe copii atacirct noi părinții cacirct și nașii și mai ales preotul

satului Ce să-i icircnvățăm Frica de Dumnezeu dreapta-credință omenia mila smerenia ascultarea și

cunoștința Sfintelor Scripturi Trebuie să fie deprinși de mici cu postul cu rugăciunea regulată cu spovedania

cu mila față de cei lipsiți și respectul față de toți oamenii

39 Sf Simeon NOUL TEOLOG Cum să educăm ortodox copilul Ed Sophia București 2011 p 53

20

Rugăciunea citirea cărților bune ascultarea și respectul față de părinți frica de Dumnezeu

și exemplul personal dat de tata și de mama sunt cele mai sigure căi și mijloace de educare și

creștere creștinească a copiilor40

Unii dintre copii au din fire aplecare spre lene alții spre minciună și icircnșelăciuni alții spre răsfăț și

senzualitate iar alții spre lăcomie și furt Și dumnezeiasca Revelație confirmă ceea ce se poate vedea din

experiența noastră de zi cu zi Ea este cea care ne icircnvață că copilul vine pe lume molipsit de păcatul strămoșesc

și că prin acest păcat strămoșesc firea copilului este stricată și icircnclinată mai mult spre rău decacirct spre bine Prin

urmare copilul are icircn sine această icircnclinare spre păcat spre rău nu o primește din afară Ce-i drept aceeași

Revelație creștină ne icircnvață și că sufletul copilului este curățit de păcatul strămoșesc și sfințit prin Sfacircntul

Botez dar icircnclinarea către păcat care este doar slăbită prin botez nu este totuși nimicită și nu este

dezrădăcinată cu desăvacircrșire

Așadar atacirct experiența cacirct și Revelația ne icircnvață că pruncul vine pe lume avacircnd o natură

nu cu totul bună și nevătămată ci predispusă la rău De aici icircnțelegem că orice copil nu trebuie

să rămacircnă lipsit de educație dimpotrivă pentru ca din el să iasă o ființă morală și plină de

virtuți trebuie supus neapărat unei acțiuni benefice din partea unor educatori Cacircnd copilul

este lăsat de capul lui icircn el se va dezvolta nu principiul bun care este mai slab ci principiul

mai puternic principiul rău la fel cum icircn lan dacă acesta este lăsat de izbeliște cresc nu

gracircne ci neghine mărăcini și spini41

Dar noi părinții trebuie să fim echipați corespunzător pentru a face față provocărilor vieții Căci icircntr-

adevăr nu putem transmite copiilor nici o virtute pe care noi icircnșine n-o avem

Și aduceau la El copii ca să-și pună macircinile peste ei dar ucenicii certau pe cei ce-i

aduceau Iar Iisus văzacircnd S-a macirchnit și le-a zis Lăsați copiii să vină la Mine și nu-i opriți

căci a unora ca aceștia este icircmpărăția lui Dumnezeu Adevărat zic vouă Cine nu va primi

icircmpărăția lui Dumnezeu ca un copil nu va intra icircn ea Și luacircndu-i icircn brațe i-a binecuvacircntat

punacircndu-și macircinile peste ei (Marcu 10 13-16)

După naștere părinții sunt datori să se ocupe mai mult decacirct orice de educarea și buna creștere a copiilor

lor Mai icircntacirci să caute nași credincioși copiilor lor apoi să-și ducă regulat copiii la biserică să-i icircmpărtășească

cu Sfintele Taine să-i icircnvețe de mici rugăciuni și alte obiceiuri bune să nu-i smintească cu cuvintele și

faptele lor căci sminteala pe care o fac părinții copiilor lor este un păcat greu icircn fața lui Dumnezeu cu urmări

cumplite icircn viața copiilor

40 Icircndrumări duhovnicești pentru vremelnicie și veșnicie O sinteză a gacircndirii Părintelui Cleopa icircn 1670 de capete Ed Teognost

Cluj-Napoca 2004 pp 51-52 41 Sf VLADIMIR Mitropolitul Kievului Despre educație Ed Sophia București 2006 pp 68-69

21

Dureros și de neuitat este faptul că mulți specialiști icircn educație cred că cei mai mulți copii ajung răi icircn

viață datorită păcatelor pe care le-au deprins de la părinții lor icircn copilărie

III1 De la zămislire pacircnă la naștere

Atunci cacircnd Pronia Dumnezeiască decide icircn pacircntecele unei mămici se zămislește un nou prunc Alături

de cei doi părinți participă Icircnsuși Dumnezeu care din nou și din nou bdquosuflă suflare de viațăldquo

Numai Domnul nostru Iisus Hristos bdquoS-a icircntrupat de la Duhul Sfacircnt și din Maria Fecioara și S-a făcut

omldquo42 icircn rest toți oamenii din toate timpurile se zămislesc din unirea trupească a unui bărbat și a unei femei

Zămislirea este o taină mare Părintele Dumitru Stăniloae spune că

Omul icircntreg este adus pe lume și de părinți și de Dumnezeu dar puterea fundamentală

lucrătoare e a lui Dumnezeu43

Psihologii nu pot icircncă să ne lămurească pe deplin ce moștenește de fapt omul de la părinții săi și ce

dobacircndește după ce se naște Copilul prezintă anumite manifestări De unde vin aceste manifestări aceste trăiri

ale sale de unde vine icircntreaga alcătuire interioară a copilului Este oare ereditară sau dobacircndită

Copilul icircn pacircntecele mamei fiind are anumite trăiri și este influențat Imediat după ce se naște

asimilează trăiri și afecțiune Acestea fiind asimilate par uneori că sunt ereditare astfel icircncacirct este greu să știm

ce dobacircndim și ce moștenim odată cu zămislirea

Trebuie știut neapărat că inclusiv viața sufletească a pruncului icircncepe icircn momentul zămislirii Citim

despre Sfacircntul Ioan Botezătorul că a tresăltat de bucurie icircn pacircntecele mamei lui Sfacircnta Elisabeta cacircnd

aceasta a icircntacircmpinat-o pe Maica Domnului S-a umplut atunci de Duhul Sfacircnt mama dar și pruncul din

pacircntecele ei (Luca 1 40-44)

Mare importanță are faptul că părinții sunt oameni curați și bine-credincioși altfel pruncul icircn multe

cazuri va moșteni patimi de-ale părinților pe care greu le va dezrădăcina mai tacircrziu

Pe 9 septembrie icircn fiecare an Biserica noastră pomenește pe Sfinții Ioachim și Ana minunații părinți

ai Maicii Domnului Dreptul Ioachim era din seminția lui Iuda și a moștenit toate purtările cele bune ale

strămoșilor săi era blacircnd și credincios Sfacircnta Ana făcea parte din neamul preoțesc al evreilor și era o femeie

foarte sfioasă Sfacircntul Maxim Mărturisitorul zice

Fericita Ana asemenea icircntacircii Ane maica lui Samuel a plecat la Templu și s-a rugat

Ziditorului a toate să-i dea rodul nașterii pentru ca la racircndul său ea să-i icircnchine icircn schimb

darul primit de la El De asemenea vrednicul Ioachim n-a rămas mai prejos și cerea lui

Dumnezeu să fie izbăvit de lipsa pruncilor44

42 Crezul creștin 43 Pr Dumitru STĂNILOAE Chipul nemuritor al lui Dumnezeu Vol I Ed Cristal București 1995 p 84 44 Sf Cuv Maxim MĂRTURISITORUL Viața Maicii Domnului trad de diacon Ioan I Ică jr Ed Deisis Sibiu 1998 p 8

22

Iată adevărata cale a nașterii de prunci rugăciunea Sfacircntul Porfirie Kavsokalivitul (dagger1991) ne icircnvăța

bdquoRugați-vă pentru copii icircncă din timpul sarciniildquo Maica Domnului avea să fie rodul unor ani icircndelungați de

rugăciune Dumnezeu a lucrat astfel ca icircn persoana Sfintei Fecioare Maria să se icircntacirclnească evlavia și curăția

ambilor săi părinți

III2 Pruncia sau copilăria

Icircnceputul icircnțelepciunii este frica de Dumnezeu și la cei credincioși ea se formează o dată icircn

sacircnul mamei (Ecclesiasticul 1 14)

Fiii voștri icircnsă trebuie să-nvețe

Din copilărie icircncă de la voi

Primele icircndemnuri primele povețe

Dorul de lumină scacircrba de noroi

Cacirct sunt mici să-nvețe a uricirc minciuna

Astea nu se-nvață cacircnd e prea tacircrziu

Sa iubească țara pentru ea să sară

La nevoie-n ape la nevoie-n foc

Icircnvățați-i mame dragostea de țară

Ea cuprinde toate-acestea la un loc

(Fragment din poezia bdquoDacă toate acestea fi-vor icircnvățateldquo de Nicolae Labiș)

Importanța părinților și icircn special a mamei icircn viața duhovnicească a pruncilor este covacircrșitoare Relația

cu părinții mai ales icircn primul an de viață este hotăracirctoare pentru felul cum cel mic va vedea viața Icircn mare

parte caracterul celui mic este dat de genele biologice moștenite ereditar de la părinți Dezvoltarea și

modelarea caracterului icircnsă este cel mai important lucru și se face prin educație

Dacă lecțiile bune se icircntipăresc icircn suflet cacirct este icircncă fraged nimeni nu le va putea șterge

pentru că odată icircntipărite se vor icircntări ca o pecete icircn ceară Copilul e icircncă mic și plin de teamă

Se icircnspăimacircntă ușor și de chipul tău și de cuvintele tale și de orice altceva Fă uz de puterea pe

care o ai asupra lui dar așa cum trebuie Dacă fiul tău crește bine tu vei fi primul care se va

bucura și al doilea va fi Dumnezeu Ostenindu-te pentru fiul tău pentru tine te ostenești45

Prin imitație copilul primește icircn familie credința părinților lui Trăirile religioase din această etapă a

vieții pot deveni hotăracirctoare pentru icircntreaga sa viață Icircncepacircnd cu vacircrsta de doi-trei ani copilul se icircntărește

spiritual și devine mai gacircnditor iar sufletul său devenind din ce icircn ce mai afectiv

45 Sf Ioan GURĂ DE AUR Părinți copii și creșterea lor Ed Panaghia București 2009 p 50

23

Cei ce seamănă icircn copiii lor icircncă din pruncie dreapta cugetare despre măreția lui

Dumnezeu și despre pronie iar apoi și despre virtute se vor icircnvrednici de răsplățile

dumnezeiești nu numai ca părinți ci și ca minunați povățuitori iar cei care sădesc icircn ei

icircnchinarea la mai mulți dumnezei și patimilor vor primi plată ca unii care și-au jertfit copiii

dracilor (Sfacircntul Isidor Pelusiotul)

Cacirct de icircncurajatoare dar și cutremurătoare sunt aceste icircndemnuri Mare responsabilitate avem Icircnclinarea

către păcat este doar slăbită prin Botez și nu este icircncă dezrădăcinată cu totul Copilul vine pe lume infectat de

păcatul strămoșesc și de aceea firea copilului este stricată și icircnclinată icircnspre rău

Sfacircntul Apostol Petru ne icircndeamnă să ne facem bdquopărtași dumnezeieștii firi scăpacircnd de stricăciunea

poftei celei din lumeldquo (II Petru 1 4)

Atacirct experiența cacirct și Revelația ne icircnvață că pruncul vine pe lume avacircnd o natură nu cu totul bună și

nevătămată ci predispusă la rău De aici icircnțelegem că orice copil nu trebuie să rămacircnă lipsit de educație

dimpotrivă pentru ca din el să iasă o ființă morală și plină de virtuți trebuie supus neapărat unei acțiuni

benefice din partea unor educatori Cacircnd copilul este lăsat de capul lui icircn el se va dezvolta nu principiul bun

care este mai slab ci principiul mai puternic principiul rău la fel cum icircn lan dacă acesta este lăsat de izbeliște

cresc nu gracircne ci neghine mărăcini și spini46

Un aspect esențial icircn vederea modelării sufletești a celui mic este bdquotăierealdquo voii lui Părinții sunt datori

să-l icircnvețe pe cel mic să renunțe la mofturile și plăcerile lui Dacă vor reuși icircl vor cruța pe copil de multe rele

Nu doar pentru copii ci și pentru noi adulții renunțarea la voia proprie este semnul unei serioase icircmbunătățiri

duhovnicești

Copilul trebuie icircnvățat să facă binele tăindu-și voia Icircn acest scop părinții icircnșiși să dea

exemplu de bună viețuire făcacircndu-le copiilor cunoștință cu cei a căror grija de căpetenie este

nu pentru plăceri și onoruri ci pentru macircntuirea sufletului Copiii urmează cu ușurință

exemplele care le sunt date (Sf Teofan Zăvoracirctul)

Noi creștinii nu putem concepe o educație reală fără influența pozitivă a Bisericii Desigur ea poate

exista icircntr-o anumită formă morală mai degrabă filosofică dar doar icircn viața celor din afara Bisericii creștine

Educația trebuie să fie mai icircntacirci de toate bisericească prin slujbe prin taine prin

rugăciune Primul lucru de care este neapărată nevoie icircntotdeauna este credința - iar pentru a

icircntări icircn copii credința este nevoie ca părinții să ducă viață creștină (Protoiereul Valerian

Krecetov)

După ce ne-am făcut partea icircn ce privește educația părintească trebuie să-i icircncredințăm pe copii icircn

macircinile Bunului Dumnezeu și să nu ne icircngrijorăm pentru ei

46 Sfacircntul VLADIMIR Mitropolitul Kievului Despre educație Ed Sophia București 2006 pp 68-69

IV Tinerețea duhovnicească

24

Și cu toate că există Dumnezeu Care ocrotește copiii și icircngerul lor păzitor este mereu

lacircngă ei ocrotindu-i și el la racircndul său părinții se neliniștesc pacircnă se icircmbolnăvesc Și deși sunt

oameni credincioși se comportă ca și cacircnd nu ar exista Dumnezeu și icircnger păzitor icircmpiedicacircnd

astfel intervenția dumnezeiască Icircn timp ce ar trebui să se smerească și să ceară ajutor de la

Dumnezeu și atunci Bunul Dumnezeu le va ocroti copiii lor47

Cu a ta părintească grijă și ocrotire acoperă-i pe tineri părinte de icircnviforarea gacircndurilor

și de tirania patimilor ca bine să meargă pe căile macircntuitoare48

După ce omul capătă convingerea că este creștin că este icircntr-o relație personală cu Hristos și membru

icircn Biserica Sa cea drept-măritoare următoarea lui preocupare ar trebui să fie cunoașterea voii lui Dumnezeu

și icircmplinirea ei zi de zi Din dragoste pentru El toate dorințele Lui devin porunci pentru noi Nu există lucru

mai important sub soare decacirct curățirea sufletului și a trupului de icircntinăciunile păcatului Zice psalmistul

David bdquoInimă curată zidește icircn mine Dumnezeule și duh drept icircnnoiește icircntru cele dinlăuntru ale meleldquo

(Psalmul 50 11) Această lucrare o face creștinul asupra lui icircnsuși pacircnă la cea din urmă suflare

Sfințește-i pe ei icircntru Adevărul Tău iar Cuvacircntul Tău este Adevărul

(Ioan 17 17)

Sfacircnta Scriptură și cărțile sfinte icircn general nu trebuie să lipsească din casele noastre Icircncă din vremea

Sfinților Apostoli credincioșii au fost icircncurajați să citească zilnic cacircte un fragment din Cuvacircntul lui

Dumnezeu Citirea zilnică a Psaltirii este o icircndeletnicire de mare folos fiecărui suflet Cărțile Sfinților au de

asemenea un rol covacircrșitor icircn formarea intelectuală și mai ales spirituală a copiilor

Trebuie știut mereu că și familia are un rol esențial icircn dezvoltarea spirituală a tacircnărului Dacă cumva

adolescentul primește acasă sfaturi contrare celor primite la Biserică sau la școală acesta are tendința de a

primi sfatul părinților lui chiar dacă acesta este greșit Discernămacircntul joacă un rol esențial Există astăzi

multă literatură bună ziditoare și filme sau programe folositoare dar trebuie să icircnvățăm din tinerețe să

despărțim gracircul de neghină Icircn acest sens spiritul critic este o mare virtute

Cu regret ne vedem icircn situația de a constata că icircn lumea secularizată icircn care trăim mulți dintre cei

icircncreștinați prin Botez suferă de o acută criză de identitate icircncacirct se vorbește tot mai mult de bdquocreștini numai

după Botezldquo icircn sensul că indiferentismul duce la pierderea conștiinței apartenenței la poporul lui Dumnezeu

Și pe față sau de multe ori fără s-o spună explicit mulți dintre cei care au primit Taina Sfacircntului Botez rămacircn

icircn afara Bisericii sau cel mult depun o mărturisire formală de apartenență confesională la recensăminte

47 Cuv Paisie AGHIORITUL Cum să educăm ortodox copilul Ed Sophia București 2011 48 Fragment din Paraclisul Sfacircntului Cuvios Paisie Aghioritul (pomenit anual pe 12 iulie)

25

icircncadracircndu-se doar sporadic icircn tradiționalismul ritualistic sau festivist pe care icircl cer diferitele ocazii sau

icircmprejurări ale vieții religioase

IV1 Educația religioasă icircn copilărie

Părinte icircnvățător sau profesor oricine poate sădi icircn sufletele celor mici sămacircnța credinței şi a omeniei

cu pilde şi povestiri dar icircn primul racircnd cu exemplul propriei vieți Familia școala instituțiile culturale sau

juridice biserica mass-media facilitează transmiterea către tacircnăra generație a unui bagaj de valori morale și

religioase Se poate observa că acest proces se desfășoară pe tot parcursul vieții dar este mai intens icircn copilărie

și adolescență aceste etape fiind cele mai importante

Icircn cadrul educației religioase ortodoxe respectăm mereu trei mari principii trei mari adevăruri

fundamentale

1 Dumnezeu este Sfacircntă Treime de Persoane Dumnezeiești

2 El ni se descoperă deplin icircn Fiul Său Domnul Iisus Hristos și

3 Biserica este trupul spiritual al Domnului nostru Iisus Hristos Macircntuitorul ei

Biserica respectiv slujitorii ei consacrați simt mereu necesitatea și imperativul de a-și intensifica

activitatea pastoral-misionară de icircnvățare și educare creștină continuă a propriilor enoriași icircncepacircnd tocmai

cu momentul Sfacircntului Botez De cealaltă parte noi toți credincioșii trebuie să fim permanent conștienți că

dacă vom trăi icircntr-un mod nevrednic de chemarea icircnaltă care ne-a fost făcută vom da socoteală vina noastră

fiind mult mai mare decacirct a celor nebotezați

Scopul educației religioase (bisericești) nu poate fi altul decacirct acela de a cultiva spiritualitatea fiecărui

om cacirct se poate de deplin Fiindcă ființa umană este duală trup și suflet ancorarea sufletului icircn Dumnezeu

prin credință duce inevitabil la sănătate și stabilitate lăuntrică Omul are nevoie să știe de unde vine și icircncotro

se icircndreaptă iar Biserica icirci oferă aceste răspunsuri

Educația religioasă are icircnsă și un rol social de ea atacircrnă viața socială a comunităților Dacă ea este

neglijată societatea icircncetul cu icircncetul se destramă și oamenii icircși vor căuta o nouă formă de viețuire icircmpreună

Educația morală este și socializare fiindcă pentru a dobacircndi conștiința de sine trebuie ca uneori să icircnveți

de la ceilalți alteori să te distingi de ei Relațiile de comunicare și comuniune ce se stabilesc icircn Biserică au

ca efect pregătirea pentru viață icircntr-un anumit mediu socio-cultural și conduc la un grad sporit de coeziune

socială

Ora de Religie49 contribuie cu siguranță la icircmbogățirea culturală a elevilor și indirect a icircntregii societăți

Formarea completă a unui individ nu e completă fără Religie Există de asemenea și un argumentul istoric

49 Religie = a uni pe om cu Dumnezeu Irineu MIHĂLCESCU Teologia luptătoare Roman Ed Episcopiei Romanului și Hușilor

1994 p 7

26

datorită căruia trebuie bdquosă ne apărăm credințaldquo icircn istoria Bisericii mulți episcopi și mitropoliți au ajutat la

zămislirea și dăinuirea națiunii romacircne

Nu trebuie să pierdem din vedere ecumenicitatea (a nu se confunda cu ecumenismul) mesajului nostru

creștin Evanghelia este trimisă tuturor oamenilor iar activitățile noastre religioase ajută la icircndeplinirea marii

misiuni și icircn același timp ne ajută să-i icircnțelegem și pe cei ce cred altfel decacirct noi

Odată cu icircnscrierea copilului la școală acesta participă la orele de Religie Acestea predate icircn mod

adecvat au capacitatea de a conștientiza apartenența la Biserica Domnului nostru Iisus Hristos și icircn mod

explicit la Biserica parohială locală Profesorul de Religie conlucracircnd cu Preotul și cu ceilalți slujitori ai

Bisericii poate veni icircn icircntacircmpinarea icircntregului spectru de căutări proprii copiilor adolescenților și tinerilor

Copiii icircntr-un mediu educațional sănătos prin purtarea unui permanent dialog cu profesorul mai mult sau

mai puțin particularizat pot afla răspunsuri la diversele dileme pe care le au cu privire la Dumnezeu Biserică

viața duhovnicească etc

Icircn primii ani de școală elevii icircși formează atitudinea icircn raport cu educația și icircnvățarea Din perspectivă

religioasă credința este convingere siguranță și certitudine (Evrei 11 1) Această convingere este o lucrare a

harului dumnezeiesc (Ioan 1 12) Credința sau necredința icircn Dumnezeu ne definește pe fiecare

contează cu adevărat este ceea ce credem

Cultivați icircn copii viitorii cetățeni ostași scriitori oameni de litere funcționari artiști

industriași Faceți bine dar nu nesocotiți ceea ce este și mai bine nu neglijați să formați icircn ei

fii ai Bisericii să pregătiți viitori cetățeni ai Cerului50

Iisus hellip le-a zis Aceasta este lucrarea lui Dumnezeu să credeți icircn Acela pe Care El L-a trimis (Ioan 6

29) Principalul scop al diavolului este să ne atace credința Dacă diavolul reușește să facă o persoană să-și

lepede credința atunci el transformă acea persoană icircntr-un trădător (Părintele stareț Iosif Isihastul)

libere hellip (Sfacircntul Simeon Noul Teolog)51

Căci toți sunteți fii ai lui Dumnezeu prin credința icircn Hristos Iisus (Galateni 3 26)

Și au zis apostolii către Domnul bdquoSporește-ne credințaldquo (Luca 17 5)

50 Sf Filaret al Moscovei Cum să educăm ortodox copilul Ed Sophia București 2011 p 88 51 Sf Simeon Noul Teolog Icircnvățături vol II Ed Credința Strămoșească 2003

27

Așadar profesorul de Religie continuă educația religioasă a copiilor Icircn munca sa el nu trebuie să uite

că bdquocapul copilului nu este un vas pe care să-l umpli ci o făclie pe care să o aprinzi astfel icircncacirct mai tacircrziu să

lumineze cu lumina sa proprieldquo (Plutarh)

Pentru mine ți-o spun icircnaintea lui Dumnezeu profesia care presupune cea mai mare

răspundere pe care o poate face cineva este cea de educator (la grădiniță) Dar ea este și cea

mai grea deoarece plăsmuiește suflete Iar plăsmuind suflete plăsmuiești oameni care sunt

plăsmuiți după chipul lui Dumnezeu Și astfel devii icircmpreună-lucrător cu Dumnezeu așa cum

se fac și părinții atunci cacircnd nasc copii Dacă vezi că nu ai calitățile necesare pentru a fi

educator atunci fă-te icircnvățător Este o profesie la fel de responsabilă Iar dacă vezi că nici

icircnvățător nu poți atunci fă-te profesor52

Dacă lecțiile bune se icircntipăresc icircn suflet cacirct este icircncă fraged nimeni nu le va putea șterge pentru că

odată icircntipărite se vor icircntări ca o pecete icircn ceară Iată cum descrie educația celor mici Sfacircntul Ioan Gură de

Aur

Copilul e icircncă mic și plin de teamă Se icircnspăimacircntă ușor și de chipul tău și de cuvintele tale

și de orice altceva Fă uz de puterea pe care o ai asupra lui dar așa cum trebuie Dacă fiul tău

crește bine tu vei fi primul care se va bucura și al doilea va fi Dumnezeu Ostenindu-te pentru

fiul tău pentru tine te ostenești Se spune că perlele imediat ce le scoți din mare sunt ca apa

Dacă pescarul care le scoate din cochilie e priceput pune icircn palmă picătura aceea și mișcacircndu-

și macircna cu atenție icircn toate direcțiile o modelează și icirci dă o formă foarte frumoasă Dacă perla

proaspăt scoasă apucă să se icircntărească el nu-i poate da ce formă dorește Cacircnd un material e

moale e foarte ușor de modelat și ia orice formă și orice chip dorești Dacă apucă icircnsă să se

icircntărească definitiv nu-i deloc ușor să-i schimbi forma sau icircnfățișarea53

Părintele Teșu enumeră deprinderile necesare și metodele prin care le putem sădi

Icircn exprimarea Sfacircntului Ioan Gură de Aur creșterea unui bdquoatlet al Hristosldquo are ca model

de educație următoarele deprinderi duhovnicești bdquoPune deci numaidecacirct copilului lege ca să

nu ocărască pe nimeni să nu hulească pe nimeni să nu se jure să nu icircnjure să nu se bată

Cacircnd icircl vezi că-ți calcă legea pedepsește-l uneori printr-o căutătură aspră și severă alteori

prin cuvinte usturătoare iar alteori prin cuvinte de mustrare deșteaptă-i uneori ambiția prin

cuvinte măgulitoare de a fi mai bun decacirct alții alteori făgăduiește-i răsplată pentru o purtare

bunăldquo54

52 Sf Paisie AGHIORITUL Mărturii ale icircnchinătorilor ediția 2006 p 238 53 Sfacircntul Ioan GURĂ DE AUR Părinții și educarea copiilor Ed Agapis 2010 p 60 54 Pr Ioan C TEȘU Familia creștină școală a iubirii și a desăvacircrșirii Ed Doxologia Iași 2011 p 150

28

bdquoCateheza este o lecție de Religieldquo spunea vrednicul de pomenire mitropolit Bartolomeu Anania Dar

putem spune și invers bdquoora de Religie este catehezăldquo Icircn Dicționarul explicativ al limbii romacircne (DEX)

cateheza este definită chiar așa bdquolecție de religie creștinăldquo55

Cuvacircntul bdquocatehezăldquo (gr κατηχειν) icircnseamnă a bdquoicircnvăța prin viu graildquo (Luca 1 4 Romani 2 18 Galateni

6 6) și vine de la catehumeni cei care se pregătesc pentru a fi botezați Icircn Biserica Primară aceștia participau

la slujbe din pronaos adică primul spațiu aflat la intrarea icircn Biserică Icircn momentul icircn care se termina ectenia

pentru cei chemați bdquoCacircți sunteți chemați ieșiți Cei chemați ieșiți Ca nimeni dintre cei chemați să nu

rămacircnăldquo catehumenii ieșeau din Biserică și la Liturghie rămacircneau doar credincioșii care se icircmpărtășeau cu

Sfintele Taine56

Icircn primele secole ale erei noastre perioada de catehizare dura aproximativ doi-trei ani apoi catehumenii

erau botezați de obicei la marile sărbători Canoanele 46 Laodiceea și 78 Trulan prevăd catehizarea

obligatorie a candidaților la botez și chiar examinarea lor săptămacircnală Doar icircn cazul icircn care catehumenul este

grav bolnav preotul poate săvacircrși Botezul fără cateheză dar și atunci este obligat să-l icircntrebe pe candidat (sau

pe cel care mărturiseşte icircn locul lui) dacă crede icircn Sfacircnta Treime icircn macircntuirea prin Hristos icircn icircnvierea morților

și icircn viața cea de veci

Astăzi icircn majoritatea parohiilor ortodoxe nu se mai face cateheză Botezul copiilor mici icircn Biserica

Ortodoxă a eliminat treptat cateheza din comunitățile parohiale De ce Fiindcă se presupune că a fi botezat

icircnseamnă a fi și icircnvățat Se presupune icircn mod greșit că Harul primit de un copil de la Botez și icircmpărtășirea lui

cu Sfintele Taine icircn fiecare duminică și sărbătoare icirci este de ajuns ca să crească icircn credință și să-și cunoască

propriul Dumnezeu

Totuși copiii și de altfel toți credincioșii au nevoie de o cateheză permanentă Căci sunt atacirct de multe

de explicat și de icircnvățat Majoritatea creștinilor de astăzi din bisericile noastre sunt copiii de acum cacircțiva ani

botezați dar care nu au primit nicio icircnvățătură de credință Cum vor asculta ei de Biserică dacă nu au o relație

sănătoasă cu aceasta (de nu va asculta de Biserică să-ți fie ție ca un păgacircn și vameș - Matei 18 17)

Copiii și tinerii ortodocși nu doar sărută Evanghelia la Biserică ci o și citesc și chiar o icircnvață datorită

icircn mare parte orei de Religie Să te naști icircntr-o familie de ortodocși nu icircnseamnă nimic dacă aceștia nu-ți

explică de ce trebuie să crezi și de ce să crezi așa și nu altfel

Dragii mei un proverb african spune că bdquoeste nevoie de un sat icircntreg pentru a crește un copilrdquo Icircn anul

2017 icircn cuvacircntul adresat profesorilor de Religie PF Părinte Patriarh Daniel spunea

55 httpsdexonlinerodefinitiecatehezC483 56 httpsteonoteroappliturghiasihtmech

29

Ora de Religie este un apostolat educațional o misiune sfacircntă deopotrivă spirituală şi

socială adică o chemare şi o trimitere din partea lui Dumnezeu pentru a modela sufletele tinere

icircn comuniune de iubire față de Dumnezeu și față de semenihellip57

Așadar scopul principal al orei de Religie este modelarea sufletelor Această modelare icircn limbaj

teologic se mai numește și sfințire căci omul este chemat să pășească pe calea creșterii duhovnicești

experimentacircnd curățirea de păcate iluminarea și icircndumnezeirea

Cateheza din cadrul orelor de Religie este așadar religios-morală și formativă modelul unic fiind icircnsuși

Domnul nostru Iisus Hristos Ora de Religie este și pedagogică icircn sensul că ține cont de etapele sufletești de

icircnaintare spirituală ale fiecărui elev

Schimbările etice (morale) survenite icircn viața copiilor și a tinerilor reies din puterea Evangheliei care

este și astăzi Cuvacircntul lui Dumnezeu Să nu ne icircnșelăm Evanghelia va fi mereu o sămacircnță bună (Evanghelia

după Marcu cap 4)58 Icircntr-adevăr noi profesorii de Religie avem multe defecte icircncepacircnd cu mine dar avem

nădejdea că Cel ce ne-a chemat și ne-a trimis la această slujbă este un Pedagog desăvacircrșit Icircn El este nădejdea

noastră și nu trebuie să deznădăjduim pacircnă icircn ultima clipă a vieții noastre pămacircntești Mare putere are

rugăciunea de aceea ne rugăm mereu pentru toți copiii noștri fiindcă

hellipori de cacircte ori spui laquoDoamne miluiește-l pe copilul meuraquo Hristos icirci trimite copilului tău

gacircnduri bune Cu cacirct te vei ruga mai mult cu atacirct mai multe vor fi gacircndurile bune pe care le va

primi Acum copilul tău este o portocală crudă dar treptat-treptat se va coace şi se va face

așa cum vrei tu Experiența mi-a arătat că acesta este cel mai eficient mod de rezolvare a

tuturor problemelor de orice natură ar fi ele Modalități aplicate de oameni din instinct s-au

dovedit mereu a fi nereușiteldquo59

Constituția Romacircniei garantează libertatea icircnvățămacircntului religios potrivit cerințelor specifice fiecărui

cult recunoscut de lege Curtea Constituțională a Romacircniei interpretacircnd icircn mod constant că predarea religiei

icircn școli are ca temei articolul 32 alineatul 7 din Constituție bdquoicircn școlile de stat icircnvățămacircntul religios este

organizat și garantat prin legeldquo Icircn 2017 Preafericitul Părinte Patriarh Daniel spunea

Credința creștină și conștiința națională ne icircndeamnă să privim cu multă responsabilitate unele

aspecte negative ale actului educațional prezent care plasează Romacircnia icircntre țările europene cu un

procent mare de abandon școlar și delicvență juvenilă Pentru a ieși din această curbă descendentă este

necesară o intensificare a conlucrării tuturor factorilor implicați icircn educație statul societatea civilă

57 Cuvacircntul Părintelui Patriarh Daniel adresat icircn deschiderea Consfătuirii profesorilor de Religie din Arhiepiscopia

Bucureștilor marți 12 septembrie 2017 58 httpsteonoteroappbibliaMarcuhtmc4 59 Sf Părinte PORFIRIE Antologie de sfaturi și icircndrumări Ed Bunavestire Bacău pp 291-292

30

părinții elevii și dascălii dar și centrele eparhiale și parohiile astfel icircncacirct educația să devină o

prioritate națională constantă o bază solidă a evoluției noastre spre un viitor mai bun60

Icircn această perspectivă a iubirii de Dumnezeu și de semeni dar și a speranței nelimitate valorile

educaționale oferite de Biserică prin educația religioasă din școlile publice trebuie susținute și

promovate de toate unitățile bisericești cu prioritate de parohii și de birourile de cateheză parohială61

Icircn concluzie dorim să exprimăm preocuparea noastră permanentă de a susține motivația spirituală

a orei de Religie ca fiind o mare responsabilitate a Bisericii pentru promovarea spiritualității bimilenare

a poporului romacircn62

60 Cuvacircntul Părintelui Patriarh DANIEL adresat icircn deschiderea Consfătuirii profesorilor de Religie din Arhiepiscopia

Bucureștilor Aula Magna Teoctist Patriarhul a Palatului Patriarhiei marți 12 septembrie 2017 61 idem 62 idem

31

IV2 Mersul la Biserică și sfințitoarele Sfinte Taine

Cine este afară de Hristos acela este afară de Biserică Cine este afară de Biserică acela

este afară de Hristos Pentru că Biserica este Trupul lui Hristos rămacircneți icircn Hristos rămacircneți

icircn bdquovițărdquo icircn trunchiul și trupul lui Hristos care este Biserica și nu vă icircnșelați că mai este

macircntuire afară de Biserică63

Apartenența noastră la poporul lui Dumnezeu Biserica (Matei 16 18) se verifică prin apartenența noastră

la parohia locală din locul unde a icircngăduit Dumnezeu să trăim Icircn timpurile noastre tot mai puțini creștini

frecventează regulat slujbele Bisericii icircn mod greșit ei consideră că este suficient să mergi la Biserică din

cacircnd icircn cacircnd

Ortodocșii reprezintă circa 86 din populația Romacircniei Icircn cuprinsul Patriarhiei Romacircne sunt deschise

cultului și funcționează peste 16000 de locașuri de cult deservite de circa 15000 de preoți și diaconi (date

oficiale din 2014) Cu toate acestea puțini dintre cei ce se declară ortodocși conștientizează faptul că aparțin

unei comunități creștine locale Darhellip

icircn afara Bisericii nu există macircntuire icircn afara Bisericii nu există viață spirituală64

Icircn interiorul comunității euharistice cinci sunt lucrările ei esențiale

1 Adorarea lui Dumnezeu

2 Comuniunea cu Dumnezeu și cu semenii

3 Icircnvățătura despre Dumnezeu

4 Slujirea diaconia sau filantropia și

5 Mărturia creștină

Sfacircnta Liturghie este lucrarea poporului dreptcredincios de a-L preamări (adora) pe Dumnezeu și icircn

același timp este lucrarea de sfințire a poporului de către Dumnezeu săvacircrșită prin slujitorii Săi Săvacircrșitorul

acestei mărețe lucrări este Domnul nostru Iisus Hristos (bdquoTu ești Cel ce aduci și Te aduci Cel ce primești și

Cel ce Te icircmparțildquo) cea mai icircnaltă treaptă a comuniunii cu Dumnezeu icircn Biserică fiind Sfacircnta Icircmpărtășanie

Biserica cea Una65 fiind Mireasa Domnului Hristos este Sfacircntă adică aleasă și pusă deoparte pentru un

scop foarte icircnalt Icircn sens absolut doar Dumnezeu este Sfacircnt desăvacircrșit sau perfect66 Biserica este așadar

aleasă și pusă deoparte pentru Dumnezeu (Levitic 8 12) din pricina meritelor Domnului nostru Iisus Hristos

63 Arhim Ilie CLEOPA Călăuză icircn Credința Ortodoxă Ed Episcopiei Romanului 2000 pp 99-100 64 Sfacircntul PORFIRIE Ne vorbește Sfacircntul Porfirie p 150 65 Catehismul Mitropolitului Filaret al Moscovei Trad de Gheorghiță Ciocioi Ed Sophia București 2007 și alte Catehisme

Ortodoxe 66 Unul Sfacircnt Unul Domn Iisus Hristos cacircntare la Sfacircnta Liturghie Liturghier București 2012

32

și nicidecum a meritelor personale ale credincioșilor căci noi toți suntem icircncă pe cale n-am ajuns icircncă

desăvacircrșiți (Efeseni 5 25 27)

Dar ce este desăvacircrșirea ce este sfințenia Ce icircnțelegem prin cuvacircntul bdquosfacircntrdquo Cum devine cineva

sfacircnt

Putem vorbi despre sfințire sau sfințenie din cel puțin 3 perspective

IV21 Sfințenia ca poziție icircn Hristos

hellip ne-a așezat icircntru ceruri icircn Hristos Iisus ca să arate icircn veacurile viitoare covacircrșitoarea

bogăție a harului Său prin bunătatea ce a avut către noi icircntru Hristos Iisus (Efeseni 2 6)

Cel botezat icircn Numele Sfintei Treimi (Matei 28 19) obține din pricina scumpului Sacircnge al

Macircntuitorului vărsat pe lemnul crucii această poziție privilegiată bdquoicircn Hristosldquo Fiindcă bdquoHristos Iisus a venit

icircn lume ca să macircntuiască pe cei păcătoșirdquo (I Timotei 1 15 Evrei 9 18 Evrei 10 29)

Pierdută odată cu căderea protopărinților noștri Adam și Eva relația personală cu Dumnezeu se poate

reface prin lucrarea macircntuitoare a Domnului nostru Iisus Hristos El fiind cel de-al doilea Adam după cum

este scris bdquoFăcutu-s-a omul cel dintacirci Adam cu suflet viu iar Adam cel de pe urmă cu duh dătător de viațăldquo

(I Corinteni 15 45)

hellip să le deschizi ochii ca să se icircntoarcă de la icircntuneric la lumină și de la stăpacircnirea lui

satana la Dumnezeu ca să ia iertarea păcatelor și parte cu cei ce s-au sfințit prin credința icircn

Mine (Faptele Apostolilor 26 18)

Și Sfacircntul Apostol Pavel mărturisește același lucru icircn epistola sa către credincioșii romani

slujind Evanghelia lui Dumnezeu pentru ca prinosul neamurilor fiind sfințit icircn Duhul

Sfacircnt să fie bine primit (Romani 15 16)

Aceeași părere o exprimă și Sfinții Părinți ai Bisericii și cei mai vechi dar și cei mai noi

Biserica este precum corabia unul doarme altul cască gura altul se luptă cu valurile icircnsă

toți icircnaintează Biserica noastră Ortodoxă nu are nici o lipsă Singura lipsă care se prezintă

este din partea noastră atunci cacircnd nu reprezentăm corect Biserica de la cel mai mare icircn

ierarhie pacircnă la cel mai simplu credincios Se poate să fie puțini cei aleși dar acesta nu este un

lucru neliniștitor Biserica este Biserica lui Hristos și El o cacircrmuiește67 (Sfacircntul Cuvios Paisie

Aghioritul dagger1994)

Deci fiind cineva bdquoicircn Bisericăldquo este și bdquoicircn Hristosldquo

67 Ierom Eftimie ATHONITUL Din tradiția ascetică și isihastă a Sfacircntului Munte Ed Evanghelismos București 2011 p 55

33

IV22 Sfințenia ca stare de curăție morală

Sfințește-i pe ei icircntru adevărul Tău cuvacircntul Tău este adevărul (Ioan 17 17)

Icircn Ortodoxie accentul cade pe icircndreptarea (vindecarea) sufletului icircn profunzimea sa Cel ce are

frumusețe duhovnicească strălucește din pricina dumnezeiescului Har Lucrarea de o viață a creștinului

ortodox este curățirea de păcate (αμαρτια) și de patimi (πάθημα) Desăvacircrșirea morală și spirituală nu este

opțională ci imperativă Ea mai este numită icircn Catehismele noastre dreptate sau neprihănire și este virtutea

prin care creștinul icircși icircmplinește cu conștiință și voie hotăracirctă toate icircndatoririle sale față de Dumnezeu și față

de semeni Și icircn Sfacircnta Scriptură găsim cuvacircntul dreptate cu icircnțelesul de sfințenie adică de trăire după

poruncile lui Dumnezeu Icircn acest icircnțeles bătracircnul Simeon este numit bdquodrept și temător de Dumnezeuldquo (Luca

2 25) La fel se spune și despre Iosif logodnicul Sfintei Fecioare că era drept (Matei 1 19)

Dintr-o altă perspectivă dreptatea creștină cere să respectăm drepturile fiecăruia să-i dăm fiecăruia ce

este al său fără să privim la folosul nostru și să nu cerem nimic pentru noi din ceea ce nu ni se cuvine Astfel

dreptatea este temelia bunei racircnduieli dintre oameni aducacircndu-le propășire spirituală Din virtutea creștină a

dreptății răsare pentru credincioși și ideea de dreptate socială care călăuzește legăturile dintre oameni după

cele ce se cuvin fiecăruia (Matei 22 21 Romani 13 7)

Omul credincios pe măsură ce dobacircndește tot mai multe virtuți se icircndumnezeiește Astfel icircmpodobit

cu Harul lui Dumnezeu creștinul devine adevărat motiv de laudă la adresa lui Dumnezeu

Această dezintoxicare de păcate se răsfracircnge și asupra trupului care icircn multe cazuri după moarte nu

mai putrezește și devine Sfinte Moaște

Biserica icircnvață icircncă de la icircnceput că drumul icircnspre desăvacircrșire (Matei 5 48) are trei etape (trepte)

curățirea de păcate iluminarea și icircndumnezeirea icircn greacă catharsis - κάθαρση (purificarea) theoria - θεωρία

(iluminarea minții) și teosis - θέωσις (icircndumnezeirea)

Trebuie recunoscut faptul că Ortodoxia a dat lumii de-a lungul secolelor un număr impresionant de Sfinți

Oameni obișnuiți fiind Sfinții s-au lăsat cu totul icircn voia lui Dumnezeu iubindu-L din toată inima Astfel

Dumnezeu Duhul Sfacircnt și-a putut manifesta voia icircn ei sfințindu-i și icircndumnezeindu-i prin har (Ioan 10 34)

Creștinii icircn măsura icircn care se dedică lui Dumnezeu fac progrese duhovnicești remarcabile Icircnsă icircn mod

paradoxal bdquocei cu adevărat curățiți se văd pe sine nevrednici de Dumnezeurdquo zice Sfacircntul Isaac Sirul68 Această

sete de sfințenie născută icircn sufletul renăscut duhovnicește (Ioan 3 7) icircl păstrează pe om icircntr-o continuă luptă

duhovnicească icircntr-o continuă stare de nevoință Icircnaintacircnd omul icircn viața duhovnicească i se deschid ochii i

se luminează mintea icircși vede propriile păcate și icircn același timp conștientizează și binefacerile cele mari ale

lui Dumnezeu Acestea icirci aduc icircn inimă smerenia care la racircndul ei atrage Harul dumnezeiesc Dobacircndind

discernămacircnt omul icircncepe să distingă cu ușurință voia lui Dumnezeu și se poticnește pe cale tot mai rar

68 Pr Ilarion ALFEYEV Lumea duhovnicească a Sf Isaac Sirul Ed Doxologia Iași 2013 p 145

34

v-ați spălat v-ați sfințit v-ați icircndreptat icircn numele Domnului Iisus Hristos și icircn Duhul

Dumnezeului nostru (I Corinteni 6 11)

Deci de se va curăți cineva pe sine de acestea va fi vas de cinste sfințit de bună trebuință

stăpacircnului potrivit pentru tot lucrul bun (II Timotei 2 21)

Zice și Sfacircntul Apostol Pavel că bdquoEl ne-a hărăzit mari și prețioase făgăduințe ca prin ele să vă faceți

părtași dumnezeieștii firi scăpacircnd de stricăciunea poftei celei din lumeldquo (II Petru 1 4) După Sfacircntul Grigorie

Palama icircndumnezeirea69 cuprinde atacirct aspectele bdquomaterialerdquo (trupul) cacirct și pe cele bdquomoralerdquo ale omului

(sufletul) De aceea icircn Ortodoxie avem trupuri icircndumnezeite adică Sfinte Moaște

Icircndumnezeirea este sălășluirea lui Dumnezeu icircn om bdquoȘi Cuvacircntul S-a sălășluit icircntru noirdquo (Ioan 1 14

1Cor 15 28 3 16) Cacircnd Dumnezeu străbate omul pe toate planurile lui material și spiritual atunci omul

devine theophoros (din greacă θεός și φόρος bdquopurtător de Dumnezeurdquo)70

Icircndumnezeirea omului implică realizarea statutului de fiu al lui Dumnezeu prin procesul de icircnfiere

(hyothesia) celor ce cred icircn Hristos bdquole-a dat puterea de a se face fii ai lui Dumnezeurdquo (Ioan 1 12) ca bdquosă

primească icircnfiereardquo (Galateni 4 5 Romani 8 15) realizată prin icircntruparea Domnului Iisus Hristos

Sfacircntul Maxim Mărturisitorul consideră că lucrarea tainică a bdquoicircnomeniriirdquo lui Hristos se continuă cu

procesul de icircndumnezeire a omului bdquofăcacircnd pe om icircn tot chipul asemenea Lui afară de identificarea icircn ființă

cu El și ridicacircndu-l mai presus de toate cerurile unde mărimea firească a harului icircl cheamă din pricina

nesfacircrșitei Lui bunătățirdquo71

Dar cu durere trebuie să amintesc faptul că nu toți oamenii primesc această icircnaltă chemare Aceștia

rămacircn icircn neputințele firii lor decăzute Se obișnuiesc cu păcatele și patimile și trăiesc cu ele pacircnă la cea din

urmă suflare

Cumplit lucru este faptul că patimile nu dispar odată cu moartea trupului Trupul ca instrument prin care

omul săvacircrșește păcatul moare și imposibilitatea satisfacerii patimilor icircl va chinui arzător pe omul cel

necurățit și nesfințit chiar și după moarte

Sfinții Părinți spun că și dincolo patimile icircl vor chinui pe om mult mai puternic ca pe pămacircnt icircl vor arde

ca focul și nu-i vor da somn și nici odihnă

Și nu numai patimile trupești vor chinui pe om ci și patimile sufletești cum ar fi slava deșartă și macircnia

toate acestea vor rămacircne dincolo nesatisfăcute Și principalul este că omul nu va putea atunci nici să se lupte

69 Antropologia ortodoxă nu este morală ci ontologică ea este ontologia icircndumnezeirii Ea nu vizează cucerirea acestei lumi ci

bdquorăpirea Icircmpărăției lui Dumnezeuldquo transformarea lăuntrică a lumii icircn Icircmpărăție și luminarea sa progresivă prin energiile divine

(Paul EVDOKIMOV Ortodoxia Ed IBMBOR București 1996 p 103) 70 Sf Ignatie TEOFORUL (dagger107) episcop al Antiohiei Cunoscut pentru cele șapte scrisori (șase adresate mai multor comunități

creștine iar a șaptea lui Policarp episcop al Smirnei) pe care le-a scris icircn timpul călătoriei spre Roma unde condamnat la moarte

avea să fie sfacircșiat de fiare icircn arenă 71 Sf Maxim MĂRTURISITORUL Răspunsuri către Talasie icircn Filocalia vol III Ed Harisma București 1994 p 85

35

cu patimile lucru acesta este posibil doar pe pămacircnt fiindcă doar viața pămacircntească ne este dată spre pocăință

și icircndreptare72

Nu am venit icircn această lume ca să petrecem bine ci ca să scuturăm de pe noi tina păcatului

și să ne pregătim pentru cealaltă viață73 (Sf Cuv Paisie Aghioritul)

IV23 Sfințenia ca stare veșnică

Tăceți toți icircnaintea Domnului Dumnezeu că aproape este ziua Lui că Domnul a pregătit

ospăț și a sfințit pe cei chemați ai Lui (Sofonie 1 7)

Scopul Marelui nostru Arhiereu și Domn Iisus Hristos este să-Și desăvacircrșească Biserica și o va face

Nimeni nu are puterea să-L icircmpiedice Satan prin toate eforturile lui doar icirci ajută pe creștini ispitindu-i

icircncercacircndu-i zi de zi icircn fel și chip Astfel descoperindu-și păcatele cu lucrul cu cuvacircntul și cu gacircndul

creștinul se pocăiește și pune iar și iar icircnceput bun treptat icircndreptacircndu-se (Romani 3 24)

Sfințenia Bisericii este acum mai ales o poziție privilegiată icircn Hristos nicidecum o stare Fiecare creștin

se străduiește să se curățească și să se sfințească cu toate acestea desăvacircrșirea (icircndumnezeirea desăvacircrșită)

ca stare veșnică o capătă creștinul bdquoicircn ziua aceeardquo (Matei 26 29 Marcu 14 25 Ioan 14 20 II Timotei 4 8)

Icircnsuși Hristos ne va zice bdquoVeniți binecuvacircntații Tatălui Meu de moșteniți icircmpărăția gătită vouă de la

icircntemeierea lumiirdquo (Matei 25 34)

Dumnezeu icirci va tămădui deplin pe cei de la dreapta Sa păcatul și moartea nu va mai avea putere asupra

lor (Apocalipsa 22 3) Dar acum suntem icircncă icircn lume ne străduim ne nevoim fiind ajutați de icircnsuși Domnul

și Biserica Sa Harul se revarsă peste noi prin sfințitoarele Sfinte Taine

Pentru copii Tainele sunt absolut indispensabile fiindcă ele zidesc legătura sufletului cu

Biserica Integrarea icircn viața bisericească are loc treptat Cu toate că icircn copil se maturizează

atacirct binele cacirct și răul copilul este orientat mai mult către Dumnezeu icircntrucacirct păcatele nu l-au

icircnstrăinat icircncă de El cum se icircntacircmplă la adulți Educația religioasă nu constă icircn icircnsușirea

intelectuală de către copil a vieții religioase Rațiunea va fi condusă la icircnsușirea principiilor

vieții creștine cacircnd va veni vremea Copilul trebuie să știe lucrurile fundamentale

indispensabile și trebuie ca acestea să aibă loc nu doar icircn mintea lui ci mai ales icircn inima lui

Numai așa se descoperă calea creștină74

72 Pr Pavel GUMEROV Cele opt păcate de moarte și lupta cu ele ascetica ortodoxă pentru mireni trad de Adrian Tănăsescu-

Vlas Ed Sophia București 2014 p 16-17 73 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol V Patimi și virtuți trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan Nuțescu

Ed Evanghelismos București 2017 p 41 74 Cum să educăm copilul ortodox trad de Adrian Tănăsescu-Vlas Ed Sophia București 2011 pp 46-47

36

IV24 Mărturisirea sau spovedania

Eu mă cercetez pe mine icircnsumi bdquoPacircnă ieri aveam slăbiciunile cutare și cutare Am tăiat

vreuna din ele Unde mă aflu icircn ce privește acea patimăldquo

(Sfacircntul Cuvios Paisie Aghioritul)75

Pocăința presupune conștientizarea păcatelor proprii și hotăracircrea de a lupta icircmpotriva lor scopul final

fiind vindecarea sufletului de lepra păcatului și dobacircndirea macircntuirii76

Domnul cel Milostiv ne-a dat pocăința și prin pocăință toate se icircndreaptă Prin pocăință

cacircștigăm iertarea păcatelor pentru pocăință vine harul Duhului Sfacircnt și astfel cunoaștem pe

Domnul (Cuviosul Siluan Athonitul)77

Concretizarea pocăinței este actul mărturisirii păcatelor personale Cine nu-și cunoaște cusururile nu și

le poate icircndrepta cine nu-și cunoaște nevoile nu se străduiește a le icircmplini

De asemenea cunoscacircndu-ne și icircnțelegacircndu-ne pe noi vom putea cunoaște și icircnțelege mai bine pe

semenul nostru adoptacircnd față de el un comportament corespunzător

Te avertizez oricine ai fi O tu care dorești să cercetezi arcanele naturii că dacă nu

icircntacirclnești icircn chiar interiorul tău ceea ce cauți nici icircn afară nu le vei putea descoperi Dacă tu

ignori miracolele aflate icircn propria ta casă cum pretinzi să găsești alte miracole Icircn tine se

găsește ascunsă comoara comorilor Cunoaște-te pe tine icircnsuți și vei cunoaște Universul și

Zeii78

Este adevărat avem nevoie de curaj ca să ne dezgolim sufletul icircnaintea altuia Dar preotul nu e oarecine

el este purtătorul harului preoției har al Duhului Sfacircnt Avem nevoie de o permanentă stare de mărturisire

Nu vom icircnceta să ne mărturisim pacircnă la ultima noastră suflare Recunoașterea greșelilor noastre cu adacircncă

smerenie este icircnceputul și continuarea icircndreptării noastre

Mărturisindu-mi păcatele aveam senzația că arunc afară toată otrava toți șerpii veninoși

cuibăriți din copilărie icircn sufletul meu După spovedanie m-am ridicat foarte ușurat Parcă mi

se luase o piatră de moară de pe suflet Iar părintele stareț cu bunătatea și cu blacircndețea lui

cunoscută m-a liniștit spunacircndu-mi că a mai auzit astfel de păcate iar drept canon nu mi-a dat

decacirct cincizeci de metanii pe care eu din racircvnă le-am dublat Făceam cincizeci icircnainte de

Utrenie și cincizeci după Utrenie79

75 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol V Patimi și virtuți trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan Nuțescu

Ed Evanghelismos București 2007 p 23 76 Cum să ne mărturisim la duhovnic trad din limba bulgară de Ghiorghiță Ciocioi Editura de suflet București 2014 p 15 77 Cuviosul Siluan Athonitul Icircntre iadul deznădejdii și iadul smereniei Ediția a IV-a revizuită Studiu introductiv și traducere

diac Ioan I Ică Jr Ed Deisis Sibiu 2001 p 207 78 Inscripție de pe frontispiciul Templului lui Apollo de pe Muntele Parnassus Grecia 2500 icircHr 79 Arhim Paulin LECA De la moarte la viață Ed Paideia București 1996 p 66

37

Spovedania autentică nu durează mult Icircn cacircteva minute putem mărturisi părintelui duhovnic ceea ce ne

apasă pe conștiință Păcatele dor conștiința suferă și de aceea trebuie să o icircngrijim Eliberarea vine icircn urma

dezlegării păcatelor putere ce le-a fost dată doar preoților

Și Iisus le-a zis iarăși Pace vouă Precum M-a trimis pe Mine Tatăl vă trimit și Eu pe voi

Și zicacircnd acestea a suflat asupra lor și le-a zis Luați Duh Sfacircnt Cărora veți ierta păcatele le

vor fi iertate și cărora le veți ține vor fi ținute(Ioan 20 21-23)

Da avem capacitatea de a ne recunoaște ca autori ai unor fapte și de a ne asuma unele consecințe Suntem

responsabili pentru ceea ce se icircntacircmplă icircn viața noastră și a celor din jurul nostru Dacă ne străduim să devenim

mai buni icirci influențăm și pe cei din jur și chiar pe cei din icircntreaga lume

Atunci cacircnd mergem la scaunul de spovedanie putem avea și dialoguri duhovnicești cu părintele

duhovnic Preotul evlavios icircși arată disponibilitatea să discute cu noi și să ne sfătuiască bineicircnțeles dacă

suntem receptivi Să mergem totdeauna cu pocăință adacircncă icircn suflet și să ne mărturisim deplin tainele inimii

și ale cugetului Părintele Arhimandrit Serafim Alexiev zice

Icircn clipa aceea cele pe care preotul le iartă pe pămacircnt sunt iertate și icircn Ceruri Este oare o

milă mai mare decacirct aceasta Nici noi nu am crede că acestea sunt cu putință dacă nu ni s-ar fi

zis de către cel ce nici un bdquopăcat n-a făcut nici s-a aflat vicleșug icircn gura Luildquo (I Petru 2 22)80

Și Sfacircntul Apostol Ioan Evanghelistul ne icircnvață la fel bdquoDacă ne mărturisim păcatele noastre Dumnezeu

este credincios și drept ca să ne ierte păcatele și să ne curățească pe noi de toată nedreptatealdquo (I Ioan 1 8-9)

hellip Să te cercetezi și pe tine icircnsuți ca să vezi unde te afli ce faci Vezi medicul caută mai

icircntacirci să afle cauza de la care provine febra și apoi ce medicament să-i dea bolnavului ca să-i

scadă febra Adică din clipa icircn care omul icircncepe să-și vadă slăbiciunile trebuie să intre

icircnlăuntrul său neliniștea cea bună ca să se lupte să le corecteze Eu mă cercetez pe mine icircnsumi

și văd că am aceste slăbiciuni Icircmi urmez nevoința și mă cercetez iarăși pe mine icircnsumi bdquoPacircnă

ieri aveam slăbiciunile cutare și cutare Am tăiat vreuna din ele Unde mă aflu icircn ce privește

acea patimă ldquo Iar apoi Icirci spun lui Dumnezeu bdquoDumnezeul meu fac ce pot dar ajută-mi Tu ca

să mă icircndrept căci singur nu potldquo81

Moralistul Constantin C Pavel constată faptul că drama omului modern și a lumii icircn care trăiește este că

bdquopiere și nu-și dă seama de unde-i vine pieirea Aruncă vina pe crizele economice sociale și politice

socotindu-le ultimele și singurele cauze ale răului de care suferăldquo dar ignoră cauza adevărată a tuturor relelor

păcatul82

80 Arhim Serafim ALEXIEV Viața duhovnicească a creștinului ortodox Ed Predania București 2010 pp 85-86 81 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol V Patimi și virtuți trad din limba greacă Ieroschim Ștefan Nuțescu

Ed Evanghelismos București 2007 p 23 82 Prof Dr Constantin C PAVEL Problema răului la Fericitul Augustin Editura IBMBOR București 1996 p 8

38

A dat Dumnezeu putința aceasta preotului să ne dezlege de păcatele noastre căderi grozav

de grele și le dezleagă pentru totdeauna Vă dați seama ce posibilități are omul să se

macircntuiască Indiferent cum un duhovnic trebuie să știe și să fie fericit cacircnd i se spun păcate

grele pentru că salvează un om din adacircnc de ape Și nu-l mai ceartă de ce este ud Bine că l-a

scos din apă83

Icircn Taina Spovedaniei Hristos dăruiește icircn mod real - și nu teoretic simbolic sau afectiv -

iertarea păcatelor iar sufletul simte icircn mod real ieșirea din vinovăție de sub greutatea din

amăreala fărădelegilor sale Cu dragostea Sa părintească ridică de la credincioșii Săi care se

pocăiesc și se spovedesc orice tulburare sau icircndoială legată de iertarea păcatelor lor De vreme

ce au fost iertate de către Duhul Sfacircnt prin duhovnic icircn Taina Spovedaniei sunt iertate pentru

totdeauna84

Dar El fusese străpuns pentru păcatele noastre și zdrobit pentru fărădelegile noastre El a fost pedepsit

pentru macircntuirea noastră și prin rănile Lui noi toți ne-am vindecat (Isaia 53 5)

Dacă omul și-a spovedit și și-a uracirct păcatul acesta se șterge din toate cărțile icircn care este

scris și din cărțile dreptății lui Dumnezeu și din cărțile firii noastrehellip Astfel el nu mai este

pomenit la judecată85

Mulți oameni poartă apăsătoarea greutate a unui păcat ascuns dar nu pot găsi un om care

să le inspire suficientă icircncredere pentru a-i destăinui secretul lor și a se elibera icircntr-o oarecare

măsură de greutatea lui Unii preoți icirci icircngrozesc și icirci icircndepărtează pe acești oameni cu predicile

și cu discuțiile lor furtunoase pline de fulgere și de tunete de judecăți și osacircnde Așa că mulți

dintre ei icircși trăiesc icircntreaga viață icircnchiși icircntr-o temniță zidită de ei icircnșiși și mor fără să

găsească ocazia de a se salva și de a se liniști fără să icircntacirclnească vreun eliberator86

Starea cea mai de jos la care poate cădea omul este icircmpătimirea Un păcat repetat des devine cu timpul

patimă Numele ei vine de la grecescul πάθη cacirct și de la latinescul passiones și ne spune că pătimașul ajunge

la o stare de robie stare icircn care face ceea ce nu vrea De multe ori aceste patimi sunt lucrări și influențe

demonice Părinții Bisericii spun că icircn omul pătimaș lucrează demonul desfracircnării demonul beției demonul

icircmbuibării pacircntecelui etc

Dacă puterile sufletului omenesc sunt cercetate din perspectiva patimilor care trebuie vindecate acestea

se icircmpart icircn trei puterea icircnțelegătoare puterea poftitoare și puterea irascibilă Din iubire de plăcere sufletul s-

83 Ne vorbește Părintele Arsenie ediția a 2-a Vol 2 Ed Mănăstirea Sihăstria 2010 84 Arhim Atanasie ANASTASIOU Spovedania ‒ Icircndrumar Ed Sophia București 2004 p 42 85 Sf Teofan ZĂVORAcircTUL Macircntuirea icircn viața de familie Ed Sophia 2004 p 70 86 Pr Filoteu FAROS Dialogul icircn psihoterapia ortodoxă Ed Sophia București 2010 p157

39

a abătut de la virtuți și a dat naștere patimilor adică bolilor sufletești altfel spus patimile sunt o pervertire a

puterilor sufletului

Faci rău Dumnezeu icircți dă o pălmuță Spui bdquoAm greșitldquo Se oprește și-ți dă binecuvacircntări

Adică atunci cacircnd copilul cel neastacircmpărat icircși vine icircntru sine se pocăiește și este mustrat de

conștiința sa tatăl lui icircl răsfață cu dragoste și icircl macircngacircie Israeliții deoarece s-au depărtat de

poruncile lui Dumnezeu au trăit icircn robie 75 de ani Și icircn cele din urmă atunci cacircnd s-au pocăit

apare icircmpăratul Cirus care s-a arătat mai bun decacirct fiii lui Israel ce au spurcat cele sfinte pe

care le aveau pentru jertfe Dumnezeu i-a schimbat mintea și l-a făcut să creadă icircn Dumnezeul

Cerului Astfel acela a lăsat pe israeliți liberi le-a dat bani lemne pentru Templu le-a făcut

zidurile Ierusalimului și a arătat o astfel de bunătate și o astfel de evlavie ce nu le-au arătat

icircntr-un anumit fel nici israeliții (Ezdra 1 1) Și toate acestea pentru că poporul s-a pocăit și s-a

schimbat (Ezdra 8 88-92) Cacirct de mult ajută pocăința ca să facă să dispară răul87

Sfacircntul Paisie Aghioritul aseamănă păcatul cu un mare troian La icircnceput zăpada este puțină dar

rostogolindu-se se face bulgăre apoi bulgărele la racircndul lui adună diferite obiecte pe care le icircntacirclnește icircn cale

și se face din ce icircn ce mai mare și icircn felul acesta se transformă icircntr-un troian mare88

IV25 Sfacircnta Icircmpărtășanie

Se sfăracircmă și se icircmparte Mielul lui Dumnezeu Cel ce se sfăracircmă și nu se desparte Cel ce

se mănacircncă pururea și niciodată nu se sfacircrșește ci pe cei ce se icircmpărtășesc icirci sfințește

După spovedanie creștinul este bine pregătit pentru participare la Sfacircnta Icircmpărtășanie (εὐχαριστία)

Icircnsuși Domnul a instituit această Sfacircntă Taină (Matei 26 26-28 Marcu 14 22-24 Luca 22 19-20) Sfacircntul

Apostol Pavel ne-a lăsat scris bdquoSă se cerceteze icircnsă omul pe sine și așa să mănacircnce din pacircine și să bea din

paharldquo (I Corinteni 11 28) Prima icircmpărtășire cu Trupul și Sacircngele Domnului este de fapt primul pas spre

icircndumnezeirea noastră prin Har Ne icircmpărtășim mai des sau mai rar după cum racircnduiește părintele nostru

duhovnic dar cu siguranță toți trebuie să ne icircmpărtășim căci Icircnsuși Domnul a spus bdquoBeți dintru acesta toțildquo

(Matei 26 27) Bineicircnțeles nu și cei care sunt opriți de către duhovnic din pricina unor păcate mai mari

Participarea la Masa Domnului este pentru noi un real ajutor (medicament) duhovnicesc și este și adeverirea

că suntem icircntru El și El icircntru noi (Ioan 6 56)

Ai venit la biserică și ai pierdut ce e mai important Darul și ai rămas doar cu ce

icircnlocuiește Darul Știi măi ce este Sfacircntul Jertfelnic E cel mai prețios lucru de pe icircntreg

pămacircntul Ce sunt tronurile icircmpăraților scaunele președinților ori academiile față de Sfacircntul

Jertfelnic Sfacircnta Masă e bdquoinimaldquo Aici e prezent Hristos aici se pogoară Sfacircntul Duh aici se

87 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol II Trezvie duhovnicească trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan

Nuțescu Ed Evanghelismos București 2011 pp 391-392 88 Cuviosul Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești vol I Cu durere și dragoste pentru omul contemporan trad din limba

greacă de Ieroschim Ștefan Nuțescu Sf Munte Athos 2000 p 20

40

pogoară și icircngerii Ce priveliște icircnfricoșătoare De multe ori mă și tem să-mi pun macircinile pe

Sfacircnta Masă Și vai vai icircn fața unei asemenea priveliști icircnfricoșătoare icirci vezi pe credincioși

flecărind și ignoracircnd totul cu desăvacircrșirehellip89

Sfacircntul Nicolae Cabasila ne explică foarte frumos

Avem nevoie de icircnnoirea icircntregii noastre ființe Din a Sa bunătate Domnul ne icircmprumută

din trupul Său şi ceea ce s-a stricat icircn noi El pune la loc Şi la această icircnnoire nu folosește

aceeași materie pe care a folosit-o la prima creare căci atunci a folosit tina pămacircntului acum

icircnsă bdquoȘi-a dat chiar trupul Său şi prin această icircnnoire a vieții nu numai că repară firea

icircmbolnăvită a sufletului nostru făcacircnd-o mai bună ci icircnsuși sacircngele Său icircl varsă icircn vinele

inimilor celor ce se icircmpărtășesc făcacircnd de acum să răsară icircnlăuntrul lor icircnsăși viața

Macircntuitoruluildquo90

Copiii mici trebuie icircmpărtășiți cacirct mai des pentru că Sfacircnta Euharistie icircntărește trupul și

sufletul nostru Bineicircnțeles că pruncii trebuie alăptați pacircnă la Liturghie și se permite ca celor

mici să li se dea puțină macircncare Copiii mai mari se vor icircmpărtăși pe stomacul gol Cu cacirct mai

devreme va apărea sentimentul conștientizării icircmpărtășirii pe nemacircncate cu atacirct va fi mai bine

Icircncepacircnd cu vacircrsta de 7 ani primirea oricărei hrane sau băuturi icircnainte de primirea Sfintelor

Daruri este nepermisă91

IV26 Sfacircntul Maslu

hellip și ungeau cu untdelemn pe mulți bolnavi și-i vindecau (Marcu 6 13)

Denumirea de bdquomasluldquo este de origine slavă bdquomasloldquo icircnseamnă bdquountdelemnldquo Macircntuitorul Hristos a

instituit această Sfacircntă Taină atunci cacircnd i-a trimis pe Sfinții Apostoli la propovăduire

Urmacircnd Apostolilor episcopii și preoții au săvacircrșit și ei această Sfacircntă Taină cum ne arată Sfacircntul

Apostol Iacov icircn epistola sa

Este cineva bolnav icircntre voi Să cheme preoții Bisericii și să se roage pentru el ungacircndu-l

cu untdelemn icircn numele Domnului Și rugăciunea credinței va macircntui pe cel bolnav și Domnul

icircl va ridica și de va fi făcut păcate se vor ierta lui Mărturisiți-vă deci unul altuia păcatele și vă

rugați unul pentru altul ca să vă vindecați că mult poate rugăciunea stăruitoare a dreptului

(Iacov 5 14-16)

89 Pr Porfirie KAVSOKALIVITUL Antologie de sfaturi și icircndrumări Ed Bunavestire pp 233-234 90 Sf Nicolae CABASILA Despre viața icircn Hristos Editura Institului Biblic şi de Misiune Ortodoxă p 139 91 Pr Prof Gleb KALEDA Biserica din casă trad de Lucia Ciornea Ed Sophia București 2006 p 66

41

Părintele Dumitru Stăniloae zice că Taina Sfacircntului Maslu este slujba prin care Biserica se roagă pentru

cei bolnavi dăruindu-le harul tămăduirii și al iertării păcatelor prin ungerea cu untdelemn sfințit (Dogmatică

vol III) Așadar untdelemnul sfințit la Sfacircntul Maslu este plin de harul dumnezeiesc al Sfacircntului Duh și are

puterea de a curăți sufletul omenesc prin iertarea păcatelor are puterea de a tămădui trupul prin izgonirea

bolilor icircmpărtășind mila și icircndurarea lui Dumnezeu și icircn al treilea racircnd icircntărește duhovnicește pe credincioși

Rugăciunea principală ce se rostește icircn cadrul slujbei este următoarea

Doamne Care cu mila și cu icircndurările Tale tămăduiești zdrobirile sufletelor și ale

trupurilor noastre Icircnsuți Stăpacircne sfințește untdelemnul acesta ca să fie celor ce se vor unge

din el spre tămăduire și spre izbăvirea de toată patima și icircntinăciunea trupului și a sufletului și

de toată răutatea Ca și icircntru aceasta să se preaslăvească preasfacircntul Tău nume al Tatălui și al

Fiului și al Sfacircntului Duh acum și pururea și icircn vecii vecilor Amin92

IV3 Relația duhovnic - fiu duhovnicesc

Nu vă macirchniți dacă aveți slăbiciuni moștenite nici nu vă umflați icircn pene pentru virtuțile

moștenite deoarece Dumnezeu va lua icircn considerare doar lucrarea pe care omul o va săvacircrși

asupra omului său cel vechi93

Dezvoltarea noastră spirituală presupune lucrare asupra omului nostru cel vechi de aceea avem nevoie

de un părinte duhovnicesc interesat de vindecarea noastră și dedicat nouă din dragoste pentru Hristos De aici

vine apelativul bdquopărinteldquo icircn Ortodoxie dar acest părinte spiritual nu ia nicidecum locul lui Hristos94 ci el este

doar povățuitorul și icircndrumătorul nostru duhovnicesc Pentru mireni duhovnicul are doar un rol de sfătuitor

și nu are niciodată rol decisiv (hotăracirctor) icircn viața ucenicului căci autoritatea aceasta i se cuvine doar

Domnului Duhovnicul este acel preot plin de bunătate și blacircndețe care icircncearcă să ne jaloneze viața spirituală

icircn funcție de ce i se spune

Icircn țara noastră marea majoritate a preoților primesc și permisiunea de a fi duhovnici icircn timp ce icircn Grecia

de exemplu mai puțin de jumătate dintre preoți pot spovedi La noi preotul paroh are sarcina de a se icircngriji

ca fiecare enoriaș al său să aibă un duhovnic și să se spovedească regulat Nimeni nu este obligat să aibă ca

duhovnic pe preotul paroh din parohia unde trăiește această alegere fiind la latitudinea fiecărui credincios

Un alt mare adevăr este faptul că relația dintre părintele duhovnic (αββας) și fiul duhovnicesc este ca

icircntre tată și fiu nu ca icircntre maestru și ucenic Icircn icircntreaga istorie a macircntuirii a existat acest tip de relație

spirituală căci atacirct evlavia cacirct și răutatea sunt molipsitoare

92 Molitfelnic 2013 p 137 93 Cuv Paisie AGHIORITUL Părinți Aghioriți Flori din Grădina Maicii Domnului Ed Evanghelismos 2004 pp 172-173 94 Nici icircnvățători să nu vă numiți că icircnvățătorul vostru este unul Hristos (Matei 23 10)

42

Prima condiție pentru actualizarea darurilor primite la botez și a comuniunii cu Hristos

este așezarea noastră sub ascultarea unui icircndrumător spiritual sau al unui părinte

duhovnicesc95

Și voi v-ați făcut următori ai noștri și ai Domnului primind cuvacircntul cu bucuria Duhului

Sfacircnt deși ați avut multe necazuri (I Tesaloniceni 1 6)

Și au lăsat pe Samuel acolo icircnaintea Domnului Apoi Elcana s-a dus la casa sa icircn Rama

iar copilul a rămas să slujească Domnului sub povața preotului Eli (I Regi 2 11)

Duhovnicul este persoana prin care lucrează Duhul lui Dumnezeu icircnsă lucrează asupra celorlalți atacircta

vreme cacirct mai icircntacirci Duhul este viu și lucrător icircn viața lui icircnsuși El devine om duhovnicesc printr-o muncă

asiduă prin efort continuu și prin modelarea propriei persoane icircn lumina poruncilor lui Dumnezeu

Duhovnicul are sarcina de al curăța de păcate pe fiul său duhovnicesc mai ales cu ajutorul spovedaniei

el icircnsuși avacircnd un duhovnic căruia i se supune icircn dragoste căci renunțarea la voia personală este o dovadă de

smerenie și altruism de noblețe duhovnicească cum zice mereu Sfacircntul Cuvios Paisie Aghioritul

Dacă dreptul de a săvacircrși Taina Spovedaniei icircl primește preotul prin icircnsuși actul hirotoniei icircngăduința

de a exercita această putere i se dă prin hirotesia icircntru duhovnic Aceasta este mai mult decacirct o simplă

icircngăduință sau o simplă dezlegare din partea episcopului și se dă printr-o racircnduială liturgică care creează o

stare harică deosebită care icircl ajută mult pe preot icircn lucrarea sa

Sfacircntul Nicodim Aghioritul spune că bdquoprin hirotesie duhovnicul primește duhul priceperii ca să-și

chivernisească cu vrednicie icircndeletnicirea sa și să macircntuiască cu icircnțelepciune sufletele păcătoșilor așa cum

prin punerea macircinilor lui Moise a primit Isus Navi duhul chibzuințeildquo (Deuteronom 34 9) Prin aceasta i se

dă preotului o identitate proprie icircntre ceilalți preoți el devenind preot duhovnic Această realitate și distincție

icircn același timp apare și icircn rugăciunea de dezlegare bdquoIar eu nevrednicul preot și duhovnic cu puterea ce-mi

este datăhellipldquo96

Sfacircntul Porfirie Kavsokalivitul zicea că icircnaintarea noastră duhovnicească nu stă neapărat icircn numărul

mare de vizite la duhovnic cacirct mai ales icircn primirea și aplicarea sfaturilor lui Trebuie să mergem la duhovnic

de fiecare dată cacircnd ne chinuie ceva

Astfel puterea noastră nu stă icircn a merge cacirct mai des la părintele duhovnicesc ci icircn a

icircmplini icircndrumările lui ca să nu rămacircnem neroditori Și eu vă rog siliți-vă ca să nu se piardă

puțina mea trudă97

Duhovnicul bun nu se crede capabil de ai icircndruma pe alții și acceptă cu greu sarcina de a fi duhovnic

Dar odată primit fiul duhovnicesc acesta se luptă să-l icircndrepte icircnspre Hristos nu icircnspre sine Icirci nedreptățește

95 Pr Gheorghe POPA cap VI Comuniunehellip p 174 96 Pr Viorel SAVA Taina Mărturisirii icircn riturile liturgice actuale Ed Trinitas 2004 pp 108-109 97 Filocalia de la Optina trad de Cristea Florentina vol I Ed Egumenița Galați 2009 p 166

43

pe cei ce icirci dau ascultare dacă vrea să-i facă precum este el sau dacă icirci hrănește cu ce mănacircncă el și nu ține

cont de starea sau nevoile lor spirituale

Ascultare față de un părinte duhovnicesc este ca atunci cacircnd ai nevoie de o plantă pentru

că ești răcit Icircl icircntrebi ți-o arată și o iei Și s-a icircncheiat subiectul Pe cacircnd atunci cacircnd ești

singur icircncerci toate plantele pacircnă să o găsești pe cea potrivită Și se poate ca pacircnă să o

găsești să pătimești o mai mare vătămare decacirct folosul pe care ți-l aduce acea plantă (Sfacircntul

Paisie Aghioritul)

Icircn istoria creștinismului duhovnicul a avut un rol esențial Ucenicii se adună de obicei icircn jurul oamenilor

sfinți ca să icircnvețe din icircnțelepciunea lor cea duhovnicească și mai ales din pilda vieții lor Sfacircntul Clement

Alexandrinul (dagger220) este printre primii părinți ai Bisericii care sfătuiește pe creștini să-și caute icircndrumători

și icircnvățători cărora să li se supună98

Duhovnicul trebuie ales cu mare grijă avacircnd icircn vedere statura lui duhovnicească caracterul și gacircndirea

lui compatibilitate intelectuală și socială șa Lucrarea duhovnicului este formarea duhovnicească completă

a ucenicului adică vindecarea sufletească și trupească a fiului duhovnicesc

Călugărul icircși taie cu desăvacircrșire voia sa Sfacircntul Antonie cel Mare (dagger356) unul din cei mai cunoscuți

părinți ai deșertului egiptean recunoscut ca unul dintre icircntemeietorii monahismului precizează marea

responsabilitate a ucenicului

de este cu putință cacircți pași face călugărul sau cacircte picături bea icircn chilia sa trebuie cu

icircndrăzneală să le vestească bătracircnilor ca nu cumva să greșească icircntru dacircnsele99

Trebuie precizat că ucenicul (fiul duhovnicesc) se caracterizează mai ales prin duhovnicească ascultare

El este icircn continuare un om liber cu trup și suflet trăiește icircntr-un anume context material și spiritual nu se

spovedește formal iar icircn timp inevitabil va purta o mare parte dintre trăsăturile duhovnicului său

Prin harisma duhovniciei care implică prudență tact pastoral și mai ales multă dragoste prin icircntrebări

potrivite fără grabă și superficialitate duhovnicul urmărește mereu realizarea unei autentice creșteri

duhovnicești icircn ucenicul său

Părintele Ioanichie Bălan zice

Aceasta e calea tradițională de formare și creștere duhovnicească icircn Ortodoxie icircntrebarea

sfătuirea dialogul icircntre duhovnic și ucenic icircntre bătracircn și icircncepător icircntre călugărul

icircmbunătățit și credincios Macircntuire prin icircntrebare prin rugăciune și smerenie nu prin poruncă

98 Ce bogat se va macircntui PG 9 645C trad Pr D Fecioru PSB 4 1982 p 35-66 99 Pateric Antonie 38 PG 65 88B

44

și lege care se impun care produc frică și alungă dragostea inimii care forțează voința și

libertatea omului100

Dezvoltarea spiritual-morală are loc icircn contexte diferite Există de asemenea și micro-contexte

- contextul familial primar icircn care se naște și crește ființa umană

- contextul educațional-instituțional

- contextul familial secund icircn care omul dă naștere și crește pe alții

- contextul profesional etc

Acestea sunt trepte și prilejuri ale evoluției și formării duhovnicești a omului (ucenicului) Macircntuirea nu

este simplă disciplină ci viață activă Se poate trăi foarte bine și icircndelung chiar fără a conștientiza cine ești și

ce cauți icircn lume ce calități porți și trebuie să dezvolți sau nu dar aceasta nu icircnseamnă decacirct afirmarea condiției

biologice degradabile și degradate a omului

Ucenicul să conștientizeze existența divinității pentru că Dumnezeu nu poate să-l macircntuiască pe om fără

vrerea lui pentru că macircntuirea este lucrarea comună a lui Dumnezeu și a omului atunci cacircnd acesta

mărturiseşte bdquofacă-Se voia ta precum icircn cer așa și pe pămacircntldquo

Ucenicul trebuie să aibă icircncredere icircn duhovnicul lui Altfel nu se poate De gacircndurile lui depinde relația

de paternitate duhovnicească

Se poate ca cineva să aibă gacircnd stricat pentru orice și pentru oricine Dacă omul nu are

gacircnd bun și nu se scoate pe sine din acțiunile sale - adică dacă acționează numai din interes -

nu poate fi ajutat nici chiar de un sfacircnt Nu un stareț sfacircnt sau o stareță sfacircntă de-ar avea nu

numai de l-ar avea ca stareț pe Sfacircntul Antonie ci chiar pe toți sfinții de i-ar avea nici așa nu

va putea fi ajutat Nici Dumnezeu Icircnsuși nu va putea ajuta un astfel de om deși ar vrea mult

Atunci cacircnd cineva se iubește pe sine pe toate le explică precum icirci place lui Și așa unii le

explică icircn chip păcătos alții precum le place și icircncet-icircncet aceste explicații iraționale ale lor

devin firești Și oricum te-ai purta cu ei se smintesc101

IV4 Partea teoretică a vieții - cunoașterea

Cunoașterea adevărului nu este imposibilă (II Timotei 3 7) această cunoaștere icircnsă este una

duhovnicească și ea presupune o icircnțelegere duhovnicească Adevărata cunoaștere ne ajută să intrăm icircn

legătură cu Dumnezeu ca Persoană prin Duhul Lui cel Sfacircnt Pentru a-L cunoaște pe Dumnezeu omul nu

100 Arhim Ioanichie BĂLAN Convorbiri duhovnicești I Roman ed II 1993 (ed I 1984) p 8 101 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol III Nevoință duhovnicească trad din limba greacă de Ieroschim

Ștefan Nuțescu Ed Evanghelismos București 2017 pp 22-23

45

trebuie decacirct să vrea fiindcă capacitatea de a-L cunoaște pe Dumnezeu ne este imprimată ontologic icircn chipul

dumnezeiesc primit la facerea noastră ca persoane și ca ființe umane Adevărat este faptul că nu-L putem

cunoaște icircntru totul pe Dumnezeu icircn ființa Sa dar cu siguranță Icircl putem cunoaște atacirct cacirct ne este necesar

Icircndrăznesc să afirm chiar că omul poate ajunge să-L cunoască pe Dumnezeu chiar și fără să vrea ca urmare a

proniei (purtării de grijă) a lui Dumnezeu

Din dragoste Dumnezeu ni s-a descoperit icircn persoana Domnului nostru Iisus Hristos

Și aceasta este viața veșnică Să Te cunoască pe Tine singurul Dumnezeu adevărat și pe

Iisus Hristos pe Care L-ai trimis (Ioan 17 3)

Iisus i-a zis Eu sunt Calea Adevărul și Viața Nimeni nu vine la Tatăl Meu decacirct prin

Mine Dacă M-ați fi cunoscut pe Mine și pe Tatăl Meu L-ați fi cunoscut dar de acum icircl

cunoașteți pe El și L-ați și văzut Filip I-a zis Doamne arată-ne nouă pe Tatăl și ne este de

ajuns Iisus i-a zis De atacircta vreme sunt cu voi și nu M-ai cunoscut Filipe Cel ce M-a văzut pe

Mine a văzut pe Tatăl (Ioan 14 6-9)

Avem nevoie să ne cunoaștem și pe noi icircnșine numai atunci vom simți nevoia de macircntuire și viață

veșnică Icircn cele din urmă icircnsă toți vom ajunge să-L cunoaștem pe Domnul icircn ziua icircn care ne vom icircnfățișa

icircnaintea Lui la judecată (Romani 14 10)

Cunoaște-ți nimicnicia ta și mereu să ții minte că tu singur de la tine nu poți face nici un

bine prin care te-ai putea arăta vrednic de Icircmpărăția Cerurilor Ascultă ce vorbesc părinții cei

icircnțelepțiți de Dumnezeu102

Ca să putem face ceva anume trebuie ca mai icircntacirci să icircnvățăm cum să facem acel ceva pentru ca nu

cumva să greșim Teologia (icircn neogreacă θεολογία theologiacutea din elină θεός theoacutes bdquozeurdquo bdquoDumnezeurdquo și λόγος

loacutegos bdquocuvacircntrdquo bdquoștiințărdquo) icircnseamnă bdquoicircnvățătura lui Dumnezeurdquo Icircn sens literal termenul icircnseamnă știința sau

cuvacircntul despre Dumnezeu

Față de științele comune teologia se deosebește icircntrucacirct include icircn cercetarea sa pe lacircngă realitatea

imediată - numită și imanentă - ce se poate observa prin simțuri și realitatea transcendentă103

Teoria (θεωρία) și practica (πράξη) merg mereu icircmpreună icircn toate domeniile Filozoful Francis Bacon

(1561-1626) considerat de mulți ca părintele științei moderne ne icircnvață că Dumnezeu ne-a lăsat două cărți -

cartea Naturii și Biblia - și că pentru a fi educați cum se cuvine ar trebui să le studiem pe amacircndouă (John

Lennox Cuvinte către tineri)

102 Sf Teofan ZĂVORAcircTUL Războiul nevăzut Ed Mănăstirea Sihăstria p 25 103 httpsrowikipediaorgwikiTeologie

46

IV41 Revelația naturală

Cerurile spun slava lui Dumnezeu și facerea macircinilor Lui o vestește tăria

(Psalmii 181)

Revelația naturală are loc atunci cacircnd omul cu ajutorul rațiunii sale ajunge la cunoașterea anumitor

adevăruri despre Dumnezeu Astfel prin observarea fenomenelor ce se petrec icircn jurul său a icircntregii creații

cacirct și prin observarea propriei sale vieți omul icircși poate da seama că toate aceste fenomene nu pot fi produsul

icircntacircmplării ci sunt opera unei Ființe atotputernice și atotperfecte care este Creatorul și Susținătorul acestora

Sfacircntul Apostol Pavel spune

Pentru că ceea ce se poate cunoaște despre Dumnezeu este cunoscut de către ei fiindcă

Dumnezeu le-a arătat lor Cele nevăzute ale Lui se văd de la facerea lumii icircnțelegacircndu-se din

făpturi adică veșnica Lui putere și dumnezeire așa ca ei să fie fără cuvacircnt de apărare (Romani

1 19-20)

Dar revelația naturală este insuficientă pentru cunoașterea lui Dumnezeu căci cu ajutorul ei omul nu știe

decacirct că Dumnezeu există ca o Ființă cu putere veșnică despre care vorbește icircntreaga creație dar nu-L

cunoaște personal prin Duhul Său cel Sfacircnt

Revelația supranaturală completează pe cea naturală și este acceptată de om prin credință Ea cuprinde

adevăruri mai presus de puterea noastră de icircnțelegere Revelația supranaturală poate fi externă cacircnd vine

direct de la Dumnezeu sau prin trimișii Săi - icircngeri sau prooroci fiind icircnsoțită de semne externe minuni sau

profeții poate fi și internă atunci cacircnd se produce icircn sufletul celui căruia Dumnezeu i se adresează

icircmpărtășindu-i cunoștințe la care acesta n-ar fi putut ajunge altfel

Dar este un Dumnezeu icircn ceruri Care descoperă tainele hellip (Daniel 2 28)

Icircn calitatea Sa de Creator și Proniator ce ocrotește și guvernează lumea Dumnezeu trebuie să-i facă

omului descoperiri pentru că numai astfel omul poate cunoaște voia Lui și icircși poate atinge scopul său ultim

Ca un Tată iubitor El icirci descoperă omului toate cele necesare pentru a se macircntui Revelația supranaturală a

icircnceput prin Adam a continuat cu patriarhii Vechiului Testament cu Moise și ceilalți profeți și a atins punctul

maxim icircn descoperirea Tatălui prin Iisus Hristos Fiul Său făcut Om Cuvacircnt al lui Dumnezeu icircntrupat

Vom vedea icircn cele ce urmează că revelația supranaturală are două aripi Sfacircnta Scriptură și Sfacircnta

Tradiție

47

IV42 Sfacircnta Scriptură

hellip de mic copil cunoști Sfintele Scripturi care pot să te icircnțelepțească spre macircntuire prin

credința cea icircntru Hristos Iisus (II Timotei 3 15)

Icircn vederea edificării duhovnicești creștinul ortodox trebuie să citească mereu Sfacircnta Scriptură și cărțile

Sfinților Părinți ai Bisericii neapărat cu gacircndul de a le icircnțelege pentru ca mai apoi să le poată aplica icircn viața

sa cu ajutorul plin de dragoste al părintelui său duhovnic

Icircn a doua sa epistolă către Timotei Sfacircntul Apostol Pavel scrie bdquode mic copil cunoști Sfintele Scripturildquo

Vedeți Biblia nu trebuie să lipsească din casele credincioșilor ortodocși Icircntr-adevăr există riscul s-o

interpretăm greșit dar oare frica aceasta justă de altfel este spre o mai mare precauție sau spre renunțarea

completă la Scripturi

Cercetați Scripturile că socotiți că icircn ele aveți viață veșnică Și acelea sunt care

mărturisesc despre Mine (Ioan 5 39)

Biblia (grecește βιβλίον la plural βιβλία) este cea mai tipărită cea mai cumpărată și cea mai citită carte

din toate timpurile Ea conține scripturile sacre din iudaism și din creștinism Are 80 de cărți (66 canonice și

14 apocrife sau bune de citit) și este scrisă de circa 40 de autori A fost scrisă icircn 3 limbi diferite ebraica

aramaica și greaca veche

Un om nu se poate considera cult dacă nu a citit măcar o dată Biblia bdquoFără citirea Sfintei Scripturi

macircntuirea omului este icircndoielnicăldquo spunea icircncă din secolul al IV-lea Sf Ioan Gură de Aur iar Sfacircntul

Antonie cel Mare icircnțelegacircnd pericolul ce se ascunde icircn spatele părerilor proprii zicea bdquoOrice vei face să ai

mărturia din Sfintele Scripturildquo

Cacircnd citim Scriptura ne luminăm la minte numai astfel vom putea evita cărările icircntunecate ale păcatului

vom discerne mai ușor uneltirile diavolului și icircncet icircncet vom urca povacircrnișul vieții duhovnicești mulțumindu-

L pe Macircntuitorul nostru Iisus Hristos

Și avem cuvacircntul prorocesc mai icircntărit la care bine faceți luacircnd aminte ca la o făclie ce

strălucește icircn loc icircntunecos pacircnă cacircnd va străluci ziua și Luceafărul va răsări icircn inimile

voastre Aceasta știind mai dinainte că nici o proorocie a Scripturii nu se tacirclcuiește după

socotința fiecăruia Pentru că niciodată proorocia nu s-a făcut din voia omului ci oamenii cei

sfinți ai lui Dumnezeu au grăit purtați fiind de Duhul Sfacircnt (II Petru 1 19-21)

48

Este esențial să citim Evanghelia cu care nu se poate compara nicio altă carte Apoi viața

noastră va fi construită pe Cuvacircntul lui Dumnezeu Și vom icircncepe să ne gacircndim și să luăm

decizii icircn spiritul poruncilor divine (Sf Sofronie Saharov)

Iată icircncă două citate din Sfacircntul Isaac Sirul (dagger700) care și el icircntărește această părere

Dumnezeu cu Harul Său ne-a deschis bezna inimii ca să avem icircnțelegere din contemplarea

Sfintelor Scripturi și din icircnvățătura părinților celor mari104

Nimic nu este mai potrivit pentru gonirea din suflet a obișnuințelor celor vechi și

icircndepărtarea amintirilor care se mișcă și se ridică icircn trup aprinzacircnd o văpaie de tulburare

decacirct este scufundarea icircn setea de icircnvățătură și urmărirea adacircncimii de gacircnduri ale Sfintelor

Scripturi105

IV43 Sfacircnta Tradiție

hellip stați neclintiți și țineți predaniile pe care le-ați icircnvățat fie prin cuvacircnt fie prin epistola

noastră (II Tesaloniceni 2 15)

Sfacircnta Tradiție conține adevărurile icircnvățăturile practicile și ritualurile liturgice predate prin viu grai de

către Macircntuitorul și Sfinții Săi Apostoli ulterior consemnate și icircn scris și transmise din generație icircn generație

pacircnă icircn zilele noastre Vincențiu de Lerin spunea că tradiția adevărată constă icircn bdquoceea ce s-a crezut totdeauna

pretutindeni și de către toțildquo Așadar Tradiția este dumnezeiască pentru că izvorul ei este chiar Iisus Fiul lui

Dumnezeu și apostolică pentru că a fost transmisă de apostoli și urmașii lor direcți (I Corinteni 11 23)

Dacă cineva vrea să fie apărat icircmpotriva vicleniilor și să rămacircnă tare icircn credință trebuie

să-și pună credința prima dată icircn autoritatea Sfintei Scripturi și apoi icircn Sfacircnta Tradiție a

Bisericii (Vincențiu de Lerin Note ale unui pelerin)

Sfacircnta Tradiție are două aspecte unul statornic și altul dinamic Aspectul statornic icircncepe la Pogoracircrea

Duhului Sfacircnt peste Sfinții Apostoli și ține pacircnă la moartea ultimului Apostol cuprinzacircnd ceea ce a fost fixat

icircn scris pacircnă la ultimul Sinod Ecumenic iar aspectul dinamic ține pacircnă la sfacircrșitul veacurilor conținacircnd trăirea

și actualizarea aspectului statornic adică răspunsul Bisericii sub inspirația Duhului Sfacircnt la problemele

fiecărei epoci

Icircn realitate Biblia este o colecție de cărți sfinte ce aparțin Sfintei Tradiții (II Tesaloniceni 2 15) Rolul

Sfintei Tradiții este esențial icircn dezvoltarea armonioasă a creștinilor (Matei 15 1-20) Nu vorbim aici de tradiții

populare la modul general (multe dintre ele păcătoase) ci de sfintele tradiții și mai ales tradițiile ortodoxe

104 Sf Isaac SIRUL Cuvinte despre nevoință p 154 105 Sf Isaac SIRUL Cuvinte despre nevoință p 28

49

Iată ce conține Sfacircnta Tradiție

1 Simbolurile de credință (Apostolic Niceo-Constantinopolitan Atanasian etc)

2 Cele 85 de Canoane Apostolice

3 Dogmele celor 7 Sinoade Ecumenice și a Sinoadelor locale confirmate de Canonul 2 Trulan

4 Cărțile de slujbă din Biserici (Liturghier Catavasier Molitfelnic etc)

5 Mărturisirile de credință ale martirilor (mucenicilor)

6 Scrierile Sfinților Părinți recunoscute de către Biserică

7 Definițiile dogmatice icircmpotriva ereziilor

8 Mărturiile istorice și arheologice arta iconografia și muzica bisericească

Privită și icircnțeleasă astfel Sfacircnta Tradiție are aceeași valoare cu Sfacircnta Scriptură fiind și ea inspirată de

Sfacircntul Duh Ambele izvoare fiind de mare folos icircn creșterea noastră duhovnicească Falsa contradicție dintre

Sfacircnta Tradiție și Sfacircnta Scriptură a apărut ca ideologie icircn secolul XVI atunci cacircnd protestanții icircn frunte cu

Martin Luther au proclamat imposibilul principiu Sola Scriptura A nu se confunda Sfacircnta Tradiție nici cu

tradiționalismul căci după Yaroslav Pelikan bdquoTradiția este credința vie a celor morți iar tradiționalismul

este credința moartă a celor viildquo

Pentru aceasta puneți și din partea voastră toată sacircrguința și adăugați la credința voastră

fapta bună iar la fapta bună cunoștința la cunoștință icircnfracircnarea la icircnfracircnare răbdarea la

răbdare evlavia la evlavie iubirea frățească iar la iubirea frățească dragostea Căci dacă

aceste lucruri sunt icircn voi și tot sporesc ele nu vă vor lăsa nici tracircndavi nici fără roade icircn

cunoașterea Domnului nostru Iisus Hristos (II Petru 1 5-8)

50

IV5 Partea practică a vieții - faptele bune

Lumea este plină de vorbe dar puțini sunt cei care pun poruncile Evangheliei icircn practică

(Arhimandrit Ioanichie Bălan)106

După ce am prezentat cacircteva aspecte ale icircnvățăturii pe care trebuie să le știm acum ne vom concentra

atenția la cele ce trebuie să le facem căci Macircntuitorul a zis bdquohelliporicine va face voia Tatălui Meu Celui din

ceruri acela icircmi este frate și soră și mamăldquo (Matei 12 50) Așadar mult mai important pentru noi este să

facem decacirct să știm

Sfacircntul Cuvios Paisie Aghioritul spune icircntr-una din cărțile sale bdquoNu trebuie să citim nici să vorbim

mult Ci trebuie să facem multldquo

O altă mare provocare practică a vieții spirituale este și identificare a țintei pe care o avem de atins

Odată descoperit scopul vieții noastre ne mișcăm cu mai multă icircncredere icircn direcția cea bună altfel bacircjbacircim

fiind mereu icircn confuzie Fără o mișcare permanentă și sigură icircnspre țintă existența omului este o navigare pe

marea vieții bdquodupă cum bate vacircntulldquo

Practicacircnd cu zel cele corect icircnvățate omul cel vechi se va veșteji tot mai mult iar cel nou va icircnflori cu

putere Dumnezeu apreciază foarte mult aceste eforturi de edificare Icircn această privință Sfacircntul Cuvios Paisie

Aghioritul spune

asupra omului său celui vechi107

Macircntuirea este legată ontologic de vindecare (σωτερια icircnseamnă macircntuire și vindecare nu doar

macircntuire) Ne dorim bdquotrupul neicircntinat gura curățită și mintea luminatăldquo108

Icircn secolul XIV Varlaam susținea că se poate ajunge la Dumnezeu prin intermediul filosofiei și al rațiunii

icircn timp ce Sfacircntul Grigorie Palama după ce străbătuse el icircnsuși adevărata cale ce duce la adevărata cunoaștere

a lui Dumnezeu susținea cu tărie icircnvățătura ortodoxă că doar prin curățirea inimii de păcate poate fi cunoscut

și chiar văzut Dumnezeu109

106 Arhim Ioanichie BĂLAN Părintele Paisie duhovnicul Ed Mitropoliei Moldovei și Bucovinei Iași 1993 p 73 107 Cuv Paisie AGHIORITUL Părinți Aghioriți Flori din Grădina Maicii Domnului Ed Evanghelismos 2004 pp 172-173 108 Sf Ioan SCĂRARUL Scara dumnezeiescului urcuș p 47 109 Pr Dumitru STĂNILOAE Viața și icircnvățătura Sf Grigorie Palama Ed a II-a Ed Scripta 1993

51

IV51 Icircncrederea icircn Hristos

Icircncredințează-te așadar pe tine icircn macircinile lui Dumnezeu lasă-te cu totul icircn voia Sa S-a

icircntacircmplat ceva așa cum voiai tu Mulțumește-I Nu s-a icircntacircmplat Slăvește-L (Sfacircntul Dimitrie

al Rostovului)110

Atunci cacircnd ne icircncredem din toată inima icircn Dumnezeu El se simte cumva obligat să ne ajute Fiindcă

suntem cu toții copiii Lui Copilașul aruncat icircn sus de către tatăl său racircde așteptacircnd cu icircncredere ca tatăl său

să-l prindă Cel ce nu are icircncredere icircn tatăl său se sperie și placircnge

De unde vine icircncrederea icircn Dumnezeu Vine din nădejdea care se naște icircn inimile noastre prin lucrarea

Sfacircntului Duh care lucrează icircn noi prin voia plină de iubire a lui Dumnezeu Nădejdea aceasta naște iubirea

față de Dumnezeu dar și față de semeni căci bdquocel ce nu iubește n-a cunoscut pe Dumnezeu pentru că

Dumnezeu este iubireldquo (I Ioan 4 8)

Ne icircncredem duhovnicește și icircn Trupul Domnului Iisus Hristos care e Biserica fiindcă

Nu e nimic mai sfacircnt și mai vrednic de crezămacircnt decacirct Biserica lui Dumnezeu decacirct

icircnvățătura ei decacirct slujbele Tainele și ierarhia ei și nu este nimic mai amăgitor decacirct lumea și

decacirct a face pe plac lumii111

Mai icircntacirci facem ceea ce ține de noi și așteptăm icircn același timp și ajutor din partea lui Dumnezeu

hellipcele greu de izbutit omenește să le lăsăm cu icircncredere icircn seama lui Dumnezeu și să nu ne

sprijinim pe acțiunile noastre omenești iar Acela va face ce este mai bine112

Ajutorul lui Dumnezeu nu poate fi icircmpiedicat de nimeni pentru a ajunge la noi Nimic nu este greu nici

pentru Dumnezeu nici pentru un Sfacircnt chemat icircn ajutor prin rugăciune Numai noi prin puțina noastră

credință icircmpiedicăm marile puteri dumnezeiești să se apropie și să ne ajute Așadar trebuie să avem icircncredere

completă icircn Dumnezeu lăsacircnd totul icircn macircinile Sale crezacircnd că dragostea Lui va acționa icircn beneficiul nostru

110 Sfacircntul Dimitrie al ROSTOVULUI Abecedar duhovnicesc Ed Egumenița Galați p 74 111 Sf Ioan de KRONSTADT Despre tulburările lumii de astăzi Ed Sophia București 2011 pp 66-67 112 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol 2 Trezire duhovnicească trad din limba greacă Ieroschim Ștefan

52

IV52 Rugăciunea personală

Icircnsingurarea și rugăciunea sunt mari mijloace spre fapta bună curățind mintea ele o fac

străvăzătoare (Sfacircntul Serafim de Sarov)113

Rugăciunea ne ține sufletul deschis către Dumnezeu ca Persoană Prin rugăciune menținem legătura cu

Creatorul nostru Cel ce nu se roagă rămacircne icircnchis icircn mecanismul complex al naturii sale umane și al

icircnclinațiilor lui pătimașe Oamenii cad icircn necredință fiindcă se lipsesc de duhul rugăciunii Că orice rugăciune

s-ar face sau e cerere sau e rugăminte sau mulțumire sau slavă114 Rugăciunea este singura cale ce ne poate

icircnălța gacircndul pacircnă la tronul lui Dumnezeu

De aceea să cerem ca Hristos Maica Domnului și Sfinții să ajute lumea dar ajutorul lor să

fie simțit ca oamenii să se folosească Să presupunem că cineshyva se primejduiește să cadă de pe

schelă și Dumnezeu iconomiseşte să se agate de ceva lucru care icircn mod firesc nu se putea face

și astfel acela este salvat Sau cade de undeva și nu pățește nimic Sau are accident și scapă Să

ne rugăm ca el să icircnțeleagă că Dumnezeu l-a ajutat și s-a izbăvit ca să se folosească

duhovnicește Cineva a căzut de pe un pod jos și a scăpat bdquoAi coboracirct să măsori adacircncimealdquo

icircl icircntreb Sfinții ne țin pe macircini Un copil căruia icirci dădusem o cruciuliță așa cum alerga cu

motocicleta a trecut peste un taxi a făcut o tumbă și a continuat să alerge pe drum fără ca să

pățească ceva Mulți se izbăvesc dar puțini icircnțeleg și se icircndreaptă115

Rugăciunea e un mare dar dat omului de către Dumnezeu Prin rugăciunea făcută icircn Duh și icircn adevăr

noi stăm de vorbă cu Dumnezeu116

Iată un dialog relevant al Sfacircntului Cuvios Paisie Aghioritul

ndash Părinte cum icircnțelege cineva că celălalt s-a folosit prin rugăciunea sa

ndash Este icircnștiințat de aceasta prin macircngacircierea dumnezeiască pe care o simte icircnlăuntrul său după rugăciunea

ce-a făcut-o cu durere de inimă Dar mai icircntacirci trebuie ca durerea celuilalt să o faci durerea ta și după aceea să

faci rugăciune din inimă Dragosshytea este o icircnsușire dumnezeiască care icircl vestește pe celălalt Și icircn spitale

cacircnd pe medici și pe surori icirci doare pentru bolnavi acesta este medicamentul cel mai eficace dintre toate

medicamentele ce li se dau Bolnavii simt că se interesează de ei simt siguranță macircngacirciere Celui care suferă

nu trebuie să-i spui multe cuvinte nici să-l dăscălești Icircnțelege că te doare pentru el și astfel se folosește

Durerea este totul Dacă ne doare pentru ceilalți atunci uităm de noi icircnșine și de problemele noastre117

113 Sf Serafim de SAROV Racircnduieli de viață creștină Ed Sophia București 2007 p 15 114 Sf Isaac SIRUL Cuvinte despre nevoință p 156 115 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol 2 Trezvie duhovnicească trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan

Nuțescu Ed Evanghelismos București 2011 116 Protosinghel Nicodim MĂNDIȚĂ Icircnvățături despre rugăciune Ed Agapis București 2008 p 50 117 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Volumul II Trezvie duhovnicească trad din limba greacă de Ieroschim

53

IV53 Ascultarea de Dumnezeu

Prin ascultare omul se păzește de macircndrie pentru ascultare se dă rugăciunea pentru

ascultare se dă și harul Duhului Sfacircnt Iată de ce ascultare e mai presus decacirct postul și

rugăciunea Dacă icircngerii căzuți ar fi păzit ascultarea ar fi rămas icircn ceruri și ar fi cacircntat icircntru

slava Domnului Și dacă Adam ar fi păzit ascultarea atunci el și neamul lui ar fi rămas icircn rai

(Sfacircntul Siluan Athonitul)118

Mare este taina ascultării Cel ce ascultă este mare icircnaintea lui Dumnezeu fiindcă Icircl imită pe Domnul

Iisus Hristos Care ne-a dat El icircnsuși pilda ascultării de Tatăl ceresc (bdquoIcircnsă nu precum voiesc Eu ci precum

Tu voieștildquo Matei 26 39) Cel ce ascultă și-a pus toată nădejdea icircn Dumnezeu și de aceea gacircndul său este

totdeauna la Dumnezeu Propria noastră părere trebuie s-o supunem mereu voii lui Dumnezeu care se exprimă

icircn diverse feluri dar mai ales icircn Evanghelie

Toți sfinții au fost desăvacircrșiți ascultători față de bătracircnii lor Ce frumos se cacircntă despre Sfacircntul Porfirie

Nu pentru vreo nevoință aparte s-au revărsat asupra ta racircurile binecuvacircntărilor ci pentru

că luacircnd asupra ta crucea grea a ascultării ai urmat Domnului Care S-a arătat pe Sine

ascultător pacircnă la moarte și lepădacircnd voia ta la picioarele bătracircnilor tăi ai icircnvățat de la

aceștia cacircntarea Aliluia119

Icircn cazul ascultării de părintele duhovnic este vorba tot de căutarea voii lui Dumnezeu Noi ca fii

duhovnicești fie că ne spovedim fie că cerem sfat cerem mai icircntacirci Domnului ori de cacircte ori ne vedem

păcătoși Iartă-ne Doamne vindecă-ne și călăuzește-ne prin părintele nostru duhovnicesc Cacircnd mergem la

duhovnic cerem ca prin preoția lui prin lucrarea tainică pe care a lăsat-o Duhul Sfacircnt Bisericii adică prin

Taina Spovedaniei să ni se ierte păcatele

Și dacă o vom face icircn Duh și adevăr cacirct de puțin de la fiecare spovedanie o să ieșim mai mult sau mai

puțin ușurați duhovnicește Dacă mergem la duhovnic pentru un sfat icircntacirci să cerem de la Dumnezeu

icircndrumare Doamne ce să fac Spune-mi prin părintele meu

118 Cuviosul Siluan ATHONITUL Icircntre iadul deznădejdii și iadul smereniei Ed Deisis 2001 pp 202-204 119 Acatistul Sf Porfirie Kavsokalivitul Condacul al 3-lea

54

Despre ucenici și despre duhovnici icircntr-una din predicile sale Părintele Ieromonah Rafail Noica zicea

Unul din chipurile ascultării sunt cei zece leproși Hristos le-a spus un cuvacircnt foarte

indiferent Cei zece leproși au strigat Macircntuitorule miluiește-ne și pe noi Și le-a zis duceți-vă

și vă arătați preotului Păi n-avea nici un sens cuvacircntul acesta fiindcă ce poate să-mi facă mie

preotul icircn primul racircnd Icircn al doilea racircnd Moise a racircnduit că dacă te-ai curățit de lepră sau ți se

pare că te-ai curățat du-te la preot și el te va cerceta și dacă te va găsi curățit te va icircnscrie din

nou icircn societate Dar ei erau icircncă leproși Și ce-au făcut S-au icircntors și au făcut ascultare fără

să judece fără să cacircrtească De ce s-au vindecat Era puterea dumnezeiască care era conținută

icircn acea poruncă pe care ei făcacircnd ascultare și-au icircnsușit-o Aia i-a icircnviat din morți aia i-a

curățit aia trebuie să căutați voi ucenicii iar noi duhovnicii trebuie să icircnvățăm lucrul ăsta să

cerem de la Dumnezeu cuvacircnt să nu răspundem din mintea noastră Zicea Sfacircntul Serafim

cacircnd răspundeam din mintea mea erau greșeli și Sfacircntul Siluan zice greșelile pot fi mici dar

pot fi mari Deci noi duhovnicii trebuie să ne rugăm lui Dumnezeu ca Dumnezeu icircn inima

noastră să pună cuvacircnt Și trebuie să ne nevoim să deslușim acel cuvacircnt Dar nădăjduim că

pacircnă vom ajunge și noi să deslușim acel prim cuvacircnt dacă voi ca ucenici veniți la duhovnici

cu credință credința voastră va face din noi prooroci Dacă tu vii cu inima așa cu rugăciune la

Dumnezeu și cu deschidere tu vei face din duhovnicul tău un prooroc pentru tine de fiecare

dată cacircnd vei veni icircn această ascultare la duhovnicul tău

Creștinul ascultă și de mai marii țării Sfacircntul Apostol Pavel icirci icircnvăța pe romani astfel bdquoTot sufletul să

se supună icircnaltelor stăpacircniri căci nu este stăpacircnire decacirct de la Dumnezeu iar cele ce sunt de Dumnezeu

sunt racircnduite Pentru aceea cel ce se icircmpotrivește stăpacircnirii se icircmpotrivește racircnduielii lui Dumnezeu Iar cei

ce se icircmpotrivesc icircși vor lua osacircndăldquo (Romani 13 1-2)

Și Sfacircntul Apostol Petru ne sfătuiește icircn prima sa epistolă astfel

Supuneți-vă pentru Domnul oricărei oracircnduiri omenești fie icircmpăratului ca icircnalt

stăpacircnitor fie dregătorilor ca unora ce sunt trimiși de El spre pedepsirea făcătorilor de rele și

spre lauda făcătorilor de bine (I Petru 2 13-14)

Dar pacircnă unde merge ascultarea Pacircnă la păcat și mai ales pacircnă la erezie Căci dacă ascultăm

necondiționat de oameni icirci transformăm icircn dumnezei icirci idolatrizăm fiindcă este scris bdquotrebuie să ascultăm pe

Dumnezeu mai mult decacirct pe oamenildquo (Faptele 5 29) Unul singur merită această ascultare necondiționată

Dumnezeu (Numerii 2413)

IV54 Ieșirea din lume

Că Dimas iubind veacul de acum m-a lăsat și s-a dushellip (II Timotei 4 10)

55

Aceste cuvinte au fost scrise de Sfacircntul Apostol Pavel lui Timotei fiul său duhovnicesc icircn jurul anului

66 dHr pe vremea sfacircrșitului domniei lui Nero unul dintre cei zece mari icircmpărați romani persecutori Sfacircntul

Apostol Pavel constată cu durere că unii dintre creștini după perioade mai scurte sau mai lungi de viață

creștină se icircntorceau la modul de viață anterior convertirii lor la creștinism

Ce este lumea

Lumea este risipirea lucrurilor Lumea este a lucra cele icircmpotriva firii și a icircmplini voile tale după

trup (Efeseni 23) Lumea este a cugeta cineva despre sine că rămacircne icircn acest veac Lumea este a se icircngriji

cineva de trup spre păgubirea sufletului și a se macircndri cu ceea ce lasă icircn urmă120

Mereu avem de ales icircntre veacul de acum și cel viitor Sfacircntul Apostol Ioan ne sfătuiește bdquoNu iubiți

lumea nici toate cacircte sunt ale lumiildquo (I Ioan 2 15) Creștinul trebuie să iasă din lume (Ioan 1 10 16 33)

pentru a trăi cu Hristos Dar ce este lumea și cum o icircnțelegem mai ales noi romacircnii care trăim icircntr-o societate

creștină unde marea majoritate sunt creștini botezați din copilărie Iată ce este lumea

Și aceasta să știi că icircn zilele din urmă vor veni vremuri grele că vor fi oameni iubitori de

sine iubitori de arginți lăudăroși trufași hulitori neascultători de părinți nemulțumitori fără

cucernicie lipsiți de dragoste neicircnduplecați clevetitori neicircnfracircnați cruzi neiubitori de bine

trădători necuviincioși icircngacircmfați iubitori de desfătări mai mult decacirct iubitori de Dumnezeu

avacircnd icircnfățișarea adevăratei credințe dar tăgăduind puterea ei Depărtează-te și de aceștia (II

Timotei 3 1-5)

Lipsa de putere duhovnicească se datorează faptului că pe nesimțite devenim tot mai mult lumești

Lumea este privită ca o stare păcătoasă a societății ca un complex de factori care conduc omul nu spre cer ci

icircn direcție opusă icircnspre iad Dorind să fim pe placul oamenilor lipsiți de evlavie ajungem să fim asemenea

lor O foarte mare greșeală este să confundăm Ortodoxia cu viața acestor oameni lumești botezați dar care

nu-L cunosc pe Dumnezeu prin Duhul Sfacircnt Fiindcă bdquorare sunt sufletele care au destulă bărbăție pentru a ieși

de pe cărările bătute ale mulțimilor de oameni spre a trăi după poruncile lui Hristosldquo icircn această lume căzută

spunea icircntr-una din scrierile sale Sfacircntul Sofronie Saharov

Nu știți oare că prietenia lumii este dușmănie față de Dumnezeu Cine deci va voi să fie

prieten cu lumea se face vrăjmaș lui Dumnezeu(Iacov 4 4)

Din cele mai vechi timpuri din dorința de a se dedica total lui Dumnezeu mulți ortodocși bărbați sau

femei se retrag icircn mănăstiri Astfel mănăstirile devin adevărate fortărețe duhovnicești icircn care zi și noapte se

icircnalță rugăciuni către Dumnezeu Monahismul este o necesitate apărută mai ales icircn secolul IV după perioada

persecuțiilor Icircnsuși Domnul Iisus Hristos a spus că există trei tipuri de fameni (eunuci) cei care s-au născut

așa cei care au devenit fameni cei care s-au făcut fameni pentru Icircmpărăția lui Dumnezeu

120 Patericul Mare trad Pr Constantin Coman Ed Bizantină București 2016 p 217

56

Despre viața icircnaltă a monahilor putem citi icircntr-una din vestitele capodopere ale Ortodoxiei Patericul

La intrarea icircn monahism creștinul ortodox face trei făgăduințe renunțarea pentru totdeauna la averea

personală ascultarea de mai marii lui (starețul) și trăirea icircn curăție trupească pacircnă la sfacircrșitul vieții lui

(Apocalipsa 14 4) Călugăr este cel ce și-a făcut trupul neicircntinat gura curățită și mintea luminată zice Sfacircntul

Ioan Scărarul121

Să respectați cu sfințenie voturile monahale icircmbrăcacircndu-le icircn smerenie blacircndețe și

dragoste față de Dumnezeu față de sfinți și față de oameni Să respectați să icircmpliniți și să

icircnvățați și pe alții icircnvățăturile de credință ale Sfintei noastre Biserici Călugării preoții și

credincioșii să fie pentru toți exemple vrednice de urmat122

Viața monahală și cea de familie nu sunt opuse ci dimpotrivă ele sunt Taborul si Ermonul vieții

duhovnicești ambele conducacircnd prin mijloace specifice către același vacircrf al vieții creștine - macircntuirea sau

chiar sfințenia Macircntuitorul Icircnsuși nu a lăsat o spiritualitate pentru mireni și alta pentru monahi ci un singur

fel de viață care să-l conducă pe om la icircndumnezeire fie că trăiește icircn societate și icircn familie fie ca trăiește icircn

mănăstire sau chiar icircn pustie Monahismul ortodox este o formă de vocație icircntr-o lume care se icircndepărtează

tot mai mult de Dumnezeu Monahii sunt chemați să fie adevărate faruri călăuzitoare pentru lume și așa cum

icirci consideră teologia răsăriteană bdquochipul icircngeresc de viețuireldquo

121 Sf Ioan SCĂRARUL Scara dumnezeiescului urcuș p 47 122 Arhim Ioanichie BĂLAN Patericul romacircnesc Ed Mănăstirea Sihăstria p 681

V Bătracircnețea duhovnicească - desăvacircrșirea

57

Adevărații icircntemeietori ai monahismului sunt Sfacircntul Antonie cel Mare pentru monahismul idioritmic

sau de sine și Sfacircntul Pahomie respectiv Sfacircntul Vasile cel Mare pentru cel chinovial sau de obște Sfacircntul

Antonie cel Mare (dagger356) a trăit 85 de ani icircn pustiu și nu era preot Este considerat ca fiind icircntemeietorul

monahismului creștin și este numit uneori bdquoPărintele monahilorldquo

De ce unii oameni aleg calea călugăriei

Probabil cel mai bun răspuns este răspunsul Domnului nostru Iisus Hristos

Dacă voiești să fii desăvacircrșit du-te vinde averea ta dă-o săracilor și vei avea comoară icircn

cer după aceea vino și urmează-Mi (Matei 19 21)

Mult ajută retragerea din lume fiindcă ea icircl ferește pe creștin de multe ispite Viața icircn mănăstire sau icircn

pustie este mult mai simplă și monahul poate să se predea icircn icircntregime celor duhovnicești căci desăvacircrșirea

cerută de Domnul este un imperativ

bdquoFiți sfinți căci Eu sunt Sfacircntldquo (I Petru 1 16)

Sf Cuv Paisie Aghioritul (n 25 iul 1924 ndash d 12 iul 1994)

Pacircnă vom ajunge toți hellip la starea bărbatului desăvacircrșithellip (Efeseni 4 13)

Sfinții venerați ai Bisericii Ortodoxe sunt creștinii foarte credincioși ce ajung la desăvacircrșire (sfințenie)

icircncă din această viață Sfacircntul Iacov scria icircn epistola sa bdquohellip icircți voi arăta din faptele mele credința mealdquo

(Iacov 2 18) Așadar credința adevărată nu este una imaginară (icircnchipuită) ci ea se verifică prin fapte Cei ce

cred că nu putem ști cu precizie care dintre religii este bună și adevărată se icircnșală amarnic

58

Credința Bisericii Ortodoxe (bdquoprimită de sus odată și pentru totdeaunaldquo) este validată de mulțimea

impresionantă a sfinților ei căci cu adevărat bdquominunat este Dumnezeu icircntru sfinții Luildquo (Psalmul 67 36)

Din dorința de a cunoaște cacirct mai profund viețile sfinților a luat naștere un domeniu special al teologiei

ortodoxe și anume hagiografia Icircn Ortodoxie putem vorbi despre sfinți ca fiind toți creștinii așezați de harul

Duhului Sfacircnt icircn Biserică (prin taina Sfacircntului Botez) dar bdquoși mai sfințildquo sunt cei ce prin cunoașterea lui

Dumnezeu prin Sfacircntul Duh au icircnaintat duhovnicește atacirct de mult icircncacirct au trecut de etapele curățirii de păcate

și iluminării ajungacircnd pe cea de a treia treaptă a urcușului spiritual desăvacircrșirea sau unirea cu Dumnezeu

(icircndumnezeirea prin har)

Și el a dat pe unii apostoli pe alții prooroci pe alții evangheliști pe alții păstori și

icircnvățători spre desăvacircrșirea sfinților la lucrul slujirii la zidirea trupului lui Hristos Pacircnă vom

ajunge toți la unitatea credinței și a cunoașterii Fiului lui Dumnezeu la starea bărbatului

desăvacircrșit la măsura vacircrstei deplinătății lui Hristos (Efeseni 4 11-13)

Putem spune că pentru om există cel puțin trei stări esențiale posibile starea cea icircmpotriva firii icircn care

omul este stăpacircnit de patimi și dacă moare așa este sortit iadului starea după fire icircn care omul are icircnsușirile

firii sale celei dintacirci este bun și face icircn mod natural faptele cele bune (icircn această stare omul se macircntuiește) și

starea mai presus de fire icircn care omul icircncepe să dobacircndească icircnsușiri mai presus de fire și harisme

Dumnezeiești Icircn această stare omul se sfințește este sfacircnt

Icircn Ortodoxie macircntuirea omului este totuna cu sfințirea și icircndumnezeirea lui prin harul lui Dumnezeu

Icircndumnezeirea este o transformare spirituală nu doar etică Pentru Sfacircntul Sofronie Saharov sfințenia nu este

doar de ordin moral bdquoSfacircnt nu este cel care a atins o treaptă icircnaltă icircn domeniul moralei umane sau icircn viața de

asceză nici chiar icircn cea de rugăciune (fariseii de asemenea posteau și se rugau icircndelung) ci acela care poartă

icircn sine pe Duhul Sfacircntldquo

Prezența plinătății Sfacircntului Duh icircn om icirci asigură acestuia sănătatea duhovnicească atacirct de necesară

Pentru Sfacircntul Cuvios Paisie Aghioritul sănătatea duhovnicească icircnsemna gacircnduri și inimă curate icircn care icircși

fac sălaș mereu Domnul Iisus Hristos Maica Domnului și toți Sfinții

ndash Părinte icircn ce constă sănătatea duhovnicească

ndash Sănătatea duhovnicească icircnseamnă gacircnduri curate minte luminată și inimă curată icircn care icircși fac

sălaș mereu Hristos și Maica Domnului Trezvia neicircncetată icircmpreună cu supravegherea de sine și cu

rugăciunea ne ajută foarte mult să dobacircndim sănătatea sufletului Rugăciunea este absolut necesară pentru

curățirea sufletului iar curăția pentru păstrarea unei stări duhovnicești bune123

Dar cu Dumnezeu omului simplu nu-i este icircntotdeauna ușor La fel a ne apropia de Sfinți și a trăi

icircmpreună cu ei nu este totdeauna ușor Mulți gacircndesc că viața icircmpreună cu sfinții este plăcută și plină de

123 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol II Trezire duhovnicească trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan

59

bucurie le pare rău că sunt icircnconjurați de păcătoși și visează să icircntacirclnească vreun sfacircnt Icircnsă niciun sfacircnt nu

poate slobozi sufletul nostru de neapărata luptă cu păcatul ce trăiește realmente icircn noi

Sfacircntul poate a icircmpreună-lucra cu noi prin rugăciunea sa ne poate ajuta prin cuvacircnt și povețe ne poate

icircmbărbăta prin pilda vieții sale dar nu ne poate slobozi de osteneli și de nevoință Iar atunci cacircnd sfacircntul ne

cheamă și ne atrage spre a trăi după poruncile lui Dumnezeu el ne poate apărea drept foarte aspru și plin de

pretenții nejustificate Sfințenia personală are multe măsuri

Fiindcă suntem trup și suflet viața noastră este formată din acțiuni trupești și acțiuni sufletești Putem

vorbi de partea practică a vieții și partea contemplativă a ei Nevoințele vieții practice sunt rugăciunea și

postul icircnfracircnarea privegherea plecăciunile și metaniile și celelalte osteneli ce icircl icircndreaptă pe om pe calea cea

stracircmtă ce duce la viață și pe care puțini o află (Matei 7 14)

Caracteristicile vieții contemplative sunt icircnălțarea minții către Dumnezeu trezvia inimii rugăciunea

minții și contemplarea lucrurilor duhovnicești

Oricine dorește să sporească icircn viața duhovnicească trebuie să icircnceapă cu practica și mai

apoi va ajunge și la contemplare Dacă nu va precede fapta este cu neputință să ajungi la

contemplare Viața practică ne curățeşte de patimi și ne ridică pe treapta desăvacircrșirii practice

Totodată ne pregătește drumul pentru viața contemplativă Numai cei curățiți de patimi și cei

desăvacircrșiți pot să umble pe drumul acesta124

V1 Virtuțile Sfinților - aretologie

Dragostea cu smerenia simplitatea cu discernămacircntul sunt icircnsușirile Sfinților Dacă omul

se silește pe sine cu discernămacircnt să urmeze viețuirea Sfinților se sfințește și el Vom fi ajutați

mult icircn lucrarea pentru dobacircndirea virtuților dacă icirci luăm drept pildă pe Sfinți Comparacircndu-ne

pe noi icircnșine cu Sfinții ne vedem propriile patimi ne mustrăm pe noi icircnșine ne smerim și ne

nevoim cu mărime de suflet și cu racircvnă dumnezeiască să le urmăm pilda Nu avem nici o

icircndreptățire să nu sporim atacircta vreme cacirct avem rețetele Sfinților și viața lor pilda lor cea

sfacircntă Toți Sfinții sunt copii ai lui Dumnezeu și ne ajută pe noi copiii sărmani ai lui Dumnezeu

arătacircndu-ne chipul icircn care ne putem izbăvi de meșteșugirile celui viclean Prin cercetarea

Vieților Sfinților sufletul nostru se icircnflăcărează și este icircndemnat să le urmeze pilda și să

icircnainteze cu vitejie icircn lupta pentru dobacircndirea virtuților Aceeași nebunie duhovnicească poate

fi văzută la toți Sfinții doar că la fiecare apare sub alt chip Vede dragostea pe care o aveau

pentru Dumnezeu și astfel se aprinde icircnlăuntrul lui dumnezeiasca racircvnă de ai imita125

124 Sf Serafim de SAROV Un serafim printre oameni trad de Cristian Spătărelu Ed Egumeniţa 2005 pp 354-355 125 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol V Patimi și Virtuți trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan

Nuțescu Ed Evanghelismos p 157

60

Virtuțile creștine sunt semne ale icircnaintării spirituale ele sunt rezultatul unor icircndelungi eforturi ascetice

Dar cacircnd vorbim despre asceză icircn Ortodoxie nu ne referim doar la eforturile trupești ci mai ales la cele

sufletești Căci scopul nostru este unul icircnalt și duhovnicesc Sfacircntul Apostol Pavel ne prezintă patru liste de

harisme Romani 12 6-8 I Corinteni 12 8-10 I Corinteni 12 28 și Efeseni 4 11

Despre virtuți nu vorbesc doar creștinii icircncă din vechime și filosofii și-au pus problema virtuților

Socrate credea că cea mai importantă virtute este icircnțelepciunea Platon icircnvăța că cea mai importantă virtute

este dreptatea iar Aristotel icircmpărțea virtuțile icircn morale și intelectuale Așadar constatăm că morala și etica

sunt vechi preocupări ale omului

Reamintesc aici foarte răspacircndita și foarte utila povestioară cu indianul acela care-și educa bine nepoții

Se povestește că un bătracircn indian icirci icircnvăța despre viață pe nepoții săi El le spuse bdquoSe dă o luptă icircnlăuntrul

meuhellip este o luptă teribilă icircntre doi lupi Un lup reprezintă frica furia invidia tristețea regretul lăcomia

aroganța ura și minciuna Celălalt reprezintă bucuria pacea dragostea optimismul umilința bunăvoința

prietenia generozitatea credința și adevărul Aceeași luptă are loc icircnlăuntrul vostru și de asemenea

icircnlăuntrul fiecărui omldquo Copii au reflectat la asta pentru un minut apoi unul dintre copii l-a icircntrebat pe bunic

bdquoBunicule care lup va cacircștigaldquo Și bătracircnul indian i-a răspuns bdquoCel pe care-l vei hrănildquo

Așa și noi de ne vom hrăni cu cele bune vom deveni sfinți și ne vom asemăna cu Dumnezeu de ne vom

hrăni cu cele rele vom deveni răi și ne vom asemăna cu satan și demonii lui Icircn măsura icircn care omul se

icircntărește icircn credință și trăiește ortodox acel om se schimbă icircnlăuntrul lui și crește icircn asemănare cu Dumnezeu

El icircncepe să-și privească viața și semenii icircntr-un mod diferit icircntr-un mod care nu poate fi găsit nicăieri icircn altă

parte

Sfinții sunt dovezi vii că credința ortodoxă poate icircndumnezei pe om Sfacircntul icircnvață să se judece pe sine

nu comparacircndu-se cu alții mai răi decacirct el pentru a se simți el curat ci cu modelul desăvacircrșit al Omului Iisus

Hristos O asemenea comparație ne aduce smerenie și sentimente de umilință Umilința naște icircn inimă dorința

de icircndreptare prin pocăință Pocăința cea adevărată este ca mai icircntacirci omul să-și simtă greșeala să-l doară să

ceară iertare de la Dumnezeu și după aceea să se mărturisească duhovnicului Icircn felul acesta va primi iertarea

lui Dumnezeu și numai astfel va veni și macircngacircierea dumnezeiască icircn sufletul lui

Icircn fiecare dimineață Sfacircntul pune icircnceput bun Icircși dorește cu toată dorirea sufletului și a trupului

virtutea și icircmplinirea poruncilor lui Dumnezeu icircn cea mai mare răbdare și icircndelungă răbdare cu frică sfacircntă și

cu multă iubire de Dumnezeu cu multă smerenie și multă rugăciune

Văzacircndu-și aproapele păcătuind Sfacircntul nu-l va mai judeca ci se va umple de icircntristare și durere știindu-

se și pe sine purtător de fire păcătoasă De aceea se va ruga și pocăi zilnic Ne vom concentra mai mult pe cele

duhovnicești bdquopentru că cel mai cumplit idol căruia nu este om care să nu-i aducă jertfe este chiar trupul

nostruldquo126 (Galateni 5 19-21)

126 Pr Savatie BAȘTOVOI Icircn căutarea aproapelui pierdut Ed Marineasa Timișoara 2002 p 18

61

De aceea vă voi judeca pe voi din casa lui Israel pe fiecare după căile sale zice Domnul

Dumnezeu pocăiți-vă și vă icircntoarceți de la toate nelegiuirile voastre ca necredința să nu vă fie

piedică (Iezechiel 18 30)

Creștinul ortodox nu se va sfii să ceară binecuvacircntare de la Dumnezeu și icircn același timp de la Maica

Domnului și Sfinți astfel el se va curăți de păcate se va lumina și icircndumnezei făcacircndu-se părtaș la viața cea

duhovnicească Oricine cunoaște cacirctuși de puțin măreția și adacircncimea credinței ortodoxe și mergacircnd măcar

cacircțiva pași pe calea macircntuirii icircmpreună cu Sfinții și gustacircnd din apa vieții veșnice acela nu va mai părăsi

niciodată Ortodoxia

Icircn Ortodoxie accentul cade pe icircndreptarea (vindecarea) sufletului icircn profunzimea sa Lucrarea de o viață

a creștinului ortodox este curățirea de păcate (αμαρτια) și de patimi (πάθημα) Desăvacircrșirea morală și spirituală

este un imperativ Biserica icircnvață icircncă de la icircnceput că drumul icircnspre desăvacircrșire (Matei 5 48) are trei etape

(trepte) curățirea de păcate iluminarea și icircndumnezeirea catharsis - κάθαρση (purificarea) theoria - θεωρία

Oameni obișnuiți Sfinții s-au lăsat cu totul icircn voia lui Dumnezeu iubindu-L din toată inima Astfel

Creștinii icircn măsura icircn care se dedică lui Dumnezeu pot face progrese duhovnicești remarcabile Totuși

Sfinții bdquocei cu adevărat curățiți se văd pe sine tot mai nevrednici de Dumnezeurdquo zice Sfacircntul Isaac Sirul127

Această sete de sfințenie născută icircn sufletul născut de sus (Ioan 3 7) icircl păstrează pe om icircntr-o continuă luptă

duhovnicească icircntr-o continuă stare de nevoință

El ne-a hărăzit mari și prețioase făgăduințe ca prin ele să vă faceți părtași dumnezeieștii

firi scăpacircnd de stricăciunea poftei celei din lume (II Petru 14)

După Sfacircntul Grigorie Palama icircndumnezeirea128 cuprinde atacirct aspectele bdquomaterialerdquo (trupul) cacirct și pe

cele bdquomoralerdquo ale omului (sufletul) De aceea icircn Ortodoxie avem trupuri icircndumnezeite adică Sfinte Moaște

Sfacircntul Paisie Aghioritul a purtat un dialog lămuritor icircn această privință

ndash Gheronda Sfacircntul Spiridon icirci poate cere lui Dumnezeu să-i păstreze trupul nestricat

127 Pr Ilarion ALFEYEV Lumea duhovnicească a Sf Isaac Sirul Ed Doxologia Iași 2013 p 145 128 Antropologia ortodoxă nu este morală ci ontologică ea este ontologia icircndumnezeirii Ea nu vizează cucerirea acestei lumi ci

(Paul EVDOKIMOV Ortodoxia Ed IBMBOR București 1996 p 103)

62

ndash Nu cum să facă una ca aceasta Sfinții nu cer astfel de lucruri Dumnezeu a iconomisit să rămacircnă

nestricat trupul său ca să fie ajutați oamenii Şi vedeți cum a racircnduit Dumnezeu lucrurile Deoarece Kerkira

Kefalonia şi Zakintos sunt lacircngă Italia şi oamenii ar fi putut fi atrași cu ușurință de catolicism Dumnezeu i-a

pus acolo stăvilar pe Sfacircntul Spiridon pe Sfacircntul Gherasim şi pe Sfacircntul Dionisie129

Mulți se laudă că credința lor este cea dreaptă - icircnsă drept nu e acela care se laudă ci acela pe care

Dumnezeu icircl laudă după cuvacircntul apostolului (I Corinteni 4 5)

Mergeți la moaștele sfinților bineplăcuți lui Dumnezeu şi vedeți a cui credință este dreaptă

icircn ce credință face Dumnezeu asemenea minuni ca icircn cea ortodoxă Icircn ce credință se

icircnvrednicesc oamenii de nestricăciunea şi buna mireasmă a trupului după moarte şi icircn ce

credință fac atacirct de multe şi mari minuni hellip Sau vreți să dați ascultare intelectualilor din ziua

de azi atacirct semidocți cacirct şi stricați la cap de icircnvățătura fără dreaptă socotință cum că de fapt

nu ar fi moaște n-ar fi minuni Ascultă-i pe martorii credincioși cu inimă simplă ascultă ce-ți

vor spune ei Cum să mergi icircmpotriva adevărului icircmpotriva evidenței130

Icircndumnezeirea este sălășluirea lui Dumnezeu icircn om bdquoȘi Cuvacircntul S-a sălășluit icircntre noirdquo (Ioan 1 14 I

Corinteni 15 28 3 16) Cacircnd Dumnezeu străbate omul pe toate planurile lui material și spiritual atunci omul

devine theophoros (din gr θεός și φόρος bdquopurtător de Dumnezeurdquo)131

(hyothesia) celor ce cred icircn El Hristos bdquole-a dat puterea de a se face fii ai lui Dumnezeurdquo (Ioan 1 12) ca bdquosă

Icircn cazul celorlalți care Icircl resping pe Dumnezeu cumplit lucru este faptul că patimile lor nu vor dispărea

odată cu moartea trupului Trupul ca instrument prin care omul săvacircrșește păcatul moare și imposibilitatea

satisfacerii patimilor icircl va chinui arzător după moarte pe omul necurățit nesfințit nemacircntuit

Mulți Sfinți Părinți spun că dincolo patimile icircl vor chinui pe om mult mai puternic ca pe pămacircnt icircl vor

arde ca focul și nu va afla nici somn și nici odihnă Și nu numai patimile trupești cum ar fi curvia sau beția icirci

vor chinui pe oameni ci și patimile sufletești cum ar fi slava deșartă și macircnia vor rămacircne dincolo pe veci

129 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol VI Despre rugăciune trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan

Nuțescu Ed Evanghelismos București 2017 p 105 130 Sf Ioan de KRONSTADT Spicul viu Ed Sophia București 2009 p 18 131 Sf Ignatie TEOFORUL (dagger107) episcop al Antiohiei Cunoscut pentru cele șapte scrisori (șase adresate mai multor comunități

63

nesatisfăcute Omul nu va putea atunci nici să se lupte cu patimile lucru acesta este posibil doar pe pămacircnt

fiindcă harul ne este dat aici și viața pămacircntească ne este dată spre pocăință și icircndreptare133

V2 Canonizarea sfinților Bisericii Ortodoxe

Primul criteriu icircn canonizarea sau recunoașterea oficială a unui sfacircnt este mărturisirea sa de credință iar

mai apoi pilda vieții sale duhovnicești Mulțimea credincioșilor ortodocși recunoaște și acceptă pe cineva ca

sfacircnt avacircnd drept criterii credința și viața sa dar și minunile și semnele pe care acela le săvacircrșea icircn vremea

vieții sale și mai ales după adormirea sa (roade ale icircndumnezeirii lui)

Biserica Ortodoxă Romacircnă a născut peste o sută de sfinți canonizați (gr ἁγιοκατάταξη) icircn mai multe

etape Icircn calendarele noastre anuale aceștia apar scriși cu culoarea albastru

Așa cum spuneam mai sus sfinții reprezintă capitolul cel mai icircnsemnat al Bisericii noastre Ei sunt

podoaba de mare preț a Bisericii Ortodoxe a Răsăritului și dovada imbatabilă că Ortodoxia este calea corectă

către Icircmpărăția lui Dumnezeu Icircn Bisericile noastre ne icircnchinăm (veneracircnd nu adoracircnd) icoanelor și moaștelor

sfinților și de asemenea așezăm moaștele martirilor icircn piciorul Sfintei Mese din Sfacircntul Altar locul unde

săvacircrșim Liturghia

Romano-catolicii țin mai la distanță atacirct icoanele cacirct și sfintele moaște iar protestanții și neoprotestanții

resping categoric și icoanele și sfintele moaște Dar noi ortodocșii credem că Maica Domnului și Sfinții prin

viața lor icircnaltă ne sunt icircnvățători iar prin minunile pe care le fac ne sunt binefăcători ne ajută ne vindecă

și mai ales ne sunt mijlocitori prin rugăciunile lor icircn fața Tronului Preasfintei Treimi De asemenea icirci cinstim

ca Sfinți și pe drepții profeții și patriarhii Vechiului Testament

Sfinții s-au macircntuit și icircși petrec veșnicia icircn Rai sunt slăviți de către Dumnezeu și au mare trecere și mare

icircndrăzneală icircnaintea Lui

Icircn realitate nu noi oamenii declarăm sfințenia cuiva ci Sfacircntul Duh Icircnsuși icirci recunoaște și icirci arată lumii

apoi aceștia intră icircn conștiința unanimă a Bisericii Ortodoxe universale Icircn mod oficial Biserica emite acte de

canonizare și icircntocmește slujbe speciale icircn cinstea lor

Să nu uităm că scopul tuturor eforturilor noastre duhovnicești este sfințirea personală Sfinții nu sunt

oameni perfecți pe icircntreaga durată a vieții lor și care nu au greșit niciodată ci sunt acei credincioși care s-au

pocăit de păcatele lor căpătacircnd iertare și curățire Dintr-o altă perspectivă cea a vieții de zi cu zi sfacircnt este

cel ce se ridică mereu din cădere și icircnaintează plin de nădejde pacircnă la sfacircrșitul vieții sale

Vlas Ed Sophia București 2014 p 16-17 134 Cuv Paisie AGHIORITUL Cuvinte duhovnicești Vol V Patimi și virtuți trad din limba greacă de Ieroschim Ștefan

64

Dacă este să vorbim despre o ierarhizare a sfinților observăm că Maica Domnului deține icircntacircietatea

Cinstirea deosebită dată Preasfintei Fecioare Maria care este mai presus decacirct toți sfinții icircn vrednicie se

numește hiperdulie supravenerare sau preacinstire135

Ipostasul Maicii Domnului este cel mai important ipostas uman de vreme ce icircn cazul

Macircntuitorului firea omenească nu şi-a creat un nou ipostas ci Ipostasul Nezidit al Fiului a

asumat firea omenească din Preasfacircnta Fecioară Maria Maica Domnului este primul Ipostas

zidit al Omului dumnezeu după har cea mai icircndumnezeită dintre făpturi icircndumnezeirea sa este

maximă dragostea ei mai presus de fire față de Preasfacircnta Treime și față de icircntreaga făptură

fiind de un dinamism maxim starea sa harică este mai presus de toți icircngerii și decacirct toți

oamenii ea este cea mai icircnaltă și mai desăvacircrșită dintre zidiri mai presus de toate cerurile mai

presus de icircntreaga Biserică văzută și nevăzută icircncacirct nici măcar mintea icircngerească cea mai

icircnaltă nu o poate icircnțelege sau ajunge icircn icircndumnezeirea ei după har ea este om desăvacircrșit una

după fire cu icircntregul Adam și una după har cu Dumnezeu136

Cu toate că icircn practică atacirct cinstirea lui Dumnezeu cacirct și a sfinților se exprimă icircn general prin aceleași

forme externe adorarea (gr λατρεία) este rezervată numai lui Dumnezeu icircn timp ce venerarea (gr δουλία)

este respectul deosebit pe care icircl arătăm de bunăvoie sfinților icircngerilor icoanelor sau sfintelor moaște

Categoric orice adorare greșită icircn ce privește destinatarul ei este idolatrie (Ieșirea 20 3 Să nu ai alți

dumnezei afară de Mine) Orice adorare a vreunui presupus alt dumnezeu icircn afară de Domnul este greșită

(Psalmul 95 5) De asemenea a iubi pe oricine altcineva (sau orice altceva) mai mult decacirct pe Domnul

Dumnezeu este idolatrie (Matei 22 37)

Că Ție se cuvine toată slava cinstea și icircnchinăciunea Tatălui și Fiului și Sfacircntului Duh

acum și pururea și icircn vecii vecilor Amin

135 Pr Ene BRANIȘTE Liturgica Generală Vol I Ed Basilica București 2015 pp 91-92 136 Pr Nikolai SAKHAROV Iubesc deci exist Deisis Sibiu 2004 p 197

VI Concluzii

65

VI Concluzii

Căci ce-i folosește omului să cacircștige lumea icircntreagă dacă-și pierde sufletul

(Marcu 8 36)

Este imposibil de acoperit icircntregul evantai de aspecte ale edificării duhovnicești icircntr-o lucrare de

disertație Dacă s-ar scrie totul bdquocărțile n-ar icircncăpea icircn lumea icircntreagăldquo (Ioan 21 25)

Am icircncercat să prezint o privire de ansamblu un schelet simplu care să ajute tinerii și nu numai icircn

eforturile lor de a icircnțelege adevărurile de bază ale Ortodoxiei și mai ales calea de urmat icircn vederea edificării

lor duhovnicești De asemenea am icircncercat să prezint succint modul de viață ortodox mai ales din perspectivă

educațională dar și pastorală pe alocuri

Ortodoxia este cea mai nobilă dintre religii Este religia cea mai presus de toate religiile Religia care

favorizează comuniunea dintre om și Dumnezeu prin Dumnezeu-Omul Iisus Hristos

Creștinii ortodocși doresc mereu nu doar macircntuirea lor ci și macircntuirea tuturor oamenilor (I Timotei 2

4) astfel fiind ei icircnvățați de către Sfacircntul Duh Dumnezeu Căci nimeni nu poate să zică Domn este Iisus -

decacirct icircn Duhul Sfacircnt (I Corinteni 12 3)

Mai icircntacirci cu dumnezeiască cuviință harul trezește conștiința de unde şi făcătorii de rău

pocăindu-se lui Dumnezeu bine au plăcut137

hellip harul și adevărul au venit prin Iisus Hristos (Ioan 117)

Omul dinainte de cădere avea harul (χάρις) icircn natura sa ontologic primit chiar prin actul creației Dar

din pricina păcatului toți oamenii pierd harul lui Dumnezeu Macircntuirea fiind din această perspectivă

redobacircndirea harului prin conlucrarea noastră permanentă cu Dumnezeu Căci numai harul ne face liberi

pentru a putea avea comuniune cu Dumnezeu (Ioan 6 65)

Harul mi-a dat să icircnțeleg că toți oamenii care iubesc pe Dumnezeu şi păzesc poruncile Lui

sunt plini de lumină şi asemenea Domnului dar cei ce se icircmpotrivesc lui Dumnezeu sunt plini

de icircntuneric şi asemenea vrăjmașului138

Experiența ne arată că harul vine la noi mai mult atunci cacircnd nu-l așteptăm atunci cacircnd ne considerăm

pe noi icircnșine nevrednici de el Harul lui Dumnezeu s-a arătat tuturor oamenilor (Tit 2 11) icircn Persoana

Domnului nostru Iisus Hristos și ne icircnvață să lepădăm fărădelegea şi poftele lumești şi să trăim icircn veacul de

acum cu icircnțelepciune dreptate şi evlavie Vom dobacircndi tot mai mult har cultivacircnd evlavia și duhul de

137 Sf Cuv Marcu PUSTNICUL Scrieri Ed Egumeniţa Galați 2008 p 221 138 Sf Siluan ATHONITUL Icircntre iadul deznădejdii şi iadul smereniei Ed Deisis 1996 pp 102-103

VI Concluzii

66

pocăință citind mereu Sfintele Scripturi și cărțile sfinților chemacircnd zi și noapte Numele Domnului prin

rugăciune și participacircnd des la Sfacircnta Liturghie

Noi nu putem păstra harul icircntotdeauna icircl pierdem Dar trebuie să icircncercăm mereu să-l

redobacircndim Dumnezeu Icircnsuși icircngăduie ca noi să-l pierdem pentru ca să nu ne punem

icircncrederea icircn noi icircnșine ci icircn El Care poate să icircnvie și morții Nu e nimic mai statornic icircn viața

aceasta decacirct nestatornicia Ne ridicăm și cădem tot timpul pentru a icircnvăța o lecție foarte

prețioasă că macircntuirea cea mare pe care ne-a adus-o Dumnezeu nu este meritul nostru ci

darul Lui Și cacircnd icircnvățăm lecția aceasta atunci suntem smeriți cu duhul și devenim mai

statornici icircn a păstra harul Domnului139

Nu m-am ferit să afirm și icircn această lucrare de disertație că singura Biserică Nou Testamentală este cea

Ortodoxă fără icircnsă a pretinde că noi ortodocșii știm cu precizie pe cine va macircntui Bunul Dumnezeu Am

prezentat aici succint mai ales ceea ce știm și nu ceea ce nu știm

Majoritatea protestanților văd Biserica ca fiind o entitate invizibilă ce așteaptă desăvacircrșirea membrii ei

fiind icircmprăștiați pe la diverse confesiuni creștine Pentru noi ortodocșii această idee este profund greșită

fiindcă Biserica este Trupul lui Hristos și Acesta nu poate fi icircmpărțit

Da Ortodoxia este adevărata cunoaștere (γνῶσις) și adevărata adorare (λατρεία) a lui Dumnezeu ea vine

de la Hristos și de la Sfinții Apostoli și va dăinui

Dar oare noi suntem ortodocși Atunci cacircnd viața noastră este departe de modelul oferit nouă de către

Sfinți suntem icircn derivă icircn beznă și nu suntem pe calea cea bună Trebuie să trăim icircn așa fel icircncacirct dacă cineva

ne-ar vorbi de rău nimeni să nu-l creadă Sfacircntul Ioan Gură de Aur crede că Icirci putem cinsti pe Sfinți doar

imitacircndu-i

Nădejdea mea este Tatăl scăparea mea este Fiul acoperămacircntul meu este Duhul Sfacircnt

Treime Sfacircntă slavă Ție (Rugăciunea Sfacircntului Ioanichie)

139 Arhim Zaharia ZAHAROU Merinde pentru monahi Ed Nicodim Caligraful Sf Mănăstire Putna p 91

Bibliografie

67

Bibliografie

1 ATHONITUL Pr Efrem Despre credință și macircntuire Ed Bunavestire Galați 2003

2 AGHIORITUL Sf Nicodim Everghetinosul Vol I II trad Ștefan Voronca Ed Egumenița 2009

3 AGHIORITUL Cuv Paisie Cum să ne luptăm cu diavolul Ed Sophia București 2019

4 AGHIORITUL Cuv Paisie Sfacircntul Arsenie Capadocianul Ed Sophia București 1999

5 AGHIORITUL Cuviosul Paisie Cu durere și dragoste pentru omul contemporan Ed

Evanghelismos București 2003

6 AGHIORITUL Cuviosul Paisie Cuvinte duhovnicești II Trezire duhovnicească Ed Evanghelismos

București 2003

7 AGHIORITUL Cuviosul Paisie Epistole și alte texte Ed Egumenița Galați 2015

8 ATHONITUL Cuviosul Siluan Icircntre iadul deznădejdii și iadul smereniei Ediția a IV-a revizuită

Studiu introductiv și traducere diac Ioan I Ică Jr Ed Deisis Sibiu 2001

9 BALAN Arhim Ioanichie Convorbiri duhovnicești vol I Ed Episcopiei Romanului și Hușilor

Roman 1993

10 BEL Pr Valer Misiunea Bisericii icircn lumea contemporană 2002

11 BIBLIA sau Sfacircnta Scriptură Ed IBMBOR București 2008

12 BRIA Pr Ion Dicționar de Teologie Ortodoxă Ediția a II-a Ed IBMBOR București 1994

13 BRIANCIANINOV Sfacircntul Ignatie Despre icircnșelare Ed Egumenița Galați 2010

14 CHIȚESCU N TODORAN I PETREUȚĂ I Teologia dogmatică și simbolică Cluj-Napoca Ed

Renașterea 2005

15 CLEOPA Arhim Ilie Călăuză icircn credința ortodoxă Ed Măn Sihăstria 2012

16 CUCOȘ Constantin Educația Dimensiuni culturale și interculturale Ed Polirom Iași 2000

17 DAMASCHIN Sf Ioan Dogmatica Ed IBMBOR București 2005

18 DANIEL Patriarhul Bisericii Ortodoxe Romacircne Evanghelia slavei lui Hristos Predici la Duminicile

de peste an Ed Basilica București 2016

19 Dicționar biblic Ed Cartea Creștină Oradea 1995

20 DOGARU Pr Vasile DORNEANU Pr Neculai Concordanță biblică tematică după lucrarea

bdquoCălăuza predicatoruluirdquo Ed Trinitas Iași 2000

21 EGIPTEANUL Sfacircntul Macarie Pocăința sau icircntoarcerea la Dumnezeu Ed Bizantină București

2001

Bibliografie

68

22 EVDOKIMOV Paul Ortodoxia Ed IBMBOR 1996

23 FELEA Pr Ilarion V Pildele Macircntuitorului 2014

24 FILOCALIA sau culegere din Scrierile Sfinților Părinți care arată cum se poate omul curăți lumina

și desăvacircrși Vol IV Traducere introducere și note de Pr Prof Dr Dumitru Stăniloae EIBMBOR

București 1981

25 GALERIU Pr Prof Constantin Taina Mărturisirii icircn Ortodoxia 1979 nr 3-4 1979

26 GURĂ DE AUR Sf Ioan PSB 23 Omilii la Matei Scrieri Partea a treia trad de Pr D Fecioru

Ed IBMBOR București 1994

27 KARIOTOGLOU Alexandros Cum să ne apropiem adolescenții Ed Sofia București 2013

28 LARCHET Jean-Claude Viața Liturgică Ed Doxologia 2017

29 LARCHET Jean-Claude Terapeutica bolilor spirituale Ed Sophia București 2006

30 LOSSKY Vladimir Teologia mistică a Bisericii de Răsărit Ed Anastasia București 1990

31 LOUTH Pr Andrew Deslușirea Tainei Ed Deisis Sibiu 1999

32 LOUTH Pr Andrew Introducere icircn teologia ortodoxă trad din engleză de Dragoș Micircrșanu Ed

Doxologia Iași 2014

33 LUCHIAN Arhimandritul Damaschin Paternitate duhovnicească icircn scrisorile Sfinților Varsanufie și

Ioan Ed Arhiepiscopiei Sucevei și Rădăuților Suceava 2015

34 MARTIRUL ȘI FILOSOFUL Sf Iustin Apologia icircntacircia PSB vol 2 Ed IBMBOR București

1980

35 MATSOUKAS N Teologia Dogmatică și Simbolică vol II Ed Bizantină București 2006

36 MAURICE Carrez Dicționar grec-romacircn al Noului Testament traducere Gheorghe Badea Ed

Societatea Biblică Interconfesională din Romacircnia București 1999

37 MĂNĂSTIREA SF PANTELIMON Sf Munte Athos Patericul athonit rusesc din sec XIX-XX

Ed Evanghelismos București 2019

38 NOUL TESTAMENT versiune revizuită redactată și comentată de Bartolomeu Valeriu Anania Ed

IBMBOR București 1993

39 ORIGEN Contra lui Celsus PSB 9 Ed IBMBOR București 1984

40 PANIHIDA Ed IBMBOR București 1967

41 PATERICUL MARE trad Pr Constantin Coman Ed Bizantină București 2016

42 POPA Pr Gheorghe Introducere icircn Teologia morală Principii și concepte generale Ed Trinitas Iași

2003

Bibliografie

69

43 POPA Pr Gheorghe Lege și iubire vol I Ed Trinitas 2002

44 POPA Pr Gheorghe Comuniune și icircnnoire spirituală icircn contextul secularizării lumii moderne Ed

Mitropoliei Moldovei și Bucovinei Iași 2000

45 PORFIRIE Părintele Antologie de sfaturi și icircndrumări Trad din limba greacă de Prof Drd Sorina

Munteanu Ed Bunavestire Bacău 2008

46 PETRARU Pr Gheorghe Evanghelizare și mărturie creștină prin cult Ed Panfilius Iași 2004

47 PETRARU Pr Gheorghe Teologie Fundamentală și Misionară Ecumenism Ed Performantica

Iași 2006

48 PETRARU Pr Gheorghe Misiologie Ortodoxă Ed Panfilius Iași 2002

49 PLĂMĂDEALĂ Antonie Tradiție și libertate icircn spiritualitatea ortodoxă Colecția AXIOS 1995

50 PLEȘU A Parabolele lui Iisus Hristos Adevărul ca poveste Ed Humanitas București 2012

51 PUSTNICUL Sf Cuv Marcu Scrieri Ed Egumeniţa Galați 2008

52 RĂMUREANU Pr Ioan Istoria Bisericească Universală vol I și II

53 REMETE Pr G Dogmatica Ortodoxă Ed Reicircntregirea Alba Iulia 2000

54 SAHAROV Arhimandritul Sofronie Vom vedea pe Dumnezeu precum este trad din limba rusă de

Ieromonah Rafail Noica Ed Sophia București 2005

55 SAVA Pr Viorel Icircn Biserica Slavei Tale- Studii de teologie și spiritualitate liturgică (I)

Ed Orota Iași 2003

56 SCĂRARUL Sf Ioan Scara raiului Ed Icircnvierea Timișoara 2012

57 SEMEN Petre Păcatul Despărțire de Dumnezeu și unire cu demonii Ed Sf Mina Iași 2017

58 STEBBING Nicolas Purtătorii Duhului Ed Deisis Sibiu 2005

59 SOFRONIE Arhimandritul Rugăciunea ndash experiența vieții veșnice trad diac Ioan I Ică jr ed

Deisis Sibiu 2001

60 STĂNILOAE Pr Dumitru Teologia Dogmatică Ortodoxă vol3 Ediția a IV-a Ed Institutului

Biblic şi de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romacircne București 2010

61 TEȘU Pr Ioan C Frumusețea și sublimitatea preoției creștine Ed Doxologia Iași 2010

62 TEȘU Pr Ioan C Teologia necazurilor Editura Sf Mina Iași 2018

63 TODORAN Pr Isidor ZĂGREAN Pr Ioan Dogmatica Ortodoxă Manual pentru Seminariile

Teologice Ed Renașterea Cluj 2000

Bibliografie

70

64 VELIMIROVICI Episcopul Nicolae Cuvacircnt de sărbătoare Vol 1 trad de Anca Sacircrbulescu Ed

Ileana București 2002

65 VLACHOS Mitropolitul Hierotheos Psihoterapia ortodoxă Traducere icircn limba romacircnă de Irina

Luminița Niculescu Ed Partoș Timișoara 2016

66 VLACHOS Mitropolitul Hierotheos Boala și tămăduirea sufletului icircn tradiția ortodoxă Traducere

icircn romacircnește de Constantin Făgețean Ed Sofia București 2007

67 VLACHOS Mitropolitul Hierotheos Spovedania şi vindecarea sufletului traducere din limba greacă

de Nicușor Deciu București Ed Măiastra 2005

68 WARE PS Kallistos Rugăciune şi tăcere icircn spiritualitatea ortodoxă trad de Gabriela Moldoveanu

Ed Christiana București 2003

69 ZAHAROU Arhimandritul Zaharia Adu-ți aminte de dragostea cea dintacirci (Apoc 2 4-5) Cele trei

perioade ale vacircrstei duhovnicești icircn teologia Părintelui Sofronie Ed Doxologia 2015

70 ZAHAROU Arhimandritul Zaharia Merinde pentru monahi Ed Nicodim Caligraful Sf Mănăstire

Putna 2013

Cuprins
I Introducere
- II1 Nașterea de sus a pruncilor
- II2 Nașterea de sus a adulților
- - III Cei 7 ani de-acasă
  - - III1 De la zămislire pacircnă la naștere
    - III2 Pruncia sau copilăria
    - - IV Tinerețea duhovnicească
      - IV1 Educația religioasă icircn copilărie
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        VI Concluzii
        
        Bibliografie

Page 2: Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub directa îndrumare și călăuzire a Sfântului Duh, Mângâietorul ... Părinte Porfirie,

Cuprins

1

Cuprins

Cuprins 1

I Introducere 2

II Nașterea de sus icircn Ortodoxie 7

II1 Nașterea de sus a pruncilor 11

II2 Nașterea de sus a adulților 14

III Cei 7 ani de-acasă 19

III1 De la zămislire pacircnă la naștere 21

III2 Pruncia sau copilăria 22

IV Tinerețea duhovnicească 24

IV1 Educația religioasă icircn copilărie 25

IV2 Mersul la Biserică și sfințitoarele Sfinte Taine 31 IV21 Sfințenia ca poziție icircn Hristos 32 IV22 Sfințenia ca stare de curăție morală 33 IV23 Sfințenia ca stare veșnică 35 IV24 Mărturisirea sau spovedania 36 IV25 Sfacircnta Icircmpărtășanie 39 IV26 Sfacircntul Maslu 40

IV3 Relația duhovnic - fiu duhovnicesc 41

IV4 Partea teoretică a vieții - cunoașterea 44 IV41 Revelația naturală 46 IV42 Sfacircnta Scriptură 47 IV43 Sfacircnta Tradiție 48

IV5 Partea practică a vieții - faptele bune 50 IV51 Icircncrederea icircn Hristos 51 IV52 Rugăciunea personală 52 IV53 Ascultarea de Dumnezeu 53 IV54 Ieșirea din lume 54

V Bătracircnețea duhovnicească - desăvacircrșirea 57

V1 Virtuțile Sfinților - aretologie 59 V2 Canonizarea sfinților Bisericii Ortodoxe 63

VI Concluzii 65

Bibliografie 67

I Introducere

2

I Introducere

Sfacircnt

I Introducere

3

Sfinții

I Introducere

4

14-15)

I Introducere

5

trimis (Ioan 6 29)

I Introducere

6

libere hellip8

creștini

potldquo9

prezentate

7

8

9

10

(Romani 6 8-9)14

11

(Fapte 16 33)

icircn anul 70 dHr

inconștienți

12

13

ai Bisericii

14

secolului XX scria

15

tainele Lui32

16

Duhul Sfacircnt

17

26 Galateni 4 6)

20)

18

Saharov)

icircntoarce38

1976 p 325

19

Dumnezeu

20

21

22

23

duhovnicești

Krecetov)

24

(Ioan 17 17)

25

fundamentale

socială

1994 p 7

26

27

Aur

bunăldquo54

28

Sfintele Taine56

propriul Dumnezeu

29

30

31

32

sfacircnt

(I Corinteni 15 45)

33

34

urmă suflare

35

36

Zeii78

37

păcatul82

38

scos din apă83

totdeauna84

39

40

(Iacov 5 14-16)

41

42

duhovnicesc95

43

Paisie Aghioritul)

44

45

46

(Psalmii 181)

1 19-20)

Tradiție

47

48

Scripturi105

fiecărei epoci

49

50

Aghioritul spune

51

al Rostovului)110

52

53

54

55

Ce este lumea

Timotei 3 1-5)

56

Ioan Scărarul121

57

58

59

60

parte

61

62

63

64

VI Concluzii

65

VI Concluzii

(Marcu 8 36)

VI Concluzii

66

imitacircndu-i

Bibliografie

67

Bibliografie

București 2003

Roman 1993

Renașterea 2005

2001

Bibliografie

68

București 1981

1980

2003

Bibliografie

69

Iași 2006

Ed Orota Iași 2003

Deisis Sibiu 2001

Bibliografie

70

Putna 2013

Cuprins
I Introducere
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        VI Concluzii
        
        Bibliografie

Page 3: Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub directa îndrumare și călăuzire a Sfântului Duh, Mângâietorul ... Părinte Porfirie,

I Introducere

2

I Introducere

Sfacircnt

I Introducere

3

Sfinții

I Introducere

4

14-15)

I Introducere

5

trimis (Ioan 6 29)

I Introducere

6

libere hellip8

creștini

potldquo9

prezentate

7

8

9

10

(Romani 6 8-9)14

11

(Fapte 16 33)

icircn anul 70 dHr

inconștienți

12

13

ai Bisericii

14

secolului XX scria

15

tainele Lui32

16

Duhul Sfacircnt

17

26 Galateni 4 6)

20)

18

Saharov)

icircntoarce38

1976 p 325

19

Dumnezeu

20

21

22

23

duhovnicești

Krecetov)

24

(Ioan 17 17)

25

fundamentale

socială

1994 p 7

26

27

Aur

bunăldquo54

28

Sfintele Taine56

propriul Dumnezeu

29

30

31

32

sfacircnt

(I Corinteni 15 45)

33

34

urmă suflare

35

36

Zeii78

37

păcatul82

38

scos din apă83

totdeauna84

39

40

(Iacov 5 14-16)

41

42

duhovnicesc95

43

Paisie Aghioritul)

44

45

46

(Psalmii 181)

1 19-20)

Tradiție

47

48

Scripturi105

fiecărei epoci

49

50

Aghioritul spune

51

al Rostovului)110

52

53

54

55

Ce este lumea

Timotei 3 1-5)

56

Ioan Scărarul121

57

58

59

60

parte

61

62

63

64

VI Concluzii

65

VI Concluzii

(Marcu 8 36)

VI Concluzii

66

imitacircndu-i

Bibliografie

67

Bibliografie

București 2003

Roman 1993

Renașterea 2005

2001

Bibliografie

68

București 1981

1980

2003

Bibliografie

69

Iași 2006

Ed Orota Iași 2003

Deisis Sibiu 2001

Bibliografie

70

Putna 2013

Cuprins
I Introducere
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        VI Concluzii
        
        Bibliografie

Page 4: Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub directa îndrumare și călăuzire a Sfântului Duh, Mângâietorul ... Părinte Porfirie,

I Introducere

3

Sfinții

I Introducere

4

14-15)

I Introducere

5

trimis (Ioan 6 29)

I Introducere

6

libere hellip8

creștini

potldquo9

prezentate

7

8

9

10

(Romani 6 8-9)14

11

(Fapte 16 33)

icircn anul 70 dHr

inconștienți

12

13

ai Bisericii

14

secolului XX scria

15

tainele Lui32

16

Duhul Sfacircnt

17

26 Galateni 4 6)

20)

18

Saharov)

icircntoarce38

1976 p 325

19

Dumnezeu

20

21

22

23

duhovnicești

Krecetov)

24

(Ioan 17 17)

25

fundamentale

socială

1994 p 7

26

27

Aur

bunăldquo54

28

Sfintele Taine56

propriul Dumnezeu

29

30

31

32

sfacircnt

(I Corinteni 15 45)

33

34

urmă suflare

35

36

Zeii78

37

păcatul82

38

scos din apă83

totdeauna84

39

40

(Iacov 5 14-16)

41

42

duhovnicesc95

43

Paisie Aghioritul)

44

45

46

(Psalmii 181)

1 19-20)

Tradiție

47

48

Scripturi105

fiecărei epoci

49

50

Aghioritul spune

51

al Rostovului)110

52

53

54

55

Ce este lumea

Timotei 3 1-5)

56

Ioan Scărarul121

57

58

59

60

parte

61

62

63

64

VI Concluzii

65

VI Concluzii

(Marcu 8 36)

VI Concluzii

66

imitacircndu-i

Bibliografie

67

Bibliografie

București 2003

Roman 1993

Renașterea 2005

2001

Bibliografie

68

București 1981

1980

2003

Bibliografie

69

Iași 2006

Ed Orota Iași 2003

Deisis Sibiu 2001

Bibliografie

70

Putna 2013

Cuprins
I Introducere
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        VI Concluzii
        
        Bibliografie

Page 5: Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub directa îndrumare și călăuzire a Sfântului Duh, Mângâietorul ... Părinte Porfirie,

I Introducere

4

14-15)

I Introducere

5

trimis (Ioan 6 29)

I Introducere

6

libere hellip8

creștini

potldquo9

prezentate

7

8

9

10

(Romani 6 8-9)14

11

(Fapte 16 33)

icircn anul 70 dHr

inconștienți

12

13

ai Bisericii

14

secolului XX scria

15

tainele Lui32

16

Duhul Sfacircnt

17

26 Galateni 4 6)

20)

18

Saharov)

icircntoarce38

1976 p 325

19

Dumnezeu

20

21

22

23

duhovnicești

Krecetov)

24

(Ioan 17 17)

25

fundamentale

socială

1994 p 7

26

27

Aur

bunăldquo54

28

Sfintele Taine56

propriul Dumnezeu

29

30

31

32

sfacircnt

(I Corinteni 15 45)

33

34

urmă suflare

35

36

Zeii78

37

păcatul82

38

scos din apă83

totdeauna84

39

40

(Iacov 5 14-16)

41

42

duhovnicesc95

43

Paisie Aghioritul)

44

45

46

(Psalmii 181)

1 19-20)

Tradiție

47

48

Scripturi105

fiecărei epoci

49

50

Aghioritul spune

51

al Rostovului)110

52

53

54

55

Ce este lumea

Timotei 3 1-5)

56

Ioan Scărarul121

57

58

59

60

parte

61

62

63

64

VI Concluzii

65

VI Concluzii

(Marcu 8 36)

VI Concluzii

66

imitacircndu-i

Bibliografie

67

Bibliografie

București 2003

Roman 1993

Renașterea 2005

2001

Bibliografie

68

București 1981

1980

2003

Bibliografie

69

Iași 2006

Ed Orota Iași 2003

Deisis Sibiu 2001

Bibliografie

70

Putna 2013

Cuprins
I Introducere
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        VI Concluzii
        
        Bibliografie

Page 6: Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub directa îndrumare și călăuzire a Sfântului Duh, Mângâietorul ... Părinte Porfirie,

I Introducere

5

trimis (Ioan 6 29)

I Introducere

6

libere hellip8

creștini

potldquo9

prezentate

7

8

9

10

(Romani 6 8-9)14

11

(Fapte 16 33)

icircn anul 70 dHr

inconștienți

12

13

ai Bisericii

14

secolului XX scria

15

tainele Lui32

16

Duhul Sfacircnt

17

26 Galateni 4 6)

20)

18

Saharov)

icircntoarce38

1976 p 325

19

Dumnezeu

20

21

22

23

duhovnicești

Krecetov)

24

(Ioan 17 17)

25

fundamentale

socială

1994 p 7

26

27

Aur

bunăldquo54

28

Sfintele Taine56

propriul Dumnezeu

29

30

31

32

sfacircnt

(I Corinteni 15 45)

33

34

urmă suflare

35

36

Zeii78

37

păcatul82

38

scos din apă83

totdeauna84

39

40

(Iacov 5 14-16)

41

42

duhovnicesc95

43

Paisie Aghioritul)

44

45

46

(Psalmii 181)

1 19-20)

Tradiție

47

48

Scripturi105

fiecărei epoci

49

50

Aghioritul spune

51

al Rostovului)110

52

53

54

55

Ce este lumea

Timotei 3 1-5)

56

Ioan Scărarul121

57

58

59

60

parte

61

62

63

64

VI Concluzii

65

VI Concluzii

(Marcu 8 36)

VI Concluzii

66

imitacircndu-i

Bibliografie

67

Bibliografie

București 2003

Roman 1993

Renașterea 2005

2001

Bibliografie

68

București 1981

1980

2003

Bibliografie

69

Iași 2006

Ed Orota Iași 2003

Deisis Sibiu 2001

Bibliografie

70

Putna 2013

Cuprins
I Introducere
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        VI Concluzii
        
        Bibliografie

Page 7: Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub directa îndrumare și călăuzire a Sfântului Duh, Mângâietorul ... Părinte Porfirie,

I Introducere

6

libere hellip8

creștini

potldquo9

prezentate

7

8

9

10

(Romani 6 8-9)14

11

(Fapte 16 33)

icircn anul 70 dHr

inconștienți

12

13

ai Bisericii

14

secolului XX scria

15

tainele Lui32

16

Duhul Sfacircnt

17

26 Galateni 4 6)

20)

18

Saharov)

icircntoarce38

1976 p 325

19

Dumnezeu

20

21

22

23

duhovnicești

Krecetov)

24

(Ioan 17 17)

25

fundamentale

socială

1994 p 7

26

27

Aur

bunăldquo54

28

Sfintele Taine56

propriul Dumnezeu

29

30

31

32

sfacircnt

(I Corinteni 15 45)

33

34

urmă suflare

35

36

Zeii78

37

păcatul82

38

scos din apă83

totdeauna84

39

40

(Iacov 5 14-16)

41

42

duhovnicesc95

43

Paisie Aghioritul)

44

45

46

(Psalmii 181)

1 19-20)

Tradiție

47

48

Scripturi105

fiecărei epoci

49

50

Aghioritul spune

51

al Rostovului)110

52

53

54

55

Ce este lumea

Timotei 3 1-5)

56

Ioan Scărarul121

57

58

59

60

parte

61

62

63

64

VI Concluzii

65

VI Concluzii

(Marcu 8 36)

VI Concluzii

66

imitacircndu-i

Bibliografie

67

Bibliografie

București 2003

Roman 1993

Renașterea 2005

2001

Bibliografie

68

București 1981

1980

2003

Bibliografie

69

Iași 2006

Ed Orota Iași 2003

Deisis Sibiu 2001

Bibliografie

70

Putna 2013

Cuprins
I Introducere
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        VI Concluzii
        
        Bibliografie

Page 8: Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub directa îndrumare și călăuzire a Sfântului Duh, Mângâietorul ... Părinte Porfirie,

7

8

9

10

(Romani 6 8-9)14

11

(Fapte 16 33)

icircn anul 70 dHr

inconștienți

12

13

ai Bisericii

14

secolului XX scria

15

tainele Lui32

16

Duhul Sfacircnt

17

26 Galateni 4 6)

20)

18

Saharov)

icircntoarce38

1976 p 325

19

Dumnezeu

20

21

22

23

duhovnicești

Krecetov)

24

(Ioan 17 17)

25

fundamentale

socială

1994 p 7

26

27

Aur

bunăldquo54

28

Sfintele Taine56

propriul Dumnezeu

29

30

31

32

sfacircnt

(I Corinteni 15 45)

33

34

urmă suflare

35

36

Zeii78

37

păcatul82

38

scos din apă83

totdeauna84

39

40

(Iacov 5 14-16)

41

42

duhovnicesc95

43

Paisie Aghioritul)

44

45

46

(Psalmii 181)

1 19-20)

Tradiție

47

48

Scripturi105

fiecărei epoci

49

50

Aghioritul spune

51

al Rostovului)110

52

53

54

55

Ce este lumea

Timotei 3 1-5)

56

Ioan Scărarul121

57

58

59

60

parte

61

62

63

64

VI Concluzii

65

VI Concluzii

(Marcu 8 36)

VI Concluzii

66

imitacircndu-i

Bibliografie

67

Bibliografie

București 2003

Roman 1993

Renașterea 2005

2001

Bibliografie

68

București 1981

1980

2003

Bibliografie

69

Iași 2006

Ed Orota Iași 2003

Deisis Sibiu 2001

Bibliografie

70

Putna 2013

Cuprins
I Introducere
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        VI Concluzii
        
        Bibliografie

Page 9: Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub directa îndrumare și călăuzire a Sfântului Duh, Mângâietorul ... Părinte Porfirie,

8

9

10

(Romani 6 8-9)14

11

(Fapte 16 33)

icircn anul 70 dHr

inconștienți

12

13

ai Bisericii

14

secolului XX scria

15

tainele Lui32

16

Duhul Sfacircnt

17

26 Galateni 4 6)

20)

18

Saharov)

icircntoarce38

1976 p 325

19

Dumnezeu

20

21

22

23

duhovnicești

Krecetov)

24

(Ioan 17 17)

25

fundamentale

socială

1994 p 7

26

27

Aur

bunăldquo54

28

Sfintele Taine56

propriul Dumnezeu

29

30

31

32

sfacircnt

(I Corinteni 15 45)

33

34

urmă suflare

35

36

Zeii78

37

păcatul82

38

scos din apă83

totdeauna84

39

40

(Iacov 5 14-16)

41

42

duhovnicesc95

43

Paisie Aghioritul)

44

45

46

(Psalmii 181)

1 19-20)

Tradiție

47

48

Scripturi105

fiecărei epoci

49

50

Aghioritul spune

51

al Rostovului)110

52

53

54

55

Ce este lumea

Timotei 3 1-5)

56

Ioan Scărarul121

57

58

59

60

parte

61

62

63

64

VI Concluzii

65

VI Concluzii

(Marcu 8 36)

VI Concluzii

66

imitacircndu-i

Bibliografie

67

Bibliografie

București 2003

Roman 1993

Renașterea 2005

2001

Bibliografie

68

București 1981

1980

2003

Bibliografie

69

Iași 2006

Ed Orota Iași 2003

Deisis Sibiu 2001

Bibliografie

70

Putna 2013

Cuprins
I Introducere
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        VI Concluzii
        
        Bibliografie

Page 10: Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub directa îndrumare și călăuzire a Sfântului Duh, Mângâietorul ... Părinte Porfirie,

9

10

(Romani 6 8-9)14

11

(Fapte 16 33)

icircn anul 70 dHr

inconștienți

12

13

ai Bisericii

14

secolului XX scria

15

tainele Lui32

16

Duhul Sfacircnt

17

26 Galateni 4 6)

20)

18

Saharov)

icircntoarce38

1976 p 325

19

Dumnezeu

20

21

22

23

duhovnicești

Krecetov)

24

(Ioan 17 17)

25

fundamentale

socială

1994 p 7

26

27

Aur

bunăldquo54

28

Sfintele Taine56

propriul Dumnezeu

29

30

31

32

sfacircnt

(I Corinteni 15 45)

33

34

urmă suflare

35

36

Zeii78

37

păcatul82

38

scos din apă83

totdeauna84

39

40

(Iacov 5 14-16)

41

42

duhovnicesc95

43

Paisie Aghioritul)

44

45

46

(Psalmii 181)

1 19-20)

Tradiție

47

48

Scripturi105

fiecărei epoci

49

50

Aghioritul spune

51

al Rostovului)110

52

53

54

55

Ce este lumea

Timotei 3 1-5)

56

Ioan Scărarul121

57

58

59

60

parte

61

62

63

64

VI Concluzii

65

VI Concluzii

(Marcu 8 36)

VI Concluzii

66

imitacircndu-i

Bibliografie

67

Bibliografie

București 2003

Roman 1993

Renașterea 2005

2001

Bibliografie

68

București 1981

1980

2003

Bibliografie

69

Iași 2006

Ed Orota Iași 2003

Deisis Sibiu 2001

Bibliografie

70

Putna 2013

Cuprins
I Introducere
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        
        VI Concluzii
        
        Bibliografie

Date post:	24-Aug-2021
Category:	Documents
Upload:	others
View:	0 times
Download:	0 times

Edificarea morală în Biserică - TeoNotedupă Rusalii, întreaga lucrare a Bisericii este sub...

Documents