Home >Law >Drept Comunitar
Drept Comunitar
Date post:24-May-2015
Category:Law
View:820 times
Download:1 times
Share this document with a friend
Transcript:
  • 1. DREPT COMUNITAR CURS

2. Geneza Comunitatilor Europene Crearea Comunitatii Economice Europene (CEE) si a Comunitatii Europene a Energiei Atomice (CEEA sau EURATOM) nainte de a prezenta constituirea celorlalte doua comunitati europene, este necesar pentru o mai buna ntelegere a contextului politic sa prezentam evenimentele care au avut ca rezultat esecul unui alt proiect de construire a unei aliante militare, respectiv Comunitatea Europeana de Aparare, a carei initiere a fost anuntata la scurt timp dupa declaratia lui Robert Schuman, respectiv la 24 octombrie 1950, de catre Rene Pleven n contextul international marcat de evenimentele din Coreea. Sub presiunea Miscarii Europene, a partidelor democrat-crestine care erau la putere n Franta, Germania si Italia, ca si a sustinerii din partea curentului socialistilor, se semneaza la Paris, la 30 mai 1952, Tratatul de creare a Comunitatii Europene de Aparare (CEA). Se propunea pentru viitor si crearea unei Comunitati politice europene. Tratatul CEA a fost transmis celor sase guverne ale tarilor membre CECO la 9 martie 1953. Adunarea franceza nu a fost nsa de acord, la 30 august 1954, sa intre n aceasta comunitate si n acest fel a esuat tentativa de creare a Comunitatii Europene de Aparare, desi tratatul fusese ratificat de catre celelalte state. Acest esec a produs o serie de perturbari si ntrzieri n procesul de integrare europeana. ntre 1-3 iunie 1955 are loc la Messina o Conferinta a ministrilor afacerilor externe din tarile membre ale CECO, eveniment care a reprezentat nceputul procesului de constituire a celorlalte doua comunitati europene. Ea a fost urmata de alte conferinte la nivel de ministri sau experti. 3. Cu ocazia unei reuniuni a expertilor organizata la Bruxelles n perioada iulie 1955 -aprilie 1956, prezidat de H.Spaak s-a redactat un Raport al sefilor delegatilor ministrilor afacerilor externe, care a constituit baza Conferintei ministrilor afacerilor externe din mai 1956 de la Venetia. Au urmat alte ntlniri la diverse niveluri, care au pregatit proiectul celor doua tratate sectoriale de la Roma, semnarea lor avnd loc la 25 martie 1957, respectiv a Tratatului instituind Comunitatea Economica Europeana (CEE) si a Tratatului instituind Comunitatea Europeana a Energiei Atomice (CEEA au Euratom), membre fiind tot cele sase state care participau la CECO. Tratatele au fost ratificate relativ repede, ntre 14 septembrie 1957 (Franta) si 4 decembrie 1957 (Olanda). Tratatele au intrat n vigoare la l ianuarie 1958. Ele au fost nsotite de adoptarea unei Conventii privind institutiile comune pentru Comunitati si de unele protocoale semnate la Bruxelles la 17 aprilie 1957 cu privire la imunitatile si privilegiile Curtii de Justitie a CEE si Euratom. Crearea CEE viza n primul rnd transformarea conditiilor economice de schimburi si de productie pe teritoriului comunitatilor. In acelasi timp, s-au remarcat si opinii de prezentare a crearii comunitatilor ca o contributie la constructia functionala a Europei politice, substituita integrarii politice directe. Tratatul de creare a CEEA avea ca obiectiv, conform art. 1: sa contribuie la stabilirea conditiilor necesare formarii si dezvoltarii rapide a energiilor nucleare, cresterii nivelului de trai n statele membre si dezvoltarii schimburilor cu alte tari. Ratiunea pentru care se instituia aceasta comunitate se baza pe deficitul de energie al tarilor membre, ramnerea n urma a acestora n momentul respectiv fata de alte state (S.U.A., Anglia, U.R.S.S.) si faptul ca trebuiau sa- si dezvolte sectorul energetic nuclear pentru interese nationale si regionale comune. 4. Aceste doua comunitati se bazau pe o structura institutionalizata similara celei a CECO, respectiv aveau tot patru organe cu aproximativ aceleasi atributii, desi existau unele diferente att ca denumire, ct si n continutul atributiilor, respectiv cele ale naltei Autoritati a CECO, care au fost deplasate nspre Consiliul Ministrilor n cazul ultimelor doua. S-a apreciat ca, desi s-au nfiintat trei comunitati, iar la constituire nu a fost clar exprimata n Tratate intentia crearii pietei comune, aceasta a fost avuta n vedere ca unul dintre obiectivele cele mai importante care urmau sa fie realizate 1 urmarindu-se si constituirea uniunii politice prin fuzionarea acestor Comunitati, fapt dovedit prin evolutia Comunitatilor si crearea Uniunii Europene prin Tratatul de la Maastricht, care si propunea si realizarea acestor obiective. Instituirea celor trei Comunitati a reprezentat doar nceputul unui proces complex, care -asa cum au avut n vedere initiatorii ideilor de unitate a Europei -trebuia sa continue, n vederea realizarii acelor obiective care, ori nu au fost posibile n faza initiala, ori au devenit necesare pentru perfectionarea structurilor si activitatilor acestora n decursul timpului. Asa cum s-a aratat si n literatura de specialitate, aceasta evolutie s-a desfasurat n doua directii: cresterea numarului statelor membre ale comunitatilor si perfectionarea institutionala. Ca obiective generale, CEE avea: -promovarea unei dezvoltari armonioase a activitatilor economice pe ntreg teritoriul Comunitatii; -expansiunea continua si echilibrata; -stabilitatea crescnda a statelor membre 2 si a Comunitatilor n ansamblu; -cresterea nivelului de trai; - realizarea unor relatii mai strnse ntre statele membre. 1 Jean Boulouis, op.cit. pg. 32 2 Tratatul CEE art. 2 5. Tratatul CEE stabilea si mijloacele generale ce facea posibila realizarea obiectivelor de mai sus si anume: -realizarea unei Piete Comune; -apropierea progresiva a politicilor economice a tarilor membre. Realizarea unei Piete Comune se baza pe existenta celor patru libertati fundamentale ale pietei, valabile si astazi: a) libera circulatie a bunurilor n regim de concurenta libera si loiala; b) libera circulatie a persoanelor si a serviciilor; c) libera circulatie a capitalurilor: d) libertatea cetatenilor comunitatilor de a se stabili n orice stat membru. Simpla enumerare a celor patru libertati fundamentale ale Pietei Comune nsemna ca se depaseau limitele realizarii unei simple Uniuni Vamale, capatnd atributele unei veritabile piete comunitare, ntruct: -integra factori de productie; -includea unele politici (agricole, transporturi, comertul, politici sociale sau fiscale); -prevedea actiunea comuna a statelor comunitare pentru depasirea eventualelor dificultati legate de balantele de plati, precum si o politica economica unitara, comuna. n acelasi timp, preocuparile generale ale CEEA sau EURATOM 3 aveau (si au nca) drept obiectiv general stabilirea conditiilor necesare pentru formarea si dezvoltarea rapida a industriilor nucleare. Cu acest obiectiv general, CEEA si propunea sa: -largeasca cercetarea si diseminarea cunoasterii tehnice n domeniu; -stabileasca norme uniforme de securitate pentru protectia sanitara a populatiei si lucrarilor din domeniu; 3 Tratatul Uniunii Europene impreuna cu textul complet al Tratatului Constitutiv al Comunitatii Europene si al Comunitatii Europene a Energiei Atomice, JOCE/DOCE, C 224/31.VIII-1992 6. -usureze si stimuleze investitiile; -vegheze asupra aprovizionarii regulate cu energie; -garanteze utilizarea pasnica a materialelor nucleare; -nfiinteze o piata comunitara care sa garanteze libera circulatie a materialelor si echipamentelor, precum si a capitalului necesar. Institutiile comunitare conform Tratatelor CEE si CEEA. Fiecare din cele doua mari organizatii, fiind independente, avea propriile organe: Comisia, Consiliul si Adunarea Parlamentara, precum si propriile Curti de Justitie. n versiunea lor originala, cele patru institutii se prezentau astfel: Comisia era formata din personalitati numite, de comun acord, de catre statele membre, avnd initiativa legislativa si unele atributii de gestiune, executie si control a ndeplinirii Tratatelor si actelor institutiilor comunitare. Ulterior Comisia Europeana va avea mult mai putina putere dect aceasta, chiar daca prin compensatie va putea actiona n toate domeniile, largindu-si competentele de cuprindere. Consiliul era (si este si n prezent) o institutie comunitara n care sunt reprezentate guvernele statelor membre, prin unul din membrii acestora. Consiliul avea putere decizionala si coordona politicile economice. Principala sa atributie era de ordin legislativ. Adunarea Parlamentara formata din parlamentari desemnati de statele membre, are competenta de control politic, inclusiv capacitatea de a depune motiuni de cenzura asupra Comisiei; ea se consulta n cazurile prevazute de Tratate, anterior adoptarii normelor comunitare. Curtea de Justitie avea ca misiune garantarea protectiei generale n fata legii, respectarea legislatiei comunitare si controlul interpretarii si aplicarii uniforme a Tratatelor si actelor de drept comunitar (derivat). 7. n acest mod au fost constituite cele trei Comunitati Europene care au existat n forma descrisa mai sus pna la absorbirea lor de catre Comunitatea Europeana. De-a lungul timpului au fost efectuate modificari progresive, cea mai semnificativa fiind, fara ndoiala cea din 1967 cnd au fost unificate institutiile celor trei comunitati, astfel nct, din acel moment, desi existau n continuare trei comunitati, se instituie doar o Comisie, un Consiliu, un Parlament si o Curte de Justitie (la care s-a adaugat Curtea de Conturi) pentru toate cele trei Comunitati. Totodata, au fost subliniate unele competente, puterea si domeniile de responsabilitate. n cazul CEE, ncepnd cu Tratatul Uniunii Europene din 1992, aceasta organizatie si schimba si denumirea, n Comunitatea Europeana (CE) 4 dupa cum vom vedea mai departe. 4 n lucrarea nostra utilizam notiunile de CEE si TCEE (Comunitatea Economica Europeana, respectiv Tratatul Comunitatii Economice Europene) doar pentru a desemna evenimente anterioare anului 1992, anul aparitiei UE (Uniunea Europeana) si TUE (Tratatul Uniunii Europene). 8. FAURIREA UNIUNII EUROPENE MODERNE Tratatul de la Maastricht Tratatul privind Uniu

of 263

Embed Size (px)
Recommended