ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE DIN BUCUREŞTIFACULTATEA DE ECOMOMIE AGROALIMENTARĂ ŞI A MEDIULUI

MASTERAT ECONOMIA ŞI ADMINISTRAREA AFACERILOR AGROALIMENTARE

MONOGRAFIE CONTABILASC.AQUAROM.SA

Profesor coordonator: Masterand:

Prof. Univ. Dr. ALBERTA GISBERTO LASCAE ALEXANDRU

Bucureşti, 2013

CUPRINS

Capitolul I

Scurt istoric SC.AquaRom.SA ..………….......

Structura tehnico-organizatorica..... ………….

Caracterizarea economico-financiara a intreprinderii.. ……

Organizarea compartimentului financiar-contabil... …….

Capitolul II

Forma de inregistrare contabila....…………….

Analiza structurii si evolutiei cheltuielilor..……....

Analiza structurii si evolutiei veniturilor.....................

Analiza structurii si evolutiei rezultatului.....………..

Înregistrări contabile…………………………………………………………………………

Înregistrarea sistematica…………………………………………………………………….

Înregistrări în contabilitatea financiară:……………………………………………………

REZENTAREA SC.AquaRom.SA VASLUI

1.1.Scurt Istoric

Piscicultura -aquacultura de astazi se dezvolta cu succes in toate tarile lumii.Dezvoltarea intensiva a pisciculturii este determinata in principal de necesitatea alimentarii omenirii cu proteine,fosfor,si calciu.

In acest domeniu isi desfasoara activitatea si SC."AuaRom".SA.Vaslui, , societate ce s-a constituit prin reluarea integrala a patrimoniului intreprinderii de stat "Intreprindere Piscicola"-Vaslui, fiind infiintata prin Hotararea Guvernului nr.1353 din 27 decembrie 1990.

Capitalul social al societatii in momentul infiintarii era de 104 145 mii lei, la ora actuala fiind de 12 601 425 mii lei.

Intreprinderea pisciola s-a infiintat in anul 1975in baza H.C.M. nr.178/1975 ca Intreprinderea Piscicla Carja , avand in componenta trei ferme: • ferma Caja-680 ha-crescatorie sistematica cu helestee; •ferma Negresti -85 ha-crescatorie sistematica iazuri; •ferma Mantu-65 ha-crescatorie sistematica cu iazuri; totalizand 830 ha,cu o productie de 750 tone/an din care: •380 tone/an peste consum •370 tone/an de populare.

In anul 1987 a intrat in productie pepiniera Rediu, cu helestee in suprafata de 20 ha. In anul 1984 a intrat in productie pepiniera Puiesti,cu o capacitate de 183 ha. In anul 1985 s-a amenajat crescatoria Ghermanesti,cu o capacitate de 186 ha. In anul 1987 s-a dat in productie crescatoria Carja II, compusa din pepiniera si

crescatorie sistematica, cu helesttee avand o capacitate de 404 ha. In anul 1988 s-a realizat iazul Alexandru Vlahuta in suprafata de27 ha.

In perioada1988-1989 s-a pus in functiune Sectia de semiconservare Vaslui , cu o capacitate de 300 tone/an peste prelucrat, fiind prevazuta si cu spatii de depozitare,refrigerare si congelare. In afara fermelor piscicole proprii , din anul 1989 mai este utilizeaza si o serie de baraje de acumulare -proprietatea Regiei Apelor Iasi, inchiriate cu contract si populate cu puieti in vedere obtinerii pestelui de consum (Manjesti,CuibulVulturilor,Solesti,Trohan)

1.2. Structura tehnico-organizatorica

SC"AquaRom"Sa Vaslui activeaza in economia piscicola romaneasca , avand o activitate piscicola cu caracter industrial ce se desfasoara in:

•ferme pscicole proprii, de tip crescatorii cu iazuri si helestee •pepiniere piscicole si statii frincubatie , dotate cu bazine speciale pentru reproducere ,

lacuri de acumulare inchiriate, sectia de industrializare a pestelui dotata cuspatii de congelare si depozitare peste congelat.

Agentul economic SC"AquaRom"SA este dotat cu mijloace tehnice moderne pentru sporirea productiei piscicole din tara si anume:

•mijloace de transport; •depozite de furaje; •utilaj pescaresc si de distribuire a furajelor; •utilaj pentru prelucrarea pestelui proaspat,congelat,afumat si sarat.

Dupa o perioada de mari realizari din zona industriala a Prutului, pe linia infiintarii si amenajarii de iazuri si helstee prevazute cu crescatorii sistematice, a urmat o perioada in care atentia specilistilor piscicoli a fost polarizata in jurul actiunii de intretinere si exploatare rationala a bunurilor din dotare, in sensul mentinerii materialului piscicol si sporirii ritmice a productiei realizate.

Obiectul de activitate,asa cum este stabilit prin statutul societatii, il constituie producerea de material piscicol selectionat, piscicultura si pescuitul industrial, industrializarea si comercializarea pestelui, a resurselor proprii, prestarii servicii catre terti.

Structura orgizatorica a SC"AquaRom"SA se prezinta astfel:

•Director general; •Director (Tehnic- Economic); •Sefi ferme,sectii;

•Compartimentele cu functii auxiliare;

Specificatie Numar persoaneIngineri 10Economisti 1Tehnicieni 2Functionari cu studii medii 5Muncitori calificati 70Muncitori necalificati 12Total 100

Pe linie de inginerie piscicola, in cadrul SC"AquaRom"SA Vaslui se utilizeaza urmatoarele tehnologii:

• Tehnologia de reproducere dirijata a crapului, a predezvoltarii si cresterii puietului de vara a II-a;

• Tehnologia de reproducere artificiala a pestilor fitoplanctonofagi; predezvoltarea si cresterea puietului de vara I si vara a II-a;

• Tehnologi aplicate in vederea obtinerii materialului piscicol de populare a fermelor piscicole.

SC"AquaRom"SA Vaslui dispune de echipamente tehnice performante, necesare realizarii obiectului sau de activitate;acestea s-au constituit in principal prin investitii, atat prin autofinantare, cat si prin alocare de fondul centralizat al statului.

1.3 Caracterizarea activitatii economico-financiare aintreprinderii

SC "AquaRom"SA Vaslui

Desfasurarea activitatii financiare in conditii optime implica organizarea unui sistem de informatii care caracterizeaza multilateral fenomenele economice si financiare.

Sistemul informational al intreprinderii cuprinde totalitatea informatiilor care reflecta formarea,repartizarea si utilizarea fondurilor. Principalii indicatori utilizati in caracterizarea activitatii economico-financiare a SC "AquaRom" SA Vaslui sunt :

• Activul unitatii; • Cifra de afaceri; •

Capitalul social; • Capitalul propriu; • Fondul de rulment; • Rezultatul exercitiului; • Capacitatea de autofinantare.

Susa de informatii, pentru prezentarea acestor indicatori, o reprezinta bilantul contabil,contul de rezultate si anexa la bilant a societatii pe o perioada de cinci ani: 2008,2009,2010,2011, 2012, date pe care le vom prezenta in tabelul urmator :

Tabelul nr. 1 leiSpecificatie 31.12.08 31.12.09 31.12.10 31.12.11 31.12.12Total active in care: 18610 115352 132022 134172 136322Imobilizari 12922 107249 126102 125838 126362Active circulante din care: 5687 8102 5919 8333 9959Stocuri 5387 7729 5661 7690 9394Creante 28891 36755 24793 45517 37280Conturi in banci 1152 487 999 18850 19250Datori din care: 67847 326418 575197 755820 835260Datorii pe termen scurt 30453 217453 208000 111000 120000Furnizori si conturi assimilate 18064 74801 155804 106280 105050Alte datorii 10330 34164 2111393 538540 610210

Valoarea patrimoniului net 1793191 11208803

12627038

12661473

12797007

Tabelul nr. 2 leiSpecificatie 31.12.08 31.12.09 31.12.10 31.12.11 31.12.12Cifra de afaceri 201534 913571 1067776 1268502 1296302Numarul de personal 105 105 102 100 100

Capital social 126150 12601425 12601425 16201425 16201425

Capital propriu 1830585 11317768 12994235 13306281 13512267

Fond de rulment 538383 592778 383952 722408 875979Necesarul de fond de rulment 549620 -734943 435149 708248 871679Rezultatul exercitiului din care: 8501 15371 47692 106441 107830Rezultat din active de exploatare 36095 13197 177637 209107 220110

Rezultat din active financiare -27594 -116566 -129945 -76568 -83920Rezultat din active exceptionale - - - -26098 -28360Capacitatea de autofinantare 6376 1528 35739 76081 109469

Pe baza datelor din tabelul Nr.1 vom caracteriza situatia economico-financiara a SC "AquaRom" SA Vaslui.

Capitalul social-este definit ca fiind "totalitatea resurselor materiale acumlate si reproductibile, care prin asociere cu alti factori de productie participa la producerea debunuri economice in scopul obtinerii unui profit"

SC "AquaRom" SA Vaslui capitalul este integral de stat, avand valoarea de 12 601 425 lei la 31.12.2012 fata de 104 145 lei in momentul infiintarii. La aceasta valoare adaugandu-se valoarea fondurilor si rezervelor unitatii, se determina valoarea capitalului propriu ,care este de 13 512 267 mil lei la 31.12.2012. Valoarea capitalului prpopriu constituie un indiciu al garantiei unitatiii pentru terte persoane , pentru banci, etc. deoarece capitalul propriu reprezinta 2/3 din totalul resurselor, intreprinderea se caracterizeaza printr-o mare garantie in ceea ce priveste acordarea de credtie calculand raportul:

capitaluri proprii_____ ;active imobilizat net

Vom vedea daca unitatea isi poate acoperi mijloacele fixe prin capitaluri proprii (Ramf).

In cazul nostru Ramf la 31.12.2012 este egal cu 1,06, ceea ce denota o situatie buna si anume activul imobilizat este finantat in totalitate de catre capitalurile proprii.

Activul unitatii este compus din: Imobilizari corporale; • Active circulante.

In perioada celor cinci ani, marimea activului a cresut pana la 13 632 267 lei in anul 2012-crestere datorata atat proceselor de reevaluare conform normelor legale, cat si achizitionarii de noi active. In totalul activului, observam ca ponderea cea mai mare o detin imobilizarile corporale, in cadrul acestora constructiile speciale si utilajele tehnologice, ceea ce denota ca societatea este inzestrata cu mijloace tehnice moderne si de calitate.

In ceea ce priveste cealalta componenta a activului-si anume activele circulante- acestea detin o pondere mult mai mica comparativ cu imobilizarile.

In cadrul activelor circulante , cea mai mare o parte ocupa stocurile, alcatuite din:

• Materii prime si materiale; • Productia in curs de executie; • Produsele finite.

Pe baza datelor din table, observam ca valoarea activelor circulante (implicit a

stocurilor) a crescut pana la 995 979 mil lei in anul 2012, aceasta datorandu-se atat liberalizarii preturilor ,dar si cresterii productiei piscicole. Indicatorii de structura a activului indica compozitia capitalului si masoara gradul de lichiditate.

Cifra de afaceri-este un indicator sintetic care exprima volumul veniturilor obtinute de o unitate ecnomica pe o perioada de timp data(de obicei un an),insumeaza toate incasarile rezultate din activitatea de comert si anume:

• Vanzari de bunuri materiale; • Prestari de servicii; • Acordarea de credite.

Cifra de afaceri serveste ca indicator de apreciere a marimii intreprinderi, a puterii

ei economico- financare. In cadrul acestei intreprinderi, cifra de afaceri insumeaza vanzarile de peste; in perioada celor cinci ani, valoarea ei a crescut avand si ponderea cea mai mare in veniturile activitatii de baza, comparative cu productia stocata.

Numarul de personal-este relativ constant , cu mici descresteri in 2012 fata de 2009,2010, ceea ce releva ca unitatea , cu acelasi personal, a obtinut venituri mai mari, cat si faptul ca a asigurat protectia personalului angajat.

Fondul de rulment-este partea din resursele financiare care asigura finantarea permanenta a activelor circulante. Acesta se formeaza din

capitalele proprii si imprumuturi pe termen lung si mediu.Fondul de rulment serveste masurarii conditiilor de echilibru financiar pe termen lung si contribuie la infaptuirea echilibrului financiar pe termen scurt.

In marime absoluta, fondul de rulment se determina in doua variante:

• Fie ca diferenta intre capitalurile permanente si imobilizari nete;

• Fie ca diferenta intre activele circulante si datoriile pe termen scurt.

Ambele variante conduc la acelasi rezultat, cu deosebirea ca, prima permite sa se faca aprecieri asupra modalitatii de finantare a investitiilor, in timp ce a doua creeaza posibilitatea aprecierii echilibrului financiar pe termen scurt.

In cazul intreprinderii din discutie observam ca in perioada analizata fondul de rulment este pozitiv, ceea ce semnifica faptul ca intreprinderea are o situatie financiara favorabila privind solvabilitatea, aceasta datorandu-se faptului ca activele circulante in toti cei cinci ani sunt mai mari decat datoriile pe termen scurt.

Necesarul de rulment -este expresia relizarii echilibrului financiar pe termen scurt si a echilibrului dintre necesarul si resursele de capitaluri circulante ale exploatarii.

Se calculeaza dupa relatia : N.F.R=STOCURI+CLIENTI-FURNIZORI

In cazul SC"AquaRom"Sa Vaslui necesarul de fond de rulment are valorea pozitiva, ceea ce inseamna ca unitatea beneficiaza de un surplus de nevoi de

capitaluri circulante. De asemenea se inregitreaza o crestere a acestui indicator, crestere

datorata fenomenelor inflationiste care evidentiaza un dezechilibru al trezoreriei. Rezultatul exercitiului si profitului reprezinta scopul si ratiunea oricarei

actiuni economice, mobilul principal al investirii capitalului, criteriul de apreciere a eficientei economice , a rentabilitatii.

Profitul se calculeaza ca excedent de vanzare peste cheltuielile de productie efectuate de agentii economici.

SC"AquaRom"SA Vaslui , in toti cei cinci ani ,a incheiat exercitiul financiar cu profit,si anume:

An Profit realizat2008 4.720.0002009 8.501.000.2010 15.371.0002011 47.692.0002012 106.441.000

Capacitateade autofinantare-reprezinta "pivotal fundamental pe care se sprijina finantarea intreprinderii, pe baza surselor proprii care constituie cea mai sigura sursa de finantare, determina autonomia financiara si elimina riscul retragerii fortuite a capitalurilor".

Capacitatea de autofinantare reprezinta ceea ce ramane unitatii ,odata ce au fost remunerate partenerii sai: personal(salarii), statul(impozite si taxe),

creditorii(furnizorii) si alti creditori.

Determinarea capacitatii de autofinantare se poate face prin doua procedee:

• Procedeul deductive sau metoda exceentului brut de exploatare; • Procedeul aditional sau metoda rezultatului net contabil.

In cazul nostru vom aplica procedeul deductive,utilizand relatia:

CAF=EBE+VFE-IP Unde: CAF reprezinta capacitatea de autofinantare EBE reprezinta excedentul brut de exploatare VFE reprezinta venituri financiare si exceptionale CFE reprezinta cheltuieli financiare si exceptionale IP reprezinta impozitul pe profit

Situatia economico-financiara prezentata in tabelul Nr.1 se va schimba:

Tabelul 3 Mii euroSpecificatie 31.12.08 31.12.09 31.12.10 31.12.11 31.12.12Cifra de afaceri 201534 913571 1067776 1268502 1296302Numarul de personal 105 105 102 100 100

Capital social 126150 12601425 12601425 16201425 16201425

Capital propriu 1830585 11317768 12994235 13306281 13512267

Fond de rulment 538383 592778 383952 722408 875979Necesarul de fond de rulment 549620 -734943 435149 708248 871679Rezultatul exercitiului din care: 8501 15371 47692 106441 107830Rezultat din active de exploatare 36095 13197 177637 209107 220110

Rezultat din active financiare -27594 -116566 -129945 -76568 -83920Rezultat din active exceptionale - - - -26098 -28360Capacitatea de autofinantare 6376 1528 35739 76081 109469

Comparand principalii indicatori de analiza economico-finaciara la valorile din tabelul precedent, vom observa ca diferentele de la an la an s-au redus substantial, iar in cazul unora cum este cifra de afaceri are loc chiar o descrestere a valorii din anul 2012 fata de 2008 si 2009.

In ceea ce priveste capitalul propriu, valoarea acestuia a scazut in 2012 fata de 2008 substantial fata de 2009.

Profitul , de asemenea ,in anul 2012 fata de anii precedenti a avut o crestere nesemnificativa, in ceea ce priveste rezultatul din activitatea de exploatare a scazut in anul 2012 fata de 2009 si 2008, iar la capacitatea de autofinantare cresterile sunt foarte mici comparativ cu cele din tabelul Nr.1.

1.4. Organizarea compartimentului financiar-contabil

In conformitate cu prevederile Art.11 dn lege, contabilitatea utilitatilor patrimoniale se organizeaza , de regula in compartimentele distincte, conduse de catre directorul financiar - contabil , contabilul- sef sau alta persoana imputernicita sa indeplineasca aceasta functie.

Raspundereapentru organizarea si tinerea contabilitatii , in conformitate cu prevederile legii, revine administratorului, ordonatorului de credite sau altei personae, care are obligatia gestionarii patrimoniului.

Potrivit Regulamentului de aplicare a legii contabilitatii,orice unitate patrimoniala obligata sa-si organizeze si sa-si conduca contabilitatea proprie trebuie sa asigure:

• Intocmirea documentelor justificative in care sa se consemneze si momentul producerii lor, toate operatiile care afecteaza patrimonial, situatia economico- financiara si rezultatul exercitiului;

• Preluarea si inregistrarea operatiilor economico-financiare in sistemul de conturi; • Inventarierea anuala a patrimoniului unitatii; • Intocmirea bilantului contabil annual compus din contul de bilant patrimonial,

contul de profit sau pierdere si anexa; • Controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate; • Furnizarea, publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului

si a rezultatelor obtinute de unitatea patrimoniala

La aceasta societatea, in cadrul biroului de contabilitate se desfasoara intreaga activitate financiara si contabila a societatii. Biroul contabilitate este format din contabil sef, contabil studii medii - 2, casier contabil -1.

si are urmatoarele atributiuni: • Asigurarea inregistrarii cronologice si sitematice a situatiei patrimoniului si a

rezultatelor obtinute atat pentru necesitati proprii , cat si in relatiile unitatii cu clientii, furnizorii, bancile, organelle fiscale si alte personae fizice sau juridice;

• Asigura controlul operatiunilor efectuate si al procedeelor de prelucrare utilizare,

precum si exactitatea datelor contabile furnizate; • Furnizeaza informatiile necesare stabilirii patrimoniului national, a

intocmirii balantelor financiare , pe ansamblul economiei nationale;

• Asigura fondurile necesare societatii; • Asigura plata la termen a sumelor era prezenta obligatia societatii fata de bugetul

local, bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociate, alte obligatii fata de terti; • Intocmeste si urmareste incasarea facturilor pentru produsele livrate si

servicii executate;

• Asigura si raspunde de intocmirea corecta si la timp a calculului privind drepturile

salariale ale personalului; • Intocmeste planul de finantare-creditare a investitiilor.

Forma de inregistrare contabila

Prin Regulamentul de aplicare a legii contabilitatii s-a stabilit cadrul legal pentru a se adopta de catre unitatile patrimoniale una dintre formele de inregistrare a operatiunilor in contabilitate, astfel:

• Pe jurnale; • Sah; • Jurnalul cartea mare; • Alte forme care sa respecte obligatiile stabilite de lege.

In cadrul acestei societati se utilizeaza forma de inregistrare sah.Forma de

inregistrare "maestru-sah" asigura controlul operativ incrucisat al opertiunilor contabile ca urmare a faptului ca se dezvolta pe conturi corespondente atat rulajul debitor, cat si rulajul creditor al fiecarui cont sintetic.

Documentele justificative sunt supuse inaintede a fi inregistrate operatiunilor de sortare, evaluare si control. In cazul mai multr operatiuni de acelasi fel, documentele justificative se centralizeaza intr-un document cumulative, care se intocmeste pentru debitul sau creditul unui cont.

In baza documentelor justificative sau a documentului cumulativ (centralizatorul) care are atasate documentele justificative, se intocmesc notele de contabilitate care sunt apoi trecute succesiv in:

• Jurnalul de inregistrare; • Fisa sintetica sah"; • Balanta de verificare; • Bilant.

In cadrul societatii SC"AquaRom.SA", inregistrarile contabile lunare pe baza notelor contabile si a documentelor justificative se prezinta astfel:

NC1- contine inregistrarile cu productia piscicola realizata; are ca document justificativ centralizatorul rapoartelor de productie;

NC2- contine inregistrari ale operatiunilor de casa pentru debit avand ca document justificativ centralizatorul cu incasarile prin casa, iar pentru credit , centralizatorul cu platile efectuate prin casierie;

NC3-contine inregistrari ale operatiunilor bancare; pentru debit se foloseste ca document justificativ centralizatorul depunerilor in contul bancar, iar pe credit, centralizatorul platilor din cntul current, conform extraselor de cont si a documentelor aferente.

NC4-contine inregistrari privind intrarile in magazinele proprii de desfacere, avand ca document justificativ centralizatorul notelor de intrare-receptie;

NC5-- contine inregistrari ca remuneratile personalului, precum si a

obligatiilor fiscale aferente fondului de salarii realizat; are ca document justificativ centralizatorul statelor de plata;

NC6- contine inregistrari cu livrarile din depozitul cu produsele finite; documentul justificati este centralizatorul facturilor intocmite;

NC7- contine inregistrari cu intrarile si iesirile de materiale; documentul justificativ pentru debit este centralizatorul NIR-urilor, iar pentru credit, centralizatorul bonurilor de consum-bonier;

NC8- contine inregistrari aferente ordinelor de deplasare si a justificarii avansurilor de trezorerie;

NC9- contine inregistrari cu amortizarea mijloacelor de transport; NC10- contine inregistrari ale descarcarii gestiunii cu amanuntul conform

centralizatorului monetarelor dispuse la caserie; NC11- contine inregistrari cu inchiderea conturilor de venituri si cheltuieli; NC12- contineinregistrari cu inchiderea conturilor de TVA si de determinare a

rezultatelor exercitiului si impozitul pe profit. Evidenta analitica se desfasoara pe baza acelorasi documente justificative

in cadrul fiecarui cont sintetic, pe mijloace fixe, materiale, produse finite, marfuri, clienti , furnizori, datorii la buget, debitori, creditori, cheltuieli, venituri, urmand ca fiecare sold sintetic sa fie egal cu soldurile din balantele analitice.

Tabelul nr. 4 LeiSpecificatie Perioada Anul 2000 Modificari

precedenta Program RealizatFata de anul 2008

Fata de program

Cheltuieli de axploatare din care: 1009496 1176500 1337267 327771 160767Cheltuieli materiale 580825 650000 759337 178512 109337Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti 36902 50000 51786 14884 1786

Cheltuieli cu personalul 317798 380000 421887 104089 41887Cheltuieili cu impozite si taxe 35727 35000 43902 8175 8902

Alte cheltuiei de exploatare 1188 1500 51 -1137 -1449Cheltuieli cu amortizarile 37056 60000 60304 23248 304

Ch.financiare 130054 100000 76851 -53203 -23149Ch.exceptionale - - 26098 - -Total cheltuieli 1139550 1276500 1440216 274562 137618

2.2. Analiza structurii si evolutiei veniturilor

Ca si in cazul cheltuielilor ne vom referi la anul 2012 analizat fata de anul 2011 si fata de program.

Specificatie Perioadaprecedenta

Anul curent Modificari

Program Realizat Fata de anul 2008

Fata de program

V.din exploatare: 1562776 1700000

1938502 325726 238502

Productia vanduta 1067776 1100000

1268502 200726 168502

Productia stocata 495000 600000 670000 175000 70000V.financiare 109 500 283 174 -217

V.exceptionale - - - - -Total venituri 1562885 1700500 1938785 375900 238285

Analizand structura veniturilor in anul 2012 observam ca venitul realizat provine din activitatea de exploatare, in cadrul careia ponderea cea mai mare o detine productia vanduta de 1 268 502 lei fata de 1 938 502 lei-venituri din exploatare, reprezentand 65,435 fata de productia stocata care reprezinta 34,57%.

In ceea ce priveste evolutia veniturilor in anul 2012 s-a realizat o crestere de 375 900 lei fata de anul 2011 si o crestere de 238 285 lei fata de program, crestere care in ambele cazuri provine si din activitatea de exploatare, si anume productia vanduta,care inregistreaza cea mai mare crestere (200 726 lei fata de 2011 si de 168 502 lei fata de program).

In ceea ce priveste veniturile financiare, care detin o pondere neinsemnata in tabelul de venituri, acestea cresc in anul 2012 cu 174 lei fata de anul 2011, dar scad fata de program.

- cheltuieli cu puietul achizi ionat: 12.000 lei; - cheltuieli cu „hrana granulată": 30.000 lei; - cheltuieli cu tratamentele: 4.000 lei; - cheltuieli cu salariile personalului angajat: 10.000 lei, din care:

○ salariile personalului implicat în creşterea peştilor: 8.000 lei; ○ salariile personalului administrativ: 2.000 lei;

- cheltuieli cu energia şi apa: 7.000 lei, din care: ○ pentru bazine: 6.000 lei; ○ pentru spa iul administrativ: 1.000 lei;

- cheltuieli cu între inerea iazului: 6.000 lei; - cheltuieli cu amortizarea 8.000 lei:

○ echipamentelor de produc ie (casă de incuba ie, şopron de colectare a icrelor eclozate, eclozor icre păstrăv): 5.000 lei; ○ imobilizărilor utilizate de personalul administrativ: 1.000 lei; ○ autoturismelor pentru transportul păstrăvilor la punctele de comercializare: 2.000 lei.

Produc ia estimată a fi ob inută este de 5.000 kg de păstrăvi, din care se vând 4.000 kg la pre ul de 20 lei/kg.

Se cere:

a) Să se determine costul implicat de exploatarea iazului. b) Să se întocmească înregistrările în contabilitatea de gestiune.

Explicatii Cheltuieli directe

Cheltuieli indirecte de productie

Cheltuieli de administratie

Cheltuieli de desfacere

Total

Cheltuieli cu puietul achizi ionat 12000 - - - 12000Cheltuieli cu „hrana granulată" 30000 - - - 30000Cheltuieli cu tratamentele 40000 - - - 4000Cheltuieli cu între inerea iazului - 6000 - - 6000Cheltuieli cu energia şi apa - 6000 1000 - 7000Cheltuieli cu salariile - 6000 2000 - 10000Cheltuieli cu amortizarea - 8000 1000 2000 8000Total 46000 25000 4000 2000 77000

2.3. Analiza structurii si evolutiei rezultatului

Structura si evolutia profitului se analizeaza cu ajutorul indicilor, a caror sursa de date o constituie contul de profit si pierdere,anexa la bilant si bugetul de cheltuielli si venituri. Documunetele prezinta veniturile totale si cheltuieile totale, precum si structura acestora aferenta anului 2012, comparativ cu anul 2011 si bugetul de venituri si cheltuieli.

Pentru analiza structurii si evolutiei profitului, vom utiliza datele din tabelul Nr.6.

Pe baza datelor din tabel se poate aprecia evolutia profitului concretizat in cresterea profitului realizat cu 17,6% fata de anul 2011 si cu 17% fata de cel programat.

Pe structura, profitul se stabileste ca difernta intre componentele care evidentiaza veniturile si coponentele care evidentiaza cheltuielile , astfel profitul din exploatare este de 601 235 lei,care este diminuat cu pierderea de 76 568 lei din activitatea financira si pierderea de 26 098 lei din activitatea exceptionala.

De remarcat urmatoarele aspecte: • Profitul realizat in 2012 este in totalitate din activitatea de exploatare; • Rezultatul curent al exercitiului este reprezentat de diferenta dintre veniturile

curente(veniturile din exploatare plus veniturile financiare) si cheltuielile curente(cheltuielile de exploatare plus cheltuiei financiare).

Tabel nr. 5

Indicatori Perioada precedenta

Perioada curenta

Program RealizatV.din exploatare 1562776 17000000 1938502V.financiare 109 500 283V.exceptionale - - -Total venituri 1562885 1700500 1938785Ch.de exploatare 1009496 1176500 11337267Ch.financiare 1330054 100000 76851CH.exceptionale - - 26098Total cheltuieli 1139500 1276500 1440216Rezultate -De exploatare -Profit 553280 523500 601235Pierdere -Din activ.financire -Profit -Pierdere 129945 99500 76568Din activ.exceptionaleProfitPierdere 423385 424000 26098Total profit - - 498000Total pierdere - - -

- cheltuieli cu puietul achizi ionat: 12.000 lei; - cheltuieli cu „hrana granulată": 30.000 lei; - cheltuieli cu tratamentele: 4.000 lei; - cheltuieli cu salariile personalului angajat: 10.000 lei, din care:

○ salariile personalului implicat în creşterea peştilor: 8.000 lei; ○ salariile personalului administrativ: 2.000 lei;

- cheltuieli cu energia şi apa: 7.000 lei, din care: ○ pentru bazine: 6.000 lei; ○ pentru spa iul administrativ: 1.000 lei;

- cheltuieli cu între inerea iazului: 6.000 lei; - cheltuieli cu amortizarea 8.000 lei:

○ echipamentelor de produc ie (casă de incuba ie, şopron de colectare a icrelor eclozate, eclozor icre păstrăv): 5.000 lei; ○ imobilizărilor utilizate de personalul administrativ: 1.000 lei; ○ autoturismelor pentru transportul păstrăvilor la punctele de comercializare: 2.000 lei.

Produc ia estimată a fi ob inută este de 5.000 kg de păstrăvi, din care se vând 4.000 kg la pre ul de 20 lei/kg.

Determinarea costului implicat de exploatarea iazului.

-lei-

Explicatii Cheltuieli directe

Cheltuieli indirecte de productie

Cheltuieli de administratie

Cheltuieli de desfacere Total

Cheltuieli cu puietul achizi ionat 12000 - - - 12000Cheltuieli cu „hrana granulată" 30000 - - - 30000Cheltuieli cu tratamentele 40000 - - - 4000Cheltuieli cu între inerea iazului - 6000 - - 6000Cheltuieli cu energia şi apa - 6000 1000 - 7000Cheltuieli cu salariile - 6000 2000 - 10000Cheltuieli cu amortizarea - 8000 1000 2000 8000Total 46000 25000 4000 2000 77000

Cost de produc ie unitar = 71.000/5.000 = 14,20 lei/kg; Cost unitar de administra ie şi desfacere = 6.000/4.000 = 1,50 lei/kg; Cost total unitar = 14,20 + 1,50 = 15,70 lei/kg.

Înregistrările contabile

Înregistrări în contabilitatea de gestiune:

- Colectarea cheltuielilor preluate în contabilitatea de gestiune:

% = 901 77.000 lei 46.000 lei 921 Decontări interne

Cheltuielile activită ii privind cheltuielile d e b az ă

25.000923

Cheltuieli indirectede productie

4.000924

Cheltuieli generalede administratie

2.000925

Cheltuieli de desfacere

Includerea cheltuielilor indirecte repartizate raŃional în costul produsului:

25.000 lei 921 = 923 25.000 lei

Cheltuielile activită ii Cheltuieli indirected e b az ă de productie

Închiderea conturilor de cheltuieli neincluse în costul de productie:

6.000 lei 902 = %Decontări interne 924 4.000 leiprivind produc ia Cheltuieli generale

ob inută de administra ie925 2.000 leiCheltuieli de

desfacere

Înregistrarea producŃiei în curs la sfârşitul perioadei:

14.200 lei 933 = 921 14.20017 leiCostul produc iei în Cheltuielile activită ii

curs de execu ie d e b az ă

- Recunoaşterea produselor finite la cost standard:

56.800 lei 931 = 902 56.800 leiCostul productiei Decontări interne

obtinute privind productiaobtinută

Recunoaşterea produselor finite la cost efectiv:

56.800 lei 902 = 921 56.800 lei Decontări interne Cheltuielile activită ii privind produc ia d e b az ă

ob inută

- Închiderea conturilor:

77.000 lei 901 = %

Decontări interne 931 56.800 lei privind cheltuielile Costul productiei

obtinute 933 14.200 lei

Costul productiei în curs de executie

902 6.000 lei Decontări interne privind productia

obt inută

--- Înregistrarea sistematică:

901 921

Decontări interne privind cheltuielile Cheltuielile activită ii de bază 77.000 77.000 46.000 14.200

25.000 56.800 77.000 77.000 71.000 71.000

923 924 Cheltuieli indirecte de produc ie Cheltuieli generale de administra ie

25.000 25.000 4.000 4.000

25.000 25.000 4.000 4.000

925 902 Cheltuieli de desfacere Decontări interne privind produc ia

ob inută 2.000 2.000 6.000 56.800

56.800 6.000 2.000 2.000 62.800 62.800

933 931

Costul produc iei în curs de execu ie Costul produc iei ob inute 14.200 14.200 14.200 14.200

14.200 14.200 14.200 14.200

--- Înregistrări în contabilitatea financiară:

1. Cheltuieli cu puietul:

12.000 lei 606 = 361 12.000 lei Cheltuieli privind Animale şi păsări

animalele şi păsările

2. Consumul „hranei granulate":

30.000 lei 6026 = 3026 30.000 lei Cheltuieli privind Furaje

urajele

3. Consumul tratamentelor:

4.000 lei 6028 = 3028 4.000 lei Cheltuieli privind Alte materiale consumabile

alte materiale consumabile

4. Cheltuieli cu întreŃinerea iazului:

60.000 lei 611 = 401 60.000 lei Cheltuieli cu între inerea Furnizori

şi repara iile

6. Cheltuieli cu salariile:

10.000 lei 641 = 421 10.000 lei Cheltuieli cu salariile Personal - salarii

personalului datorate

7. Cheltuieli cu amortizarea:

8.000 lei 6811 = 281 8.000 lei Cheltuieli de exploatare Amortizări privind

privind amortizarea imobilizările corporale imobilizărilor

8. Cheltuieli cu energia şi apa:

7.000 lei 605 = 401 7.000 lei Cheltuieli privind Furnizori

energia şi apa

9. Înregistrarea producŃiei de păstrăv:

71.000 lei 331 = 711 71.000 lei

Produse în curs Venituri aferente de execu ie costurilor stocurilor

de produse

10. Vânzarea păstrăvilor:

71.000 lei 4111 = 701 80.000 lei Clien i Venituri din vânzarea

produselor finite

11. Scăderea din gestiune:

71.000 lei 711 = 331 62.80019 lei Venituri aferente Produse în curs

costurilor stocurilor de execu ie de produs