It

'lr

,,1

SvEN HASSEL, pe numele stru real Borge Villy Redsted Pedersen, s-a

ntrscur pe 19 aprjlie l91 7, la Fre&nsbory, in Danemarca. La vinta de 14 ani

a intrat in marina comerciali, iar in 1937 Hassel s-a mutat in Germania

pentru a se inrola ca voluntar in armatd. A luptat pe mai multe fronturi,

fiind rhit de mai mulre ori. in cele din urma, a ajuns la gradul & locoteneot,

S-a predat trupelor sovietice la Berlin in 1945 9i qi-a petrecut anii urmtrtori

in mai mulre lagtrre de prizonieri. A inceput sd scie pima sa cane, L4iunea

Ueswulilor, b rimp ce era delinut. A fost elibe:at i^ 1949 , i^t ifl 195I s-a

cdsitorit cu Donhe Jensen, solia sa fiind cea care l-a incurajat sd scrie despre

experienlele sale din rizbol legiunea blestemagiLot a Iost pwblicarnir. 1953

qi ecranizati in 1987 sub titlul "Frontul

ter ofi (fln Mkrtt Bigade)in 1957,

Sven Hassel a rimas paralizat 9i timp de doi ani s-a luptat cu boala. Dupi

recuperare, Ei-a continuat activitatea de scriitor. in 1954 s-a mutar la

Barcelona, unde a triit pina la sfArqitul vielii. A murit la 21 septe mbrie 2012.

De-a lungul timpului, Sven Hassel a publicat mai multe volume de mare

succes internalional, prittre cate; Legianea blestemapilot, BLindatele moqii,

Camatazi de front, Gesapo, Imperiu.l iad.ah), Moarte si oiscol, Drum singeros

cdtre modrte, Cq.rtea Ma4iak 9i Comisad.

$lltililffi$tt

Edilia a V-a

Traducere deCLAr-'Dru FroRrAN

I

NETIIRA

IRtllA[AtulIt'lrrt$10

Piduiea de cactugi

Culmile demonului

Comisarul.............

frecuful este o povesfe,iar unele dintrc cele rnai frumoase povegti

s{rnt despte trecut,

JOIlll IIIt ARlll[[A!

inroleaz6-te in divizia Historygidescopere cele mai imporiante momente

aJe istoriei 9i civilizaliei u ma ne,

distilatede min!ile unorscriitori spectaculosi!lntrd in arenele gladiato.ilor,

urzeste,nLnqide palat in drnastia Iudorilorgiia parte la marile razboaie din secolulXXl

lstoria e scrise cu sange,

dar ficliunea istorice e scrisd cu suflet.

J0lli Illt ARllA[il

in librdriile din toatS lara 9i pe www.nemira.ro

ARlllI[4,t[]lA0t ilAIt0l'l lJlllll l|llTt[ |

p0t{ltRtI BY iltllllRA,

9

105

150

268

328

.405

489

ile

"Dacd nu sunt cu ochii in Patru,

afurisitul ala de Himmler ii va avea in

curAnd pe toli prietenii mei in lagdrele lui

de concentrare."

G6ring citre Generalfeldmarschall Milch,

22 septembrie 1943

Cinaind cht il pine gura, torpilorul Khus Pohl

pdrhette bordelul ,La semnul patului kgdnat" din

Pirgos. in depdrure poate fi' auzit oacarrnul unei'

partide de bile dintre an grap de marinari ger-

mani Si ni;te soldapi iulieni din trupele alpine.

Klaus Pobl rinjeSte fericit Si se hotdrdpte sd ioace

pi el un tur, dar se rdzgdndeste tn clipa tn care zd'

repte iar fata dnigupd pe care'o obseroase tn seara

aceea, ceoa mai deorern'e.

drum singeros citre moarte

Eaclu$i,PidurEa

I

- Hei, Liebling! o strigd, ecoul oocii sale rdsu'

nind tn tdcerea noplii.. Artea'pt'i Jlota! E periculos

sd ie;i din conaoi! i;i d.uce dcgetele la gur,i 9i fluier,id.sculit, gonind astfel toate pisicile din zona.

Faa pioe;te inapoi si zimbeste prottocator'

Klaus mdreste pasul. Plecase dezamdgit fu la

bordel. Erau acolo mai mulpi clienpi decit puteau

suporta damele. Flaierd din nou: e atdt de abnrhit

de fata, tnc,it nu baga de seamd fi'gurile indioizilor

iaipi de pe o stradd laterald, care il urmdresc.

Fata cotette pe o alee micd. Odatd ajwnsd acolo,

i se pare cd a tnghipit-o pamilntul.

Patru barbapi fac cerc tn jurul lui.

- Ce dracu'! strigd, ducAndugi m4na la pistolul

sdu P-38.

[Jn kp aruncat cu pricepere din Eate ii alunecd

strins tn jurul gitului. Se sufoc,i si cadc in ge'

nunchi, miinile agitindu-i+e prin aer. Bereta ro-

tunda de marinar i se rostogolege pe strddd ca o

rod.td Pusd pe fugd. O cizrn,i i se afundd tn ointre,

iln pat de pistol tl pocneSte tn ceafd.

in ziua urmdtoare, torpilorwl Klaus Pobl e gdsit

de chpioa cioili greci, care anunpd polilia. Cada,.trul

despuiat zace tn;any, la numai cipioa pa;i de

Cartierwl General Gennan. Identificarea e foarte

10 SVEN HASSEL drum singeros citre moarte ll

anevoioasd, identitatea cadawului fiind stabilita

abia atunci cind flou sa tl da disparat.

Cazul e tratat ca o inaestigapie d.e rutind, firdimporanpd. Zilnic ia la ioeald, de prin ganpurile

grece;ti, le5uri. d.e soldapi germani dcspuiate.

Doud ore mai tiniu, Lrei pizonieri greci sunt

sphnzalali tn public drept represalii.

Formaliunea de lupti s-a oprit. Se uiti la cadavrele

crre s-au umflat grotesc sub soarele arzitor. Legul unui

I-eutnant zace pe marginea fAntAnii. Limba i-a fost smulstr

gi gura s-a transformat intr-un imens cheag de singe.

- Cred c-a durut al dracului de tare asta! face Porta,

aritAnd inspre ofiEerul mon.

- Ar fi fost un tip dcut dac-ar Ii sctrpat cu viali, zice

Bivolul, trecAndu-9i limba peste buzele cripate de soare.

- tn livada aia afurisittr i-au legat pe cAliva dintre ei de

nigte copaci aplecati la pimant, iar pe urmi au dat drumul

pomilor. Nu-i aqa ctr-i o idee sfigietoare? zice Micugul,

alungind mugtele cu mAneca unei uniforme grecegti.

* Am si le tai nenorocitele alea de midulare! spune

Jeastl gi scoate la iveali din carAmbul cizmei un cu1it. '

- Ceprar timpit! exclami Pona. Problema ta e ctr n-ai

vtrzut inci destui mo4i!

aI

- Penizanii trebuie ltrsa1i se aiba $i ei o phcere, e de

plrere Micupl. La urma urmei, noi, nemlii, am fi putut

rimine gi acasl, nu-i aqa?

Pona desface filcile inlepenite ale Stabszahlmeisterului

mort. Forcepsul siu sclipeqte in soare gi Pona e cu doi

dingi de aur mai bogat.

Miculul face rost de o cutie plini cu trabucuri. Cu o

figuri de director foane bine pus in tron, tgi aprinde un

trabuc brazilian, lung clt toate zilele, 9i se agazr la umbra

oferiti de un Kiibelr risturnat, lmpingind la o parte legul

insAngerat al goferului.

- $i mo4ii sunt buni la ceva pe timp de rdzboi, zice

Porta. Atrag mugtele gi astfel le lin depane de noi, 4tiacare inci mai suntem tn via1i.

- Ce puzderie de muqte! exclami qi Gregor, cu mirare,

in clipa in care un roi intreg se ridicE bAziind de pe cada-

vrul qoferului mort.

Porta deschide o conservi de pegte gi infirlectr ajutAnduse

de baioneti. "Pegtele-i

bun pentru tine", scrie pe conservtr.

in sp"tele cledirii lungi didu peste zece Blitzmddel2.

Sunt moarte gi intinse cu grije pe un rAnd. Nu-s moarte

1 Kiibelv/agen, transponor de trupe pentru orice teren (n. tr).2 Denumire in jargon dattr personalului auxiliar feminin, indeosebi

telefonistelor, in timpul rlzboiului (n. tr.).

72 SVEN HASSEL drum singeros citre moarte 13

decAt de vreo zi sau doul. Duhoarea lor e inci suPorta-

bih 9i numai doutr dintre ele au ochii scogi de prsiri.

- Mai intii s-au distrat nigel cu ele, zice pofticios

Micugul, ridicind o fusti militari, de un gri-albistrui.

Uite, asta gi-a pierdut podoabele!

- Ajunge, porcule! ii strigl Btrtrinul furios. Nu f-emih deloc de slrmanele femei?

- Ce-am avut 9i ce-am pierdut, n-o cunosc pe niciuna!

proteste^zi Micupl. Vrei sI plAng pinn mi-or slri ochii

pentru fiecare mort pe care-l intilnesc in timp de rizboi?

Asta vrei?

- Dactr eram in locul panizanilor, rAde Bivolul, tresil-

tind cu tot corpul siu obez, a9 fi luat una cu mine 9i m-aq

fi pus pe nigte ,Kraft durch Freude'l de citeva ori pe zi.

Aia din Americ a irc c',-,i slndtos si faci amor.

Un lipnt ascutit ne face si sirim in picioare gi sI pu-

nem mAna pe arme. O femeie aleargd pe deal in jos,

impleticindu-se, gonite de un barbat mic qi gras, care agittr

o secure deasupra capului.

I "Fo4tr

prin plecere", organizalie speciah, creattr in 1934, in cadrul

"l.rontului German al Muncii", menit{ str asigure membrilor ei petrecerea

tirnpului liber 9i a vacanlelor intr-un mod pltuut prin excursii, celtorii,

tport, programe culturale (n. tr).

a

Cuftul maur al Legionarului sclipegte prin aer ca un

fulger 9i se infige in pieptul birbatului, care mai fuge

ciliva pa5i gi cade ca un butuc.

Spre stupoarea noastrl, femeia se aruncl bocind peste

cadavrul siu gi se apuce se strige blesteme bulgire$ti citre

Legionar.

- Zice ci egti un ucigag blestemat, expiici Bivolul, care

cunoa$te pulin bulglregte. Tocmai aveau tembileul 1or

zilnic, iar securea ficea parte din decor.

- Sfinte Allah! mormiie Legionarul, gtergAndu-gi cu-

qitul maur de mnneci. Cine naiba ar fi putut str ghiceasci

una ca asta?

Un Krupp-diesel hodorogit se face auzit in satul ars

de soare. Din el sar cAliva cincisutigtil galegiogi.

- Au micelirit tot batalionul! Noi suntem tot ce-a mai

rimas! strigl un Feldwebel cu faga transpirati Ei

jegoasi.

- Cine a fecut-o? intreabd BitrAnul sec.

- PIgAnii ngtia afurisili! strigi Feldwebelul {urios.

Batalionul nostru a venit aici de la Heuberg acum cAteva

zile 9i chiar in prima ciocnire au nimerit intr-o ambus-

cadd. Eu am rimas tn urmi cu gruPa mea gi am scipat.

l4

1 Cincisutigti - trupe disciplinare (n. tr.).

SVEN HASSEL tlrum singeros citre moerte 15

- Cu alte cuvinte, ai gters-o! rAnjegte Porta sarcastic.

l,ui Adolf nu i-ar plicea a;a ceva. Vreau si spun... in caz

cl treaba asta i-ar ajunge la urechi.

- Ne putem alitura voul? se intereseazi Feldwebelul,

rrclulnd in seami gicana.

- Aveli arme? intervine brusc Bitrinul.

- Numai carabine, cu douizeci de lovituri de clciuh,

rilspunde Feldwebelul. Prusacii nu-s prea generoqi cu

cincisutiqtii.

- Ai zeami in el? vrea sI pie Bitrlnul, arltAnd spre Diesel.

- Nu, merge doar la vale.

- Atunci e-n reguli, ride Porta vesel. \iflehrmachtul

Mrrrii Germanii e obignuit ca lucrurile si meargi in di-

rcclia asta.

- Rnmineli, daci vre1i, admite BitrAnul, dar relinegi:

eu comand aici!

- Trebuie sr predim carnetele de serviciu? intreabtr un

tintrr cincisutist, oferinduJ pe al siu.

- $terge-te la fund cu el! il sfltuiegte Miculul cu un aer

Irogant.

- Suntem in rahat! ii zice BitrAnul Feldwebelului.

(larul nostru de lupti e o epavl arsi, aga ci ne aSteapti o

rnlrglluiah zdravdnd gt o plimbare peste munli.

- ii cunoqti? se intereseazd Feldwebelul, zimbind amar.

- Nu, rispunde BitrAnul.

I

- Se pare ci-i gioaza universului acolo sus, iar doui zile

inseamni mult, ficu Feldwebelul, aruncAnd o privire in-

griiorati citre silueta intunecati a mun1ilor. $erpi, scorpi-

oni, furnici uriaqe qi Dumnezeu gtie cAte altele. Cactuqi cu

destuli otravi in ei ca si umple privilia unui chimist.

- Ai vreo idee mai buni? rhjegte BitrAnul, mestecind

o bucati de tutun.

- Nu, acum lucrez pentru tine!

- Adunitura asta a voastrl are experienli de lupti?

- Doar ciliva, rAde Feldwebelul obosit. Restul sunt

borfaqi 9i ho1i. E chiar qi-un proxenet printre ei!

Bitrnnul ofteazi gi proiecteazi un scuipat maroniu de

la rutun pe fintini, apoi iqi agazi automatul pe umir

tntr-o pozigie mai comodi.

- SpuneJe alor tii cI noi ne migclm rapid.

- Cune Ma4iala rapide, he? dadu Feldwebelul glas

avertismentului.* Ceva nelimuriri? face BitrAnul sarcastic.

- Nici n-ai crede! ride Feldwebelul cu riutate.

- imi pare bine ci ne inlelegern.

* Ce-ar {i si ne dati cateva automate sau o pugctr-mitra-

lieri? sugereazi Feldwebelul, oferind un pachet de "Junos".

- Te crezi intr-un arsenal? mAriie BitrAnul, risucindu-se

pe celcAie 9i dAnd cu piciorul intr-o casci, care zboari prin

aer gi cade pe un cadavru. Vr aruncali echipamentul in

t6 SVEN HASSEL drum singeros citre moarte l7

tltrzordine! Cum dracu' poate lupta o armati intr-u n rlzboicu echipamentul imprigtiat peste harta intregii Europe?

- Da' prost dispus mai e$ri astizi! remarci Porra,

tlcschizindu-9i a treia conservi de pegte.

Bltrinul nu rispunde; iqi arunci automatul pe umir,iqi aprinde vechea lui pipd, cu capac de argint, ;i-o por-

ne$te spre remorca cu munilie unde Feldwebelul s-a age-

zat laolalti cu cAliva dintre oamenii sli.

- Cum te cheamtr? intreabe Bitrinul sumbru.

- Schmidt. Dupd o scuni p aaszd, adaugl: regiment de

linia-ntAi.

Bitrinul scuiptr cAt colo un guvoi brun de salivi.

- $i ce-i cu asta?

- Credeam cI te intereseazi.

- Nu dau doi bani nici daci egti Feldmaregal.

BtrtrAnul se apropie gi se agazi lAngtr noi, cerAndu-i luiPorta partea lui din conserva de pegte.

- La naiba, sunt ostenit! geme Gregor sflgietor,trecAndu-qi mAneca peste faqa acoperiti de praf. Uiteunde-am ajuns noi, floarea Germaniei, lasAndu-l pe

Untermenschl si-gi facl de cap. Generalul meu gi cu mine

I ,,Om inferior", termen folosit de nazigti pentru popoarele de,rasi

irrfcrioarl" - slavi, evrei, asiatici, negri, opus celui de Herrenoolk ("popor

tlc sttrpAni") cu care se desemnau pe ei ingigi gi alte popoare de "rasl

superi-

rurl", ariani - germanicii, anglo-saxonii, nordicii (n. tr.).

n-am fi admis a$a ceva. DacI l-am fi avut pe el qi mono-

clul lui printre noi, ar fi avut de ce si se sperie toli ame-

rAlii eqtia.

- Daci treburile continul in felul Ista, Marea

Germanie va fi qtearstr de pe harti, zice Bivolul sumbru,

iar noi, nemlii, vom fi din nou personajele alea rele din

pove$tile fraqilor Grimm.

- O si fim un fel de mongtri cu care ii sperie pirinlii

pe sugari cind se lasi seara, tncuviinleazi Porta'

- O perspectivi a naibii de tAmpite! declarl Micupl,

tmpachetind plictisit benzi de cartuge in cutii de

munitii.Din nord, dinspre mun1i, se aude foc de anilerie'

- Vecinii bat la uqn! fredoneaz| Pona, intorcind un

cadavru pe spate tn speranla ci va gisi dinli de aur'

- Tu iei monierul greu! urh Barcelona la unul dintre

cincisutiqti.

Barcelona e Feldwebel, dar nu prea are ocazia str-;i

etaleze gradul cind e numai cu noi.

- Cum rlmAne cu oritania ^i^

ne ErL de-acolo? in-

treabi Heide, aritAnd cu pistolul-mitralieri spre popa

care gedea gi desena cerculege in praful drumului.

- Poate pleca odati cu noi sau poate rtrmAne unde e,

zice Bitrinul indiferent.

- CurnliJ pe garid! sugereazi Tango, un german n[s-

cut tn Romania, care fusese profesor de dans la Bucureqti

18 SVEN HASSEL tlru m singeros citre moarte t9

1i c,rre, oricAnd are o clipl de r\gaz, danseaztr in paqi de

t.rngo, urmirind o orchestri liuntricS.

- S curetlm pe netrebnic! zbiare 9i Miculul. Ticelogii

lptirr cereqti aduc intotdeauna ghinion aici, pe pemAnt!

- Da, hai si termindm cu el! N-am vlzut niciodati un

p,rp,I incasind un bilet pentru o ciiltorie numai dus,

, hicotegte Bivolul in timp ce straturile lui de sii'nini tre-

s,rltI intr-o veselie.

- Eu hotirlsc daci cineva urmeazl, sI fie lichidat sau

rrtr, decide BntrAnul glacial.

- O si fiu cu ochii pe el, oricum. Trupul gi sufletul nu

1in pasul de fiecare datd., zrce Tango, schilnnd cAliva pagi

tlc dans. Odatd, cei dintr-a patruqpatra au dat peste un

l)ilot ceresc, care nu avea mai multe leglturi cu Domnul

,lccit diavolul insugi!

Ne alintim cu tolii privirea asupra pirintelui.

- Ia sl-i deschid eu beregata ticilosului! zice Miculul,

piprindu-gi tiigul culitului de luptn.

O escadrila de He 11 11 trece urlAnd pe deasupra noas-

tr;I. Unul dintre ele descrie un cerc in aer si revine.

1 Ileinkel IIE 111, avion german de vlnitoare qi bombardament, denu-

nrit ,rsdel dupi numele fabricantului siu, Ernst Heinkel, care impreune cu

W illy Messerschmitt 9i cu Hugo Junkers erau proprietarii principalelor firme

lrrr-rrizoare de aparate de zbor pentru ma5ina de rizboi germand (n. tr.).