Dreptul Uniunii EuropeneC1- 04.10.2012Libertati de circulatie Dreptul comunitar al afacerilor A. Fuerea, ed. a 2-a, 2008 UJEuropa.eu, curia.europa.eu, ier.roTematica: Obiectivele UE Personalitatea juridica al UE Principiile ordinii juridice a UE Competentele UE Justitie si afaceri interne? Procedura de adoptare a actelor juridice ale UE Controlul judiciar al respectarii ordinii juridice a UE : controlul de legalitate al actelor adoptate de institutiile Uniunii (actiunea in anulare), controlul inactiunii institutiilor uniunii (actiunea in carenta), contenciosul functiei publice europene, controlul exercitat de catre instant de la Luxembourg cu privire la respectarea dreptului Uniunii europene de catre statele member (procedura de infringement), actiunea in interpretare Politicile Uniunii Europene: clasficare, prezentare generala Libertatile de circulatie (4): persoane, marfuri, servicii, capitaluri si plati - sediul materiei, beneficiarii, exceptii, clauze de salvgardare Reguli concurentiale adresate statelor membre ale UE, intreprinderilor (interzicerea ajutoarelor de stat resp interzicerea intelegerilot)Notiuni recapitulativeTUE, TFUE, EURATOMI. Personalitatea juridica a UEPana in anul 2009 definea UE ca fiind o entitate sui generis, avand personalitate juridica emergenta, de-alungul timpului sprijinandu-se pe 3 piloni (Pesc, Jai, CE). Odata cu intrarea in vigoare a tratatului de la Lisabona UE dobandeste personalitate juridica, acest lucru fiind prevazut la art. 47 din TUE. Acest articol trebuie analizat cu raportare la alte doua articole, art. 1 din TUE si art. 335 din TFUE. Potr art. 1 Uniunea se substituie Comunitatii Europene si ii succede acesteia. La art. 335 se prevede fatul ca uniunea are cea mai larga capacitate juridica recunoscuta persoanelor juridice de catre legislatiile statelor membre. Uniunea poate sa dobandeasca sau sa instraineze bunuri mobile si imobile si poate sta in justitie. Consecintele personalitatii juridice pentru UE sunt urmatoarele: Uniunea poate incheia acorduri internationale in nume propriu Permite Uniunii existenta unui buget propriu al Uniunii Posibilitatea de a selecta si angaja functionari Crearea unui sistem institutional propriu Semnarea de contracte Dreptul de legatie- pasiv si activ: dreptul de a primi si a trimite reprezentante diplomaticeDobandirea de catre UE a personalitatii juridice este rezultatul unei cerinte necesare cu privire la stabilirea clara a statului juridic al Uniunii, pe plan international in general si pe plan European in special. De asemena, personalitatea juridica contribuie la ameliorarea perceptiei UE si a capacitatii sale de actiune, facilitand astfel activitatea politica si contractuala a Uniunii la nivel bilateral si multilateral, precum si la prezenta sa in alte organizatii internationale.S1- 05.10.2012Pg 260, pg (recurs= actiune)Beatrice andresan, tudorel stefan 2010Sergiu DeleanuPaul Craig, Grainne de BurcaReferat -2-5 pg.Teme: max 5Stiri : 2-3 Prezenta: 0,5 pcte (50%+1)Teste: 1,5 pcte (sapt 6-7, ...) sintezaTema:In perioada 1993-2009 UE avea personalitate juridica?-ce este o pers juridica?- ce entitate este CE?Disparitia sistemului pilonilor: UE devine organiz internat, nu mai e concept.Pilonii defineau acel concept, cooperarea largita dintre comunitati. C2Obiectivele UEArt. 3 TUEArt. 4 T. Maastricht -> UE urmeaza sa promoveze pacea, valorile sale si bunastarea popoarelorUE ofera cetatenilor sai un spatiu de libertate, justitie fara frontiere, in cadrul caruia e asigurata libera circulatie a persoanelor in armoniare cu masurile adecvate cu privire la controlul frontierelor externe, dr de azil, imigrarea, prevenirea si combaterea criminalitatiiUE -> instituirea unei piete externe la care sa participe toate statele membre, in acest sens se actioneaza pentru dezvoltarea durabila a Europei intemeiata pe o crestere economica echilibrata si pe stabilirea preturilor pe o economie de piata cu un grad ridicat de competitivitate, care tinde spre ocuparea deplina fortei de munca si progresul social in conditiile unui nivel inalt de protectie a calitatii mediului.-combaterea excluziunii sociale si a discriminarilor: UE promoveaza justitia si protectia sociala, egalitatea intre femei si barbati, solidaritatea intre generatii si protectia pentru copil, coeziunea sociala si teritoriala, respectarea bogatiei culturale si lingvistice, protejarea si dezvoltarea spatiului european, desavarsirea uniunii economice si monetare.- in relatiile cu celelate state de pe glob UE isi afirma intentia privind protectia cetatenilor, contribuie la mentinerea pacii, a securitaii si la dezvoltarea durabila a planetei.- UE promoveaza solidaritatea si respectul reciproc intre popoare, comertul liber si echitabil-inlaturarea saraciei, protectia dr omului, resectarea dr international potrivt principiilor Carte ONU.-Pt realizarea obiectivelor UE isi stabileste mijloacele necesare act sale, raportanu-se la competentele stabilite prin tratate.Competentele UE1. Competenta exclusiva a UE politici comune: comerciale, a transporturilor, ..2. Competente partajate UE- state membre ( Dr international, DUE, Legi speciale, C. Civil art 2557 art. 3)3. Competentele exclusive a statelor membrePotrivit Declaratiei nr. ... anexata T. Lisabona, in temeiul personalitatii juridice ale UE acesta nu e autorizata in nici un fel sa legifereze sau sa actioneze in afara competentelor care ii sunt conferite de statele membre prin tratate. T. Lisbaona stabileste repartizarea competentelor intre UE si statele membre. Sediul materiei este art 4 , 5 TUE, art 2- 6 TFUE -> categoriile si domeniile competentelor UE.Art. 5 TUE: delimitarea competentelor UE e guvernata de principiul atribuirii, exercitarea acestor competente este guvernata de principiul subsidiaritatii si proportionalitatii. In temeiul princ atribuirii UE actioneaza numai in limitele competentelor care i-au fost conferite de statele membre prin tratate pentru indeplinirea obiectivelor stabilite prin aceleasi instrumente jridice. Orice competenta care nu e atribuita Uniunii prin tratate, apartine statelor membre.Principiul subsidiaritatii: in domeniile in care nu sunt in competenta sa exclusiva, UE intervine numai daca si in masura in care... actiunile preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de catre statele membre la nivel central, regional si local, dar datorita dimensiunilor si efectelor actiunilor preconizate pot fi realizate mai bine la nivelul UE. In completarea acestor prevederi le gasim pe cele din art. 4 TUE Art 3 TFUE: competenta UE este exclusiva in urmatoarele domenii: uniunea vamala, stabilirea normelor privind concurenta, politica monetara pentru statele care au trecut la moneda euro, domeniul conservarii resurselor biologice ale marii, politica comerciala comuna. Incheierea unui acord international in cazul in care e prevazuta de un act legislativ al UE sau e necesara pentru a permite UE sa isi exercite competenta interna sau in masura in care acesta ar putea aduce atingere normelor comune ori ar putea modifica domeniul de aplicare ce cade sub incidenta competentelor exclusive ale UE. In toate aceste cazuri numai UE poate legifera si adopta acte cu forta obligatorie, statele membre putand face acest lucru numai in cazul in care sunt abilitate de UE sau pentru a pune in aplicare actele UE.2. Competenta partajata face obiectul reglementarii art. 4 TFUE

S2- 12.10.2012Art 2- 3 TUE obiectiveCauze recomandate (complexitatea obiectivelor): Cauza 176/2003 c. Consiliului 376/1998 , 380/2003 Germania c Consiliului si Parlamentului 45/1986 Comisia c. Consiliului 317 si 318/ P.E. c Consiliului si a ComisieiCompetente, cauze, principii pt data viitoareC3- 18.10.2012Competentele partajateSediul materiei repr art 4 din TFUE. Domeniile in care competenta UE este partajata cu statele membre sunt: piata interna, politica sociala pentru acele probleme care cad sub incidenta tratatului, coeziunea economica sociala si teritoriala, agricultura si pescuitul, cu exceptia conservarii resurselor biologice ale marii, mediul, protectia consumatorului, transporturile, retelele transeuropene, energia, spetiul de libertate, securitate si justitie- cooperare, obiectivele comune de securitate in materie de sanatate publica pentru acele aspecte definite prin tartatul de la Lisabona.In domeniile cercetarii, dezvoltarii tehnologice si spatiului UE dispune de o competenta care vizeaza desfasurarea actiunilor cu privire speciala asupra efinirii si punerii in aplicare a programelor, fara ca exercitarea acestei competente sa poata avea drept efect impiedicarea statelor membre de a-si exercita propriile competente. In domeniile cooperarii pentru dezvoltare si ajutor umanitar UE dispune de competenta pentru a intreprinde actiuni si pentru a avea o politica comuna fara ca exercitarea acestei competente sa poata avea drept efect lipsirea statelor membre de posibilitatea de a-si exercita competentele. Potr art 2 din TFUE uE si statele membre pot legifera, respectiv pot adopta acte obligatorii dpdv juridic in domeniile care cad sub incidenta competentelor partajate. Statele membre isi exercita competentele in masura in care UE nu a facut acest lucru. Statele mebre isi exercita competenta si in masura in care UE hotareste sa nu mai exercite astfel de competente in unele dintre domeniile mai sus precizate. Protocolul nr 25 privind exercitarea competentelor partajate in cadrul articolului unic pe care-l contine dispune faptul ca in cazul in care UE desfaoara o actiune intr-un anumit domeniu, domeniul de aplicare al exercitarii competentelor sale include numai acele elemente care sunt reglementate de respectivul act al uniunii, si prin urmare se deduce ca nu include intregul domeniu, ci numai anumite aspecte ale acestui. In ce priveste declaratia 18 cu privire la delimitarea competentelor aceasta vine in ompletarea celor de mai sus, in sensul ca in conformitate cu sistemul partajarii competentelor intre UE si statele membre, asa cum e acest sistem prevazut in TUE si in TFUE. Orice competenta care nu a fost atribuita UE prin tratate, apartine statelor. Ex. Regelementarea zonelor desertificate- nu este reglementata de UE. In situatia in care tratatele atribuie Uniunii comeptente partajate cu statele membre, intr-un anumit domeniu, statele membre isi exercita competentele in masura in care UE nu si le-a exercitat prin omisiune sau a hotarat in mod deliberat ca nu si le exercita. Aceasta ultima situatie poate sa apara in cazul in care institutiile Uniunii competente hotarasc sa abroge un act legislativ in special pentru a garanta mai buna respectare in mod constant a principiilor subsidiaritatii si proportionalitatii. Concret, Consiliul poate solicita Comisiei din initiativa sau a mai multora dintre membrii sai ( reprezentanti ai statelor membre) potr art 241 din TFUE sa inainteze propuneri de adaugare a unui act legislativ.In ce priveste art 6 TFUE domeniile in care UE este competenta sa desfasoare actiuni de sprijinire, de coordonare sau de completare a actiunii statelor membre sunt urmatoarele: protectia si imbunatatirea sanatatii umane, industria, cultura, turismul, educatia si formarea profesionala, tineretul si sportul, protectia civila, cooperarea administrativa.Art 2 din TFUE precizeaza faptul ca actele Uniunii din aceasta perspectiva, obligatorii din prespectiva juridica, adoptate in temeiul dispozitiilor tratatelor referitoare la domeniile mai sus precizate nu pot implica armonizarea actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre. Intinderea si conditiile exercitarii competentelor Uniunii sunt stabilite prin dispozitiile tratatelor referitoare la fiecare domeniu in parte. Este motiv pentru care statele membre ( a 3-a cat de compet) isi cordoneaza politicile economice si de ocupare a fortei de munca potrivit conditiilor prevazute in tratat pentru definirea carora UE dispune de competenta. Totodata uniunea este competenta potrivit TUE sa defineasca si sa puna in aplicare o politica externa si de securitate comuna, respectiv sa defineasca treptat o politica de aparare comuna.Art 352 din TFUE - in cazul in care o actiune a Uniunii se dovedeste necesara in cadrul politicilor definite prin tratate pentru a atinge unul dintre obiectivele stabilite prin aceleasi tratate fara a fi prevazute atributiile necesare in acest sens Consiliul hotarand in unanimitate la propunerea Comisiei si dupa aprobarea PE adopta masurile corespunzatoare. La data la care dispozitiile respective sunt adoptate de catre Consiliu potrivit procedurii legislative speciale, acesta hotaraste in unanimitate la propunerea Comisiei si dupa aprobarea PE. In cadrul procedurii de control al principiului subsidiaritatii Comisia in calitate de Executiv al UE atrage atentia Parlamentelor nationale asupra propunerilor care fac obiectul clauzei pasarele ( al masurilor adopate in conditiile de mai sus). Masurile intemeiate prevederile art 352 din TFUE nu implica armonizarea actelor cu putere de lege si a normelor administrative ale statelor membre in cazul in care tratatele exclud o astfel de armonizare. Daca beneficiul prevederilor art 352 nu poate fi extins si pentru atingerea obiectivelor din domeniul politicii externe si de securitate comuna, iar actele adoptate potrivit aceluiasi articol trebuie sa respecte limitele prevazute de tratat. Limitele se gasesc la art. 40 din TUE, si se refera la faptul ca punerea in aplicare a politicii externe si de securitate comuna nu aduce atingere aplicarii prevederilor art 352 cu trimitere la procedurile si domeniul de aplicare corespunzatoare atributiilor institutiilor prevazute in tratate in vederea exercitarii competentelor Uniunii inscrise la art. 3 6 din TFUE. De aemenea punerea in aplicare a politicilor inscrise in articolele respective nu aduce atingere aplicarii procedurilor si domeniului de aplicare corespunzator atributiilor istitutiilor prevazute in tratate in vederea exercitarii competentelor Uniunii inscrise in tratate. Un alt sediu al materiei este cel care face trimitere la declaratie cu privire la art 352 din TFUE. Este o declaratie - in conformitate cu jurisprudenta constanta a Curtii de justitie a Uniunii Europene art 352 din TFUE, care face parte integranta dintr-un sistem institutional intemeiat pe principiul competentelor de atribuire, nu poate constitui temeiul pentru extinderea competentelor Uniunii dincolo de cadrul general pe care il reprezinta totalitatea dispozitiilor tratatelor, cu precadere fiind vorba despre acele dispozitii care definesc misiunile si actiunile Uniunii.Principiile ordinii juridice ale Uniunii Europene Principiul atribuirii de competente Principiul proportionalitatii Principiul subsidiaritatii Principiul cooperarii loiale

1. Principiul atribuirii de competentePotrivit declaratiei nr. 24 anexata tratatului de la lisabona, in temeiul personalitatii juridice pe care Uniunea a dobandit-o aceasta nu este autorizata in nici un fel sa legifereze sau sa actioneze in afara competentelor care ii sunt conferite de catre statele membre prin tratate. Potr art. 5 din TUE in temeiul principiului atribuirii, Uniunea actioneaza numai in limitee competentelor care i-au fost atribuite de catre statele membre prin tratate pentru realizarea obiectivelor stabilite tot prin intermediul acestor tratate. Pe cale de consecinta orice competenta care nu este etribuita Uniunii prin tratate apartine statelor membre. Potrivit principiului subsidiaritatii in domeniile care nu sunt in competenta sa exclusiva UE intervine numai daca si in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de catre statele membre la nivel central, regional si local, dar date fiind dimensiunile si efectele actiunii preconizate pot fi realizate mai bine la nivelul UE.Principiul se intemeiaza pe dispozitiile tratatelor care au conferit Uniunii un anumit obiect de activitate, si, in consecinta, competente specifice corespunzatoare scopurilor, respectiv obiectivelor stabilite prin tratate. Din jurisprudenta Curtii de Justitie de la Luxemburg putem constata ca interpretarea dispozitiilor tratatelor privind competentele nu este restrictiva. Motiv pentru care se evidentieaza o mare diversitate de competente, si anume: competente normative, executive, de control, si jurisdictionale. In temeiul principiului atribuirii institutiile Uniunii duc la indeplinire numai acele atributii care le sunt stabilite in mod expres prin tratate. La acest nivel nu este permisa indeplinirea atributiilor implicite, deduse. Ratiunea unui astfel de principiu isi gaseste originile chiar in aspectele care tin de rigoarea manifestata in planul actiunii pe de o parte, dar si in cel al raspunderii institutiilor pentru indeplinirea defectuoasa sau neindeplinirea atributiilor sau a competentelor pe de alta parte.

S3- 19.10.2012

Cauza 45/1986 Comisia c. ConsiliuluiActiune in anulare prin care Comisia urmarea anularea unui Regulament- avansand 2 argumente: temeiul juridic nu a fost corect (in baza caruia a fost adoptat regulamentul) . Pe langa acest fapt, nu se respecta obligatia de a motiva corespunzator regulamentul.-Curtea : trebuie expuse motivele de fapt si de drept al actelor respective.Referitor la obligatia de a se motiva regulam, directivele si deciziile Curtea a apreciat ca pentru a raspunde acestei cerinte actele UE trebuie sa cuprinda expunerea elementelor de fapt si de drept care au stat la baza aoptarii lor de catre institutie respectiva, astfel incat Curtea sa poata exercita controlul judiciar si statele membre sa poatea cunoaste conditiile in care institutiile Uniunii aplica dispozitiile tratatului.Consiliul s-a aparat: a recunoscut ca nu se indica temeiul juridic precis in baza caruia a fost ales.....Curtea a spus ca alegerea temeiului juridic nu poate depinde exclusiv de convingerea unei institutii in ceea ce priveste scopul urmarit, ci alegerea trebuie sa se intemeieze pe factori obiectivi supusi controlului judiciar: scopul efectiv urmarit prin instituirea respectivelor norme si continutul actului ca atare.Curtea a admis ca este posibil ca in anumite situatii obligatia de motiv sa fie indeplinita chiar daca temeiul juridic nu e precizat, daca scopul, obiectivele actului sunt bine definite. Daca insa se nasc discutii, atunci oblig de motivare nu este indeplinita.Curtea a anulat regulamentul respectiv.

Cauza 376/1998 Germania C. Parlamentului si Consiliului

Germania a solicitat anularea directivei privind armonizarea legislatiei statelor membre in materia publicitatii si sponsorizarii produselor din tutun. Argumentele Germaniei:-Temeiul juridic ales pt adoptarea directivei este incorect, necorespunzator-Sunt incalacate princ proport si subsidiaritatii-sunt incalcate drepturile fundamentale si a serie de articole din tratatLegat de alegerea temeiului juridic Curtea a constatat ca directiva in cauza urmareste implementarea unor masuri inspirate in mare parte de obiectivele politice de sanatate publica. Curtea a analizat aceste norme avute in vedere la adopt dir, a constatat ca temeiul invocat- competenta Uniunii exista la momentul dat. Totodata masurile urmareau si armonizarea practicilor in materia pietei interne.Curtea, analizand prevederile directivei, a constatat ca era necesara adoptarea directivei. Pornind de la preambului dir, a ratata ca tre sa se arate in concreat daca exista bariere in aclea liberei circulatie a marfurilor etc si a ajuns la concl ca libera circ a marf si serv nu este pusa in pericol, difernetele legislative din statele membre nu sunt semnificative, astfel a anulat directiva. -> nu a fost ales temeiul juridic adecvat.In baza aceluiasi temei juridic se adopta o noua directiva, Germ introd o noua directva, solicita anul unor prevederi din noua directive. Prevederile se ref la interdict de a se face public produselor de tutun prin radio, presa scrisa, sponsoriz evenimentelor sportive si culturale. -> denatureaza concurenta, restrict libera circ, nu este mas proport, nu se resp princ proportinoalitatii, etcCurtea a ajuns la alta concluzie. Intre timp au devenit membre UE 10 noi state, iar statele nou intrate- exista discrepanta legislativa mult mai mare. In acest context Curtea a apreciat ca pericolul de a se crea obstacol in calea liberei circulatii a crescut, si se impune un anumit nivel de armonizare. Aceasta directiva cuprindea princ potrivit caruia ceea ce nu este interzis este permis- erau permise practicile care nu erau interzise expres de directiva.iN ceea ce priveste principiul proportionalitatii, in opinia Curtii: in cauza curtea a recunoscut faptul ca principiul proportionalit este unul din principiile generale ale dreptului UE si cere ca masurile adoptate de Uesa fie adecvate obiectivului urmarit si sa nu mearga dincolo de ceea ce este strict necesar pentru atingerea acestuia.

Cauza 176/2003Comisia c. P. E. Si Consiliului

S-a pus problema legalitattii unei decizii-cadru ( s-a solicitat anularea) adoptate in mat protectiei mediului inconjurator (fostul pilon 3). Decizia cadru urmarea armonizarea partiala a normelor de drept penal si procesual penal din statele membre privind elementele constitutive ale diferitelor infractiuni din domeniul protectiei mediului. Curtea a considerat ca temeiul juridic ales nu era corespunzator, nici sub aspectul scopului urmarit, si nici sub aspectul continutului. Curtea a recunoscut ca dreptul penal si procesual penal sunt de competenta exclusiva a statelor membre, insa a subliniat ca UE poate sa ia masurile pe care le considera necesare pentru a aplica eficient normele de mediu, atunci cand aplicarea unor pedepse penale de catre autoritatile nationale competente este o masura esentiala pentru combaterea abaterilor grave de la normele privind protectia mediului.

Cauzele 317 si 318/ 2004 Parlamentul European c. Comsiliului si Comisiei

Este o cauza relevanta pt cometenta externa a UE, si priveste un acord incheiat intre UE si SUA, adoptat printr-o decizie a Consiliui, si care privea prelucrarea si transferul datelor personale ale pasagerilor care utilizau transportul aerian.Dupa evenimentele din 11 sept 2011 SUA a adoptat legisl foarte stricta privind controlul pasagerilor si obtinerea datelor acestora. SUA a incheiat cu UE un acord prin care se permitea accesul la datele personale ale persoanelor care utilizau transport aerian. PE a apreciat ca acest acord a fost inch cu depasirea competentei UE si ca s-au incalc normele UE existente care impun protectia datelor personale ale cetatenilor. Curtea, analizand continutul acestei decizii, a considerat ca temeiul juridic ales a fost unul eronat, care nu putea sa constituie baza legala pt adopt unei astfel de decizii, UE n-are competenta de a incheia un asemenea acord, si ca UE avea oblig de a proteja datele personale ale resortisantilor sai. Curtea a dispus anularea. Efectele in timp ale hotararilor Curtii: pt princ securitatii juridice efectele hotararii se vor produce dupa expirarea celor 90 de zile prevazute in tartat ( era prevazut in acord ca in caz de anulare mai ramane in vigoare timp de 90 de zile).

Principii

Art. 5 din TUE : princ atribuirii de competente vizeaza delimitarea competentelor, delim de a statelor membre in primul rand.Principiul subsidiar si proport vizeaza modul in care sunt exercitate aceste competente.Princ atribuirii de competente: prin tartate st membre au hot cat din atrib sa cedeze Uniunii si cat sa pastreze, resp cat sa exercite in comun. In princ se exerc in comun tot ce tine de economic. In compet statelor membre au ramas domeniile traditionale, chestiuni care tin de suveranitatea statelor. Princ atribuirii insemana ca daca nu s-a dat uniunii compet de a actiona, acesta nu are dreptul sa o faca. Tot ce nu e atribuit in mod direct Uniunii, ramane competenta statelor membre. Toate principiile sunt legate intre ele, sunt interdependente.Art 2 par 2 din TFUE: acolo unde tratatul ii confera Uniunii compet partajata, UE si statele membre pot legifera si adopta acte obligatorii St membre isi exerc compet in mas in care UE nu isi exerc competenta, sau a hotarat UE sa nu isi mai exercite. Pdealta parte princ subsid: domeniile care nus de competenta exclusiva a UE (comp partaj) UE intervine numai daca si in mas in care obiect nu pot fi realizate satisf de st membre, sau pot fi realizate mai bine de UE. Cele doua articole sunt contrare?

TEMA: Explicati daca art. 5 al. 3 din TUE (princ subsid) este in concordanta cu art 2 al 2 din TFUE.

Comisia European (CE) a propus vineri acordarea unui ajutor de 2,9 milioane de euro Romniei, pentru a susine revenirea pe piaa muncii a 1.416 angajai concediai de Nokia i unul dintre furnizorii companiei, dup nchiderea fabricii din judeul Cluj a grupului finlandez

C4- 25.10.2012

Principiul proportionalitatii

Sediul materiei TUE art. 5- precizeaza faptul ca delimitarea copetentelor Uniunii este guvernata de principiul atribuirii. Exercitarea insa a acestor competente este reglementata principiilor subsidiaritatii si al proportionalitatii.In temeiul principiului proportionalitatii actiunea Uniunii in continut si forma nu depaseste ceea ce este necesar pentru realizarea obiectivelor stabilite prin tratate.Institutiile Uniunii aplica principiul proportionalitatii in conformitate cu protocolul privind aplicarea celor 2 principii- subsidiaritate si proportionalitate. Uniunea Europeana nu intervine in domeniile care nu tin de competenta sa exclusiva decat in masura in care obiectivele avute in vedere nu pot fi realizate in mod corespunzator de catre statele membre, apreciindu-se ca acestea pot fi indeplinite mai bine la nivelul Uniunii Europene. Principiul subsidiaritatii: in temeiul principiului subsidiaritatii in domeniile care nu sunt in competenta sa exclusiva Uniunea intervine numai daca in masura in care obiectivele actiunii preconizate nu pot fi realizate in mod satisfacator de catre statele membre la nivel national, regional si local, dar datorita dimensiunilor si efectelor preconizate aceste obiective pot fi realizate mai bine la nivelul Uniunii. Institutiile aplica de data aceasta principiul subsidiaritatii in conformitate cu acelasi protocol. Parlamentele nationale sunt cele care asigura respectarea principiului subsidiaritatii in conformitate cu procedura inscrisa in protocol.Actiunile Uniunii, pe cale de consecinta nu depasesc ceea ce se apreciaza ca este necesar pentru atingerea obiectivelor stabilite prin tratate. Se are in vedere faptul ca ceea ce poate fi realizat in mod individual nu trebuie sa faca obiectul actiunii comune, dar daca acest fapt nu este posibil, se impune interventia colectiva. Competenta de drept comun este prin urmare a statelor. In mod concret, este orba despre o acceptare din partea unui stat luat individual cu privire la ceea ce poarta numele de limitare a competentelor sale in vederea acordarii unor competente sporite Uniunii.Competenta nationala constituie regula pentru acele domenii stabilite prin traatate, iar competenta Uniunii este exceptia.Principiul subsidiaritatii in sinteza spune urmatoarele doua aspecte, si anume: Uniunea este competenta sa actioneze in domeniile si in masura obiectivelor care ii sunt incredintate in mod expres si evident, fiind vorba despre o competenta exclusiva, acesta va actionacu titlu definitiv, irevocabil, fara alternativa. In fapt, sub acest aspect nici nu poate fi pusa in discutie aplicarea principiului subsidiaritatii. De exemplu in domeniile care tin de politica agricola, a transporturilor, a concurentei, respectiv politica in domeniul comercial. Daca sunt in cauza competente concurente, adica in acele domenii care nu tin de competenta exclusiva a Uniunii Europene, precum si in acele materii care cad sub incidenta cooperarii, respeciv a sprijinului ( politicile sociale, sanatate, protectia consumatorilor, a mediului) iar statele membre nu au posibilitatea din motive care tin de dimensiunile eforturilor si de natura actiunii respective nu indeplinesc obiectivele propuse, atunci Uniunea intervine exact in aceste conditii precizate, adica apreciindu-se ca la un astfel de nivel obiectivele pot fi indeplinite mai bine. Aplicarea principiului are in vedere respectarea identitatii nationale si pastrarea competentelor nationale, pastrand totodata luare in considerare a opiniilor cetatenilor, exprimate in procesul decizional.Protocolul privind aplicarea principiului subsidiaritatii si al proportionalitati. Potrivit art. 5 din protocol proiectele de acte legislative se motiveaza in raport cu cele doua principii. Orice proiect de act legislativ trebuie sa contina o fisa detaliata care sa permita evaluarea conformitatii cu cele doua principii. Fisa cuprinde acele elemente care permit evaluarea impactului financiar al proiectului in cauza si in cazul unei directive trebuie sa contina evaluarea implicatiilor acesteia asupra reglementarilor care vor fi puse in aplicare in statele membre inclusi impactul asupra legislatiei regionale, dupa caz. In ceea ce priveste motivele care conduc la concluzia potrivit careia un obiectiv al uniunii poate fi realizat mai bine la nivelul Uniunii, acestea se intemeiaza pe indicatori calitativi si ori de cate ori este posibil, pe indicatori cantitativi. Astfel se incearca o obiectivare a acestor situatii. Proiectele de acte legislative au in vedere necesitatea de a proceda astfel incat orice obligatie financiara sau administrativa ce revine uniunii, guvernelor nationale, autoritatilor regionale sau locale, operatorilor economici si cetatenilor sa fie cat mai redusa posibil si proportionala cu obiectivul urmarit.Art. 6 din protocolul nr. 2 la Tratatul de la Lisabona- in termen de 8 saptamani de la data transmiterii unui proiect de act legislativ in limbile oficiale ale Uniunii, orice Parlament national sau orice camera a unui parlament national poate adresa presedintelui Parlamentului European, presedintelui Consiliului respectiv al Comisiei un aviz motivat in care sunt prezentate motivele pentru care considera ca proiectul respectiv nu este conform cu principiul subsidiaritatii. Dupa caz, fiecarui parlament natonal sau fiecarei camere a unui parlament national ii revine sarcina de a consulta parlamentele regionale ( federatii) care au competente legislative. In cazul in care proiectul de act legislativ aflat in cauza este emis de un grup de state membre, presedintele Consiliului transmite avizul guvernelor respectivelor state membre. Daca proiectul de act legislativ este emis de catre Curtea de Justitie, Banca Centrala Europeana sau Banca Europeana de Investitii, presedintele Consiliului transmite avizul institutiei sau organului in cauza. Sub aspect procedural- art 7 din Protocol- parlamentul european, Consiliul si Comisia, si atunci cand este cazul, grupul de state membre, Curtea de Justitie, BCE sau BEI in situatia in care proiectul de act legislativ european este emis de acestea tin seama de avizele motivate adresate de catre Parlamentele nationale sau de catre o camera a unuia dintre parlamentele nationale. Fiecare Parlament national dispune in cadrul acestei proceduri de 2 voturi repartizate in functie de sistemul parlamentar national. In cadrul unui sistem parlamentar national bicameral fiecare camera dispune de cate un vot.In cazul unui sistem unicameral, parlamentul in ansamblu are 2 voturi. In cazul in care avizele motivate privind nerespectarea de catre un proiect legislativ a principiului subsidiaritatii reprezinta cel putin 1/3 din totalul voturilor atribuite parlamentelor nationale, proiectul trebuie reexaminat.Acest prag este de in cazul unui proiect de act legislativ prezentat in domeniul spatiului de libertate, securitate si justitie. In urma acestei reexaminari Comisia, sau dupa caz grupul de state membre , PE, CJ, BCE sau BEI in situatia in care proiectul de act legislativ este emis chiar de catre acestea pot hotari fie sa mentina proiectul, fie sa-l modifice, fie sa il retraga. Oricare ar fi decizia, trebuie motivata. In cazul procedurii legislative ordinare, in situatia in care avizele motivate privind nerespectarea de catre un proiect de act legislativ a principiului subsidiaritatii reprezinta cel putin o majoritate simpla din voturile atribuite parlamentelor nationale, proiectul trebuie reexaminat. Ca urmare a unei astfel de reevaluari, Comisia poate hotari la randul lui fie sa mentina propunerea, fie sa o modifice, fie sa o retraga. In cazul in care decide mentinerea propunerii, Comisia trebuie sa justifice printr-un aviz motivat motivele pentru care considera ca propunerea este conforma cu principiul subsidiaritatii. Acest aviz motivat, precum si celelate avize motivate ale parlamentelor nationale trebuie prezentate de catre institutiile legislative ale UE. Avizul motivat inaintat de incheierea primei lecturi, institutiile legislative ( PE si Consiliul) examineaza compatibilitatea compunerii legislative cu principiul subsidiaritatii, tinand seama in special de motivele invocate si insusite de majoritatea parlamentelor nationale precum si avizul motivat al Comisiei. In cazul in care o majoritate de 55% a membrilor Consiliului sau cu o majoritate a voturilor exprimate in PE institutiile legislative considera ca propunerea nu este compatibila cu principiul subsidiaritatii, propunerea in cazua nu va mai fi examinata. Din acest motiv, competenta de a se pronunta cu privire la actiunile referitoare la incalcarea principiului subsidiaritatii de catre un act legislativ formulate de catre un stat membru sau transmise de acesta in conformitate cu dreptul sau intern in numele parlamentului national sau al unei camere a acestuia revine Curtii de Justitie a Uniunii Europene. (art 8)Principiul cooperarii loialeSediul materiei il reprezinta art. 4 din TUE. Potrivit acestui sediu al materiei, in temeiul principiului cooperarii loiale, Uniunea si statele membre se respecta si se ajuta reciproc in indeplinirea misiunilor ce rezulta din tratate. In acest sens, statele membre adopta orice masura generla sau speciala pentru asigurarea indeplinirii obligatiilor rezultate din tratate sau care sunt stabilite prin actele institutiilor Uniunii ( izvoarele primare, izvoarele derivate).Statele membre faciliteaza, favorizeaza indeplinirea de catre Uniune a misiunii sale, si se abtin de la orice masura care ar putea pune in pericol realizarea obiectivelor Uniunii Europene.Procedurile de adoptare a actelor juridice ale Uniunii Europene

S4- 26.10.2012

Stire seminar: http://legestart.ro/?p=20568 Comisia propune s se dea und verde pentru cooperare consolidat n domeniul taxei pe tranzaciile financiare

Art. 5 alin. 3 (TUE) vs. Art 2 alin.2 (TFUE)- TFUE are caracter secundar, subsidiar fata de articolul din TUE. UE adopta acte intr-o anumita masura, dupa care inceteaza, sau nu mai adopta deloc. Abia dupa asta se aplica art. 2 alin 2- in aceasta situatie revine statelor membre competenta de a adopta acte.Rolul parlamentelor nationale in aplicarea pricipiului subsidiaritatii:-obligatia de a motiva actele legislative-obligatia pe care o are initiatorul proiectului de a trimite initiativa la parlamentele nationale (initiator poate fi Comisia sau alta institutie ale UE- PE, CJ, BCE, BEI, un grup de state membre, etc). Parlamentele nationale il analizeaza, si dau cu parerea daca respecta principiul subsidiaritatii- voteaza- transmit mai departe rezultatul votului Uniunii- Uniunea stabileste praguri minime- daca acest prag nu este atins (praguri- 1/3 din voturile acordate statelor membre, daca e vba de proiect din dom spatiu de libertate, securitate si justitie, resp majoritate simpla daca e vorba de un act legislativ care se adopta potrivit procedurii legislative ordinare) proiectul trebuie reexaminat- initiatorul reexamineaza, poate sa modifice, sau sa-l pastreze- in acest caz emite un aviz in care motiveaza de ce nu s-a incalcat princ subsidiaritatii. Ultimul cuvant are Parlamentul, care cu majoritate simpla, iar Consiliul cu majoritate de 55% pot aprecia ca propunerea nu e compatibila cu principiul subsidiaritatii, si sa nu il mai examineze. Un rol important in aceasta procedura ii revine Curtii de Justitie al Uniunii Europene, care se pronunta cu privire la incalcarea princiiului subsidiaritatii in cadrul actiunilor in anulare. Dupa ce se adopta actul, este chemata CJ sa se pronunte intr-un fel de control de legalitate a posteriori in legatura cu respectarea principiului subsidiaritatii. COMISIA? are sarcina de a prezenta un raport anual atat Consiuliului European cat si Consiliului, Parlamentului si parlamentelor nationale privind aplicarea art. 5 din TUE (inseamna si princ atribuirii, proportionalitatii si subsidiaritatii).Actiunile ce pot fi introduse la Curtea de JustitieArt 258-281 TFUEProtocolul nr 3 la TFUE privind statutul Curtii de JustitieActiunea in anulare263-264 TFUEObiectul actiunii: desfiintarea normelor Uniunii Europene cu caracter obligatoriu considerate ilegale. Calitatea procesuala activa apartine statelor membre, institutiile Uniunii, particulari (atat persoane fizice cat si juridice). In cazul particularilor exista conditia sa justifice un interes- trebuie sa arate ca actul respectiv o priveste direct si individual sau o priveste pe persoana respectiva direct si nu necesita masuri de executare. (Regulamentul nu ma priveste direct si individual niciodata. Insa o decizie poate sa ma priveasca direct si individual.Impotriva cui introduc actiunea? Actiunea este introdusa impotriva emitentului- calitatea procesuala pasiva poate avea numai institutia emitenta- PE si Consiliul. Pot fi chemate separat numai Consiliul pt anumite acte, Comisia, BCE. Pot fi chemate PE ori Consiliul European pt actele acestor instititutii care sunt menite sa produca efecte fata de terti. Pot fi atacate actele emise de organele, agentiile, oficiile UE daca actele acestora produc efecte fata de terti. Exista conditia respectarii unui termen- conditie de admisibilitate a actiuniise prevede un termen de 2 luni care incepe sa curga dupa caz dupa publicarea actului in JOUE, de la notificare, daca este unul dintre acte care se notifica (ex directiva) sau de la data la care persoana interesata a luat cunostinta de existenta actului. Daca este vb de un act care se publica in JOUE- regulament- se calculeaza de la publicare. Daca e directiva, de la notificare, etc. Tratatul prevede limitativ motivele de nulitate: Necompetenta Incalcarea unei norme fundamentale de procedura ( ex nemotivarea sau motivarea necorespunzatoare) Incalcarea tratatelor sau a normelor de aplicare a acestora Abuzul de putere Efecte: Curtea declara actul nul si neavenit- este considerat inexistent inca de la data adoptarii. Insa efectele deja produse nu pot fi sterse intotdeauna. Curta de Justitie poate sa arate expres care efecte ale actului trebuie considerate irevocabile.Actiunea in carente-actiunea prin care se ataca refuzul de a actiona sau abstentiunea institutiei Uniunii Europene- art. 265-266 TFUEObiectul actiunii: atacarea abstentiunii, refuzul de a decide a unei institutii al Uniunii EuropeneCalitate procesuala activa: statele membre si institutiile UECalitatea procesuala pasiva: institutiile UE, oganelor, oficiilor, agentiilor UEConditie de admisibilitate: procedura prealabile care trebuie urmata, daca nu actiunea va fi respinsa ca inadmisibila. Aceasta proc prealabila presupune sa ceri institutiei sa actioneze si sa-i acord 2 luni in care sa actioneze sau sa-mi raspunda. Daca nu raspunde/ nu actioneaza am la dispozitie un nou termen de 2 luni care curge de la expirarea primelor 2 luni.Efecte: daca Curtea admite actiunea, institutia respectiva este obligata sa ia toate masurile necesare pentru executarea hotararii Curtii.Procedura de infringement(Actiunea in neindeplinirea obligatiilor de catre statele membre)- sediul materiei: art. 258-260 TFUEObiectul actiunii e reprezentat de corijarea conduitei statelor, care si-au incalcat obligatiile ce le incumba in virtutea dreptului Uniunii Europene, si obligarea acestora sa-si revizuiasca pozitia. Scopul acestei proceduri nu este in principiu sanctionator- scopul este de ai da posibilitatea statelor sa-si prezinte argumentele, si sa ia masurile necesare pt a-si respecta obligatiile cand acest lucru se impune.Calitatea procesuala activa apartine Comisiei, dar si oricarui alt stat membru. (pana acum numai Comisia a demarat procedura de infringement). In privinta statelor membre mai exista o conditie: sesizarea prealabila a Comisiei, solicitandu-i prezentarea unui aviz motivat intr-un termen de trei luni. Comisia emite acest aviz. Statul membru se poate adresa direct Curtii doar daca nu se amite avizul Comisiei, sau daca se emite ulterior.Calitatea procesuala pasiva apartine statelor membreIn concret, procedura are 2 etape: o procedura necontencioasa si o procedura contencioasa. Procedura necontencioasa debuteaza cu sesizarea Comisiei, fie din oficiu, fie de catre particulari- exista un formular pe site-ul Comisiei in acest sens. Dupa sesizare urmeaza invesigatii preliminare si dialog preliminar cu statul membru, dupa care se emite o scrisoare de notificare formala statului. Statul raspunde, explicand si dand argumente. Daca nu raspunde, Comisia ii emite un aviz motivat (ultimul avertisment care se da statului). Daca nici dupa aviz statul nu-si revizuieste pozitia, se trece la: Etapa contencioasa: speta ajunge in fata CJ care analizeaza pozitiile partilor si pronunta o hotarare. Inclusiv pe parcursul procedurii contencioase statul membru are posibilitatea sa-si revizuiasca pozitia si actiunea sa ramana fara obiect. Hotararea Curtii are efect declarativ. La acest moment nu se aplica statului nici o sanctiune, cu o singura exceptie: cand statul e chemat in fata Curtii pentru faptul ca nu a notificat masurile de transpunere a unei directive. Daca nu a notificat, i se poate aplica o sanctiune pecuniara, care poate imbraca doua forme: o suma forfetara sau penalitati cu titlu cominatoriu. Mai exista posibilitatea ca dupa ce statul a fost condamnat in loc sa ia masurile necesare sa execute hotararrea Curtii, statul sa incalce in continuare obligatiile. Daca nu ia toate masurile pentru execurtarea hotararii Curtii, se decalnseaza din nou procedura- statul poate fi chemat din nou de Comisie din nou in fata Curtii, si abia a doua oara statul e sanctionat pecuniar in limita propusa de Comisie in orice caz.Motivele pentru care poate fi declansata procedura de infringement:1. Omisiunea de a comunica masurile de transpunere sau de implementare a unei directive2. Neconformitatea legislatiei nationale cu normele Uniunii Europene3. Aplicarea necorespunzatoare al normelor Uniunii EuropeneFaptele acestea pot fi savarsite atat prin actiuni, cat si prin inactiuni. Raspunderea statului este o raspundere obiectiva, neconditionata de existenta culpei, si nu necesita existenta unui prejudiciu. Obligatiile incalcate pot fi atat obligatii pozitive, cat si negative, dupa cum pot fi obligatii de rezultat sau de diligenta, insa trebuie sa fie precise. Exemplu: Cauza Comisia c. Greciei 45/1991Proc de infringement: Cauza 96/1981 Comisia c. Olanda167/1973 Comisia c. Frantei29/1984 Comisia c. Germaniei304/2002 Comisia c. FranteiProcedura intrebarii preliminare: cauza 402/ 2009 taxa de poluareDecizia 1178/2009 Decizia CCR taxa de poluareTaxa de prima inmatriculare si taxa de poluare- articole de prezentat

C5- 01.11.12

Procedurile de adoptare ale actelor juridice ale Uniunii Europene

Se impart in 2 mari categorii: procedura ordinara si procedurile specialeSediul materiei il reprezinta partea a VI-a din TFUE, intitulata Dispozitii institutionale si financiare, Titlul 1 numit Dispozitii institutionale, Capitolul al 2-lea, referitor la actele juridice ale Uniunii, respectiv procedurile de adoptare si alte dispozitii. La art 289, alin1 se face vorbire despre faptul ca procedura legislativa ordinara consta in adoptarea in comun de catre PE si Consiliu a unui regulament, a unei directive sau decizii la propunerea Comisiei. In cazurile special prevazute in tratate adoptarea unui regulament, directiva sau decizii de catre PE cu participarea Consiliului sau de catre Consiliu cu participarea PE constituie o procedura legislativa speciala. Procedura legislativa ordinaraIn ce priveste procedura legislativa ordinara o gasim regelementat in art 294 din TFUE. In toate cazurile in care tratatele UE fac trimitere la procedura legislativa ordinara.Initiativa legislativa apartine executivului- Comisiei Europene. De la aceasta regula fac exceptie domeniile in care TFUE nu prevede altfel, in special este vorba despre domeniul: cooperarea judiciara in materia penala si cooperarea politieneasca. Atata timp cat Consiliul nu adopta o hotarare, de observa ca Comisia isi poate modifica propunerea pe tot parcursul procedurilor care duc la adoptarea unui act al Uniunii. Procedura legislativa ordinara cunoaste 4 etape distincte:1. Prima lectura: in cadrul acestei prime etape, dupa primirea propunerii legislative de la Comisie, PE adopta propria ei pozitie in raport cu aceasta, pozitie pe care o transmite Consiliului. Daca acesta din urma aproba pozitia Parlamentului European, in mod implicit adopta actul cu formularea care corespunde Parlamentului European. In situatia in care nu aproba pozitia PE, Consiliul adopta propria ei pozitie in prima sa lectura pe care o transmite PE-lui. Totodata, Consiliul informeaza PE cu privire la motivele care au determinat adoptarea pozitiei sale in prima lectura, iar Comisia la randul ei informeaza PE cu privire la pozitia pe care o are raportata la propunerea Consiliului.2. A doua lectura: in cazul in care in termen de 3 luni de la data transmiterii pozitiei Consiliului in prima lectura Parlamentului European aprobaaceasta pozitie a Consiliului sau nu se pronunta, actul respectiv se considera adoptat cu formularea pozitiei care apartine Consiliului. In situatia in care PE cu majoritatea membrilor respinge pozitia Consiliului actul propus este considerat ca nefiind adoptat, motiv pt care este prevazuta si o a 3-a posibilitate pe care o are PE in aceasta etapa a procedurii legislative, si anume aceea in care colegislativul propune cu majoritatea membrilor sai modificari la pozitia Consiliului. Textul, asa cum este modificat se transmite Consiliului si Comisiei, care la randu-i emite un aviz privitor la aceste modificari. In termen de 3 luni de la primirea modificarilor PE-lui Consiliul hotaraste cu majoritate calificata, aproba modificarile, iar actul se considera aprobat. Este posibil insa ca modificarile Parlamentului sa nu fie aprobate de catre Consiliu, caz in care presedintele Consiliului in consens cu presedintele PE convoaca comitetul de conciliere in termen de 6 saptamani. Tot in aceasta etapa Consiliul hotaraste in unanimitate cu privire la modificarile care au facut obiectul unui aviz negativ din partea Comisiei. 3. Concilierea: in cazul in care in termen de 3 luni de la primirea modificarilor PE Consiliul, hoarand cu majoritate calificata nu aproba toate modificarile, presedintele Consiliului de comun acord cu presedintele Parlamentului convoaca in termen de 6 saptamani Comitetul de Conciliere. Comitetul de Conciliere este compus din membrii Consiliului sau reprezentantii acestora si tot atatia membri ai Parlamentului. Misiunea Comitetului de Conciliere este aceea de a ajunge la un acord asupra unui proiect comun cu majoritatea calificata a membrilor. Termenul-limita in care Comitetul trebuie sa ajunga la un acord este de 6 saptamani de la data convocarii. Acordul se realizeaza pe baza pozitiilor formulate de catre PE si Consiliul in cadrul celei de-a 2-a lecturi. Daca in termenul prevazut nu se ajunge la adoptarea unui proiect comun, actul propus se considera neadoptat si se trecela a 4-a etapa.4. A treia lectura- procedura legislativa ordinara continua in mod firesc atunci cand comitetul de conciliere in termenul de 6 saptamani aproba proiectul comun. Proiectul comun este analizat de catre Consiliu si Parlament timp de inca saptamani de la aprobare pentru a adopta actul respectiv. Actul se adopta cu majoritatea voturilor exprimate la nivelul Parlamentului si cu majoritatea voturilor exprimate n cazul Consiliului.Aspecte care tin de unele prevederi specifice pe care le contine art 294 alin15: in cazul in care in situatiile prevazute in tratate un act legislativ face obiectul procedurii legislative ordinare din initiativa unui grup de state membre sau la recomandarea BCE, ori la solicitarea Curtii de Justitie , Comisia Europeana isi vede restranse atributiile in sensul ca nu va putea sa-si modifice prounerea pe tot parcursul procedurii care duce adoptarea unui act al Uniunii, atata timp cat Consiliul nu a luat o hotarare, nici sa informeze PE cu privire la pozitia sa in cadrul primei lecturi, nici sa modifice pozitia exprimata nu poate sa ofere un aviz negativ pe timpul celei de-a doua lecturi. In aceste cazuri PE si Consiliul transmit Comisiei proiectul de act, precum si pozitiile lor din prima si a doua lectura. Avizul Comisiei poate fi solicitat in oricare dintre etapele procedurii, dar Comisia are posibilitatea sa emita un astfel de aviz si din proprie initiativa. Tot o situatie particulara reprezinta si faptul ca Comisia poate participa in cazul in care apreciaza ca este necesar la lucrarile Comitetului de Conciliere.Probleme care tin de Majoritatea calificata in cadrul Consiliului- T de la Lisbona modifica si modul de calcul al majoritatii calificate in cadrul Consiliului, precum si sfera de aplicare a acestei majoritati calificate. Pana la data de 01.11.2014 se aplica sistemul instituit prin T. De la Nissa, adica majoritatea calificata este intrunita in cazul in care 255 de voturi din cele 345 posibile sunt exprimate in favoarea actului propus. Se adauga faptul ca statele care si-au exprimat votul favorabil actului in cauza trebuie sa reprezinte 62% dpdv al populatiei Uniunii Europene. Aceasta conditie se rezuma a fi indeplinita insa daca un stat membru solicita verificare indeplinirii conditiei, se actioneaza in consecinta. In cazul in care Consiliul nu hotaraste la propunerea Comisiei sau a inaltului reprezentant al Uniunii, majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin 72% din membrii Consiliului, reprezentand statele membre participante care reunesc cel putin 65% din populatia Uniunii. 2014- majoritatea calificata se defineste ca fiind egala cu cel putin 55% dintre membrii Consiliului, reprezentand statele membre participante care reunesc cel putin 65% din populatia acestor state cu precizarea potrivit careia minoritatea de blocaj a unei decizii trebuie sa reuneasca unele conditii, si anume:-aceasta minoritate de blocaj a deciziei trebuie sa includa cel putin numarul minim de membri din Consiliu reprezentand mai mult de 35% din populatia statelor-membre participante, plus un membru, altfel majoritatea calificata se considera intrunita si nu poate fi blocata adoptarea deciziei. Este prevazuta o perioada de tranzitie in acest sent pana la 31.03.2017, cand va exista posibilitatea ca un stat membru sa solicite trecerea la un astfel de sistem de vot. In ce priveste sfera dee aplicare a majoritatii calificate, acesta s-a extins cu 44 de domenii dupa cum urmeaza. In 24 de cazuri este vorba despre materiile in care anterior tratatului de la Lisabona era ceruta unanimitatea pentru adoptarea unui act juridic, cu urmatoarele precizari: in primul rand punerea in aplicare a masurilor specifice spatilului de libertate, securitate si justitie ( controlul frontierelor, azilul, imigrarea, Eurojustul si Europolul). In al doile rand, vizeaza politica externa si de securitate comun in cazul propunerilor facute de catre Inaltul Reprezentant al Uniunii la cererea Consiliului European. A treia precizare se refera la faptul ca intra sub aceasta cupola modalitatile de control privind exercitarea competentelor executive ale Comisiei (Comitologie).In alte 20 de situatii este vorba despre baze noi juridice, care intra in sfera de aplicare a majoritatii calificate, referitoare la: Principiile si conditiile necesare functionarii serviciilor de interes economic general Regimul de protectie a proprietatii intelectuale Politica spatiala Energia Ajutorul umanitar, protectia civila si altele...Domeniile in care se aplica procedura legislativa ordinara (83): Serviciile de interes economic general Initiativele cetatenesti Aplicarea regulilor de concurenta politicii agricole comune Excluderea unui stat membru din anumite activitati din sfera de aplicare a dispozitiilor cu privire la dreptul de stabilire Liberalizarea serviciilor in anumite sectoare determinate Imigrarea si lupta impotriva traficului de fiinte umane Cooperarea judiciara in materie penala Eurojust, Europol Masurile in domeniul utilizarii monedei unice Euro Sanatatea publica Fondurile structurale Energia Statutul functionarilor si regimul aplicabil agentilor Uniunii , si altele...Aspecte care vizeaza procedurile legislative specialeTratatul de la Lisabona restrange procedurile legislative la 2, si anume:-procedura legislativa ordinara-procedurile legislative speciale- acele proceduri care intervin in situatiile expres prevazute de tratate in care actele juridice ale Uniunii pot fi adoptate de catre: Parlamentul European cu participarea Consiliului, sau de catre Consiliu cu participarea Parlamentului European. Particularitatile procedurilor legislative speciale sunt date de faptul ca S5- 02.11.2012Comisia c. Greciei-deseuri-erau in cauza directive adoptate inainte de aderarea Greciei la UE -> aceste directive se aplica din momentul aderarii, statul nu mai beneficiaza de perioada de tranzitie, din motiv ca in perioada negocierilor a avut la dispozitie timp sa-si modifice si sa coreleze legislatia cu prevederile comunitare.Comisia c. Frantei -2002Franta a fost chemata in fata Curtii a 2-a oara. Franta nu si-a indeplinit obligatiile in ceea ce priveste conservarea resurselor piscicole. Obligatiile vizeau dimensiunile plaselor de pescuit, dimensiunile pestilor pe specii si categorii, etc... Franta a fost condamnat prima oara in 1988. Comisia insa a apreciat ca masurile adoptate de Franta dupa prima hotarare nu sunt suficiente pt a-si indeplini obligatiile. A doua oara, i se reprosa Frantei ca nu a aplicat / nu a vegheat aplicarea masurilor in acest domeniu, inspectiile nu au fost suficiente, cei care incalcau obligatiile nu erau sanctionate, etc...Franta s-a aparat: hotararile Curtii nu erau suficient de precise, A fost condamnat din nou.Comisia c. Frantei 167/1973-comisia nu trebuie sa probeze interes pt a introduce o actiune in cazul neindeplinirii obligatiilor de catre statele membre-transport Comisia c. Olandei 96/1981-norme care vizau calitatea apei-Curtea a aratat ca sarcina probei ii apartine ComisieiIn cauza statul nu transpusese o directiva- simpla netranspunere naste prezumtia ca nu a indeplinit obligatia. In speta, Olanda avea practici administrative prin care erau indeplinite obligatiile. Necomunicarea masurilor de implementare a directivei, sau comunicarea unor informatii neclare, imprecise pot constitui in sine motiv suficient pentru a incepe procedura de infringement, dar nu indreptateste Comisia sa prezume ca masurile nu au fost luate.Olanda practic lasase responsabilitatea aplicarii pe administratia regionala si locala. Simplul fapt al delegarii acestor atributii nu te exonereaza ca stat membru- tot statul e in culpa daca administratia nu-si indeplineste in mod corespunzator obligatiile. Comisia c. GermanieiAccesul la profesia de asistent medical Germania nu permitea echivalarea diplomelor pt persoanele care au obtinut diplomele in strainatate Curtea a aratat ca implemetarea unei directive nu presupune in mod necesar masuri legislative, este suficient si sa existe principii generale de drept constitutional sau administrativ care sa fie recunoscute si aplicate de autoritatile nationale, daca destinatarii drepturilor si obligatiilor cunosc aceste principii si se pot intemeia pe ele in justitie.Procedura intrebarii preliminareSediul materiei: 267 din TFUEObiectul actiunii: este interpretarea tratatelor a se analiza validitatea si a se interpreta actele adoptate de institutiile, organele, oficiile sau agentiilor EU. Nu se poate pune o intrebare privind validditatea tratatelor tratatele au fost adoptate de statele membre, si numai statele membre au competenta de a le modifica. De asemenea, nu pot sa cer interpretarea normelor interne Pot constitui obiect: Acte adoptate de institutii: drept derivat si acte subsecvente dreptului derivat, fostele decizii-cadru, decizii adoptate pe fostele piloane 2 si 3Calitate procesuala activa: are doar judecatorul national- Curtea foloseste termenul de instanta sau tribunal- se refera la orice organ cu atributii jurisdictionale- si tribunale arbitrale in anumit conditii pot trimite intrebari preliminare. Judecatorul formuleaza intrebarea daca raspunsul este necesar pentru solutionarea unui litigiu aflat pe rol, in curs de judecata. Judecatorul are puterea de a decide daca raspunsul Curtii ii este necesar pentru a pronunta o hotarare. Litigiul trebuie sa fie ulterior dobandirii calitatii de stat membru.Daca in dr intern nu mai exista o cale de atac impotriva solutiei instantei interne, atunci judecatorul are obligatia de a trimite intrebarea.-> s-a preferat teoria concreta, potrivit caruia ultima instanta poate sa fie oricare instanta interna- daca nu mai exista cale de atac, judecatorul are obligatia de a trimite itrebarea. In jurisprudenta Curtii sa- apreciat ca judecatorul are marja de apreciere de a aprecia daca raspunsul Curtii ii este necesara sau nu. Judecatorul care judeca in ultima instanta poate considera ca raspunsul Curtii nu ii este necesar, sau apreciaza ca are de a face cu un act clar, interpretarea fiind evidenta. Calitate procesuala pasiva NU exista- nimeni nu e chemat in judecata. In schimb exista obligatia de a suspenda procedura pe plan intern pana la primirea raspunsului Curtii.Hotararea Curtii are efecte inter partes- efecte relative- doar pt litigiul respectiv, insa metodele de interpretare utilizate de Curte, considerentele cu caracter de principii nu pot fi ignorate in cauze similare, in care se pun aceleasi probleme de drept.

C6 8.11.2012Procedura de adoptare a actelor juridice ale uniunii europeneProcedurile legislative speciale:Particularitatile acestor proceduri speciale vizeaza: faptul ca pentru adoptarea unui act este necesara realizarea unanimitatii in cazul consiliului dar si obtinerea aprobarii din partea parlamentului. In acest caz statele membre dispun de un veritabil drept de veto prin consiliu in timp ce parlamentul european indeplineste un rol secundar adica acesta neavand aceleasi atributii pe care le exercita in cazul procedurii legislative ordinare unde vine = cu consiliu si neceranduse cu unanimitate. A 2a particularitate e ca rolul comisiei nu este mentionat in tratatul de la lisabona in mod explicit insa din practica rezulta ca executivul uniunii isi vede atributile consolidate in sensul potrivit caruia urmare a unui act legislativ dedus spre adoptare comisia poate intervenii in cadrul procedurilor modificand unele elemente neesentiale ca urmare a actului produs. Procedura legislativa speciala ori una ori alta se aplica in deosebi in urmatoarele materii: materia justitie si afaceri interne; materia bugetului, fiscalitatea ca materie si in cazul unor aspecte care sunt in mod special mentionate in cadrul anumitor politici comune.Justitia si afacerile interne: proc vizeaza parchetul european si activitatea acestuia, cooperarea politieneasca operationala, masurile privind pasapoartele, cartile de indentitate. Permisele de sedere, etc.Bugetul ca materie vizeaza in principal (da nu numa) resursele proprii, cadrul financiar plurianual si nu numai, fiscalitatea se refera din acest pdv la domenii cum ar fi circulatia capitalurilor stari, state terte, si armonizarea legislatilor statelor membre privind impozitele indirecte ; masurile de mediu avand natura fiscala, programele de cercetare si dezvoltare tehnologica in cazul in care programul cadru plurianual este adoptat potrivit proc legislative ordinare. Si este vorba despre securitatea sociala, si protectia sociala a lucratorilor.

Controlul judiciar al respectarii ordinii juridice a UEControlul de legalitate al actelor adoptate de catre institutile UE, astfel de control se poate realiza numai de catre instantele abilitate, prin niste actiuni care pot fi introduse in fata instantelor uniunii europene3 mari actiuni(se ad altele): Actiunea in anulare; actiunea in carenta; Actiunea in interpretare respectiv actiunea preliminara.+ procedura de infringement, actiunea introdusa pentru nerespectarea de catre state a obligatilor care le revin din tratatele institutive si din cele modificatoare.La fiecare actiune cateva aspecte conteaza: Notiunea; legitimarea pasiva, activa, procrdura & exc de inadmisibilitate,1.Actiunea in anulare Sediu mat art 263 din TFUE, ex 260 din tratateu instituind com europeana, si art 24 din TFUE; potrivit acestora retinem ca sub aspect procesual consta in prosibilit pe care o au statele, institutile uniunii europene si particularii(PF si PJ) de a ataca in fata curtii de justitie un act obligatoriu edictat si adoptat de catre institutile uniunii eruopene, deci pot ataca si obtine in anumite conditii desfintarea acestuia; in dreptul intern e analoaga actiunii in neconstitutionalitate a unei legi .... Act in anulare e un mijloc de control al conformitatii actelor juridice ale uniunii europene mai precis e un control de legalitate urmarind desfiintarea unui act considerat ca fiind ilegal, nu modificarea acestuia, actul desfiintat, anulat produce efecte ex tunc adica ca si cand nu ar fi existat si numai in mod exceptional produce efecte ex nunc, adica numai pentru viitor, Actele supsceptibile de a fi atacate cu actiunea in anulare: IERARHIZARE: ACTELE CONSILIULUI; ACTELE COMISIEI; ACTELE BANCII CENTRALE EUROPENE ALTELE DECAT RECOMANDARILE SI AVIZELE RESPECTIV ACTELE PARLAMENTULUI EUROPEAN SI ALE CONSILIULUI EUROPEAN CARE PRODUC EFECTE JURIDICE. CURTEA DE JUSTITIE CONTROLEAZA DE ASEMENEA LEGALITATEA ACTELOR ORGANELOR, OFICIILOR SAU AGENTIILOR UNIUNII, ACTE CARE PRODUC EFECTE JURIDICE FATA DE TERTZI. Remarcam ca indiferent de la ce institutie emana actul acesta trebuie sa fie unul obligatoriu, adica sa produca efecte juridice (dr si obligatii) CJ ia in considerare obiectul si continutul actului nu numai denumirea acestuia(adica merge si un aviz sau recomandare care daca produc efecte juridice dinalea se poate sa le ia si pe astea) Astfel daca comisia europeana isi numeste unul dintre actele sale aviz care produce efecte obligatorii dar ii zice aviz ca sa nu fie atacat la curtea de justitie, dar CJ considera ca acesta are caracter obligatoriu (avizul) actiunea in anulare poate fi introdusa. Regula generala e cea potrivit careia recomandarile si avizele nu pot face obiectul unei actiuni in anulare, pe cale de consecinta acest luru exclude toate actele institutilor care adopta numai avize. A3a problema: legitimarea procesuala activa in cazul acitunii in anulare in un proces o parte e activa si una e pasiva, e un reclamant si un parat. Reclamant poate sa fie urmatoarele categorii de subiecte de drept: Statele membre, consiliul si comisia (numite si titulari superprivilegiati deoarece pot introduce o actiune in anulare fara nici o conditie speciala pe care sa o indeplineasca privind interesul avut / urmarit, un stat membru poate introduce o actiune in anulare inclusiv impotriva unui act pentru care din punct de vedere politic el a votat pentru); a 2a catg: parlamentul european, banca centrala europeana si curtea de conturi (acestia sunt numiti titulari semi-privilegiati deoarece nu pot introduce o actiune in anulare decat pentru a isi apara prerogativele / atributiile pe care le au; ex: consiliul poate adopta un regulament pentru care trebuie sa solicite avizul parlamentului european lucru pe care nu il face, in aceasta situatie prerogativele parlamentului european in calitate de avizator nu sunt respectate motiv pentru care acesta poate introduce un recurs in anulare privind regulamentul in cauza, daca dimpotriva, consiliul adopta un regulament pentru care ar fi trebuit sa consulte de data asta nu parlamentul european ci comitetul regiunilor dar nu consulta comitetul regiunilor comitetul ca organ tehnic auxiliar nu poate introduce o astfel de actiune in anulare a regulamentului deoarece prerogativele parlamentului nu au fost atinse, comitetul regiunilor fiind organ tehnic auxiliar al). A 3a categorie de subiecte de drept o reprezinta particularii PF sau PJ. Pentru ca acestia sa poate introduce o astfel de actiune in anulare trebuie indeplinite 2 conditii in mod cumulativ: 1. actul juridic pe care il ataca trebuie sa li se adreseze in mod individual, in al 2lea rand actul juridic atacat trebuie sa aiba continutul si forma fie a unui sau ale unui regulament atat continutul cat si forma fie ambele ale unei decizii, acestea trebuie sa ii se adreseze particularului in mod direct si individual. Legitimarea persoana pasiva: tratatul evidentieaza in ordine: 1.Parlamentul si Consiliul 2. Consiliul 3. Comisia 4.Banca centrala europeana 5.Consiliul european sau parlamentul dar numai pentru acele acte care pot produce efecte juridice fata de terti. A 5a probl pe care o analizam se refera la procedura actiunii in anulare: Termenul in care poate fi formulata/introdusa actiunea in anulare este de 2 luni si curge pentru actele generale de la publicarea lor iar pentru actele individuale de la notificarea catre cel interesat; momentul inceperii curgerii termennului poate fi pe cale de exceptie si ziua in care persoana interesata a luat cunostinta despre existenta si continutul actului individual daca acesta nu i-a fost notificat in mod oficial a luat cunostinta (ori i-a zis vecinu, sau de la mass media) In caz de notificare termenul curge din ziua imediat urmatoare notificarii iar in caz de publicare termenul curge cu o incepere din a 15a zi urmatoare datei publicarii actului atacat in jurnalul oficial al uniunii europene.A 6a problema : Cauzele de ilegalitate (si nelegalitate e corect) sunt pentru introducerea unei astfel de actiuni in anulare; e vorba de absenta competentei de edictare respectiv de adoptare a unui act; e vorba despre incalcarea unor norme fundamentale de procedura indeosebi de cele prevz de legislatia primara, in al 3lea rand e vorba si de incalcarea unui tratatat sau o oricarei alta norme de drept privind aplicarea dreptului uniunii europene si abuzul de putere, retinem ca in primul si al 2lea caz (absenta competenta si incalcare norma fundam de procedura) curtea de justitie si tribunalul se pot auto-sesiza a 7a:Autoritatea hotararii in cazul unei actiuni in anulare (are multe subprobleme ): pe 264 + 266 277 TFUE if actiunea este intemeiata curtea de justitie declara actul nul si neavenit. Prin urmare actul dispare din ordinea juridica a uniunii europene adica produce efecte ex tunc mai precis se considera ca actul nu a existat chiar de la data intrarii in vigoare a acestuia, in consecinta partile trebuie re-puse in situatia anterioara intrarii in vigoare a actului juridic anulat; - Analizam 3 aspecte: Problema retroactivitatii ; Problema executarii hotararii si Exceptia de ilegalitate. Retroactivitatea e tot in 264 din TFUE, o hotarare data in cadrul unei actiuni in anulare de catre curtea de justitie produce efecte retroactive avand / fiind opozabila erga omnes si antrenand nulitatea totala sau partiala a unui act juridic al uniunii europene, cand determina nulitatea partiala trebuie sa retinem ca aceasta se face sub conditia de a nu denatura actul in cauza, si daca actul e susceptibil de partajare. Curtea de justitie poate anula un act potrivit 264 dar poate declara prin hotaraarea sa faptul ca unele efecte ale actului in discutie pot subzista, de asemenea curtea poate sa limiteze prin hotararea data efectele retroactivitatii adica poate sa limiteze efectele pe care le produce hotararea in timp, deopotriva, nu de la intrarea in vigoare ci de la pana un an dupa intrarea in vigoare isi mentine efectele. Curtea poate limita retroactivitatea numai la persoana care a formulat actiunea in anulare, e vb indeosebi de situatia particularilor care pot introduce aceste actiuni in conditiile mai sus date; instanta de la luxemburg are posibilitatea ca prin hotararea data sa anuleze un act dar sa mentina actul in cazua pana cand institutia obligata adopta un nou act care sa inlocuiasca actul anulat; se recurge la aceasta solutie numai in cazul in care nementinerea actului atacat ar determina producerea de prejudicii pentru particulari. De ex consiliul de ministri a decis in acord cu sindicatele functionarilor publici europeni o crestere a salariului cu 10%. Dupa negocieri consiliul a adoptat un regulament in care s-a prevazut o crestere a salariului functionarilor publici europeni de numai 5 %; curtea de justitie a UE a anulat actul consiliului prin care s-a prevazut cresterea de nuami 5% dar prin hotararea data l-a mentinut pana cand consiliul a adoptat un nou regulament prin care s-a prevazut cresterea de 10%, in caz contrar functionarii publici eruopeni in perioada respectiva, de la anulare la adoptare nu ar fi primit nici un procent crestere de salariu.

Executarea hotararilor curtii df justitie art 266 TFUE potrivit caruia institutile ale caror acte au fost anulate sutn obligate sa adopte masurile necesare pentru executarea hotararii instatnei adica anuleaza retroactiv dupa acea edicteaza acte conforme celor sugerate pan hotarare

S6 -9.11.2012

Desi nu are puterea jud national sa declare norma UE invalida, el poate sa constate ca norma e valida si sa refuze sa adreseze intrebare curtii si sa termine singur treaba.Cauza TATUAu intrebat daca norma interna contravine unei norme UE, CJUE nu poate, ea poate sa interpreteze norme UE. Asa ca in loc sa ii cancel le-a reformulat. Art 110 tfue tb interpr in sens ca nai voie sa bagi taxa de prima inmatriculare. Exceptia de neconstitutionalitate a ordonantei 30/2008 Trib buc a zis ca govt instituie o taxa de poluare, principiu la asta e ca poluatorul plateste; raspundere obiectiva, independenta de culpa; de aici trib buc a zis ca taxa se aplica in continuare la prima inmatriculare de vreme ce sunt vehicule deja care polueaza si care nu achita taxa. Adica se creaza persoanele care polueaza si care platesc, pers care polueaza si nu platesc, singurul motiv era momentul la care le-au cumparat. Curtea n-a admis exceptia ca legiuitorul are pos de a aprecia ce masuri sa ia in aceasta situatie. CC admite ca cererea lui trib buc tine de oportunitatea reglementarii si existenta unui vid legislativ ori reglementari nefericite nu pot fi acoperite prin decizia CC care nu poate fi legiutor, nu poa sa le aprecieze si modifice doar pe oportunitate.Sentinta civila a tribunalului hot prin care s-a repus taxa, Instanta pleaca de la raportu dintre dr intern si dr UE, dupa ce trece in revista normele face ref la 148 CC paragrafu 2 EXAMEN4 cauze cauza 7/68 comisia vs italia cauza 24/68 Comisia vs italia cauza 18/87 comisia VS GERMANIA cauza 16/94 Dubois(duboa) Uniunea vamala -elementul principal al pietei comune, raport parte intreg.DEF: (doctrina) reunirea mai multor teritorii vamale distincte intr-un un spatiu vamal comun, suprimandu-se frontierele vamale interne dintre statele membre si toate operatiunile fiind mutate la frontiera acestora cu tarile terte. Ca sediu: art 28-29 TFUE; 30-32 TFUE; Uniunea vamala s-a creat in timp si tratatul de la roma prevedea 3 periaode de tranzitie : se dorea sa se elimine taxele vamale la comert intre state membre si sa se puna comun unu cu statele terte, asta mergea doar comun ca membri aveau tarife vamale diferite, si in propriile relatii comertiale. etapa 1: 58-61 in comertul dintre statele membre s-a redus cuantumul dintre taxele vamale si sa adoptat legislatie necesara pentru eliminarea loretapa 2: din 62 pana in 66 s-a operat o noua reducere a taxelor vamale dintre statele membre si s-a calculat tariful vamal comun ca medie a tarifelor nationale aplicate de fiecare stat membru in parte la 1 ian 1957etapa 3: din 67 pana in 70 s-au eliminat taxele vamale si restrictiile cantitative in comertul dintre statele membre, s-a aplicat tariful vamal comun si libera circulatie a marfurilor si a persoanelor, majoritatea obiectivelor realizate la 1 iunie 1968 care e considerata data desavarsirii uniunii vamale, dupa 68 a mai fost nevoie de o scurta perioada pentru a se lua aceste masuri si in ce priveste produse agricole si produse industriale.Piata comuna s-a realizat mult mai tarziu, se considera ca e gata de la sfarsitul lui decembrie 92, de aia sunt lucruri diferite, uniunea vamala e inclusa in libera circulatie a marfurilor (parte la intreg) libera circ a marfurilor presupune si politica comerciala comuna si taxe interne protectioniste; ; piata com pp si alte masuri care le poate lua uniunea, si alte circulatii libere.Sa abolit taxe vamale; s-a instituit tarif vamal comun cu tertii + politica comerciala comuna ceva mai incolo

C7- 15.11.2012

Actiunea in anulare continuare Exceptia de ilegalitate:Sediul materiei: art. 277 TFUE.Desi termenul de 2 luni se poate implini cu prilejul aparitiei unui litigiu avand drept obiect un regulament adoptat in comun de catre PE si Consiliu, sau un regulament al Consiliului, Comisiei ori al BCE, in orice moment poate fi invocata exceptia de ilegalitate. In aceasta situatie Curtea de Justitie poate declara actul ca inaplicabil fara insa a-l anula. Scopul exceptiei de ilegalitate este acela de a compensa imposibilitatea de a actiona in mod direct. Raportand la practica materiei observam ca o astfel de problema are un caracter complex. Exemplu: o intreprindere dintr-un stat membru UE a primit ajutorul guvernamental de la respectivul stat. Comisia Europeana a declarat ca acest ajutor a fost ilegal acordat, si a condamnat statul sa recupereze ajutorul de la intreprinderea respectiva. Pentru a pune in aplicare executarea sanctiunii statul condamnat transmite decizia Curtii de Justitie intreprinderii vizate, insa nu precizeaza termenul in care trebuie rambursat ajutorul primit. La randu-i, intreprinderea ar putea introduce un recurs in anulare deoarece decizia, desi ii este adresata statului, o priveste in mod direct si individual. Comisia revine si obliga statul sa actioneze impotriva intreprinderii, fapt pentru care aceasta din urma este adusa in fata Curtii de Justitie. Curtea a considerat ca deoarece intreprinderea avea posibilitatea sa introduca un recurs in anulare, dar nu a facut acest lucru, nu va putea recurge la exceptia de ilegalitate. Daca s-ar urma un astfel de rationament, precizand ca atunci cand a existat posibilitatea de a actiona, dar nu s-a actionat, o astfel de posibilitate este considerata pierduta, am putea conchide, apreciind ca toti ceilalti titulari de drepturi ar fi in situatia de a nu putea face uz de prevederile articolului 277. Rationamentul anterior urmat nu este aplicabil, deoarece textul art. 277 TFUE invoca toate partile, nu numai unele dintre acestea. Rationamentul vine in conflict cu textul tratatului.In prezent particularii care ar avea in mod evident dreptul de a actiona in mod direct nu pot utiliza exceptia de ilegalitate. In ceea ce ii priveste pe ceilalti titulari, Curtea la aplica aceeasi regula nuai atunci cand este vorba despre decizii care ii privesc numai pe acestia. In cazul statelor dimpotriva, jurisprudenta pune in valoare faptul ca acestea pot inroduce o actiune in anulare a deciziilor care le sunt adresate sau daca nu introduc o astfel de actiune, pot invoca exceptia de ilegalitate.(exc de ileg ofera posib celui care ar fi putut sa actioneze in term de 2 luni dar nu a introdus)Norme care se adreseaza particularilorNorme care se adreseaza colectivitatilor2. Actiunea in carentaSediul materiei : 265 TFUEa. Notiune: actiunea in acrenta consta in posibilitatea pusa la dispozitia statelor, a institutiilor UE, precum si a intreprinderilor , respectiv a particularilor pentru ca in anumite situatii precis determinate sa atace in fata Curtii de Justitie inactiunea, respectiv abtinerea, abstentiunea Parlamentului European, al Consiliului, Comisiei, si Bancii Centrale Europene de a decide in materii in care au prin tratate stabilita obligatia de a adopta o anumita masura. Aceasta actiune actiune pentru inactiune- daca Comisia Europeana in caz de catastrofa trebuie sa initieze o actiune de sprijin statelor aflate in nevoie- Comisia E. nu declanseaza procedura, statele putand introduce actiunea. Primul mijloc de control jurisdictional actiunea in carenta- are rolul de a garanta exercitarea puterilor Uniunii Europene conferite institutiilor prin tratate, urmarind in mod concret obligarea institutiei competente la o actiune in cazul in care o astfel de institutie nu-si indeplineste prerogativele conferite de catre state. Scopul unei astfel de actiuni este data de adoptarea unei hotarari de catre Curtea de Justitie prin care institutia este obligata sa actioneze.b. Legitimarea procesuala activa: titularii actiunii in carenta sunt aceeasi ca in cazul actiunii in anulare: statele membre si institutiile Uniunii Europene. Instantele UE nu au un drept la actiune in cadrul carentei. De remarcat este ca orice persoana fizica sau juridica poate sesiza Curtea de Justitie cu o plangere indreptata impotriva unei institutii a Uniunii care a omis sa-i adreseze un act, altul decat o recomandare sau un aviz- acel act care are caracter obligatoriu.c. Legitimare procesuala pasiva: institutiile UE: PE, Consiliul European, Consiliul, Comisia, BCEd. Procedura actiunii in carenta: reuneste 2 etape- etapa premergatoare (administrativa sau etapa punerii in intarziere) si etapa judiciara.Etapa premergatoare: actiunea in carenta nu poate fi exercitata decat daca institutia in cauza a fost in prealabil atentionata sa actioneze. Actiunea propriu- zisa poate fi introdusa numai daca la expirarea unui termen de 2 luni de la punerea in intarziere institutia respectiva nu a initiat nici o procedura. Partea interesata trebuie sa solicite institutiei competente de la nivelul UE sa puna capat inactivitatii sale. Solicitarea respectiva reprezinta punerea in intarziere. Aceasta punere in intarziere trebuie sa fie clara, precisa si de natura sa atentioneze institutia ca daca va persevera in inactiune, se va trece la a 2-a etapa, adica a actiunii in carenta propriu-zisa. Cererea preliminara trebuie sa precizeze in continutul sau data de la care curge termenul de 2 luni, termen in care institutia trebuie sa actioneze. Cererea se adreseaza numai institutiei competente si obligata la o anumita actiune, stabilind inclusiv limitele in care viitoarea actiune in carenta va fi introdusa. In cazul unei actiuni in carenta, recursul, repsectiv actiunea in carenta propriu-zisa ramane fara obiect. Curtea aprecieaza ca orice act sau actiune al institutiei in cauza, chiar daca nu ar avea un caracter strict formal si obligatoriu, trebuie considerata ca fiind o luare de pozitie si prin urmare actiunea in carenta propriu-zisa nu va fi acceptata.Faza judiciara: daca dupa si cele 2 luni trecute de la punerea in intarziere institutia in culpa persevereaza in tacerea sa, partea interesata are la dispozitie un nou termen de 2 luni pentru a sesiza Curtea cu o actiune in carenta propriu-zisa. Institutia a carei inactiune a fost declarata contrara prevederilor tratatelor este obligata sa adopte masurile impuse de executarea hotararii Curtii de Justitie. Hotararea Curtii are un caracter limitat, in sensul ca obliga institutia sa actioneze, neluand locul acesteia Curtea. Instanta de la Luxembourg are posibilitatea numai de a preciza actul necesar a fi adoptat. c. Cauzele de ilegalitate invocate prin intermediul actiunii in carenta: incalcarea prevederilor tratatelor si de deturnarea de putere ( putere legislativa, executiva, ...)

S7- 16.11.2012

Test: 23. Nov inclusiv cursul de joia viitoare intra- 6 subiecte, amfit. 1Uniunea vamalaNotiunea are 2 dimensiuni-tarife vamale unice pentru terti- exista un nomenclator in care e stabilita taxa pentru fiecare tip de produs. Taxa asta se face venit la bugetul UE- statele primesc banii repartizati dupa ce se stabileste bugetul UE.-politica comerciala comuna- dimensiunea externa : pozitie comuna/ avantaje comune pentru state. Potrivit regelementarilor actuale interzicerea instituirii taxelor vamale in comertul dintre statele membre se aplica si taxelor vamale de natura fiscala, si vizeaza nu doar marfurle originare dintr-un stat membru, ci si marfurile aflate in libera-circulatie, dar care provin din state-terte. Art 29 din TFUE definitie legala a marfurilor aflate in libera ciculatie. In esenta, e o marfa care provine dintr-un stat tert, pentru care au ost indeplinite formalitatile de import, si sa-u perceput taxe vamale si taxe cu efect echivalent exigibile intr-unul dintre statele membre, si care nu au beneficiat de o restituire totala sau partiala a acestor taxe. In urma realizarii uniunii vamale spatiul Uniunii Europene este neutru dpdv al granitelor fizice prin care marfa patrunde in interiorul Uniunii, iar circulatia marfurilor intre granitele statelor membre nu este taxata. Pentru interzicerea taxelor vamale: Cauza Van Gend en Loos- se arata in mod expres ca aceasta interdictie ce se aplica statelor membre sa nu stabileasca taxe pentru importuri intre ei este o interdictie cu caracter absolut, de la care nu exista exceptii, si care se aplica tuturor tipurilor vamale. Taxa vamala se aplica pentru ca o marfa travesrseaza o frontiera- este interzisa si perceperea taxelor cu efect echivalent, deghizate de catre statele membre.REFERAT: spatiul economic european, asociatia europeana a liberului schimbLibera circulatie a marfurilorArt 28, 29, 30 s.u.- se refera tot la taxele vamale.Art 110 TFUELibera circulatie a marfurilor are in vedere 3 aspecte: Uniunea vamala Restrictiile cantitative in comertul dintre statele membre Interzicerea impozitelor interne discriminatorii sau protectionistePiata comuna: se intelege locul de intalnire a cererii si a ofertei din toate statele membre fara discriminari pe baza de cetatenie sau dupa caz, nationalitate, si fara distorsionarea concurentei.Marfa: Cauza Comisia c Comisiei 7/ 1978- Comisia a sesizat Curtea pt ca It a continuat sa perceapa o taxa (infringem) pt bunul pe care considera bunuri de interes artistic, arheologic. Italia nu le-a considerat aceste bunuri marfuri, pentru ca nu sunt de consum sau de uz general. Italia a consid ca taxa nu urmareste aducerea banilor, ci protejarea patrimoniului artistic, adica taxa nu e de natura fiscala. Comisia- taxa descurajeaza comertul, are efect echivalent taxelor fiscale. Art 16 se aplica taxei instituite de Italia, si ca nu se aplica exceptia din 36. Curtea a fost de acord cu Comisia- taxa trebuia abolita la finele perioadei de tranzitie, spunand ca exceptiile sunt de stricta interpretare si textul nu distinge- scopul pentru care este instituita taxa nu mai e relevanta. Curtea a definit in aceasta cauza notiunea de marfa: poate fi considerat marfa orice produs cu valoare monetara ce poate forma obiectul unei tranzactii comerciale.Cauza 97/ 1998S-a pus propbelma daca autorizatiile si licentele de pescuit constituie sau nu marfa in acceptiunea UE. Curtea a ajuns la concluzia ca sunt indeplinite conditiile, si licentele/ permise de pescuit pot fi considerate marfa.Cauza 275/1992Daca organizarea loteriilor poate fi protejata in baza reglementarilor de la libera circulatie a marfurilor sau de la libera circulatie a serviciilor. Loterie- presupune vanzarea biletelor, bilet care poate fi si instrainat. Aici are cracter predominant serviciul pe care il presteaza loteria- dreptul de a participa, extragerea numerelor, castigul. Nu biletul in sine are valoare, ci dreptul de a participa la joc, de a beneficia de serviciile pe care le presteaza loteria de la inceput pana la furnizarea banilor. Activitatea de loterie nu se reduce la simpla vanzare a biletelor, ci la toate serviciile oferite. Organizarea loteriilor reprezinta in esenta prestarea unor servicii si nu se circumscrie liberei circulatie a marfurilor chiar daca implica in mod necesar distribuirea de materiale comerciale si de bilete. Taxele permiseSpeta Dubois 16/1994Reclamantele erau soc com care se ocupau de transporturi. S-au plans in inst franc pt ca au fost oblig sa plateasca o taxa pt efect unr formalitati de vama. Statul francez subcontractase unei soc com, care se ocupa de intocmirea actelor si ii asigura acest transport international pe teritoriul Frantei. Dubois a considerat aceasta taxa ca fiind interzisa de UE, care e de fapt taxa cu efect echivalent taxelor vamale. Curtea de Casatie Franceza a consid ca taxa nu era stab de statul Francez, ci de a o soc com. Normele UE impun obligatii statelor, nu particularilor- statele au obligatia de a nu institui taxe. Curtea Franceza a intrebat Curtea de Justitie daca responsabilitatea statelor este antrenata si pentru faptele societatii cu care subcontractase. Curtea a zis ca normele Uniunii Europene cer statelor membre sa suporte costurile controalelor si ale formalitatilor indeplinite in legatura cu circulatia marfurilor peste frontiere si in consecinta, interzic obligarea agentilor economici sa plateasca pentru formalitatile administrative efectuate de functionarii vamali, fie ca acestia fac parte dintr-o autoritate a statului, fie ca isi desfasoara activitatea in baza unui contract intre particulari. Statul Francez nu ar fi incalcat obligatiie daca compania nu ar fi perceput taxele respective.In ceea ce priveste notiune de stat se intelege autoritate publica. Autoritate publica ( 266, 267/86) Curtea a aratat ca intelegem si organizatiile profesionale independente atunci cand calitatea de membru este obligatorie pentru a desfasura activitati de comert.265/ 95 Comisia c. FranteiCurtea a aratat ca statul va fi responsabil si pentru actiunile institutiilor private daca nu a adoptat masurile necesare pentru a le controla in vederea inlaturarii barierelor din calea comertului impuse de aceste institutii, sau daca, desi nu le poate controla in mod formal statul exercita o influenta considerabil asupra lor.Comisia c. Italiei 24/1968Italia aplica o taxa de statistica, justificata de tinerea in evidenta a bunurilor importate, cu titlu de contravaloare pt alcatuirea evidentelor. Se apara ca instituirea taxei nu era pt a se imbogati, suma era oricum mica, si nu era aplicata pentru ca marfa trece frontiera, si este o exceptie de la interdictie. Curta a zis ca taxa are efect echivalent taxelor vamale, iar sarcina suportarii taxelor statistice revine statului italian.In aceasta speta Curtea a dat definitia taxelor cu efect echivalent: orice taxa pecuniara indiferent cat este de redusa, indiferent de scopul pentru care este perceputa si de modul de aplicare, impusa in mod unilateral asupra bunurilor nationale sau straine (din alte state membre) pentru trecerea unei frontiere, care nu e o taxa vamala stricto senso, constituie o taxa cu efect echivalent taxelor vamale in acceptiunea dreptului Uniunii Europene, chiar daca nu este inclusa in profitul statului membru, nu este discriminatorie sau protectionista, si chiar daca produsul taxat nu este in competitie cu un produs national. Curtea a reinterat ca interdictia de a institui taxe vamale si cu efect echivalent in comertul dintre statele membre constituie a oregula fundamentala, imperativa a dreptului Uniunii Europene.

Taxe permise

C8- 22.11.2012Procedura de infringementControlul judiciar al respectarii ordinii juridice de catre statele membre.Este de fapt controlul aplicarii de catre statele membre a obligatiilor ce-i revin in virtutea tratatelor -> procedura se declanseaza cand statele nu-si indeplinesc obligatiile ce-i revin din tratate. Un prim dialog se poarta intre executivele uniunii si executivele statelor membre Al doilea dialog, judiciar- intre CJUE si executivele nationale, in conditiile in care nu se ajung la o conduita conforma.Aspecte generale: in calitate de gardian al tratatelor, Comisia Europeana vegheaza la asigurarea transpunerii si aplicarii corecte a dreptului Uniunii Europene in ordinea juridica interna a statelor membre, avand posibilitatea ca in anumite conditii sa inroduca o actiune impotriva statelor membre la Curtea de Justitie a Uniunii Europene in cazul in care constata ca unele state membre nu-si indeplinesc obligatiile din tratatele institutive si din cele modificatoare.Moment de lauda...Aceasta actiune pe care Comisia poate declansa reprezinta un veritabil instrument de control, pe care Comisia are la dispozitie in limita atributiilor sale in raport cu statele membre, reprezentand expresia acordului intervenit intre statele membre si institutiile Uniunii. Prin acest mecanism al actiunilor de constatare a incalcarilor tratatelor Comisia isi exercita prerogativa de monitorizare privitoare la aplicarea dreptului Uniunii.Sediul materiei il reprezinta art 258 din TFUE. Potrivit acestei sediu in cazul in care Comisia apreciaza ca un stat membru nu si-a indeplinit una dintre obligatiile care ii revin in temeiul tratatului emite un aviz motivat cu privire la subiectul, respectiv dupa care ofera posibilitatea statului de a-si prezenta observatiile. Daca statul membru nu formuleaza astfel de observatii, Comisia poate sesiza Curtea de Justitie.Situatiile care pot declansa procedura de infringement:1. Omisiunea notificarii al actelor normative nationale care transpun directivele. In acest caz statele membre au obligatia de a notifica atat legislatia de transpunere, cat si cea de implementare a directivelor Uniunii. O astfel de obligatie este precizata de regula in dispozitiile finale ale directivelor. 2. Absenta conformitatii legislatiei nationale cu exigentele norm