Dragi oaspeți ai FFIR, - ec.europa.eu · toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în...

Dragi oaspeți ai FFIR, Bine ați venit la FFIR-ul de 10! În an de centenar național, festivalul nostru (și al dumneavoastră) își sărbătorește propria cifră rotundă. Mergând pe urmele acestei coincidențe care onorează și obligă, am (re)descoperit un document adeseori citat, rareori citit: Rezoluțiunea Adunării Naționale de la Alba Iulia din 18 Noiembrie / 1 Decembrie 1918.

Printre multe lucruri deștepte, neașteptate ori de-a dreptul tulburătoare (citiți pasajul dedicat popoarelor conlocuitoare, de pildă!), se află acolo, proclamat ca țel pentru țara ce tocmai se năștea, următorul principiu: „Desăvârșită libertate de presă, asociere și întrunire, liberă propagandă a tuturor gândurilor omenești”. Pe lângă farmecul nebun al exprimării într-o limbă română de o muzicalitate emoționantă, formula de mai sus adună în ea esențele tari de la care se revendică și festivalul al cărui deceniu de existență ne bucurăm să îl sărbătorim împreună cu dumneavoastră.

Desfășurate, începând din acest an, sub umbrela Râșnov Society Debate Forum, dezbaterile FFIR privilegiază libertatea, gândul și eleganța exprimării lui. Parte din Râșnov Education Society, Școala de Vară Astra oferă, anual, unui grup de 40 de tineri studenți din marile orașe ale țării și din Republica Moldova șansa de a se întruni și de a dezbate, pe bază de raționamente atent argumentate, unele dintre cele mai relevante teme de larg interes ale momentului. Râșnov Music Society propune, în cadrul sofisticat al Bisericii Evanghelice și în cel exuberant al Grădinii Cetății Râșnov, o serie de concerte cu sonorități variind de la baroc timpuriu la indie rock, de la chitară clasică la folk, de la world music improvisation la jazz. Râșnov Film Society propune, în premieră la FFIR 2018, o competiție dedicată filmului documentar, ce adună 8 titluri dedicate unor evenimente întâmplate pe patru continente în trecutul recent, în anii ’70, în timpul celui de-al doilea război mondial, dar și în urmă cu două milenii!

În spiritul documentului-cheie al Marii Unirii, Festivalul de Film și Istorii Râșnov încearcă, așadar, să facă propagandă gândurilor și emoțiilor omenești. E felul nostru de a omagia eroii centenarului. Cei care au făcut posibil evenimentul de acum un veac, cei care l-au onorat prin exemplul personal în suta de ani care a urmat, cei care vor continua să înfăptuiască binele în anii ce vor veni.

Echipa FFIR

www.ffir.ro | Festivalul de Film şi istorii râşnov 1

Subiecte relevante, filme deştepte, lectori carismatici, public inteligent, dezbateri memorabile, concerte sofisticate, clădiri venerabile, cântări exuberante în aerul nopţilor carpatine, expoziţii, standuri de cărţi.

10 zile în Cetatea Râşnovului la sfârşit de iulie.Fără covor roşu, fără fiţe, fără isterie, fără breaking news.

Ca să înţelegi ce ţi se întâmplă!

Festivalul de Film şi Istorii de la Râşnov (FFIR) a apărut în anul 2009 din dorinţa valorificării unui capitol important al cinematografiei locale şi mondiale, dar şi din nevoia de a produce în spaţiul public românesc discuţii despre teme al căror impact temporal depăşeste efemeritatea clipei. S-a născut astfel un eveniment unic pe piaţa culturală românească în care Istoria şi Filmul Istoric stârnesc gânduri şi pasiuni, informează şi emoţionează, ridică întrebări şi dezbat răspunsuri. O întâmplare proaspată şi relaxată, care înţelege să mixeze în chip firesc rigoarea şi umorul.

Cu nouă ediţii la activ, FFIR face deja parte din identitatea culturală a Râşnovului, marcând spectaculoasa ascensiune a oraşului transilvan în topul naţional al destinaţiilor cultural-turistice (peste 400.000 vizitatori pe an).

2 Festivalul de Film şi istorii râşnov | www.ffir.ro

I. Adunarea Naţională a tuturor Românilor din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, adunaţi prin reprezentanţii lor îndreptăţiţi la Alba-Iulia în ziua de 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918, decretează unirea acelor români şi a tuturor teritoriilor locuite de dânşii cu România. Adunarea Naţională proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al naţiunii române la întreg Banatul cuprins între râurile Mureş, Tisa şi Dunăre.

II. Adunarea Naţională rezervă teritoriilor sus indicate autonomie provizorie până la întrunirea Constituantei aleasă pe baza votului universal.

III. În legătură cu aceasta, ca principii fundamentale la alcătuirea noului Stat Român, Adunarea Naţională proclamă următoarele:

1. Deplină libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare. Fiecare popor se va instrui, administra şi judeca în limba sa proprie prin indivizi din sânul său şi fiecare popor va primi drept de reprezentare în corpurile legiuitoare şi la guvernarea ţării în proporţie cu numărul indivizilor ce-l alcătuiesc.

2. Egală îndreptăţire şi deplină libertate autonomă confesională pentru toate confesiunile din Stat.

3. Înfăptuirea desăvârşită a unui regim curat democratic pe toate tărâmurile vieţii publice. Votul obştesc, direct, egal, secret, pe comune, în mod proporţional, pentru ambele sexe, în vârstă de 21 de ani la reprezentarea în comune, judeţe ori parlament.

4. Desăvârşită libertate de presă, asociere şi întrunire, libera propagandă a tuturor gândurilor omeneşti.

5. Reforma agrară radicală. Se va face conscrierea tuturor proprietăţilor, în special a proprietăţilor mari. În baza acestei conscrieri, desfiinţând fidei-comisele şi în temeiul dreptului de a micşora după trebuinţă latifundiile, i se va face posibil ţăranului să-şi creeze o proprietate (arător, păşune, pădure) cel puţin atât cât o să poată munci el şi familia lui. Principiul conducător al acestei politici agrare e pe de o parte promovarea nivelării sociale, pe de altă parte, potenţarea producţiunii.

6. Muncitorimei industriale i se asigură aceleaşi drepturi şi avantagii, care sunt legiferate în cele mai avansate state industriale din Apus.

RezoluţiuneAdunării Naţionale de la Alba Iul ia

din 18 Noiembrie/1 Decembrie 1918


IV. Adunarea Naţională dă expresie dorinţei sale, ca congresul de pace să înfăptuiască comuniunea naţiunilor libere în aşa chip, ca dreptatea şi libertatea să fie asigurate pentru toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în viitor să se elimine războiul ca mijloc pentru regularea raporturilor internaţionale.

V. Românii adunaţi în această Adunare Naţională salută pe fraţii lor din Bucovina, scăpaţi din jugul Monarhiei austro-ungare şi uniţi cu ţara mamă România.

VI. Adunarea Naţională salută cu iubire şi entuziasm liberarea naţiunilor subjugate până aici în Monarhia austro-ungară, anume naţiunile: cehoslovacă, austro-germană, iugoslavă, polonă şi ruteană şi hotărăşte ca acest salut al său să se aducă la cunoştiinţa tuturor acelor naţiuni.

VII. Adunarea Naţională cu smerenie se închină înaintea memoriei acelor bravi români, care în acest război şi-au vărsat sângele pentru înfăptuirea idealului nostru murind pentru libertatea şi unitatea naţiunii române.

VIII. Adunarea Naţională dă expresiune mulţumirei şi admiraţiunei sale tuturor Puterilor Aliate, care prin strălucitele lupte purtate cu cerbicie împotriva unui duşman pregătit de multe decenii pentru război au scăpat civilizaţiunea de ghiarele barbariei.

IX. Pentru conducerea mai departe a afacerilor naţiunei române din Transilvania, Banat şi Ţara Ungurească, Adunarea Naţională hotărăşte instituirea unui Mare Sfat Naţional Român, care va avea toată îndreptăţirea să reprezinte naţiunea română oricând şi pretutindeni faţă de toate naţiunile lumii şi să ia toate dispoziţiunile pe care le va afla necesare în interesul naţiunii.


Tema pe care am ales-o pentru ediția jubiliară a Festivalului de la Râșnov este o temă necesară și care trebuie să servească ca model de conduită pentru viitoarea elită a României, cea care este datoare să construiască, sau mai bine zis, să reconstruiască, ceea ce înaintașii noștri au făcut cu atâtea sacrificii acum 100 de ani: o națiune demnă, mândră și respectată de toată lumea.

Cele trei personalități despre care am ales să vorbesc întruchipează la un loc modelul de om politic dedicat celorlalți, modelul de om dedicat Cetății și nu avenirii lor proprii, modelul de jertfă și luptă până la capăt, pentru

un crez, pentru principii și valori adevărate. Iuliu Maniu, Ilie Lazăr și Corneliu Coposu au demonstrat prin faptele lor că, nici politica, nici democrația, și in nici un caz creștinismul, nu pot fi mijloace în vederea unui scop și al unui interes personal, ele sunt obiective, condiții „sine qua non” de dăinuire.

De ce tinerii de azi care au ales calea grea a politicii, a diplomației și a luptei pentru adevăr și dreptate este vital să ia exemplu de la astfel de oameni? Pentru că, așa cum atât de frumos și de profund, spunea Sfântul Francis de Salles, teolog, filosof, episcop din sec. al 16-lea: „bârfeala și intriga sunt crime, deoarece omul are 3 vieți: cea spirituală, duhovnicească, care izvorăște și sălăşluiește prin harul lui Dumnezeu, cea trupească, pe care o avem cât trăim și sufletul sălăşluiește în noi, și, cea civilă, care se află în bunul renume, în reputație“. Speranța este un atribut al tinereții! Tinerii care au ales calea grea a politicii, trebuie să fie întăriți în convingerea că nu au făcut-o pentru parvenire socială sau materială, nu din interes sau vanitate, ci cu intenția clară de a sluji țara, neamul și pe toţi cei ce au cu adevărat nevoie.

Destinele celor 3 Oameni au fost legate puternic, viețile lor au fost dedicate unui crez, unui ideal pe care foarte puțină lume îl mai înțelege la ora actuală. Tocmai de aceea, datoria noastră a celor care am citit, am aflat, i-am cunoscut îndeaproape, este să dăm, să transmitem mai departe generațiilor viitoare, pentru ca întunericul să fie învins, iar adevărul și dreptatea să triumfe.

Îi mulțumesc lui Dumnezeu că mi-a oferit șansa și posibilitatea să fac parte dintr-o familie care a făcut istorie, care s-a jertfit și a luptat dezinteresat pentru neam și țară, pentru principii și valori adevărate. Când ai o astfel de moștenire, nu poți decât să te lupți până la capăt pentru a transmite mai departe și a convinge pe ceilalți că doar prin credință, muncă și sacrificii se poate realiza ceva trainic în această lume.

Exemple ale moralității și consecvenței politice pentru construcția unei națiuni vrednice și demne - Iuliu Maniu, Ilie Lazăr, Corneliu CoposuAutor: Ion-Andrei Gherasim


Exemple ale moralității și consecvenței politice pentru construcția unei națiuni vrednice și demne - Iuliu Maniu, Ilie Lazăr, Corneliu CoposuAutor: Ion-Andrei Gherasim


1950: Revolta naționalistă / 1950: La Insurrección NacionalistaCompetiţia de documentare

Regie: José Manuel DávilaPorto Rico 2017, 105 minute

Cinci portoricani, care au participat la insurecția naționalistă din 1950 pentru eliberarea teritoriului Porto Rico de sub administrația Statelor Unite ale Americii vorbesc despre istoria acestei bătălii uitate şi consecințele pe care înfruntarea celui mai puternic guvern din lume le-a avut asupra lor.

Amintiri ale misionarilor / Mémoire de MissionnairesCompetiţia de documentare

Regie: Delphine WilBelgia 2017, 56 minute

În secolul trecut, oameni ai bisericii au mers în Congo ca să ducă mai departe Cuvântul lui Dumnezeu. În „Mémoire de Missionnaires”, ultimii martori ai acelor vremuri îşi povestesc amintirile. Experiențele trăite, contradicțiile şi şocul cultural îi marchează pentru totdeauna. Amintirile lor adeseori mărturisesc o parte a istoriei coloniale, despre care se comentează de multe ori, dar care nu este cunoscută. Ei oferă o perspectivă critică lucidă asupra creştinării Africii.

Dacii liberi Competiţia de documentare

Regie: Andrei Gorgan & Monica Lăzurean-GorganRomânia 2018, 62 minute

Locuitorii unui sat dacic, un istoric şi un arheolog care fac parte dintr-un grup de reconstituiri istorice, un grup de mistici daci, un organizator de proteste, administratorul sitului UNESCO Sarmisegetusa Regia şi participanții la Congresul de Dacologie. Pe toți îi uneşte pasiunea comună pentru daci. Dar fiecare dintre ei are viziuni diferite despre un episod istoric care devine din ce în ce mai cunoscut în România.

Fiecare suflet al corpului meu / Tutte le anime del mio corpoCompetiţia de documentare

Regie: Erika RossiItalia 2017, 59 minute

După ce găseşte jurnalul de război al mamei sale, scris în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, o fiică descoperă cine era ea cu adevărat. O călătorie în istoria unei familii, în relația dintre o mamă şi fiica ei, în secretele pe care le păstrăm şi motivele pentru care alegem să facem asta.

CoMpEtIţIA DE DoCuMENtARE

Juriul: pierre-Henri Deleau, Irina Margareta Nistor, Gabriela Albu, Claudia Nedelcu Duca, Bogdan-Florin popovici


Operațiunea nunta / Operācija KāzasCompetiţia de documentare

Regie: Anat Zalmanson-KuznetsovIsrael, Letonia 2016, 62 minute

Leningrad 1970. Un grup de tineri evrei sovietici, cărora li s-au refuzat vizele de ieşire din țară pune la cale „deturnarea” unui avion fără pasageri şi fuga din țară. 45 de ani mai târziu, realizatoarea de film Anat Zalmanson-Kuznețov dezvăluie povestea captivantă a părinților ei, lideri ai grupului fugar, „eroi” în Occident, dar considerați „terorişti” în Rusia, chiar și în prezent.

Sacrificarea pionului / Zhertva na peshkiCompetiţia de documentare

Regie: Assen VladimirovBulgaria 2018, 68 minute

Martie 1943. Germanii anunță că au găsit mormintele a zeci de mii de ofițeri polonezi ucişi de ruşi. Naziştii reunesc într-o comisie internațională experți renumiți în medicină legală. Bulgaria este reprezentată de anatomopatologul Marko Markov. Aceasta este povestea doctorului Markov, un om obişnuit, prins în vâltoarea istoriei.

Spania în două tranşee. Războiul Civil în culori / España en dos trincheras, la Guerra Civil en colorCompetiţia de documentare

Regie: Francesc Escribano & Lluis CarrizoSpania 2016, 100 minute

Un documentar în care, pentru prima dată, s-au digitalizat şi s-au colorat materiale de arhivă din Războiul Civil spaniol pentru a crea ceva unic: Războiul Civil aşa cum nu a mai fost văzut până acum – în culori.

Zapora Competiţia de documentare

Regie: Konrad StarczewskiPolonia 2016, 67 minute

Un documentar despre unul din comandanții invincibili ai mişcării de rezistență din Polonia, unul din aşa-zişii „Cichociemni” („Tăcuții nevăzuți”) – maiorul Hieronim Dekutowski. Aceasta este o mărturie a subordonaților, colegilor, prietenilor şi membrilor familiei acestuia. Din povestirile lor, se conturează imaginea unui bărbat pretențios şi încăpățânat, dar, cu toate acestea, sensibil şi iubitor de viață. Poveştile spuse de foştii soldați ai lui Dekutowski sunt ilustrate cu numeroase fotografii, documente şi animații ale celor mai importante acțiuni ale unității. Maiorul Dekutowski - la fel ca şi alți soldați - a fost

condamnat de comunişti să fie uitat pentru totdeauna. A revenit în memoria colectivă ca un adevărat erou.

PRODUKCJA: Instytut Pamięci Narodowej SCENARIUSZ I REŻYSERIA: Konrad Starczewski ZDJĘCIA: Konrad Starczewski, Piotr Wiejak, Rafał Pękała MONTAŻ: Marcin Sucharski MUZYKA: Izabela Szoszkiewicz ANIMACJE: 2istudio KONSULTANCI HISTORYCZNI: Tomasz Sudoł, Maciej Żuczkowski POSTPRODUKCJA: 2istudio WSPÓŁPRACA: Instytut Polski i Muzeum im. gen. Sikorskiego, Studium Polski Podziemnej, Wytwórnia Filmów Dokumentalnych i Fabularnych, Archiwum Instytutu Hoovera, Archiwum Państwowe w Lublinie,

Katolicki Uniwersytet Lubelski im. Jana Pawła II.

PREMIERA: MARZEC 2016

Tło: Y

uri Sa

moilo

v, CC

BY 2.

0

F I L M D O K U M E N T A L N Y


Proud Partener


Sociologul chilian Eugenio Tironi spunea că răspunsul la întrebarea „De ce fel de educație avem nevoie?” se află în răspunsul la o altă întrebare, mai profundă – „Ce fel de societate ne dorim?”. În anul celebrării Centenarului Marii Uniri, un festival cu un public educat, axat pe tema identității unei națiuni, nu putea începe decât cu o dezbatere sinceră despre educație și rolul ei în trecutul și viitorul României moderne.

Cinci invitați vor aduce în discuție atât paralelismul evoluției societății noastre cu sistemul de educație, cât și ce variante de viitor avem ca națiune, în funcție de cum ne imaginăm și susținem școala, în sensul ei larg, pe mai departe. Într-o lume în care telefoanele mobile au camere de fotografiat ce se adaptează imaginii pe care o văd cu ajutorul inteligenței artificiale sau în care un antropolog devine miliardar cu o aplicație IT pentru turism – Airbnb – este oare educația gata să formeze tinerii în așa fel încât să nu fie pierzătorii, ci câștigătorii în noua societate a tuturor posibilităților?

Perspectivele celor care vor anima dezbaterea cu publicul avizat se întind de la erudiția în științe politice, colaborare internațională în educație și istoria sistemului educațional până la experiența mediului privat pentru susținerea bunelor practici în domeniul STEM, inteligență artificială și modele globale de educație alternativă, care au în centru autonomia celui care învață.

Aflat sub egida proiectului prezidențial România Educată, discuțiile vor putea avea ecou și pe mai departe, în soluțiile pe care le vom vedea puse pe masa decizionalilor pentru viziunea educațională a României anului 2030.

România Educată – istorii despre viitorAutor: Ligia Deca


ColumnaProiecție specială la 50 de ani de la premieră

FicțiuneRegie: Mircea DrăganActori: Richard Johnson, Antonella Lualdi, Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Amza PelleaRomânia – Republica Democrată Germană 1968, 143 minute

În 2018, se împlinește o jumătate de secol de la premiera uneia dintre puținele super-producții din istoria cinematografului românesc. „Columna” spune povestea celui de-al doilea război daco-roman și a păcii care i-a urmat. Clasat pe locul 7 în topul, realizat în 2006, al celor mai

vizionate filme românești, filmul beneficiază de o remarcabilă distribuție internațională, în frunte cu britanicul Richard Johnson și italienii Antonella Lualdi și Amedeo Nazzari. Filmările exterioare au fost realizate la Râșnov, Zărnești, Cheile Bicazului, Stâna de Vale și în masivul Bucegi. Filmul a beneficiat de trei versiuni: în limba română, germană și engleză. Cea de pe urmă, de doar 93 de minute, a fost difuzată în cinematografele americane de Columbia Pictures.

f Premii: Propunerea României la Oscar 1969

DunkirkFicțiune

Regie: Christopher NolanActori: Tom Hardy, Mark Rylance, Kenneth BranaghMarea Britanie – Olanda – Franța - SUA 2017, 106 minute

Miracolul de la Dunkirk sau Operațiunea Dynamo sunt numele cu care a intrat în istorie operațiunea de salvare a soldaților aliați, încercuiți de armata nazistă pe plajele și în portul orășelului Dunkirk din nordul Franței. Operațiunea a fost ordonată de premierul britanic, Winston Churchill, ca o ultimă măsură, foarte riscantă, dar imperios necesară pentru a evita dezastrul militar care se profila în mai

1940. Dynamo a beneficiat de aportul a sute de ambarcațiuni particulare de mici dimensiuni, conduse de cetățeni britanici care au răspuns apelului radiofonic lansat de Churchill și au traversat Canalul Mânecii, contribuind din plin la salvarea a peste 330.00 de soldați britanici, francezi, belgieni, canadieni, olandezi și polonezi.

f Premii: 59 de premii (Oscar 2018 pentru montaj, editare de sunet, montaj de sunet) și 209 nominalizări

DetroitFicțiune

Regie: Kathryn BigelowActori: John Boyega, Anthony Mackie, Algee SmithSUA 2017, 143 minute

Pelicula regizoarei Kathryn Bigelow (Oscar 2010 pentru regia lui „The Hurt Locker”) urmărește desfășurarea revoltei din iulie 1967 din Detroit, în decursul căreia au avut loc confruntări violente între poliție și populația de culoare. 43 de oameni au fost uciși și peste 1800 răniți în cel mai sângeros episod din cele 159 similare care au avut loc în acea vară pe toată întinderea

Statelor Unite ale Americii și care au rămas în istorie sub denumirea „Long, hot summer of 1967 / Lunga vară fierbinte a lui 1967”. 9 dintre victime au fost produse de ciocnirile de la motelul Algiers din Detroit.

f Premii: 5 premii și 17 nominalizări

FILME SECţIuNEA: NIGHt IS YouNG


La revedere acolo sus / Au revoir là-haut Ficțiune

Regie: Albert DupontelActori: Nahuel Pérez Biscayart, Albert Dupontel, Laurent LafitteFranța - Canada 2017, 117 minute

Scenariul filmului pornește de la romanul omonim al scriitorului francez Pierre Lemaitre, volum pentru care romancierul a primit Premiul Goncourt în 2013. În 1919, doi supraviețuitori ai Primului Război Mondial, un fost contabil și un caricaturist, pun la cale o escrocherie menită să dinamiteze ipocrizia cu care amenință să fie acoperită uriașa tragedie a războiului. Comedie noir, film deștept, nostalgic și irevențios, „La revedere acolo sus” abordează cu eleganță, empatie și delicatețe teme dintre cele mai dure, relevante și neliniștitoare.

f Premii: 5 premii (5 César 2018, printre care cea mai bună regie și cel mai bun scenariu adaptat) și 14 nominalizări

Moartea lui Stalin / The Death of StalinFicțiune

Regie: Armando IannucciActori: Steve Buscemi, Simon Russell Beale, Jeffrey Tambor, Adrian McLoughlinFranța – Marea Britanie – Belgia - Canada 2017, 107 minute

5 martie 1953. La 4 zile de la momentul în care a suferit un atac cerebral, Iosif Visarionovici Stalin, conducătorul suprem al Uniunii Sovietice și unul dintre cei mai mari criminali din istoria omenirii, moare. Rămasă fără dictatorul care îi coordonase toată mișcările vreme de 3 decenii, nomenclatura sovietică intră în panică. Filmul scoțianului Armando Iannucci (creatorul serialului de comedie „Veep”) spune, cu tot umorul de rigoare, povestea acelor zile de derută și confuzie.

f Premii: 11 premii și 20 nominalizări (nominalizări BAFTA 2018 pentru cel mai bun scenariu adaptat și cel mai bun film britanic)

ReconstituireaProiecție specială în prezența actorilor Ileana Popovici, George Mihăiță şi Vladimir Găitan, la 50 de ani de la filmări

FicțiuneRegie: Lucian PintilieActori: George Constantin, George Mihăiță, Vladimir Găitan, Emil Botta, Ileana PopoviciRomânia 1968, 100 minute

În seara primei duminici a FFIR 2018, Ileana Popovici, George Mihăiță și Vladimir Găitan vin în Grădina Cetății Râșnov pentru a vorbi despre filmul care le-a marcat carierele și despre omul

care reprezintă, pentru mulți, superlativul cinema-ului românesc. În urmă cu 50 de ani, peste munte de Râșnov, la Sinaia, cei trei actori, pe atunci debutanți, filmau, împreună cu consacrații George Constantin și Emil Botta, „Reconstituirea”, pelicula votată în repetate rânduri drept cel mai bun film românesc al secolui 20. În urmă cu două luni, Lucian Pintilie pleca dintre noi, lăsând în urmă o carieră și un mod de a trăi ce n-au știut să facă niciodată casă bună cu dictatura, cu prostia, cu minciuna.

f Premii: Proiectat în secțiunea Quinzaine des Réalisateurs la Cannes 1970


Un pas în urma serafimilorFicțiune

Regie: Daniel SanduActori: Stefan Iancu, Vlad Ivanov, Toto Dumitrescu, Ali Amir, Cristian BotaRomânia 2017, 150 minute

Un seminar teologic ortodox într-un oraș românesc de provincie. Un grup de elevi aflați la vârsta liceului, cu toate poftele și curiozitățile adiacente. Un părinte-profesor (Vlad Ivanov) având ca unică preocupare păstrarea disciplinei, liniștii, aparențelor. Conflicte, dileme, escapade,

încercări, unele depășite, altele nu. Prietenie, trădare, iubire, manipulare. Un film despre maturizare, dar și o frescă socială și de moravuri a unei părți importante din societatea românească contemporană.

f Premii: 10 premii (Gopo 2018 pentru cel mai bun film, regizor, scenariu, actor în rol principal – Vlad Ivanov, actor în rol secundar – Ali Amir)

Utoya: 22 iulie / Utøya 22. juliFicțiune

Regie: Erik PoppeActori: Andrea Berntzen, Aleksander Holmen, Brede FristadNorvegia 2018, 90 minute

Pe 22 iulie 2011, un cetățean norvegian pe nume Breivik a produs două atentate teroriste la Oslo. Primul, explozia unei mașini-capcană, a omorât 8 oameni și a rănit peste 200. Al doilea, un atac armat întâmplat la mai puțin de două ore distanță, a omorât 69 și a rănit peste 100. Pelicula urmărește încercarea unei adolescente, Kaya, de a supraviețui și de a-și salva sora mai mică în timpul celui de-al doilea atac, întâmplat pe insula Utoya, în timpul școlii de vară a unui partid politic. Filmul a fost turnat într-o singură zi, pe o insulă vecină Uttoyei.

f Premii: 1 nominalizare (parte din Selecția Oficiala a Berlinalei 2018)

Ziua decisivă / Darkest HourFicțiune

Regie: Joe WrightActori: Gary Oldman, Lily James, Kristin Scott ThomasMarea Britanie - SUA 2017, 125 minute

Un sondaj BBC din 2002 la care au participat peste un million de votanți l-a desemnat pe Sir Winston Churchill drept cel mai mare britanic al tuturor timpurilor. „Ziua decisivă” vorbește despre câteva dintre momentele cruciale ale carierei sale, care au coincis cu momente cruciale ale Europei, ale lumii libere, în general. În rolul titular, unul dintre cei mai importanți actori ai lumii, Gary Oldman, îi conferă personajului doza de umor, de ezitare, de incorectitudine politică,

de dorință de celebritate și de fragilitate care l-ar fi făcut și pe Sir Winston să îl aplaude în picioare. f Premii: 45 premii (Oscar 2018 pentru actor în rol principal – Gary Oldman – și machiaj & costume) și 65 nominalizări

avanpremieră


29Pessac | 19 · 26 novembre 2018

FESTIVAL INTERNATIONAL DU FILM D’HISTOIRE

La drôle de paix 1918-1939


Regina Maria, ambasador irezistibil al istoriei și artei populare românești Autor: Nicolae Pepene

În contextul prezenței modeste a personalităților istoriei României în panteonul istoric mondial și a listei reduse de personalități istorice pozitive legate de Primul Război Mondial, Regina Maria, recunoscută la nivel internațional, subiect de cărți în spațiul european și nord-american, reprezintă un răspuns important pentru nevoia legitimă a românilor de prestigiu național și de reprezentare în istoria universală.

Legătura dintre ,,ultima romantică a Europei”, Regina Maria a României, și arta populară românească a fost complexă, cu forme multiple de expresie artistică – de la artele decorative și arhitectură până la desen și fotografie artistică.

Primul rege al românilor, Carol I, a apreciat într-atât de mult valoarea de simbol a artei populare în împământenirea Familiei Regale încât primul dar oferit soției sale a fost un costum popular românesc. Apoi, gestul regal a fost repetat la nunta moștenitorului Coroanei României cu nepoata reginei Victoria a Marii Britanii.

România era în primul rând un regat al țăranilor. Conform recensământului din 1899, 81,2% din populația țării trăia la sate. Pentru străina care traversase Europa pentru a deveni prima principesă moștenitoare a României, prima amintire după ce a trecut granița la Predeal a fost însuflețită de sutele de țărani aduși să o întâmpine. ,,Țăranii, bărbați și femei, erau acoperiți cu mantale lungi, înflorate în culori felurite; femeile purtau pe cap văluri albe sau basmale viu colorate. Mă încântau, nu-mi luam ochii de la acest popor în costume ciudate, atât de diferit de tot ce văzusem până atunci”. Apoi după ceremoniile din București a venit și prima plimbare în împrejurimile capitalei. Satele mici alcătuite din colibe, mănăstirile Cernica și Pasărea, crucile vechi de piatră au semănat în inima principesei ,,primul germen al dragostei pentru România”. ,,Toate astea le vedeam și ochii mi se deschideau mari și firea mea de artist se umplea de bucurie. Da, aceasta era România... țara de la Soare-Răsare...”.

Principesa Maria a ajuns în România într-o perioadă istorică marcată deja în Europa de coborârea artelor plastice în mijlocul țăranilor și a peisajelor rurale. De asemenea, viața satelor era între temele favorite ale primilor fotografi. Însă imaginea idilică a satului românesc a fost depășită destul de repede de Maria după revoltele din 1907, epidemia de holeră din 1913 și refugiul în Moldova din timpul Primului Război Mondial. Vitejia țăranului român, credința sa creștină de nezdruncinat și fidelitatea față de monarhie în fața propagandei bolșevice au nuanțat viziunea suveranei față de statutul său și această transformare o descoperim și în preferințele artistice.

Stilul artistic postbelic al Reginei Maria este inspirat și de dragostea, întărită de suferință, dintre suverană și supușii săi. Regina în costum țărănesc devine o imagine obișnuită pentru români și un subiect interesant pentru presa internațională. După încheierea războiului, de la stilul neoromânesc folosit în decorarea palatului Cotroceni și piesele de artă populară și religioasă aranjate în interioarele reședințelor, îndeosebi în castelul Bran, până la subiectele alese pentru cărțile sale sau colecția de costume populare, Regina Maria își arată dragostea și respectul față de cei care au ridicat-o pe tronul României Mari.

După anul 1930, obligată de fiul său, Regele Carol al II-lea, să renunțe la activitatea politică, Regina Maria a continuat să fie prezentă în viața artistică și literară. Deși fără autoritate în conducerea statului, negată, trădată, ea a păstrat vie legătura cu Țara. În ,,pragul Tăcerii veşnice”, regina a văzut că nimic nu se schimbase în legătura sa cu cei care în anii teribili ai războiului o numiseră ,,Mama tuturor”. Ei nu s-au îndoit niciodată de regina lor. Au prețuit-o ca pe o bună Româncă, au iubit-o necondiționat și s-au mândrit cu ea.


REGELE MIHAI I1921-2017Expoziţie

Grădina Cetăţii Râşnov

Macheta Regina Maria


141AD - Misiune în DaciaAvanpremieră absolută la FFIRFicțiune

Regie: Octavian RepedeActori: Cristian Stanca, Cătălin Neghină, Paul Bondane, Augustin Ungureanu, Florin Nicula, Laura Petresc, Cristian CiomagaRomânia 2018, 83 minute

Anul 141 după Hristos, provincia romană Dacia. O apariție neobişnuită, de forma unei comete, este observată pe cerul nopții. Înțelepții sunt de părere că vor urma nenorociri şi moarte. În

aceste zile înfricoşătoare, într-un castru roman de la marginea provinciei se răspândeşte în rândul soldaților o epidemie mortală. Medicii sunt depăşiți de situație. Un corp de soldați romani este trimis într-o misiune specială în teritoriile necunoscute şi necucerite de la marginea imperiului, aflate sub stăpânirea dacilor liberi, pentru a găsi o rezolvare neobişnuită acestei molime.

Adunarea / L’Assemblée Documentar

Regie: Mariane OteroFranța 2016, 100 minute

Pe 31 martie 2016, în Place de la République din Paris, s-a născut mișcarea Nuit debout (Toată noaptea, în picioare). Mișcarea a apărut ca reacție la apariția unei reforme majore a pieței muncii, denumită legea El Khomri, anunțată de ministrul muncii, Myriam El Khomri. Vreme de 3 luni, oameni dintre cei mai diverși au încercat să producă o nouă formă de democrație: fără lideri, bazată pe dezbateri, încercând să găsească soluții pentru cele mai importante probleme ale societății. Proiecție cu sprijinul Institutului Francez din București

Aliyah DadaDocumentar

Regie: Oana GiurgiuRomânia 2015, 115 minute

Filmul prezintă istoria de peste 130 de ani a comunității evreiești din România, a problemelor pe care membrii acesteia au fost nevoiți să le înfrunte sub diverse regimuri politice, a succesivelor valuri de emigrație spre Palestina. În cuvintele producătorilor „Povestea istoriei este decupată vizual în stil dadaist ca un tribut adus inițiatorilor curentului, Tristán Tzara și Marcel Janco, doi evrei cu rădăcini în România”. Pelicula este proiectată cu ocazia aniversării a 70 de ani de la înființarea statului Israel.

f Premii: 1 premiu (Gopo 2016 pentru cel mai bun documentar)

FILME SECţIuNEA: LEt’S Mov(I)E!

avanpremieră


BrexitanniaDocumentar

Regie: Timothy George KellyMarea Britanie 2017, 80 minute

Fimul realizează un portret sociologic al Marii Britanii în lunile care au urmat votului pro-Brexit din 23 iunie 2016. Au cuvântul atât învingătorii, cât și învinșii. Cu vorbele regizorului Timothy George Kelly „2016 va rămâne în istorie ca anul în care britanicii au distrus Uniunea Europeană. 2016 va rămâne în istorie ca anul celui mai mare vot democratic exprimat de britanici”. Proiecție în parteneriat cu Festivalul Filmului European.

Cenuşă şi diamante / Popiół i diament Ficțiune

Regie: Andrzej WajdaActori: Zbigniew Cybulski, Ewa Krzyżewska, Wacław Zastrzeżyński, Adam PawlikowskiPolonia 1958, 98 minute

În ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial, Maciek, un tânăr luptător din Rezistența poloneză, primeşte ordinul de a-l ucide pe Szczuka, un lider comunist regional, despre care se presupune că va juca un rol important în noul guvern al Poloniei staliniste. Deşi în trecut i-a fost uşor să omoare, de data aceasta Maciek ezită. Szczuka i-a fost cândva tovarăş de arme. Dar el trebuie să

decidă rapid dacă se supune ordinului sau nu. Povestea prezintă dilemele politice şi morale asociate cu Rezistența Anticomunistă, care urmează să fie suprimată în curând. Proiecție oferită de Institutul Polonez din Bucureşti.

f Premii: 1 premiu (Premiul FIPRESCI la Veneția 1959) și 2 nominalizări (BAFTA 1960 pentru cel mai bun film și cel mai bun actor străin - Zbigniew Cybulski)

Declin şi ascensiune: familii regale în postsocialism / Fall and rise: nobility in post-socialismAvanpremieră absolută la FFIRDocumentar

Regie: Alix F. MeierBulgaria – Romania – Muntenegru 2018, 52 minute

După căderea Cortinei de Fier, familiile regale din statele postsocialiste se bucură din nou de atenție. Chiar dacă, timp de decenii, comuniștii i-au defăimat, familiile cu sânge albastru au devenit acum garanți ai stabilității sociale și politice. Trei bărbați reprezintă prezentul și trecutul

a trei familii regale est-europene: Simeon II al Bulgariei von Sachsen-Coburg și Gotha, Nikola II, prințul coroanei din Muntenegru, și Mihai I al României. Documentarul, acoperind perioada de la Primul Război Mondial până în zilele noastre, prezintă imagini rare de arhivă, reconstituiri, și interviuri cu cei cei trei protagoniști și cu familiile lor.

avanpremieră


DovlatovFicțiune

Regie: Aleksey GermanScenariu: Aleksey German, Yulia TupikinaActori: Milan Maric, Danila Kozlovsky, Helena SujeckaRusia - Polonia - Serbia 2018, 126 minute

Serghei Dovlatov este considerat unul dintre cei mai populari scriitori ruși din a doua parte a secolului 20. Filmul care îi împrumută numele povestește 6 zile din viața scriitorului interzis de autoritățile din Uniunea Sovietică. Suntem în 1971, în Sankt Petersburg (pe atunci, Leningrad). Cel mai bun prieten al lui Dovlatov, poetul Iosif Brodski, viitor laureat Nobel, se pregătește să emigreze. Dovlatov, excelent interpretat de actorul sârb Milan Maric, e hotărât să rămână în țară și să ducă o viață normală alături de familie. Va emigra la New York opt ani mai târziu.

f Premii: 1 premiu și 1 nominalizare (Selecția oficială Berlinala 2018)

Emilia / EmilijaFicțiune

Regie: Donatas UlvydasScenariu: Jonas BanysActori: Ieva Andrejevaitė, Darius Gumauskas, Tauras Čižas, Severija JanušauskaitėLituania 2017, 120 minute

Kaunas, 1972. Lituania, adică Uniunea Sovietică. Oamenii ies în stradă pentru libertate. Printre ei, Emilia, o viitoare actriță. Un eveniment neașteptat răstoarnă totul și eroina e nevoită să se lupte nu doar pentru viața ei, dar și pentru cea a prietenilor ei. „Acest film ne reamintește

de obligațiile fiecăruia dintre noi: să ne apărăm libertatea, a noastră și a celorlalți”, a spus, după vizionare, Dalia Grybauskaitė, președintele Lituaniei, astăzi țară liberă, independentă și membră a UE. Proiecție în parteneriat cu Festivalul Filmului European.

f Premii: 10 nominalizări

Gloria / SlavaFicțiune

Regie: Kristina Grozeva, Petar ValchanovScenariu: Kristina Grozeva, Decho Taralezhkov, Petar ValchanovActori: Stefan Denolyubov, Margita Gosheva, Alexandra Angelova Bulgaria - Grecia 2016, 101 minute

Unul dintre cele mai de succes filme din istoria cinematografiei bulgare vorbește despre cât de complicat poate fi exercițiul moralității în societatea contemporană. Un muncitor de la căile ferate vecine și prietene găsește un milion de leva pe șine și le predă poliției. Drept recompensă, primește un ceas. Care se defectează. Ce urmează e o poveste absurdă, comică, dură și înduioșătoare despre Bulgaria, România, Balcanii de azi. Adică, despre noi.

f Premii: 30 premii (Mențiunea specială a juriului la TIFF 2017) și 7 nominalizări


Iadul pe Pământ: Dezmembrarea Siriei şi Ascensiunea ISIS / Hell on Earth: The Fall of Syria and Rise of ISISDocumentar

Regie: Sebastian Junger, Nick QuestedScenariu: Mark MonroeSUA 2017, 99 minute

Manifestațiile în favoarea eliberării adolescenților din orașul Daraa, care scriseseră sloganuri ostile regimului sirian condus de Bashar el-Assad, sunt reprimate de o manieră monstruoasă.

Violența extremă duce la izbucnirea unui război civil. Pelicula prezintă o analiză exhaustivă a situației din Siria în timpul războiului și prăbușirii instituțiilor statului. Organizația Stat Islamic (ISIS) profită de retragerea americanilor din Irak pentru a cuceri zone vaste din Siria și împrejurimi. Ocupă areale bogate în resurse petroliere, controlează toate mişcările de trupe și impune teroarea în rândul populației locale. Film din selecția Festival International du Film d’Histoire de Pessac.

f Premii: 1 premiu și 2 nominalizări

Jack Strong Ficțiune

Regie: Wladyslaw PasikowskiScenariu: Wladyslaw PasikowskiActori: Marcin Dorocinski, Maja Ostaszewska, Patrick WilsonPolonia – Anglia - Rusia 2014, 128 minute

Ryszard Jerzy Kukliński e numele unui colonel al armatei poloneze, spion pentru NATO și SUA. Între 1972 și 1981, el a reușit să le transmită americanilor peste 35.000 de documente secrete ale blocului militar comunist. Filmul prezintă argumentele care l-au determinat pe Kukliński să schimbe taberele și amenințările la care a fost supus împreună cu familia înainte de fuga

în Occident care s-a produs cu puțină vreme înainte de instaurea legii marțiale în Polonia, în decembrie 1981. Proiecție oferită de Institutul Polonez din Bucureşti.

f Premii: 1 premiu (Cea mai bună actriță - Maja Ostaszewska – la Premiile Filmului Polonez 2015) și 13 nominalizări

Mai ‘68, sub pietrele de pavaj ... polițaii! / 68, sous les pavés ... les flicsAvanpremieră absolută la FFIRDocumentar

Regie: David Korn-Brzoza, Laurent ChabrunFranţa 2018, 93 minute

În mai 1968, studenții și muncitorii au ocupat străzile Parisului, au făcut baricade și au produs unele dintre cele mai puternice demonstrații și cea mai mare grevă din istoria modernă a Franței. Guvernul s-a temut că situația va scăpa de sub control și a mobilizat poliția, jandarmii și trupele speciale. Din aceste săptămani tumultuoase, posteritatea păstrează doar imaginile protestatarilor, uitându-i pe cei pe care aceștia i-au înfruntat. În ciuda atacurilor la care au

fost supuși, membrii forțelor de ordine și-au păstrat calmul și, datorită unor oameni lucizi, precum prefectul Maurice Grimaud și ministrul de interne, Christian Fouchet, o baie de sânge a fost evitată.

avanpremieră


Manuscrisul KGB salvat – „Viață şi destin” de Vassili Grossman / Le Manuscrit sauvé du KGB - „Vie et destin” de Vassili GrossmanDocumentar

Regie: Priscilla PizzatoFranţa 2017, 58 minute

Pe 14 februarie 1961, agenți KGB au sosit la domiciliul scriitorului rus Vassili Grossman. Nu veniseră pentru a-l aresta, ci pentru a confisca manuscrisul unei cărți, „Viață și destin”, pe care acesta o scrisese de-a lungul anilor ’50 și pe care încerca în van să o publice. Pentru comuniști, romanul era „ostil poporului sovietic” și trebuia eliminat. Scriitorul moare la

3 ani de la confiscare, dar cartea supraviețuiește și apare în Franța în 1980. În timpul glasnost-ului din epoca Gorbaciov, cartea este publicată, în 1988, și în URSS. Film din selecția Festival International du Film d’Histoire de Pessac.

Marea Unire – România, la 100 de aniDocumentar

Regie: Mihuţ Năstăsache, Marilena Stănescu, Sergiu OlteanuRomânia 2018, 82 minute

Filmat pe teritoriul României, al Basarabiei și Bucovinei de Nord, documentarul prezintă, prin intermediul intervenției mai multor istorici, momentul Marii Uniri în contextul internațional al epocii. Poveștile unora dintre contemporani, evocate de urmașii lor, prezintă multitudinea de efecte pe care succesiunea de întâmplări din 1918 le-au avut asupra oamenilor simpli. Producția agenției de presă Agerpres folosește, de asemenea, numeroase materiale de arhivă.

Mărturii despre o viață exemplară: Corneliu CoposuDocumentar

Regie: Cristina AndreiRomânia 2014, 52 minute

„În timpul detenției, am trecut de multe ori pe lângă moarte. Acest lucru îți dă o linişte, o seninătate spirituală şi o înarmare cu o rezistență absolut inexpugnabilă, după ce defilezi prin toată gama de torționari. Dacă reuşeşti să le supraviețuieşti, ajungi, la un moment dat, la un nivel la care rezistența este maximă şi nu poate fi afectată în nici un fel de fenomene exterioare”, mărturisea Corneliu Coposu, cel supranumit „Preşedintele Moral al României”. După o existență

în care nu a cunoscut, cu excepția copilăriei și a adolescenței, niciodată liniștea, petrecută fie în închisori, fie deportat, fie permanent supravegheat, Corneliu Coposu a fost, în timpul vieții, un model de moralitate și demnitate și este acum recunoscut ca un nume luminos al istoriei României.


Momentul de glorie / Their finestFicțiune

Regie: Lone ScherfigScenariu: Gaby Chiappe, Lissa EvansActori: Gemma Arterton, Sam Claflin, Bill NighyMarea Britanie – Suedia 2016, 117 minute

Londra, 1940. Catrin, o fostă secretară, este convocată la Ministerul de Informații, unde primește însărcinarea de a scrie scenarii pentru scurt-metraje de propagandă. Când este trimisă să culeagă informații despre două surori, considerate eroine ale evacuării soldaților aliați de la Dunkirk, Catrin descoperă un alt adevăr decât cel care ar fi fost de folos pentru realizarea unui

film mobilizator. Pelicula tratează cu umor și empatie câteva teme majore care își păstrează relevanța și în vremuri de pace. f Premii: 1 premiu și 6 nominalizări

O minte tânără: devenirea unui cineast / A Young Mind: The Making of a FilmmakerAvanpremieră la FFIRDocumentar

Producție & Montaj: Dan DimăncescuImagine: Nora AgapiMuzica: Josh HeinemanSUA – România 2018, 53 minute

Filmul urmărește biografia cineastului Nicholas Dimăncescu (1985-2011) din tinerețe până la momentul în care a devenit un reputat regizor de documentare. Sunt prezentați oameni, sunt evocate întâlniri, sunt narate idei care i-au influențat viziunea despre lume și evoluția de la benzi desenate și romane grafice la filmul documentar.

Oamenii mari care au făcut România Mare Documentar

Regie: Lucia Hossu-LonginProducție: Alexandru MunteanuRomânia 2017, 90 minute (2 episoade)

Seria TVR „Oamenii mari care au făcut România Mare” reunește 12 portrete ale unor personalități care și-au adus contribuția la realizarea Unirii, la formarea statului român modern și la consolidarea lui. Au creat instituții, legi, școli și universități, producând o adevărată „înviere”, așa cum se spunea la 1918. Cele două episoade care vor fi proiectate la Festivalul de Film și Istorii Râșnov sunt dedicate lui Iuliu Maniu și colaboratorului său apropiat Ilie Lazăr, cel mai tânăr

semnatar al Proclamației de la Alba Iulia din 1918. Nepotul lui Lazăr, Ion Andrei Gherasim, va evoca personalitatea strămoșului său în cadrul panel-ului „Oamenii lui 1918”, programat marți, 24 iulie 2018, de la ora 11.

avanpremieră


Vineri 20 iulie 201818:00 Cinematograf, dezbatere cu Ioan Aurel Pop – Marele

Război în istoriografie şi în film

20:00 Cetate, concert TRUPA UNDA AG

21:20 Cetate, film Moartea lui Stalin, (NY), R: Armando Iannucci, Franța – UK – Belgia – Canada 2017, 107 min. AG

Sâmbătă 21 iulie 201809:00 Cinematograf, film Varșovia 44, (LM), R: Jan Komasa,

Polonia 2014, 130 min. AG

11:00 Cinematograf, dezbatere cu Remus Pricopie, Marilen-Gabriel Pirtea, Măriuca Talpeş, Traian Brumă, Madlen Şerban, Ligia Deca – România Educată. Istorii despre viitor. B

13:00 Cinematograf, doc. Ziua când au murit anii 60, (LM), R: Jonathan Halperin, SUA 2015, 58 min. AG

14:00 Cinematograf, doc. Mai 68, sub pietrele de pavaj ... polițaii!, (LM), R: David Korn-Brzoza, Laurent Chabrun, Franța 2018, 52 min. AG

16:00 Cinematograf, dezbatere cu Michèle Ramis, Stella Ronner-Grubačić, Hans Klemm, Cord Meier-Klodt – Unde este locul României? B

18:00 Cinematograf, doc. Spania în două tranşee. Războiul Civil în culori, (CD) R: Francesc Escribano, Spania 2016, 100 min. AG

19:00 Biserica Evanghelică, concert SONATE & SONETE, Ansamblul Quarto d’Oro & Irina Margareta Nistor, sonate din Barocul italian timpuriu, 60 min. AG

20:00 Cetate, concert NIGHTLOSERS B

21:30 Cetate, film La revedere acolo sus, (NY), R: Albert Dupontel, Franța – Canada 2017, 120 min, precedat de Cadoul de Crăciun, (SM) R: Bogdan Mureşanu, România 2018, 23 min. AG

Duminică 22 iulie 201809:00 Cinematograf, doc. Marea Unire. România, la 100

de ani, (LM),R: Mihuț Năstăsache, Marilena Stănescu, România 2018, 82 min. AG

11:00 Cinematograf, dezbatere cu Alexandru Muraru, Ioan Stanomir, Andrei Muraru, Cristian Pîrvulescu – Regele, Comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I. B

12:30 Cinematograf, Regele Mihai al României - despre viață, (SM), Producție Chainsaw Film, 30 min. AG

13:00 Cinematograf, doc. Războiul Regelui, (LM), R: Trevor Poots, Cu: Regele Mihai, Neagu Djuvara, Principesa Margareta, România - SUA 2016, 60 min. AG

14:00 Cinematograf, film 141AD - Misiune în Dacia, (LM), R: Octavian Repede, România 2018, 83 min. AG

16:00 Cinematograf, dezbatere cu Mircea Dumitru, Theodor Paleologu – Ce fel de popor (mai) suntem? B

18:00 Cinematograf, doc. Dacii liberi, (CD) R: Andrei Gorgan, Monica Lăzurean-Gorgan, România 2018, 100 min. AG

19:00 Biserica Evanghelică, concert BABYLON 3.0, Ali Asghar Rahimi, Aida Šošić, Attila J. Szabó & Simona Popescu, Interferențe improvizatorice şi meditații spirituale persane, 60 min. AG

20:00 Cetate, concert FĂRĂ ZAHĂR ACUSTIC, Bobi Dumitraş, Bobo Burlăcianu B

21:30 Cetate, film Reconstituirea, (NY), R: Lucian Pintilie, Cu: George Constantin, George Mihăiță, Vladimir Găitan, Emil Botta, Ileana Popovici; România 1968, 100 min. AG

Luni 23 iulie 201810:00 Cinematograf, film Omul de marmură, (LM), R:

Andrzej Wajda, Polonia 1977, 153 min. AG

13:00 Cinematograf, film Emilia, (LM), R: Donatas Ulvydas, Lituania 2017, 120 min. AG

15:00 Cinematograf, doc. Mărturii despre o viață exemplară: Corneliu Coposu, (LM), R: Cristina Andrei, România 2014, 52 min. AG

16:00 Cinematograf, dezbatere cu Sorin Alexandrescu, Bogdan Ghiu, Bogdan Rață, Andreea Lazea – Putem (re)construi naţiunea prin monumente? B

18:00 Cinematograf, doc.1950: Revolta naționalistă, (CD) R: José Manuel Dávila, Porto Rico 2017, 104 min. AG

21:00 Grădina Schubz, teatru Ileana, Principesă de România, spectacol de şi cu Liana Ceterchi, 90 min.

I

21:20 Cetate, film Ziua decisivă, (NY), R: Joe Wright, Cu: Gary Oldman, Kristin Scott Thomas; UK – SUA 2017, 125 min. AG

Marţi 24 iulie 201809:00 Cinematograf, doc. Oamenii mari care au făcut

România Mare, (LM), R: Lucia Hossu-Longin, România 2017, 90 min. AG

11:00 Cinematograf, dezbatere cu Ion Andrei Gherasim, Andrea Dobeş – Oamenii lui 1918 B

PROGRAM RÂŞNOV


12:30 Cinematograf, Oamenii din Dealul Ţarinei, (SM), R: Claudia Șimon, România 2018, 11 min AG

13:00 Cinematograf, doc.Manuscrisul KGB salvat. Viaţă şi destin de Vassili Grossman, (LM), R: Priscilla Pizzato, Franța 2017, 58 min. AG

14:00 Cinematograf, doc.Un film mai puţin vesel, mai mult trist, poetic şi sfătos, (LM), R: Cornel Mihalache, Cu: Pătru Godja Pupăză, România 2016, 90 min. AG

16:00 Cinematograf, dezbatere cu Florentin Crihălmeanu, Constantin Necula – Religie şi Naţiune B

18:00 Cinematograf, doc. Amintiri ale misionarilor, (CD) R: Delphine Wil, Belgia 2017, 56 min. AG

20:00 Biserica Evanghelică, concert CARPATOGRAFII SONORE Ansamblul Baroc Transylvania & pr. Cristian Borz, 60 min. AG

21:20 Cetate, film Un pas în urma serafimilor, (NY), R: Daniel Sandu, Cu: Stefan Iancu, Vlad Ivanov, Toto Dumitrescu; România 2017, 150 min. AG

Miercuri 25 iulie 201809:00 Cinematograf, doc. Adunarea, (LM), R: Mariane Otero,

Franța 2017, 100 min. AG

11:00 Cinematograf, dezbatere cu Adrián Vázquez Lazara, Daniel Kaddik, Jean-Christophe Masmalet, Dan Lazea – Activism, Civil Society & New political movements in Europe B

13:00 Cinematograf, film Toni Erdmann, (LM), R: Maren Ade, Cu: Sandra Hüller, Vlad Ivanov; Germania - Austria - România - Franța 2016, 162 min. AG

16:00 Cinematograf, dezbatere cu Sorin Cucerai, Alec Bălăşescu, Sorin Mîndruțescu, Wargha Enayati, Teodor Tiță – Identitate naţională şi trans-naţională B

18:00 Cinematograf, doc. Sacrificarea pionului, (CD) R: Assen Vladimirov, Bulgaria 2018, 68 min. AG

20:00 Cetate, concert TRUPA CUIBUL AG

21:20 Cetate, film Detroit, (NY), R: Kathryn Bigelow, SUA 2017, 143 min. AG

Joi 26 iulie 201809:00 Cinematograf, doc. Iadul pe Pământ, (LM), R:

Sebastian Junger, Nick Quested, SUA 2017, 100 min. AG

11:00 Cinematograf, dezbatere cu Mihai Popşoi, Marko Safkovic, Oana Popoescu – Naţiune şi forţe de fragmentare în regiune B

13:00 Cinematograf, film Cenusă și diamante, (LM), R: Andrzej Wajda, Polonia 1958, 98 min. AG

15:00 Cinematograf, doc. O minte tânără: devenirea unui cineast, (LM), R: Dan Dimăncescu, SUA - România 2018, 53 min. AG

16:00 Cinematograf, dezbatere cu Adrian Cioroianu, Ştefan Bâlici, Adrian Bucur – Patrimoniul ca resursă

B

17:30 Cinematograf, prezentare cu Valentina Miu – Oportunităţi programul Media - Europa Creativă AG

18:00 Cinematograf, doc. Operațiunea nunta, (CD) R: Anat Zalmanson-Kuznetsov, Israel - Letonia 2016, 62 min. AG

20:00 Cetate, concert MIRCEA TIBERIAN & MARTA HRISTEA AG

21:30 Cetate, cine–concert SHIRAZ – A ROMANCE OF INDIA, Irina Margareta Nistor & Foley’Ala, proiecție de film mut cu sound-design live, 102 min. AG

Vineri 27 iulie 201809:30 Cinematograf, doc. Brexitannia, (LM), R: Timothy

George Kelly, UK 2017, 80 min. AG

Cinematograf, dezbatere cu Angela Cristea, Peter Allen, Boris Reitschuster, George Jiglău – Care este viitorul Europei? B

13:30 Cinematograf, Timeless love, (SM), R: Ștefan Marin, Rareș Neagu, România 2017, 18 min. AG

14:00 Cinematograf, doc. Aliyah Dada, (LM), R: Oana Giurgiu, Cu: Marcel Janco, Tristan Tzara, România 2015, 115 min. AG

16:00 Cinematograf, dezbatere cu Tamar Samash, Owen Alterman, Ana Maria Luca – Israel 70 ani B

18:00 Cinematograf, doc. Zapora, (CD) R: Konrad Starczewski, Polonia 2016, 67 min. AG

19:00 Biserica Evanghelică, concert SEBASTIANNA cu Andrei Kivu & Irina Ungureanu, perspective şi nuanțe în muzica lui Bach, 60 min. AG

20:00 Cetate, dezbatere cu Omer Tetik, Steven van Groningen, Analia Selis – Cum a devenit România şi ţara mea? AG

21:00 Cetate, concert acustic duo, DAN BYRON & DORU TRĂSCĂU AG

22:00 Cetate, film Utoya: 22 iulie, (NY), R: Erik Poppe, Norvegia 2018, 90 min. AG

Sâmbătă 28 iulie 201809:00 Cinematograf, film Gloria, (LM), R: Kristina Grozeva,

Petar Valchanov, Bulgaria - Grecia 2016, 101 min. AG

11:00 Cinematograf, dezbatere cu Lucian Croitoru, Ionuț Dumitru, Marian Bolboe, Radu Crăciun – Cum dezvoltăm România? B

13:30 Cinematograf, film Dovlatov, (LM), R: Aleksey German; Rusia - Polonia - Serbia 2018, 126 min. AG


Programul poate suferi mici modificări; vă rugăm consultaţi pagina web www.ffir.ro sau programele afişate la cinematograf.

În caz de ploaie, evenimentele programate a se desfăşura în Cetate vor avea loc în Cinematograf.

16:00 Cinematograf, dezbatere cu Sorin Ducaru, Nicolae-Ionel Ciucă – Războiul hibrid şi provocările de securitate ale României B

18:00 Cinematograf, doc. Fiecare suflet al corpului meu, (CD) R: Erika Rossi, Italia - Slovenia 2017, 59 min. AG

19:00 Biserica Evanghelică, concert ARCA LUI NEAGU, cu Tudor Niculescu-Mizil & Daniela Nane, concert dedicat memoriei lui Neagu Djuvara, 60 min. AG

20:00 Cetate, concert acustic VIŢA DE VIE B

21:40 Cetate, film Dunkirk, (NY), R: Christopher Nolan, Cu: Tom Hardy, Mark Rylance, Kenneth Branagh; UK - Olanda - Franța - SUA 2017, 106 min. AG

Duminică 29 iulie 201809:00 Cinematograf, film Momentul de glorie, (LM), R:

Lone Scherfig, Cu: Gemma Arterton, Bill Nighy; UK - Suedia 2016, 120 min. AG

11:00 Cinematograf, dezbatere cu Serviciul Român de Informații – Rolul serviciilor de intelligence în societatea modernă B

13:00 Cinematograf, film Jack Strong, (LM), R: Wladyslaw Pasikowski, Polonia - UK - Rusia 2014, 128 min. AG

15:00 Cinematograf, doc. Declin și ascensiune: familii regale în postsocialism, (LM), R: Alix F. Meier; Bulgaria - România – Muntenegru 2018, 52 min. AG

16:00 Cinematograf, dezbatere cu Alina Pavelescu, Gabriel Badea-Păun, Nicolae Pepene – Buni români din vremea regatului B

18:00 Biserica Evanghelică, concert IL PIU FELICE RE DEL MONDO, cu Ansamblul Sectio Aurea & guests, muzică barocă de la curțile regale europene, 60 min. AG

20:00 Cetate, concert ŢAPINARII AG

21:20 Cetate, film Columna, (NY), R: Mircea Drăgan, Cu: Ilarion Ciobanu, Florin Piersic, Amza Pellea România – Germania 1968, 143 min. AG

Vineri 20 iulie 201817:00 Centrul Reduta, doc. Marea Unire. România, la 100

de ani, (LM) , R: Mihuț Năstăsache, Marilena Stănescu, România 2018, 82 min. AG

19:00 Centrul Reduta, film Columna, (NY), R: Mircea Drăgan, România - Germania 1968, 143 min. AG Evenimente organizate în cadrul Centenarului Filmului Românesc.

Duminică 22 iulie 201821:00 Bastionul Ţesătorilor, teatru Ileana, Principesă de

România, spectacol de şi cu Liana Ceterchi, 90 min. AG

Luni 23 iulie 201819:00 Centrul Reduta, concert BABYLON 3.0, Ali

Asghar Rahimi, Aida Šošić, Attila J. Szabó & Simona Popescu, Interferențe improvizatorice şi meditații spirituale persane, 60 min. AG

PROGRAM BRAŞOV

NY – film din secțiunea Night is Young

LM - film din secțiunea Let’s mov(i)e!

CD – film din competiția de documentare

SM – film din secțiunea de scurt metraj

– acces gratuit

– acces pe bază de bilete

– acces pe bază de invitații

AG

B

I


Strada

Rep

ublic

ii

Strada I

on C

rean

gă

Stra

da M

ihai

Viteaz

ul

Piața Unirii

Strada Ion Luca Caragiale

Strada Florilor

Str. Brazilor

Strada Izvorului

Strada Telului

Strada Caraiman

Strada Ghimbășel

Stra

da U

zine

i

Strada

Ghe

orgh

eC

oșbu

cSt

rada

Cet

ății

PR

OM

EN

AD

A E

LISA

BE

TA

POIA

NA

BRA

ȘOV

BRA

ȘOV

PR

IMĂ

RIA

TO

WN

HA

LLC

INE

MA

TO

GR

AF

CIN

EMA

WC

BA

ZA

SP

OR

TIV

Ă

Acc

es p

ieto

nal

(scă

ri)

Lif

tWC

Staț

ietr

ansp

ort

spre

cet

ate

DIN

OPA

RC

dino

parc

.ro

Bin

oclu

CE

TA

TE

A D

E V

EST

GR

ĂD

INA

CE

TĂ

ȚII

Cul

tura

l Her

itage

- a

Bri

dge

tow

ards

a S

hare

d Fu

ture

With

the

supp

ort o

f:

Gar

ă

Ben

zină

rie

Cul

tura

l Her

itag

e In

fo P

oint

>

inci

nta

cetă

ții -

insid

e the

cita

del

tel

+40

(0) 7

88.9

74.4

79ra

snov

.dor

dedu

ca.r

o

rasn

ov@

mio

ritic

s.ro

i

Cet

atea

Râș

nov

Pro

topo

piat

ul B

ran-

Zăr

neșt

i

Pro

men

ada

Elis

abet

a

4 5 6

12

5

Strada

Rep

ublic

ii

Strada I

on C

rean

gă

Stra

da M

ihai

Viteaz

ul

Piața Unirii

Strada Ion Luca Caragiale

Strada Florilor

Str. Brazilor

Strada Izvorului

Strada Telului

Strada Caraiman

Strada Ghimbășel

Stra

da U

zine

i

Strada

Ghe

orgh

eC

oșbu

cSt

rada

Cet

ății

PR

OM

EN

AD

A E

LISA

BE

TA

ELIS

ABE

TH

PR

OM

ENA

DE

POIA

NA

BRA

ȘOV

BRA

ȘOV

PR

IMĂ

RIA

Hot

el

Rad

sor

WC

BA

ZA

SP

OR

TIV

ĂSP

ORT

S C

ENT

RE

Tur

nul g

ărzi

i

Bar

baca

na

de v

est

Căs

uțel

e ce

tăți

iT

urnu

l got

ic

Fânt

âna

Tur

nul

pent

agon

al

Tur

nul

arm

elor

Tur

nul

Arc

așilo

r(B

atho

ry)

Tur

n(r

uine

)

Bis

eric

a go

tică

(rui

ne)

Bar

baca

na

de e

stPo

artă

secu

ndar

ă

Tur

nul

triu

nghi

ular

Acc

es p

ieto

nal

(scă

ri)

Lif

t

Staț

ietr

ansp

ort

spre

cet

ate

Staț

ietr

ansp

ort

DIN

OPA

RC

dino

parc

.ro

Cap

ela

cetă

ții

(rui

ne)

Bin

oclu

CE

TA

TE

A D

E V

EST

GR

ĂD

INA

CE

TĂ

ȚII

Ilustr

ație

ceta

te:

Mih

ai Io

nuț G

răjd

eanu

Salv

amon

t Râș

nov:

tel.

+40

(0)7

25 -

826

668,

0SA

LVA

MO

NT

Spita

l Râș

nov:

Str

. Izv

or, N

r. 2,

tel.

+40

(0)2

68 -

230

123

Cen

tru

de In

form

are

Prim

ărie

: Pia

ţa U

niri

i nr.

12, +

40 (0

)268

- 23

0 22

2,

info

rasn

ov@

gmai

l.com

Cen

tru

de In

form

are

Cet

ate:

tel.

+40

(0)7

88 -

97 4

4 79

, ras

nov@

mio

ritic

s.ro

Prim

ăria

Râș

nov:

Pia

ţa U

niri

i, nr

. 12,

tel.

+40

(0)2

68 -

230

222,

se

cret

aria

t@pr

imar

iara

snov

.roIn

form

aţii

Gar

a R

âșno

v: te

l. +

40 (0

)268

- 41

0 23

3

Râș

nov

>G

erm

an: R

osen

au >

Hun

gari

an: B

arca

-Roz

snyó

Coo

rdin

ates

: 45

35’3

6”N

, 25

27’3

7”E

Popu

latio

n: 1

6,33

2 in

habi

tant

s (1�

t July

2009

).

Use

ful c

onta

cts:

Emer

genc

y: 1

12Po

lice s

tatio

n: S

tr. B

razi

lor n

r. 11

, tel.

+40

(0)2

68 -

230

333

Mou

ntai

n re

scue

: tel.

+40

(0)7

25 -

826

668

Hos

pita

l: St

r. Iz

vor n

r. 2,

tel.

+40

(0)2

68 -

230

123

Town

Hal

l Inf

orm

atio

n C

entre

: Pia

ţa U

nirii

nr.

12, +

40 (0

)268

- 23

0 22

2,

info

rasn

ov@

gmai

l.com

Fortr

ess I

nfor

mat

ion

Cen

tre: t

el. +

40 (0

)788

- 97

44

79, r

asno

v@m

iorit

ics.ro

Râșn

ov T

own

Hal

l: Pi

aţa

Uni

rii n

r. 12

, tel.

+40

(0) 2

68 -

230

222,

se

creta

riat@

prim

aria

rasn

ov.ro

Trai

n sta

tion:

tel.

+40

(0)2

68 -

410

233

Des

crie

rea

CIP

pen

tru

Bib

liote

ca N

ațio

nală

a R

omân

iei:

Râș

nov,

pas

cu

pas -

ghi

d tu

rist

ic /

Mih

ai D

rago

mir

(coo

rdon

ator

)B

ucur

ești,

201

5IS

BN

978

-606

-813

9-86

-9

Stat

ion

Petr

ol S

tatio

n

Lift

9-19

h (s

ezon

) / 9

-17h

(ext

rase

zon)

R

âșno

v Pi

ața

Uni

rii N

r. 9A

Preț

: A

dulți

12

lei,

C

opii

6 le

i.

4

6

WC

WC

Cin

ema

Am

za P

elle

a

Hot

el

Ede

lhou

se

41

3

2

1 2 3 4 5

5

Piaţ

a Un

irii

Cine

ma

Amza

Pel

eaBi

seric

a Ev

angh

elic

ăGr

ădin

a Ce

tăţii

Cent

rul S

chub

z


Omul de marmură / Człowiek z marmuru Ficțiune

Regie: Andrzej WajdaScenariu: Alexander Ścibor-RylskiActori: Jerzy Radziwiłowicz, Krystyna Janda, Michał Tarkowski, Piotr CieślakPolonia 1977, 153 minute

În 1976, Agnieszka, o tânără studentă la regie film, își face filmul de diplomă despre Mateusz Birkut, un zidar, lider al muncitorilor, a cărui carieră de erou al muncii socialiste s-a încheiat, brusc și neașteptat, cândva în anii ’50. Încercând să înțeleagă ce a dus la această cădere în

dizgrație, Agnieszka descoperă filmări cenzurate și realizează interviuri cu prietenii bărbatului, cu fosta sa soție și cu cineastul care-l transformase într-un erou. Se creionează astfel un portret deloc roz al vieții în Polonia din perioada stalinistă. Proiecție oferită de Institutul Polonez din Bucureşti.

f Premii: 3 premii (Premiul FIPRESCI la Cannes 1978) și 1 nominalizare

Toni ErdmannFicțiune

Regie: Maren AdeScenariu: Maren AdeActori: Sandra Hüller, Peter Simonischek, Michael Wittenborn, Vlad IvanovGermania – Austria – Monaco – România - Franța 2016, 162 minute

Un tată pensionar care trăiește în Germania. O fiică în floarea vârstei, care trăiește acolo unde o trimite corporația. De pildă, la București. Tatăl îi face o vizită fiicei. Relația dintre cei doi merge și nu prea. Pus pe glume și pe recuperat timpul pierdut, tatăl încearcă un altfel de apropiere de cea pe care o simte rece și distantă. Turnat în cea mai mare parte în România, filmul a avut un imens

succes de public, captivând prin ingeniozitate, umor și emoție. f Premii: 53 de premii (Premiul FIPRESCI la Cannes 2016) și 74 de nominalizări (Oscar 2017 pentru film în limbă străină)

Războiul regelui / The King’s WarDocumentar

Producător executiv: John FlorescuProducători asociați: Dan Draghicescu & Stefan HillerinRomânia - SUA 2016, 60 minute

„Am luat trenul spre Berlin să vedem ce ar fi rezervat cealaltă cale și am avut un prânz cu Hitler. Nu a fost deloc o întâlnire plăcută”, povestește Majestatea Sa, Regele Mihai I, în acest documentar care încearcă să restabilească adevărul istoric în privința evenimentelor din 23 august 1944. Puțini știu ce s-a întâmplat, de fapt, atunci, și cine au fost actorii principali ai schimbării. Povestea deciziei unui Rege care, într-un punct critic al celui de-al Doilea Război Mondial, a renunțat la sprijinul acordat Germaniei, îndreptând România spre Aliați și grăbind, astfel, sfârșitul războiului, este o poveste a intrigilor de palat, a decepțiilor, a speranțelor și a curajului de a îndrăzni.


Varşovia ’44 / Miasto 44 Ficțiune

Regie: Jan KomasaScenariu: Jan KomasaActori: Józef Pawlowski, Zofia Wichlacz, Anna PróchniakPolonia 2014, 130 minute

La 1 august 1944, a început Revolta din Varșovia, una dintre cele mai importante acțiuni ale rezistenței poloneze, menite să elibereze orașul de sub ocupația nazistă. Se estimează că peste 150.000 de civili și 16.000 de membri ai rezistenței au murit în timpul luptelor. Filmul prezintă o poveste de dragoste desfăşurată în acele zile însângerate, pline de disperare, dar și de speranță.Proiecție oferită de Institutul Polonez din Bucureşti.

f Premii: 11 premii și 7 nominalizări

Ziua când au murit anii ’60 / The Day the‚ 60s Died Documentar

Regie: Jonathan HalperinScenariu: Anna Bowers, Jonathan HalperinSUA 2015, 58 minute

Pe 30 aprilie 1970, președintele Richard Nixon a anunțat că trupele americane invadează Cambogia. Studenții de pe tot cuprinsul Statelor Unite au ieșit în stradă. Pe 4 mai, Garda Națională a Statului Ohio a deschis focul, trăgând 67 de rafale de gloanțe împotriva demonstranților. Patru studenți ai universității Kent State au fost uciși. Alți 29 au fost grav răniți, unul dintre ei fiind paralizat pe viață. Masacrul este considerat ca fiind evenimentul care a dezbinat cel mai tare societatea americană de la Războiul Civil încoace.

Un film mai puțin vesel, mai mult trist, poetic şi sfătosDocumentar

Regie & Scenariu: Cornel MihalacheMontaj: Robert KallosRomânia 2016, 90 minute

Documentarul se bazează pe 26 de ore de material cinematografic brut, realizat vreme de 25 de ani de regizorul Cornel Mihalache într-un sat maramureșean. „Satul Valea Stejarului, Comuna Vadu Izei, Maramureș, la capătul lumii românești, unde se agață harta-n cui. Pătru Godja Pupăză, sculptor în lemn, făcător de porți maramureșene, și-a cumpărat un loc mai jos

de biserică, l-a împrejmuit, i-a făcut o poartă frumoasă ca o pagodă și l-a numit „Cimitirul lui Moș Pupăză, mai puțin vesel, mai mult trist, poetic și sfătos”. C-așa a vrut el. Din 1991 până în 2006 am fost oaspetele acestei familii de moroșeni. Aproape în fiecare an, de Paște, de Crăciun, de moarte, de naștere, de nuntă, vară, iarnă, primăvara, la culesul prunelor, la făcutul de horincă, am fost prezent”, povestește regizorul.


Regele Mihai al României - despre viațăProducţie Chainsaw FilmRomânia 2017, 30 minute

„După 50 de ani de comunism mentalitățile s-au schimbat. Nu te poți aștepta de la societatea care a avut parte de așa ceva, să treacă imediat la democrație. E imposibil. Sistemul a schimbat oamenii în rău. Acum ei trec cu vederea lucruri care, înainte, ar fi fost inacceptabile. Totul depinde de cei care vor urma. Lucrurile astea nu se fac bătând din palme.” Regele Mihai

Oamenii din Dealul Ţarinei Regie: Claudia ȘimonRomânia 2018, 11 minute

O poveste despre curaj. Dincolo de însemnătatea Casei Maniu, cu toții trebuie să ne aducem aminte de cei care şi-au pus amprenta pe acel loc, de-a lungul vremii. Oamenii simpli luptă pentru această casă. Lui Maniu îi plăcea foarte mult să fie om. Azi, mai mult ca niciodată, noi suntem OAMENII din Dealul Ţarinei.

Cadoul de CrăciunRegie: Bogdan MureşanuRomânia 2017, 23 minute

Este seara de 20 decembrie 1989, imediat după evenimentele de la Timișoara care au dus la izbucnirea Revoluției în România. Este o seară ca oricare alta dinaintea unui Crăciun sărăcăcios. Personajele, cei doi părinți împreună cu fiul de 6 ani, sunt așezate la masă într-un ritual casnic repetat de atâtea ori încât totul este previzibil și cunoscut dinainte. Nu pentru mult timp însă.

Timeless loveRegie: Ștefan Marin, Rareș NeaguRomânia 2017, 18 minute

București, 1942. Războiul pare departe, dar liniștea orașului este doar aparentă. Când nu există focuri de armă, oamenii se pun în pericol prin propriile emoții. Lidia, o tânără fermecătoare, este pe punctul de a face o alegere dificilă în viața ei: iubire sau siguranță?

FILME DE SCuRt MEtRAj



putem (re)construi naţiunea prin monumente?Autor: Andreea Lazea

Un aspect esențial al artei publice (în termenii consacrați de legislația românească – monumente de for public, deși această categorie este mai restrânsă decât cea a artei publice, care include și lucrări cu caracter temporar sau efemer) îl constituie caracterul său plurivalent, care o plasează la intersecția dintre artă, politic și social, dintre libertatea de expresie a artistului, dezideratele comanditarului și valorile, aspirațiile și capacitatea de receptare a publicului larg. Obiect mixt, care face vizibile sau creează relații între temporalități și între agenții sociali, lucrarea de artă publică – și mai ales monumentul, forma sa cea mai pregnantă – poate deveni un vector identitar și coeziv, capacitate pe care mizează adeseori actorii politici și administrațiile

centrale și locale în proiectele de populare a spațiului public cu lucrări de artă, în special lucrări cu caracter memorial. Astfel, dincolo de apartenența la domeniul artelor plastice, putem regăsi în arta publică intenționalități multiple care se articulează reflectând mișcările societății în ansamblul ei. După 1989, au apărut în spațiul românesc numeroase lucrări de artă figurativă cu caracter memorial, prin care societatea pare să fi încercat să se reconecteze, după un lung regim totalitar, cu un trecut – național sau local – multă vreme ignorat sau dezavuat. În prezent, în contextul celebrării centenarului de la evenimentul fondator al statului național, devin acute întrebări precum: „În ce măsură societatea românească de astăzi (mai) este interesată de ideea de ’identitate națională’?”; „Este capabilă arta publică să susțină o identitate națională și, dacă da, cum poate face acest lucru?”; „Cum (mai) poate obiectul de artă publică să susțină, eficient, memoria colectivă?”; „Mai sunt formele tradiționale de expresie artistică adecvate publicului și gustului contemporan?”. Astfel de întrebări pot fi abordate examinând diverse tipuri de lucrări de artă publică cu caracter memorial, dar și lucrări care nu au în mod direct ambiții comemorative sau identitare și observând modurile în care au fost receptate de publicul larg. Fără să formuleze răspunsuri tranșante sau definitive, o astfel de perspectivă se poate dovedi fertilă pentru înțelegerea modurilor în care arta publică mai poate fi relevantă pentru societatea românească contemporană și mai poate participa la efortul de a (re)construi națiunea.



20 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea RâşnovConcert funk rock, folclor, ska & rock alternativ

Trupa UndaLucian Bedeu (voce, chitară, blockflute, caval), Daniela Popa (voce), Claudiu Păduroiu (chitară),Tudor Asciu (chitară bass), Costi Popescu (baterie, cajon, voce)

Fideli dorinței de a deveni relevanți la nivel global (și) prin promovarea valorilor locale, vă invităm ca, în concertul de deschidere a celei de-a 10-a ediții a FFIR, să-i aplaudăm pe brașovenii de la Trupa Unda. Înființată în 2015, Unda cântă o muzică plină de viață, colorată și energică, aflată la intersecția dintre funk rock, folclor, ska și rock alternativ. Numele trupei evocă unda de sunet, cea care transmite vibrație, deci energie, dinspre muzicieni spre public.Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Brașov

f Acces gratuit

21 iulie 2018, ora 20:00-21:15, Cetatea RâşnovConcert blues&folk, balcanic, jazzy-funky

NightlosersNightlosers există din 1994. La începuturi, vorbeam de o trupă clujeană ce producea jam-session-uri în barurile studențeşti ale oraşului. Între timp, The Independent vorbeşte despre „A delicious mixture of blues and folk music from the Balkan area, with some jazzy-funky grooving on top, and a whole lot of humour”. Rugați să se

auto-caracterizeze, oamenii Nightlosers vorbesc despre „o combinație între American Rhythm & Blues şi Rock ‘n’ Roll, cu elemente de folclor transilvănean: românesc, maghiar, Gypsy”. Meniu cu care vă aşteaptă şi la Râşnov.Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Brașov

f Acces pe bază de bilete - 10 lei (www.eventbook.ro sau la intrare)

21 iulie 2018, ora 19:00-20:00, Biserica evanghelică RâşnovMuzică din Barocul italian timpuriu şi versuri de Petrarca (premieră)

Sonate & SoneteQuarto d’Oro (România/Germania):Aranka Kővári (flaute drepte), Maximilian

Braisch (dulcian), Dávid Csibi (vioară barocă), Miriam Marinescu (clavecin). Invitată: Irina Margareta Nistor (recitator)

Programul cuprinde în special sonate din Barocul italian timpuriu (compuse între 1629 și 1664), repertoriu mai puțin abordat de formațiile de muzică veche, dar include şi piese din aceeaşi epocă ale unor compozitori din afara Italiei, care reflectă influența stilului italian asupra tendințelor și curentelor muzicale din Europa barocă. Concertul este completat cu extrase din „Canțonierul” lui Francesco Petrarca, unul dintre primii umaniști ai Renașterii. Volumul cuprinde sonete, dar și canzoni, sextine, balade și madrigale (transpuse ulterior în muzică de Claudio Monteverdi). Versurile de dragoste ale lui Petrarca prind viață în lectura insolită a unei voci inconfundabile. Producţie proprie pentru FFIR, cu sprijinul: Deutscher Jugendverein Siebenbürgen.

f Acces gratuitProiect cofinanțat de Uniunea de Creație

Interpretativă a Muzicienilor din România


22 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea RâşnovConcert folk alternativ & rock acustic

Fără Zahăr AcusticBobi Dumitraş (chitară, voce, glume),Bobo Burlăcianu (chitară mai scumpă, voce mai bună)

Un concept muzical dulce-amărui care îmbină, pe acorduri simple, puținele aspecte ale vieții românului, despre care încă se mai poate râde cu poftă. Folk alternativ, rock acustic, tot ce trebuie!Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Brașov

f Acces pe bază de bilete - 10 lei (www.eventbook.ro sau la intrare)

22 iulie 2018, ora 21:00-22:30, Bastionul Ţesătorilor Braşov23 iulie 2018, ora 21:00-22:30, Grădina Schubz RâşnovDramatizare de Edith Negulici, după romanul autobiografic „Trăiesc din nou”

Ileana, Principesă de Româniaun spectacol de și cu Liana Ceterchi, video şi sunet: Luca Achim, Teodora Toader

Spectacolul omagiază memoria celei care a fost Principesa Ileana a României, Arhiducesa de Austria și, mai târziu, Maica Alexandra, a cărei viață s-a desfăşurat între palat şi mânăstire, pe fundalul celor două războaie mondiale, într-o perioadă de mari frământări în Europa.

Spectacolul aduce la lumină o parte esențială din istoria țării, fiind o evocare plină de farmec şi dramatism a momentelor esențiale din viața autoarei, destinul Principesei Ileana fiind emblematic pentru cursul istoriei contemporane.Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Brașov

f Acces gratuit la Brașov. Acces pe bază de invitații la Râșnov.

22 iulie 2018, ora 19:00-20:00, Biserica evanghelică RâşnovInterferenţe improvizatorice şi meditaţii spirituale persane (premieră)

Babylon 3.0Ali Asghar Rahimi (compoziție, tanbour, voce) (Iran), Aida Šošić (voce) (Bosnia și Herțegovina/România), Attila J. Szabó (violoncel, electronics) (România), Simona Popescu (actriță Teatrul Odeon); participă: Radu Rădescu (percuții)

Muzician complex, maestru al muzicii spirituale persane și al anticelor magham-uri, Ali Asghar Rahimi este dornic în permanență de noi colaborări şi de a cunoaşte spațiul muzical din România, fiind deschis spre confluența cu alte culturi. Practician fervent al improvizației la tanbour, a acceptat cu bucurie formula unui concert alături de artiști de valoare din România, dintre cei mai bine „antrenați” în performance-uri improvizatorice de tip cross-over și recitaluri de poezie. Atmosfera unică a acestei întâlniri muzicale de inter-fertilizare între spiritul persan şi cel balcanic

este augmentată prin intervenții discrete de percuție exotică și prin interpretarea unor versuri (recitate și cântate) din creația poeților clasici persani Rumi, Saib Tabrizi, Hamadani și Qaani.Producție specială pentru FFIR, cu sprijinul Yasna Production

f Acces gratuit

Proiect cofinanțat de Uniunea de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România


25 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea RâşnovConcert jazz, funk & folk

CuibulLa 3 ani de la momentul când au deschis ediția a 7-a a #FFIR, trupa Cuibul revine la Râsnov! Trupă-cult a scenei muzicale din Republica Moldova, cu o activitate artistică de peste 25 de ani, 8 albume lansate în română, rusă și engleză, trupa Cuibul a bifat concerte în deschiderea trupelor The Cardigans și Morcheeba. Interpretate de 8 dintre cei mai buni muzicieni de peste Prut, piesele Cuibul redau un triunghi de stări muzicale jazz, funk, folk.

După un repertoriu interpretat exclusiv în limba rusă, în anul 2014 Cuibul lansează albumul acustic „Vise Elementare” - primul album în limba română, lansat împreună cu Universal Music România. În 2018 trupa a adăugat trombon, saxofon și trompetă și a revenit astfel la groove-ul dinamic și intens ce o caracteriza la începutul anilor ‘90. Cuibul este cea mai longevivă trupă muzicală basarabeană activă.Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Brașov

f Acces gratuit

26 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea RâşnovConcert de jazz

Mircea Tiberian & Marta HristeaUnii dintre cei mai cunoscuți și apreciați interpreți ai jazz-ului românesc, Mircea Tiberian – pian și Marta Hristea – voce, s-au alăturat anul acesta Festivalului de Film și Istorii Râșnov printr-un parteneriat cu Academia ICon Arts Transilvania. După masterclass-ul susținut la Râșnov împreună cu Michael Acker - contrabas, ei vor putea fi auziți într-un concert făcând ceea ce le place mai tare: să cânte la cel mai înalt nivel și să inspire tinerii muzicieni.

f Acces gratuit

24 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Biserica evanghelică RâşnovMuzică veche din regiunile istorice ale României, cu pasaje din scrierile lui Iuliu Maniu (premieră)

Carpatografii sonoreAnsamblul Baroc Transylvania (Cluj-Napoca): Zoltán Majó (flaut drept baroc), Mátyás Bartha (vioară barocă), Ciprian Câmpean (violoncel baroc), Erich Türk (clavecin). Invitat: pr. Cristian Borz (Bădăcin/Sălaj) – lectură

Programul este inspirat de tema Centenarului Marii Uniri, dar şi de cea a diversității culturii multiseculare din toate provinciile istorice ale României, propunând o selecție de muzică veche mai puțin cunoscută. Concertul are un caracter multicultural, incluzând lucrări reprezentative pentru majoritatea etniilor şi confesiunilor care coexistă pe teritoriul țării. Prin accentele de culoare ale culturii minorităților, concertul urmează un concept integrator de unitate în diversitate, fiind completat cu extrase din „Testamentul moral şi politic” al uneia dintre personalitățile istorice care au făurit idealul Marii Uniri: Iuliu Maniu, de la a cărui naștere se împlinesc 145 de ani. Lectura textelor aparține preotului Cristian Borz, paroh al Bisericii greco-catolice din Bădăcin (jud. Sălaj), unde se află casa memorială Iuliu Maniu, monument istoric aflat în prezent în curs de reabilitare. Producţie specială pentru FFIR.




26 iulie 2018, ora 21:30-23:15, Cetatea RâşnovProiecţie de film mut cu sound-design live și o introducere din Salman Rushdie

Cine-concert : Shiraz – A Romance of India(1928, ver. 2017/British Film Institute)Foley’Ala (București): Alin Zăbrăuţeanu (foley,

electronics, live processing), Alexandra Andrieş (voce, electronics, percuţii), Maria Petrescu (oboi), Radu Rădescu (percuţii). Invitată: Irina Margareta Nistor – Vocea Filmelor

„Shiraz” este o poveste puternică, bazată pe legenda romanțată a genezei celui mai frumos monument din lume închinat iubirii: Taj Mahal. Formația Foley’Ala creează pentru acest film un ambient acustic original, interpretat live sub forma unei cvasi-improvizații, în care, peste un layout prefabricat, intervin elemente muzicale acustice procesate digital, tehnica sampling-ului îmbinându-se cu instrumentele cântate live. Nostalgicii filmelor pe casete video vor avea o surpriză de proporții: traducerea în română a cartoanelor originale ale peliculei este realizată, pe viu, de „Vocea Filmelor”. Cu sprijinul: British Council Romania, Institutul Cultural Român și Festivalul Filmului European.



27 iulie 2018, ora 21-22, Cetatea RâşnovAcustic Duo

Dan Byron & Doru TrăscăuDoi dintre cei mai importanti vocali ai indie-rock-ului românesc, vin la #FFIR 2018! Dan Byron, liderul şi vocalistul trupei byron, a lansat alături de aceştia până acum 6 albume de studio si 3 DVD-uri live: „Acoustic Drama”, „Live Underground” (filmat în Salina Turda) şi „Electric Marching Band”, în care cântă alături de Fanfara Garnizoanei Bistrița şi un cor de elevi. Cel mai recent album byron, „Eternal Return” (nov. 2015) a fost înregistrat la celebrul studio Windmill Lane, supranumit şi studioul U2 din Dublin şi masterizat la Abbey Road în Londra.

Bucureştean, auto-didact într-ale muzicii, tată a doi copii şi mega-înamorat de motociclete, Doru Trăscău a început să cânte la chitară pe când avea 17 ani şi de atunci nu s-a prea oprit. În 2000, a apărut pe lume trupa în care a debutat: AB4. Primul single al trupei, Toxic, a dominat topurile muzicale. Cu AB4, Doru a câştigat M.T.V. European Awards-Best Local Act în 2003. Din 2008, Doru a început un nou proiect, pe nume The Mono Jacks, trupă care, la un deceniu distanță de la înființare, a devenit o referință a scenei româneşti de indie-rock. Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Brașov

f Acces gratuit

27 iulie 2018, ora 19:00-20:00, Biserica evanghelică RâşnovPerspective și nuanțe în muzica lui Bach, cu fragmente din cronica Annei Magdalena Bach (premieră)

SebastiannaAndrei Kivu (violoncel) (București/Paris), Irina Ungureanu (actriță UNATC)

Johann Sebastian Bach i-a dedicat celei de-a doua soții, Anna Magdalena, mai multe compoziții, fiind limpede că ea trebuie să fi avut o aplecare aparte spre muzică, poate chiar talent. „Scurta cronică a Annei Magdalena Bach”, carte aflată la limita dintre biografie și ficțiune, îl face pe Bach să trăiască în paginile ei mai intens decât în orice altă lucrare care i-a fost închinată. Concertul-lectură aduce împreună câteva compoziții ale lui Bach – transcripții originale ale violoncelistului Andrei Kivu după Sonate și Partite pentru vioară, la care se adugă mișcări din Suitele pentru violoncel, alternate cu fragmente din cronica Annei Magdalena Bach, în lectura actriței Irina Ungureanu. Producţie specială pentru FFIR

f Acces gratuit



28 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea RâşnovAcustic

Vița de Vie Pornind de la clasicul Unplugged, Acustic înseamnă cele mai bune melodii Vița de Vie strânse în decursul celor 21 de ani de existență, reorchestrate într-o manieră neobișnuită, mergând uneori până la clasic, jazz sau bossanova. Adrian Despot despre proiectul Acustic: Am dezbrăcat melodiile vechi de hainele pe care le purtau și am

încercat să le decantez într-o formă cât mai apropiată de starea lor originară, cea de emoție. Am scăzut volumul și am crescut intensitatea. De acolo am construit, cu grijă și abnegație, albumul Acustic. A ieșit exact așa cum ni-l doream, simplu și intens. În călătoria noastră am avut onoarea să fim însoțiți de niște muzicieni extraordinari - Mandela Gajol și Mihai Ardelean. În mod excepțional, la Râșnov, Vița de Vie va cânta alături de violoncelistul Răzvan Suma. Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean BrașovAcces pe bază de bilete - 10 lei (www.eventbook.ro sau la intrare). Fondurile obţinute vor fi donate HOSPICE Casa Speranţei.

29 iulie 2018, ora 20:00-21:00, Cetatea RâşnovConcert cu voie bună

Ţapinarii Ţapinarii se vor juca în Cetatea Râșnov. Jocul cu Ţapinarii este un joc al senzațiilor. Concertul te poartă prin mai multe stări. Copil, adolescent rebel, soț, amant, tătic responsabil, lup moralist, zeu, poet, artist. Auzi sunetul pescărușilor, simți siliconul pe buricele degetelor, amesteci iubirile, găsești definiția fericirii.Proiect cofinanţat de Consiliul Judeţean Brașov

f Acces gratuit

28 iulie 2018, ora 19:00-20:00, Biserica evanghelică RâşnovPoveşti dintr-un secol de istorie – concert dedicat memoriei lui Neagu Djuvara (premieră)

Arca lui NeaguTudor Niculescu-Mizil (chitară) (București), Daniela Nane (actriță, Teatrul L.S. Bulandra)

Ideea acestui concert-lectură a pornit după momentul recent al dispariției istoricului şi scriitorului Neagu Djuvara. Programul urmează o structură de buclă temporală şi geografică, cu acelaşi punct inițial şi final (România), fiind alcătuit din repere ale spațiilor culturale care au marcat popasurile

mai lungi sau mai scurte de pe traseul lumesc şi spiritual al lui Neagu Djuvara, cu poveşti de viață din o sută de ani de istorie: Principatele Române în pragul intrării în Marele Război, Sankt Petersburg în ajunul declanşării Revoluției bolşevice, Franța interbelică, legația de la Stockholm, anii petrecuți în Africa şi întoarcerea în țară. Piesele din program sunt inspirate din cultura muzicală a țărilor de pe această traiectorie, cele mai multe dintre acestea fiind aranjamente originale ale chitaristului Tudor Niculescu-Mizil și prime audiții în România. Pasajele literare extrase din memorialistica lui Neagu Djuvara prind viață în lectura bine-cunoscutei actrițe Daniela Nane. Producție specială pentru FFIR

f Acces gratuit



29 iulie 2018, ora 18:00-19:00, Biserica evanghelică RâşnovMuzică barocă de la curţile regale europene, cu extrase din memoriile Regelui Mihai (premieră)

Il più felice Re del mondoAnsamblul Sectio Aurea (România/Belgia):Mária Szabó (flaut drept), Maria Petrescu (oboi baroc), István Csata (viola da gamba),Paul Cristian (spinetă). Invitaţi: Cristian Hodrea (bas-bariton), Zoltán Majó (flaut drept)

Programul concertului dedicat memoriei Regelui Mihai I al României cuprinde arii şi piese instrumentale special adaptate de membrii formației pentru formula instrumentală a ansamblului. Repertoriul abordat este strâns legat de muzica de la curțile nobiliare europene din perioada Barocului, prezentată la ceremonii şi festivități, incluzând, arii din opere şi oratorii cu referințe la personaje regale. În completarea părții muzicale, se fac auzite câteva dintre mărturiile şi confesiunile Regelui Mihai I al României, extrase din convorbirile Majestății Sale cu scriitorul Mircea Ciobanu.Producție specială pentru FFIR, în parteneriat cu Musica Barcensis Proiect cofinanțat de Uniunea de Creație



Școala de vară

ediția a VII-a

Trăim într-un spaţiu public invadat de subiecte periferice, tratate în chip isteric, în care temele relevante sunt fie ignorate, fie prezentate superficial. Pentru a gândi, vorbi şi dialoga, civilizat şi argumentat, despre lucrurile cu adevărat importante, organizăm, în cadrul Festivalului de Film şi Istorii de la Râsnov, un forum de dezbateri deschis tinerilor din România şi Republica Moldova şi publicului larg. An de an, lectori competenţi şi carismatici prezintă prelegeri pe teme semnificative, moderând apoi dezbateri la care sunt invitaţi să participe atât cursanţii Şcolii de Vară Astra, cât şi publicul larg.

În parteneriat cu: German Marshall Fund, Muzeul Judeţean de Istorie Braşov, GlobalFocus Center, Şcoala Naţională de Studii Politice şi Administrative, Casa Paleologu.

Râşnov Society Debate Forum


Vineri, 20 iulie 2018

18:00 Prezentare Marele Război în istoriografie și în film, Ioan Aurel Pop (rector UBB Cluj, președinte al Academiei Române)

Sâmbătă, 21.07.2018

11:00 Deschidere oficială Râşnov Debate Forum

11:30 Panel România Educată – istorii despre viitor, Remus Pricopie (rector SNSPA), Marilen-Gabriel Pirtea (rector al Universităţii de Vest din Timișoara), Măriuca Talpeş (Bitdefender), Madlen Şerban (fost director European Training Foundation), Traian Brumă (Cofounder Universitatea Alternativă), moderator: Ligia Deca (consilier de stat la Dep. Educaţie și Cercetare al Administraţiei Prezidenţiale)

16:00 Panel Unde este locul României? Michèle Ramis (Ambasador Franţa), Stella Ronner-Grubačić (Ambasador Olanda), Hans Klemm (Ambasador SUA), Cord Meier-Klodt (Ambasador Germania),

RÂŞNOV DEBATE FORUM - Naţiune. Identităţi

Duminică, 22.07.2018

11:00 Panel Regele, Comuniştii şi Coroana. Adevărata istorie a abdicării lui Mihai I, Alexandru Muraru (profesor Univeritatea Al. I. Cuza Iaşi), Ioan Stanomir (publicist și politolog), Andrei Muraru (istoric), Cristian Pîrvulescu (politolog)

16:00 Panel Ce fel de popor (mai) suntem? Mircea Dumitru (rector Universitatea București) & Toader Paleologu (eseist, profesor, diplomat)

Luni, 23.07.2018

16:00 Panel Putem (re)construi naţiunea prin monumente?, Sorin Alexandrescu (istoric, critic), Bogdan Ghiu (eseist, traducător, jurnalist), Bogdan Rață (artist), moderator: Andreea Lazea (Universitatea de Vest Timişoara)

Marţi, 24.07.2018

11:00 Panel Oamenii lui 1918, Ion Gherasim (președintele Fundaţiei Corneliu Coposu), Andreea Dobeş (istoric la Memorialul Sighet)

16:00 Panel Religie şi Naţiune, PS Florentin Crihălmeanu (Episcopul Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla), Constantin Necula (Preot Sibiu)


Miercuri, 25.07.2018

11:00 Panel Activism, Civil Society & New political movements in Europe, Adrián Vázquez Lazara (Ciudadanos, Spania), Jean-Christophe Masmalet (reprezentant En Marche, Franţa), Daniel Kaddik (Friedrich Naumann Foundation), moderator: Dan Lazea (Facultatea de Știinţe Politice a Universităţii București)

16:00 Panel Identitate naţională şi trans-naţională, Sorin Cucerai (publicist şi filosof independent), Alec Bălăşescu (antropolog cultural), Sorin Mîndruţescu (Country Leader Oracle Romania), Wargha Enayati (doctor cardiolog, investitor), moderator Teodor Tiţă (News Director Europa FM)

Joi, 26.07.2018

11:00 Panel Naţiune şi forţe de fragmentare în regiune, Marko Safkovic (director Belgrade Security Forum), Mihai Popşoi (vicepreşedinte PAS, Rep. Moldova), Oana Popescu (Global Focus)

16:00 Panel Patrimoniul ca resursă, Adrian Cioroianu (Ambasador la UNESCO), Ştefan Bâlici (director Inst. Naţ. al Patrimoniului), moderator Adrian Bucur (jurnalist)

Vineri, 27.07.2018

11:00 Panel Care este viitorul Europei?, Angela Cristea (șef al Reprezentanţei Comisiei Europene în România), Peter Allen (diplomat UK), Boris Reitschuster (jurnalist), moderator: George Jiglău (Universitatea Babeș-Bolyai)

16:00 Panel Israel 70 ani, Tamar Samash (Ambasador Israel), Owen Alterman (Institute for National Security Studies affiliated, Tel Aviv University), Ana Maria Luca (jurnalist Balkan Investigative Reporting Network)

20:00 Panel Cum a devenit România şi ţara mea?, Omer Tetik (CEO Banca Transilvania), Steven van Groningen (CEO Raiffeisen România), Analia Selis (artist)

Sâmbătă, 28 iulie 2018

11:00 Panel Cum dezvoltăm România?, Lucian Croitoru (consilier al guvernatorului Băncii Naţionale a României), Ionuţ Dumitru (preşedintele Consiliului Fiscal), Marian Bolboe (director automotive la Schaeffler Romania), moderator: Radu Crăciun (CEO BCR Pensii)

16:00 Panel Războiul hibrid şi provocările de securitate ale României, Sorin Ducaru (diplomat) & General Nicolae-Ionel CIUCĂ (Şeful Statului Major al Apărării)

Duminică, 29 iulie 2018

11:00 Prezentare Rolul serviciilor de intelligence în societatea modernă, reprezentant Serviciul Român de Informaţii

16:00 Panel Buni români din vremea regatului, Alina Pavelescu (Dir. Adjunct Arhivele Naţionale), Nicolae Pepene (Dir. Muzeul de Istorie Braşov), Gabriel Badea-Păun (istoric de artă)

18:00 Închidere oficială Râşnov Debate Forum


Naţiune şi forţe de fragmentareAutor: Oana Popescu

Cu puțin peste zece ani în urmă, când România și Bulgaria se alăturau Uniunii Europene, părea că am ajuns la sfârșitul istoriei, că dorința de cooperare dincolo de granițe este împărtășită pe tot continentul și că vecinii europeni ai UE numără zilele până ce se vor putea integra și ei în această comunitate politică și economică unică. Comuniunea occidentală de valori și principii democratice se extindea și dincolo de ocean, reflectată în relațiile transatlantice mai strânse ca niciodată. Statul național avea să-și creeze o identitate nouă pentru a-și păstra relevanța, odată ce multe dintre atributele sale erau delegate forurilor

europene sau erau exercitate la nivel regional și local, mai aproape de oameni.

La acel moment, statele fostei Iugoslavii intrau într-o perioadă ascendentă, de „convalescență” și refacere după destrămarea federației căreia îi aparținuseră timp de decenii, în timp ce fostele state sovietice progresau, încet, dar într-o direcție aparent clară, pe calea reformelor și democrației. Rusia era nemulțumită, dar nu amenințătoare. Încă nu avusese loc războiul din Georgia din 2008, nici declararea independenței Kosovo în același an, nici recrudescența terorismului islamic cu recruți din Balcani, nici anexarea Crimeii în 2014 – și nici criza economică și financiară europeană din ..... sau Brexit, sau criza migrației.

Sub presiunea tuturor acestora, forțele de fragmentare în Europa și în regiune au revenit cu tot arsenalul de probleme asociate: naționalism, populism, separatism, mai multe viteze de integrare în piața comună (altfel spus, membri ai nucleului UE și membri periferici), competiția între Rusia și Occident, care a erodat – nu singură! - și relația transatlantică și Uniunea Europeană, degradarea democrației, atomizarea societății ș.a.m.d.

Panelurile internaționale de anul acesta de la Râșnov discută toate acestea din perspective multiple: care sunt noile identități sub-, supra- și transnaționale de la care se revendică oamenii, pe măsură ce statul național singur nu le mai oferă toate elementele de construire ale unor comunități, într-o eră în care comunicăm uneori cu semeni ai noștri din cealaltă parte a planetei mai mult decât cu cei de lângă noi, dar în același timp ne izolăm în „bule” din ce în ce mai ermetice? Ce putem învăța din istoria dezmembrării fostei Iugoslavii (care cu puțin timp înainte de momentul ei fatidic părea prosperă și „stronger together”, cum sună un slogan motivațional al prezentului), dar și din parcursul ulterior al statelor din componența sa? Ce ne pot spune statele ex-sovietice despre influențele concurente din regiune – a UE, a Rusiei, dar și a mișcărilor politice interne? Care este viitorul Europei, văzut din centrul ei, din Germania, dar și dinspre țara care este pe punctul de a o părăsi, Marea Britanie?

Cu siguranță trăim un punct de cotitură, iar schimbarea este inerentă momentului: convergența progresului tehnologic accelerat, a modelelor politice și sociale noi care apar, a nemulțumirilor acelora care se simt marginalizați de toate aceste evoluții, a unei ordini mondiale în flux, face inevitabilă o redefinire a bazelor pe care sunt așezate instituțiile statului, ale societății și o reasumare a valorilor. Numai dezbaterea incluzivă, rațională, lucidă, poate, însă, să ne asigure că această reformă profundă va fi una de bun augur, și că nu ne vom lăsa mai degrabă schimbați fără știrea noastră de fricile care ne fac să rezistăm violent schimbării, să ne izolăm și să ne privim unii pe alții ca pe o amenințare.


CETATEA RâŞNOV DEVINE

„hotel”

P E N T R U C I N E F I L I

Experienţă unică doar pe perioada FFIR

Rezervă pe platforma

Airbnb.com

patrimoniul ca resursăAutor: Adrian Bucur

Pe plan mondial, patrimoniul cultural nu mai este de mult înțeles ca o relicvă ce reprezintă doar o povară pentru bugetele naționale, ci ca o adevarată resursă, a cărei exploatare inteligentă aduce beneficii din multe puncte de vedere. Patrimoniul cultural este în sine inestimabil, dar „valoarea” sa poate fi măsurată prin estimarea impactului pe care îl are asupra economiei, mediului, a culturii, a societății în ansamblul său.

În România trăim o perioadă de accentuată erodare a sistemului de protecție și gestiune a patrimoniului cultural, afectat de blocaje legislative, normative și administrative și marcat de o perpetuă lipsă de resurse – atât financiare cât și umane.

Ce argumente aducem atunci când vorbim despre valoarea patrimoniului nu doar în registru cultural, ci despre plus-valoarea pe care acesta o aduce și care se reflectă în plan economic și social? Este patrimoniul nostru cultural capabil de a ne ameliora calitatea vieții? Sunt autoritățile conștiente de impactul amplu și de durată pe care patrimoniul cultural îl are asupra comunităților la scară locală, regională sau națională? Și dacă da, atunci de ce nu sunt mai eficiente în protejarea efectivă a patrimoniului? Putem oare fiecare să contribuim – atât individual cât și prin comunitățile din care facem parte – la punerea în valoare a patrimoniului și implicit la „exploatarea” sa ca resursă?

Iată doar câteva întrebări cheie ce constituie tot atâtea puncte de plecare pentru dezbaterea „Patrimoniul ca resursă” organizată împreună cu Institutul Național al Patrimoniului pe 26 iulie 2018 la Râșnov. Dezbaterea va fi acompaniată de câteva scurte filme documentare – realizate de Asociația Arché și reunite sub genericul „Oamenii Patrimoniului” – care prezintă povești de succes ale unor oameni care au reușit să reactiveze comunități locale din România prin inițiative de salvare a patrimoniului.


Echipa

Nicolae Pepene, director festivalSorin Mîndruţescu, strategie & parteneriate

Liviu Butnariu, primar, coordonator Primăria RâşnovMihai Dragomir, coordonare festivalRadu Rădescu, coordonator artistic

Irina Margareta Nistor, consultant cinematografieDaniel Secărescu, grafică, foto & videoVoichiţa Maican, coordonare festival

Mihai Brezeanu, supervizare conţinut & comunicare reţele socialeErodia Mîndruţescu, coordonator financiar

Raluca Anastasiei, coordonator bursieri Şcoală de VarăRoxana Dănăilă, comunicare (echipa Golin)

Daniel Enache, grafică & identitate vizuală (echipa Mullenlowe)Bogdan Ionescu, decoruri & reconstituiri istorice

Mihai Grăjdeanu, ateliere interactive copiiIoana Vaşoti, responsabil Centrul Schubz

Silvia Sbârnă, coordonare traduceriValentin Frătiman, proiecţii

Gabriela Anghel-Neg, proiecţiiSzigyártó György, grafică caiet program

Ştefania Domintean, coordonator cinematografIulia Hermeneanu, coordonator trupe

Cristina & Viorel Ţieran, plăcinte şi pâine la cuptorDoamnele Mioara, Geta, Cezara, gospodinele festivalului

Logistică:Gabi Guteanu, Adrian Ungureanu, Răzvan Iancu

Echipa de voluntari:Irina Secărescu, Diana Deacă, Mălina Mîndruţescu, Nicoleta Ionescu, Sara Lazea, Tudor

Lazea, Laura Rădulescu, Andreea Kispal

MulţumiriAdrian Ioan Veştea, Sergiu Manea, Romulus Lucaciu, Ion Sturza, Andrei Bojiţă, Ionuţ Stanimir, Omer Tetik, Sergiu Mircea, Florin Furdui, Marius Perşinaru, Mihai Marcu, Marcel Borodi, Alina Inayeh, Maria Florea, Pierre-Henri Deleau, Sophie Boiré, Iulia Scântei, Victor Bostan, Oana Popescu, Ciprian Bădescu, Liviu Jicman, Cosmin Budeancă, Vlad Duhan, Bogdan Găurean, Veronica Savanciuc, Victoria Bucătaru, Antoine Bagnaninchi, Laurenţiu Merişan, Ioana Prândurel, Dan Lazea, Laura Mercean, Andrei Giurgia, Irina Negraru, Sandra Ecobescu, Sebastian Gheorghiu, Codruţ Dumitrescu, Florin Haragaş, Claudia Nedelcu-Duca, Dan Drăghicescu, Alina Jantea, Mădălina Diaconu, Carmen Chasovschi, Cezara Grama, Mihaela

Dedeoglu, Constantin Ungureanu, Dana Bonta, Mihai Ungureanu, Ciprian Furtună ş.a.

Această publicație a fost realizată în cadrul unui proiect finanțat de către Black Sea Trust for Regional Cooperation – A Project of the German Marshall Fund. Opiniile exprimate în acest material nu reprezintă neapărat poziția Black Sea Trust, the German Marshall Fund, sau a partenerilor săi. / Opinions expressed in this material do not necessarily represent those of the

Black Sea Trust, the German Marshall Fund, or its partners.

Date post:	01-Sep-2019
Category:	Documents
Upload:	others
View:	3 times
Download:	0 times

Dragi oaspeți ai FFIR, - ec.europa.eu · toate naţiunile mari şi mici, deopotrivă, iar în...

Documents