Economic versus Juridic in legislatia europeana,
legislatia fiscala romaneasca si in abordarea Curtii
Europene de Justitie si a Planului de actiune
OECD privind BEPS
Dan Schwartz – Managing Partner – RSM Scot
SEMINAR
“Evaziunea fiscala”
CCFR – Institutul National al Magistraturii (INM)
13 martie 2015, București - Hotel Howard Johnson Grand Plaza
2
1. Gregory vs. Helvering
2. Economic vs. Juridic – concept , principiu, inteles legal
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca
4. Abordare in cateva tari ale Uniunii Europene
5. Studii de caz
6. Un caz rezolvat de European Court of Justice
7. Planul de actiune privind BEPS
8. Concluzii
3
1. Gregory vs. Helvering
Decizia in cazul Gregory v. Helvering pronuntata in 1935, a fost o decizie de
referinta data de catre Curtea Suprema a Statelor Unite ale Americii cu privire la
identificarea substantei economice a tranzactiilor in scopul determinarii
tratamentului fiscal aplicabil acestora
Cazul este considerat de referinta, fiind baza a doua doctrine in jurisprudenta
americana (si nu numai!) : prima se refera la “scopul economic” (business
purpose) si a doua la “prevalenta economicului asupra juridicului” (substance
over form).
Doctrina “scopul economic” se refera, in esenta, la abordarea unei tranzactii care
nu are un alt scop de business decat evitarea sau reducerea taxelor; intr-o astfel
de situatie, legea fiscala nu va lua in considerare tranzactia respectiva. Cea de-a
doua doctrina, aceea a “prevalentei economicului asupra juridicului”, se refera la
faptul ca, pentru scopuri fiscale, contribuabilul este conditionat de substanta
economica a tranzactiei atunci cand aceasta difera de forma sa juridica.
4
1. Gregory vs. Helvering (cont.)
Evelyn Gregory detinea toate actiunile unei companii numite United Mortgage
Company. Aceasta, la randul sau, detinea 1,000 de actiuni intr-o companie
numita Monitor Securities Corporation. In 1928, Evelyn a creat o a treia entitate,
“Averill Corp.” si dupa trei zile a transferat cele 1,000 de actiuni detinute in
Monitor catre Averill.
Dupa o saptamana de la inregistrare, ea a dizolvat Averill si si-a distribuit cele
1,000 de actiuni Monitor ca venituri din lichidare; in aceeasi zi ea a vandut unui
tert actiunile Monitor pentru 133,333.33 $, pretinzand ca a inregistrat un cost al
tranzactiei de 57,325.45 $, ceea ce ar fi implicat impozitarea sa numai pentru un
castig net de capital de 76,007.88 $.
In declaratia privind impozitul pe venit pentru anul 1928, Gregory a tratat
tranzactia ca fiind o reorganizare de business neutra din punct de vedere fiscal
(negeneratoare de venituri impozabile), in conformitate cu prevederile legii
fiscale americane in vigoare la acea data.
5
1. Gregory vs. Helvering (cont.)
Comisarul IRS Guy Helvering a sustinut ca tranzactia efectuata de Evelyn nu a fost o
reorganizare de business intrucat nu a avut substanta economica si Gregory a fost
proprietara de fapt a tuturor celor trei societati implicate. Ea nu a facut altceva decat
sa imbrace tranzactia intr-o forma juridica care sa o faca sa para o reorganizare, in
acest fel vanzand actiunile Monitor fara sa plateasca un impozit pe venit substantial.
In consecinta, ea si-a subevaluat datoria fiscala cu 10,000 $.
Tranzactia a fost adusa in fata mai multor tribunale; in cele din urma Curtea
Suprema a Statelor Unite a decis in favoarea Statului american cu urmatoarea
motivatie:
Chiar daca litera legii ar putea sa fie considerata ca fiind respectata, intentia legii
respective nu a fost sa permita reorganizarile de business pentru scopul exclusiv al
evitarii platii taxelor.
Pentru ca o reorganizare de business sa afecteze si obligatiile fiscale, reorganizarea
trebuie sa genereze efecte economice si nu sa fie numai o incercare de a
reduce/evita plata taxelor. Cu toate acestea, "dreptul legal al unui contribuabil de a-si
reduce povara fiscala sau de a evita plata taxelor, prin mijloace pe care legea le
permite, nu poate fi pus la indoiala".
6
2. Economic vs. Juridic – concept , principiu, inteles legal
2.1. Concept
2.1.1 Definitie
Prevalenta economicului asupra juridicului este un principiu utilizat in
contabilitate conform caruia entitatea inregistreaza tranzactii in functie de
substanta si de realitatea economica a lor si nu numai in functie de forma lor
juridica. Acest concept este unul dintre factorii determinanti pentru obtinerea de
informatii contabile si financiare fiabile si credibile.
Pentru majoritatea tranzactiilor nu va fi nici o diferenta intre substanta lor
economica si forma lor juridica; in unele cazuri insa, cele doua aspecte sunt
divergente, iar decizia cu privire la modul de prezentare a tranzactiilor poate
duce la doua rezultate foarte diferite. Aceasta diferenta apare atunci cand un
activ sau o datorie nu sunt corect recunoscute in conturile contabile, in functie de
capacitatea lor de a genera fie beneficii fie obligatii, dupa caz.
7
2.1.2 Exemple de probleme care pot aparea in legatura cu principiul “prevalentei
economicului asupra juridicului”
•Compania A intermediaza vanzari de bunuri pentru Compania B si astfel ea ar
trebui sa inregistreze ca venituri numai comisionul de intermediere perceput lui
B. Totusi, Compania A doreste sa prezinte vanzari mai mari in situatiile financiare
si atunci inregistreaza intreaga valoare a acestora (valoarea bunurilor +
comision) ca venit.
•Compania C transfera datorii catre parti afiliate pentru ca datoriile sa nu apara in
bilantul propriu.
•Compania D intocmeste documente pentru a sustine ca a existat o vanzare de
bunuri catre clienti in conditiile in care bunurile nu au parasit locatia companiei D
(facturare fara livrare efectiva).
2. Economic vs. Juridic – concept , principiu, inteles legal (cont.)
8
2.2. Inteles legal
Principiul fiscal al “prevalentei economicului fata de juridic” este o creatie legala.
Acesta este adesea invocat de catre instanțele de judecata in cazurile in care un
contribuabil a construit o schema de tranzacționare in documente in vederea
obtinerii unor avantaje fiscale. Dar dreptul fiscal international prevede ca exista o
relație intre avantajul fiscal dorit (cum ar fi o deducere fiscala sau amanarea platii
unui impozit) si un motiv legat de afaceri sau de obtinerea unui profit. Se poate
spune ca motivul fiscal trebuie sa fie mortarul si nu caramizile structurii create.
Daca motivatia fiscala depaseste motivele economice sau obiectivul de a obtine
profit, pe baza documentelor justificative, instantele de judecata vor decide, de
regula, ca eforturile de “forma” ale contribuabilului nu reflecta “substanta”
tranzactiei din punct de vedere economic. Pe aceasta baza avantajele fiscale
trebuie refuzate.
2. Economic vs. Juridic – concept , principiu, inteles legal (cont.)
9
2.2. Inteles legal (cont)
Cuvinte precum “simulare", "fictiune“ si altele similare sunt adesea folosite de
catre instantele de judecata pentru a descrie tot felul de aranjamente complexe
care, in efortul de a asigura beneficii fiscale, nu au reusit sa reflecte un scop
economic real in afara de obtinerea avantajelor fiscale.
De asemenea, este adevarat ca motivul evaziunii fiscale nu este relevant pentru
o analiza a unei tranzactii efectuate într-o maniera conforma cu documente si
actiuni ale contribuabilului in cazul in care tranzactia este considerata a avea
justificare economica in termeni de scop de afaceri si asteptari reale de a obtine
profituri. In astfel de situatii scopul ulterior al evitarii taxelor nu este luat in
considerare in sensul incalcarii principiului “substance over form”.
2. Economic vs. Juridic – concept , principiu, inteles legal (cont.)
10
2.2. Inteles legal (cont.)
Dreptul legal al unui contribuabil de a reduce impozitele si taxele sau de a le
evita prin mijloace pe care legea le permite, nu poate fi pus la indoiala. Deci
intrebarea care se pune este daca legea permite unui contribuabil sa puna la
punct un aranjament artificial caruia sa i se dea o forma legala care sa ii ascunda
caracterul real, economic, prin realizarea unui plan doar cu scopul de a obtine
avantaje fiscale?
Raspunsul este : Legea nu permite! Instantele de judecata nu trebuie sa sustina
tranzactiile care genereaza avantaje fiscale cu exceptia cazului in care
tranzactiile au substanta economica si contribuabilii si-au asumat riscuri
economice reale. Daca ar fi altfel, contribuabilii ar putea sa foloseasca artificiile
fiscale si sa goleasca prevederile fiscale de orice scop economic real.
2. Economic vs. Juridic – concept , principiu, inteles legal (cont.)
11
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca
3.1 Codul Fiscal
3.1.1 Art. 11 alin. (1)
Art. 11 Prevederi speciale pentru aplicarea Codului fiscal
(1) La stabilirea sumei unui impozit sau a unei taxe in intelesul prezentului cod,
autoritatile fiscale pot sa nu ia in considerare o tranzactie care nu are un scop
economic sau pot reincadra forma unei tranzactii pentru a reflecta continutul
economic al tranzactiei. In cazul in care tranzactiile sau o serie de tranzactii
sunt calificate ca fiind artificiale, ele nu vor fi considerate ca facand parte din
domeniul de aplicare al conventiilor de evitare a dublei impuneri. Prin
tranzactii artificiale se intelege tranzactiile sau seriile de tranzactii care nu au
un continut economic si care nu pot fi utilizate in mod normal in cadrul unor
practici economice obisnuite, scopul esential al acestora fiind acela de a evita
impozitarea ori de a obtine avantaje fiscale care altfel nu ar putea fi acordate.
12
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca (cont.)
3.1.2 Cod de Procedura Fiscala
3.1.3 Art. 14
Criteriile economice
(1) Veniturile, alte beneficii si valori patrimoniale sunt supuse legii fiscale
indiferent daca sunt obtinute din activitati ce indeplinesc sau nu cerintele altor
dispozitii legale.
(2) Situațiile de fapt relevante din punct de vedere fiscal se apreciaza de organul
fiscal dupa conținutul lor economic
13
3.1.4 OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile
privind situațiile financiare anuale individuale si situațiile financiare
anuale consolidate
3.1.5 SECTIUNEA 2.4
Principii generale de raportare financiara
57. - (1) Contabilizarea si prezentarea elementelor din bilant si din contul de
profit si pierdere tinand seama de fondul economic al tranzactiei sau al
angajamentului in cauza. Respectarea acestui principiu are drept scop
inregistrarea in contabilitate si prezentarea fidela a operatiunilor economico-
financiare, in conformitate cu realitatea economica, punand in evidenta
drepturile si obligatiile, precum si riscurile asociate acestor operatiuni.
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca (cont.)
14
(2) Evenimentele si operatiunile economico-financiare trebuie evidentiate in
contabilitate asa cum acestea se produc, in baza documentelor justificative.
Documentele justificative care stau la baza inregistrarii in contabilitate a
operatiunilor economico-financiare trebuie sa reflecte intocmai modul cum
acestea se produc, respectiv sa fie in concordanta cu realitatea. De asemenea,
contractele incheiate intre parti trebuie sa prevada modul de derulare a
operatiunilor si sa respecte cadrul legal existent.
(3) Forma juridica a unui document trebuie sa fie in concordanta cu realitatea
economica. Atunci cand exista diferente intre fondul sau natura economica a unei
operatiuni sau tranzactii si forma sa juridica, entitatea va inregistra in contabilitate
aceste operatiuni, cu respectarea fondului economic al acestora.
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca (cont.)
15
(4) Exemple de situatii cand se aplica acest principiu pot fi considerate:
incadrarea de catre utilizatori a contractelor de leasing in leasing operational sau
financiar; recunoasterea veniturilor din chirii, respectiv a cheltuielilor din chirii in
functie de fondul economic al contractului si de eventualele gratuitati
(stimulente) aferente; incadrarea operatiunilor la vanzare in nume propriu sau
comision, respectiv consignatie; recunoasterea veniturilor, respectiv a
cheltuielilor in contul de profit si pierdere sau ca venituri in avans, respectiv
cheltuieli in avans; recunoasterea participatiilor detinute ca fiind de natura
actiunilor detinute la entitati afiliate sau sub forma altor imobilizari financiare;
incadrarea reducerilor acordate, respectiv primite, la reduceri comerciale sau
financiare.
(5) Entitatile au obligatia ca la intocmirea documentelor justificative si la
contabilizarea operatiunilor economico-financiare sa tina seama de toate
informatiile disponibile, astfel incat sa fie extrem de rare situatiile in care natura
economica a operatiunii sa fie diferita de forma juridica a documentelor care
stau la baza acestora.
3. Abordare in legislatia fiscala si contabila romaneasca (cont.)
16
4.1 Abordarea Germana
In legislatia fiscala germana, interpretarea tranzactiilor derulate de contribuabili
conform realitatii economice este stabilita prin lege (German General Tax Act art.
42). Astfel folosirea excesiva a formelor legale (abuzul de lege) nu este permisa
atunci cand genereaza evitarea obligatiilor fiscale.
Jurisprudenta germana a identificat 4 elemente semnificative care permit
aplicarea art. 42:
1.Forma legala aleasa de contribuabil pentru tranzactie nu este adecvata. O
tranzactie este considerata inadecvata daca un tert nu ar fi intrat intr-un
aranjament legal similar.
2.Forma legala aleasa de contribuabil implica un regim fiscal mai favorabil decat
o tranzactie adecvata.
3.Nu exista nicio justificare a alegerii formei legale
4.Subiectivismul tranzactiei, care indica intentia si motivatia contribuabilului de a
reduce povara fiscala.
4. Abordare in cateva state membre UE
17
4.2 Abordarea Olandeza si Franceza
4.2.1. In Olanda, prevenirea evaziunii fiscale se face prin aplicarea urmatoarelor
masuri:
1. Art. 31 din Codul Fiscal olandez permite evaluarea dincolo de scopul unei
tranzactii care este desfasurata in principal cu scopul de a evita impozitarea.
2. Principiul fraus legis care se refera la abuzul de drept nu este continut in
legislatia fiscala dar a fost creat prin jurisprudenta. Conform acestui principiu
intelesul legii este mai important decat formularea sa.
4.2.2 In legislatia franceza, reconsiderarea tranzactiilor pentru a reflecta continutul
economic se face potrivit art. 64 din Codul Fiscal francez. Conform acestui articol,
autoritatile fiscale pot:
• ignora forma legala care are ca scop ascunderea veniturilor si a altor castiguri si
• propune o noua tranzactie cu un nou sens care corespunde continutului
economic (reconsiderare in scopuri fiscale).
4. Abordare in cateva state membre UE (cont.)
18
4.3 Abordarea Britanica
Marea Britanie (ca de altfel si SUA) este o tara care, datorita particularitatilor
sistemului legal (Common Law), are o practica judiciara semnificativa si a
dezvoltat o jurisprudenta aplicabila in cazul in care exista suspiciuni cu privire la
evaziunea fiscala.
Astfel, autoritatile fiscale trebuie sa accepte tranzactiile care nu sunt de suprafata
sau false. Dubiile asupra corectitudinii tranzactiilor pot aparea numai daca partile
au incheiat intelegeri pe care nu intentioneaza sa le onoreze in modul in care ar fi
de asteptat din documente.
Pe baza acestei doctrine nu este suficient ca relatiile contractuale sa fie
artificiale, este necesar sa se stabileasca si modul in care contribuabilul a
beneficiat de avantaje fiscale de pe urma acestor intelegeri.
4. Abordare in cateva state membre UE (cont.)
19
5. Studii de caz
5.1 Dell Spania
• Compania Dell producea computere in Irlanda prin Dell Irlanda si le vindea
prin Dell Products (companie irlandeza) care avea o retea de distribuitori in
toata Europa, printre care si Dell Spania. Aceasta structura a fost utilizata
pana in anul 1995 cand grupul Dell si-a reorganizat activitatea.
• In urma reorganizarii, Dell Spania a devenit comisionar pentru Dell Products
si a deservit clientii importanti ai grupului care necesitau si asistenta
suplimentara de specialitate. Vanzarea catre clientii mici era facuta de Dell
Franta.
• Curtea Suprema din Spania a considerat ca toate vanzarile facute de Dell
Products in Spania (mai putin comisionul platit catre Dell Spania si alte
cheltuieli alocabile) sunt atribuibile catre sediul permanent pe care Dell
Products l-a generat in Spania prin utilizarea lui Dell Spania ca agent
dependent.
20
5. Studii de caz (cont.)
5.2 Dell Norway
•Cazul a fost tratat si de tribunalele norvegiene.
•Dell A/S, companie norvegiana primeste un comision de la Dell Products Irlanda
pentru intermedierea vanzarilor acesteia catre clienti norvegieni.
•Autoritatile fiscale norvegiene au considerat ca Dell Products are un sediu
permanent in Norvegia ca urmare a utilizarii serviciilor Dell A/S, iar o parte din
veniturile realizate de compania irlandeza sunt atribuibile sediului permanent
astfel creat si prin urmare sunt impozabile in Norvegia.
•Curtea Suprema norvegiana a respins pozitia autoritatilor fiscale si a considerat
ca Dell Products Irlanda nu are un sediu permanent in Norvegia confirmand
parerea traditionala: pentru ca un agent dependent sa constituie un sediu
permanent pentru principal, agentul trebuie sa aiba autoritatea de a incheia
contracte in numele principalului.
21
5. Studii de caz (cont.)
5.3 Real Madrid Spania
• Real Madrid ar fi trebui sa efectueze plati pentru exploatarea drepturilor de
imagine pentru unul dintre jucatorii sai catre o companie din Olanda, dar a
efectuat aceste plati mai intai catre o companie din Ungaria care, la randul sau, a
transferat 99% din platile primite catre compania olandeza. In conformitate cu
prevederile conventiei de evitare a dublei impuneri incheiata intre Ungaria si
Spania, nu se aplica impozit prin retinere la sursa pe veniturile nerezidentilor
obtinute din redevente. In acest fel, Real Madrid a beneficiat de neretinerea
impozitului pe veniturile nerezidentilor conform conventiei mentionate anterior.
• Autoritatile fiscale din Spania au contestat aceasta tranzactie deoarece in opinia
lor, compania din Ungaria nu putea fi considerata drept beneficiar efectiv al
redeventelor din moment ce a fost interpusa in tranzatie doar cu scopul de a
beneficia de scutirea de impozit.
• Tribunalul spaniol a fost de acord cu aceasta pozitie confirmand ca entitatea din
Ungaria nu putea fi beneficiar efectiv al platii de redevente, in acest fel
identificand lipsa de substanta economica a tranzactiei.
22
5. Studii de caz (cont.)
5.4. Velcro (Canada)
• Velcro Industries BV (Olanda), companie rezidenta fiscal in Olanda, a incheiat
un contract cu Velcro Canada, comapanie rezidenta in Canada, pentru
cedarea catre aceasta a unor drepturi de proprietate intelectuala contra plata
unor redevente (plata se facea din Canada spre Olanda).
• Dupa incheierea acestui contract, Velcro Industries BV a devenit rezidenta al
Antilelor Olandeze, tara care nu are o conventie de evitare a dublei impuneri
incheiata cu Canada. Daca entitatea canadiana ar fi continuat sa faca platile
catre BV, acum rezident in Antilele Olandeze, platile ar fi fost supuse unui
impozit prin retinere la sursa in Canada in cota de 25%. Pentru a evita acest
lucru, Velcro Industries BV a cedat contractul catre o subsidiara a sa
rezidenta in Olanda si anume Velcro Holdings. Aceasta din urma incasa
redeventele de la Velcro Canada si platea apoi aproximativ 90% din sumele
incasate catre Velcro Industries BV, avantajul fiscal al acestei structuri find dat
de faptul ca in relatia Olanda- Antilele Olandeze, Olanda nu retine la sursa
impozit pe redevente.
23
5. Studii de caz (cont.)
5.4. Velcro (Canada) (cont.)
• Structura de mai sus a fost adusa de catre autoritatea fiscala canadiana in
fata unui tribunal fiscal din Canada care a considerat ca Velcro Holdings este
beneficiarul efectiv al redeventelor si nu este o simpla companie vehicul
utilizata pentru evitarea platii taxelor deoarece ea poate folosi o parte din
sumele incasate de la contribuabilul canadian (10%) pentru nevoi proprii. In
plus, tribunalul canadian a considerat ca Velcro Holdings nu poate fi
considerat agent dependent pentru Velcro Industries BV deoarece nu avea
capacitatea de a afecta pozitia legala a Velcro Industries BV (nu putea incheia
contracte in numele Velcro Industries), ci actiona pe cont propriu.
24
6. Un caz rezolvat de European Court of Justice
C-126/10 Foggia
O companie holding portugheza – Foggia SGPS – a achizitionat si apoi a
fuzionat prin absorbtie cu alte 3 companii portugheze intr-o operatiune de
restructurare de grup derulata in 2003. Foggia a solicitat autoritatilor fiscale sa
permita folosirea pierderilor fiscale neutilizate, existente in cele 3 companii
absorbite si realizate in perioade anterioare tranzactiei, in scopul diminuarii
profiturilor impozabile care urmau sa fie obtinute de compania rezultata din
fuziune. Autoritatile fiscale au aprobat aceasta cerere doar pentru doua dintre
companiile fuzionate, dar au respins utilizarea pierderii fiscale obtinuta de a
treia companie – Riguadiana, argumentand ca nu exista nicio justificare
economica pentru achizitia acestei companii.
Argumentele autoritatilor fiscale au fost legate de faptul ca Riguadiana nu derula
nicio activitate, nu a detinut active iar originea pierderilor sale fiscale in
valoare de 2 mil Euro nu a fost foarte clara.
25
6. Un caz rezolvat de European Court of Justice (cont.)
Curtea Europeana de Justitie a consemnat faptul ca Riguadiana desi nu derula
activitati si nu detinea active, intentia de a prelua pierderile in compania rezultata
din fuziune nu elimina posibilitatea ca aceasta sa fie derulata din motive
economice valide. Conform ECJ chiar daca restructurarile si fuziunile pot fi
derulate pentru reducerea costurilor si sunt sustinute de motive economice
conform Directivei Europene privind Fuziunile (Directiva 90/434/EEC), atunci
cand se decide daca o operatiune are justificare economica, nivelul avantajului
fiscal obtinut in urma fuziunii trebuie evaluat.
Curtea Europeana de Justitie a aratat ca este de competenta tribunalelor
nationale sa decida daca transferul pierderilor fiscale rezultate in urma fuziunii s-
a efectuat pe baza unor motive economice care sa sustina operatiunea
(tribunalul national portughez a fost pus in situatia de a analiza respectarea
principiului “prevalentei economicului asupra juridicului” in cazul mentionat,
Curtea Europeana de Justitie declinandu-si competenta in acest sens).
26
7. Planul de actiune privind BEPS
7.1. Generalitati
• BEPS (Base Erosion and Profit Shifting) se poate traduce prin erodarea
bazei de impunere si alocarea profiturilor
• Schimbari fundamentale sunt necesare pentru prevenirea dublei neimpozitari
sau a impozitarii scazute asociate cu practici care separa in mod artificial
profitul impozabil de activitatile care l-au generat;
• Noi standarde internationale trebuie identificate pentru a asigura coerenta
taxarii profiturilor la nivel international;
• Corelarea impozitarii cu substanta economica a tranzactiilor este necesara
atat in ceea ce priveste structura tratatelor de evitare a dublei impuneri, cat si
in zona preturilor de transfer;
27
7. Planul de actiune privind BEPS (cont.)
7.2. Actiuni propuse
•Abordarea provocarilor fiscale generate de economia digitala;
•Neutralizarea efectelor asa numitelor «hybrid mistmatch arrangements»
•Intarirea regulilor de verificare a companiilor controlate international (CFC rules)
•Limitarea erodarii bazei de impunere prin intermediul deducerilor de cheltuieli cu
dobanzile si al altor costuri financiare
•Considerarea transparentei si substantei economice in contracarea practicilor
fiscale daunatoare
• Prevenirea evitarii artificiale a inregistrarii unui sediu permanent – impunerea
principiului pretului de piata (arm’s lenght principle)
• Implementarea de metodologii de coletare si analiza a datelor privind BEPS;
• Solicitarea facuta contribuabililor de a dezvalui aranjamentele de planificare fiscala
agresiva
28
8. Concluzii
1. Principiul prevalentei economicului asupra juridicului este principiul
fundamental care trebuie sa stea la baza analizelor si judecatilor cu caracter
fiscal.
2. Respectarea acestui principiu presupune existenta in orice tranzactie, a unei
motivatii economice concretizata in diverse categorii de avantaje inclusiv in
obtinerea de venituri si profituri suplimentare.
3. Atunci cand intre substanta economica a unei tranzactii si forma ei de realizare
juridica exista contradictii, autoritatile fiscale si tribunalele de orice nivel trebuie
sa decida daca sustanta economica exista indiferent de forma in care
tranzactia a fost prezentata in contractele incheiate intre parti sau in alte
documente justificative si sa evalueze avantajele fiscale ale contribuabilului.
29
8. Concluzii
4. In cazul in care fie autoritatile fiscale, fie instantele de judecata, dupa caz,
decid ca o tranzactie nu are substanta economica, aceasta tranzactie
trebuie fie ignorata fie trebuie procedat la reconsiderarea ei in scopul
identificarii situatiei de fapt fiscale a contribuabilului.
5. Data fiind importanta deosebita a aspectului economic atunci cand este
vorba de judecarea unei spete cu caracter fiscal este absolut necesara
colaborarea intre instantele de judecata si expertii judiciari chemati sa isi
exprime opinia asupra realitatilor economice care sunt/ar fi trebuit sa fie
reflectate intr-o tranzactie structurata juridica.
30
9. Bibliografie
1. Cazul Gregory v. Helvering, 293 U.S. 465 (1935)
2. Legea nr. 571/2003 privind Codul Fiscal
3. OG nr. 92/2003 privind Codul de Procedura Fiscala
4. OMFP nr. 1802/2014 pentru aprobarea Reglementarilor contabile privind
situatiile financiare anuale individuale si situatiile financiare anuale
consolidate
5. Tambet Grauberg – “Anti-tax-avoidance Measures and Their Compliance
with Community Law”
6. Decizia Curtii Europene de Justitie in cazul C-126/10 Foggia
7. Anna Vitko – “Towards the International Fiscal Meaning of the Concept
‘Beneficial Owner’” - Lund Univeristy 2011
8. Jurisprudenta tribunalelor europene in materie fiscala
9. Jurisprudenta internationala in materie fiscala
31
Q & A ?
32
Multumesc!
