A. Ce este economia?

Termenul economie este folosit cu în]elesuri diferite.

S\ lu\m câteva exemple:Economia ne înva]\ c\ trebuie s\ ne comport\m ra]ional.Economia României a crescut cu 4,1% în anul 2005.A face economii este o atitudine în]eleapt\ [i prudent\.

În fiecare enun] men]ionat mai sus, prin economie se în]elege altceva. Înprima propozi]ie, acest termen are sensul de [tiin]\ sau de disciplin\ deînv\]\mânt. ~n a doua propozi]ie, prin economie se `n]elege economia real\,activitatea economic\ efectiv\, iar `n a treia are sens de economisire a unorresurse (bani, alimente, energie, materii prime etc.).

În acest manual, termenul eeccoonnoommiiee este folosit, de regul\, cu `n]elesul de:11.. {{ttiiiinn]]\\ eeccoonnoommiicc\\. În acest sens, economia este [tiin]a care studiaz\

comportamentul oamenilor în activit\]ile de produc]ie, de schimb [i de con-sum de bunuri [i servicii. Ori de câte ori ve]i întâlni în manual termenuleconomie f\r\ alte preciz\ri, acesta se va referi la [tiin]a economic\.

22.. EEccoonnoommiiee rreeaall\\.. În acest sens, economia este un ansamblu de institu]ii[i activit\]i de produc]ie, de schimb [i de consum de bunuri [i servicii. Ori decâte ori ve]i întâlni în manual termenul economie înso]it de specifica]ii ca:economia na]ional\, economia României, economia mondial\, economiacentral-european\ etc.,acesta se va referi la eco-nomia real\.

Pe scurt, economia ca[tiin]\ are drept obiect destudiu economia real\,adic\ activitatea desf\-[urat\ `n `ntreprinderi (in-dustriale, agricole, comer-ciale etc.).

Capitolul I

4

1Economia [i perspectiva sa asupra realit\]ii

B. De ce ne este util\ economia?

Economia ne este util\ pentru a afla cum putem produce bunuri cât maimulte [i cât mai folositoare, cum putem s\ ne satisfacem cât mai bine nevoilede consum. Economia este deci o [tiin]\ cu utilitate practic\.

Dar, pentru a putea [ti cum s\ realiz\m activit\]ile economice, trebuie maiîntâi s\ le în]elegem, s\ le analiz\m mecanismele, s\ le descoperim legit\]ile[i regulile de func]ionare. Economia este [i r\mâne o disciplin\ teoretic\ [i,în aceast\ calitate, principala sa func]ie este aceea de a explica fapte [i feno-mene legate de produc]ia, de schimbul [i de consumul de bunuri [i servicii.

B1. Importan]a economiei pentru via]a practic\

Economia este prezent\ în via]a noastr\ de fiecare zi.PPrreessaa public\ zilnic informa]ii economice, de exemplu: dobânzile practicate

de b\nci, cursul de schimb al monedei na]ionale în raport cu principalelevalute, cereri [i oferte de locuri de munc\ etc. Totodat\, presa aduce îndiscu]ie probleme controversate privind nivelul pre]urilor [i al veniturilor, con-curen]a dintre produc\tori, rela]iile de munc\, combaterea [omajului ori ainfla]iei etc.

OOaammeenniiii ppoolliittiiccii [tiu c\ situa]ia economic\ existent\ le poate influen]a înmod hot\râtor cariera, c\ succesul lor depinde de solu]iile pe care le propunpentru rezolvarea unor probleme precum [omajul, infla]ia, cre[terea eco-nomic\ sau a nivelului de trai.

IInnddiivviizziiii îndeplinesc diferite roluri economice `n societate. Ei sunt pro-duc\tori, consumatori, patroni, salaria]i, deponen]i etc. No]iunile [i infor-ma]iile economice le sunt tuturor extrem de utile. Astfel:— produc\torii au nevoie de informa]ii economice pentru a putea adopta

decizii în activitatea pe care o desf\[oar\; un produc\tor informat va puteaachizi]iona utilaje [i materii prime la cele mai convenabile pre]uri sau va puteaanticipa cerin]ele pie]ei;— consumatorii au nevoie de acela[i tip de informa]ii pentru a se decide

asupra produselor pe care le vor cump\ra; un cump\r\tor avizat va puteaopta între a cump\ra un televizor în rate sau a-l achita integral, între a pl\tiîn numerar sau cu cartea de credit;— persoanele care au preg\tire economic\ în]eleg de ce scade puterea de

cump\rare [i [tiu cum s\ ac]ioneze în condi]ii de infla]ie; de asemenea, seorienteaz\ mai bine din punct de vedere profesional, optând pentru slujbemai pu]in afectate de [omaj.

5

Introducere `n economie

B2. Importan]a economiei ca [tiin]\

Principala func]ie a economiei este s\ explice fapte [i fenomene legate deproduc]ia, de schimbul [i de consumul de bunuri [i servicii. În acest scop,aceasta studiaz\ comportamentul organiza]iilor [i al oamenilor implica]i în

activit\]ile economice, precum [i motivele care îi determin\ s\desf\[oare aceste activit\]i.

Economia formuleaz\ legi [i principii care sunt folosite nu numai pentru a explica, ci [i pentru a prognoza producerea unor fapte [i fenomene eco-nomice [i pentru a influen]a desf\[urarea lor. În]elegerea [i anticiparea unorfenomene, precum [omajul, infla]ia sau criza economic\, reprezint\ premise-le adopt\rii acelor m\suri care pot limita [i atenua consecin]ele negative aleacestora, contribuind chiar la dep\[irea lor.

Economia explic\ activitatea desf\[urat\ atât la nivel microeconomic, cât[i macroeconomic.

La nniivveell mmiiccrrooeeccoonnoommiicc, este studiat\ activitatea firmelor [i comporta-mentul indivizilor în calitate de produc\tori sau de consumatori. Conceptelemicroeconomice fundamentale sunt: pre]ul, venitul, cheltuielile de produc]ie,cererea, oferta, concuren]a etc.

La nniivveell mmaaccrrooeeccoonnoommiicc, este studiat\ economia real\ ca întreg, caansamblu. Conceptele macroeconomice fundamentale sunt: gradul de ocu-pare a for]ei de munc\, produsul intern brut — PIB, venitul na]ional, cerereatotal\ (agregat\), nivelul pre]urilor, cheltuielile globale etc.

Capitolul I

6

Economia, ca [tiin]\, îndepline[te trei func]ii:explic\ fapte [i fenomene economice: de exemplu, formarea pre]urilor;prognozeaz\ producerea unor fapte [i fenomene economice: de exemplu,cre[terea consumului atunci când cresc veniturile;propune c\i de influen]are a modului în care se desf\[oar\ faptele [ifenomenele economice: de exemplu, c\i de reducere a costului.

„P\rintele” economiei este considerat economistul Adam Smith(1723-1790), autorul lucr\rii „Avu]ia na]iunilor”. El a studiat pia]a [i meca-nismele sale [i a sus]inut c\ aceasta trebuie l\sat\ s\ func]ioneze liber.Adam Smith a fost cel mai de seam\ reprezentant al [colii clasice deeconomie.

C. Perspectiva economiei asupra realit\]ii

Economia atrage aten]ia asupra faptului c\ oamenii tr\iesc sub imperiulunor constrângeri: raritatea mijloacelor de satisfacere a trebuin]elor, care `ioblig\ ss\\ aacc]]iioonneezzee rraa]]iioonnaall,, eeffiicciieenntt..

No]iunea de raritate exprim\ faptul c\ oamenii nu potavea toate bunurile [i serviciile pe care le doresc.

Existen]a oamenilor depinde de bunurile[i de serviciile produse pentru a fi consu-mate [i, în ultim\ instan]\, de resurselemateriale [i umane care pot fi utilizate înactivit\]ile economice. Dar, resursele se g\-sesc în cantit\]i limitate. De aceea, bunurile[i serviciile sunt produse în cantit\]i limitate,care se dovedesc insuficiente `n raport cutrebuin]ele [i dorin]ele oamenilor.

Raritatea resurselor ne oblig\ la discer-n\mânt [i la un comportament economicra]ional.

Oamenii trebuie s\ aleag\ unele bunuri [i servicii [i s\renun]e la altele.

Ei trebuie s\ decid\ ce întrebuin]are vor da resurselor, ce bunuri [i serviciivor produce, deci ce trebuin]e vor fi satisf\cute. Resursele fiind limitate,op]iunea pentru anumite bunuri [i servicii va însemna, implicit, renun]area laaltele, deoarece întrebuin]area resurselor într-un anumit mod elimin\ posibili-tatea utiliz\rii lor în orice alt mod.

Cea mai bun\ alternativ\ la care se renun]\ atunci când se opteaz\ pentruo anumit\ întrebuin]are a resurselor reprezint\ ccoossttuull ddee ooppoorrttuunniittaattee aldeciziei adoptate. Deoarece orice alegere are un cost, oamenii trebuie s\opteze ra]ional, cânt\rind avantajele [i dezavantajele, beneficiile [i costurile.

OO aalleeggeerree eessttee rraa]]iioonnaall\\ ddaacc\\,, ddee ppee uurrmmaa ssaa,, ssee oobb]]iinn bbeenneeffiicciiii mmaaii mmaarriiddeeccââtt ccoossttuurriillee ppee ccaarree llee iimmpplliicc\\..

7

eeccoonnoommiieerraarriittaatteeccoosstt ddee ooppoorrttuunniittaattee

mmiiccrrooeeccoonnoommiieemmaaccrrooeeccoonnoommiiee

Conceptele-cheie ale lec]iei:

Introducere `n economie

Sarcini de lucruSSuunnttee]]ii ddee aaccoorrdd ccuu uurrmm\\ttooaarreellee aaffiirrmmaa]]iiii?? JJuussttiiffiiccaa]]ii rr\\ssppuunnssuull!!a. Economia este o [tiin]\ cu utilitate practic\, nu [i teoretic\.b. În]elegerea [i anticiparea unor fenomene precum [omajul, infla]ia sau crizele

economice reprezint\ premisele adopt\rii acelor m\suri care pot limita [i atenua con-secin]ele negative ale acestora.

c. Oamenii trebuie s\ aleag\ unele bunuri [i servicii [i s\ renun]e la altele.d.Bunurile [i serviciile sunt produse în cantit\]i limitate, care se dovedesc insufi-

ciente în raport cu trebuin]ele [i dorin]ele oamenilor.

IIddeennttiiffiiccaa]]ii eennuunn]]uurriillee ccaarree eexxpprriimm\\ rreeaalliitt\\]]ii mmiiccrrooeeccoonnoommiiccee,, rreessppeeccttiivv ppee cceelleeccaarree eexxpprriimm\\ rreeaalliitt\\]]ii mmaaccrrooeeccoonnoommiiccee::

a. În luna aprilie, Banca Româneasc\ a redus dobânda la creditul pentruachizi]ionarea de locuin]e de la 8,9% la 7,25%.

b. Inunda]iile din Banat, din vara anului 2005, au distrus culturile de grâu, fapt carea determinat cre[terea pre]ului grâului.

c. Volumul investi]iilor str\ine directe în economia româneasc\ s-a ridicat, în 2005,la un total de 5,2 miliarde de euro.

d.Compania Na]ional\ a Huilei Petro[ani a disponibilizat, în luna martie a anului2005, 512 angaja]i, al]i 223 urmând a fi concedia]i în aprilie.

e. În perioada 2001-2005, exporturile române[ti au crescut cu 75%, de la 12 722milioane de euro la 22 255 milioane de euro.

f. În martie 2006, rata infla]iei a fost de 0,21%.g.Prim\ria municipiului Satu Mare a comandat elaborarea Planului urbanistic gene-

ral firmei Planwerk Cluj, în baza unui contract în valoare de 185 734 lei.

CCaarree eessttee ccoossttuull ddee ooppoorrttuunniittaattee ppll\\ttiitt îînn ffiieeccaarree ddiinnttrree uurrmm\\ttooaarreellee ssiittuuaa]]iiii??a. Maria a economisit 50 de lei. I-ar pl\cea foarte mult s\-[i cumpere o pereche de

pantofi, dar sora ei, Raluca, are nevoie de un dic]ionar enciclopedic [i a rugat-o s\-iîmprumute banii necesari. Maria a acceptat.

b.P\rin]ii i-au cerut Doinei s\ se gândeasc\ [i s\ aleag\, din timp, ce cadou i-arpl\cea s\ primeasc\ de ziua ei: un CD-player sau o vacan]\ la munte. I-au spus c\ nu î[ipot permite s\ i le ofere pe amândou\. Doina a ales CD-playerul.

c. Anul acesta, Adrian va sus]ine examenul de bacalaureat. El se gânde[te c\ va tre-bui s\ renun]e la antrenamentele zilnice de baschet [i la duminicile petrecute cu pri-etenii, pentru a avea mai mult timp de studiu. Cel mai mult regret\ antrenamentele.

CCoommeennttaa]]ii uurrmm\\ttooaarreellee aaffiirrmmaa]]iiii:: Nimic nu este gratuit. Totul se pl\te[te.Nu putem ob]ine toate lucrurile de care avem nevoie sau pe care le dorim.

IIddeennttiiffiiccaa]]ii ccoonncceepptteellee--cchheeiiee llaa ccaarree ssee rreeffeerr\\ cceellee ddoouu\\ eennuunn]]uurrii..

Capitolul I

8

1.

2.

3.

4.