EDUCAȚIA TIMPURIE – pe un nou drum...

Consfăturile na ionale ale inspectorilor colari pentru învă ământul pre colar,

TÂRGOVI TE, 4 – 6 septembrie 2014

Învă area i educa ia nu încep odată cu intrarea

copilului la coală, în învă ământul primar, ci ele

încep de la na tere.

EDUCAȚIE TIMPURIE și... Starea de bine a copilului (Doing better for children, OECD, 2009) - vizeaz calitatea vie ii copilului i încorporeaz dimensiunea mental /psihologic , fizic i social (Pollard and Lee, 2003), material , a rela iilor cu ceilal i, a drepturilor i a oportunit ilor pentru dezvoltare (Ben-Arieh and Frones, 2007); Interesul superior al copilului (UNHCR – Guidelines on

Determining the best interests of the child, 2008) - vizeaz , în general, starea de bine a copilului i, implicit, o serie de drepturi ale copilului din CDC, urm rind s eviden ieze faptul c un copil este un individ care are nevoi i drepturi distincte de cele ale p rin ilor i, prin urmare, interesul s u ar putea fi diferit de cel al p rin ilor sau tutorilor s i. Bucuria/plăcerea de a învă a (Barsade, 2002) – adul ii din jurul copilului, inclusiv profesorul, pot oferi ocazii favorabile pentru a trezi în copil pl cerea de a înv a (emo iile pozitive influen eaz performan a).

PRINCIPII și VALORI Fiecare copil este unic, cu nevoile lui specifice şi particulare. Nevoile copilului sunt cerinţe importante pentru educaţie, sunt diferite de la un copil la altul şi de la o perioad la alta, deci abordarea lui nu poate fi general , ci specific fiec ruia. Educaţia este continu , ea începe în primele momente ale vieţii şi dureaz cât aceasta. Fiecare act de îngrijire este un demers educativ, iar interacţiunea activ cu adultul este definitorie. Dezvoltarea copilului este dependent de ocaziile pe care i le ofer rutina zilnic , interacţiunile cu ceilalţi, organizarea mediului şi activit ţile de înv ţare.

Înv ţarea copilului mic se realizeaz prin explor ri şi experienţe în situaţii de joc.

Dreptul la şanse egale presupune accesul la servicii de calitate, iar universalitatea accesului la serviciile de educaţie timpurie trebuie garantat de politicile naţionale.

REPERE ALE ANULUI 2014

- documente -

Curriculumul pentru învățământul pre colar (OM 5233/2008) – inclusiv o propunere de curriculum pentru copiii sub 3 ani

Reperele fundamentale în învăţarea şi dezvoltarea timpurie a copiilor cu

vârsta cuprinsă între naştere şi 7 ani (OM 3851 /2010)

Standarde de calitate pentru învățământul pre colar (OM 4688/2012 )

– inclusiv o propunere pentru antepre colar

Metodologia de organizare şi funcţionare a creşelor şi a altor unităţi de

educaţie timpurie antepreşcolară (HG 1252/2012) – inclusiv clarific ri legate de con inutul educativ

REPERE ALE ANULUI 2014

- date statistice -

89,3% - copii de 5 ani i 78,5% - copii de 3 ani 90,5% - fete, în raport cu 89,9% - b ie i 86,7% - participare în rural, în raport cu 90,3% - participare în urban

309 cre e, cu aprox.15.000 copii 2039 de copii cu deficien e grave i asociate (0,4% din totalul de 581.144 copii pre colari) 7 gr dini e speciale

Sursa: INS 2005 - 2013

2005/2006 2006/2007 2007/2008 2008/2009 2009/2010 2010/2011 2011/2012 2012/2013

Total 74,7 76,2 77,6 77,8 78,4 78,8 78,4 90,2

Urban 79,6 79,3 81,8 81,3 80,7 80,9 81,0 93,2

Rural 70,5 73,4 73,7 74,4 76,0 76,6 75,5 86,7

Feminin 75,3 76,8 78,0 78,3 78,7 79,1 78,8 90,5

Masculin 74,3 75,7 77,2 77,3 78,1 78,5 78,0 89,9

REPERE ALE ANULUI 2014

- date statistice -

În 2012/2013, în înv mântul pre colar, pe fondul unei u oare reduceri a personalului didactic i al trecerii clasei preg titoare în componen a înv mântului primar, a crescut ponderea personalului

calificat cu aproape dou puncte procentuale în compara ie cu anul precedent. Astfel, valoarea acestui indicator a ajuns pentru nivelul pre colar similar cu cea înregistrat în înv mântul primar i gimnazial (97,3%). (Sursa: Starea învățământului, 2013)

Totodat , cele mai ridicate valori ale ponderii cadrelor didactice cu normă întreagă s-au înregistrat în înv ţ mântul preşcolar (99,5%), în înv ţ mântul primar de mas (97,8%) i în înv mântul primar i gimnazial special (97,9% respectiv 95,3%). (Sursa: Starea învățământului, 2013)

Participarea la educaţia preşcolară a copiilor cu vârsta cuprinsă între 4 ani i vârsta oficială de

înscriere în învă ământul obligatoriu este un indicator european care are ca int , pentru anul 2020, valoarea de 95%. La nivelul anului 2011, media UE-27 privind acest indicator a fost de 93,2%, în cre tere fa de anii anteriori. Valorile cele mai crescute s-au înregistrat în Franţa i Spania (100%), Olanda, Belgia, Danemarca, Marea Britanie, Italia, Germania, Portugalia, Ungaria. Multe alte ţ ri au înregistrat, în ultimii 10 ani, creşteri importante ale valorii indicatorului. Este şi cazul României: de la 67,6% în 2000 la 82% în 2011. (Sursa: Eurostat, 2013)

DIRECȚII DE DEZVOLTARE

• generalizarea treptat a cuprinderii copiilor de 5, 4 i 3 ani în înv mântul pre colar; • atingerea procentului de 95% la cuprindere a copiilor de 4-6 ani în înv mântul pre colar i a procentului de 30% la cuprinbderea copiilor sub 3 ani; • revizuirea i promovarea unor documente legislative i metodologice, care s sprijine implementarea m surilor de dezvoltarea sistemului de educa ie timpurie din România;

• extinderea m surilor/ini iativelor alternative/comunitare de succes, pentru grupurile dezavantajate, în cât mai multe zone i g sirea solu iilor optime de finan are a acestora; • dezvoltarea i cre terea calit ii sistemului de formare continu i ini ial a personalului didactic din educa ia timpurie i extinderea tematicilor c tre: educa ia incluziv , educa ia outdoor, educa ia socio-emo ional , cercetarea educa ional , profesorul reflexiv etc. i, implicit, încurajarea i stimularea cadrelor didactice în direc ia microcercet rii educa ionale.

PRIORITĂȚI 4-2015

Maria Montessori - educatorul trebuie s - i organizeze activitatea inând cont de legile dezvolt rii copilului i de cunoa terea sa amanun it .

ATEN IE la...

consemnarea rezultatelor ob inute imediat (chiar dac ni se par nesemnificative) pentru a se evita omisiunile sau distorsiunile datorate uit rii sau interven iei altor evenimente; necesitatea discre iei în comunicarea rezultatelor; sistematizarea informa iilor, urm rind fenomenul propus în planul ini ial, în pofida tenta iei de a- i îndrepta aten ia asupra unor aspecte mai spectaculoase; veridicitatea înregistr rilor, în care s se reg seasc doar faptele observate i nu supozi iile observatorului, p rerile, comentariile acestuia.

PRIORITĂȚI 4-2015

ATEN IE la...

Muzica ambiental în sala de grup : are ca scop dezaccelerarea gândirii, calmarea neliniştii, îmbun t ţirea concentr rii, dezvoltarea pl cerii de a înv ţa, educarea emoţiei.

A ezarea în cerc: are ca scop dezvoltarea siguranţei, promovarea educaţiei participative, îmbun t ţirea concentr rii, diminuarea conflictelor în sala de grup , reducerea conversaţiilor între copii.

Expunerea interogativ : are ca scop reaprinderea motivaţiei, dezvoltarea capacit ţii de a-şi pune întreb ri, îmbog ţirea interpret rii de texte şi enunţuri, deschiderea ferestrelor inteligenţei.

Augusto Curry - Ca s fii un profesor bun, trebuie s cunoşti sufletul copilului pentru a descoperi instrumentele pedagogice capabile s transforme sala de clas într-o oaz , şi nu într-o surs de stres.

PRIORITĂȚI 4-2015

ATEN IE la...

• to i copiii trebuie privi i ca persoane active i capabile s înve e i ale c ror competen e sunt sprijinite de curriculum; • curriculumul este un cadru deschis care se adreseaz diferitelor interese i nevoi ale copilului, într-o manier holistic ; • o combina ie echilibrat între educa ie i îngrijire poate promova o imagine de sine pozitiv , dezvoltarea social i cognitiv a copilului i, implicit, formarea competen elor de baz ;

• valorificarea experien elor copilului i la participarea lui activ în joc i, implicit, în înv are.

Unul din obiectivele majore ale educaţiei este îmbun t ţirea puterii de înţelegere a copilului şi cultivarea dorinţei acestuia de a învăţa - f r efort, f r constrângeri, în ritmul şi la parametrii solicitaţi – în vederea asigur rii şansei de succes personal.

PRIORITĂȚI 4-2015

ATEN IE la...

• curriculumul este un instrument important pentru crearea unei în elegeri i încrederi împ rt ite de c tre to i copiii, precum i de c tre copii, p rin i i personal cu scopul stimul rii dezvolt rii i înv rii; • un factor important în asigurarea colabor rii este abilitatea fiec rui membru al personalului de a- i analiza propriile practici, în a identifica ce a fost eficient i, ulterior, în a dezvolta noi abord ri, bazate pe eviden e; • calitatea oric rei institu ii de educa ie i îngrijire timpurie cre te atunci când personalul discut implementarea curriculumului în interiorul institu iei i ine cont de nevoile copilului, ale p rin ilor i echipei (personalului); • calitatea cadrului curricular poate cre te prin promovarea înv rii prin experiment i inovare, precum i prin încurajarea cooper rii cu p rin ii în sprijinirea dezvolt rii i înv rii copilului.

Curriculumul cere personalului s colaboreze cu copilul, colegii i p rin ii i s reflecteze asupra practicilor personale.

PRIORITĂȚI 4-2015

Cercet rile confirm c , indiferent de mediul economic sau cultural al familiei, când p rinţii sunt parteneri în educaţia copiilor lor, rezultatele determin performan a elevilor, o mai bun frecventare a şcolii, reducerea ratei de abandon şcolar şi sc derea fenomenului delincvenţei.

Cu toate acestea, rela ia aceasta nu produce copii/elevi de succes...

REGULI PENTRU FAMILIE

Să elaboreze un program zilnic pentru activități cu copilul, pentru împărtă ire. Să le citească copiilor sau să citească împreună cu ei. Să folosească televizorul cu întelepciune. Să păstreze legătura cu şcoala/grădiniţa. Să-i laude pe copii şi să le aprecieze efortul. Să-i sprijine în activităţile extracurriculare. Să-i implice în activităţile familiei.

IMPLICAREAăFACEăDIFEREN Aă!

REGULI PENTRU FAMILIE

REGULI PENTRU GRĂDINIȚĂ

Să încurajeze familiile şi profesorii să stabilească acorduri de învăţare. Să desfăşoare activităţi care să-i atragă pe părinţi. Să acorde părinţilor dreptul de a lua decizii. Să creeze un centru de resurse pentru părinţi.

E OARE A A DE IMPORTANT CINE FACE PRIMUL PAS ?

REGULI PENTRU GR DINI