Dreptul afacerilor

Drept Antreprenorial

Conf.univ.dr. Ciprian Paun

Conf. univ. dr. Păun Ciprian

CETATEANUL VOTEAZA

Presedintele Consiliului Judetean

ales direct

Consiliul Judetean

format din consilieri

judeteni alesi pe liste

electorale

Consiliul Local ales din

consilieri locali alesi pe liste

electorale

PRIMARUL ales direct de

cetateni


CETATEANUL VOTEAZA

CAMERA DEPUTATILOR SENATUL

GUVERNUL COMPUS DIN MINISTRII SI DIN PRIM MINISTRU


PARLAMENT PUTEREA LEGISLATIVA

GUVERN PUTEREA EXECUTIVA

JUSTITIA- PUTEREA JUDECATOREASCA

PRESEDINTE


LEGI CONSTITUTIOANLE

LEGI ORGANICE

LEGI ORDINARE


Guvernul Hotarari de guvern Ordonante Ordonante de urgenta

Ministrii Ordine ale minsitrilor Decizii

PRESEDINTELE DECRETE PREFECTII ORDINE ALE

PREFECTILOR

Definirea dreptului afacerilor/dreptului comercial

Dreptul afacerilorDreptul afacerilor Dreptul comercialDreptul comercial

-denumire relativ noua (in -denumire relativ noua (in Romania) pt disciplina de drept Romania) pt disciplina de drept care studiaza raporturile si care studiaza raporturile si operatiunile comerciale, operatiunile comerciale, comerciantii, obligatiile comerciantii, obligatiile comerciale si celelalte obiecte comerciale si celelalte obiecte de studiu proprii dreptului de studiu proprii dreptului comercial, dar si unor ramuri comercial, dar si unor ramuri de drept public cum sunt: de drept public cum sunt: dreptul muncii, dreptul fiscal, dreptul muncii, dreptul fiscal, dreptul administrativdreptul administrativ

-denumirea traditionala a -denumirea traditionala a ramurii si disciplinei de dreptramurii si disciplinei de drept

-nu este o ramura distincta de -nu este o ramura distincta de dreptul comercialdreptul comercial

-este o ramura traditionala a -este o ramura traditionala a sistemului de drept nationalsistemului de drept national

-este un ansamblu de norme -este un ansamblu de norme juridice de drept privat si de juridice de drept privat si de drept public care legifereaza drept public care legifereaza aceleasi categorii de raporturi aceleasi categorii de raporturi juridice (cele comerciale)juridice (cele comerciale)

-este un ansamblu de norme -este un ansamblu de norme juridice de drept privat care juridice de drept privat care reglementeaza 2 categorii de reglementeaza 2 categorii de raporturi juridiceraporturi juridiceraporturi juridice care decurg raporturi juridice care decurg din fapte de comert(acte din fapte de comert(acte juridice, fapte juridice, juridice, fapte juridice, operatiuni comerciale)operatiuni comerciale)raporturi juridice la care raporturi juridice la care participa participa comerciantii( persoane fizice si comerciantii( persoane fizice si juridice comerciante) juridice comerciante)



Notiunea de comertSENSUL ETIMOLOGICSENSUL ETIMOLOGIC

-termenul ‘comert’ are origine latina, -termenul ‘comert’ are origine latina, provenind din cuvantul ‘commercium’ provenind din cuvantul ‘commercium’ format din alaturarea cuvintelor format din alaturarea cuvintelor ‘cum’=cu si ‘merx-cis’ =marfa‘cum’=cu si ‘merx-cis’ =marfa

-desemneaza operatiunile cu marfuri-desemneaza operatiunile cu marfuri

SENSUL ECONOMICSENSUL ECONOMIC

-comertul este caracterizat ca o -comertul este caracterizat ca o activitate care are ca scop schimbul activitate care are ca scop schimbul si circulatia marfurilor de la si circulatia marfurilor de la producatori la consumatoriproducatori la consumatori

SENSUL JURIDICSENSUL JURIDIC

-comertul desemneaza o sfera mai larga a activitatilor care include:-comertul desemneaza o sfera mai larga a activitatilor care include:Operatiuni de producere a bunurilorOperatiuni de producere a bunurilorOperatiuni de schimb si de punere in circulatie a marfurilorOperatiuni de schimb si de punere in circulatie a marfurilorOperatiuni de executare de lucrariOperatiuni de executare de lucrariOperatiuni constand in prestari de serviciiOperatiuni constand in prestari de servicii-operatiunile care intra in sfera de reglementare a dreptului comercial(au o natura operatiunile care intra in sfera de reglementare a dreptului comercial(au o natura comerciala) sunt realizate de:comerciala) sunt realizate de:Producatorul de bunuri(fabricant)Producatorul de bunuri(fabricant)Intermediarul( angrosist, distribuitorul in reteaua de distributie comerciala)Intermediarul( angrosist, distribuitorul in reteaua de distributie comerciala)Executantul de lucrari(constructorul)Executantul de lucrari(constructorul)Prestatorul de servicii(transportatorul)Prestatorul de servicii(transportatorul)

- temeiul legal: art3(faptele de comert), art7(comerciantii) Codul Comercial roman - temeiul legal: art3(faptele de comert), art7(comerciantii) Codul Comercial roman

Izvoare de drept

• Izvoare materiale = realitatile exterioare care determina actiunea legiuitorului de a adopta acte normative ( ex.- factorul uman/demografic, cadrul social/politic, conditiile marteriale,structurile organizatorice ale societatii)

• Izvoare formale = modalitatile exterioare de manifestare a fenomenului juridic prin care se exprima si se conretizeaza normele juridice (forma de exprimare a normelor juridice)


Izvoare normative

• CONSTITUTIA ROMANIEI- legea fundamentala a statului, principalul izvor normativ care prevede : structura de stat, forma de guvernamant, competenta autoritatilor publice,drepturile si obligatiile cetatenilor

• LEGILE COMERCIALE SPECIALE• CODUL CIVIL ROMAN 2011• LEGILE CIVILE SPECIALE• LEGILE FINANCIAR FISCALE• LEGISLATIA MUNCII


Legi importante

• Legea nr.31/1990 republicata a doua oara cu modificarile si completarile ulterioare


Principii de drept

• DEFINITIE : sunt reguli fundamentale care se desprind pe cale de interpretare din ansamblul normelor de drept sau din anumite categorii de norme juridice ce reglementeaza un anumit domeniu sau materie juridica;

• PRINCIPIILE DREPTULUI AFACERILOR – sunt reguli care decurg din normele legii comerciale;

• ENUNTARE : 1. In comert, banii sunt fructiferi (produc dobanzi)- temei legal art.43 C.com.; 2. In comert, actele juridice sunt prezumate a fi cu titlu oneros (scopul

activ.com. este obtinerea profitului /`finis mercatorum`);3. In obligatiile comerciale, in caz de dubiu se aplica regula care favorizeaza

circulatia (art.978 C.civil);



UZANTA/ OBICEIUL JURIDIC/ UZANTA/ OBICEIUL JURIDIC/ CUTUMACUTUMA

--definitiedefinitie : este o regula de conduita care decurge din : este o regula de conduita care decurge din practica sociala, fiind folosita timp indelungat si respectata practica sociala, fiind folosita timp indelungat si respectata ca o norma obligatorieca o norma obligatorie

- - aplicabilitateaaplicabilitatea acestora este dedusa din unele prevederi acestora este dedusa din unele prevederi legale : legale : Codul civil romanCodul civil roman (art.970, art.980, art.981), (art.970, art.980, art.981), Legea Legea nr.298/2001nr.298/2001(modifica si completeaza Legea (modifica si completeaza Legea nr.11/1991privind combaterea concurentei neloiale), nr.11/1991privind combaterea concurentei neloiale), Legea Legea nr.509/2002nr.509/2002 privind agentii comerciali permanenti (art.10). privind agentii comerciali permanenti (art.10).

DOCTRINA JURIDICADOCTRINA JURIDICA --definitiedefinitie : este un instrument de interpretare si aplicare a : este un instrument de interpretare si aplicare a legilor si cuprinde un ansamblu de analize, teorii, opinii si legilor si cuprinde un ansamblu de analize, teorii, opinii si interpretari stiintifice ale materialului normativ ;interpretari stiintifice ale materialului normativ ;

-nu constituie un izvor de drept in sensul traditional al -nu constituie un izvor de drept in sensul traditional al conceptului de izvor de drept ;conceptului de izvor de drept ;

-solutiile doctrinei sunt transpuse uneori in legislatie-solutiile doctrinei sunt transpuse uneori in legislatie

JURISPRUDENTA (PRACTICA JURISPRUDENTA (PRACTICA JUDICIARA)JUDICIARA)

--definitiedefinitie : este formata din totalitatea solutiilor : este formata din totalitatea solutiilor pronuntate de catre instantele judecatoresti intr-o anumita pronuntate de catre instantele judecatoresti intr-o anumita materie sau domeniu juridic;materie sau domeniu juridic;

-nu constituie izvor de drept in sensul traditional;-nu constituie izvor de drept in sensul traditional;

-instantele de judecata nu sunt competente sa creeze legi -instantele de judecata nu sunt competente sa creeze legi ci numai sa le apliceci numai sa le aplice

Definitii institutii juridice


Persoana fizica este……persoana juridica este……

Persoana fizica

• - comerciantii persoane fizice

• Studentii

• Profesorii

• Etc.

Persoana juridica

• Comerciantii: societati comerciale, grup de interes economic, grup european de interes economic,

• Necomerciantii: asociatii si fundatii, sindicatele, partidele politice, etc.


Contract…….acte juridice…….

Clasificare.

Conditiile actului juridic civil.

Nulitatea actului juridic.


A. Comercianţii persoane fizice

• Baza legală- O.U.G. nr. 44/2008 privind desfăşurarea activităţilor economice de către persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familiale


A. Comercianţii persoane fizice

• Formele de desfăşurare a activităţilor economice în mod independent prevăzute de ordonanţă sunt: persoana fizică autorizată (PFA), întreprinderea individuală şi întreprinderea familială.

• Înregistrarea în registrul comerţului şi autorizarea funcţionării se fac în baza rezoluţiilor directorilor oficiilor registrului comerţului de pe lângă tribunale.

• Certificatul de înregistrare, conţinând codul unic de înregistrare, devine documentul care atestă înregistrarea în registrul comerţului, autorizarea funcţionării, precum şi luarea în evidenţă de către autoritatea fiscală competentă. Termenul de emitere al acestui document este de 3 zile lucrătoare de la primirea documentaţiei complete.


?

• Se face distrinctie intre:

1. intreprinderea individuala - intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica;

2. intreprindere familiala - intreprinderea economica, fara personalitate juridica, organizata de un intreprinzator persoana fizica impreuna cu familia sa;

3. persoana fizica autorizata - persoana fizica autorizata sa desfasoare orice forma de activitate economica permisa de lege, folosind in principal forta sa de munca;


Aspecte particulare

Persoana fizica autorizata si persoana fizica titulara a intreprinderii individuale raspund pentru obligatiile lor cu patrimoniul de afectatiune, daca acesta a fost constituit, si, in completare, cu intreg patrimoniul lor, iar in caz de insolventa, sunt supuse procedurii simplificate prevazute le Legea nr. 85/2006.

Intreprinzatorul persoana fizica titular al intreprinderii individuale poate angaja terte persoane cu contract individual de munca, inregistrat la Inspectoratul Teritorial al Muncii.

Intreprinderea familiala nu poate angaja terte persoane cu contract de munca.

Persoana fizica autorizata nu poate angaja cu contract de munca terte persoane pentru desfasurarea activitatii pentru care a fost autorizata.


Documentatie I.I.• Documentele necesare pentru inregistrarea in registrul comertului, inregistrarea fiscala si autorizarea functionarii

intreprinzatorilor persoane fizice titulari ai intreprinderilor individuale sunt urmatoarele: 1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180); 2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original); 3. Carte de identitate sau pasaport titulari intreprindere individuala (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul); 4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata); 5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original); 6. Specimenul de semnatura al intreprinzatorului persoana fizica titulara a intreprinderii individuale (original); 7. Declaratia-tip pe propria raspundere care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz). 8. Daca este cazul: - precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al intreprinderii individuale (declaratie, etc.); - documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (declaratie pe proprie raspundere); - documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf); - documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf); 9. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf). 10. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru.


Documentatie I.F.• 1. Cererea de inregistrare (original cod 11-10-180);

2. Dovada verificarii disponibilitatii si rezervarii firmei (original); 3. Carte de identitate sau pasaport al fiecarui membru (fotocopie certificata olograf de catre titular privind conformitatea cu originalul); 4. Documente care atesta drepturile de folosinta asupra sediului profesional/punctelor de lucru (copie legalizata); 5. Daca este cazul, avizul privind schimbarea destinatiei imobilelor colective cu regim de locuinta, prevazut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original); 6. Specimenul de semnatura al reprezentantului intreprinderii familiale (original); 7. Declaratia-tip pe propria raspundere a reprezentantului care sa ateste indeplinirea conditiilor legale de functionare prevazute de legislatia speciala din domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protectiei mediului si protectiei muncii (model 1 sau model 2, dupa caz); 8. Acordul de constituire incheiat de membrii familiei (original); 9. Procura speciala pentru reprezentantul intreprinderii familiale desemnat prin acordul de constituire (inscris sub semnatura privata); 10. Daca este cazul: - precizare din care sa rezulte ca titularul dreptului de proprietate intelege sa afecteze folosinta spatiului in vederea stabilirii sediului profesional al intreprinderii familiale (declaratie, etc.); - documentele doveditoare pentru patrimoniul de afectatiune (acordul de constituire sau actul aditional la acesta); - documentele care atesta pregatirea profesionala (fotocopii certificate olograf); - documentele care atesta experienta profesionala (fotocopii certificate olograf); 11. In cazul persoanelor fizice care desfasoara activitate economica autorizata si recunoscuta intr-un alt stat membru al UE sau al Spatiului Economic European, documentatia care atesta functionarea legala, obtinuta in celalalt stat (fotocopie si traducere in limba romana certificata olograf). 12. Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: taxele de registru.


Societati cooperative

CLASIFICAREA LEGALA 2 FORME : S.coop. de gradul 1 = persoane juridice constituite de persoane fizice si inregistrate la

registrul comertului (ORC) in registrul pentru inregistrarea societatilor cooperative; - au personalitate juridica S. coop.de gradul 2 = persoane juridice constituite din S.coop. de gradul 1, in majoritate,

si alte persoane fizice sau juridice, in vederea integrarii pe orizontala sau pe verticala a activ. economice si inregistrarii conform legii.

FORMELE SOCIETATII COOP. DE GRADUL 1:- S.coop. mestesugaresti - S.coop. agricole- S.coop. de consum - S.coop. de locuinte- S.coop. pescaresti - S.coop. de transport- S.coop. forestiere - S.coop.de valorificareOBIECT DE ACTIVITATE - pot desfasura orice activitati permise de lege si sunt

supuse regimului de autorizare prev. de lege


Societăţi cooperative

APORTURILE LA CAPITALUL SOCIAL IN NUMERAR = obligatoriu IN NATURA creantele nu pot constitui aport la formarea sau majorarea capitalului socialOBLIGATIILE SOCIALE sunt garantate cu patrimoniul social- raspunderea membrilor cooperatori – in limita aportului subscris (limitata)ORGANELE S.COOP. adunarea generala consiliul de administratie / administratorul unic cenzorii (3 cenzori si 3 supleanti sau in numarul stabilit de A.G. : 1 cenzor si 1

supleant daca S.coop. are pana la 50 membri cooperatori)REORGANIZARE / TRANSFORMARE - Nu este posibila in forma

juridica de societate comerciala in conditiile Legii nr.31/1990 rep. si nici in asociatii familiale cf Legii nr.300/2004


Alte categorii de profesionisti persoane juridice

• Companii naţionale Ex. “Compania Nationala Loteria Nationala”

• Societăţi naţionale Ex. Societatea naţională a Petrolului SNP PETROM SA

• Regii autonome de interes naţional şi local


Societatile

• SNC.SCS.SRL.SCA.SA



Criterii SNCSCS

SASCA

SRL

Nr. Persoanelor fizice sau juridice asociate

minim 2 minim 2 Minim 2, maxim 50.Excepţie face SRL cu asociat unic. O persoană fizică sau juridică nu poate fi asociat unic decât într-o singură societate comercială.

Capital social minim - Capitalul social al societăţii pe acţiuni sau al societăţii în comandită pe acţiuni nu poate fi mai mic de 90.000 lei. Guvernul va putea modifica, cel mult o dată la 2 ani, valoarea minimă a capitalului social, ţinând seama de rata de schimb, astfel încât acest cuantum să reprezinte echivalentul în lei al sumei de 25.000 euro

2 milioane lei

Structura capitalului social numerar (N)în natură (IN)creanţe (C)

obligatoriu (N), opţional (IN),admise (C)

Obligatoriu (N)opţional (IN)numai la SA prin constituire simultană (C)

Obligatoriu (N)opţional (IN)Nu e permis (C)


Răspunderea asociaţiilor SNC- SCSnelimitată şi solidară, cu excepţia asociaţilor comanditari

SA-SCAnumai cu capitalul subscris, cu excepţia asociaţilor comanditari la SCA

SRLnumai cu capitalul subscris

Restricţii pentru asociaţi Asociaţii nu pot lua parte ca asociaţi cu răspundere nelimitată în alte societăţi concurente, fără consimţământul celorlalţi asociati

- asociatul unic nu poate avea calitatea de unic asociat decât într-o singură societate

Rezervare firmă/ emblema X x x

Redactare act constitutiv X x x

Dovada sediu X x x

Depunere capital social (limitele de mai sus)

X x x


Cazier fiscal X x x

Declaraţii pe proprie răspundere asociaţi, administratori, cenzori

X x x

Copii acte de identitate asociaţi

X x x

Instituţii Abilitate Oficiul Judeţean al Registrului Comerţului

Oficiul Judeţean al Registrului Comerţului

Oficiul Judeţean al Registrului Comerţului

Administrarea si controlul un administrator sau mai mulţi administratori numiţi prin actul constitutiv sau aleşi, ulterior, de adunarea asociaţilor

- unic administrator sau consiliu de administraţie ori Consiliu de Supraveghere- controlul este asigurat de cel putin trei cenzori, care au tot atâţi supleanţiSe pot numi şi auditori financiari

- un administrator sau mai mulţi administratori, numiţi prin actul constitutiv sau aleşi ulterior, de adunarea asociaţilor - controlul este exercitat de asociaţi sau, facultativ de un cenzor (dacă numarul asociaţilor trece de cincisprezece, numirea cenzorilor este obligatorie)

Grupul de Interes Economic

DEFINITIEDEFINITIE = asociere intre = asociere intre 2 sau mai multe persoane2 sau mai multe persoane fizice sau fizice sau juridicejuridice, constituita pe o , constituita pe o perioada determinataperioada determinata, in scopul , in scopul inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a inlesnirii sau dezvoltarii activitatii economice a membrilor sai a caror numar nu poate fi mai mare de membrilor sai a caror numar nu poate fi mai mare de 20 20 membrimembri..

TEMEI LEGALTEMEI LEGAL Titlul V. art.118-238 LEGEA nr.161/2003 privind unele Titlul V. art.118-238 LEGEA nr.161/2003 privind unele masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea masuri pentru asigurarea transparentei in exercitarea demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de demnitatilor publice, a functiilor publice si in mediul de afaceri, prevenirea si sanctionarea coruptieiafaceri, prevenirea si sanctionarea coruptiei

CLASIFICARECLASIFICARE G.I.E. cu caracter comercial G.I.E. cu caracter comercial G.I.E. (cu caracter national)G.I.E. (cu caracter national) G.E.I.E. (Grupul European de Interes Economic)G.E.I.E. (Grupul European de Interes Economic) G.I.E. cu caracter necomercialG.I.E. cu caracter necomercial


Grupul de Interes EconomicCARACTERIZARE

este persoana juridica cu scop patrimonial poate avea calitatea de comerciant sau de necomerciant Activitatea GIE trebuie sa

se raporteze la activ. economica a membrilor grupului si are un caracter accesoriu fata de aceasta

se constituie prin Act constitutiv (contract de asociere) incheiat in forma autentica se inmatriculeaza in Registrul comertului CAPITALUL SOCIAL- se poate constitui cu sau fara capital social- este impartit in parti de interes care nu pot fi reprezentate prin titluri negociabile • APORTURILE MEMBRILOR GIE - in numerar - in natura (inclusiv creante) - in munca-nu au o limita valorica minima


Grupul de interes economic

CONDUCEREA Adunarea generala - decide, de regula, cu unanumitate de voturi

ADMINISTRAREAse realizeaza de catre membri grupului

CONTROLUL DE GESTIUNE Cenzori

RASPUNDEREA MEMBRILOR GIEeste solidara si nelimitata , cu exceptia cazului in ca s-a prevazut altfel in actul constitutiv


Ce sunt societatile ?

• Societatea poate fi definită ca fiind „ o grupare de persoane constituită pe baza unui contract de societate şi beneficiind de personalitate juridică, în care asociaţii se înţeleg să pună în comun anumite bunuri pentru exercitarea unor activitati economice, în scopul realizării şi împărţirii beneficiilor realizate.



Art. 2 din legea nr. 31/1990 stipulează că societăţile se vor constitui în una din următoarele forme:

societate în nume colectivsocietate în comandită simplă

societate pe acţiunisocietate în comandită pe acţiunisocietate cu răspundere limitată.

Având în vedere caracterul limitativ al textului art. 2, putem concluziona că orice societate comercială

care doreşte să funcţioneze în România trebuie să se organizeze în una din cele cinci forme. Se

interzice preluarea caracteristicilor de la mai multe societăţi şi formarea uneia noi sui-generis.

Clasificari

• În funcţie de prevalenţa factorului subiectiv faţă de cel obiectiv societăţile comerciale se clasifică în societăţi de persoane (societatea în nume colectiv), societăţi de capitaluri (societatea pe acţiuni) şi intermediare (celelalte forme). Consecinţele practice ale unei asemenea distincţii sunt următoarele:

• În timp ce societăţile de persoane cuprind un număr redus de asociaţi, societăţile de capitaluri au un număr de acţionari nelimitat de lege. Aportul la capitalul unei societăţi de persoane poate consta şi în creanţe, dar un asemenea aport nu poate fi adus la o societate pe acţiuni prin subscripţie publică, nici la o societate în comandită pe acţiuni sau cu răspundere limitată (art. 16 alin 3).


Clasificari

• În funcţie de structura capitalului social care reflectă aporturile asociaţiilor societăţile comerciale pot fi : societăţi pe acţiuni (societatea pe acţiuni, societatea în comandită pe acţiuni), societăţi cu părţi de interes (societatea în nume colectiv, societatea în comandită simplă) sau cu părţi sociale (societatea cu răspundere limitată).

• Deosebirea fundamentală între acţiuni şi părţile de interes sau părţile sociale constă în regimul juridic al înstrăinării lor. De regulă, părţile de interes se transmit în condiţii mai restrictive decât acţiunile care dacă sunt nominative au un regim de transfer specific.


Clasificari• Criteriul întinderii răspunderii asociaţiilor pentru

datoriile sociale este criteriul cu ajutorul căruia se deosebesc societăţile în care asociaţii au o răspundere limitată pentru obligaţiile sociale (societatea pe acţiuni şi societatea cu răspundere limitată) de societăţile în care asociaţii au o răspundere nelimitată pentru obligaţiile sociale (societatea în nume colectiv). O categorie intermediară este reprezentată de societatea în comandită simplă şi societatea în comandită pe acţiuni. Comanditaţii răspund nemărginit (şi solidar, dacă sunt doi sau mai mulţi) pentru obligaţiile societăţii, la fel ca asociaţii societăţii în nume colectiv iar comanditarii au o răspundere limitată pentru bligaţiile sociale (aceştia răspund la fel ca şi acţionarii).


CONSTITUIREA • Societatea comercială este rezultatul voinţei liber

exprimate a asociaţiilor de a înfiinţa o persoană juridică de drept privat cu scop lucrativ.

• În conformitate cu art. 5 din Legea nr. 31/1990 societatea în nume colectiv sau în comandită simplă se constituie prin contract de societate, iar societatea pe acţiuni, în comandită pe acţiuni sau societatea cu răspundere limitată se constituie prin contract de societate şi statut. Reglementările legale permit însă în cazul ultimelor tipuri de societăţi comerciale ca cele două acte –contractul de societate şi statutul – să se încheie sub forma unui înscris unic, denumit act constitutiv.

• Societatea cu răspundere limitată, constituită prin actul de voinţă a unui singur asociat, are nevoie doar de un statut.

• Când se încheie doar contractul de societate sau numai statut acestea pot fi denumite, de asemenea act constitutiv.


ETAPELE CONSTITUIRII UNEI SOCIETÃŢi

• Dovada verificării disponibilităţii şi rezervării firmei (original) obtinuta de la Oficiul Registrului Comertului din judetul unde se inregistreaza societatea

• Firma poate contine cuvintele ROMÂN, ROMÂNIA si derivate precum si INSTITUT exclusiv cu acordul Secretariatului General al Guvernului şi a Prefecturii Judeţului .


FIRMA

• Valabilitatea rezervarii este de 3 luni de la momentul eliberarii de la ORC

• Pe langa firma mai poate fi rezervata EMBLEMA societatii care trebuie OBLIGATORIU sa cuprinda firma societatii incorporata.


ACTUL CONSTITUTIV

Actul constitutiv va avea forma autentică pentru SNC şi SCS. În cazul SRL, forma autentică este obligatorie dacă printre bunurile subscrise ca aport în natură la capitalul social se află un teren; în celelalte cazuri fiind suficientă darea de dată certă, acordată, în condiţiile legii, de către notarul public sau de către serviciul de asistenţă din cadrul ORC, atestarea de către avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată, sau încheierea actului sub semnătură privată; Actul constitutiv trebuie să conţină clauzele prevăzute de art. 7 din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, inclusiv precizarea domeniului şi a activităţii principale. Toate activităţile înscrise în actul constitutiv vor fi codificate conform Nomenclatorului CAEN 2


Clauzele actului constitutiv

• Actul constitutiv trebuie sa contina prevederi referitoare la:• Identificarea viitoarei societăţi comerciale: denumirea sau

firma, forma juridică, sediul şi emblema societăţii; • Identificarea părţilor contractante;• Caracteristicile societăţii: obiectul de activitate – cu precizarea

domeniului şi a activităţii principale, durata societăţii, capitalul social;

• Conducerea gestiunea şi auditul sau controlul societăţii; • Drepturile si obligatiile asociaţilor; • Sediile secundare ale societăţii (punct de lucru, sucursală,

filială, reprezentanţă, agenţie); • Dizolvarea sau lichidarea societăţii.


Dovezile privind sediul social

• contract de vânzare-cumpărare, intabulat*; • - contract de schimb, intabulat*; • - contract de închiriere: - înregistrat la Administraţia Finanţelor Publice, pentru cel încheiat

între persoane fizice şi persoane juridice; – - neînregistrat la Administraţia Finanţelor Publice, pentru cel încheiat între persoane juridice.

• - contract de subînchiriere; • - contract de concesiune, intabulat*; • - contract de leasing imobiliar; • - contract de comodat, în original, în formă autentică sau sub semnătură privată, însoţit de

actul doveditor al proprietarului, intabulat*; • - contract de donaţie, în formă autentică, intabulat*; • - contract de uz; • - contract de uzufruct; • - extras de carte funciară, în termen de valabilitate la depunere - pentru oricare din actele

prevăzute ca dovadă de sediu (inclusiv în cazul aportului la capitalul social la constituirea societăţii, pe numele asociatului care aportează);


…...

• - certificat de rol fiscal/rol agricol, în termen de valabilitate; • - certificat de moştenitor; • - act notarial de ieşire din indiviziune sau de delimitare a proprietăţii, intabulat*; • - hotărâre judecătorească definitivă privind proprietatea (intabulată*) sau

folosinţa/uzufructul; • - hotărâre judecătorească definitivă de ieşire din indiviziune, intabulată* • - proces verbal de recepţie a construcţiei, intabulat*; • - act de adjudecare a imobilului vândut în cadrul executării silite; • - contract de asistenţă juridică privind stabilirea sediului social la sediul profesional

al avocatului conform art. 3 alin. (1) lit. h) şi i) din Legea nr. 51/1995, cu modificările şi completările ulterioare.


.........

• În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (2) din Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, la acelaşi sediu pot funcţiona mai multe societăţi, dacă este îndeplinită cel puţin una din următoarele condiţii:imobilul prin structura lui, permite funcţionarea mai multor societăţi în încăperi diferite;cel puţin o persoană este, în condiţiile legii, asociat în fiecare dintre societăţi; cel puţin unul dintre asociaţi este proprietar al imobilului ce urmează a fi sediul societăţii.


In cazul in care sediul social este ales intr-o locuinta...

• avizul privind schimbarea destinaţiei imobilelor colective cu regim de locuinţă, prevăzut de Legea nr. 230/2007 (completat pe formular-tip, original);


Alte documente

• Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor subscrise de asociaţi la capitalul social

• Actele privind proprietatea pentru aporturile în natură subscrise şi vărsate la constituire; în cazul în care printre acestea se afla şi imobile, certificatul constatator al sarcinilor de care sunt grevate;

• Declaraţiile date pe propria răspundere, după caz, de către fondatori/administratori/cenzori sau persoane fizice reprezentante ale persoanei juridice numită administrator sau cenzor, din care să rezulte că îndeplinesc condiţiile legale pentru deţinerea acestor calităţi (original);

• Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii (original);


....

Certificatele de cazier fiscal pentru asociaţii sau reprezentanţii legali ai societăţii comerciale, care au domiciliul/ reşedinţa/sediul în România sau pentru persoanele fizice sau juridice străine, care au această calitate şi sunt înregistrate fiscal în România sau, după caz, declaraţia autentică pe propria răspundere a persoanei fizice cetăţean străin în nume propriu sau ca reprezentant al persoanei juridice străine care nu este înregistrată fiscal în România din care să rezulte că nu are datorii fiscale (original sau copie certificată şi, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public);

Declaraţia-tip pe propria răspundere semnată de asociaţi sau de administratori din care să rezulte, după caz, că: - persoana juridică nu desfăşoară, la sediul social sau la sediile secundare, activităţile declarate, o perioadă de maximum 3 ani (model 1 - original); - persoana juridică îndeplineşte condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar-veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii pentru activităţile precizate în declaraţia-tip (model 2 - original).


Pentru asociati persoane juridice

• - actele de înregistrare ale fondatorilor, administratorilor, cenzorilor persoane juridice (original sau copie certificată şi, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public); - hotărârea organului statutar al fondatorilor persoane juridice privind participarea la constituirea societăţii (original sau copie certificată şi, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public); - mandatul pentru persoana abilitată să semneze actul constitutiv în numele şi pe seama fondatorului persoană juridică (original sau copie certificată şi, după caz, traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public);


...Alte documente

• avizele prealabile prevăzute de legile speciale (copie); - împuternicire specială sau avocaţială pentru persoanele desemnate să îndeplinească formalităţile legale (original). Dovezile privind plata taxelor/tarifelor legale: - taxa judiciară de timbru, în original; - timbre judiciare; - taxele de registru; - tariful de publicare în Monitorul Oficial, Partea a IV-a.

• Cererea de inregistrare


Alte chestiuni procedurale

• Verificarea calităţii de asociat unic în cazul societăţilor comerciale constituite cu asociat unic conform prevederilor art. 14 alin. 1-2 din Legea nr. 31/1990 republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi H.G. nr. 913/2004 astfel cum a fost completat şi modificat prin H.G. nr. 1422/2006.


....

• Copiile de pe actele doveditoare vor fi certificate pentru conformitate cu originalele, sub semnătură, cu menţionarea în clar a numelui, de către persoanele care, potrivit legii, pot întocmi şi semna cererea; în cazul persoanelor fizice sau juridice nerezidente, se depun în original sau copii certificate şi traducerea realizată de un traducător autorizat a cărui semnătură să fie legalizată de un notar public.


• Dovezile privind efectuarea vărsămintelor aporturilor la capitalul social se pot face, după caz:

– - pentru aporturile în numerar, foaie de vărsământ, ordin de plată sau chitanţă CEC;

– - pentru aporturile în natură subscrise la capitalul social: titlul de proprietate (facturi, titluri de proprietate asupra bunurilor imobile, inclusiv certificatul de sarcini al acestor bunuri); dacă este cazul, şi raportul de evaluare a bunurilor întocmit de persoanele autorizate în condiţiile legii. Raportul de evaluare este obligatoriu în cazul SRL cu asociat unic.

– Declaraţiile date pe propria răspundere de către persoanele care, potrivit legii, au această obligaţie, pot fi făcute în formă autentică de notarul public, în formă atestată de avocat în condiţiile Legii nr. 51/1995, modificată, sau cu darea de dată certă prin serviciile de asistenţă din cadrul ORC.

– Specimenele de semnătură ale reprezentanţilor societăţii se depun la oficiul registrului comerţului odată cu cererea de înregistrare, dacă au fost numiţi prin actul constitutiv şi pot fi date în formă autentică la notarul public, în faţa judecătorului delegat, a directorului ORC sau a înlocuitorului acestuia care va certifica semnătura;


Procedura de

• Soluţionarea cererii revine în competenţa directorului ORC sau o persoana desemnata care poate dispune administrarea şi a altor acte doveditoare decât cele enumerate.

• De la inregistrarea dosarului la ghiseul ORC, termenul de eliberare al actelor este de 5 zile lucratoare daca toata documentatia e conforma cu prevederile legale


Definitie SA

• Societatea pe Actiuni este societatea constituita prin asocierea mai multor persoane,care contribuie la formarea capitalului social prin anumite cote de participare reprezentate prin titluri numite actiuni,pentru desfasurarea unei activitati comerciale, in scopul impartirii beneficiilor,si care raspund pentru obligatiile sociale numai in limita aporturilor lor.


caracteristici

• societatea se constituie dintr-un numar minim de asociati,denumit actionari

• capitalul social este divizat in actiuni,care sunt negociabile si transmisibile

• raspunderea asociatilor pentru obligatiile sociale este limitata;asociatii raspund numai pana la concurenta capitalului social subscris.

• capitlalul social minim este echiivalentul a 25 000 euro


Societatea pe actiuni se constituie prin contract de societate si statut.

• Sunt 2 modalitati de constituire a societatii pe actiuni: prin subscriere integrală şi simultană a capitalului social de către semnatarii actului constitutiv sau prin subscripţie publică.Subscriptia instantanee reprezinta o procedura obisnuita de inregistrare a societatilor comercialeSubscriptia publica reprezinta procedura de inmatriculare cand fondatorii unei societai comerciale pe actiuni, neavnd capitalul necesar pentru infiintarea unei societati, apeleaza, prin oferta publica, la persoanele interesate sa investeasca capital.


Subscriptia publica

• Implica urmatoarele operatiuni:• -Intocmirea si lansarea prospectului de

emisiune a actiunilor-Subscrierea actiunilor-Validarea subscriptiei-Aprobarea actelor constituitive ale societatii de catre adunarea constitutiva a subscriitorilor


Actiunile

• Actiunile vor cuprinde• denumirea si durata societatii; data actului constitutiv, numarul din registrul

comertului sub care este inmatriculata societatea, codul unic de inregistrare si numarul Monitorului Oficial al Romaniei, Partea a IV-a, in care s-a facut publicarea;capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;avantajele acordate fondatorilor.

• Actiunile nu vor putea fi emise pentru o suma mai mica decat valoarea nominala.Actiunile neplatite in intregime sunt intotdeauna nominative.Capitalul social nu va putea fi majorat si nu se vor putea emite noi actiuni pana cand nu vor fi fost comple platite cele din emisiunea precedenta.Actiunile nominative pot fi convertite in actiuni la purtator si invers, prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor.


Actiunile II

• Se pot emite titluri cumulative pentru mai multe actiuni, cand acestea sunt emise in forma materiala.Valoarea nominala a unei actiuni nu va putea fi mai mica de 0.1lei.Pentru actiunile nominative se vor mai mentiona: numele, prenumele, codul numeric personal si domiciliul actionarului persoana fizica; denumirea, sediul, numarul de inmatriculare si codul unic de inregistrare ale actionarului persoana juridica, dupa caz.Actiunile trebuie sa poarte semnatura a doi administratori, cand sunt mai multi, sau a unicului administrator.Actiunile trebuie sa fie de o egala valoare; ele acorda posesorilor drepturi egale.

• Se pot emite actiuni preferentiale cu dividend prioritar fara drept de vot, ce confera titularului:dreptul la un dividend prioritar prelevat asupra beneficiului distribuibil al exercitiului financiar, inaintea oricarei alte prelevari;drepturile recunoscute actionarilor cu actiuni ordinare, cu exceptia dreptului de a participa si de a vota, in temeiul acestor actiuni, in adunarile generale ale actionarilor.Actiunile cu dividend prioritar, fara drept de vot, nu pot depasi o patrime din capitalul social si vor avea aceeasi valoare nominala ca si actiunile ordinare.


Actiunile III

• Reprezentantii, administratorii si cenzorii societatii nu pot fi titulari de actiuni cu dividend prioritar fara drept de vot.Actiunile preferentiale si actiunile ordinare vor putea fi convertite dintr-o categorie in cealalta prin hotararea adunarii generale extraordinare a actionarilor


Obligatiunile

• Valoarea nominala a unei obligatiuni nu poate fi mai mica de 2,5 lei.Obligatiunile din aceeasi emisiune trebuie sa fie de o valoare egala si acorda posesorilor lor drepturi egale.Obligatiunile pot fi emise in forma materiala, pe suport hartie, sau in forma dematerializata, prin inscriere in cont.

• Subscriptia obligatiunilor va fi facuta pe exemplarele prospectului de emisiune.Valoarea obligatiunilor subscrise trebuie sa fie integral varsata.Titlurile obligatiunilor trebuie sa cuprinda datele prevazute in legislatia pietei de capital.Valoarea nominala a obligatiunilor convertibile in actiuni va trebui sa fie egala cu cea a actiunilor.


Obligatiuni II

• Detinatorii de obligatiuni se pot intruni in adunare generala, pentru a delibera asupra intereselor lor.Adunarea va fi convocata pe cheltuiala societatii care a emis obligatiunile, la cererea unui numar de detinatori acre sa reprezinte a 4-a parte din titlurile emise si nerambursate sau,dupa numirea reprezentantilor detinatorilor de obligatiuni,la cererea acestora.Dispozitiile prevazute pentru adunarea ordinara a actionarilor se aplica si adunarii detinatorilor de obligatiuni,in ce priveste formele, conditiile, termenele convocarii, depunerea titlurilor si votarea.Societatea emitenta nu poate participa la deliberarile adunarii detinatorilor de obligatiuni, in baza obligatiunilor pe care le poseda.Detinatorii de obligatiuni vor putea fi reprezentati prin mandatari, altii decat administratorii, cenzorii sau functionarii societatii.Actiunea in justitie a detinatorului de obligatiuni impotriva societatii nu este admisibila daca are acelasi obiect cu al actiunii intentate de reprezentantul detinatorilor de obligatiuni sau este contrara unei hotarari a adunarii detinatorilor de obligatiuni.


Adunarile generale

• Adunarile generale sunt ordinare si extraordinare.• Cand actul constitutiv nu dispune altfel, ele se vor

tine la sediul societatii si in localul ce se va indica in convocare.

• Adunarea ordinara se intruneste cel putin o data pe an, in cel mult 5 luni de la incheierea exercitiului financiar.


AGA

• In afara de dezbaterea altor probleme inscrise la ordinea de zi, adunarea generala este obligata:

• sa discute, sa aprobe sau sa modifice situatiile financiare anuale, pe baza rapoartelor prezentate de consiliul de administratie,respectiv de directorat si de consiliul de supraveghere,de cenzori sau dupa caz de auditorul financiar,si sa fixeze dividendul

• sa aleaga si sa revoce membrii consiliului de administratie,respectiv ai consiliului de supraveghere si cenzorii;

• in cazul societatilor ale caror situatii financiare sunt auditate sa numeasca sau sa demita auditorul financiar si sa fixeze durata minima a contractului de audit financiar

• sa fixeze remuneratia cuvenita pentru exercitiul in curs membrilor consiliului de administratie,respectiv membrilor consiliului de supraveghere,si cenzorilor, daca nu a fost stabilita prin actul constitutiv;

• sa se pronunte asupra gestiunii administratorilor;


Adunarea extraordinara se intruneste ori de cate ori este necesar a se lua o hotarare pentru:

schimbarea formei juridice a societatii; mutarea sediului societatii; schimbarea obiectului de activitate al societatii; infiintarea sau desfiintarea unor sedii secundare: sucursale, agentii,

reprezentante sau alte asemenea unitati fara personalitate juridica, daca prin actul constitutiv nu se prevede altfel;

prelungirea duratei societatii; majorarea capitalului social; reducerea capitalului social sau reintregirea lui prin emisiune de noi actiuni; fuziunea cu alte societati sau divizarea societatii; dizolvarea anticipata a societatii; conversia actiunilor dintr-o categorie in cealalta; conversia unei categorii de obligatiuni in alta categorie sau in actiuni; emisiunea de obligatiuni; oricare alta modificare a actului constitutiv sau oricare alta hotarare pentru care

este ceruta aprobarea adunarii generale extraordinare.


Administrarea SA

• Crearea a două sisteme de administrare a societăţilor pe acţiuni : sistemul unitar

• şi sistemul dualist (ultimul, opţional):


sistemul unitar (administrarea societăţii este realizată de consiliul de administraţie).

• Notăm o serie de caracteristici ale acestuia:• - separaţie între funcţia neexecutivă, de control (administrator neexecutiv)

şi cea• executivă (directori) – separaţie obligatorie, în cazul societăţilor pe acţiuni

ale căror• situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de audit;• - consiliul de administraţie are o serie de competenţe de bază care, pe

de o parte, nu• îi pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a• acţionarilor1 şi pe care, pe de altă parte, consiliul nu le poate delega

directorilor• societăţii – art. 142 alin (2);• - în cazul delegării funcţiei executive către directori, administratorii

neexecutivi• constituie majoritatea în Consiliul de administraţie (art. 1381);


Sistemul unitar II• noţiunea de director (un concept nou) reprezintă administratorul sau persoana

din• afara Consiliului de administraţie căreia i-au fost delegate din partea

Consiliului de• administraţie atribuţii de conducere a societăţii (noua lege înlocuieşte

comitetul de• direcţie - organ colegial, cu reguli stricte, rigide de întrunire şi luare a deciziei -

cu• directorii - activitate şi răspundere individuală, nu colegială – art. 143 alin. (5);• - număr minim de administratori (în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror

situaţii• financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare) – art. 137 alin.

(2);• - prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor se

poate• prevedea că unul sau mai mulţi membri ai consiliului de administraţie trebuie să

fie• independenţi (legea prevede, cu titlu exemplificativ, criterii de evaluare a• independenţei administratorilor) – art. 1382


Sistemul unitar II

• crearea de comitete consultative în cadrul consiliului de administraţie (ex. comitet

• de audit, comitet de remuneraţie) – comitetul de audit2 este obligatoriu pentru

• societăţile supuse auditării; comitetul de audit include un administrator independent,

• aşadar societăţile supuse obligaţiei de auditare, aşadar consiliul de administraţie al

• societăţilor pe acţiuni obligate la auditare trebuie să aibă şi un administrator

• independent – art. 1402• - raporturile dintre societate şi administratori (directori sau administratori

neexecutivi)• sunt guvernate de regulile mandatului, neputându-se încheia pentru

îndeplinirea• acestui mandat un contract de muncă.3


Sistemul dualist

• administrarea societăţii este realizată de Directorat şi Consiliul deSupraveghere)


A. Directoratul În cadrul acestui tip de sistem, conducerea societăţii pe acţiuni revine în exclusivitate directoratului, care îndeplineşte actele necesare şi utile pentru realizarea obiectului de activitate al societăţii, cu excepţia celor rezervate de lege în sarcina consiliului de supraveghere şi a adunării generale a acţionarilor.

Directoratul îşi exercită atribuţiile sub controlul consiliului de supraveghere, fiind format din unul sau mai mulţi membri, numărul acestora fiind totdeauna impar. Atunci când este un singur membru, acesta poartă denumirea de director general unic.

În cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare, directoratul este format din cel puţin 3 membri.

Membrii directoratului sunt desemnaţi de către consiliul de supraveghere, care atribuie totodată unuia dintre ei funcţia de preşedinte al directoratului. Membrii directoratului nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere şi pot fi revocaţi oricând de către consiliul de supraveghere. Actul constitutiv poate prevedea că ei pot fi revocaţi şi de către adunarea generală ordinară a acţionarilor.


Atributii

• Directoratul reprezintă societatea în raport cu terţii şi în justiţie. În lipsa unei stipulaţii contrare în actul constitutiv, membrii directoratului reprezintă societatea doar acţionând împreună.


Consiliul de Supraveghere

• Membrii consiliului de supraveghere sunt numiţi de către adunarea generală a acţionarilor, cu excepţia primilor membri, care sunt numiţi prin actul constitutiv. Numărul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul constitutiv, acesta neputând fi mai mic de 3 şi nici mai mare de 11.

• Membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi oricând de adunarea generală a acţionarilor, cu o majoritate de cel puţin două treimi din numărul voturilor acţionarilor prezenţi.


Cons. De Supraveghere

• Prin actul constitutiv se pot stabili condiţii specifice de profesionalism şi independenţă pentru membrii consiliului de supraveghere, în aprecierea independenţei unui membru al consiliului de supraveghere urmând a fi respectate cel puţin criteriile reglementate în cazul administratorilor.


Atributii Consiliul de Supraveghere

• a) exercită controlul permanent asupra conducerii societăţii de către directorat; b) numeşte şi revocă membrii directoratului; c) verifică conformitatea cu legea, cu actul constitutiv şi cu hotărârile adunării generale a operaţiunilor de conducere a societăţii; d) raportează cel puţin o dată pe an adunării generale a acţionarilor cu privire la activitatea de supraveghere desfăşurată.


Consiliul de Supraveghere

• Consiliului de supraveghere nu îi pot fi transferate atribuţii de conducere a societăţii. Cu toate acestea, în actul constitutiv se poate prevedea că anumite tipuri de operaţiuni nu pot fi efectuate decât cu acordul consiliului. În cazul în care consiliul nu îşi dă acordul pentru o astfel de operaţiune, directoratul poate cere acordul adunării generale ordinare, hotărîrile adunării generale cu privire la un asemenea acord fiind luate cu o majoritate de 3 pătrimi din numărul voturilor acţionarilor prezenţi, prin actul constitutiv neputând fi stabilită o altă majoritate şi nici stipulate alte condiţii.


Crearea de comitete

Consiliul de supraveghere poate crea comitete consultative, formate din cel puţin 2 membri ai consiliului şi însărcinate cu desfăşurarea de investigaţii şi cu elaborarea de recomandări pentru consiliu, în domenii precum auditul, remunerarea membrilor directoratului şi ai consiliului de supraveghere şi a personalului, sau nominalizarea de candidaţi pentru diferitele posturi de conducere. În cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare financiară, crearea unui comitet de audit în cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie.


Intruniri

• Consiliul de supraveghere se întruneşte cel puţin o dată la 3 luni. De asemenea, consiliul de supraveghere este convocat în orice moment la cererea motivată a cel puţin 2 dintre membrii consiliului sau ai directoratului. Consiliul se va întruni în cel mult 15 zile de la convocare.


Interdictii

Membrii consiliului de supraveghere nu au voie să divulge informaţiile confidenţiale şi secretele de afaceri ale societăţii, la care au acces în calitatea lor de membri ai consiliului de administraţie, această obligaţie revenindu-le şi după încetarea mandatului.

Membrul consiliului de supraveghere care are într-o anumită operaţiune, direct sau indirect, interese contrare intereselor societăţii trebuie să îi înştiinţeze despre aceasta pe ceilalţi membrii şi să nu ia parte la nicio deliberare privitoare la această operaţiune. Aceeaşi obligaţie o are cel care, într-o anumită operaţiune, ştie că sunt interesate soţul sau soţia sa, rudele ori afinii săi până la gradul al IV-lea inclusiv.


• Dispoziţii comune pentru directorat şi consiliul de supraveghere

• Durata mandatului membrilor directoratului şi ai consiliului de supraveghere este stabilită prin actul constitutiv, ea neputând depăşi 4 ani. Ei sunt reeligibili, când prin actul constitutiv nu se dispune altfel. Durata mandatului primilor membri ai consiliului de administraţie, respectiv al primilor membri ai consiliului de supraveghere, nu poate depăşi 2 ani.


Dispozitii comune

• Membrii directoratului, în sistemul dualist, nu vor putea fi, fără autorizarea consiliului de supraveghere, directori, administratori, membri ai directoratului ori ai consiliului de supraveghere, cenzori sau, după caz, auditori interni ori asociaţi cu răspundere nelimitată, în alte societăţi concurente sau având acelaşi obiect de activitate, nici nu pot exercita acelaşi comerţ sau altul concurent, pe cont propriu sau al altei persoane, sub pedeapsa revocării şi răspunderii pentru daune. O persoană fizică poate exercita concomitent cel mult 5 mandate de membru al consiliului de supraveghere în societăţi pe acţiuni al căror sediu se află pe teritoriul României.


Alte prevederi

• Această interdicţie nu se referă la cazurile când cel ales în consiliul de supraveghere este proprietar a cel puţin o pătrime din totalul acţiunilor societăţii sau este membru în consiliul de supraveghere al unei societăţi pe acţiuni ce deţine pătrimea arătată. Persoana care încalcă aceste prevederi este obligată să demisioneze din funcţiile de membru al consiliului de supraveghere care depăşesc numărul maxim de mandate, în termen de o lună de la data apariţiei situaţiei de incompatibilitate, în caz contrar, la expirarea acestei perioade, el va pierde mandatul obţinut prin depăşirea numărului legal de mandate, în ordinea cronologică a numirilor, şi va fi obligat la restituirea remuneraţiei şi a altor beneficii primite de către societatea în care a exercitat acest mandat.


….

Deliberările şi deciziile la care el a luat parte în exercitarea mandatului respectiv rămân însă valabile. Pentru validitatea deciziilor directoratului sau ale consiliului de supraveghere este necesară prezenţa a cel puţin jumătate din numărul membrilor fiecăruia dintre aceste organe, dacă prin actul constitutiv nu se prevede un număr mai mare. Deciziile în cadrul directoratului sau al consiliului de supraveghere se iau cu votul majorităţii membrilor prezenţi. Deciziile cu privire la numirea sau revocarea preşedinţilor acestor organe se iau cu votul majorităţii membrilor consiliului. Membrii directoratului sau ai consiliului de supraveghere pot fi reprezentaţi la întrunirile organului respectiv doar de către alţi membri ai săi. Un membru prezent poate reprezenta un singur membru absent.


Raporturile dintre societate şi membrii directoratului/consiliului de supraveghere

• Raporturile dintre societate şi membrii directoratului/consiliului de supraveghere sunt guvernate de regulile mandatului, neputându-se încheia contract de muncă ci numai un contract de administrare sau de management, sau un contract de administrare şi management. În situaţia în care membru al directoratului/consiliului de supraveghere este ales un salariat al societăţii, pe perioada mandatului contractul de muncă este suspendat. De asemenea, membrii directoratului/consiliului de supraveghere au obligaţia de a încheia o asigurare pentru răspundere profesională.


Administrarea societatilor comerciale pe actiuni

Conf.univ.dr. Paun Ciprian


2 sisteme de administrare

• sistemul unitar si

• sistemul dualist.


Sistemul unitar

Sistemul unitar presupune ca administrarea societatii comerciale sa se realizeze de catre un consiliu de administratie ale carui competente, in cazul entitatilor ale caror situatii financiare fac obiectul auditului statutar, nu pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotarare a adunarii generale a actionarilor. In acelasi timp ele ne pot fi delegate directorilor entitatii.

Totodata, art. 137 alin. (2) din Legea societatilor comerciale precizeaza ca numarul administratorilor societatilor ale caror situatii financiare anuale fac obiectul auditului statutar nu poate fi mai mic de 3, din care unul trebuie sa fie independent (art. 1402).


Sistemul dualist

• In cadrul sistemului dualist administrarea societatii se realizeaza de catre directorat si consiliul de supraveghere. Directoratul exercita exclusiv functia de reprezentare legala si este numit de catre consiliul de supraveghere, membrii directoratului putand fi revocati oricand de catre consiliul de supraveghere.

• In ceeea ce priveste consiliul de supraveghere, acesta este ales de catre adunarea generala a actionarilor, numarul membrilor sai fiind cuprins intre 3 si 11, stabilit prin actul constitutiv al societatii. Membrii pot fi revocati oricand de adunarea generala a actionarilor.


ATENTIE

• Ceea ce este foarte important de retinut este faptul ca membrii directoratului nu pot fi membri ai comitetului de supraveghere si invers.

• Art. 1371 alin. (3) din Legea societatilor comerciale stipuleaza ca pe durata mandatului administratorii societatii nu pot incheia cu aceasta contract de munca, membrii consiliului de administratie exercitandu-si functia in baza unui contract de mandat/management/administrare. Aceleasi prevederi le sunt aplicabile si directorilor, asa cum sunt definiti de Legea nr. 31/1990, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.


Cine poate avea calitatea de administrator?

1. Persoane fizice romane sau straine care:au capacitatea de exercitiu deplina; sa nu figureze pe lista cuprinzand administratorii carora

li s-a revocat mandatul din motive imputabile acestora, prezentand dovada de la Oficiul Registrului Comertului;

au experienta sau domeniul de pregatire corespunzatoare, atestate prin acte oficiale;

sa nu fi avut condamnari penale definitive care determina incompatibilitatea cu postul;

au referinte profesionale favorabile de la ultimul loc de munca.


Cine poate avea calitatea de administrator?

• 2. Persoane juridice romane sau straine care:

• au personalitatea juridica dovedita prin acte oficiale;

• dovedesc bonitatea fianciara prin acte;

• au obiect de activitate si experienta in domeniul managementului/administrarii;

• sa fi platit in termenele legale obligatiile la bugetul statului.


Care ar fi deosebirea dintre contractul de mandat si tipurile de contracte inrudite ale acestuia?

Mandatul este un contract prin care o persoana numita mandatar se obliga sa incheie acte juridice pe seama unei alte persoane, numita mandant, in baza unei imputerniciri. Prin urmare mandatul este un contract consensual ce ia nastepe prin simplul acord de vointa al partilor, fara a fi supus vreunei forme speciale. Cel mai adesea, in practica este intalnit sub forma unei procure sau imputerniciri.

Aparent mandatul este un contract cu titlu gratuit, insa legea nu interzice remunerarea, in cazul in care exista o clauza stipulata in acest sens.

Prin faptul ca mandatul poate fi cu titlu oneros, el se aseamana cu contractul de munca si cu contractul de antrepriza.



Principala deosebire consta in aceea ca mandatarul este insarcinat cu indeplinirea unor acte juridice si este reprezentantul mandantului, in timp ce contractul de munca sau de antrepriza are ca obiect acte sau fapte materiale, iar salariatul, respectiv antreprenorul, nu are calitatea de reprezentant.

Obiectul mandatului trebuie sa fie determinat, posibil si licit, ca la orice contract. In toate cazurile, mandatul nu poate avea alt obiect decat incheierea de acte juridice de catre mandatar, actele materiale putand avea numai caracter accesoriu. Iar actele juridice cu caracter strict personal nu pot fi facute prin mandatar.

Referitor la intinderea contractului de mandat, mandatul poate fi special sau general. Potrivit art. 1536 din Codul civil, mandatul conceput in termeni generali nu este valabil decat pentru actele de administrare. Inseamna ca puterile conferite mandatarului sunt supuse unei interpretari restrictive, ceea ce se explica prin grija legiuitorului fata de interesele mandantului, care ar putea fi pagubit in cazul redactarii imprecise, echivoce a procurii.



• Din punct de vedere contabil, insa, chiar daca legea impune administratorilor sau directorilor asa cum sunt definiti de legea societatilor comerciale, neincheierea unui contract de munca, cheltuielile inregistrate de societate cu plata acestora nu pot fi incadrate in categoria cheltuielilor cu salariile si sunt incluse in categoria cheltuielilor cu intermediarii sau colaboratorii.


De retinut!!! Sistemul unitar

sistemul unitar (administrarea societăţii este realizată de consiliul de administraţie).

Notăm o serie de caracteristici ale acestuia:- separaţie între funcţia neexecutivă, de control (administrator

neexecutiv) şi cea executivă (directori) – separaţie obligatorie, în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror

situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de audit;- consiliul de administraţie are o serie de competenţe de bază care, pe

de o parte, nu îi pot fi retrase prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a

acţionarilor1 şi pe care, pe de altă parte, consiliul nu le poate delega directorilor societăţii – art. 142 alin (2);

- în cazul delegării funcţiei executive către directori, administratorii neexecutivi constituie majoritatea în Consiliul de administraţie (art. 138p1);


De retinut!!! Sistemul unitar

noţiunea de director (un concept nou) reprezintă administratorul sau persoana din afara Consiliului de administraţie căreia i-au fost delegate din partea Consiliului de

administraţie atribuţii de conducere a societăţii (noua lege înlocuieşte comitetul de direcţie - organ colegial, cu reguli stricte, rigide de întrunire şi luare a deciziei – cu directorii - activitate şi răspundere individuală, nu colegială – art. 143 alin. (5);

- număr minim de administratori (în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare) – art. 137 alin. (2);

- prin actul constitutiv sau prin hotărâre a adunării generale a acţionarilor se poate prevedea că unul sau mai mulţi membri ai consiliului de administraţie trebuie să fie

independenţi (legea prevede, cu titlu exemplificativ, criterii de evaluare a independenţei administratorilor) – art. 1382


De retinut!!! Sistemul unitar crearea de comitete consultative în cadrul consiliului de

administraţie (ex. Comitet de audit, comitet de remuneraţie) – comitetul de audit2 este obligatoriu pentru

societăţile supuse auditării; comitetul de audit include un administrator independent,

aşadar societăţile supuse obligaţiei de auditare, aşadar consiliul de administraţie al societăţilor pe acţiuni obligate la auditare trebuie să aibă şi un administrator independent – art. 1402

- raporturile dintre societate şi administratori (directori sau administratori neexecutivi) sunt guvernate de regulile mandatului, neputându-se încheia pentru îndeplinirea acestui mandat un contract de muncă.


De retinut!!! Sistemul dualist

• Directoratul• - membrii directoratului sunt numiţi de consiliul de

supraveghere; ei nu pot fi concomitent membri ai consiliului de supraveghere – art. 1532;

• - membrii directoratului pot fi revocaţi oricând de către consiliul de supraveghere, sau dacă se prevede astfel în actul constitutiv, de către adunarea generală a acţionarilor;

• - asigură, în exclusivitate, conducerea societăţii pe acţiuni - art. 1532 alin. (1);

• - exercită funcţia de reprezentare legală – art. 1533;


De retinut!!! Sistemul dualist Consiliul de supraveghere:- membrii consiliului de supraveghere sunt numiţi de către adunarea

generală a acţionarilor - art. 1566 alin. (1);- numărul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul

constitutiv, neputând fi mai mic de 3 şi nici mai mare de 11 - art. 1566 alin. (3);

- membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi oricând de adunarea generală a acţionarilor - art. 1566 alin. (4);

- membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratuluiart. 1538 alin. (1); în cadrul consiliului de supraveghere pot fi create comitete

consultative (ex.: audit, remunerare, nominalizare); în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare financiară,

crearea unui comitet de audit în cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie –art. 15310


De retinut!!! Sistemul dualist Consiliul de supraveghere:- membrii consiliului de supraveghere sunt numiţi de către adunarea

generală a acţionarilor - art. 1566 alin. (1);- numărul membrilor consiliului de supraveghere este stabilit prin actul

constitutiv, neputând fi mai mic de 3 şi nici mai mare de 11 - art. 1566 alin. (3);

- membrii consiliului de supraveghere pot fi revocaţi oricând de adunarea generală a acţionarilor - art. 1566 alin. (4);

- membrii consiliului de supraveghere nu pot fi concomitent membri ai directoratuluiart. 1538 alin. (1); în cadrul consiliului de supraveghere pot fi create comitete

consultative (ex.: audit, remunerare, nominalizare); în cazul societăţilor pe acţiuni ale căror situaţii financiare anuale fac obiectul unei obligaţii legale de auditare financiară,

crearea unui comitet de audit în cadrul consiliului de supraveghere este obligatorie –art. 15310


RAPORTURILE JURIDICE DE MUNCĂ

2. Raportul dintre legislaţia muncii naţională şi normele Uniunii Europene:

- este guvernat de principiul armonizării permanente a legislaţiei muncii naţională cu normele Uniunii Europene, cu convenţiile şi recomandările Organizaţiei Internaţionale a Muncii, precum şi cu normele dreptului internaţional al muncii; această direcţie de acţiune are ca fundament obligaţiile internaţionale asumate de România;

- dezideratul transpunerii în legislaţia naţională a dispoziţiilor comunitare, până la data aderării României la Uniunea Europeană, vizează, punctual, prevederile comunitare referitoare la comitetul european de întreprindere în întreprinderile comerciale de dimensiune comunitară, pe măsura dezvoltării unor asemenea întreprinderi în economie; de asemenea, sunt vizate prevederile referitoare la detaşarea salariaţilor în cadrul furnizării de servicii.


RAPORTURILE JURIDICE DE MUNCĂ. PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE RAPORTURILOR DE MUNCĂ

• CARACTERIZARE

• TEMEI LEGAL• PRINCIPII FUNDAMENTALE


I. RAPORTURILE JURIDICE DE MUNCĂ (1)

RAPORTUL JURIDIC DE MUNCRAPORTUL JURIDIC DE MUNCĂĂ

CARACTERIZARE :CARACTERIZARE :

RelaRelaţţiile de munciile de muncăă se formeaz se formeazăă, din punct de vedere , din punct de vedere juridic, juridic, îîn cadrul unui raport juridic de muncn cadrul unui raport juridic de muncăă..

Angajarea Angajarea îîn muncn muncăă are semnifica are semnificaţţia formia formăării rii şşi existeni existenţţei ei unui raport juridic de muncunui raport juridic de muncăă..

RRaportul aportul jjuridic de uridic de mmuncăuncă are are structura structura oricoricăărui raport rui raport juridic juridic îîn general adicn general adicăă : subiectele, con : subiectele, conţţinutul inutul şşi i obiectul.obiectul.Subiectele : angajatorul (persoana fizicSubiectele : angajatorul (persoana fizicăă sau juridic sau juridicăă))

salariatul (persoana fizicsalariatul (persoana fizicăă))ConConţţinutul : drepturile inutul : drepturile şşi obligai obligaţţiile salariatului iile salariatului şşi ale i ale angajatoruluiangajatoruluiObiectul : conduita la care se obligObiectul : conduita la care se obligăă salariatul salariatul şşi i angajatorul.angajatorul.Temeiul legal al raporturilor de muncTemeiul legal al raporturilor de muncăă : Codul muncii : Codul muncii adoptat prinadoptat prin Legea nr.53/2003Legea nr.53/2003 cu modificarile cu modificarile şşi i completcompletăările ulterioare dintre care mai recent prin O.U.G. rile ulterioare dintre care mai recent prin O.U.G. nr.65/2005.nr.65/2005.


RAPORTURILE JURIDICE DE MUNCĂ (2)PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE RAPORTURILOR DE MUNCPRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE RAPORTURILOR DE MUNCĂĂ

TEMEI LEGAL : CAP.II art.3 - 9 din Codul munciiTEMEI LEGAL : CAP.II art.3 - 9 din Codul muncii

ImportanImportanţţa cunoaa cunoaşşterii principiilorterii principiilor : ajut : ajutăă la interpretarea adecvat la interpretarea adecvată şi aplicarea corectăă şi aplicarea corectă a normelor legale din cod a normelor legale din cod şşi din legislai din legislaţţia muncii.ia muncii.

ENUNENUNŢŢARE ARE ::

1.1.Libertatea muncii Libertatea muncii şşi nei neîîngrngrăădirea dreptului la muncdirea dreptului la muncăă (art.3) (art.3)

Art.3 al.1: Art.3 al.1: ““Libertatea muncii este garantatLibertatea muncii este garantatăă prin Constitu prin Constituţţie. Dreptul la ie. Dreptul la muncmuncăă nu poate fi nu poate fi îîngrngrăădit.dit.” ; principiul presupune” ; principiul presupune alegerea liber alegerea liberăă a locului a locului de muncde muncăă şşi a profesiei; i a profesiei;

-sanc-sancţţiuneaiunea încălcării principiului încălcării principiului : contractele : contractele îîncheiate contrar se ncheiate contrar se sancsancţţioneazioneazăă cu nulitatea absolut cu nulitatea absolutăă (contractul (contractul ““este nul de drepteste nul de drept””));;

2. Interzicerea muncii for2. Interzicerea muncii forţţate (art.4)ate (art.4)

Art.4 : Art.4 : ““(1) Munca for(1) Munca forţţatatăă este interzis este interzisăă. (2) Termenul munc. (2) Termenul muncăă for forţţatatăă desemneazdesemneazăă orice munc orice muncăă sau serviciu impus unei persoane sub amenin sau serviciu impus unei persoane sub ameninţţare are ori pentru care persoana nu ori pentru care persoana nu şşi-a exprimat consimi-a exprimat consimţăţămmâântul ntul îîn mod liber.n mod liber.””

ExcepExcepţţiiii : munca impus : munca impusăă de autorit de autorităţăţile publice ile publice îîn baza legii privind serviciul n baza legii privind serviciul militar obligatoriu, pentru militar obligatoriu, pentru îîndeplinirea obligandeplinirea obligaţţiilor civice previilor civice prevăzuteăzute de lege, de lege, îîn baza unei hotn baza unei hotăărrââri judecri judecăătoresti de condamnare rtoresti de condamnare răămasmasăă definitiv definitivăă, , îîn caz n caz de forde forţăţă maj majoorrăă, r, răăzboi, catastrofe (incendii, inundazboi, catastrofe (incendii, inundaţţii, cutremure, epidemii, ii, cutremure, epidemii, etc.)etc.);;


PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE RAPORTURILOR JURIDICE DE MUNCĂ (3)

3. Principiul egali3. Principiul egalităţtăţii de tratament faii de tratament faţăţă de to de toţţi sali salaariariaţţii ii şşi i angajatoriiangajatorii (art.5)(art.5)

Art.5 : Art.5 : ““(1) (1) ÎÎn cadrul relan cadrul relaţţiilor de munciilor de muncăă func funcţţioneazioneazăă principiul principiul egalitegalităţăţii de tratament faii de tratament faţăţă de to de toţţi salariai salariaţţii ii şşi angajatorii. (2) i angajatorii. (2) OOrice rice discriminare directdiscriminare directăă sau indirect sau indirectăă fa faţă ţă de un salariat, bazatde un salariat, bazatăă pe pe criterii de sex, orientare sexualcriterii de sex, orientare sexualăă, caracteristici genetice, v, caracteristici genetice, vâârstrstăă, , apartenenapartenenţăţă na naţţionalionalăă, ras, rasăă, culoare, etnie, religie, op, culoare, etnie, religie, opţţiune politiciune politicăă, , origine socialorigine socialăă, handicap, situa, handicap, situaţţie sau responsabilitate familialie sau responsabilitate familialăă, , apartenenapartenenţăţă ori activitate sindical ori activitate sindicalăă, este interzis, este interzisăă..””

4. Principiul garant4. Principiul garantăării condirii condiţţiilor de munciilor de muncăă adecvate activit adecvate activităţăţii ii desfdesfăşăşurate, protecurate, protecţţie socialie socialăă, securitate , securitate şşi si săănnăătate tate îîn muncn muncăă, , demnitdemnităţăţii ii şşi coni conşştiintiinţţei ei salesale a negocierii colective a negocierii colective şşi individuale a i individuale a condicondiţţiilor de munciilor de muncăă (art.6). (art.6).

Art.6 : Art.6 : ““(1) Orice salariat care presteaz(1) Orice salariat care presteazăă o munc o muncăă beneficiaz beneficiazăă de de condicondiţţii de muncii de muncăă adecvate activit adecvate activităţăţii desfii desfăşăşurate, de protecurate, de protecţţie ie socialsocialăă, de securitate , de securitate şşi si săănnăătate tate îîn muncn muncăă, precum , precum şşi de i de respectarea demnitrespectarea demnităţăţii ii şşi a coni a conşştiintiinţţei sale, fei sale, făărrăă nici o discriminare. nici o discriminare. (2) Tuturor salaria(2) Tuturor salariaţţilor care presteazilor care presteazăă o munc o muncăă le sunt recunoscute le sunt recunoscute dreptul la plata egaldreptul la plata egalăă pentru munc pentru muncăă egal egalăă, dreptul la negocieri , dreptul la negocieri colective, dreptul la proteccolective, dreptul la protecţţia datelor cu caracter personal, precum ia datelor cu caracter personal, precum şşi dreptul la proteci dreptul la protecţţie ie îîmpotriva concedierilor nelegale.mpotriva concedierilor nelegale.””


PRINCIPIILE FUNDAMENTALE ALE RAPORTURILOR JURIDICE DE MUNCĂ (4)

5.Principiul libert5.Principiul libertăţăţii asocierii (art.7)ii asocierii (art.7)

Art.7 : Art.7 : ““SalariaSalariaţţii ii şşi angajatorii se pot asocia liber pentru api angajatorii se pot asocia liber pentru apăărarea rarea drepturilor drepturilor şşi promovarea intereselor lor profesionale, economice i promovarea intereselor lor profesionale, economice şşi i sociale.sociale.””

6. Principiul consensualit6. Principiul consensualităţăţii ii şşi al bunei-credini al bunei-credinţţe (art.8)e (art.8)

Art.8 : Art.8 : ““(1) Rela(1) Relaţţiile de munciile de muncăă se bazeaz se bazeazăă pe principiul pe principiul consensualitconsensualităţăţii ii şşi al bunei-credini al bunei-credinţţe. (2) Pentru buna desfe. (2) Pentru buna desfăşăşurare a urare a relarelaţţiilor de munciilor de muncăă, participan, participanţţii la raporturile de muncii la raporturile de muncăă se vor se vor informa informa şşi se vor consulta reciproc, i se vor consulta reciproc, îîn condin condiţţiile legii iile legii şşi ale i ale contractelor colective de munccontractelor colective de muncăă..””

-- respectarea principiului respectarea principiului implicimplicăă : obliga : obligaţţia de informare ia de informare şşi de i de consultare reciprocconsultare reciprocăă care incumb care incumbăă at atâât angajatorului ct angajatorului câât t şşi i salariatuluisalariatului;;

7. Principiul libert7. Principiul libertăţăţii muncii ii muncii îîn statele membre ale Uniunii Europene n statele membre ale Uniunii Europene (art.9)(art.9)

Art.9 : Art.9 : ““CetCetăţăţenii romenii romââni sunt liberi sni sunt liberi săă se se îîncadreze ncadreze îîn muncn muncăă îîn n statele membre ale Uniunii Europene, precum statele membre ale Uniunii Europene, precum şşi i îîn oricare alt stat, n oricare alt stat, cu respectarea normelor dreptului internacu respectarea normelor dreptului internaţţional al muncii ional al muncii şşi a i a tratatelor bilaterale la care Romtratatelor bilaterale la care Româânia este parte.nia este parte.””


II. CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

DEFINIREDEFINIRETEMEI LEGALTEMEI LEGALTIPURI DE CONTRACTE DE MUNCTIPURI DE CONTRACTE DE MUNCĂĂCARACTERE JURIDICECARACTERE JURIDICECARACTERIZARE. PCARACTERIZARE. PĂĂRRŢŢILE, PROCEDURA DE ILE, PROCEDURA DE ÎÎNCHEIERE NCHEIERE ŞŞI I ÎÎNREGISTRARE, CONNREGISTRARE, CONŢŢINUTUL, EXECUTAREA INUTUL, EXECUTAREA ŞŞI I ÎÎNCETAREA NCETAREA CONTRACTULUI DE MUNCCONTRACTULUI DE MUNCĂĂ


CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ

DEFINIDEFINIŢIAŢIA LEGALLEGALĂĂ

Contractul individual de muncContractul individual de muncăă este este ““contractul contractul îîn temeiul n temeiul ccăăruia o persoanruia o persoanăă fizic fizicăă, denumit, denumităă salariatsalariat, se oblig, se obligăă s săă presteze munca pentru presteze munca pentru şşi sub autoritatea unui i sub autoritatea unui angajatorangajator, , persoanpersoanăă fizic fizicăă sau juridic sau juridicăă, , îîn schimbul unei remuneran schimbul unei remuneraţţii ii denumitdenumităă salariu.salariu.””

TEMEI LEGALTEMEI LEGAL ART.10 Codul muncii.ART.10 Codul muncii.

TIPURI DE TIPURI DE CONTRACTE DE CONTRACTE DE MUNCMUNCĂĂ

REGULAREGULA : : CONTRACTUL DE MUNCCONTRACTUL DE MUNCĂĂ ÎÎNCHEIAT PE DURATNCHEIAT PE DURATĂĂ NEDETERMINATNEDETERMINATĂĂ

1.1. Contractul de muncContractul de muncăă îîncheiat pe duratncheiat pe duratăă nedeterminatnedeterminatăă : :

Art.12 : Art.12 : ““(1) Contractul individual de munc(1) Contractul individual de muncăă se se îîncheie pe ncheie pe duratduratăă nedeterminat nedeterminatăă..””` `

-regula are semnifica-regula are semnificaţţia potrivit cia potrivit căăreia dacreia dacăă p păărrţţile nu au ile nu au prevprevăăzut expres durata contractului zut expres durata contractului îîncheiat, ncheiat, acesta se va considera acesta se va considera îîncheiat pe duratncheiat pe duratăă nedeterminatnedeterminată;ă;

EXCEPEXCEPŢŢIA IA : : CONTRCONTRACTULACTUL DE MUNC DE MUNCĂĂ CU DURAT CU DURATĂĂ DETERM DETERMINATĂINATĂ

2.2. Contractul Contractul îîncheiat pe duratncheiat pe duratăă determinat determinatăă : :

Art.12 alin.2 : Art.12 alin.2 : ““(2) Prin (2) Prin excepexcepţţie,ie, contractul individual de munc contractul individual de muncăă se poatese poate îîncheia ncheia şşi pe durati pe duratăă determinat determinatăă, , îîn n condicondiţţiile expres previile expres prevăăzute de lege.zute de lege.””`̀Conf. univ. dr. Păun Ciprian


CONTRACTUL CONTRACTUL INDIVIDUAL INDIVIDUAL DE MUNCDE MUNCĂĂ PE DURAT PE DURATĂ Ă DETERMINATDETERMINATĂĂ

TEMEI LEGAL : art.80 – art.86 Codul muncii;TEMEI LEGAL : art.80 – art.86 Codul muncii;se poate încheia numai în forma scrisăse poate încheia numai în forma scrisă durata contractului : durata contractului :

- în clauzele contractului se precizează în mod obligatoriu durata - în clauzele contractului se precizează în mod obligatoriu durata pentru care se încheie;pentru care se încheie;

- nu poate fi încheiat pentru o perioadă mai mare de 24 de luni, dar - nu poate fi încheiat pentru o perioadă mai mare de 24 de luni, dar poate fi prelungit, prin acordul scris al părţilor, de cel mult două ori poate fi prelungit, prin acordul scris al părţilor, de cel mult două ori consecutiv (art.80 al.3 şi art.82 C.m.);consecutiv (art.80 al.3 şi art.82 C.m.);

- legea limitează numărul de contracte încheiate succesiv între - legea limitează numărul de contracte încheiate succesiv între aceleaşi părţi la cel mult 3 contracte individuale pe durată aceleaşi părţi la cel mult 3 contracte individuale pe durată determinată succesive (art.80 al.4); determinată succesive (art.80 al.4); perioada de probă este permisă dar nu va putea depăşi limitele perioada de probă este permisă dar nu va putea depăşi limitele stabilite în art.83 din cod;stabilite în art.83 din cod;se poatese poate î încheia ncheia îîn anumite n anumite îîmprejurmprejurăări prevri prevăăzute de legezute de lege :: în cîn cazul azul îînlocuirii unui salariatnlocuirii unui salariat : :

- - îîn ipoteza suspendn ipoteza suspendăării contractului srii contractului săău de muncu de muncăă, cu , cu excepexcepţţia situaia situaţţiei iei îîn care salariatul participa la grevn care salariatul participa la grevă,ă, sau sau


CONTRACTUL INDIVIDUAL DE MUNCĂ PE DURATĂ DETERMINATĂ

- în ipoteza în care o salariată beneficiază de concediu pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani

- noul salariat va prelua temporar atribuţiile salariatului înlocuit; în cazul creşterii temporare a activităţii angajatorului; în cazul desfăşurării unor activităţi cu caracter sezonier; în cazul în care este încheiat în baza unor prevederi legale emise pentru a favoriza

temporar anumite categorii de persoane fără loc de muncă (ex., în construcţiile civile, angajarea unor persoane ce beneficiază de facilităţile prevăzute de legea nr.76/2002 privind sistemul asigurărilor de şomaj şi stimularea ocupării forţei de muncă);

în cazul angajării unei persoane care în termen de 5 ani de la data angajării îndeplineşte condiţiile de pensionare pentru limită de vărstă;

în cazul ocupării unei funcţii eligibile în cadrul organizaţiilor sindicale, patronale sau neguvernamentale, pe perioada mandatului;

în cazul angajării pensionarilor care pot cumula pensia cu salariul, în condiţiile legii;

în alte cazuri prevăzute expres de legi speciale;



ALTE TIPURI ALTE TIPURI DE DE

CONTRACTE CONTRACTE DE MUNCDE MUNCĂĂ

33. . Contractul individual de muncContractul individual de muncăă cu timp par cu timp parţţialial : :

Art.101 : Art.101 : ““(1) Angajatorul poate (1) Angajatorul poate îîncadra salariancadra salariaţţii cu cu program de lucru corespunzprogram de lucru corespunzăător unei fractor unei fracţţiuni de iuni de normnormăă de cel pu de cel puţţin douin douăă ore pe zi, prin contracte ore pe zi, prin contracte individuale de muncindividuale de muncăă pe durat pe duratăă nedeterminat nedeterminatăă sau sau pe duratpe duratăă determinat determinatăă, denumite contracte , denumite contracte individuale de muncindividuale de muncăă cu timp par cu timp parţţial.ial.”” • se se îîncheie numai ncheie numai îîn formn formăă scris scrisăă, pentru munca , pentru munca prestatprestatăă mai mult de 2 ore/zi mai mult de 2 ore/zi şşi 10 ore/si 10 ore/săăptptăămmâânnă;ă;• conconţţine pe line pe lâângngăă elementele de baz elementele de bazăă şşi precizi precizăări ri privind :privind :durata muncii durata muncii şşi repartizarea programului de lucru;i repartizarea programului de lucru;condicondiţţiile iile îîn care se poate modifica programul de n care se poate modifica programul de lucru;lucru;interdicinterdicţţia de a efectua ore suplimentare, cu ia de a efectua ore suplimentare, cu excepexcepţţia cazurilor de fortia cazurilor de fortăă major majorăă (evenimente (evenimente imprevizibile imprevizibile şşi de nei de neîînlnlăăturat, lucrturat, lucrăări urgente de ri urgente de prevenire a producerii unor accidente sau de prevenire a producerii unor accidente sau de îînlnlăăturare a consecinturare a consecinţţelor acestora)elor acestora);;Contractul cu timp parContractul cu timp parţţial care ial care nu connu conţţine precizate ine precizate aceste elemente se consideraceste elemente se considerăă a fi a fi îîncheiat pentru ncheiat pentru normnormăă îîntreagntreagăă;;Drepturile salariale se acordDrepturile salariale se acordăă propro proproţţional cu timpul ional cu timpul efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru efectiv lucrat, raportat la drepturile stabilite pentru programul normal de lucru.programul normal de lucru.



ALTE TIPURI ALTE TIPURI DE DE CONTRACTE CONTRACTE DE MUNCDE MUNCĂĂ

44. . Contractul Contractul îîncheiat pentru munca la domiciliuncheiat pentru munca la domiciliu : :

Art.105 : Art.105 : ““Sunt consideraSunt consideraţţi salariai salariaţţi cu munca la i cu munca la domiciliu acei salariadomiciliu acei salariaţţi care i care îîndeplinesc, la ndeplinesc, la domiciliul lor, atribudomiciliul lor, atribuţţiile specifice funciile specifice funcţţiei pe care iei pe care o deo deţţin.in.””

- - îîn n cadrul cadrul acestacestuiui contract salaria contract salariaţţii ii îşîşi stabilesc i stabilesc singuri programul de lucru, iar angajatorul are singuri programul de lucru, iar angajatorul are dreptul de control dreptul de control îîn condin condiţţiile stabilite iile stabilite îîn n contractul individual de munccontractul individual de muncăă;;-se se îîncheie numai ncheie numai îîn n forma scrisforma scrisăă;;-conconţţine pe line pe lâângngăă elementele de baz elementele de bazăă şşi aspecte i aspecte privind :privind :precizarea expresprecizarea expresăă c căă salariatul lucreaz salariatul lucreazăă la la domiciliudomiciliu;;modul de realizare a controlului din partea modul de realizare a controlului din partea angajatorului angajatorului şşi programuli programul de lucru; de lucru;obligaobligaţţia angajatorului de a asigura transportul ia angajatorului de a asigura transportul la la şşi de la domiciliul salariatului al materiilor i de la domiciliul salariatului al materiilor prime prime şşii a a materialelor pe care le utilizeaz materialelor pe care le utilizeazăă şşi al i al produselor finite.produselor finite.


CONTRACTUL DE UCENICIE

ALTE TIPURI ALTE TIPURI DE DE CONTRACTE CONTRACTE DE MUNCADE MUNCA

5. 5. Contractul de ucenicieContractul de ucenicie : :

Art.205 : Art.205 : ““(1) Ucenicia la locul de munc(1) Ucenicia la locul de muncăă se se organizeazorganizeazăă îîn baza contractului de n baza contractului de ucenicie.ucenicie.””

Contractul de ucenicie la locul de muncContractul de ucenicie la locul de muncăă este este contractul individual de munccontractul individual de muncăă de tip de tip particular, particular, îîn temeiul cn temeiul căăruia :ruia :

a)a) angajatorul, persoana juridicangajatorul, persoana juridicăă sau sau persoana fizicpersoana fizicăă, se oblig, se obligăă ca, ca, îîn afara n afara plplăţăţii unui salii unui salaariu, sriu, săă asigure formarea asigure formarea profesionalprofesională ă a ucenicului a ucenicului îîntr-o meserie ntr-o meserie potrivit domeniului spotrivit domeniului săău de activitate;u de activitate;

b)b) ucenicul se obligucenicul se obligăă s săă se formeze se formeze profesional profesional şşi si săă munceasc munceascăă îîn n subordinea angajatorului respectiv subordinea angajatorului respectiv (art.205 alin.2)(art.205 alin.2);;

- contractul se - contractul se îîncheie pe duratncheie pe duratăă determinat determinatăă (art.205 alin.3)(art.205 alin.3);;

- ucenicul beneficiaz- ucenicul beneficiazăă de disp de dispoziţiileoziţiile aplicabile aplicabile celorlalcelorlalţţi salariai salariaţţi daci dacăă nu sunt contrare nu sunt contrare celor specifice statutului de ucenic.celor specifice statutului de ucenic.


CONTRACTUL DE MUNCĂ TEMPORARĂ

ALTE TIPURI DE CONTRACTE DE ALTE TIPURI DE CONTRACTE DE MUNCAMUNCA

6. 6. Contractul pentru muncContractul pentru muncaa prin agent de munc prin agent de muncăă temporartemporarăă : :

TEMEI LEGAL - aTEMEI LEGAL - art.87: rt.87: ““(1) Munca prin agent de munc(1) Munca prin agent de muncăă temporartemporarăă, denumit, denumităă îîn continuare muncn continuare muncăă temporar temporarăă, este , este munca prestatmunca prestatăă de un salariat temporar de un salariat temporar care, din dispozi care, din dispoziţţia ia agentului de muncagentului de muncăă temporar temporarăă, , presteazpresteazăă munca munca îîn n favoarea unui utilizatorfavoarea unui utilizator. (2) . (2) Salariatul temporarSalariatul temporar este este persoana persoana îîncadratncadratăă la un angajator agent de munc la un angajator agent de muncăă temporartemporarăă, pus la dispozi, pus la dispoziţţie unui utilizator pe durata ie unui utilizator pe durata necneceesarsarăă îîn vederea n vederea îîndeplinirii unor anumite sarcini precise ndeplinirii unor anumite sarcini precise şşi cu caracter temporar.i cu caracter temporar.””

-a-agentul de muncgentul de muncăă temporar temporarăă esteeste societatea comercial societatea comercialăă autorizatautorizatăă de Min de Ministerul isterul Muncii Muncii şşi Solidariti Solidarităţăţii Sociale care ii Sociale care pune provizoriu la dispozipune provizoriu la dispoziţţia utilizatorului personal calificat ia utilizatorului personal calificat şşi/sau necalificat pi/sau necalificat pee care care îîl angajeazl angajeazăă şşi salarizeazi salarizeazăă îîn acest n acest scop;scop;

-u-utilizatorultilizatorul esteeste angajatorul c angajatorul căăruia agentul de muncruia agentul de muncăă temporartemporarăă îîi pune la dispozii pune la dispoziţţie un salariat temporar pentru ie un salariat temporar pentru îîndeplinirea unor anumite sarcini precise ndeplinirea unor anumite sarcini precise şşi cu caracter i cu caracter temporar;temporar;



Contractul de muncă temporară este contractul de muncă care se încheie în formă scrisă între agentul de muncă temporară şi salariatul temporar, de regulă, pe durata unei misiuni;

-misiunea de munca temporară se stabileste pentru un termen care nu poate fi mai mare de 12 luni; termenul poate fi prelungit o singură dată pentru o perioadă care impreună cu durata iniţială nu poate depasi 18 luni.

Contractul de punere la dispoziţie este contractul încheiat, în formă scrisă, între agentul de muncă temporară şi utilizator, pentru punerea la dispoziţie a unui salariat angajat prin contract de muncă temporară, în vederea exercitării unei sarcini precise şi cu caracter temporar – denumită misiune de muncă temporară – în cazuri cum sunt :

a) pentru înlocuirea unui salariat al cărui contract individual de muncă este suspendat, pe durata suspendării;

b) pentru prestarea unor activităţi cu caracter sezonier; c) pentru prestarea unor activităţi specializate ori ocazionale;



îîntre ntre douădouă misiuni, salariatul temporar este la dispozi misiuni, salariatul temporar este la dispoziţţia ia agentului de muncagentului de muncăă temporar temporarăă şşi beneficiazi beneficiazăă de salariu de salariu plplăătit de agent;tit de agent; pentru fiecare noupentru fiecare nouăă misiune se misiune se îîncheie un act adincheie un act adiţţional la ional la contractul de munccontractul de muncăă temporar temporarăă;; aagentul de muncgentul de muncăă temporar temporarăă este cel care re este cel care reţţine ine şşi i vireazvireazăă toate contribu toate contribuţţiile iile şşi impozitele datorate de i impozitele datorate de salariatul temporar csalariatul temporar căătre bugetele statului tre bugetele statului şşi pli plăăteteşşte te pentru acesta toate contribupentru acesta toate contribuţţiile datorate conform legii.iile datorate conform legii. pprin contractul de munrin contractul de muncăcă temporar temporarăă se poate stabili o se poate stabili o perioadperioadăă de prob de probăă (2 (2 zile lucrzile lucrăătoaretoare / c / contractul de muncă ontractul de muncă ttemporarăemporară p penenttruru o per o perioadăioadă de p de pâânnăă la o lun la o lunăă , 3 , 3 zile zile lucrătoarelucrătoare/ c/ contractul de ontractul de mmuncă uncă ttemporară pentru o emporară pentru o perioadăperioadă îîntre 1 luna –2 luni sau, dupntre 1 luna –2 luni sau, dupăă caz, 5 caz, 5 zile zile lucrătoarelucrătoare/c/contractul de ontractul de mmuncă uncă ttemporarăemporară p penenttruru o o perperioadă ioadă mai mare de 2 luni)mai mare de 2 luni); temei legal - ; temei legal - art.95 alin.4 art.95 alin.4 C.m.C.m.;;


CONTRACTUL DE MUNCĂ. CARACTERE JURIDICE.

CARACTERCARACTERE E JURIDICE JURIDICE

se se îîncheie ncheie îîntre ntre douădouă p păărrţţi :i : angajatorul – persoanangajatorul – persoanăă juridic juridicăă sau fizic sau fizicăăsalariatul – salariatul – îîntotdeauna o persoanntotdeauna o persoanăă fizic fizicăă esteeste bilateral bilateral – ambele p – ambele păărrţţi au obligai au obligaţţii ii şşi drepturi; i drepturi;

- de exemplu,- de exemplu, angajatorul – obligaangajatorul – obligaţţia de platia de platăă a salariului a salariuluisalariatul – obligasalariatul – obligaţţia de prestare a munciiia de prestare a muncii este este consensualconsensual – se – se îîncheie valabil prin acordul de ncheie valabil prin acordul de voinvoinţăţă al p al păărrţţilor ( art.16 C.m. prevede posibilitatea ilor ( art.16 C.m. prevede posibilitatea ppăărrţţilor de a face ilor de a face dovada dovada clauzelorclauzelor contractuale contractuale şşi a i a prestaprestaţţiiloriilor efectuate efectuate prin orice mijloc de probprin orice mijloc de probăă, chiar , chiar dacdacăă contractul nu a fost contractul nu a fost îîncheiat ncheiat îîn scris); forma n scris); forma scrisscrisăă este cerut este cerutăă de lege de lege pentru probapentru probaţţiuneiune ( (““ad ad probatiprobatioonemnem””));; are are caracter patrimonialcaracter patrimonial – nu se – nu se îîncheie niciodatncheie niciodatăă gratuit;gratuit;

- dac- dacăă angajatorul nu se oblig angajatorul nu se obligăă la plata unui salariu la plata unui salariu se considerse considerăă îîncheiat un contract de muncncheiat un contract de muncăă v vooluntarluntarăă îîn condin condiţţiile Legii voluntariatului nr.195/2001cu iile Legii voluntariatului nr.195/2001cu modificmodificăările ulterioare (O.G.nr.58/2002, Legea rile ulterioare (O.G.nr.58/2002, Legea nr.nr.629/2002)629/2002);;


CONTRACTUL DE MUNCĂ. CARACTERE JURIDICE.

CARACTERE JURIDICECARACTERE JURIDICE este un contract cu un caracter este un contract cu un caracter ““intuitu personaeintuitu personae”” - se - se îîncheie ncheie pentru considerentul calitpentru considerentul calităţăţilor personale ale pilor personale ale păărrţţilorilor : : angajatorul – are angajatorul – are îîn vedere aptitudinile profesionale, studiile n vedere aptitudinile profesionale, studiile salariatului, etc.;salariatului, etc.; ssalariatul – are alariatul – are îîn vedere salariul, condin vedere salariul, condiţţiile de munciile de muncăă, domeniul , domeniul de activitate, etc.;de activitate, etc.; este un este un contract cu executare succesivcontract cu executare succesivăă – se desf – se desfăşăşoaroarăă îîn timp n timp pe o duratpe o duratăă nedeterminat nedeterminatăă sau, dup sau, dupăă caz, pe o durat caz, pe o duratăă determinat determinatăă;;

- - îîncetarea contractului va produce efecte pentru viitor;ncetarea contractului va produce efecte pentru viitor; contractul de munccontractul de muncăă dezvolt dezvoltăă un un raport juridic de subordonareraport juridic de subordonare iar iar nu de egalitate juridicnu de egalitate juridicăă; ;

- - pozipoziţţia juridicia juridicăă de subordonare a salariatului fa de subordonare a salariatului faţăţă de angajator de angajator este este

caracteristica principalcaracteristica principalăă a raportului juridic de munc a raportului juridic de muncăă; ;

- - din aceastdin aceastăă pozi poziţţie decurge, de exie decurge, de exemplu,emplu, dreptul angajatorului dreptul angajatorului de a aplica sancde a aplica sancţţiuni disciplinare iuni disciplinare şşi obligai obligaţţia salariatului de a ia salariatului de a executa ordinele (legale!) primite de la angajatorexecuta ordinele (legale!) primite de la angajator;;


PĂRŢILE CONTRACTULUI DE MUNCĂ ANGAJATORULANGAJATORUL

DefiniDefiniţţie legalie legalăă – art.14 C.m. : – art.14 C.m. : ““este persoana fiziceste persoana fizicăă sau sau juridicjuridicăă ce poate, potrivit legii, s ce poate, potrivit legii, săă angajeze for angajeze forţţa de munca de muncăă pe pe bazbazăă de contract individual de munc de contract individual de muncă”ă”;; angajatorul angajatorul persoanpersoanăă juridic juridicăă

– – regula regula :: persoanele juridice pot avea calitatea de angajator persoanele juridice pot avea calitatea de angajator din momentul dobdin momentul dobâândirii personalitndirii personalităţăţii juridiceii juridice : :

- ex., societ- ex., societăţăţile comerciale, regiile autonome, societile comerciale, regiile autonome, societăţăţile ile bancare, societbancare, societăţăţile ile cooperativecooperative, societ, societăţăţile de asigurile de asigurăări, ri, instituinstituţţiile publice, asociaiile publice, asociaţţiile iile şşi fundai fundaţţiile,iile,etc.;etc.;nu pot avea calitatea de angajatornu pot avea calitatea de angajator : grup : grupăările de persoane rile de persoane ffăărrăă personalitate juridic personalitate juridicăă

- ex., societ- ex., societăţăţile civile, punctele de lucru deschise ca sediu ile civile, punctele de lucru deschise ca sediu secundar al unei societsecundar al unei societăţăţi comerciale fi comerciale fărăără mandat pentru o mandat pentru o asemenea operaasemenea operaţţiune ;iune ;societatea comercialsocietatea comercialăă fondatoare – poate delega competen fondatoare – poate delega competenţţa a îîncheierii contractelor de muncncheierii contractelor de muncăă sucursalelor, agen sucursalelor, agenţţiilor, iilor, reprezentanreprezentanţţelor sau altor asemenea unitelor sau altor asemenea unităţăţi fi făărrăă personalitate personalitate juridicjuridicăă, , îîn condin condiţţiile art.2 alin.3 din H.G. nr.247/2003 privind iile art.2 alin.3 din H.G. nr.247/2003 privind îîntocmirea ntocmirea şşi completarea registrului general de evideni completarea registrului general de evidenţăţă a a salariasalariaţţilorilor [¤9][¤9],, cu modific cu modificăările rile şşi completi completăările ulterioare rile ulterioare ((H.G. H.G. nr.290/2004) :nr.290/2004) :


PĂRŢILE CONTRACTULUI DE MUNCĂ

- în sensul amintit, legea dispune :“- în sensul amintit, legea dispune :“art.2 : (3) Angajatorii care au art.2 : (3) Angajatorii care au îînfiinnfiinţţate sucursale, ate sucursale, agenagenţţii, reprezentanii, reprezentanţţe sau alte asemenea unite sau alte asemenea unităţăţi fi făărrăă personalitate juridic personalitate juridicăă, c, căărora le-rora le-au delegat competenau delegat competenţţa a îîncadrncadrăării personalului prin rii personalului prin îîncheierea de contracte individuale ncheierea de contracte individuale de muncde muncăă, pot delega acestora , pot delega acestora şşi competeni competenţţa a îînfiinnfiinţăţării registrului.rii registrului.””(registrul de (registrul de evidenevidenţăţă a salaria a salariaţţilor)ilor); [¤10]; [¤10] angajatorul angajatorul persoanpersoanăă fizic fizicăă

– – condicondiţţii :ii : capacitate deplincapacitate deplinăă de exerci de exerciţţiu (18 ani impliniiu (18 ani impliniţţi)i);; EXCEPEXCEPŢŢII LEGALE : II LEGALE : sunt prevsunt prevăzuteăzute de Legea nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice de Legea nr.300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şşi i a asociaa asociaţţiilor familiale care desfiilor familiale care desfăşăşoaroarăă activit activităţăţi economice i economice îîn mod independent :n mod independent :

- persoanele fizice care desf- persoanele fizice care desfăşăşoaroarăă activ activităţiităţi ec economiceonomice îîn mod independent n mod independent şşi i asociaasociaţţiile familiale autorizate potrivit legii, iile familiale autorizate potrivit legii, ““nu pot angaja persoane cu contract nu pot angaja persoane cu contract individual de muncindividual de muncăă pentru desf pentru desfăşăşurarea activiturarea activităţăţilor pentru care s-a obtinut ilor pentru care s-a obtinut autorizaautorizaţţiaia”;”;

- - per a contrarioper a contrario, aceste persoane , aceste persoane şşi asociai asociaţţiile familiale nu pot iile familiale nu pot îîncheia contracte ncheia contracte individuale de muncindividuale de muncăă îîn calitate de angajator pentru activitn calitate de angajator pentru activităţăţile ile îîn domeniul n domeniul îîn care au n care au primit autorizaprimit autorizaţţia, dar ia, dar pot pot îîncheia asemenea contracte ncheia asemenea contracte îîn orice alt domeniun orice alt domeniu;;


PĂRŢILE CONTRACTULUI DE MUNCĂ

SALARIATULSALARIATUL

Definirea conceptului de “salariat” :Definirea conceptului de “salariat” :salariatul este persoana fizică care se obligă în temeiul unui salariatul este persoana fizică care se obligă în temeiul unui contract de muncă să presteze o muncă, potrivit competenţei contract de muncă să presteze o muncă, potrivit competenţei şi calificării profesionale, pentru şi sub autoritatea şi calificării profesionale, pentru şi sub autoritatea angajatorului, în schimbul unei remuneraţii care poartă angajatorului, în schimbul unei remuneraţii care poartă denumrea de salariu; denumrea de salariu; condiţii :condiţii :

a) Capacitatea juridică de muncăa) Capacitatea juridică de muncă

- se dobândeşte de către persoana fizică la împlinirea - se dobândeşte de către persoana fizică la împlinirea vârstei de 16 ani;vârstei de 16 ani;

EXCEPŢIE : în mod excepţional, persoana fizică poate încheia EXCEPŢIE : în mod excepţional, persoana fizică poate încheia contract de muncă la împlinirea vârstei de 15 ani dar numai contract de muncă la împlinirea vârstei de 15 ani dar numai cu acordul prealabil al părinţilor sau al reprezentanţilor cu acordul prealabil al părinţilor sau al reprezentanţilor legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică şi legali, pentru activităţi potrivite cu dezvoltarea fizică şi aptitudinile ori cunoştinţele minorului dacă nu îi sunt aptitudinile ori cunoştinţele minorului dacă nu îi sunt periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională periclitate sănătatea, dezvoltarea şi pregătirea profesională (art.13 al.2 C.m.);(art.13 al.2 C.m.);

INTERDICŢII LEGALE INTERDICŢII LEGALE

- interdicţiile privind angajarea în muncă a persoanelor - interdicţiile privind angajarea în muncă a persoanelor fizice sunt prevăzute de art.13 din Codul muncii;fizice sunt prevăzute de art.13 din Codul muncii;


PĂRŢILE CONTRACTULUI DE MUNCĂSALARIATULSALARIATUL

INTERDICŢII LEGALE (art.13 C.m.) : INTERDICŢII LEGALE (art.13 C.m.) :

-încadrarea în muncă a persoanelor sub vărsta de 15 ani este interzisă prin disp. -încadrarea în muncă a persoanelor sub vărsta de 15 ani este interzisă prin disp. art.13 al.3 din Codul muncii;art.13 al.3 din Codul muncii;

-încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească;-încadrarea în muncă a persoanelor puse sub interdicţie judecătorească;

-încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se -încadrarea în muncă în locuri de muncă grele, vătămătoare sau periculoase se poate face numai după împlinirea vârstei de 18 ani;poate face numai după împlinirea vârstei de 18 ani;

OBIECTUL CONTRACTULUI DE MUNCĂOBIECTUL CONTRACTULUI DE MUNCĂ contractului individual de muncă trebuie să aibă ca obiect prestarea unei munci sau contractului individual de muncă trebuie să aibă ca obiect prestarea unei munci sau a unei activităţi a unei activităţi licite şi moralelicite şi morale;; legea interzice, sub legea interzice, sub sancţiunea nulităţiisancţiunea nulităţii, încheierea unui contract individual de , încheierea unui contract individual de muncă pentru prestarea unei activităţi ilicite sau imorale (art.15 C.m.).muncă pentru prestarea unei activităţi ilicite sau imorale (art.15 C.m.).


ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE MUNCĂCONDIŢIICONDIŢII

contractul de muncă se încheie pe baza contractul de muncă se încheie pe baza consimţămîntului liberconsimţămîntului liber exprimat de către exprimat de către părţile contractante: angajatorul şi salariatul;părţile contractante: angajatorul şi salariatul; se încheie în se încheie în formă scrisăformă scrisă şi în şi în limba românălimba română;;

- obligaţia încheierii contractului de muncă îi incumbă angajatorului (persoană juridică, - obligaţia încheierii contractului de muncă îi incumbă angajatorului (persoană juridică, persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice în mod independent, persoană fizică autorizată să desfăşoare activităţi economice în mod independent, aociaţia familială) anterior începerii raporturilor de muncă;aociaţia familială) anterior începerii raporturilor de muncă;

- în cazul în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în forma scrisă se - în cazul în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în forma scrisă se prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată iar probaţiunea acestuia poate fi prezumă că a fost încheiat pe o durată nedeterminată iar probaţiunea acestuia poate fi realizată prin orice mijloc de probă admis de lege; realizată prin orice mijloc de probă admis de lege; încheierea contractului individual de muncă trebuie să fie precedată de îndeplinirea încheierea contractului individual de muncă trebuie să fie precedată de îndeplinirea de către angajator a de către angajator a obligaţiei de informareobligaţiei de informare cu privire la clauzele generale care vor fi cu privire la clauzele generale care vor fi înscrise în contract; obligaţia există şi în cazul modificării ulterioare a contractului înscrise în contract; obligaţia există şi în cazul modificării ulterioare a contractului individual de muncă în condiţiile legii;individual de muncă în condiţiile legii;

- obligaţia de informare este îndeplinită dacă persoana selectată în vederea angajării - obligaţia de informare este îndeplinită dacă persoana selectată în vederea angajării a fost informată cu privire la elementele minime precizate de art.17 al.2 din Codul a fost informată cu privire la elementele minime precizate de art.17 al.2 din Codul muncii;[¤11] muncii;[¤11]


ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI DE MUNCĂ pentru încheierea contractului individual de muncă în condiţii pentru încheierea contractului individual de muncă în condiţii legale este necesar certificatul privind starea de sănătate a legale este necesar certificatul privind starea de sănătate a persoanei care se angajează :persoanei care se angajează :

“ “(1) O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui (1) O persoană poate fi angajată în muncă numai în baza unui certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt certificat medical, care constată faptul că cel în cauză este apt pentru prestarea acelei munci.“pentru prestarea acelei munci.“

- nerespectarea acestei obligaţii atrage ca sancţiune - nerespectarea acestei obligaţii atrage ca sancţiune nulitatea nulitatea contractuluicontractului de muncă; de muncă; încheierea contractului individual de muncă se efectuează după încheierea contractului individual de muncă se efectuează după verificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personaleverificarea prealabilă a aptitudinilor profesionale şi personale ale ale persoanei care solicită angajarea (art.29 C.m.);persoanei care solicită angajarea (art.29 C.m.);

- angajatorul poate solicita informaţii în legătură cu persoana care - angajatorul poate solicita informaţii în legătură cu persoana care solicită angajarea de la foştii săi angajatori dar acestea sunt solicită angajarea de la foştii săi angajatori dar acestea sunt limitate, potrivit legii, numai cu privire la funcţiile îndeplinite şi limitate, potrivit legii, numai cu privire la funcţiile îndeplinite şi durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a persoanei durata angajării şi numai cu încunoştinţarea prealabilă a persoanei în cauză; în cauză;

- încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi alte - încadrarea salariaţilor la instituţiile şi autorităţile publice şi alte unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz unităţi bugetare se face numai prin concurs sau examen, după caz (art.30 C.m.);(art.30 C.m.);


ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ

• înregistrarea contractelor individuale de muncă în registrul general de evidenţă a salariaţilor :

- obligaţia fiecărui angajator de a înfiinţa şi conduce un registru general de evidenţă a salariaţilor este consacrată în art.34 din Codul muncii;

- registrul general de evidenţă a salariaţilor se înregistrează în prealabil la autoritatea publică competentă (inspectoratele teritoriale de muncă din cadrul Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale);

- pe baza înscrierilor din acest registru angajatorul va elibera salariatului, la cerere, documentul care să ateste activitatea desfăşurată, vechimea în muncă, în meserie şi în specialitate.

- temei legal : H.G.nr.247/2003 privind întocmirea şi completarea registrului general de evidenţă a salariaţilor, cu modificările şi completările ulterioare;


ÎNCHEIEREA CONTRACTULUI INDIVIDUAL DE MUNCĂ

• PERIOADA DE PROBĂ – temei legal : art.31 din Codul munciiLa încheierea contractului individual de muncă se poate stabili, pentru verificarea

aptitudinilor salariatului, o perioadă de probă a cărei durată este de :- cel mult 30 de zile calendaristice pentru funcţiile de execuţie şi de - cel mult 90 de zile calendaristice pentru funcţiile de conducere;Verificarea aptitudinilor profesionale la încadrarea persoanelor cu handicap se

realizează exclusiv prin modalitatea perioadei de probă de maximum 30 de zile calendaristice.

În cazul muncitorilor necalificaţi, perioada de probă are caracter excepţional şi nu poate depăşi 5 zile lucrătoare.

Absolvenţii instituţiilor de învăţământ se încadrează, la debutul lor în profesie, pe baza unei perioade de probă de cel mult 6 luni.

Pe durata executării unui contract individual de muncă nu poate fi stabilită decât o singură perioadă de probă.


2. Principiile negocierii în dreptului muncii

A) Principiul garantării libertăţii muncii

În art. 41 pct. 1 din Constituţie este reglementat principiul garantării libertăţii muncii astfel: „Dreptul la

muncă nu poate fi îngrădit. Alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă

este liberă”.

În spiritul Constituţiei Române, în art. 3 din Codul muncii se dispune: „(1) Libertatea muncii este

garantată prin Constituţie. Dreptul al muncă nu poate fi îngrădit”.


B) Principiul egalităţii de tratament şi interzicerea discriminării

Acest principiu se referă la egalitatea de tratament faţă de toţi angajaţii şi angajatorii fiind prevăzut în art.5 din Codul muncii. De fapt acesta este primul

principiu specific Dreptului muncii în sens restrâns. Legiuitorul obligă ca diferenţele de tratament să fie

întemeiate pe considerente strict privitoare la muncă.


C) Principiul asigurării condiţiilor de muncă adecvate activităţii desfăşurate de protecţie socială de sănătate şi securitate în muncă, precum şi respectarea demnităţii şi a conştiinţei sale fără nici o discriminareAcest principiu potrivit dispoziţiilor constituţionale (41 pct.2) şi ale art. 6 pct. 1 din Codul muncii, presupune că orice salariat care prestează o muncă trebuie să beneficieze de: condiţii de muncă adecvate activităţii desfăşurate, deci condiţii corespunzătoare celorlalte dispoziţii legale care le reglementează; condiţii de protecţie socială, de securitate şi igiena muncii, prevăzute de regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor; de regimul prestării muncii în condiţii grele; condiţii prin care să se asigure respectarea demnităţii şi conştiinţei salariatului; negocierea condiţiilor de muncă altele decât cele prevăzute în contractul colectiv de muncă.


D) Principiul egalităţii în drepturiPrincipiul egalităţii în drepturi este un alt principiu în art.41 pct. 4 din Constituţie şi în art. 6 pct. 2 din Codul muncii care

presupune:- la muncă egală femeile au salariu egal cu bărbaţii;

- toţi salariaţii fără discriminare cum ar fi pe motiv de cetăţenie, etnie, etc., la muncă egală au dreptul la plată egală.

- toţi salariaţii sunt egali în drepturi şi, în mod deosebit, la protecţia datelor cu caracter personal, şi la protecţie

împotriva concedierilor nelegale.- la negocierea clauzelor şi la încheierea contractelor colective

de muncă părţile sunt egale şi libere (art.236 pct.3)


E) Principiul negocierii condiţiilor de muncă

Acest principiu derivă din dispoziţiile art.41alin.5 din Constituţie, art. 6 pct. 2 din Codul muncii şi Legea nr. 130/1996. Constituţia României prevede că dreptul la negocieri colective,în materie de muncă şi caracterul

obligatoriu al convenţiilor colective sunt garantate. În art. 6 pct.2 din Codul muncii este recunoscut dreptul la

negocieri colective, iar în art. 236 pct. 2 şi 3 se arată: „Negocierea colectivă este obligatorie, cu excepţia

cazului în care angajatorul are încadraţi mai puţin de 21 de salariaţi…(4)Contractele colective de muncă

încheiate cu respectarea dispoziţiilor legale constituie legea părţilor.”


F) Principiul liberei asocieri

Potrivit art.40 din Constituţie, cetăţenii se pot asocia liber în partide politice, în sindicate, în patronate şi în alte forme de asociere. În art. 7 din Codul muncii este prezentat un alt principiu al Dreptului muncii “

Salariaţii şi angajatorii se pot asocia liber pentru apărarea drepturilor şi promovarea intereselor lor

profesionale, economice şi sociale”.


G) Principiul consensualităţii şi al bunei - credinţe

Ultimul principiu important se referă la faptul că “Relaţiile de muncă se bazează pe principiul

consensualităţii şi al bunei credinţe.” Principiul consensualităţii stabileşte faptul că pentru existenţa unor raporturi juridice de muncă este necesară şi suficientă simpla manifestare de voinţă a părţilor, fără a fi nevoie de o formă specială (contract scris,

act autentificat la notar etc.).


H) Principiul protecţiei salariaţilorPrin art. 22 Constituţia garantează dreptul la

integritate fizică şi psihică al persoanei. În art.41 alin.2 din Constituţie se dispune: „Salariaţii au dreptul la măsuri de protecţie socială. Acestea

privesc securitatea şi sănătatea salariaţilor, regimul de muncă al femeilor şi al tinerilor, instituirea unui salariu minim brut pe ţară, repausul săptămânal,

concediul de odihnă plătit, prestarea muncii în condiţii deosebite sau speciale, formarea

profesională, precum şi alte situaţii specifice, stabilite prin lege.”


4. Forma scrisă a contractului individual de muncă

În conformitate cu dispoziţiile art. 16 alin. 1 din Codul muncii, contractul individual de muncă se încheie în baza

consimţământului părţilor, în formă scrisă, în limba română. Obligaţia de încheiere a contractului individual de muncă în

forma scrisă revine angajatorului anterior începerii raporturilor de muncă.

În situaţia în care contractul individual de muncă nu a fost încheiat în forma scrisă se prezumă că a fost încheiat pe o

durată nedeterminată, iar părţile pot face dovada prestaţiilor efectuate prin orice alt mijloc de probă (art. 16 alin. 2).


-IV-Conţinutul contractului individual de muncă

1. Consideraţii generale

Obligatoriu, în conţinutul contractului individual de muncă trebuie, potrivit art. 17 alin. 2 şi 3, să se regăsească următoarele elemente:

a) identitatea părţilor;b) locul de muncă sau, în lipsa unui loc de muncă fix, posibilitatea ca salariatul să fie

încadrat în diverse locuri;c) sediul sau, după caz, domiciliul angajatorului;

d) atribuţiile postului;e) riscurile specifice postului;

f) data de la care contractul urmează să-si producă efectele;g) în cazul unui contract de muncă pe durată determinată sau a unui contract de muncă

temporară, durata acestora;h) durata concediului de odihnă la care salariatul are dreptul;

i) condiţiile de acordare a preavizului de către părţile contractante şi durata acestuia;j) salariul de bază, alte elemente constitutive ale veniturilor salariale, precum şi

periodicitatea plăţii salariului la care salariatul are dreptul;k) durata normală a muncii, exprimată în ore/zi şi ore/săptămână;

l) indicarea contractului colectiv de muncă ce reglementează condiţiile de muncă ale salariatului;

m) durata perioadei de probă.Conf. univ. dr. Păun Ciprian

Orice modificare a unuia dintre elementele anterior arătate în timpul executării contractului individual de muncă impune

încheierea unui act adiţional la contract, într-un termen de 15 zile de la data încunoştinţării în scris a salariatului, cu excepţia

situaţiilor în care o asemenea modificare rezultă ca posibilă din lege sau din contractul colectiv de muncă aplicabil.

2. Durata contractului individual de muncă3. Felul muncii4. Locul muncii

5. Condiţiile de muncă6. Salariu

7. Timpul de muncă şi timpul de odihnă


-V-Clauze speciale în contractul individual de

muncă

1. Clauza de neconcurenţă2. Clauza de mobilitate

3. Clauza de confidenţialitate4. Clauza de conştiinţă


Ca o concluzie pot spune că, încheierea contractului individual de muncă prezintă o importanţă deosebită, atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere practic. Deşi tema în discuţie a fost supusă unor analize, nu există încă o lucrare care să abordeze într-un mod unitar problemele pe care le ridică elucidarea şi aplicarea normelor privind încetarea contractului individual de muncă.Mai mult decât atât, punctele de vedere exprimate în literatura juridică de specialitate deseori diferă, iar practica judiciară din domeniul enunţat nu are un caracter uniform. .Totul se regăseşte în caracterul complex al problematicii încheierii contractului de muncă, multitudinea aspectelor pe care aceasta le învederează, opiniile controversate ale doctrinei, neuniformitatea practicii judiciare şi reglementarea diferită dată de Codul muncii.


Clauze speciale în contractul individual de muncă

1. Clauza de neconcurenţă2. Clauza de confidenţialitate

3. Clauzele de formare profesionala


Clauza de neconcurenţă

• (1) Clauza de neconcurenţă obligă salariatul de a nu presta, în interesul său propriu sau al unui terţ, o activitate care se află în concurenţă cu cea prestată la angajatorul său, sau de a nu presta o activitate în favoarea unui terţ care se afla în relaţii de concurenţă cu angajatorul său, şi obligă angajatorul de a-i plăti salariatului o indemnizaţie lunară.

(2) Clauza de neconcurenţă îşi produce efectele numai dacă în cuprinsul contractului individual de muncă sunt prevăzute în mod concret activităţile ce îi sunt interzise salariatului pe durata contractului.

(3) Indemnizaţia datorată salariatului se negociază şi este de cel puţin 25% din salariu. Indemnizaţia trebuie plătită întocmai şi la timp

(4) Clauza de neconcurenţă nu poate fi stabilită pe durata perioadei de probă.•

(1) Clauza de neconcurenţă nu-şi mai produce efectele la data încetării contractului individual de muncă.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele şi dupa încetarea contractului individual de muncă, pentru o perioadă de maximum 6 luni, în cazul funcţiilor de executie, şi de maximum 2 ani pentru cei care au ocupat funcţii de conducere, dacă o astfel de perioadă a fost convenită expres prin contractul individual de muncă.

(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile în cazurile în care încetarea contractului individual de muncă s-a produs de drept, ori a intervenit din iniţiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului


Clauza de neconcurenta

• (1) Clauza de neconcurenţă nu-şi mai produce efectele la data încetării contractului individual de muncă.

(2) Prin excepţie de la prevederile alin. (1), clauza de neconcurenţă îşi poate produce efectele şi dupa încetarea contractului individual de muncă, pentru o perioadă de maximum 6 luni, în cazul funcţiilor de executie, şi de maximum 2 ani pentru cei care au ocupat funcţii de conducere, dacă o astfel de perioadă a fost convenită expres prin contractul individual de muncă.

(3) Prevederile alin. (2) nu sunt aplicabile în cazurile în care încetarea contractului individual de muncă s-a produs de drept, ori a intervenit din iniţiativa angajatorului pentru motive neimputabile salariatului


Clauza de confidenţialitate

• "(1) Prin clauza de confidenţialitate părţile convin ca, pe toată durata contractului şi după încetarea acestuia, să nu transmită date sau informaţii de care au luat cunoştinţă în timpul executării contractului individual de muncă, în condiţiile stabilite în regulamentele interne, în contractele colective de muncă sau în contractele individuale de muncă.

(2) Nerespectarea acestei clauze de către oricare dintre părti atrage obligarea celui în culpă la plata de daune-interese."

Clauza de mobilitate este menţionată în art. 25: "părţile contractului individual de muncă stabilesc că, în considerarea specificului muncii, executarea obligaţiilor de serviciu de către salariat nu se realizează într-un loc stabil de muncă. În acest caz, salariatul beneficiază de prestaţii suplimentare în bani sau în natură".


Clauza cu privire la formarea profesională

• Formarea profesională a salariaţilor se poate realiza prin următoarele forme:

a) participarea la cursuri organizate de către angajator sau de către furnizorii de servicii de formare profesională din ţară sau din străinătate;

b) stagii de adaptare profesională la cerinţele postului şi al locului de muncă;

c) stagii de practică şi specializare în ţară şi în străinătate;

d) ucenicie organizată la locul de muncă;

e) formare individualizată;

f) alte forme de pregătire convenite între angajator şi salariat".

De asemenea, actul normativ mai sus menţionat prevede şi condiţiile în care se realizează formarea profesională, pentru a apăra interesele angajatorului, dar şi drepturile angajatului:


Clauza de formare profesionala

• (1) În cazul în care participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională este iniţiată de angajator, toate cheltuielile ocazionate de această participare sunt suportate de către acesta.

(2) În cazul în care, în condiţiile prevăzute la alin.(1), participarea la cursurile sau stagiile de formare profesională presupune scoaterea parţială din activitate, salariatul participant va beneficia de drepturi salariale, astfel:

a) dacă participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioadă ce nu depăşeşte 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta va beneficia, pe toată durata formării profesionale, de salariul integral corespunzător postului şi funcţiei deţinute, cu toate indemnizaţiile, sporurile şi adaosurile la acesta;

b) dacă participarea presupune scoaterea din activitate a salariatului pentru o perioadă mai mare de 25% din durata zilnică a timpului normal de lucru, acesta va beneficia de salariul de bază şi, după caz, de sporul de vechime

(3) Dacă participarea la cursurile sau la stagiul de formare profesională presupune scoaterea integrală din activitate contractul individual de muncă al salariatului respectiv se suspendă, acesta beneficiind de o indemnizaţie plătită de angajator, prevăzută în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în contractul individual de muncă, după caz

(4) Pe perioada suspendării contractului individual de muncă în condiţiile prevăzute la alin. (3) salariatul beneficiază de vechime la acel loc de muncă, această perioadă fiind considerată stagiu de cotizare în sistemul asigurărilor sociale de stat


Clauza de formare profesionala

• Salariaţii care au beneficiat de un curs sau un stagiu de formare profesională mai mare de 60 de zile în condiţiile art. 194 alin.(2) lit.b) şi alin.(3) nu pot avea iniţiativa încetării contractului individual de muncă o perioadă de cel puţin 3 ani de la data absolvirii cursurilor sau stagiului de formare profesională

(2) Durata obligaţiei salariatului de a presta muncă în favoarea angajatorului care a suportat cheltuielile ocazionate de formarea profesională, precum şi orice alte aspecte în legătură cu obligaţiile salariatului, ulterioare formării profesionale, se stabilesc prin act adiţional la contractul individual de muncă

(3) Nerespectarea de către salariat a dispoziţiei prevăzute la alin.(1) determină obligarea acestuia la suportarea tuturor cheltuielilor ocazionate de pregătirea sa profesională, proporţional cu perioada nelucrată din perioada stabilită conform actului adiţional la contractul individual de muncă.

(4) Obligaţia prevăzută la alin.(3) revine şi salariaţilor care au fost concediaţi în perioada stabilită prin actul adiţional, pentru motive disciplinare, sau al căror contract individual de muncă a încetat ca urmare a arestării preventive pentru o perioadă mai mare de 60 de zile, a condamnării printr-o hotărâre judecătorească definitivă pentru o infracţiune în legătură cu munca sa, precum şi în cazul în care instanţa penală a pronunţat interdicţia de exercitare a profesiei, temporar sau definitiv.


Incetarea de drept

• Incetarea de drept a contractului de munca intervine in urmatoarele situatii:a) la data decesului salariatului sau angajatorului, daca acesta este o persoana fizica;b) la data punerii sub interdictie a salariatului sau in cazul lichidarii sau dizolvarii companiei angajatoare;c) la data iesirii la pensie a angajatului;d) la data expirarii contractului individual de munca pe durata determinata, etc


Concedierea

• Concedierea se poate face pentru motive care tin de persoana salariatului sau pentru motive care nu tin de persoana salariatului, insa in nici un caz nu se poate face o concediere ca urmare a unei discriminari pe criterii de sex, orientare sexuala, caracteristici genetice, varsta, apartenenta nationala, rasa, culoare, etnie, religie, optiune politica, origine sociala, handicap, situatie sau responsabilitate familiala, apartenenta ori activitate sindicala.


Concedierea

Toti angajatorii trebuie sa adopte regulamente disciplinare care stabilesc cerintele standard de comportament ale angajatilor. Forma si continutul regulamentului disciplinar va varia, evident, in functie de numarul de angajati si de natura activitatii angajatorului. In general, o activitate economica mare va necesita o abordare mai explicita a disciplinei. Regulamentul stabilit de angajator trebuie sa creeze certitudine si consistenta in aplicarea disciplinei. Acest regulament care stabileste cerintele standard de comportament trebuie sa fie clar si sa fie adus la cunostinta angajatilor intr-o maniera usor de inteles. Anumite reguli sau cerinte standard pot fi atit de bine stabilite si cunoscute incat sa nu mai fie necesara comunicarea acestora angajatilor.


Concedierea salariatilor nu se poate face in urmatoarele situatii:• pe durata incapacitatii temporare de munca, stabilita prin certificat

medical;• pe durata concediului pentru carantina• pe durata in care femeia salariata este gravida, in masura in care angajatorul a luat cunostinta de acest fapt anterior emiterii deciziei de concediere;• pe durata concediului de odihna;• pe durata concediului pentru cresterea copilului in varsta de pana la 2 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pana la implinirea varstei de 3 ani;• pe durata concediului pentru ingrijirea copilului bolnav in varsta de pana la 7 ani sau, in cazul copilului cu handicap, pentru afectiuni intercurente, pana la implinirea varstei de 18 ani;• pe durata indeplinirii serviciului militar;• pe durata exercitarii unei functii intr-un sindicat, cu exceptia situatiei in care concedierea este dispusa pentru o abatere disciplinara grava sau pentru abateri disciplinare repetate, savarsite de catre acel salariat.


Concedierea

• In cazul in care concedierea se dispune pentru savarsirea unei abateri grave sau a unor abateri repetate de la regulile de disciplina a muncii, in cazul in care salariatul nu corespunde profesional, precum si ca urmare a admiterii cererii de reintegrare in functia ocupata de salariat a unei persoane concediate nelegal sau pentru motive neintemeiate, de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de reintegrare, angajatorul are obligatia de a-i propune salariatului alte locuri de munca vacante in unitate, compatibile cu pregatirea sa profesionala sau, dupa caz, cu capacitatea de munca stabilita de medicul de medicina a muncii.


Alte cazuri

• Concedierea pentru motive care nu tin de persoana salariatului reprezinta incetarea contractului individual de munca determinata de desfiintarea locului de munca ocupat de salariat ca urmare a dificultatilor economice, a transformarilor tehnologice sau a reorganizarii activitatii.

Desfiintarea locului de munca trebuie sa fie efectiva si sa aiba o cauza reala si serioasa. Salariatii concediati pentru motive care nu tin de persoana lor beneficiaza de masuri active de combatere a somajului si pot beneficia de compensatii in conditiile prevazute de lege si de contractul colectiv de munca aplicabil.


Dreptul de preaviz

• Dreptul de preaviz, ce nu poate fi mai mic de 15 zile lucratoare, se acorda in cazul desfacerii unilaterale a contractului de catre angajator, in cazurile concedierii pentru motive care nu tin de persoana salariatului si in cele doua dintre cele patru cazuri in care se face concedierea pentru motive care tin de persoana salariatului si anume in cazul in care, prin decizia organelor competente se constata inaptitudinea fizica si/sau psihica a salariatului, ceea ce nu-i permite sa-si indeplineasca atributiile corespunzatoare locului de munca ocupat, precum si in cazul in care salariatul nu corespunde profesional locului de munca in care este incadrat. Practic, el nu se acorda in cazul in care contractul inceteaza de drept, si atunci cand salariatul este concediat pentru ca a incalcat regulile de disciplina a muncii sau cand este arestat preventiv pentru mai mult de 60 de zile. De asemenea, nu se acorda in cazul persoanelor concediate pentru necorespundere profesionala, aflate in perioada de proba


procedura

• Decizia de concediere se comunica salariatului in scris si trebuie sa contina, in mod obligatoriu:• motivele care determina concedierea;• durata preavizului;• criteriile de stabilire a ordinii de prioritate;• lista tuturor locurilor de munca disponibile in unitate si• termenul in care salariatii urmeaza sa opteze pentru ocuparea unui loc de munca vacant.


DEMISIA

• Prin demisie se înţelege actul unilateral de voinţă a salariatului care, printr-onotificare scrisă, comunică angajatorului încetarea contractului individual de muncă, după împlinirea unuitermen de preaviz.(2) Refuzul angajatorului de a înregistra demisia dă dreptul salariatului de a face dovada acesteiaprin orice mijloace de probă.(3) Salariatul are dreptul de a nu motiva demisia.


DEMISIA

• 4) Termenul de preaviz este cel convenit de părţi în contractul individual de muncă sau, după caz, cel prevăzut în contractele colective de muncă aplicabile şi nu poate fi mai mare de 15 zilecalendaristice pentru salariaţii cu funcţii de execuţie, respectiv de 30 de zile calendaristice pentru salariaţiicare ocupă funcţii de conducere.(5) Pe durata preavizului contractul individual de muncă continuă să îşi producă toate efectele.(6) În situaţia în care în perioada de preaviz contractul individual de muncă este suspendat, termenul de preaviz va fi suspendat corespunzător.(7) Contractul individual de muncă încetează la data expirării termenului de preaviz sau la data renunţării totale ori parţiale de către angajator la termenul respectiv.(8) Salariatul poate demisiona fără preaviz dacă angajatorul nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate prin contractul individual de muncă.


Date post:	05-Dec-2015
Category:	Documents
Upload:	anonymous-u3xsd5em
View:	55 times
Download:	5 times

Dreptul afacerilor

Documents