5) Intreprinderea unor masuri strategice cum ar fi protectia suveranitatii economice si a securitatii statului, a pietii interne si a industriei intotdeauna a fost indisolubil legat de politica vamala promovata in tara ultima fiind o parte integrata atit a politicii interne cit si externe a statului. Necatind la faptul ca Codul Vamal a RM nu propune o definitie a politicii vamale ea poate fi prezentata ca un sistem de masuri economice de stat si masuri vamale destinate reglarii comertului extern, protectiei economiei nationale si solutionarii problemelor fiscale.

Conf. hotaririi plenului curtii supreme de justitie nr. 4 cu privire la practica examinarii in contencios administrativ a litigiilor legate de aplicarea legislatiei vamale din 24.12.2010 politica vamala cuprinde ansamblul normelor adoptate de stat ca atribut al suveranitatii sale pentru reglementarea comportamentului persoanelor autorizate in raport cu relatiile comerciale internationale. Scopul politicii vamale externe a oricarei tari este asigurarea intereselor sale economice.

Scopurile politicii vamale a RM sunt:

1) Asigurarea eficientei operatiunilor vamale2) Reglementarii schimbului de marfuri pe teritoriul vamal al RM3) Contribuirea la rezolvarea problemelor politice si comerciale privind protectia pietii interne,

stimularea dezvoltarii economiei nationale si ale obiective stabilite de legislatie

Orientarea scopurilor politicii vamale spre protectia pietii de marfuri a RM si spre stimularea dezvoltarii economiei nationale conditioneaza legatura ei cu politica interna a statului. In calitate de parte integrata a politicii externe a statului politica vamala a RM are menirea sa realizeze interesele economice externe ale statului in asa mod incit sa nu protejeze doar economia aflata in criza de distrugerea ulterioara dar si sa contribuie la restructurarea ei cu scopul revigorarii si cresterii ulterioare. Formarea politicii vamale a oricarei tari presupune 2 abordari (implimentari) ale definirii orientarii ei: protectionismul si comertul liber.

Protectionismul este politica orientata spre protejarea propriei industrii si gospodariei agrare de concurenta straina pe piata interna. Pentru politica vamala protectionismului ii sunt caracteristice tarife vamale marite si restrictii la import. Comertul liber din potriva inlatura toate barierele in relatiile economice externe si consta in minimizarea tuturor limitelor fapt ce aduce la cresterea schimbului de marfuri si satisfacerea necesitatilor pietii.

Din pacate politica vamala a RM in conditiile instabilitatii relative a economiei si a unei dependente puternice de creditele organizatiilor financiare internationale in conditiile predominarii de piata a marfurilor industriale si alimentare de import nu este capabila sa-si realizeze interesele sale de protectie prin mijloace economice. Principiile de baza a politicii vamale sunt urmatoarele:

1) Unitatea politicii comertului extern ca parte componenta a politicii externe a RM2) Unitatea sistemului reglemetarii de stat a activitatii comerciale externe si a controlului executarii

ei3) Unitatea politicii controlului de export4) Prioritatea masurilor economice ale reglementarii activitatii comertului extern5) Egalitatea participantilor la activitatea comertului extern6) Protectia de catre stat a drepturilor si intereselor legale ale participanților la activitatea

comercială externă

Tema: Noțiunea Dreptului Vamal al RM

Noțiunea, obiectul și metodele dreptului vamal

Indiferent de orice în prezent în condițiile stabilite relativ a unor relații normale de piață statul norstru are nevoie de existența dreptului vamal ca ramură. Un atare interes este condiționat de necesitatea asigurării protecției suveranității vamale și securității economice a țării, necesitatea intensificării relațiilor RM cu organizațiile internaționale, necesitatea protecției drepturilor cetățenilor și a organelor de stat. O trăsătură definitorie a oricărei ramuri de drept este obiectul și metoda de reglementare specifice doar ei. Drept obiect al reglementării juridice în știința dreptului este considerat în grup mai mult sau mai puțin omogen de relațiile sociale reglementate din normele unei sau altei ramuri de drept. Obiectul reglementării juridice este un criteriu de bază al sistematizării normelor juridice ale oricărei ramuri de drept. Metoda reglementării juridice reflectă și exprimă tipurile de relații prevăzute de legislație care pot să existe între subiecții implicați în respectivele relații juridice (adică în ce mod un subiect al unui raport juridic real sau potențial poate interacționa cu celălalt, acestea pot fi relații de subordonare sau egalitate). Metodele reglementării juridice caracteristice unor anumitor ramuri de drept depind în mare măsură de obiectul reglementării juridice și structura relațiilor sociale. Obiectul reglementării juridice vamale se consideră relațiile sociale din domeniul trecerii mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM. Aria acestor relații este destul de mare și poartă un caracter complex fapt ce este dictat de structura complexă a activității vamale contemporane. Raporturile juridice din domeniul activității vamale sunt reglemntate din normele diferitor ramuri ale dreptului (constituțional, administrativ, contravențional, civil, penal, dreptul muncii). Toate aceste raporturi juridice eterogene după caracterul lor ai o trăsătură comună, ele apar întotdeauna pentru a reglementa ordinea și condițiile trecerii mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală e RM. Anume prezența unei atare trăsături ne permite să vorbim despre existența unui tip de relații sociale independente cum ar fi raporturile juridice vamale. Iar complexitatea acestor relații ne permite să vorbim despre complexitatea dreptului vamal ca ramură independentă de drept. Astfel obiectul dreptului vamal îl constituie relațiile sociale ce au un caracter complex și care apar în urma efectuării activității vamale. În principiu structura relațiilor sociale din domeniul activității vamale este determinată de codul vamal al RM. În dependență de scopurile apariției lor putem evidenția următoarele tipuri de relații sociale ce constituie obiectul reglementării dreptului vamal:

1) Relațiile sociale legate de organizarea activității vamale în RM precum și de organizarea serviciului vamal de stat.

2) Legate de trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM3) Legate de drepturile de import / export4) Vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport5) Control vamal6) Controlul valutar7) Facilitățile vamale8) Activitatea operativă de investigație9) Relațiile sociale legate de fraude vamale și răspunderea pentru săvîrșirea lor10) Administrarea statisticii vamale11) Atacarea deciziilor, a acțiunilor sau inacțiunii organelor vamale și ale colaboratorilor vamali12) Colaborarea internațională în domeniu activității vamale

Metoda dreptului vamal putem menționa 2 metode de bază a reglementării juridice a relațiilor sociale:

1) Metoda imperativă (administrativă)

2) Metoda dispozitivă (civilă)

Prima metodă se bazează pe relații de putere și subordonare a subiectelor și unilaterealitatea exprimării voinței. Ea se manifestă prin stabilirea unor dispoziții prohibiții și restricții.

A doua metodă se bazează pe principiul egalității subiecților și reiese din ideea - este permis totul ce nu este interzis de lege.

Intrucît raporturile juridice vamale au un caracter complex fiecărui tip de relații sociale îi corespunde o metodă de reglementare juridică proprie doar lui. Cu alte cuvinte caracterul complex al relații sociale din domeniul vamal îi corespunde o metodă complexă a reglementării juridico vamale adică aplicarea combinată a modalităților de influiență asupra subiecților raporturilor juridice vamale în privința asigurării respectării normelor legislației vamale ale RM. Astfel dreptul vamal reprezintă o ramură complexă de drept care reprezintă un sistem de norme juridice stabilite sau sancționate de stat care servesc la reglementarea relațiilor sociale din domeniul activității vamale și anule acelor legate de trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM, perceperea taxelor vamale, control vamal și alte mijloace de promovare a politicii vamale.

Scopurile și principiile dreptului vamal

Fiecărei ramuri de drept îi sunt caracteristice anumite scopuri și în acest sens dreptul vamal nu este o excepție. Astfel scopurile de bază ale dreptului vamal sunt următoarele:

1) Crearea condițiilor de activitate eficientă a organelor vamale și altor organe de stat pentru efectuarea activității vamale, dezvoltarea și perfecționarea ei.

2) Asigurarea unei organizări științific argumentate a sistemului vamal care include în sine structura vamală și alte structuri de stat ce asigură realizarea politicii vamale.

3) Crearea unor condiții de asigurare a drepturilor și libertăților legale ale cetățenilor la efectuarea activității vamale.

4) Asigurarea respectării drepturilor și executării obligațiilor de către cetățenii RM, cetățenii străini și persoane fără cetățenie, precum și de către persoanele juridice în procesul participării și implicării lor în raporturile juridice vamale.

5) Asigurarea respectării priorităților și intereselor social economice a RM (este vorba despre suveranitatea economică, securitatea economică, protecția pieții naționale, stimularea dezvoltării economiei naționale și activizarea legăturilor RM cu economia mondială)

De rînd cu obiectul și metoda reglementării juridice o importanță deosebită în structura dreptului o au și principiile juridice.

Principiul este o idee de bază. Principiile dreptului vamal sunt idei normative inițiale de la care pornește reglementarea juridico-vamală. Ele pot fi divizate în 2 categorii: generale și speciale.

Principiile generale sunt:

1) Principiul legalității care presupune necesitatea respectării stricte a constituției RM, codului vamal al RM, altor legi și actelor subordonate legii de către toți subiecții dreptului vamal.

2) Principiul umanismului care își găsește reflectarea sa în interzicerea transportării libere a armamentului și substanțelor narcotice peste frontiera vamală a RM și în existența unor înlesniri în cazul ajutorului umanitar

3) Principiul democratismului care are forme și manifestări multiaspectuale, în special art. 254 codului vamal stipulează drepturile persoanei atrase la răspundere pentru fraude vamale precum

și drepturile avocatului și reprezentantului contravinientului. Orice persoană are dreptul să ia cunoștinți cu materialele dosatului și să prezinte probe pe acest dosar. Deasemenea principiul democratismului este arătat în capitolul 11 codului vamal care se numește „Atacarea actelor administrative, acțiunolor sau inacțiunilor organelor vamale și ale colaboratorilor vamali”.

4) Printe alte principii generale putem evidenția principiul respectării dreptuluilor și libertăților omului, principiul priorității normelor juridice internaționale, principiul egalității și altele.

În ceea ce privește principiile ramura ale dreptului vamal al RM ele sunt următoarele:

1) Principiul unității politici vamale a RM, a scopurilor ei și a mijolacelor de realizare.2) Principiul unității teritoriului vamal care garantează unitatea spațiului economic, libera circulație

pe teritoriul RM a mărfurilor, serviciilor și mijloacelor financiare, precum și inadmisibilitatea fixării frontierelor, taxelor și altor impedimente pentru această circulare în afara celor stabilite de stat.

3) Principiul unității taxelor vamale stabilite de lege conform căruia mărimea taxelor vamale este comună și nu poate fi supusă modificării în dependență de persoanele care trec mărfuri și mijloace de transport peste frotiera vamală de tipul tranzacțiilor și alți factori.

4) Tot aici por fi incluse așa principii ca principiul interdictiei introducerii sau scoaterii anumitor categorii de mărfuri, principiul alegerii benevole a destinației sau a regimului vamal și altor.

Raportul dreptului vamal cu alte ramuri ale dreptului

Definind dreptul vamal ca o ramură juridică complexă care reprezintă un sistem de norme juridice destinate reglementării relațiilor sociale din domeniul dreptului vamal, este necesar de a examina aspectul corelației dreptului vamal cu alte ramuri ale dreptului și în primul rînd cu ramurile de bază. Abia după aceasta este posibil determinarea exactă a locului pe care îl ocupă dreptul vamal în sistemul juridic al RM. Normele dreptului constituțional consolidînd bazele organizării economice și politice a societății se consideră fundamentale pentru toate celelate ramuri ale dreptului inclusiv și pentru dreptul vamal, deoarece principiile generale amintite mai sus reflectate în dreptul vamal și un șir de alte principii generale au o bază contituțională. Strînsă legătură dintre dreptul vamal și dreptul civil se manifestă prin faptul că anumite compartimente ale dreptului civil au analogii directe în dreptul vamal. Ex.: contractul civil de depozit îi corespunde depozitul provizoriu (secțiunea 24 cod vamal).

Dreptul vamal și dreptul penal reglementează relațiile sociale în cazul comiterii unei așa infrecțiuni ca de exmplu contrabanda (art. 224 cod vamal și art. 248 cod penal, art. 249 cod penal - eschivarea de la plata taxelor vamale).

Mai evident și mai multiaspectual se profilează corelația dintre dreptul vamal,dreptul administrativ și contravențional deoarece partea preponderentă a relațiilor sociale reglementate de normele legislației vamale în sens restrîns se referă la domeniul reglementării dreptului administrativ și contravențional dat fiind faptul că:

1) Activitatea organelor vamale reprezintă o activitate executiv-dispozitivă a organelor puterii executive.

2) Raporturile reglementate de normele dreptului vamal deseori apar în potriva voinței unuia dinte subieți.

3) Față de subiecții raporturilor juridice vamale în cazut fraudelor vamale se aplică de obicei măsuri de sancționare contravențională, administrativă, contravenționale și altele.

4) Contradicțiile dintre subiecții participanți la raporturile juridice vamale deseori se soluționează pe cale contravențională (administrativă).

În afară de ralțiile reciproce cu ramurile fundamentale ale dreptului dreptul vamal are și unele puncte comune cu:

1) Dreptul financiar în cadrul controlului respectării legislației valutare a țării.2) Dreptul fiscal în contextul completării bugetului de stat din contul impozitelor și taxelor.3) Dreptul procesual penal în cazul executării de către organele vamale a funcțiilor de urmărire

penală.4) Dreptul muncii în cazul serviciului organelor vamale și organiațiile serviciului vamal.5) Dreptul funciar la utilizarea de către organele vamale a loturilor de pămînt în scopuri vamale.6) Dreptul internațional în cazul colaborării cu alte state.

Tema: Norma juridică vamală și raportul juridic vamal

Noțiunea, structura și tipurile de norme juridice vamale

Esența și importanța socială a oricărei ramuri de drept se descoperă la analiza normelor juridice care contituie de fapt conținutul ramurii respective. Fiind o celulă primară a oricărei ramuri de drept norma juridică reprezintă o regulă de conduită generală stabilită de stat, destinată pentru aplicarea multiplă care poartă amprenta relațiilor sociale ce constituie obiectul unei anumite ramuri. Nerespectarea sau încălcarea căreia presupune o predeapsă stabilită de stat.

Astfel norma juridică vamală este o regulă de conduită stabilită de stat scopul căreia este reglementarea relațiilor sociale ce apar, se modifică și se sting în domeniul activității vamale, nerespectarea sau încălcarea căreia presupune o răspundere juridică stabilită și garantată de stat. Pentru fiecare normă juridică este caracteristică o structură adică o componență specifică a conținutului. Structura normei juridice vamale este tradiționale șe constă din 3 elemente: ipoteza, dispoziția și sancțiunea.

În dependență de orientarea obiectuală normele juridice vamale se divizează în:

1) Norme materiale care fixează un complex de drepturi și obligații a subiecților dreptului vamal precum și răspunderea acestor subiecți ai dreptului vamal.

2) Normele procesuale ce determină ordinea și condițiile executării drepturilor și obligațiilor participanților la raporturile juridice vamale.

Din punct de vedere al unității conținutului normele juridice vamale se divizează în:

1) Norme principii2) Norme generale3) Norme speciale

După caracterul conduitei prescrise ele se împart în:

Norme imperative care prescriu comportamentul subiecților de drept și nici o abatere de la acestea. La rîndul lor ele se împart în:

- Onerative (de impunere) care prescriu în mod expres oblgația săvîrșirii unor acțiuni (art.155 CV - obligațiile deținătorului de depozit provizorii)

- Prohibitive care interzic săvîrșirea unor acțiuni (art.224 CV - contrabandă / art.248 CP)

Norme dispozitive care acordă posibilitatea unui larg comportament subiecților de drept, adică normele care nici nu obligă, nici nu interzic o acțiune. La rîndul său aceste norme pot fi:

- Permisive (art.19 CV - dreptul de a introduce și de a scoate din RM mărfuri și mijloace de transport)

- Supletive (art.24 CV - alegerea sau renunțarea la regimul sau destinația vamală)

După modalitățile tehnice de stabilire a regulilor de comportament:

1) Simple2) De expediere3) De planchetă

Acțiunea normelor juridice vamale în timp, în spațiu și asupra persoanei

În ce privește acțiunea normelor juridice vamale în timp fundamental pentru dreptul vamal este regula alin. 2 art. 6 CV, conform căreia activitatea vamală se desfășoară în conformitate cu legislația care este în vigoare la data la care organul vamal a primit declarația vamală și alte documente cu excepția cazurilor prevăzute de legislație.

În cazul trecerii ilegale de trecere a mărfurilor se aplică legislația în vigoare la momentul trecerii de facto a acestor bunuri peste frotiera vamală. Acesta este un criteriu de bază a funcționării normelor juridice vamale în timp deși ele ar putea fi împărțite în norme cu indicarea termenului de acțiune și fără indicarea acestui termen adică pînă la anularea lor oficială de către organele competente.

În dependență de funcționarea normelor juridice vamale în spațiu ele pot fi divizate în norme ce funcționează în limitele întregului teritoriu al RM și în norme acțiunea cărora se răsfrînge doar pe anumite formațiuni teritoriale.

Acțiunea normelor juridice vamale asupra persoanelor este determinată de aspectul teritorial al funcționării lor.

Normele juridice vamale se răsfrîng asupra tuturor persoanelor care se află în acea parte a teritoriului vamal unde funcționează aceste norme. Excepții fac doar persoanele care au imunitate.

Noțiunea și tipurile raportului juridic vamal

Raportul juridic vamal reprezintă o diversitate de relații juridice diferite după carterul și conținutul lor juridic precum și după cercul participanților la aceste rapoarte. Ele poartă un carter complex.

Raportul juridic vamal este compus din relațiile sociale din domeniul activității vamale adică cele reglementate de normele juridice vamale. Astfel raportul juridic vamal este un tip de relații administrative (subiecții acestui raport nu se află pe poziție de egalitate) ce se bazează pe principiile puterii și

subordonării. Unul dintre subiecți la aceste rapoarte este statul. Privit din punct de vedere a structurii sale raportul juridic vamal este alcătuit din 3 elemente constitutive: obiect, subiect și conținut.

Obiectul raportului juridic vamal îl formează acele acțiuni sau abțineri de la săvîrșirea acestora asupra cărora sunt îndreptate drepturile și obligațiile participanților la aceste rapoarte. Putem menționa că există un obiect cu caracter nematerial și un obiect cu caracter material.

Obiectul cu caracter nematerial se consideră comportamentul subiecților în domeniu administrării activității vamale.

Obiectul cu caracter material pot fi atît bunurile materiale (mărfuri și mijloace de transport) cît și bunuri cu carcter nematerial (servicii pentru vămuire, transportare, păstrare).

Subiecții raportului juridic vamal în linii generale pot fi prezentați ca fiind participanți la relațiile sociale cărora normele dreptului vamal oferă anumite drepturi și obligații în domeniul activității vamale și anume:

1) Organele vamale a RM2) Colaboratorii organelor vamale a RM și colaboratorii organizațiilor serviciului vamal3) Persoanele fizice4) Persoanele juridice

În ceea ce privește conținutul raportului juridic vamal trebuie să deosebim partea materială adică comportamentul real al subiecților raportului juridc vamal și partea juridică care reflectă drepturile și obligațiile subiecților, adică parametrii comportamentului lor posibil (potențial sau necesar).

După diferite criterii de clasificare raporturile juridice vamale pot fi divizate în:

1) Materiale și procesuale2) Primare și secundare3) Apărute la momentul pînă la și după trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera

vamală4) Provocate de acțiuni legale și ilegale

Raporturile juridice vamale materiale sunt reglementate de normele materiale ale dreptului vamal.

Cele procesuale sunt legate de soluționarea cazurilor și sunt reglementate de normele dreptului procesual penal.

În așa mod raporturile juridice vamale materiale se realizează prin intermediul celor procesual.

Raporturile juridice vamale primare sunt legate nemijlocit de trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală.

Cele secundare apar de exemplu în legătură cu depistarea în timpul efectuării controlului vamal a fraudelor vamale. De asemenea raporturile juridice vamale pot apărea:

1) Pînă la trecerea de facto a mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală (informarea și consultarea efectuată de către organele vamale a persoanelor cointeresate)

2) În momentul transportării mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală (controlul vamal, vămuirea). Aceste relații apar între organul vamal și persoana respectivă în momentul, fie cu puțin timp înainte sau imediat după trecerea de ultima a frontierei vamale aRM.

3) După (adică mult mai tîrziu) trecerea reală a mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM. De exemplu relațiile sau raporturile din organul vamal și participantul la activitatea economică externă în vederea efectuării de către primul a controlului asupra restituirii valutei în urma exportului mărfurilor efectual de ultimul.

Drept temei pentru apariția, modificarea și încetarea oricăror relații sunt faptele juridice.

Tema: Sistemul și izvoarele dreptului vamal

Sistemul dreptului vamal, principiile și criteriile constituirii lui

Drept sistematizare a normelor juridice se consideră ordonarea materialului normativ, organizarea lui într-un sistem unic și logic construit. Baza sistemului dreptului vamal îl constituie normele juridice vamale, adică reguli de comportament în domeniul vamal stabilite și sancționate stat. Cu o anumită nuanță de convenționalitate deptul vamal poate fi divizat în 2 părți: Partea generală și specială. Convenționalitatea unei asemenea divizări este condiționată de caracterul complex a dreptului vamal ca ramură de drept. În partea generală a dreptului vamal intră acele compartimente normele juridice ale căror conțin indicații referitoare la reglementarea totalității de relații sociale din domeniul activității vamale. Astfel indicațiile din partea generală a dreptului vamal se aplică la realizarea normelor juridice vamale ce formează ramura respectivă. În componența părții generale a dreptului vamal pot fi impuse următoarele instituții juridice vamale:

1) Care consolidează scopurile, principiile, conținutul activității vamale și politicii vamale a RM2) Care reglementează statutul juridic al organelor vamale și care ordonează statutul juridic a altor

subiecți al dreptului vamal3) Care determină formele și metodele activității vamale printe care un ol principar îl ocupă normele

juridice vamale care reglementează ordinea adoptării actelor în domeniu activității vamale și efectuării diferitelor acțiuni procesuale

4) Care reglementează răspunderea în domeniul activității vamale inclusiv și răspunderea actelor de decizii și colaboratorilor.

Partea specială a dreptului vamal include în si instituțiile dreptului vamal, aranjate intr-o ordine și consecutivitate logică stabilite de codul vamal al RM. Aici pot fi incluse:

- Reglementarea juridică a ordinii trecerii peste forntiera vamală a mărfurilor și mijloacelor de transport

- Aplicarea regimurilor și a destinațiilor vamale

- Vămuire

- Controlul vamal

- Reglementarea vamală

- Perceperea dreturilor de import / export

- Ordinea aplicării facilităților vamale

- Efectuarea urmăririi penale

Izvoarele dreptului vamal, noțiunea, tipurile și caracteristica lor

Studierea oricărei ramuri de drept este imposibilă fără examinarea problemei izvoarelor ei deoarece anume izvoarele dreptului caracterizează legătura științei dreptului cu statul, în ele se mediatizează voința statului față de anumite relații sau raporturi sociale. Prin izvoarele dreptului vamal se înțelege o totalitate de acte normative ale diferitor organe de stat în care se conțin normele care reglementează raporturile juridice vamale (adică regulile generale de comportament în domeniu dreptului vamal).

Clasificarea izvoarelor dreptului de obicei se face după criteriul forței juridice:

1) Acte internaționle în domeniul vamal la care RM este parte

Normele dreptului internațional și actele internaționale constituie o parte a sistemului juridic a RM.

După forța juridică convențiile ratificate de RM au o forță juridică mai mare decît legile ei interne.

2) Constituția RM adoptată la 29.07.1994 normele căreia sunt norme de acțiuni directe și consolidează pozițiile inițiale și particularitățile de bază ale activității vamale în RM. Multe norme ale constituției au o legătură directă cu activitatea vamală (ex. Normele profesionale privind protecția dreptului de proprietate, privind dreptul la libera circulație, dreptul la informație).

3) În sistemul izvoarelor dreptului intră deasemenea și legile RM care reglementează direct și nemijlocit raporturile juridice în domeniul activității vamale. La aceste se referă norme care fixează drepturile și obligațiile organelor de stat și ale organizațiilor obștești, persoanelor fizice, juridice, adică toți subiecții dreptului vamal. Totodată se formulează și răspunderea pentru încălcarea acestora. Una din aceste legi este codul vamal al RM adoptat la 20.07.2000 care determină baza legală economică și organizațională ale activității vamale și este orientat spre protecția economiei naționale, suveranității economice, securității și spre activizarea legăturilor RM cu economia mondială, asigurînd drepturile și libertățile cetățenilor și organelor de stat. Un alt document de bază în sistemul izvoarelor dreptului vamal este legea cu privire la tariful vamal din 20.11.1997. Această lege stabilește ordinea fixării și aplicării taxelor vamale ca instrument a politicii comerciale și a reglementării statale, a pieții interne de mărfuri, inclusiv și regulile vămuirii mărfurilor la trecerea lor peste frontiera vamală. La legile exclusiv vamale de asemenea se referă și legea serviciului în organele vamale din 20.07.2000 și care determină ordinea efectuării serviciuluiîn organele vamale și organizațiile serviciului vamal totodată determinînd și bazele poziției juridice ale colaboratorilor organelor vamale ale RM. Caracterul complex al raporturilor juridice vamale condiționează folosirea în calitate de izvoare a dreptului vamal a normelor juridice care se conțin în actele legislative ale altor ramuri de drept.

4) Cele mai numersoase izvoare ale dreptului vamal sunt actele juridice subordonate legii printe care hotărîrile parlamentului, guvernului, decretele și altele.

Subiecții dreptului vamal și tipurile lor

Subiect al dreptului în orice ramură de obicei se consideră purtătorul unor anumite drepturi și obligații cu care el este împuternicit pentru realizarea necesităților sale. Astfel subiecții dreptului vamal se consideră acele persoane care au anumite drepturi și obligații în domeniul activității vamale. Noțiunea de subiect al

dreptului este strîns legată de noțiunea capacitatea juridică care include în sine capacitatea de folosință și de exercițiu. Astfel subiecții dreptului vamal al RM sunt:

1) Organele vamale ale RM2) Colaboratorii organelor vamale și organizațiilor serviciului vamal3) Persoanele fizice4) Persoanele juridice

Toți acești subiecți ai dreptului vamal pot fi divizați condițional în 2 grupuri:

1) Subiecți generali sau ordinari2) Subiecți speciali

La categoria celor generali se referă persoanele fizice și juridice, iar la categoria celor speciali organle vamale și colaboratorii vamali.

Tema: Organele vamale ale RM

Noțiunea și statutul juridic al organelor vamale ale RM

Organele vamale sunt organe de stat ce reglementează raporturile juridice ce apar, se modifică și se sting în domeniul activității vamale. Organul vamal este un organ al puterii executive care după caracterul său:

1) Este un organ de ocrotire a normelor de drept2) Acționează în numele statului3) Este împuternicit de stat4) Își exercită funcțiile și sarcinile sale în domeniul activității vamale și alte domenii ale

administrării înrudite cu el folosind metode și forme de activitate specifice doar lui.

Activitatea organelor vamale este universală și specifică. Statutul juridic al organelor vamale este determinat de locul și rolul lor în sistemul general al organelor pulbice a RM. Organele vamale fac parte din sistemul organelor puterii executive. Ele realizează atît funcția executivă cîd și cea distributivă în domeniul activității vamale. Activitatea executivă a acestor organe constă în organizarea și realizarea practică cotidiană a activității vamale. Apelînd la diverse forme și metode organele vamale își realizează funcțiile și împuternicirile sale în domeniul organizării trecerii peste frontiera vamală a mărfurilor și mijloacelor de transport, perceperii drepturilor de import export, vămuirii și controlul vamal. Acetste direcții sunt fundamentale în activitatea organelor vamale. Organele vamale îndepliesc o activitate atît executiv organizațională cît și distributivă. Ambele tipuri de activitate au o strînsă legătură reciprocă și împreună contituie un întreg unitar. Totodată activitatea distriburivă a organelor vamale își are particularitățile sale cea mai importantă dintre care este caracterul său normativ. Ea se manifestă prin adoptarea de către organele vamale a actelor juridice corespunzătoare. Activitatea executivă (organizațional executivă) se poate realiza sub forma unor ședințe de lucru ale colaboratorilor administrației secțiilor organelor vamale, întrunirile pentru schimbul de experieță pentru recalificarea și ridicarea calificării, consferințe științifico metodice ale colaboratorilor organelor vamale. O trăsătură definitorie importantă a organelor vamale ce determină locul lor în sistemul general a organelor puterii executive este factul că ele sunt incluse de legislația în vigoare în rîndul organelor de ocrotire a normelor de drept. Organele vamale sunt supuse ministerului finanțelor. Caracterul de ocrotire a normelor de drept al activității organelor vamale are manifestări specifice concrete care se evidențiază la analiza structurii activtății vamale și la un șir de împuterniciri specifice ale acestor organe. Caracterul complex al activității

vamale determină prezența în această activitate a elementelor neomogene inclusiv și a celor de ocrotire a normelor de drept. Aceasta o dovedesc normele juridice prevăzute la art.219 - 223 ale codului vamal al RM. Potrivit acestor articole arganele vamale în cazurile prevăzute de codul vamal al RM pot efectua urmărirea penală pe dosare de contrabandă și alte infracțiuni din domeniul activității vamale. Volulmul de bază al lucrului în legătură cu anchetarea cazurilor de încălcare a regulilor vamale este pus pe seama organelor vamale și persoanelor oficiale ale acestora. Carcterul de orotire a normelor de drept este confirmarea și de posibilitatea de a ataca deciziile organelor vamale și ale colaboratorilor vamali (capitolul 11 cod vamal). În special art.288 stipulează depunerea plîngerii primare pe deciziile, acțiunile sau inacțiunile organelor vamale și a colaboratorilor vamali. Asemenea plîngere se depune la serviciul vamal. Acțiunile sau inacțiunea factorilor de decizii al serviciului vamal deasemenea pot fi atacate în serviciul vamal iar deciziile serviciului vamal în instanța de judecată (alin.2 art.288).

Competența organelor vamale și formele realizării acesteia

Competența organelor vamale reprezintă un sistem de împuterniciri, funcții și sarcini puse de către stat pe seama organelor vamale. Statul acordă organelor vamale anumite împuterniciri pentru exercitarea funcțiilor și soluționarea problemelor puse pe seama lor. Nici o autoritate publică cu exceția parlamentului și guvernului nu este în drept să emită decizii cu privire la competența organelor vamale, să le modifice atribuțiile, să le impună alte funcții și să intervină în activitatea lor (alin.5 art.9).

Realizarea competenței organelor vamale poate fi efectuată în diferite forme legale:

- Prin stabilirea normelor juridice, aplicarea acestora și ocrotirea lor

Organelor vamale pentru executarea funcțiilor și soluționarea problemelor puse pe seama lor au dreptul să emită actele juridice atît cu carcter normativ. Aplicarea normelor de drept în activitatea organelor vamale înseamnă transpunerea în viață a prescpripțiilor normelor juridice în corespundere exactă cu prevederile legale. Ocrotirea normelor de drept se realizează de către organele vamale prin controlul respectării de către subiecții raporturilor juridice vamale a cerințelor actelor normative și aplicarea față de contravinienți a unor măsuri de constringere juridică.

Funcțiile de bază ale organelor vamale

Activitatea organelor vamale ca organe ale puterii executive se manifestă rpin executarea funcțiilor puse pe seama lor de către stat. Prin funcțiile organelor executive se înțelege un complex de acțiuni organizațional juridice definite în statutul organului și bazate pe un schimb continuu de informații care asigură obiectul orientării politice, economice și organizaționale, metodice cu resurse materiale, tehnice și umane îndreptate spre atingerea scopurilor puse pe seama sistemului de administrare.

Funcțiile organului puterii executive derivă de la funcțiile statului. Ele reflectă conținutul material al activității de conducere. Nomenclatorul or se conține în actele ce reglentează statutul juridic al organului respectiv.

Criteriile de bază ale clasificării funcțiilor administrării sunt obiectul și subiectul administrării.

În dreptul vamal obiect al administrării se consideră:

1) Bazele juridice, economice și organizaționale ale activității vamale orientate spre ocrotirea suveranității și securității economice a RM.

2) Crearea condițiilor favorabile pentru integrarea economiei RM în economia mondială

3) Asigurarea ocrotirii drepturilor cetățenilor, subiecților comerciali și organelor de stat și respectarea de către ei a obligațiilor în domeniul activității vamale

Subiecți ai administrării în domeniul activității vamale care constituie un sistem unic și în care intră: Serviciul vamal al RM, Birourile vamale, Posturile vamale.

Atribuțiile îndeplinite de subiecții administrării se divizează în atribuții de bază și atribuții de asigurare (funcționale). Atribuțiile de bază ale organelor vamale sunt următoarele:

1) Participarea la elaborarea politicii vamale a statului și promovarea acestei politici2) Asigurarea respectării legislației vamale și fiscale3) Apărarea drepturilor și intereselor legitime ale persoanei în cadrul activității vamale4) Contribuirea în limitele competenței la asigurarea securității economice a statului5) Apărarea intereselor economice a statului6) Aplicarea procedeelor vamale de reglementare a relațiilor economice și comerciale7) Incasarea drepturilor de import / export8) Participarea la evaluarea măsurilor de politică economică referitor la trecerea mărfurilor și

mijloacelor de transport peste frontiera vamală și aplicarea acestor măsuri9) Lupta împotriva contrabandei, a încălcării reglementărilor vamale și legislației fiscale care se

referă la trecerea mărfurilor peste frontiera vamală precum și trecerea ilegală peste frontieră a substanțelor narcotice, armamentului, obiectelor de artă, valoarea istorică, obiectelor proprietății intelectuale, specii de animale și plante, etc.

10) Contribuirea la combaterea terorismului internațional11) Exercitarea și perfecționarea controlului vamal, efectuarea vămuirii și crearea condițiilor pentru

accelerarea traficului de mărfuri peste frontiera vamală12) Contribuirea și participarea la elaborarea statisticii vamale a comerțului extern și statisticii

vamale speciale13) Contribuirea la realizarea măsurilor de apărare a securității statului, de asigurare a ordinii publice

și morale, de apărarea vieții și sănătății oamenilor, florii, faunei și pieții interne14) Exercitarea controlului vamal asupra valorilor valutare în limitele competenței15) Asigurarea îndeplinirii obligațiilor internaționale ale statului în domeniul vamal16) Participarea la elaborarea acordurilor internaționale în domeniul vamal, la colaborarea cu

organele vamale și alte autorități publice din străinătate, organizațiile internaționale în domeniul vamal și altele

17) Efectuarea cercetării științifice, oferirea consultațiilor, asigurarea pregătirii și reciclării specialiștilor în domeniul vamal

18) Promovarea politicii financiare și economice, dezvoltarea bazei tehnico materiale și sociale a organelor vamale ți crearea condițiilor pentru activitatea colaboratorilor vamali, etc.

Lista propusă a atribuțiilor fundamentale demonstrază cît de multiaspectuală este activitatea organelor vamale.

La atribuțiile de asigurarea a organelor vamale se referă funcția resurselor umane, funcția financiară și funcția tehnico materială. Funcțiile sale organele vamale le îndeplinesc atît desinețstătător cît și colaborării cu alte organe de stat, instituții, organizații și cetățeni. Totodată organelor de stat și funcționarilor sunt obligați să acorde ajutor organelor vamale. Aceasta se referă în primul rînd la organele financiare și fiscale organele serviciului de forntieră, organele de transport și alte organe care sunt strîns legate în aspect funcțional cu organele vamale.

Caracteristica sistemului unic a organelor vamale

Sistemul unic a organelor vamale poate fi definit ca o tatalitate ierarhică de verigi independente condiționat de aspectul funcțional caracterizată prin scopuri comune (promovarea politicii vamale unice) și sarcini comune (utilizarea eficientă a instrumentelor controlului vamal și reglementarea schimbului de mărfuri pe teritoriul vamal al RM), inclusiv și prin subordonarea verticală a verigilor inferioare celor superioare. Fiecare organ în dependență de locul și situația sa în sistemul general joacă un anumit rol îndeplinind un volum anumit de funcții puse pe seama organelor vamale de către stat. Un centru unic funcțional și organizațional al acestui sistem este serviciul vamal al RM.

Sistemul organelor vamale constă din 3 verigi: serviciul vamal, biroul vamal și postul vamal. Examinarea totalității organelor vamale ca fiind un sistem unic presupune concomitent și analiza specificului părților sale componente adică ale diverselor organe vamale în calitate de subsistem. Fiecare vamal îndeplinește anumite funcții, este împuternicit pentru exercitarea nemijlocită a activității vamale, depistarea și carcterizarea specificului fiecării dinte ele, este importantă atît pentru a înțelege esența acestui organ și locul lui în sistemul organelor vamale.

Structura din 3 verigi a sistemului organelor vamale are și o confirmare legislativă și este reflectată în alin.2 art.9 CV. Alte verigi ale sistemului organelor vamale sunt organele de stat. Ele sunt destinate realizării practicii a împuternicirilor RM, în domeniul reglementărilor vamale și relațiilor economice externe fiind finanțate de mijloacele bugetului de stat și altor surse prevăzute de legislația RM. Legăturile recuproce din cadrul sistemului organelor vamale se bazează pe principiul centralizării și descentralizării. Centralizarea se manifestă printr-o subordonare ierarhică strictă și printr-un control asupra organelor inferioare din partea celor superioare. Hotărîrile lor sunt obligatorii pentru toate organele vamale inferioare. Descentralizarea presupune că fiecare organ vamal are o competență bine definită pentru executarea activității vamale pe teritoriul subordonal. Organele vamale își îndeplinesc funcțiile avînd o bază juridică unitară. Unitatea sistemului organelor vamale este confirmată și de simbolica comună de stat și anume toate organele vamale, navelor maritime și fluviale aflate la dispoziția lor au drapelul RM, iar mijloacele de transport auto și navele aeriene au un semn de identificare a organelor vamale. Constituirea unui sistem unitar al organelor vamale a fost însoțită de schimbări politice, economice și sociale care au avut loc în RM la începutul anilor 90. Acestea au fost desființate de URSS și stabilirea unei noi statalități moldovenești de trecere a economiei țării la relații de piață și respectiv liberalizarea activității economice externe. Toți factorii spușu mai sus au adus la conturarea organelor vamale într-o structură de stat independentă. În legătură cu aceasta constituirea și dezvoltarea unui sistem unitar al organelor vamale a RM pot fi divizate condițional în 3 etape fundamentale fiecare dintre ele avind trasaturile sale specifice.

1) Perioda din 1991 pina 1993 etapa fundamentarii conceptuale a rolului si imprtantei serviciului vamal al rm a trasaturilor organizarii si functionarii lor, etapa depășirii consecințelor destrămării URSS, etapa creării unei rețele a organelor vamale la frontierele de stat și pe teritoriul RM în locurile concentrării de mărfuri și mijloace de transport supuse vămuirii și controlului vamal.

2) Perioada din 1993 pînă în 2002 - etpa dezvoltării sistemului organelor vamale și aparatului administrativ, creării și dezvoltării intensive a obiectelor infrastructurii vamale ce asigură realizarea activității vamale în baza unei legislații vamale noi.

3) Perioada din 2002 pînă în prezent - etapa specificul calitativ al căreia constă în faptul că accentul principal în procesul constituirii unui sistem unitar al organelor vamale a RM care cade pe modernizarea și funcționarea unei organizări depline a serviciului vamal în corespundere cu necesitățile apărute pe parcursul trecerii economiei țării la relațiile de piață și adaptării activității vamale la standardele internaționale.

Activitatea organelor vamale se înfăptuiază într-o corespundere strictă cu constituția RM, legile ei naționale și tratatele internaționale în domeniul activității vamale la care RM este parte. În sistemul organelor vamale a RM funționează laboratoarele vamale, instituțiile de învățămînd, centre de calcul și alte instituții subordonate serviciului vamal al RM, destinația fundamentală ale cărora este crearea condițiilor pentru executarea de către organele vamale a funcțiilor și sarcinilor sale.

Serviciul vamal al RM și alte organe vamale competente:

1) Stabilesc profilul întreprinderilor, organizațiilor și instituțiilor din sistemul organelor vamale și locul aflării lor

2) Confirmă normele ți regulamentele3) Numesc în funcție și eliberează din funcție conducătorii4) Adoptă hotărîri despre reorganizarea sau lichidarea

Tema: Serviciul vamal al RM, Birourile și Posturile Vamale

Statutul juridic al serviciului vamal, sarcinile, funcțiile și drepturile fundamentale.

Serviciul vamal al RM potrivit art.8 CV este autoritatea centrală de specialitate care exercită conducerea efectivă a activității vamale și care conduce nemijlocit activitatea vamală în RM. El este organul administrației publice centrale care asigură securitatea economică a statului și primovează politica vamală. Serviciul vamal este un organ de drept care dispune de ștampila cu stema de stat a RM, activeazaă pe principii de instituție bugetară, dispune de mijloace sau de fonduri extrabugetare,, precum și de resurse obținute din autorităților din subordine aflate la gestiune. Componența și structura serviciului se aprobă de GUV RM. Misiunea serviciului vamal constă în promovarea serviciului vamal în vederea asigurării securității economice a statului prin faculitarea comerțului, asigurarea respectării reglementărilor vamale, perceperea drepturilor de import / export, lupta împotriva fraudelor vamale, dezvoltarea unei administrări profesioniste și transpareante care implimentează standarde internaționale în vederea simplificării procedurii de vămuire și protejează societatea aplicînd uniform și imparțial legislația vamală.

Cele mai importante probleme legate de conducerea unității vamale se soluționează la ședințele consiliului colegial al serviciului vamal. Acest consiliu este condus de directorul general și constă dintr-un șir de operatori și adjuncții directorului general din cadrul organelor vamale. Acest consiliu colegial la ședințele sale examinează problemele principale ale activității vamale a RM, elaborează strategia dezvoltării serviciului vamal și ea în dezbatere dările de seamă ale conducătorilor subunităților din subordine. Deciziile consiliului colegial a serviciului vamal se adoptă cu o simplă majoritate de voturi ale membrilor colegiului și se realizează prin ordinile directorului general. În cazul unor devirgențe între directorul general și membrii consiliului primul își realizează propriile decizii raportînd guvernului despre divergențile apărute. Volumul de bază al activității operative privind conducerea sistemului organelor vamale se pune pe seama direcțiilor și secțiilor serviciului vamal al RM.

Direcțiile și secțiile serviciului vamal formate după principiul funcțional:

1) Asigură pregătirea proiectelor, hotărîrilor administrației în vederea efectuării activității vamale în țară.

2) Asigură conducerea și controlul realizării practicii ale acestor hotărîri de către organele teritoriale și organizațiile serviciului vamal.

3) Asigură condiții normale pentru funcționarea sistemului organelor vamale și dezvoltarea infrastructurii vamale.

4) Crează condiții sociale pentru asigurarea executării de către persoane cu funcții de răspundere și alți lucrători ai sistemului organelor vamale și organizațiilor serviciului vamal, obligațiilor lor.

Structura aparatului serviciului vamal al RM este reprezentată de departamentul direcției și secției.

Departamentul venituri și contol vamal. El este alcătuit din 7 direcții ultimele fiind divizate în secții.

Direcția organizare a controlului vamal. Această direcție este o subdiviziune structurală responsabilă de starea și perfecționarea aplicării formelor de control vamal asupra mărfurilor și mijloacelor de transport aplicarea diferitor proceduri vamale precum și controlul eliberării certificatelor de origine.

Direcția veniturilor vamale scopul căreia constă în contribuirea la optimizarea activității serviciului vamal în domeniul colectării veniturilor administrate de serviciul vamal.

Direcția destinației vamale care are ca scop facilitarea comerțului extern și securizarea traficului internațional de mărfuri și pasageri prin:

- Eficientizarea sistemului destinației vamale

- Perfecționarea continuă a metodelor de supraveghere vamală a mărfurilor plasate în destinații vamale

- Asigurarea evidenței solurilor bănești în cadrul sistemului de garanții financiare pentru destinația vamal solicitată și racordarea acstui sistem la standarte europene

- Asigurarea respectării reglementărilor netarifare aplicate în comerțul extern.

Direcția valoarea în vamă și clasificarea mărfurilor constă în optimizarea activității serviciului vamal în domeniul determinării valorii în vamă a mărfurilor și clasificării mărfurilor.

Direcția cercetare și expertiza mărfurilor care are în calitate de obiectiv efectuarea expertizei și cercetării mărfurilor în scopuri vamale.

Direcția tehnologii informaționale scopul căreia este asigurarea implimentării politicii vamale a serviciului vamal rin prizma aplicării tehnologiilor informaționale controlul datelor introduse în sisteme informaționale, contrapunerea acestor date și gestionarea statisticii comerțului exterior.

Direcția investiții și achiziții publice scopul obiectivelor ale cărei constau în monitorizarea cheltuielilor de capital pentru aparatul propriu și după caz a structurilor teritoriale subordonate prin elaborarea programului anual al achizițiilor publice în vederea fundamentării proiectului din bugetul anual de cheltuieli proprii în conformitate cu necesitățile de lucrări, produse și servicii, și gradul de prioritate a acestora în funcție de fondurile care urmează să fie alocate din bugetul anual și programul anual de investiții pe bază de contracte sau orice alte forme legale și asigurarea din punct de vedere logistic a desfășurării în condiții de normalitate a activității serviciului vamal prin servicii interne (arhiva - transporturi auto).

Departamentul de aplicare al legii care este alcătuit din 6 direcții.

Direcția analiza riscurilor care se ocupă de identificarea ariilor de risc, stabilirea cauzelor și condițiilor apariției lor, monitorizarea, evaluarea consecințelor, etc.

Direcția control ulterior scopul căreia este participarea la elaborarea politicii vamale și implimentării ei în domeniul controlului vamal, asigurarea respectării legislației vamale, fiscale.

Direcția servicii operative scopul căreia constă în contracararea traficului ilicit de mărfuri și mijloace de transport peste frontiera vamală, depistarea încălcărilor vamale, organizarea și desfășurarea acțiunilor de contracarare a fraudelor vamale prin acumularea informațiilor relevante privind starea generală a zonelor cu risc sporit.

Centrul Chinologic (cu statul de Direcție) scopul căruia constă în lupta cu traficul ilicit de substanțe narcotice, psihotrope, precum și arme, muniții, explozive și produse de tutunterie.

Secția asistență administrativă scopul căreia constă în dezvoltarea cooperării internaționale și naționale în realizarea eficientă a schimbului de informații în domeniul combaterii infraționalitărții transfrontaliere, asigurarea evidenței și controlului respectării legislației în cadrul efectuării actelor de proceduri pe cazurile de contravenții vamale.

Direcția urmărire penală care are ca scop efectuarea urmăririi penale și activității operative de investigații pe cazurile de contrabandă și alte infracțiuni din domeniul activității vamale.

Direcția managmentului personal care contribuie la realizarea obiectivelor strategice ale serviciului vamal prin promovarea și implimentarea unui managment eficient al resurselor umane în sistemul vamal precum și prin optimizarea lucrărilor de secretariat, ducerea evidenței lucrărilor de secretariat referitoare la petiții, asigurarea operațiunilor arhivistice la documentele serviciului vamal, asigurarea regimului secret al documentelor conform legislației privind apărarea secretului de stat și altor secrete protejate de lege.

Direcția dezvoltare profesională a colaboratorilor vamali (centrul de instruire) misiunea căreia constă în asigurarea în conformitate cu prevederile legale a reglementărilor privind planificarea, organizarea și desfășurarea procesului de instruire și perfecționare profesională a colaboratorilor vamali.

Direcția securitate internă care este contituită din realizarea măsurilor publice și secrete orientate spre asigurarea protecției juridice a colaboratorilro serviciului vamal și a persoanelor care acordă sprijin subdiviziunilor care exercită activitatea operativă de investigații și asigură securitatea internă a autorităților vamale.

Direcția control al incasării - control vamal și asistență juridică care are ca scop asigurarea controlului respectării și implimentării adecvate a legislației de către organele vamale, persoanele fizice și juridice subiecți ai activității economice externe, supravegherea încasării obligațiilor vamale, acordării asistenței juridice, serrviciului vamal și organelor vamale după caz și protejării la frotiera e drepturilor proprietății intelectuale.

Direcția analitică scopul căreia este realizarea activității obiective prin oferirea suportului analitic și informativ respectiv pentru realizarea misiunii de bază a serviciului vamal privind implimentarea politicii vamale în vederea asigurării respectării reglementărilor vamale la trecerea mărfurilor și mijloacelor de transport peste frontiera vamală a RM, control vamal, vămuirea, etc.

Direcția mănagment strategic care are drept scop de a contribui la consolidarea capacităților funcționale ale serviciului vamal prin alinierea la standartele internaționale de managment al calității activității

vamale standardele internaționale de control intern precum și promovarea cooperării vamale internaționale și dezvoltarea relațiilor publice.

Direcția audit intern scopul căreia este de a realiza o activitate obiectivă și independentă prin oferirea serviciilor de asigurare și consultații pentru îmbunătățirea operațiunilor serviciului vamal și contribuirea la dezvoltarea activității vamale.

Direcția .............................. care are ca obiectiv elaborarea proiectelor bugetului serviciului vamal, cadrului de cheltuieli, pronosticurilor, veniturilor și cheltuielilor de diferit gen, distribuirea și redistribuirea alocațiilor bugetare, întocmirea raporturilor financiare.

Statutul juridic al biroului vamal și postului vamal: sarcinile și funcțiile lor de bază

Baza organizațională a sistemului organelor vamale a RM o constituie birourile vamale și posturile vamale. Anume ele îndeplinesc nemijlocit o parte preponderentă a sarcinii în domeniul activității vamale. Biroul vamal face parte din sistemul organelor vamale și își exercită activitatea sub conducerea serviciului vamal a RM. Birourile și posturile vamale se crează de obicei după principiul teritorial și activează pe teritoriul subordonat lor. Plasarea birourilor vamale pe teritoriul țării este legată atît de deplasărea mărfurilor și mijloacelor de transport cît și de concentrare a participanților la activitatea economică externă. Postul vamal al RM conform legislației în vigoare deasemenea intră în sistemul unic al organelor vamale ale RM, se consideră verigă primară a acestui sistem și își desfășoară activitatea sa sub conducerea nemijlocită a biroului vamal. Componența numerică a posturilor vamale este determinată reeșind din torentul de mărfuri, mijloace de transport și pasageri care trec peste fiecare post vamal concret. Plasarea posturilor vamale precum și a birourilor vamale se bazează pe principiul teritorial adică ele se plasează nemijlocit în apropierea punctelor de trecere peste frontiera vamală. Sarcinile birourilor vamale și posturilor vamale sunt în mare parte asemănătoare. Sarcina de bază a lor este executarea nemijlocită a activității vamale pe teritoriul regiunii subordonate.

Funcțiile birourilor vamale și posturilor vamale deasemenea în mare majoritate sunt asemănătoare și dezvăluie mai concret funcțiile organelor vamale expuse la art. 11 CV. Aceste funcții pot fi divizate condițional în 3 grupuri interdependente:

1) Funcții economice (fiscale)2) Funcțiile juridice3) Funcțiile organizațional analitice

Astfel biroul vamal implimentează participă la implimentarea mecanismelor juridice, economice, organizaționale a realizării programelor de dezvoltare a activității vamale pe teritoriul subordonal.

Biroul vamal participă la elaborarea și realizează, iar postul vamal participă la realizarea programelor de dezvoltare a activității vamale pe teritoriul subordonat. Inclusiv biroul vamal și postul vamal:

- Efectuiază controlul respectării de către persoanele fizice și juridice a normelor ordinii de drept și a condițiilor activității vamale.

- Efectuiază vămuirea mărfurilor și mijloacelor de transport.

- Controlează veridicitatea și deplinătatea datelor oferite în scopuri vamale.

- Realizează controlul asupra transportări mărfurilor și mijloacelor de transport aflate sub supravegherea vamală precum și a documentelor însoțitoare în locurile stabilite de cărte organele vamale.

- Calculează și percepe taxe și alte plăți vamale.

- Controlează activitatea brocherilor vamali și a transportatorilor vamali.

- Exercită funcții agentului controlului voluntar.

- Duce lupta cu cotrabanda, cu fraudele vamale și alte încălcări care atentează la desfășurarea normală a activității organelor vamale a RM.

Totodată biroul vamal exercită și alte funcții care nu intră în competența posturilor vamale. Astfel biroul vamal:

1) Organizează, coordonează și conferă activitatea posturilor vamale subordonate.2) Generalizează și analizează practica privind aplicarea mijloacelor de reglementare vamală a

activității economice precum și practica de aplicare a drepturilor.3) Efectuiază controlul privind exercitarea strictă a legislației de căte subdiviziunile structurale a

biroului vamal și posturilor vamale subordonate.4) Exercită efectuarea controlului privind activitatea economică financiară a persoanelor ce trec

mărfuri ți mijloace de transport peste frontiera vamală a RM.5) Exercită controlul prinvind respectarea legalității de către colaboratorii organelor vamale la

efectuarea urmării penale pe cazurile săvîrșirii infracțiunilor în domeniul activității vamale, a fraudelor vamale precum și altor încălcări ce atentează la desfășurarea normală a activității vamale.

Birourile și posturile vamale își soluționează probleme și își îndeplinesc funcțiile în colaborare cu alte organe ale puterii executivepe teritoriul cărora se află, cu organele administrației publice locale, organizațiile comerciale și necomerciale inclusiv și cu cetățenii. Biroul vamal este persoana juridică cu toate atributele caracteristice. Biroul vamal este finanțat din mijloacele bugetului de stat și din alte mijloace prevăzute de legislație. Postul vamal se află în subordonarea operativă față de biroul vamal din componența căruia el face parte.

Structura și cimponența numerică a birourilor și posturilor vamale se aprobă de către serviciul vamal a RM în conformitate cu legislația în vigoare. Înființarea, reogranizarea și lichidarea biroului vamal deasemenea o realizează serciul vamal a RM.

Tema: Efectuarea serviciului în organele vamale

Noțiunea și principiile efectuării serviciului în organele vamale

Serviciul în organele vamale este un gen special de activiate în serviciul public prin care se exercită funcțiile drepturile și obligațiile organelor vamale incluse în sistemul organelor de drept și a organelor securității statului. Persoanele cu funcții de răspundere în organele vamale sunt cetățeni ai RM care dețin funcții în organele vamale și care disăun de grade speciale.

Funcțiile din organele vamale și gradele speciale corespunzătoare acestor funcții se clasifică în 4 grupe: efectivul inferior, de comandă mediu, de comandă superior și de comandă supremă.

Funcțiile în organele vamale sunt strabilite și aprobate de directorul general al serviciului vamal. Nomenclatura funcțiilor din organele vamale și gradele speciale corespunzătoare acestor funcții se stabilesc de guvern. La pensionarea colaboratorului vamal la gradul lui special se adaugă cuvintele „în retragere”. Pot fi colaboratori vamali cetățeni ai RM care au împlinit vîrta de 18 ani apți după calități individuale și profesionale, după nivelul instruirii și starea sănătății să exercite funcții în organele vamale. Angajarea în serviciul organelor vamale este benevolă și se face în baza de contract individual de muncă. Informația prinvind funcțiile vacante și condițiile de aplicare e lor este dată publicității ultima fiind

asugurată prin intermediul mijoacelor de informare în masă, plasării informației pe pagina web a serviciului vamal și al afișării acesteia pe panoul informațional la sediul aparatului central al serviciului vamal. La anagajarea în organul vamal este necesar de a prezenta următoarele documente: cererea, buletinul de identitate, carnetul de muncă, diploma de studii, cretificatul medical, livretul militar, cazierul judiciar și dosarul personal. La angajarea organului vamal aceste acte sunt verificate în modul stabilit de legislație. Deasemenea la angajarea organului vamal colaboratorii sunt supuși înregistrării dactiloscopice de stat obligatorii în conformitate cu legislația. Nu poate fi angajată în organele vamale și nu se poate afla în exercițiul funcției persoana care a fost concediată anterior din serviciu pentru fapte ilicite care au discreditat statutul de colaborator vamal, persoana cu antecedente penale, persoana recunoscută prin hotărîre judecătorească definitică incapabilă sau cu o capacitate de exercițiu limitată precum și persoana care la angajare a tăinuit informația care împiedică aflarea ei în serviciul vamal. Deasemenea nu poate fi angajată în organele vamale persoana care este:

- soț, soție, rudă sau afin de gradul 1 sau 2 cu o persoană fizică afiliată uneo persoane juridice ce deține licența pentru activitatea de brocher vamal.

- soț și soție, rudă sau afin de gradul 1 și 2, o persoană fizică angajată cu un fondator sau asociat sau cu o persoană cu funcții de conducere a persoanelor juridice ce deține licența pentru activitatea de brocher vamal.

Colaboratorul vamal aflat în una din situația prevăzută la alin.1 (lit. d și e) art.6 din legea privind serviciul în organele vamale, în termen de 30 de zile urmează să decidă cu privire la înlăturarea acestora în caz contrar urmează a fi eliberat din serviciu conform art.43.

Colaboratorul vamal nu este în drept:

1) Să exercite o altă funcție remunerată cu excepția activității didactice, științifice sau de creație.2) Să exercite personal sau prin intermediul unui terț activitate de întreprinzător.3) Să fie membru al unui organ de conducere, al unei organizații comerciale cu excepția cazurilor

misiunilor speciale.4) Să fie reprezentant unui terț în organele vamale.5) Să utilizeze în alte scopuri decît cele de serviciu mijloacele tehnice, mijloacele materiale,

mijloacele de asigurare informațională, mijloacele financiare, precum și alte moduri ale statului și informații de serviciu.

6) Să primească de la persoanele fizice și juridice daruri, remunerări, servicii, împrumuturi, mijloace pentru plata odihnei, distracțiilor, cheltuielilor de transport și alte recompense legate de integritatea obligațiilor de serviciu.

7) Să plece în deplasări de serviciu în străinătate din contul unor persoane fizice și juridice cu excepția deplasărilor efectuate în conformitate cu acordurile internaționale la care RM este parte, sau cu acorduri interstatale sau acorduri a autorităților publice cu organizațiile internaționale.

8) Să facă uz de serviciu în interesul unor partide, asocialții obștești, inclusiv religioase.

În timpul efectuării serviciului în organele vamale colaboratorul vamal este obligat să transmită în administrarea unei alte persoane pe perioada serviciului în organul vamal cota sa (pachetul de acțiuni) din fondul statutar al unei organizații comerciale în modul stabilit de legislație. Deasemenea în cadrul organelor vamale este inadmisibil crearea structurilor ale partidelor, ale asociațiilor obștești, inclusiv religioase cu excepția sindicatelor.

La angajarea în organul vamal poate fi stabilit un termen de încercare de pînă la 6 luni în dependență de nivelul de pregătire profesională și al funcției pe care urmează s-o dețină angajatul. În asemenea caz angajatul se numește în funcție ca stagiar fără a i se acorda gradul special. Termenul de încercare se indică obligatoriu în ordinul de numire în funcție și poate fi redus prin decuzia directorului general. Pentru angajații prin concurs sau prin transfer termenul de încercare nu se stabilește. Contractul

individual de muncă se încheie în scris pe un termen de un an, 3 ani sau 5 ani. Forma contractului individual de muncă se elaborează după contractul tip aprobat de ministerul muncii. În contract se stipulează obligațiile și răspunderea părților. Contractul individual de muncă se întocmește în 2 exemplare, este contrasemnat de către părți, unul rămine la serviciul vamal iar altul se înmînează angajatului. După încheierea contractului sau la expirarea termenului de incercare după caz angajatului i se acordă primul grad special și număr personal. De asemenea colaboratorilor vamali li se eliberează legitimație de serviciu și ecusoane distincte.

Funcțiile din organul vamal care pot fi exercitate de angajații în baza de concurs, precum și condițiile concursului le stabilește directorul general.

Pentru efectivul inferior, efectivul de comandă mediu și efectivul de comandă superior se stabilesc următoarele termene de deținere a gradelor speciale:

- Plutonier și sublocotenent - 1 an

- Locotenent și locotenent major - 2 ani

- Căpitan - 3 ani

- Maior - 4 ani

- Locotenent-colonel - 5 ani

Pentru gradele speciale de plutonier major al serviciului vamal și gradele speciale de colonel al serviciului vamal nu se stabilesc termene de deținere.

Pentru colaboratorii vamali care au studii superioare profesionale și își exercită serviciul în organele vamale termenul de deținere a gradului special de locotenent este de un an. Gradul special ulterior conform funcției deținute se conferă colaboratorului vamal după expirarea termenului de deținere a gradului special precedent. Nu poate fi propus pentru conferire de grad special ulterior colaboratorul vamal care are sancțiuni disciplinare (cu excepția celor declarate verbal) sau căruia i s-a intentat acțiunea penală ori i se face ancheta de serviciu privitor la încălcarea disciplinei de serviciu. În caz de achitare sau finalizare a anchetei de serviciu printr-un raport întocmit privind lipsa de încălcări colaboratorul vamal poate fi propus pentru conferirea gradului special ulterior.

Drepturile și obligațiile colaboratorilor organelor vamale și exercitarea serviciului în organele vamale

Colaboratorii vamali beneficiază de următoarele drepturi:

1) Să ia cunoștință de documentele care stabilesc drepturile și obligațiile sale, cpriteriile de apreciere a calității exercitării serviciului în organele vamale care contribuie la avansarea în serviciu.

2) Să primească în modul stabilit informația și materialele necesare îndeplinirii obligațiilor de serviciu.

3) Să inspecteze agenții economici indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare.4) Să ia decizii și să participe la elaborarea de proiect de hotărîri în corespundere cu obligațiile sale

de serviciu.5) Să participe la concurs pentru a ocupa o funcție vacantă în cadrul organelor vamale.6) Să fie avansat în funcție conform rezultatelor obținute și conform nivelului de calificare.7) Să ia cunoștință cu materialele dosarului personal, de avizele referitoare la activitatea sa și de alte

documente pînă la includerea lor în dosar precum și să prezinte lămuriri care se anexează la dosarul personal.

8) Să se recicleze, să-și ridice nivelul de calificare, de profesionalitate, din mijloacele bugetului de stat pentru serviciul vamal.

9) Să fie asigurat cu pensie în conformitate cu legislația.10) Să ceară efectuarea unei anchete de serviciu pentru contestarea informației care îi demigrează

demnitatea și îi lezează drepturile.11) Să se întrunească într-un sindicat.12) Să participe la adunări în cadrul organului vamal.13) Să aplice forța fizică, mijloacele speciale, arma de foc, arma albă în modul și în cazurile

prevăzute de legislație.14) Să i se acorde protecție față de pericolele la care este expus ca urmare a îndeplinirii obligațiilor de

serviciu sau în legătură cu îndeplinirea acestora.

Pe lîngă drepturile menționate anterior colaboratorul vamal dispune de următoarele obligații:

1) Să asigure respectarea constituției, legilor și altor acte normative.2) Să asigure respectarea și apărarea drepturilor și intereselor ale cetățenilor.3) Să execute ordinul și dispozițiile șefilor organului vamal.4) Să respecte regulamentul de ordin interior a organului vamal, modul de utilizare a informației de

serviciu.5) Să îndeplinească instrucțiunile de serviciu.6) Să respecte regulamentele și alte acte normative.7) Să păstreze secretul de stat, alte secrete apărate de lege, să nu divulge informația care ia parvenit

în exercițiul funțiunii, inclusiv informația referitoare la viața personală, la cinstea și demnitatea cetățeanului.

8) Să depună în condițiile legii declarațiile cu privire la venituri și proprietate.9) Să respecte prevederile codului privind conduita ei a colaboratorului vamal.10) Să acționeze în scopul combaterii fraudelor, a corupției, a traficului ilicit de mărfuri, precum și

altor fapte ilicite.11) Să nu se lase intimidat de presiune sau de influiențe exercitate asupra lui de către persoane sau

structuri din interiorul său, precum și din afara instituției în vederea îndeplinirii atribuțiilor de serviciu.

12) Să semnalizeze faptele de comportament corupțional și cel care încalcă grav etica profesională.

Toate aceste obligații ale colaboratorului vamal sunt conforme funcției deținute și sunt specificate în instrucțiunile de seviciu.

Modul de elaborare și aprobare a acestor instrucțiuni îl stabilește directorul general.

Dreptul de executare a atribuțiilor de serviciu a colaboratorului vamal sunt recunoscute și următoarele acțiuni:

1) Participarea la întruniri, instituții, competiții și alte activități de serviciu conform unui plan aprobat de către șeful organului vamal.

2) Aflarea în calitate de ostatic în legătură cu executarea atribuțiilor de serviciu.3) Deplasarea spre și de la locul de serviciu, precum și aflarea în deplasarea de serviciu.4) Aflarea în concediul medical, deplasarea spre locul de tratatment și de la locul de tratament.

Directorul general al serviciului vamal este numit în funcție și eliberat din funcție de ministrul finanțelor. Adjuncții directorului general sunt numiți și eliberați din funcție de ministrul finanțelor la propunerea directorului general. Ceilalți colaboratori vamali sunt angajați și eliberați din funcție de către directorul general. Colaboratorii vamali concediați în legătură cu lichidarea organului vamal sunt incluși în baza consumțămîntului lor în rezerva organului vamal pe un termen de pînă la 3 luni pentru a fi reangajați. În

peroada de aflare în rezervă nu intră concedieri anuale, suplimentare și concedieri medicale. În termen de pînă la 20 de zile de la data conferirii primului grad special colaboratorul vamal depune jurămîntul.

Pregătirea profesională și ridicarea nivelului de calificare a colaboratorului vamal se efectuiază în centrul de instruire a colaboratorilor vamali și în instituții de învățămînt de profil. Atestarea colaboratorului vamal se face pentru evaluarea corespunderii lui funcției deținute și are loc de regulă o dată de 2 ani, dar nu mai rar de o dată la 4 ani. La decizia directorului general poate avea loc și o atestare anticipată. Deasemenea colaboratorii vamali poartă uniformă atribuită gratuit modelul căreia precum și însemnele, ți normele de asigurare cu uniformă sunt aprobate de guvern, iar regulile de portuniformă sunt stabilite de directorul general. După o pregătire corespunzătoare colaboratorii vamali sunt în drept să poarte în exercițiul funcției arma de foc, arma albă și mijloace speciale. Pentru îndeplinirea conștiincioasă a obligațiilor sale de serviciu colaboratorii vamali pot fi stimulați prin:

1) Exprimarea unei 2) Acordarea a unui premiu.3) Premierea cu un cadou de preț.4) Menționarea cu diploma de onoare a serviciului vamal.5) Distingere cu insigne de 2 tipuri: eminent a serviciului vamal; colaborator vamal de onoare al

RM.6) Conferirea înainte de termen a gradului special ulterior.7) Conferirea a gradului special ulterior mai înalt cu o treaptă decît gradul special corespunzător

funcției deținute.8) Anularea înainte de termen a unei sancțiuni disciplinare.

Decorarea colaboratorului vamal cu arme personale se efectuiază la decizia consiliului colegial al serviciului vamal prin ordin indus de către directorul general. Deasemenea colaboratorul vamal poate fi propus de către directorul general să fie decorat cu distincții de stat sau să i se confere titlul onorific a RM. Regulamentul consiliului eminent al serviciului vamal și colaboratorul vamal de onoare a RM, precum și regulamentul diplomei de onoare a serviciului vamal se aprobă de către directorul general. Pentru încălcarea disciplinei de serviciu colaboratorului vamal îi pot fi aplicate următoarele sancțiuni disciplinare:

1) Observații.2) Mustrare.3) Mustrarea aspră.4) Retrogradarea în funcție pe un termen de pînă la 6 luni.5) Reținerea conferirii gradului special.6) Preîntîmpinarea ca necorespunderii serviciului în conformitate cu rezultatele atestării.7) Eliberarea din serviciu din organul vamal.

Colaboratorii vamali nu sunt în drept să participe la greve, să se asocieze în partide și alte organizații social-politice.

Condițiile serviciului în organele vamale

Directorul general al serviciului vamal aprobă regulamentul model de ordine interior al organului vamal. Regulamentul de ordin interior a organului vamal teritorial este aprobat de șeful acestuia în funcție de specificul activității. Timpul de muncă săptămînal în organele vamale nu trebuie să depășească timpul de muncă săptămînal stabilit de legislație. Pentru stabilirea organelor de muncă în organele vamale se iau n calcul 5 zile lucrătoare pe săptămîna și timpul de muncă a unei zile. Pentru colaboratorii vamali care

îndeplinesc obligații de serviciu în condiții dăunătoare este stabilit un timp de muncă redus. Lista funcțiilor exercitate în condiții dăunătoare este stabilit de guvern.

Colaboratorilor vamali li se acordă următoarele concedii:

1) Concediul anual.2) Concediul suplimentar (pentru vechime în muncă în organele vamale, pentru îndeplinirea

obligațiilor de serviciu în condiții dăunătoare și alte cazuri prevăzute de legislație).3) Concediul neplătit.4) Concediul medical.5) Alte concedii prevăzute de legislație.

Compensarea în bani a concediului nefolosit nu se admite cu excepția cazurilor de eliberare din funcție cînd concediile anuale și cele suplimentare nu au fost folosite. Durata concediului se calculează în zile lucrătoare. La stabilirea duratei concediului anual zilele de sărbătoare și alte zile nelucrătoare din timpul concediului nu se includ în numărul zilelor de concediu. Concediul anual a colaboratorului vamal este de 30 de zile lucrătoare. În afară de concediul anual plătit colaboratorului vamal i se mai acordă concediu suplimentar în mărime de:

1) 5 zile lucrătoare pentru o vechime în muncă de 10 ani2) 10 zile lucrătoare pentru o vechime în muncă de 15 ani3) 15 zile lucrătoare pentru o vechime în muncă de 20 ani

Deasemenea colaboratorului vamal i se poate acorda cocediu suplimentar pentru îndeplinirea obligațiilor de serviciu în condiții dăunătoare. Concediile suplimentare se însumează concediului anual, dar durata totală a concediului nu poate depăși 60 de zile lucrătoare (concediu anual plătit). Colaboratorul vamal are dreptul deasemenea la un concediu neplătit de pînă la 60 de zile lucrătoare anual. Concediul neplătit se acordă în cazuri excepționale prin decizia șefului organului vamal. Concediul neplătit nu se include în concediul anual. Un alt tip de concediu i se acordă colaboratorului vamal în cazul concediului medical în baza unui act eliberat de instituția medicală. Deasemenea colaboratorului vamal i se acordă și alte concedii în condițiile stabilite de lege. Timpul de aflare în astfel de concedii se include în vechimea de muncă pentru conferirea gradului special și pentru calcularea a suplimentului la salariu.

Încetarea serviciului în organele vamale

Serviciul în organele vamale încetează în caz de eliberare din serviciu sau în cazul de deces.

Eliberarea din serviciu din organele vamale și organizațiile serviciului vamal poate avea loc:

1) La cererea persoanei.2) La expirarea termenului de serviciu indicat în contract.3) În caz de transfer într-o altă autoritate publică.4) În cazul alegerii într-o funcție electivă într-o autoritate publică.5) În cazul lichidării organului vamal sau organizației serviciului vamal sau în cazul reducerii

statelor de funcții a organului vamal.6) În caz de imposibilitate de îndeplinire a atribuțiilor constatată prin examinarea medicală de

specialitate.7) Din cauza necorespunderii funcției deținute constatate de comisia de atestare în cazul lipsei de

post inferior vacant sau în cazul respingerii funcției propuse.8) Pentru o încălcare gravă sau o încălcare sistematică a disciplinei de serviciu specificate.

9) Pentru comiterea a unei infracțiuni și pentru condamnarea în baza de sentință judecătorească definitivă.

10) În cazul limitării prin hotărîre judecătorească definitivă a dreptului de a îndeplini atribuții sau în cazul existenței de antecedente penale.

11) În cazul retragerii cetățeniei RM sau deținerii cetățeniei unui alt stat.

Eliberarea din serviciu se efectuiază de către directorul general. Nu se admite eliberarea din serviciu în timpul aflării colaboratorului vamal în cocediul anual sau concediul medical. După pensionare colaboratorii vamali au dreptul la port uniformă.

Drept încălcare gravă a disciplinei de serviciu în organul vamal sunt recunoscute următoarele acțiuni ale colaboratorului vamal:

1) Acțiunile care contribuie la trecerea bunurilor peste frontiera vamală cu încălcarea legislației vamale dacă aceste acțiuni nu atrag răspundere penală.

2) Reținerea cu privire la păstrarea și eliberarea bunurilor precum și a mijloacelor bănești fătă perfectarea documentelor în modul stabilit de ligislație.

3) Încălcarea modului stabilit de transmitere, utilizare și păstrare a ștampilei personale, a sigiliilor vamale, a ștampilelor și documentelor de gestiune strictă avînd ca urmare pierderea sau utilizarea lor de către persoanele neautorizate.

4) Nerespectarea modului stabilit de perfectarea a documentelor aferente operațiunilor vamale.5) Divulgarea informației, pierderea documentelor, copiilor autentificate care conțin secret de

serviciu.6) Acordarea de serviciu prin uzul funcției în schimbul unei remunerații unui serviciu sau altor

benificii.7) Efectuarea operațiunilor vamale în afara orelor de program în alt loc decît cel stabilit fără

autorizarea șefului organului vamal în cazul cînd autorizarea era obligatorie și nu a fost acordată în condițiile respective.

8) Stabilirea incorectă a vamlorii în vamă a mărfurilor prin care a fost prejudiciat grav statul.9) Ofensa adusă cetățeanului și lezarea drepturilor lui în timpul efectuării operațiunilor vamale

constatate prin investigație de serviciu, cercetarea sau hotărîre judecătorească definitivă.10) Alte încălcări.

Hotărîrea privind eliberarea din serviciu în organul vamal sau transferul într-o altă funcție poate fi atacată în instanța de judecată. Colaboratorul vamal recunoscut ca fiind eliberat din serviciu sau transferat la un alt serviciu nelegitim din funcția respectivă este restabilit în aceeași funcție. Perioada cuprinsă între data eliberării și data restabilirii în serviciu se include în vechimea de muncă pentru conferirea gradului special ulterior și se ia în calcul suplimentul pentru vechime în muncă. Deasemenea colaboratorului vamal restabilit în serviciu se achită drepturile bănești stabilite de legislație pentru perioada cuprinsă între data eliberării și data restabilirii în serviciu.

Modelul plîngerii în legătură cu nerespectarea codului privind conduita etică a colaboratorului vamal.

1) NumelePrenumeleAdresaTelefon/Fax

2) Numele sau numărul de identificare a colaboratorului vamal a cărui faptă este sesizată și biroul vamal în care acesta își desfășoară activitatea.

3) Descrierea faptei care constituie obiectul plîngerii.4) Prezentarea eventualelor dovezi pe care se sprijină acuzațiile.5) Data și semnătura.

Tema: Întroducerea sau scoaterea mărfurilor și mijloacelor de transport pe sau de pe teritoriul vamal al RM.

Introducerea bunurilor pe teritoriul RM

Persoanele fizice au dreptul de a introduce și de a scoate de pe teritoriul RM bunuri în conformitate cu legislația în vigoare a RM. Deasemenea persoanele fizice au dreptul să introducă, să expedieze și să scoată în/din RM valori valutare (în limitele stabilite) fără achitarea dreturilor de import/export. O asemenea introducere sau scoatere a valorilor valutate (în afară de monede metalice ce conțin metale prețioase) se efectuiază în conformitate cu legislația valutară a țării. Declararea bunurilor introduse sau scoase de pe teritoriul RM de regulă se face în mod verbal. Persoanele fizice sunt obligate să declare în scris numerarul și cecurile în monedă națională a RM, precum și numerarul și cecurile de călătorie în valută străină în următoarele cazuri:

1) La întroducerea a valorilor valutare pe teritoriul RM dacă suma lor depășește 10.000 de euro (sau echivalentul lor) de o persoană.

2) La scoaterea valorilor valutare de pe teritoriul RM dacă suma lor depășește 10.000 de euro (sau echivalentul lor) de persoană.

3) La solicitarea colaboratorului vamal

Bunurile trecute peste frontiera vamală de către persoanele fizice sunt supuse declarării obligatorii conform legislației vamale în vigoare. La întroducerea în RM a bunurilor , bagajului neînsoțit pe teritoriul vamal, persoanele fizice sau transportatorul bunurilor declară și achită drepturile de import. La solicitare bunurile și bagajul neînsoțit pot fi vămuite la organul vamal inferior cu respectarea prevederilor legislației în vigoare. La scoaterea bunurilor de pe teritoriul RM persoanele fizice deasemenea sunt în drept de a vămui mărfurile la organele vamale interne. Persoanele fizice au dreptul de a declara verbal organului vamal corespunzător următoarele bunuri:

1) Obiecte de uz personal introduse în țară precum și mărfurile speciale indicate în legislația vamală (în lista mărfurilor a căror transportare peste frontiera vamală nu necesită achitarea drepturilor de import/export).

2) Bunurile introduse în țară în afara celor indicate mai sus a căror valoare nu depășește suma de 300 de euro și care nu sunt destinate activității comerciale și de producție.

3) De a introduce pe teritoriul țării sau de a primi prin intermediul trimiterilor poștale internaționale sau a bagajelor neînsoțite bunuri fără achitarea drepturilor de import cu condiția că acestea nu sunt destinate activității comerciale sau de producție în legătură cu stabulirea la loc de trai permanent în RM sau cu obținerea acestor bunuri prin moștenire. Faptul stabilirii pentru trai permanent sau obținerii moștenirii se confirmă prin actele respective. Modul de acordare a înlesnirilor menționate se stabilește de serviciul vamal.

4) De a primi prin intermediul trimiterilor oștale internaționale fără achitarea drepturilor de import bunurile cu condiția că valoarea lor în vamă nu depășește suma de 300 de euro și ele nu sînt destinate activității comerciale sau de producție. În cazul în care valoarea în vamă a mărfurilor depășește limita neimpozabilă de 300 de euro drepturile de import se vor achita pornind de la valoarea mărfurilor în vamă, iar limita neimpozabilă menționată nu micșorează valoarea impozabilă a acesteia.

5) De a introduce pe teritoriul țării mărfuri care nu sunt prevăzute la punctul 1 și 2 și care nu sunt destinate activității comerciale sau de producție cu condiția achitării tuturor drepturilor de import și declarării în modul stabilit.

6) De a primi bunuri prin intermediul trimiterilor poștale internaționale sau a bagajelor neînsoțite cu condiția că acestea nu sunt destinate activității comerciale sau de producție precum și cu condiția

achitării drepturilor de import cu excepția cazurilor prevăzute la punctul 4 și declarării în modul stabilit.

Persoanele fizice rezidente au dreptul de a introduce mărfuri pe teritoriul RM numai în conformitate cu regimurile vamale de import, tranzit național și admiterii temporare.

Persoanele fizice nerizente au dreptul de a introduce bunuri pe teritoriul RM în conformitate cu regimurile vamale de import, admitere temporară și de tranzit. Mărfurile introduse pe teritoriul țării sau pe teritoriul RM de persoane neridente în regimul vamal de tranzit și destinare activității comerciale sau de producție sau alte categorii de mărfuri decît cele neimpozabile sunt supuse declarării și măsurilor de garantare prevăzute de legislație. Bunurile destinate activității comerciale sau de producție pot fi declarate în regim vamal de import numai de către persoanele fizice, agenți economici înregistrate în modul stabilit ca subiecți a activității de întreprinzător.

Scoaterea bunurilor de pe teritoriul RM

Persoanele fizice au dreptul de a scoate de pe teritoriul RM:

1) Bunuri indiferent de valoarea lor (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale sau bagajelor neînsoțite) fără achitarea drepturilor de export cu condiția declarării lor în modul stabilit și dacă aceste bunuri nu sunt destinate activității comerciale sau de producție.

2) Bunuri (inclusiv cele expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale sau bagajelor neînsoțite) destinate activității comerciale sau de producție a căror valoare în vamă nu depășește suma de 100.000 de euro cu condiția respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export și declarării în modul stabilit.

3) Bunurile destinate activității comerciale sau de producție a căror valoare depășește suma de 100.000 de euro pot fi scoase de pe teritoriul RM în modul stabilit numai de agenții economici care sunt înregistrați la camera înregistrării de stat ca subiecți ai activității de întreprinzător. Determinarea procedurii de declarare a mărfurilor destinare exportului și asigurarea evidenței scoaterii bunurilor de pe teritoriul RM de către persoanele fizice cu prezentarea lunară a informațiilor inspectoratului fiscal principal de stat de pe lîngă ministerul finanțelor se pune în sarcină serviciul vamal.

Introducerea și scoaterea obiectelor și bijuteriilor din metale și pietre prețioase. Persoanele fizice au dreptul:

1) De a introduce pe teritoriul RM:a) Bijuterii din metale și pietre prețioase în cantitate de pînă la 5 unități (indiferent de valoarea

lor) fără achitarea dreptului de import cu condiția că bijuteriile menționate nu sunt omogene.b) Obiecte din metale și pietre prețioase care nu sunt destinate activității comerciale sau de

producție cu condiția achitării dreptuilor de import și declarării în modul stabilit.2) De a scoate de pe teritoriul RM:

a) Bijuterii din metale și pietre prețioase în cantitate de pînă la 5 unități indiferent de valoare lor fără achitarea drepturilor de export cu condiția că bijuteriile indicate nu sunt omogene.

b) Obiecte din metale și pietre prețioase produse de agenții economici autorizați cu excepția celor indicate la punctul precedent a căror valoare în vamă nu depășește suma de 10.000 de euro și care nu sunt destinate activității comerciale sau de producție cu condiția achitării drepturilor de export și declarării în modul stabilit.

c) Obiecte din metale și pietre prețioase a căror valoare în vamă depășeșete suma de 10.000 de euro și care nu sunt destinate activității comerciale sau de producție cu condiția achitări dreturilor de import export, declarării în modul stabilit și prezentării organului vamal a autorizației eliberate de ministerul finanțelor și ministerul culturii prin care se confirmă faptul că obiectele respective nu prezintă valoare culturală și prin care se confirmă costul acestor obiecte.

d) Obiecte din metale și pietre prețioase (inclusiv și cele expediate prin intermediul trimiterilor poștale internaționale sau bagajelor neînsoțite) produse de agenții economici autorizați și destinate activității comerciale sau de producție a căror valoare în vamă nu depășește suma de 100.000 de euro cu condiția respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de export și declarării în modul stabilit.

Introducerea și scoaterea valorilor culturale

Persoanele fizice au dreptul de a introduce pe teritoriul RM valori culturale cu condiția prezentării organului vamal a autorizației eliberate de autoritatea competentă a statului de expediere, respectării măsurilor de politică economică, achitării drepturilor de import și declarării în modul stabilit. Alte valori din domeniul artei, literatiruu, științei pot fi introduse pe teritoriul țării cu condiția respectării prevederilor indicate la procedurile anterioare. În cazul apariției suspiciunilor referitoare la obiectele de deplasare precum că acestea prezintă valoarea culturală dar persoana fizică nu dispune de autorizația respectivă eliberată de autoritatea competentă a statutului de expediere, organul vamal v-a permite trecerea bunurilor cu condiția prezentării autorizației eliberate de ministerul culturii a RM prin care se v-a confirma costul lui și faptul că obiectul respectiv nu prezintă valoare culturală.

Persoanele fizice nu au dreptul de a scoate de pe teritoriul RM valori culturale, alte valori din domeniul științei, artei, pot fi scoase de pe teritoriul țării cu condiția respectării procedurilor stabilite și prezentării autorizației de declarare de ministerul culturii a RM în care este specificat costul obiectului și faptul că acesta nu prezintă valori culturale.

Particularitățile destinației mărfurilor. Destinația mărfurilor deplasate de către persoana fizică peste forntiera vamală se determină reeșind din categoria mărfurilor, cantitatea ei și analiza toturor circumstanțelor de la care vin. Mărfurile sunt calificate a fi destinate uzului personal dacă ele sunt introduse sau scoase în exclusivitate pentru a fi utilizate de către persoană ori de către membrii familiei ei, adică pentru consum final membrii familiei în dreptul vamal se consideră soțul, soția, copii, părinții și persoanele asupra cărora este instituită tutela sau curatela. La stabilirea destinației mărfurilor se iau în considerație următoarele momente:

1) Categoria mărfurilor, modul de consum și practica de reglementare2) Cantitatea mărfurilor (articolele omogene cu aceeași denumire, model)3) Circumstanțele legate de călătorie (scopul, durata călătoriei, țara)

Obligația de a confirma faptul că marfa nu este destinată activității comerciale sau de producție se pune pe seama persoanei fizice care transportă marfa.