88
REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+ MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY AGENÞIA DE STAT PENTRU PROTECÞIA PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE A REPUBLICII MOLDOVA 1/2004 Chiºinãu ‹ 2004
REVIST+ DE PROPRIETATE INTELECTUAL+MAGAZINE OF INTELLECTUAL PROPERTY
AGENÞIA DE STAT PENTRU PROTECÞIA PROPRIETÃÞII INDUSTRIALE A REPUBLICII MOLDOVA
1/2004
Chiºinãu ¬ 2004
Mesajul dlui Kamil IDRIS,Directorul General al Organizaţiei Mondiale
de Proprietate Intelectuală (OMPI) cu ocazia Zilei Mondialea Proprietăţii Intelectuale, 26 aprilie 2004
Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale oferă popoarelor lumii întregiposibilitatea de a recunoaşte contribuţia inventatorilor şi creatorilor
la făurirea unei lumi mai bune.
“Stimularea creativităţii” – tema formulată în anul acesta pentru Ziua Mondialăa Proprietăţii Intelectuale – izvorăşte din convingerea Organizaţiei Mondiale
de Proprietate Intelectuală că toate naţiunile care exploatează potenţialulcreativităţii şi inventivităţii prin intermediul sistemului de proprietate intelectuală,
pot înregistra o creştere economică substanţială şi o dezvoltare adecvatăsub aspect cultural.
Creativitatea umană este motorul progresului ştiinţei, businessului,tehnologiilor şi al artei – în toate domeniile activităţii umane.
Recunoaşterea şi dezvoltarea acestei resurse inepuizabile, precum şi exploatareasa în calitate de activ economic, reprezintă cheia prosperităţii la etapa actuală,
a creşterii standardului de viaţă în toată lumea.
Mai multe guverne au conştientizat acest fapt şi au implementat activ politicaproprietăţii intelectuale în strategia naţională de dezvoltare.
Misiunea OMPI este de a conlucra cu toate ţările pentru a le oferi ajutorîn eforturile lor.
Conştientizând mai profund importanţa rolului proprietăţii intelectualeşi a dezvoltării infrastructurii necesare pentru acordarea unui ajutor efectiv
cetăţenilor în utilizarea plenară a priorităţilor sistemului de PI,toate naţiunile îşi pot crea condiţii economice favorabile şi un nivel de cultură
care ar contribui cu adevărat la stimularea creativităţii.
3
Inte
llect
us 1
/200
4C
UPR
INS /
CO
NTE
NTS
5
13
17
20
25
28
35
38
41
47
51
55
59
EVENIMENTE REMARCABILE
Realizarea Programului de activitateal AGEPI pe anul 2003
Nicolae TARAN, DIRECTOR GENERAL AGEPI
ASPECTE ACTUALEALE PROPRIETĂŢII INDUSTRIALE
Mărcile de certificare
Oxana PANASENCO, Igor SCOROGONOV
Rolul proprietăţii intelectuale în progresul economicNatalia OBRIŞTE
Combaterea contrafacerii şi pirateriei în domeniuldreptului de autor şi drepturilor conexe
Ion ŢÎGĂNAŞ
Protecţia invenţiilor din domeniulbăuturilor alcoolice
Inesa COLESNIC
Întreprinderile mici şi mijlocii şi proprietateaindustrială (Discuţii la masa rotundă)
Mihai CUCEREAVII, Ion DIVIZA, Ana ZAVALISTÂI
COOPERARE INTERNAŢIONALĂ
Conferinţa „Omul. Brevetul. Sănătatea”
Alexandru TIMONIN
Sesiunea Comitetului permanentpentru tehnologii informaţionale al OMPI (SCIT)
Iurie MÂNDRESCU
TEHNOLOGII INOVATIVE
Studiul comparativ al influenţei suşelor de levuriactive uscate şi a celor din colecţia naţională de
microorganisme asupra calităţii vinurilor materieprimă pentru spumante
Nicolae TARAN, Maria ANTOHI, Lilia FEIGER,Eugenia SOLDATENCO
Инновационная деятельность и медицина
Татьяна ШАХМАТОВА, Александр ТИМОНИН
AFLUX DE FORŢE TINERE
Marca de produse/servicii în viziuneaconsumatorilor
Parascovia TOCAN, Angela PALAMARCIUC
NUME NOTORII
Modernitatea medicinei tradiţionale
Dumitru BATÎR
Noul Preşedinte al AŞM –academicianul Gheorghe DUCA
REMARKABLE EVENTS
Realization of the AGEPI Activity Programin 2003
Nikolae TARAN, DIRECTOR GENERAL OF AGEPI
ACTUAL ASPECTSOF INDUSTRIAL PROPERTY
Certification marks
Oxana PANASENCO, Igor SCOROGONOV
Intellectual Property Role in the economical progressNatalia OBRIŞTE
Antipiracy and Counterfeit Control in the Fieldof Author and Connexed Rights
Ion ŢÎGĂNAŞ
Protection of the Inventions in the Field of theAlcoholic Drinks
Inesa COLESNIC
Small and Middle Enterprises and IndustrialProperty (Discussion at the round table)
Mihai CUCEREAVII, Ion DIVIZA, Ana ZAVALISTÂI
INTERNATIONAL COOPERATION
Conference “People. Patent. Health”
Alexandru TIMONIN
WIPO Assembly on the InformationalTechnologies Permanent Committee
Iurie MÂNDRESCU
INNOVATIONAL TECHNOLOGIES
Comparative Study Referred to the Influence of theDry Active Yeast Strain and that of the NationalCollection of Microorganisms on the Quality ofWine Raw Material for the Sparkling Wine
Nikolae TARAN, Maria ANTOHI, Lilia FEIGER,Eugenia SOLDATENCO
Innovational Activity and Medicine
Tatiana SHACHMATOVA, Alexander TIMONIN
FLOW OF YOUNG FORCES
The Mark on Products/Services From theConsumer’s Point of View
Parascovia TOCAN, Angela PALAMARCIUC
WELL-KNOWN NAMES
Up-to-Dateness of the Traditional Medicine
Dumitru BATÎR
The New President of the ASM –The Academician Gheorghe DUCA
Inte
llect
us 1
/200
4
4
The materials from the main columns of theperiodical “Intellectus” are considered by the HighCommittee for Attestation (HCA) to be scientific works
Materialele din rubricile de bază ale revistei“Intellectus” sunt considerate de Comisia Superioară
de Atestare a Republicii Moldova (CSA) lucrări ştiinţifice.
CU
PRIN
S /
CO
NTE
NTS
60
64
66
68
70
71
72
72
74
76
78
80
82
83
85
86
88
COMUNICĂRI
Contribuţii la studierea faunei basarabenedin aflorimentul de la Şişcani
Viorica MUNTEAN
ANIVERSĂRI
Valentin Celac la 65 de ani(Cuvânt despre coleg)
Petru BUIUCLI, Alexandru BUDAC
O carte, un program, o datorieDumitru BALTEANSCHI
AGEPI NEWS
Concursul ”Marca comercială a anului”(Expoziţia naţională „Fabricat în Moldova”,
ediţia a treia)
Întâlnirea Prim-ministrului Vasile Tarlevcu inventatorii
Adunarea reprezentanţilor în proprietateindustrială la AGEPI
Şedinţa Consiliului Administrativ al OEAB
Un vernisaj deosebit
MOZAIC
Femei care au schimbat lumea
Genetica – o eventuală catastrofă?
DICŢIONAR EXPLICATIVDE PROPRIETATE INDUSTRIALĂ
JUBILIARI LA AGEPI
RIDENDO
CĂRŢI NOI
Publicişti şi publicaţii
INVITAŢII
Expoziţia internaţională „GENIUS-EUROPE”
Centrul de transfer tehnologic şi inovare, Iaşi
PUBLICITATE
COMMUNICATIONS
Contribution to the Basarabian Fauna of theŞişcani MineViorica MUNTEAN
ANNIVERSARIES
Valentin Celac at the age of 65(The word about the colleague)Petru BUIUCLI, Alexandru BUDAC
A Book, a Program, a DutyDumitru BALTENSCHI
AGEPI NEWS
Concourse “The commercial mark of the year”(National Exhibition “Produced in Moldova”, thethird edition)
Meeting of the Prime Vice-Minister Vasile Tarlevwith the inventors
AGEPI Session of representatives in industrialproperty
EAPO Administrative Counsel Session
A Peculiar Vernishing Day
MOZAIC
Women That Have Changed the World
Genetics – a Possible Catastrophe?
INDUSTRIAL PROPERTY EXPLICATIVEDICTIONARY
AGEPI JUBILEES
RIDENDO
NEW BOOKS
Publicists and Publicities
INVITATIONS
The International Exhibition “GENIUS-EUROPE”
Center of Technology Transfer and Innovation, Iassi
ADVERTISING
5
Inte
llect
us 1
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
E
1. ACTIVITATEA
DE BREVETARE/}NREGISTRAREA OBIECTELOR DEPROPRIETATE INDUSTRIAL+
Anul 2003 se caracterizează printr-o creşteresemnificativă a tuturor indicilor activităţii debrevetare/înregistrare a obiectelor de proprietateindustrială (OPI). Astfel, numărul total de cereridepuse la AGEPI a crescut faţă de anul 2002 cu826 de unităţi, sau cu 16,6%, şi a atins cel maiînalt nivel din ultimii 6 ani – 5787 cereri.
Din totalul de cereri, 2454 (42,2%) sunt depuseconform procedurii naţionale, iar 3333 (57,6%) –pe cale internaţională, conform Aranjamentelor dela Madrid şi Haga. În dependenţă de provenienţasolicitanţilor, cererile depuse se divizează astfel:2100 (36,3%) au parvenit de la solicitanţi naţionalişi 3687 (63,7%) – de la solicitanţi străini.
În anul 2003 AGEPI a eliberat 1221 titluri deprotecţie a OPI, cu 150 (14%) mai multe decât înanul 2002. Titularilor naţionali le revin 997(81,7%), iar celor străini 224 (18,3%) titluriacordate. În anul 2002 acest raport a constituit66,5% la 33,5%. Creşterea ponderii titularilornaţionali se explică prin faptul că solicitanţii străiniapelează tot mai frecvent la procedurile regionaleşi cele internaţionale de protecţie a OPI.
Invenţii
Iniţierea procedurii de obţinere a protecţieiinvenţiilor se caracterizează în anul 2003 prindepunerea la AGEPI a 299 de cereri de brevet deinvenţie, cu 41 (15,9%) mai multe decât în anul2002. Majoritatea cererilor depuse – 293 (98%)provin de la solicitanţi naţionali. Din cele 6 cereridepuse de solicitanţi străini 5 parcurg fazanaţională PCT.
REALIZAREA PROGRAMULUIDE ACTIVITATE AL AGEPI
PE ANUL 2003
Nicolae TARAN,Director General AGEPI
A ctivitatea AGEPI în anul 2003 a fost orientată asupra realizării prevederilorProgramului său de activitate, promovării procesului inovaţional,perfectării cadrului legislativ, sistemului informaţional, consolidării bazei
tehnico-materiale a Agenţiei.
Inte
llect
us 1
/200
4
6
EVEN
IMEN
TE R
EMA
RC
ABIL
E În anul de referinţă raportuldintre numărul cererilordepuse de persoane fiziceşi juridice naţionale aconstituit 52,2% la 47,8%. Înanul 2002 acest raport afost de 40,3% la 59,7%.
Ca şi în anii precedenţi,cele mai active instituţii deînvăţământ superior îndomeniul brevetăriiinvenţiilor au fost principa-lele universităţi ale ţării:Universitatea de Stat dinMoldova, Universitatea deStat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu”,Universitatea Tehnică a Moldovei, precum şi uneleinstitute ştiinţifice: Institutul de Chimie al AŞM,Institutul de Fizică Aplicată al AŞM ş. a.
În anul 2003 AGEPI a eliberat 241 brevete deinvenţie – cu 11 (4,8%) mai multe decât în 2002.Titularilor naţionali le-au fost eliberate 234(97,1%) brevete, iar celor străini – 7 (2,8%). Înanul 2002 acest raport a fost de 88,3% la 11,7%.
La 31.12.2003 în Republica Moldova erau valabile853 brevete naţionale şi 1405 breveteeurasiatice, sau cu 11 (1,3%) şi, respectiv, 296(26,7%) mai multe decât la sfârşitul anului 2002.
Modele de utilitate
În anul 2003 la AGEPI au fost depuse 33 de cereride înregistrare a modelelor de utilitate, dintre careuna – de reînnoire a înregistrării, majoritatea fiinddepuse de solicitanţi naţionali. În anul de bilanţ aufost eliberate 17 certificate de înregistrare amodelelor de utilitate (în 2002 – 11).
Desene şi modele industriale
În anul 2003, pentru protecţie în RepublicaMoldova au fost depuse 560 de cereri deînregistrare a 2224 desene şi modele industrialeşi 321 cereri de reînnoire a 1008 desene şimodele industriale.
În aceeaşi perioadă au fost eliberate 85 certifi-cate de înregistrare a 209 desene şi modele
industriale. Majoritatea absolută a certificateleeliberate aparţin titularilor naţionali – 84 (98,8%).
Analiza domeniului desenelor şi modelelor indus-triale înregistrate scoate în evidenţă interesul sporital solicitanţilor naţionali faţă de protecţia buteliilor(36 certificate – 56 modele), etichetelor (16certificate – 44 desene), încălţămintei (5 certifi-cate – 34 modele).
Concomitent cu eliberarea certificatelor deînregistrare, au fost remise 29 adeverinţe dereînnoire a 71 desene şi modele industriale.
Mărci
În anul 2003 la AGEPI au fost depuse 4809 cereride înregistrare a mărcilor şi 5 cereri deînregistrare a denumirilor de origine a produsului,ceea ce constituie o sporire cu 19% în raport cuanul 2002.
7
Inte
llect
us 1
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
E O creştere semnificativă, faţă de anul 2002, acunoscut numărul cererilor de protecţie a mărcilordepuse de solicitanţii naţionali, atingând cel maiînalt nivel în cei 11 ani de activitate a AGEPI – 1559de cereri, cu 168 (12,1%) mai multe decât în anulprecedent. De asemenea, a crescut şi numărulcererilor înaintate de solicitanţii străini pe calenaţională, acesta constituind 335 cereri, cu 83(29,4%) mai multe decât în anul 2002. Pe caleaAranjamentului de la Madrid au parvenit 2915cereri, sau cu 538 (22,6%) mai multe decât înanul 2002.
Concomitent, pe cale naţională au fost depuse414 cereri de reînnoire a mărcilor înregistrate înRepublica Moldova, termenul de valabilitate alcărora expira în anul 2003 sau în timpul apropiat.
În anul 2003 titularii naţionali au depus 52 cereride înregistrare a mărcilor pe caleaAranjamentului de la Madrid, cu 20 (62,5%) maimulte decât în anul precedent.
În anul de referinţă au fost eliberate 868 certifi-cate de înregistrare a mărcilor, cu 118 (15,7%)mai multe decât în anul precedent. Titulariinaţionali au obţinut 651 (75%) certificate, iar ceistrăini – 217 (25%).
Soiuri de plante
În anul de bilanţ, numărul cererilor de brevetpentru soi de plantă a cunoscut o creştereesenţială. Astfel, dacă în perioada 2000-2002 laAGEPI au fost depuse în total 46 de cereri, atuncinumai în anul 2003 numărul acestora a atins cifrade 86 cereri. Majoritatea absolută a cererilor – 85(99%) au fost depuse de amelioratorii naţionali.
57 (66,3%) de cereri au fost depuse de persoanejuridice şi 29 (33,7%) – de persoane fizice.
În anul 2003 au fost eliberate primele 10 brevetepentru soi de plantă, titularul acestora fiindInstitutul Naţional al Viei şi Vinului.
2. SFERA JURIDIC+
Activitatea normativ-legislativă
Activitatea normativ-legislativă realizată în cadrulAGEPI pe parcursul anului 2003 a fost axată încontinuare pe problemele modernizării sistemuluinaţional de protecţie a proprietăţii industriale,susţinerea şi încurajarea procesului inovaţional,includerea OPI în circuitul economic. Dintre celemai importante acţiuni întreprinse în acest contextîn anul 2003 fac parte:
Ô 7 proiecte de hotărâri ale Guvernului,printre care vom menţiona:
1. Hotărârea Guvernului nr. 453 din 17 aprilie2003 privind desemnarea reprezentantuluiGuvernului Republicii Moldova în GrupulOperaţional al Grupului Consultativ pentruprotecţia şi realizarea drepturilor de proprie-tate intelectuală în scopul promovării inves-tiţiilor al Comisiei Economice a NaţiunilorUnite pentru Europa;
2. Hotărârea Guvernului nr. 783 din 30 iunie2003 privind aprobarea
l Regulamentului privind evaluareaobiectelor de proprietate industrială şi a
l Regulamentului privind atestareaevaluatorilor obiectelor de proprietateindustrială;
3. Hotărârea Guvernului nr. 1425 din 02.12.2003cu privire la aprobarea Regulamentul privindmodul şi condiţiile de acordare a dreptului deutilizare a denumirii oficiale sau istorice astatului în marca de produs şi/sau deserviciu;
4. Hotărârea Guvernului nr. 1609 din 31.12.2003cu privire la aprobarea Regulamentul privindobiectele de proprietate industrială, create înrezultatul desfăşurării atribuţiilor de serviciu;
Inte
llect
us 1
/200
4
8
EVEN
IMEN
TE R
EMA
RC
ABIL
E 5. Hotărârea Guvernului nr. 1143din 18.09.03 cu privire laStrategia de dezvoltare asistemului naţional de protecţieşi utilizare a OPI până în anul2010;
Ô 2 proiecte au fost elaborateşi expediate către Guvern:
1. Hotărârea Guvernului cu privirela modificarea şi completareaAnexei la Hotărârea nr. 774 din13 august 1997 (Taxele pentruservicii cu semnificaţie juridicăîn domeniul PI);
2. Hotărârea Guvernului cu privire la aprobareaRegulamentului-model privind activitatea deraţionalizare;
La finele anului 2003 a fost elaborat deasemenea proiectul de Lege de modificare şicompletare a unor acte legislative (Codul Fiscal,Legea tarifului vamal) - şi expediat la coordonareministerelor interesate.
Este de menţionat faptul că în anul 2003a fost aprobată de către OMPI DeclaraţiaRepublicii Moldova cu privire la taxele individualede înregistrare a mărcilor conformProtocolului de la Madrid. PrevederileDeclaraţiei au intrat în vigoare din 26 decembrie2003;
Activitatea în domeniul contenciosului
La începutul anului 2003 în instanţelejudecătoreşti au fost 14 dosare, pe parcursulanului fiind intentate încă 9 acţiuni (faţă de 24 înanul precedent), dintre care 6 dosare se referă laobiecte de proprietate industrială, iar 3 – la altetipuri de litigii.
Pe parcursul anului au avut loc 109 şedinţejudiciare (anul precedent - 126), în cadrul căroraau fost adoptate decizii definitive pe 12 dosare.Suplimentar, pe parcursul anului în şedinţejudiciare au fost examinate:
Ô litigii de muncă - 2,
Ô litigii economice în interesul AGEPI – 7,
Ô litigii economice între titulari OPI (sau îninteresul titularilor OPI) – 5,
Ô contencios administrativ în interesul altororgane publice – 5.
La 1 ianuarie 2004 în instanţele judecătoreşti seaflau în curs de examinare 11 dosare, cu trei maipuţine ca la debutul anului de bilanţ.
Pe parcursul anului 2003 au fost atestate şiînregistrate 5 persoane în calitate de reprezen-tanţi în proprietate industrială, astfel la sfârşitulanului numărul total fiind de 66 reprezentanţi în PI.
În Republica Moldova transmiterea drepturilorasupra obiectelor de proprietate industrială s-adezvoltat concomitent cu procesul de constituire asistemului de protecţie juridică.
Astfel, în anul 2003 au fost înregistrate:
Ô 17 contracte de licenţă;
Ô 139 contracte de cesiune;
Ô 2 contracte de gaj.
Comparativ cu anul 2002 au fost înregistrate cu45 contracte de transmitere a drepturilor mai mult.
3. PROMOVAREA PROPRIET+|II
INDUSTRIALE
Promovarea şi marketingul PI
Pe parcursul anului 2003 AGEPI a continuatactivitatea în domeniul sensibilizării cercurilorinteresate ale societăţii privind necesitateaînregistrării obiectelor de proprietate industrială.
9
Inte
llect
us 1
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
E Colaboratorii AGEPI au asigurat organizarea şidesfăşurarea a 15 seminare naţionale (în anul2002 – 9 seminare) în domeniul protecţieiproprietăţii industriale pentru categorii deproducători din diferite ramuri ale economieinaţionale, inclusiv : 5 - în mun. Chişinău, 5 - laBălţi, 2 - la Orhei , 3 - la Cahul.
Cu suportul organismelor internaţionaleşi regionale (OMPI, OEB, OEAB, IACC), AGEPIa organizat 5 seminare internaţionale (în anul2002 – 1), la care au fost invitaţi şi au participatmai mult de 100 persoane, inclusiv reprezentanţiai ministerelor şi departamentelor, instituţiilor deînvăţământ superior şi ştiinţifice, inventatori,reprezentanţi în PI.
Pe parcursul anului 2003 colaboratorii AGEPI aparticipat la 18 expoziţii naţionale, cu standexpoziţional şi cu activităţi de marketing şi pro-movare organizate de CIE „MOLDEXPO”, deCamera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldovaşi de filialele sale din raioanele Bălţi şi Cahul.
De asemenea, pe parcursul anului 2003 AGEPI aacordat asistenţă inventatorilor şi firmelorinovatoare din Republica Moldova pentru aparticipa la 4 expoziţii internaţionale, (“Inventica” -Iaşi, România; “Bruxelles-Eureka” - Belgia;“Salonul de invenţii, produse şi tehnologii noiPALEXPO” - Geneva, Elveţia; Expoziţia-târg a ţărilorCSI - Kiev, Ucraina), unde au avut posibilitatea dea stabili relaţii de afaceri cu firme producătoaredin ţară şi de peste hotare. Nivelul tehnic şinoutatea invenţiilor prezentate la expoziţii şisaloane de fiecare dată sunt înalt apreciate cumedalii de aur, argint şi bronz.
În scopul diseminării informaţiei de PI, inten-sificării conlucrării cu reprezentanţii instituţiilorguvernamentale, ai celor de cercetare-dezvoltare,mass-media etc., AGEPI a organizat pe parcursulanului de referinţă 5 manifestări naţionale deamploare în domeniul promovării PI:
Ô Ziua Mondială a Proprietăţii Intelectuale;
Ô Ziua Inventatorului şi a Raţionalizatorului;
Ô Expoziţia «Infoinvent-2003»
Ô Concursul jurnaliştilor care abordeazăproblematica protecţiei OPI –
(la a 2-a ediţie - 12 premianţi de la ziare,reviste, TV şi Radioul Naţional)
Ô „Trofeul AGEPI pentru inovare şi creativitate” -prima ediţie (2 trofee – pentru sferacercetare-dezvoltare, învăţământ şiantreprenoriat, producţie, servicii).
Activitatea editorială
Colaboratorii AGEPI au contribuit la asigurarea cumateriale informativ-publicitare a reuniunilor,seminarelor, expoziţiilor desfăşurate de AGEPI –în total 60 de titluri editoriale, inclusiv:
BOPI – 12 numere în tiraj total de 2160exemplare;
“Intellectus” – 4 numere cu un tiraj de 400exemplare;
„Bursa invenţiilor” – 11 numere într-un tirajde 1200 exemplare în care au fost prezentate întotal 234 invenţii,
“AGEPI Info” – 4 numere cu un tiraj de 400exemplare etc.
Inte
llect
us 1
/200
4
10
EVEN
IMEN
TE R
EMA
RC
ABIL
E În scopul familiarizării publicului interesat dinRepublica Moldova cu informaţia din domeniulPPI, serviciul de presă a colaborat cu 45 mediirepublicane de informare; a organizat 4 confe-rinţe de presă – au fost prezenţi 28 de jurnalişti,inclusiv în incinta Agenţiei de presă „INFOTAG”, lacare au fost prezenţi 15 reprezentanţi ai mass-media republicane, precum şi reprezentanţiiAGEPI, OMPI şi Republicii Kîrgîzstan.
Colaboratorii AGEPI au asigurat şi coordonatdifuzarea/publicarea a circa 400 de materiale:300 în mediile republicane de informare,iar 100 – în publicaţiile AGEPI.
Colaborarea internaţională
Pe parcursul anului 2003 cooperareainternaţională a Republicii Moldova în domeniulPPI, realizată de AGEPI, a fost subordonatăconsolidării şi extinderii relaţiilor multilaterale şibilaterale cu organismele internaţionale despecialitate (Uniunea Europeană, OMPI, OMC,OEB, CSI, OEAB, Comisia Europeană a NaţiunilorUnite pentru Europa etc.) şi cu oficiile naţionaleale altor ţări (SUA, Rusia, România, Ucraina,Ungaria, Elveţia, Republica Belarus, Irlanda,Bulgaria, Georgia, etc).
Astfel, în baza acordurilor de colaborare regionalăşi internaţională, în anul de referinţă 41colaboratori ai AGEPI au participat la diverseacţiuni organizate de aceste organisme, soldatecu 81 delegări de serviciu.
Vom menţiona participarea angajaţilor Agenţiei la10 acţiuni (Comitete permanente, grupuri delucru) organizate de OMPI, 5 acţiuni organizate deOEB şi 4 acţiuni organizate de OEAB (conferinţe,seminare, training-uri).
La nivel bilateral, cea mai fructuoasă colaborare afost realizată cu OSIM (România) – 28 colaboratoriau fost invitaţi pentru a participa la seminare şischimb de experienţă; cu Departamentul de Statpentru PI din Ucraina – 13 colaboratori; cuROSPATENT – 8 colaboratori etc.
O atenţie deosebită s-a acordat Acordului deParteneriat şi Cooperare RM-UE. Ca şi în anii
precedenţi, AGEPI a participat la procesul deimplementare a Acordului de Parteneriat şiCooperare (APC) între Republica Moldova şiUniunea Europeană, prezentând rapoarte privindrealizarea articolului 49 al APC, furnizând, lasolicitarea statelor membre UE, informaţiireferitoare la situaţia privind respectareadrepturilor de proprietate intelectuală în RepublicaMoldova şi participând la lucrările comitetelor şigrupurilor de lucru comune, organizate laChişinău şi Bruxelles, Belgia.
În anul de referinţă AGEPI a participat la 2 şedinţeale Grupului Operaţional şi la o şedinţă a GrupuluiConsultativ pentru protecţia şi realizareadrepturilor de PI în scopul promovării investiţiiloral Comisiei Economice a Naţiunilor Unite pentruEuropa.
4. MODERNIZAREA ASISTEN|EI
INFORMA|IONALE
Anul 2003 a fost un an de succes pentrucolaboratorii AGEPI în domeniul creării bazelor dedate a obiectelor de proprietate industrială,perfecţionării şi mentenanţei acestor baze. Înprimul rând, s-au finalizat lucrările legate decrearea Bazei de date „Mărci Naţionale”, au fostelaborate şi aprobate Instrucţiunea şi
11
Inte
llect
us 1
/200
4EV
ENIM
ENTE
REM
ARC
ABIL
E Regulamentul de utilizare a acesteia, programulde analiză statistică a taxelor în Baza de Date„Mărci Naţionale”, fapt ce a contribuit la sporireaeficacităţii activităţii examinatorilorDepartamentului examinare mărci şi modeleindustriale. În al doilea rând, pe parcursul anuluitrecut au fost elaborate un şir de programe noi ceţin de procedura de brevetare/înregistrare a OPI,cât şi testarea prototipului Common Software,oferit de către UE şi OEB cu perspectivaimplementării la AGEPI. De asemenea, au fostadministrate BD „Brevete de invenţie”, „MărciNaţionale”, ”Desene şi Modele Industriale”,„Contestaţii”, „Modele de utilitate”,„Soi de plantă” şi acordate consultaţiiutilizatorilor.
Pe parcursul anului au fost elaborate,machetate şi multiplicate câteva CD-uri, şi anume„Legislaţia Republicii Moldova în domeniulprotecţiei proprietăţii industriale”, „Invenţiiprotejate în Republica Moldova” etc.Pe parcursul anului, informaţii utile privindsistemul de protecţie a OPI pentru utilizatori aufost oferite şi pe Web site-ul AGEPI. S-au efectuatlucrările de arhivare electronică a dosarelorobiectelor de proprietate industrială înregistrarela AGEPI.
Pe parcursul anului s-a dezvoltat şi modernizatreţeaua de calculatoare, fiind procurate şiinstalate 28 calculatoare, îmbunătăţind astfelcondiţiile de muncă a angajaţilor AGEPI.
5. ACTIVITATEA CONSILIULUI
METODIC
Planul de activitate a Consiliului Metodic pe anul2003 a inclus 30 de măsuri, dintre care 27 au fostîndeplinite complet, 2 parţial executate încăurmează a fi perfecţionate, din care motiv au fosttransferate pentru finalizare în a. 2004. Astfel, înaspect procentual realizarea planului deactivitatea a Consiliului metodic pe anul 2003 seprezintă la cifra de 97%. Trebuie de menţionat căîn cadrul şedinţelor Consiliului metodic au fostexaminate suplimentar 7 măsuri. Pe parcursulanului 2003 au avut loc 12 şedinţe ale Consiliuluimetodic al AGEPI.
6. MANAGEMENTUL PERSONALULUI
Toate acţiunile incluse în Programul de activitateal AGEPI pentru anul de raport au fost îndeplinitede întreg colectivul AGEPI, care în anul 2003 anumărat - 207 angajaţi, faţă de 219 angajaţi aianului 2002, inclusiv: specialişti cu studii supe-rioare – 160 (78%) salariaţi; specialişti cu gradştiinţific în diferite domenii - 12 salariaţi.Vârsta medie a membrilor colectivului AGEPIîn anul 2003 este de 43 de ani (faţă de 41 de aniîn 2002).
În acest an şi-au continuat studiile în instituţiilesuperioare de învăţământ ale Republicii Moldova13 angajaţi ai Agenţiei.
Inte
llect
us 1
/200
4
12
EVEN
IMEN
TE R
EMA
RC
ABIL
E Analiza pierderilor de timp denotă faptul cănumărul zilelor nelucrate în legătură cu concediulmedical în anul 2003 este de 2495 zile faţă de2767 în 2002. Numărul angajaţilor ce au fost înconcediul medical în anul 2003 a scăzut de la 147în anul 2002 - la 128.
În finalul raportului dat vom menţiona unele dintreperspectivele de dezvoltare (obiectivele principale)ale Agenţiei de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale pentru anul 2004 şi perioadaurmătoare, luând în considerare prevederileStrategiei de dezvoltare a sistemului naţional deprotecţie şi utilizare a OPI până în anul 2010.
Printre cele mai importante obiective sunt:
1. Armonizarea legislaţiei naţionale în domeniulprotecţiei proprietăţii intelectuale conformcerinţelor Uniunii Europene (UE);
2. Elaborarea cadrului normativ-legislativ pentrufacilitarea implementării invenţiilor îneconomia naţională;
3. Perfecţionarea continuă a calificării examina-torilor şi specialiştilor AGEPI în domeniul PI,perfecţionarea cunoaşterii limbilor moderne(engleza, franceza, germana), cunoaştereaperfectă a calculatorului;
4. Modernizarea bazei informaţionale a AGEPI(trecerea la examinarea cererilor pentruprotecţia obiectelor de proprietate intelectualăîn format electronic, depunerea electronică acererilor de protecţie, aplicarea programuluiCOMMON SOFT la Agenţie).
5. Creşterea importanţei protecţiei juridice aobiectelor de proprietate intelectuală la nivelnaţional;
6. Îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor delucru şi a sistemului de şcolarizare aexaminatorilor şi specialiştilor AGEPI.
DIN CELE RELATATE,se poate trage concluzia că AGEPI,cu susţinerea Guvernului şi aParlamentului, este permanent preocupatăde crearea condiţiilor favorabile pentrusolicitanţi prin perfecţionarea cadruluinormativ-legislativ, promovarea şipopularizarea proprietăţii industriale –activităţi care, în consecinţă,conduc la conştientizarea roluluice trebuie să-l joace potenţialul inventivşi creativ în dezvoltarea social-economicăa ţării.
SUMMARY
A ctivity of the AGEPI in 2003was directed on realization of its
Activity Program regulations,promotion of the innovation process,perfection of the legislation, informa-tional system and consolidation of theAgency material resources. At the encour-agement of the Government and theParliament AGEPI is permanently en-gaged in creation of the favorableconditions for the applicants by meansof perfection of the national legislationon industrial property protection,promotion and popularization thereof –activities that lead to perceptionof the inventive and creative potentialrole in the social and economicdevelopment of the country.
13
Inte
llect
us 1
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
Protecţia mărcilor de certificare este prevăzută dearticolul 6 ter al Convenţiei de la Paris. Încomentariile lui Bodenhauzen la Convenţia de laParis se spune:
j) semnele oficiale şi mărcile de control şigaranţie există în multe ţări pentru metalepreţioase sau pentru astfel de produse cumsunt carnea, caşcavalul, untul etc.;
z) semnele oficiale şi mărcile de control şigaranţie care sunt în ţara dată se protejeazăde articolul nominalizat numai în cazul în caresunt utilizate de un stat-membru al Uniunii,dar nu de un organ public de drept sau de oorganizaţie a acestei ţări;
i) emblemele de stat, semnele oficiale decontrol şi garanţie care sunt în ţara respectivăse protejează nu numai în vederea înregis-trării şi utilizării mărcilor identice lor sauîncorporate în ele, dar şi împotriva includerii înmarcă a diferitelor imitaţii ale acestor emble-me, semne şi mărci referitoare la heraldică;
o) există o prevedere de limitare a protecţieisemnelor oficiale şi a mărcilor de control şigaranţie ale statului. Asemenea protecţie seacordă atunci când mărcile ce includ semneşi mărci sunt destinate utilizării pe produsesimilare sau identice celor pentru care suntdestinate semnele şi mărcile oficiale.
Problema privind existenţa unei asemeneasimilitudini este rezolvată în fiecare caz concretde organele competente ale ţării în care se cereprotecţia. Tratatul privind dreptul mărcilor (TLT)nu se utilizează pentru mărcile colective,de certificare şi garanţie, ceea ce este fixat înarticolul 2b.
Acordul TRIPS de asemenea nu se referă lamărcile de certificare.
Date mai concrete privind mărcile de certificare,cerinţele referitoare la ele, precum şi alte cerinţese conţin în materialele didactice a douăorganizaţii în domeniul PPI - INTA şi OMPI,prima din ele ocupându-se în special de
M+RCILE DE CERTIFICARE
Oxana PANASENCO,[ef adjunct Sec\ie M=rciInterna\ionale, AGEPI
Igor SCOROGONOV,specialist principal Sec\i1
M=rci Interna\ionale, AGEPI
M ărcile de certificare sunt semne de tip special, care pot fi protejate în corespundere cu Legea nr. 588/1995 privind mărcile şi denumirile de origine aproduselor, deoarece îndeplinesc funcţii specifice şi trebuie să corespundă unor
anumite cerinţe. Probabil, datorită calităţilor lor deosebite, nu toate ţările oferă protecţieunor astfel de semne şi nu le includ în calitate de obiect de proprietate industrială înlegislaţiile naţionale.
Inte
llect
us 1
/200
4
14
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE problemele teoretice legate de diverse aspecteale protecţiei mărcilor, iar alta – de teorie şipractică simultan.
Conform definiţiei din Ghidul privind examinareamărcilor, elaborat de INTA (mai, 1998):
“Mărcile de certificare sunt astfelde mărci titularul cărora este o persoanăjuridică, dar care se utilizează de cătrealte persoane referitor la produseleşi serviciile lor în scopul certificăriicaracteristicilor acestor produsesau servicii”.
Deoarece marca de certificare serveşte pentrucertificarea unor anumite caracteristici, dar nuindică originea produselor sau serviciilor, titularulnu are dreptul de a o utiliza în comerţ. Mărcile decertificare pot fi utilizate atât pentru indicareaprovenienţei geografice, cât şi a altei provenienţe.Examinarea mărcilor de certificare are parametrianalogi cu examinarea mărcilor de produse sauservicii.
În materialele didactice ale OMPI(Introduction to trademark law and practice.The basic concepts. 1993) mărcile colective şicele de certificare sunt incluse într-un singurcapitol, deoarece ele au unele caracteristicicomune, cu unica deosebire că mărcile decertificare mai au şi funcţia de garanţie: titularulgarantează că un produs sau serviciu posedăanumite caracteristici. OMPI nu le defineşte şichiar recunoaşte că nu există o definiţie specialăpentru acest grup de mărci. Specificarea depindede legislaţia fiecărei ţări în parte.
Uneori ţările impun astfel de reguli pentru mărcilecolective: ele pot fi percepute ca mărci decertificare şi viceversa. Este firesc că mărcile decertificare sunt mărci colective, dar eleîndeplinesc cu totul altă funcţie decât mărcile deservicii şi cele colective.
Mărcile de certificare
nu se utilizează de titularii lor şi nu suntdestinate pentru identificarea şideosebirea produselor şi serviciilor unuisingur producător. Dimpotrivă, ele seutilizează exclusiv pentru produsele sauserviciile altor persoane şi servesc dreptgaranţie a faptului că produsele şiserviciile acestora corespundstandardelor reglementate de titularulmărcii de certificare.
Conform articolului 101(6) al Legii privindprotecţia mărcilor şi indicaţiilor geografice aUngariei, este prevăzută utilizarea mutatismutandis referitoare la condiţiile de depunere acererii de înregistrare, cesiune şi protecţie amărcilor colective şi a celor de certificare.
Ţinând cont de funcţia specifică executată demarca de certificare pe piaţă, titularul mărcii decertificare este obligat de a stabili standarderigide privind utilizarea şi controlul. Utilizareanelegitimă a mărcii sau imposibilitateaexercitării controlului cuvenit privind utilizareaei poate crea probleme care se răsfrâng negativnu numai asupra procesului de înregistrare, darşi asupra drepturilor titularului.
Mărcile de certificare pot fi constituite dintr-uncuvânt, o denumire, desemnare (simbol) saudesen, utilizate de una dintre părţi sau de maimulte părţi, diferite de titularul mărcii, în scopulcertificării unor caracteristici ale produselor şiserviciilor acestor terţe persoane.
Legea SUA, de asemenea, delimitează trei tipuride bază ale mărcilor de certificare ce pot fi utilizatepentru a indica: (1) originea regională sau altăorigine; (2) materia, procedeul de producere,calitatea, precizia sau alte caracteristici aleproduselor şi serviciilor; (3) faptul că produsele aufost fabricate sau serviciile au fost prestate demembrul asociaţiei sau de o altă organizaţie. Estede menţionat faptul că, în conformitate cu pct. 1. încare se menţionează posibilităţile de utilizare a
15
Inte
llect
us 1
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE acestor indicaţii pentru specificarea originii
regionale sau altei origini, în SUA se înregistreazăsemne care, conform legislaţiei RepubliciiMoldova, sunt înregistrate în calitate de denumiride origine a produselor.
Toate cele trei categorii de mărci de certificareindicate mai sus nu se exclud reciproc. Una şiaceeaşi marcă poate fi utilizată pentru certificareauneia sau a mai multor caracteristici a produsuluisau serviciului respectiv. Marca poate fi utilizatăpentru a indica, de exemplu, nu numai faptul căprodusul este originar dintr-o zonă geograficăspecifică, dar şi că el este produs în corespun-dere cu anumite standarde. De exemplu, desem-narea ROQUEFORT se utilizează pentru a indicacă (1) caşcavalul este produs din lapte de oaie,(2) se fabrică în provincia ROQUEFORT (Franţa),în corespundere cu nişte metode tradiţionale.
Cine poate să depună cerere de înregistrare şi sădevină titular al mărcii de certificare?
- Aceasta poate fi orice persoană, stat, municipiusau oricare altă persoană juridică care asigură uncontrol legal al utilizării mărcii. Producătorulmărfurilor sau persoana care prestează serviciinu are dreptul de a fi titular al mărcii de certificare,deoarece menirea acesteia este de a certificaprodusele şi serviciile altor persoane. Prevederianaloage există în legislaţia Ungariei, României,Chinei, Marii Britanii, Statelor Unite ale Americii.
Dacă o altă persoană, în afară de ceaîmputernicită, depune pentru înregistrare o marcăde certificare, înregistrarea poate fi refuzată nunumai în baza faptului că solicitantul nu estetitular al mărcii, dar şi din motiv că această marcăva pierde funcţia de certificare.
Mărcile de certificare pot fi utilizatenumai de alte persoane, diferite detitularul mărcii. Este necesar de asublinia că dreptul de utilizare sedobândeşte în baza acordului de licenţă,ceea ce-i esenţial pentru funcţionareaproprie a mărcii de certificare.
Titularul mărcii de certificare care a eliberatlicenţa nu este responsabil de originea saucalităţile produselor sau serviciilor pentru care seutilizează ea. El (titularul) garantează anumitecalităţi sau caracteristici ale produselor sauserviciilor, dar nu garantează originea saucalitatea în general a produselor sau serviciilor,spre deosebire de titularii mărcilor şi denumirilorde origine, care sunt responsabili de produsele şiserviciile proprii.
Titularul mărcii de certificare este obligat de aelibera licenţă de utilizare a mărcii dacăprodusele sau serviciile propuse corespundstandardelor reglementate. Prin aceasta ele sedeosebesc de mărcile de produse şi servicii,pentru care titularul poate, dar nu-i obligat săelibereze terţilor licenţă pentru a utiliza marca sa.
Printre diversele categorii ale mărcilor decertificare a fost deja menţionat un tip de marcădestinat certificării provenienţei regionale. Deobicei, asemenea mărci aparţin organizaţiilorguvernamentale şi altora de acest gen, careînfăptuiesc controlul privind utilizarea lor.
De obicei, indicaţiile geografice presupuncalitatea cea mai înaltă a produsului ce provinedintr-o zonă geografică anumită. Cu atât mai multtoţi producătorii dintr-o regiune concretă audrepturi egale de utilizare a indicaţiei geograficepentru a indica consumatorului provenienţaregională a produsului. Titularul mărcii decertificare este obligat să permită oricăruiproducător din zona respectivă utilizarea indicaţieigeografice cu condiţia că produsele acestuiacorespund standardelor stabilite de titularulmărcii.
În cazul dat au prioritate structurile statale sauguvernamentale, deoarece ele sunt în condiţiipreferenţiale pentru stabilirea şi reglementareastandardelor, pot să controleze utilizarea mărcii şisă prevină tentativele de discriminare. Pe de altăparte, nu se prohibează obţinerea mărcii decertificare de către o organizaţie individuală sauprivată. Unor asemenea organizaţii li se permiteînregistrarea cu condiţia: (1) pot exercita controlulasupra utilizării mărcii, (2) nu duc o politică dediscriminare.
Inte
llect
us 1
/200
4
16
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE Stabilirea cerinţei privind controlul asupra utilizăriimărcii de către titularul ei constă în necesitatea dea proteja valoarea mărcii şi a preveni inducerea îneroare a consumatorilor.
Este important de subliniat că nu seadmite utilizarea uneia şi aceleiaşidesemnări în calitate de marcă decertificare şi marcă colectivă, în cazcontrar ea nu va mai indica consuma-torului că se utilizează pentru certificare.
De asemenea important este ca titularul mărcii decertificare să nu permită utilizarea ei în calitate demarcă de produs sau de serviciu pentru produse-le proprii sau ale altor persoane. Titularul mărciide certificare poate să utilizeze marca sa numai înmateriale publicitare sau de instruire în scopulinformării publicului despre programul său decertificare.
Nu e mai puţin important faptul că dreptul asupramărcii de certificare nu se transmite terţilor. Iardacă o marcă de certificare a încetat să mai fieprotejată, ea nu poate fi depusă spre înregistrarede alte persoane şi nici utilizată până la expirareaunui termen de 10 ani de la data încetăriivalabilităţii. Asemenea regulă este prevăzută, deexemplu, în art. 63 din Legea în vigoare peteritoriul României.
Conform recomandărilor INTA, la informaţiagenerală prezentată în cererea de înregistrare amărcilor de produs şi serviciu, cererea deînregistrare a mărcii de certificare trebuie săincludă suplimentar următoarele:
(a) garanţia că marca va fi utilizată de o parte saude părţi diferite de solicitant şi că solicitantulnu se va ocupa de comercializarea sauproducerea diverselor produse sau prestareaserviciilor pentru care marca va fi utilizată;
(b) confirmarea că marca va certificacalităţile sau caracteristicile produselor
şi serviciilor şi nu va indica sursa individualăa produselor şi serviciilor;
(c) să prezinte la o anumită etapă a examinăriisau cercetării standardele sau criteriileutilizate de solicitant pentru controlulutilizării semnului şi să demonstreze căsolicitantul este inclus în programul decertificare;
(d) să indice caracteristicile produselor sauserviciilor supuse certificării în prezent şi întimpul apropiat;
(e) garanţia că solicitantul nu va recurge lapractica de discriminare, adică de a nu lepermite terţilor ale căror produse şi serviciicorespund standardelor stabilite de titular săutilizeze marca de certificare.
O atenţie deosebită, în cazul dat, se acordăorganizaţiilor neguvernamentale care solicităînregistrarea mărcii ce certifică provenienţageografică (din Legea nr. 588/1995 a RepubliciiMoldova şi Regulamentul de aplicare a legiirespective (modificate).
SUMMARY
C ertification marks are marks thathave very much in common with
collective marks. The difference consistsin the fact that certification marks havean additional guarantee function: theowner certifies the presence of certaincharacteristics in the product. They donot fulfill an origine function because theuser of it presents a person, differentfrom the owner, which simply has no rightto use it in commerce. It is used exclu-sively with the products or services ofother persons and serve as a garanteethat the product or service comply withthe standards established (determined) bythe owner.
17
Inte
llect
us 1
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
Este un fapt evident – cunoştinţele şi invenţiile aujucat un rol determinant în creşterea economică aţărilor, secolul XXI fiind o etapă a economieibazate pe cunoştinţe, în care forţa motrice oconstituie proprietatea intelectuală.
Proprietatea intelectuală este un termen utilizatastăzi tot mai frecvent, dar totuşi încă prea puţinconştientizat. Pentru cei mai mulţi dintre noirămâne a fi o noţiune mai mult juridică, cu orelevanţă minimă în viaţa de zi cu zi, ceea ceconstituie o eroare evidentă, deoarececreativitatea şi spiritul inovaţional este prezentpretutindeni. Fiecare produs sau serviciu pe careîl utilizăm în activitatea cotidiană este rezultatulunor inovaţii, să zicem, schimbările efectuate într-un desen sau model industrial sau o anumităameliorare a modului de funcţionare a unuimecanism. Să luăm un produs simplu, cum esteun stilou. Bine cunoscutul stilou cu bilă, brevetatde Ladislao Biro, reprezenta, dintru început, oinvenţie, însă ulterior mulţi alţi antreprenori şi-auprotejat prin drepturi de proprietate intelectualămodificările şi ameliorările aduse acestui obiect.
Marca unui stilou este de asemenea un obiect alproprietăţii intelectuale (OPI), care ajutăproducătorului să comercializeze produsele saleşi să fidelizeze clientela. Această situaţie se referăpractic la toate produsele oferite pe piaţă. Spreexemplu, un CD-ROM care poate fi un obiect deproprietate intelectuală ca invenţie, model saudesen industrial, în cazul în care are un designoriginal, el poate avea şi o marcă a sa, deosebită,iar informaţia înscrisă pe acest CD poate constituiobiect al dreptului de autor.
Se ştie că în Republica Moldova asigurareaprotecţiei proprietăţii intelectuale ţine decompetenţa Agenţiei de Stat pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale (AGEPI) şi a Agenţiei deStat pentru Drepturile de Autor (ADA).
Analiza statistică a activităţii de înregistrare aobiectelor de proprietate industrială din ultimiizece ani scoate în evidenţă tendinţa pozitivă ces-a statornicit în procesul inovativ-creativ din ţaranoastră, această stare de lucruri fiind o urmare afaptului că la dispoziţia solicitanţilor, atât autohtoni
ROLUL PROPRIET+|II INTELECTUALE
}N PROGRESUL ECONOMIC
Natalia OBRI{TE,specialist principalSec\ie M=rci Interna\ionale, AGEPI
D e foarte mult timp economiştii încearcă să dea o explicaţie diferenţei dintre economiile diferitelor ţări, încercând să răspundă la întrebarea de ce economiileunor state înregistrează o creştere rapidă pe când altele nu; altfel spus, de ce unele
ţări sunt bogate, iar altele sărace.
Inte
llect
us 1
/200
4
18
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE cât şi străini, este pus un sistem naţional moderneficient, bine structurat şi accesibil de protecţie aobiectelor de proprietate industrială.
Creşterea constantă a numărului decereri de protecţie depuse la AGEPI decătre solicitanţii naţionali şi străinivorbeşte despre o permanentă dezvoltarea produselor noi, despre o conştientizarea avantajelor oferite producătorilor decătre sistemul de protecţie juridică aproduselor inovative şi de creaţie.
Există însă şi mulţi producători naţionali care nuînţeleg sensul protecţiei proprietăţii intelectuale,chiar dacă argumentele în favoarea ei suntevidente.
De exemplu, o invenţie poate fi protejată fărăbrevet doar prin secret comercial, însă acestsecret ar putea fi divulgat şi atunci oricine va filiber să folosească invenţia. Şi chiar dacă va fiposibil de a păstra secretul, oricum va persistamereu pericolul ca cineva să realizeze pe contpropriu aceeaşi invenţie şi, obţinând un brevetpentru ea, să-i interzică autorului, în mod legal,să-şi exploateze invenţia.
La fel stau lucrurile şi cu celelalte obiecte deproprietate intelectuală.
În altă ordine de idei, doar protecţia juridică oferătitularului de drepturi posibilitatea de a încheiacontracte de licenţă, cesiune şi franchising,contracte generatoare de venituri suplimentareconsiderabile. Spre exemplu, doar în anul 2000compania IBM a realizat 1,7 mlrd USD din licenţe,iar compania Texas Instruments - 500 mln USD.Veniturile mondiale de pe urma licenţierii aucrescut de la 15 mlrd USD în 1990 la 110 mlrdUSD în anul 2000. Aceste cifre astronomice nutrebuie să creeze impresia precum că licenţiereatehnologiilor este în exclusivitate prerogativacompaniilor mari. Piaţa OPI este deschisă şipentru întreprinderile mici şi mijlocii.
Deci, dacă cercetările de marketingdemonstrează că există posibilitatea de a obţine
profit de la utilizarea, fabricarea sau vindereadrepturilor de proprietate intelectuală, estenecesar să fie asigurată protecţia lor adecvată.
Astfel, cercetările de marketing sunt un imperatival timpului, pentru că, în condiţiile unei concurenţelibere, consumatorul este cel ce dictează situaţiape piaţă. Cu părere de rău, în Republica Moldovaacest lucru nu este înţeles până la capăt nici deproducători, dar nici de inventatori. Drept urmare,rămân nesolicitate şi neimplementate în industrieun număr foarte mare de invenţii. Este un faptregretabil, deoarece inventatorii moldoveni au fostdistinşi de nenumărate ori în cadrul unor diverseexpoziţii internaţionale, fapt care demonstrează căinvenţiile lor sunt competitive şi pe planinternaţional şi, prin urmare, valorificarea lor înpractică ar conduce nemijlocit la obţinereaprofiturilor scontate.
Cu regret, în Republica Moldova se investeştefoarte puţin în sfera inovării din resurselebugetare (în ţările dezvoltate, cum sunt Japonia,SUA şi cele din Europa suma alocată anual dinbugetul de stat constituie 2-3%. Caracteristicpentru aceste ţări este gradul înalt de implemen-tare a invenţiilor, precum şi conlucrarea eficientădintre sectorul productiv şi cel de cercetare-dezvoltare. Rezultatul unei atare abordări semanifestă printr-o tendinţă de creştere rapidă anumărului de cereri de brevet depuse. Bunăoară,în Japonia a fost nevoie de 95 de ani pentrubrevetarea primului milion de invenţii şi doar de15 ani pentru cel de-al doilea milion).
Ţările care investesc în domeniulcercetării obţin profituri nu doar de lanivelul avansat al tehnologiilor, respectival productivităţii şi al costurilor reduse,dar şi de pe urma transferurilorinternaţionale de tehnologii.
Un alt obiect al proprietăţii intelectuale îl constituiemărcile. Despre rolul economic al acestora sevorbeşte foarte mult, mai ales în ultimul timp,când concurenţa devine tot mai dură.
Marca este un element esenţial al strategieifirmelor, ea face distincţia dintre produsele şiserviciile firmei şi cele ale concurenţei.
19
Inte
llect
us 1
/200
4
Active materiale (%) Mărci (%) Alte active nemateriale (%)
Produse de uz casnic 70 0 30 Industria grea 70 5 25 Produse farmaceutice 40 10 50 Comerţul cu amănuntul 70 15 15 Tehnologii informaţionale 30 20 50 Industria constructoare de maşini 50 30 20 Servicii financiare 20 30 50 Produse alimentare şi băuturi 40 55 5 Produse de lux 25 70 5
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE
Pentru consumator marca reprezintă cel maicomod mijloc de a recunoaşte rapid o categoriede produse şi servicii care i-a fost recomandatăsau pe care experienţa l-a determinat să o preferealtor produse sau servicii de aceeaşi natură.Pentru întreprindere, marca reprezintă un mijlocde a cuceri şi a păstra clientela. Prin avantajeleeconomice şi drepturile exclusive pe care le oferă,marca a devenit un element autonom alsuccesului comercial, precum şi unul din activelecele mai preţioase în patrimoniul unei firme. Cualte cuvinte, din accesoriu al produsului, marcadevine un bun independent, cu valoare proprie.Exemple relevante în acest sens sunt mărcileCoca-Cola, IBM, Apple, Nokia care sunt în prezentevaluate la zeci de miliarde de dolari.
Importanţa mărcilor în formarea fluxurilor mone-tare ale firmei este demonstrată de numeroasecercetări1 executate în special de companiaInterbrand (vezi tab.1), importanţă care diferă însăde la o ramură la alta. Se observă că pentruprodusele de uz casnic mărcile nu joacă practicnici un rol, pe când pentru produsele de luxponderea mărcilor poate ajunge chiar la 70% dintotalul activelor.
Alt obiect de PI este dreptul de autor care sereferă la obiectele rezultate din creaţia umană,este legat de persoana autorului şi comportăatribute de ordin moral şi patrimonial.Problemele legate de protecţia eficientă adrepturilor de autor sunt foarte actualeîn Republica Moldova.
Proprietatea intelectuală este în prezentatât de vehiculată şi cuprinde o varietate atât delargă de subiecţi şi factori, încât dezvoltarea eiulterioară efectivă necesită un nivel de culturăsuperior, care să asigure conjugarea tuturoreforturilor pentru a-i realiza pe deplin rolul eistrategic în sfera economică, socială şi culturală.Această cultură nouă trebuie să includă reacţio-narea la orice semne de schimbare, precum şisesizarea influenţei pe care proprietateaintelectuală o are în activitatea cotidiană. Doaratunci când oamenii de rând vor conştientizaimportanţa proprietăţii intelectuale şi vor înţelegecât de mult contribuie protecţia drepturilor deproprietate intelectuală la buna desfăşurare aactivităţii inovaţionale de perspectivă, ei vor investila modul direct, constructiv şi efectiv în creativitate,adică în progresul multilateral continuu.
1 Raymond Perrier, ed., Brand Valuation, London, Interbrand and Premier Books, 1997, 44.
SUMMARY
Intellectual property is a term increasingly in use today, but still little understood.To most people it remains an obscure legal concept of little relevance to every-day life.
The 21st Century is a century of many challenges- including bridging the wideningknowledge divide, the reduction of poverty, and the attainment of prosperity for all.
Studiu al domenilor de înregistrare a mărcilor (tab.1)
Inte
llect
us 1
/200
4
20
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE
Drepturile morale şi patrimoniale ale autorilor şialtor titulari de drepturi sunt protejate atât prindispoziţiile legii speciale, cât şi prin dispoziţii dedrept comun, precum sunt Codul cu privire laContravenţiile Administrative şi Codul Vamal.
Persoana care a suferit o atingere în dreptul lanume ori pseudonim, la onoare sau la reputaţie, îndreptul personal nepatrimonial de autor al uneiopere, va putea cere instanţei de judecată sancţio-narea contravenţiei care aduce prejudicii drepturilorsale şi obligarea delicventului să întreprindămăsurile necesare pentru restabilirea acelui drept.
Contravenţiile ce pot constitui pentru titularuldreptului de autor sau al drepturilor conexe untemei de a intenta o acţiune civilă sunt cele care
nesocotesc drepturile morale, respectiv careîncalcă dreptul la nume, la paternitate – atuncicând opera este adusă la cunoştinţa publiculuifără ca autorul ei să fi decis acest lucru, uzurpareaprin orice procedeu a calităţii de autor,denaturarea operei cu ocazia difuzării orireprezentării ei, deformarea sau falsificareainterpretării, precum şi alte încălcări similare.
Apărarea dreptului de autor şi a drepturilor conexeprevede şi sancţionarea corespunzătoare aviolatorului. Se evidenţiază două metode de bazăîntru realizarea protecţiei acestor drepturi:
1. Jurisdicţională – realizată cu ajutorulorganelor de stat, inclusiv al instanţelorjudecătoreşti.
COMBATEREA CONTRAFACERII
{I PIRATERIEI }N DOMENIUL DREPTULUIDE AUTOR {I DREPTURILOR CONEXE
Ion |}G+NA{,lector universitar, specialist coordonator, ADA
Î ncălcarea drepturilor recunoscute şi garantate prin legislaţia dreptului de autor şi drepturilor conexe atrage răspunderea civilă, contravenţională, iar în viitorulapropiat şi răspunderea penală. Actul normativ de bază, Legea cu privire la dreptul de
autor şi drepturile conexe, urmăreşte nu doar armonizarea legislaţiei naţionale cu cea aţărilor europene, ci şi realizarea unui sistem de protecţie eficientă a dreptului de autor şidrepturilor conexe, crearea instrumentelor necesare pentru prevenirea şi sancţionareaîncălcării acestor drepturi.
21
Inte
llect
us 1
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE 2. Nejurisdicţională – reprezentând acţiunile
individuale ale persoanelor fizice şiorganizaţiilor de apărare a dreptului de autorşi drepturilor conexe, fără implicareaorganelor de stat.
Este evident că, în marea majoritate a cazurilor,apărarea dreptului de autor şi drepturilor conexese realizează prin mijloace jurisdicţionale –acţionare în judecată, răspundere administrativă.
Dreptul de autor şi drepturile conexe pot fi obiectulrăspunderii civile, administrative sau penale.
R+SPUNDEREA CIVIL+
Persoana căreia i-au fost lezate drepturile poatecere instanţei obligarea delicventului de a punecapăt actelor contravenţionale, precum şi de aîntreprinde acţiuni concrete în vederea restabiliriidreptului încălcat. Potrivit art. 38 al Legii privinddreptul de autor şi drepturile conexe, ea poaterevendica, de asemenea:
a) recunoaşterea drepturilor sale;
b) restabilirea situaţiei existente până laviolarea dreptului şi încetarea acţiunilorcare comportă violarea dreptului saucreează pericolul violării lui;
c) recuperarea pierderilor, inclusiv a câştiguluinerealizat;
d) perceperea venitului realizat de persoanacare a violat drepturile de autor şi drepturileconexe prin folosirea lor ilicită, în loc derecuperarea pierderilor;
e) achitarea unei compensaţii în mărime de la500 la 500 000 de lei în loc de recuperareapierderilor sau perceperea venitului.
Pentru violarea drepturilor personale (morale)autorul sau titularul drepturilor conexe poaterevendica prin acţiunea penală de la persoanacare le-a violat:
a) introducerea rectificărilor corespunzătoareîn operă şi publicarea în presă sauanunţarea într-un alt mod despre restabilireadreptului violat;
b) interzicerea publicării operei sauîndeplinirea cerinţei de a înceta difuzarea eişi confiscarea exemplarelor publicate;
c) recuperarea materială a prejudiciului moral.
R+SPUNDEREA ADMINISTRATIV+
Aplicarea sancţiunilor administrative persoanelorcare au încălcat dreptul de autor şi drepturileconexe reprezintă unul din mijloacele cele maieficiente în cazurile de contrafacere şi piraterie,valorificare ilegală a exemplarelor de opereartistice şi a fonogramelor. Norma juridică carereglementează încălcarea nemijlocită adrepturilor de autor şi conexe este art. 512 alCodului cu privire la Contravenţiile Administrativeal Republicii Moldova, care prevede aplicareaunei amenzi cetăţenilor de rând în mărime de la150 la 200 de salarii minime, iar persoanelor cufuncţii de răspundere - de la 200 la 300 de salariiminime, cu confiscarea obiectului care a constituitinstrumentul comiterii sau obiectivul nemijlocit alcontravenţiei administrative, pentru următoareleîncălcări ale dreptului de autor şi drepturilorconexe:
Ô confecţionarea, difuzarea sau altă valorificareilegală a operelor sau a fonogramelor,inclusiv:
Ô încălcarea condiţiilor de valorificare a operelorşi/sau a fonogramelor, protejate de dreptul deautor şi de drepturile conexe;
Ô indicarea pe exemplarele de opere sau defonograme a informaţiei false despreapartenenţa şi limitele exercitării dreptului deautor şi a drepturilor conexe, precum şi a alteiinformaţii care poate induce în eroarebeneficiarul, sau
Ô modificarea, înlăturarea de pe exemplarelede opere sau de fonograme a simbolurilor şisemnelor de protecţie a dreptului de autor şidrepturilor conexe, indicate de titularuldrepturilor respective;
Ô înlăturarea de pe exemplarele de opere saude fonograme a informaţiei despre adminis-trarea dreptului de autor şi drepturilor conexe;
Inte
llect
us 1
/200
4
22
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE Ô înlăturarea de pe exemplarele de opere saude fonograme a mijloacelor tehnice deprotecţie a dreptului de autor şi drepturilorconexe;
Ô valorificarea exemplarelor de opere sau defonograme, în orice mod şi sub orice formă,fără marcaj de control;
Ô însuşirea paternităţii sau constrângerea lacopaternitate.
De asemenea, falsificarea, producerea,distrugerea, utilizarea sau comercializarea ilicită amarcajelor de control este sancţionată prinaplicarea unei amenzi cetăţenilor de rând înmărime de la 150 la 200 de salarii minime, iarpersoanelor cu funcţii de răspundere –de la 200 la 300 de salarii minime, cu confiscareaobiectului care a constituit instrumentul comiteriisau obiectivul nemijlocit al contravenţiei adminis-trative.
Distrugerea originalului operei ştiinţifice, literare,de artă plastică, de sculptură, de arhitectură, amanuscrisului sau a variantei definitive aoriginalului fonogramei sau al operei audiovizualese sancţionează prin aplicarea unei amenzicetăţenilor în mărime de la 100 la 200 de salariiminime, iar persoanelor cu funcţii de răspundere -de la 200 la 500 de salarii minime.
Depistarea şi sancţionarea acestorcontravenţii este înfăptuită de către colaboratoriiAgenţiei de Stat pentru Drepturile de Autora Republicii Moldova, unicul organ public învestitsă aplice politica de stat în domeniul dreptuluide autor şi drepturilor conexe, precumşi să exercite controlul asupra respectăriilegislaţiei în vigoare.
Pe lângă articolul sus menţionat, Codul Vamalprevede, de asemenea, măsuri pentrucontracararea pirateriei şi contrafacerii (art. art.301-310 al Codului Vamal).
Titularul unui drept de proprietate intelectualăpoate solicita asistenţă organelor vamale dacăconsideră că la trecerea mărfurilor (produselor)peste frontiera vamală vor fi încălcate drepturilesale de proprietate intelectuală.
R+SPUNDEREA PENAL+
Cea mai efectivă metodă de luptă cu pirateria îndomeniul dreptului de autor şi drepturilor conexeeste răspunderea penală. Actualmente, legislaţiaRepublicii Moldova nu prevede o astfel derăspundere, cu toate că reglementări de acestgen există deja în Codurile Penale ale României,Rusiei, Ucrainei şi altor state europene. Agenţiade Stat pentru Drepturile de Autor a pregătit unproiect de lege prin care încălcarea dreptului deautor şi drepturilor conexe va constitui obiectulrăspunderii penale şi în ţara noastră.
Potrivit proiectului de modificări la Codul Penalal Republicii Moldova, se va introduce articolul1841 – încălcarea dreptului de autor şi drepturilorconexe, care prevede sancţionarea cu o amendăîn mărime de la 500 la 1000 de unităţiconvenţionale sau cu privaţiune de libertate de la6 luni la 2 ani, inclusiv cu confiscarea obiectuluicare a constituit instrumentul comiterii sauobiectivul nemijlocit al infracţiunii pentruîncălcările enumerate la capitolul „Răspundereaadministrativă”.
Aceleaşi acţiuni săvârşite în mod repetat sauavând drept rezultat cauzarea unor daunedeosebit de mari intereselor publice, drepturilor şiintereselor ocrotite de lege ale unor persoanefizice sau juridice, se pedepseşte cu amendă înmărime de la 1000 la 1500 de unităţiconvenţionale sau cu privaţiune de libertate de la2 la 5 ani, confiscându-se obiectul care aconstituit instrumentul comiterii sau obiectivulnemijlocit al infracţiunii.
Distrugerea originalului operei ştiinţifice, literare,de artă plastică, de sculptură, de arhitectură, amanuscrisului sau a variantei definitive aoriginalului fonogramei sau al opereiaudiovizuale, cauzându-se daune deosebit demari intereselor publice sau drepturilor şiintereselor ocrotite de lege ale unor persoanefizice sau juridice se pedepseşte cu amendă înmărime de la 500 la 1500 de unităţi convenţionalesau cu privaţiune de libertate de la 2 la 5 ani.
Răspunderea penală pentru încălcarea dreptuluide autor şi drepturilor conexe este o necesitate
23
Inte
llect
us 1
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE imperativă pentru Republica Moldova, avându-se
în vedere tendinţele dezvoltării relaţiilor îndomeniul valorificării obiectelor dreptului de autorşi drepturilor conexe, precum şi al protecţieiacestor drepturi pe teritoriul ţării noastre.Ţinând cont de faptul că Republica Moldova aaderat la peste zece convenţii internaţionale îndomeniul protecţiei dreptului de autor şidrepturilor conexe (convenţiile de bază) şi că ţaranoastră este membră cu drepturi depline aOrganizaţiei Mondiale de Proprietate Intelectuală(OMPI) din cadrul Organizaţiei Naţiunilor Unite(ONU), noi avem angajamentul de a acorda încondiţii egale protecţie prin drepturi de autor şidrepturi conexe atât titularilor autohtoni, cât şicelor de peste hotare.
De asemenea, este foarte important faptul căRepublica Moldova a devenit membră aOrganizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC),în cadrul căreia a aderat la Acordul privindAspectele Drepturilor de Proprietate Intelectualălegate de Comerţ (TRIPS). Acest Acord prevede,în articolul 61, obligativitatea instituirii răspunderiipenale pentru încălcarea proprietăţii intelectualeîn toate statele-membre ale OMC.În special, Acordul TRIPS le solicită ţărilor-membre să depisteze şi să sancţioneze cuseveritate contrafacerea premeditată a mărcilorînregistrate sau pirateria în domeniuldreptului de autor în scopuri comerciale.Persoanele care comit asemenea contravenţiiurmează să fie deferite judecăţii şi sancţionatecu privaţiune de libertate sau cu amenzi consi-derabile pentru a descuraja repetarea unoratare abuzuri.
Un argument în plus în favoareainstituirii răspunderii penale pentruîncălcarea drepturilor de autor şidrepturilor conexe îl constituie experienţainternaţională în acest domeniu.Practic toate statele lumii prevăd înlegislaţia lor modalităţi de răspunderepenală pentru încălcarea drepturilorproprietate intelectuală.
Precum am menţionat deja, în Republica Moldovanu există încă răspundere penală pentruîncălcarea dreptului de autor şi drepturilor conexe,de aceea vom aduce drept exemplu doar acţiunileîntreprinse pe cale administrativă de către Agenţiade Stat pentru Drepturile de Autor şi rezultatele cucare s-au soldat aceste acţiuni. Din 27 februarie2003, când au intrat în vigoare modificările laCodul cu privire la Contravenţiile Administrative,s-au efectuat peste 150 de controale, în urmacărora au fost întocmite şi expediate în instanţelede judecată procese-verbale corespunzătoare.Colaboratorii Agenţiei de Stat pentru Drepturile deAutor au ridicat peste 8000 exemplare de opereaudiovizuale înregistrate pe suport video-casete(VHS), 5500 exemplare de fonograme înregistratepe suport audio-casete, 5000 exemplare defonograme înregistrate pe suport compact-discuri, precum şi 1000 exemplare de opere şifonograme înregistrate pe alte suporturi, toatefiind supuse actelor de piraterie. Întrucât Repub-lica Moldova nu dispune de utilaje speciale pentruproducerea exemplarelor de opere şi fonograme,acestea sunt introduse pe teritoriul ţării prineludarea controlului vamal, în principal dinUcraina şi Rusia.
Termenul “piraterie” se foloseşte, de obicei,pentru specificarea încălcării intenţionate adreptului de autor (şi a drepturilor conexe) la nivelcomercial. Referindu-ne, spre exemplu, laindustria muzicală (producerea de fonograme),termenul înseamnă copierea lor ilegală. În acestsens pot fi evidenţiate trei categorii de piraterie:
a) piraterie simplă – reproducerea ilegală aoriginalului fonogramei fără acordul titularilordrepturilor de autor şi conexe cu scopulobţinerii venitului comercial. Audio-casetelesau compact-discurile au o calitate mult maijoasă şi, de obicei, sunt mult mai ieftine decâtproducţia originală;
b) falsificarea producţiei audio (fonogramelor) –se produc şi se împachetează în aşa mod,încât să corespundă cât mai mult originalului.Se reproduc mărcile de producţie şiemblemele producătorului legal,determinându-l pe consumator să creadă căachiziţionează producţie originală;
Inte
llect
us 1
/200
4
24
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII I
ND
UST
RIA
LE c) înscrierea ilegală a concertului sauemisiunii la radio-televiziune. O astfel deînscriere se reproduce şi se vinde fărăacordul compozitorului, interpretului sau aproducătorului de fonograme.
Pirateria aduce daune enorme economieişi culturii, fiind un parazit caresubminează activitatea normală aindustriei audiovizualului.În fiecare an,la nivel mondial, pirateria aduce dauneîn mărime de 5 miliarde dolari SUA.Statele europene pierd anual 2 milioaneeuro pentru neplata taxelor vamale decătre piraţi. Aceştia produc în fiecare an575 milioane de compact-discuri (CD),710 milioane de audio-casete (MC) sau921 milioane de video-casete (VHS),cauzând apariţia pe piaţa forţei demuncă a 70 000 de şomeri.
Actualmente în faţa Agenţiei de Stat pentruDrepturile de Autor a fost pusă sarcinade a preveni şi a combate efectiv acest fenomencriminal. Lupta cu pirateria şi contrafacereavizează, la momentul actual, următoareleobiective:
Ô perfecţionarea legislaţiei în domeniu;
Ô conlucrarea cu titularii drepturilor de autor şiconexe privind protecţia drepturilor lorlegitime;
Ô contactul strâns şi conlucrarea cu organelede drept pentru prevenirea, profilaxia şicombaterea violării drepturilor de autor şiconexe;
Ô oglindirea largă în mass-media a rezultatelorluptei cu violarea drepturilor de autor şiconexe;
Ô introducerea sancţiunilor administrative, civileşi penale contra persoanelor care încalcădrepturile de autor şi conexe.
CALENDAR
La 3 februarie 1898 s-a născut, în Kuortane, Norvegia, arhitectul Alvar Aalto, unul dintre
fondatorii curentului modernist şi al mobilei furniruite cu melamină. In 1929 obţine premiul I la
concursul pentru construcţia Sanatoriul TBC din Paimio, Finlanda, construcţia fiind una din operele
importante pentru evoluţia arhitecturii în perioada interbelică. A murit la 11 mai 1976 la Helsinki.
La 20 februarie 1926 s-a născut (în Stratford, Connecticut, SUA) Kenneth H.OLSEN, carea obţinut în anii 1960 brevete pentru comutatoare saturabile, transformatoare funcţionale cu diode,memorii cu inele de ferită şi buffere pentru imprimantă. A înfiinţat “Digital Equipment Corporation”,unde s-au construit, între anii 1965 - 1970, calculatoarele PDP 1 până la PDP 11 (Programmed DataProcessor)
SUMMARY
T he law on Copyright and Related Rights provides not only harmonization of thenational legislation in the domain with that of the European states, but also the realiza-
tion of an efficient copyright and related rights protection system, creation of instrumentsnecessary for the prevention and penalties for infringement thereof.
25
Inte
llect
us 1
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE
Datele statistice ce oglindesc repartizareadocumentelor de brevet în câteva ţări cu industriavinicolă dezvoltată sunt următoarele: Rusia –2949, SUA – 243, Franţa – 236, Spania – 162,Moldova – 76, România – 30.
Printre cei mai activi solicitanţi (deci şi titulari debrevet) din Republica Moldova se numărăAsociaţia de producţie „Aroma” – cu 7 brevete,Fabrica de vinuri şi coniacuri din Tiraspol „KVINT”– 2, Societatea Tehnico-ştiinţifică „OenoLab” – 12,Societatea Tehnico-ştiinţifică „Planta-vin” – 6,Institutul Naţional al Viei şi Vinului – 26.
Dreptul asupra invenţiei este recunoscut şi apăratpe teritoriul ţării noastre prin Legea 461/1995privind brevetele de invenţie, fiind confirmat prinbrevetul de invenţie care certifică prioritatea,calitatea de autor şi dreptul exclusiv al titularului
de brevet asupra invenţiei. Durata de valabilitate aunui brevet este de 20 ani de la depozitul naţionalreglementar.
O invenţie poate fi brevetată cu condiţia ca ea săfie nouă, să rezulte dintr-o activitate inventivă şi săfie susceptibilă de aplicare industrială.
Invenţia poate avea ca obiect un produs, unprocedeu, precum şi aplicarea unui produs sau aunui procedeu.
Invenţiile care au ca obiect un produs pot fi:dispozitive (maşini, aparate, mecanisme,instalaţii, agregate etc.), substanţe(compoziţii, amestecuri, soluţii), produsefarmaceutice etc.
Revendicările determină limitele protecţieijuridice acordate prin brevet.
PROTEC|IA INVEN|IILOR DIN
DOMENIUL B+UTURILOR ALCOOLICE
Inesa COLESNIC,specialist ]n Departamentul Inven\ii, AGEPI
F abricarea vinurilor, divinurilor, altor băuturi alcoolice este o ramură importantă a economiei Republicii Moldova. Aceste produse concurează cu succes pe piaţa ţărilorCSI şi Europei. Calitatea înaltă a producţiei vinicole este asigurată atât prin
respectarea tradiţiilor în vinificaţie, cât şi prin cercetări şi elaborări ştiinţifice ce constituieobiectul invenţiilor solicitate.
Inte
llect
us 1
/200
4
26
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE Revendicările trebuie să definească obiectulpentru care se solicită protecţia şi să indiceelementele invenţiei.
Se consideră că revendicările exprimă soluţianouă, care face obiectul invenţiei, dacă ele includansamblul de elemente esenţiale, suficientpentru obţinerea rezultatului indicat de solicitant.
Băuturile alcoolice se clasifică la următoarelerubrici ale Clasificării Internaţionale de Brevete(CIB): C12G1/00 - fabricarea vinurilor, 1/06 -fabricarea vinurilor spumante, 3/00 - fabricareaaltor băuturi alcoolice, 3/02 - fabricarea altorbăuturi alcoolice prin fermentare, 3/04 - fabricareabăuturilor alcoolice prin amestec, 3/06 -fabricarea băuturilor alcoolice cu ingredientearomatice şi gustative, 3/08 - alte procedee cemodifică componenţa soluţiilor fermentate.
Obiectele protejate prin brevete ce se referă laprimele 4 rubrici CIB sunt băuturile obţinute prinfermentare directă, în particular vinurile. Prinaceasta se explică faptul că aici procedeul, încalitate de obiect al invenţiei, predomină încomparaţie cu compoziţia. În rubrica C12G3/06 -fabricarea băuturilor alcoolice cu ingredientearomatice şi gustative - numărul de brevete,obiect al cărora sunt compoziţiile, predominăasupra numărului de brevete care au ca obiectprocedeele.
Să examinăm câteva tipuri de băuturi tari.
Rachiul este o băutură cu tăria alcoolică de 40%vol. şi reprezintă o soluţie de alcool etilic şi apăcu adaos de zahăr, acizi alimentari şi bicarbonatde sodiu. Calitatea produsului este asigurată atâtde către calitatea alcoolului etilic, cât şi deadausurile gustative.
De obicei, conţinutul de zahăr în rachiuri nudepăşeşte 3 g/dm3, al acizilor alimentari – 0,04 g/dm3, al bicarbonatului de sodiu – 0,1 g/dm3, adicăconţinutul ingredientelor ce determină indiciiorganoleptici ai produsului sunt la nivel deimpurităţi, deci şi probabilitatea creării unorvariante noi este mică. Însă anume variaţiileacestor componente sunt elementele esenţiale şiinovative ale invenţiilor, fapt care determină ca
examinarea unor asemenea invenţii după criteriul„activitate inventivă” să devină destul decomplicată.
Brandy este o băutură tare, fabricată princupajarea distilatelor şi alcoolurilor învechite,obţinute din vinuri brute de struguri sau de fructe,alcoolului etilic rafinat, extractelor naturale desubstanţe fenolice sau extractului de stejar, apeidedurizate, siropului şi caramelului. Calitateabrandy depinde de cea a alcoolurilor utilizate şi deadausurile ce asigură calităţile organoleptice aleprodusului. Cantitatea de ingrediente încompoziţiile de brandy este mai mare decât larachiuri, de aceea şi posibilitatea creăriivariantelor noi este mai mare.
Balsamurile devin din ce în ce mai populare şimai atrăgătoare nu numai datorită proprietăţilororganoleptice, dar şi curativo-profilactice.
Balsamurile se referă la băuturile alcoolice cutăria alcoolică de 40…45% vol. Ele secaracterizează printr-un număr mare deingrediente. Spre exemplu, la fabricareacunoscutului Balsam de Riga se utilizează:macerat balsamic – 400 l, mursă de afine – 214 l,mursă de zmeură – 920 l, coniac – 400 l, uleibalsamic – 1 kg, esenţă de miere – 1 kg, sirop dezahăr 65,8% – 345 l, caramel – 1300 kg, soluţiehidroalcoolică – restul, până la tăria de 45% vol.La rândul său, componenţa ingredientelor pentruobţinerea maceratului balsamic include: rădăcinăde genţiană, flori de arnică, frunze de pelin amar,rizomi de ghimbir, rădăcină de valeriană, frunze dementă, frunze şi crenguţe în floare de melisă,rizomi de obligeană, flori de tei, scoarţă de stejar,fructe de piper negru, coajă de portocal amar,frunze de trifoi, nucşoară, frunze şi flori desunătoare. Este evident că pentru creareacompoziţiilor noi balsamurile oferă posibilităţilecele mai mari.
Pentru caracterizarea compoziţiilor de rachiuri,brandy, balsamuri se utilizează următoareleelemente: componenţa calitativă (ingredientele) şicomponenţa cantitativă (conţinutulingredientelor). Revendicările unei invenţiireprezentă: o combinaţie nouă a ingredientelor,
27
Inte
llect
us 1
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE adăugarea unui ingredient sau a unor ingrediente
noi la o combinaţie cunoscută sau un raportcantitativ nou al unei combinaţii cunoscute.
Reieşind din cele expuse mai sus, recapitulăm cărachiurile şi brandy se obţin prin amestecareacomponentelor iniţiale, care nu suportă nici un felde transformări fizico-chimice. La analiza unuiasemenea amestec fiecare component poate fibine determinat. Aceasta măreşte gradul deprotecţie a drepturilor deţinătorului de brevet şisimplifică problemele legate de încălcareadrepturilor titularului brevetului.
Referitor la balsamuri, situaţia este mai dificilă. Efoarte clară dorinţa solicitantului de a-şi protejaprodusul, deoarece protecţia produsului pare a fimai preferabilă decât protecţia procedeului, însăla amestecarea unui număr mare de ingredienteau loc diverse procese fizico-chimice, care duc lamodificarea lor. Astfel, produsul finit nu poate fiidentificat după conţinutul ingredientelor iniţiale.
Balsamurile sunt, de facto, compoziţii decompuşi chimici cu componenţă nedefinită, deaceea pentru a le caracteriza putem utiliza indiciifizico-chimici şi elementele de procedeu. Mai multdecât atât, conform art. 23 (3) din Legea nr.461/1995 privind brevetele de invenţie care stipuleazăcă acţiunea brevetului pentru procedeul deobţinere a unui produs se extinde şi asupraprodusului obţinut prin acest procedeu, produsulpoate fi protejat prin protecţia procedeului deobţinere a lui. Deci, la examinarea cazurilor deîncălcare a drepturilor titularului, dacă obiectulbrevetului este un procedeu de obţinere a unuiprodus, instanţa judecătorească va cere pârâtuluisă demonstreze că procedeul folosit la obţinereaacestui produs este diferit de procedeul brevetat.
Până la prezentarea probei contrarii, orice produsidentic, fabricat fără consimţământul titularuluibrevetului, este considerat ca fiind obţinut prinprocedeul brevetat - dacă produsul este nou şi/sau dacă probabilitatea că produsul a fost obţinutprin procedeul brevetat este mare, iar titularulbrevetului nu a reuşit să stabilească ce procedeua fost, de fapt, folosit.
Protecţia băuturilor alcoolice este posibilă şi încalitate de produs, şi de procedeu de obţinere aprodusului, revendicările reprezentând un grup deinvenţii unitar, produsul şi procedeul de obţinere aacestuia constituind obiecte ale revendicărilorindependente.
Este evident faptul că băuturile alcoolice sunt unobiect specific de protecţie, după cum esteevidentă şi necesitatea protecţiei lor pentruproducătorul autohton.
SUMMARY
T he protection of the alcoholic beverages may be carried out as in
the form of product protection and in theform of the protection of a process forpreparation thereof, where the claimsrepresenting a group of the unitaryinventions, the product and the processfor preparation thereof, constitutingsubjects of the independent claims.
It is obvious a fact that the alcoholicbeverages are specific objects for theprotection and require protection for thenational producers.
Inte
llect
us 1
/200
4
28
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE
Ion DANILIUC,Prim-vicedirector general AGEPI:
– Suntem martori cu toţii că Guvernul RepubliciiMoldova acordă o deosebită atenţie miculuibusiness. A fost aprobat Programul de Stat desusţinere a micului business pentru anii 2002-2005. În conformitate cu acest program, a fostelaborat un sistem de dezvoltare a miculuibusiness, un plan de măsuri pentru realizareaprogramului şi un capitol special, dedicat pro-prietăţii intelectuale (PI). La acest capitol suntincluse mai multe măsuri:
Ô crearea modalităţilor de încurajare şi susţine-re a formelor de cooperare şi parteneriat întreîntreprinderile mici şi mijlocii, unităţile decercetare-dezvoltare şi întreprinderile maripentru elaborarea şi utilizarea tehnologiilor,produselor şi serviciilor noi;
Ô diseminarea informaţiilor privind importanţaprotecţiei proprietăţii intelectuale a între-prinderilor micului business în activităţiledesfăşurate, precum şi a informaţiilor privindsistemul de brevetare-înregistrare a obiec-telor de PI;
Ô promovarea transferului tehnologic cătreîntreprinderile micului business;
Ô intensificarea modalităţilor de simplificare aformelor de brevetare-înregistrare a obiectelorde PI de către întreprinderile micului busi-ness şi elaborarea actelor normative re-feritoare la implementarea legislaţiei cuprivire la evaluarea proprietăţii intelectuale.
În conformitate cu acest program, prin ordinulcomun al Ministerului Economiei şi AGEPI, a fostcreat Consiliul interdepartamental în domeniulproprietăţii industriale pe lângă AGEPI, în compo-
Discuţii la masa rotundă
}NTREPRINDERILE MICI {I MIJLOCII{I PROPRIETATEA INDUSTRIAL+
A cţiunea în cauză a avut loc în cadrul Expoziţiei Internaţionale Specializate „Infoinvent-2003” la CIE „Moldexpo”. Ea a fost moderată de către dl Ion Daniliuc,
Prim-vicedirector general al Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale.
Rapoarte ample pe tema abordată au fost prezentate de către specialiştii în domeniuAndrei Moisei, şef Departament Juridic, Iurie Badâr, şef Direcţie Economie şi Evaluare PI,Veaceslav Crecetov, şef Departament Invenţii AGEPI.
La discuţii au participat expozanţi, studenţi, persoane fizice şi juridice interesate.
29
Inte
llect
us 1
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE nenţa căruia sunt incluşi reprezentanţi de la 12
ministere şi departamente. Consiliul are deja oactivitate de un an de zile, fiind examinate uneleproiecte de hotărâri ale Guvernului şi legi. Aş vreasă menţionez proiectul privind reglementareaevaluării proprietăţii industriale şi proiectulStrategiei de dezvoltare a sistemului de protecţieşi utilizare a obiectelor de PI.
Legătura dintre PI şi micul business la momentulactual e o temă foarte importantă. Şi OMPI acordăacestei relaţii o atenţie deosebită. Au fost orga-nizate deja câteva simpozioane internaţionale înproblematica dată, inclusiv la Moscova, Bucureşti.E posibil ca în 2004 un astfel de seminar să fieorganizat şi la Chişinău. A fost elaborat un CD cutoate problemele ce ţin de micul business şi PI.Cei care doresc, pot să obţină un astfel de CDchiar astăzi. Informaţii mai ample puteţi găsi pewww.agepi.md, unde sunt plasate cele maiimportante măsuri consacrate micului business.
În unele ţări micul business aduce până la 50-80la sută din produsul intern brut. În R. Moldovaacest procent este mai modest, dar, după datelepe care le-am obţinut de la Ministerul Economiei,el creşte pe an ce trece. Aceasta se explică prinfaptul că întreprinderile mici sunt mai mobile,reacţionează mai repede la noutăţi, au posibi-litatea de a implementa tehnologiile noi. Azilucrează într-un domeniu, iar mâine pot trece laaltul, dacă au constatat că le va aduce venit.
În R. Moldova se brevetează anual circa 250 deinvenţii, în lume cifra aceasta constituind circa 1mln. E clar că progresul tehnic şi ştiinţific nu-l poţirealiza în baza a 200-250 de invenţii, care consti-tuie câteva sutimi de procent din numărul total debrevete de pe glob. Dar brevetele care nu suntprotejate în R. Moldova pot fi folosite de orişicepersoană fizică sau juridică din republică, inclusivşi de întreprinderile micului business. Mai este şio altă modalitate. Dacă sunt invenţii care prezintăinteres pentru micul business, se poate obţine olicenţă, aceste brevete pot fi cesionate; sunt şi altemodalităţi de comercializare a obiectelor deproprietate industrială.
Vreau să menţionez faptul că deja avem câtevaîntreprinderi mici şi mijlocii care au obţinut unsucces evident în acest domeniu. Ele încearcă
acum să iasă cu aceste invenţii în ţările UniuniiEuropene şi în SUA. Sunt un şir de tehnologii careau fost apreciate la saloanele internaţionale de laBruxelles, Pittsburgh ş.a., nemaivorbind de„Infoinvent”, în cadrul căruia sunt expuse cele maivaloroase invenţii din toate domeniile. Astfel,saloanele sunt o măsură eficientă în susţinereamicului business.
Au fost elaborate deja un şir de proiecte de legiprivind scutirile de impozite pe venitul obţinut depe urma implementării invenţiilor. „Strategia dedezvoltare a sistemului naţional de protecţie şiutilizare a obiectelor de proprietate intelectualăpână în anul 2010”, aprobată prin HotărâreaGuvernului Republicii Moldova, în septembrie2003, are menirea să conjuge eforturile tuturorstructurilor cu impact asupra micului businessşi al PI.
Andrei MOISEI,[ef Departament Juridic, AGEPI:
– Nu putem afirma la moment că toatepropunerile înaintate de AGEPI sunt acceptatede Guvern. Cum n-ar fi, urmărim scopul de aacorda anumite înlesniri, de a stimula miculbusiness pe câteva căi, printre care şi acordareaunor înlesniri la nivel de Agenţie. Mă refer la taxeleîncasate pentru înregistrarea obiectelor deproprietate industrială. A fost elaborat un proiectnou, unde au fost propuse taxe reduse pentruîntreprinderile care au un venit mic, anume dinmicul business. Sperăm să obţinem acordulGuvernului să fie aprobate taxele respective. Înaşa mod vom facilita întreprinderile care propunspre înregistrare obiecte de proprietateindustrială.
A fost elaborat şi un proiect de modificări la legileexistente în R. Moldova. Mă refer în special la
Inte
llect
us 1
/200
4
30
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE scutirea întreprinderilor mici de impozite pe cinciani în legătură cu implementarea OPI.Posibilitatea evaluării obiectelor de proprietateindustrială este foarte importantă şi din consi-derentul că a fost aprobată Legea cu privire la gaj.Deci, orice persoană care deţine un titlu deprotecţie asupra unui obiect de proprietateindustrială înregistrat poate să obţină un credit dela bancă. Avem deja înregistrate câteva acorduri,băncile eliberând credite în baza titlurilor deprotecţie, adică a invenţiilor, a mărcilorînregistrate. Prin urmare, e foarte bine venitRegulamentul cu privire la evaluare, deoarecepersoanele care inventează, care implementeazăprin credit, au nevoie de un calcul preventiv.Evaluarea e importantă şi pentru realizareadrepturilor, pentru ca atunci când negociem uncontract de licenţă sau de cesiune să avemposibilitatea de a valorifica mai convenabilinvenţia.
În cadrul Agenţiei a fost elaborat Regulamentul cuprivire la invenţia creată în rezultatul activităţii deserviciu. La ora actuală acest regulament se aflăla Guvern. Sperăm să fie aprobat. Este unregulament important prin faptul că, în sfârşit, lanivel de hotărâre de Guvern, vom stabili anumiteprevederi în privinţa negocierilor dintre autor şipatron, adică pentru realizarea drepturilor. Fiindcămai există foarte multe probleme: cine trebuie săplătească înregistrarea, cum trebuie să seremunereze munca, la ce etapă, cine trebuie săobţină titlul de protecţie, cui va aparţine acesta etc.Consider că este un regulament bine venit pentruîntreprinderile în componenţa cărora lucreazăinventatori, persoane ce creează obiectele de PI,care trebuie să aibă un regim juridic specialpentru realizarea drepturilor.
Pe viitor presupunem elaborarea unor măsurimult mai active în privinţa stimulării miculuibusiness şi a inventatorilor, prin elaborarea unorcompletări concrete la legislaţia existentă. Credcă o să ajungem la un consens cu MinisterulFinanţelor şi cu Guvernul pentru a stabili înlesniripentru întreprinderile ce îşi asumă riscul, încearcăsă implementeze invenţiile după o tehnologienouă.
Iurie BAD~R,[ef Direc\ie Economie [i EvaluarePI, AGEPI:
– Aş vrea să subliniez faptul că evaluareaobiectelor de PI pentru economia de piaţă esteceva firesc, imanent. Orice bun economic, pentrucare s-au cheltuit resurse umane, financiare,materiale şi care creează nişte profituri, trebuie săfie evaluat, ca să estimăm eficienţa activităţiieconomice. În Occident evaluarea PI se aplicădemult în activităţile economice şi deja s-a creatinstitutul evaluatorilor independenţi.
Deci, într-o economie de piaţă obiectele de PI seevaluează, au preţul lor ce conţine valorilecheltuite pentru creare şi capacităţile de obţinerea unor profituri în rezultatul implementării.Conştientizând necesitatea constituirii unuisistem de evaluare a PI, pe parcursul anului 2000a fost elaborată şi adoptată de către ParlamentLegea cu privire la activitatea de evaluare carereglementează principiile de bază ale acesteia, înprimul rând a imobilului, dar şi a obiectelor de PIcare sunt parte integră a patrimoniului societăţiicontemporane. Ulterior, conform prevederiloracestei legi, au fost elaborate şi adoptate de cătreGuvern două regulamente:
Ô Cu privire la evaluarea obiectelor de PI şiindicaţiile metodice care sunt parte com-ponentă a acestui regulament;
Ô Cu privire la atestarea evaluatorilor.
Conform prevederilor acestui document, misiu-nea AGEPI este de a certifica evaluatorii de PI.Întru realizarea acestei cerinţe a fost elaborat unprogram de examinare care include principalelecerinţe faţă de evaluatori, de asemenea, a fostcreată Comisia de atestare. În viitorul apropiat ei
31
Inte
llect
us 1
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE vor susţine examenele respective cu atestarea
evaluatorilor. Sperăm că în anul 2004 înR. Moldova va fi creat acest institut independent alevaluatorilor, care va activa pe piaţa serviciilor deevaluare a PI.
Conform prevederilor actelor normative, în BOPIsau în revista „Intellectus” vor fi nominalizaţi aceievaluatori, care pot înfăptui legal lucrările deevaluare a PI. Dar aceasta nu înseamnă că chiarde mâine fiecare întreprindere trebuie în maregrabă să-şi evalueze PI, să cheltuiască sumemari de bani, deoarece serviciile de evaluare suntcostisitoare.
Evaluarea PI în scopul preluării la evidenţacontabilă poate fi efectuată de înşişi lucrătoriicontabilităţii întreprinderii. E absolut normalpentru obiectele de PI incluse deja în circuituleconomic. Trebuie să avem în vedere că în cazulPI există un paradox: una este valoarea obiectelorde PI pentru a fi luate la evidenţa contabilă, care econstituită practic din cheltuielile de elaborare aacestui obiect şi cheltuielile de înregistrare,protecţie şi punere în aplicare până la stareade a aduce venit. Şi alta este evaluareadin punctul de vedere al pieţei. Aceasta estenecesară pentru comercializarea obiectelor de PI,depunerea obiectului în calitate de cotă încapitalul social al întreprinderii, pentru licenţiere,cesiune, vindere, depunere în gaj. Clar lucru că înacest caz primim o valoare mult mai mare aobiectului de PI ce se calculează nu numaiconform cheltuielilor efective, dar şi în bazaviitoarelor profituri, care vor fi valorificate înprocesul de exploatare a acestor obiecte. Înpractica Agenţiei, pe parcursul ultimilor 3-5 ani,s-au evaluat circa 40 de obiecte de PI, şi practicaarată că valoarea obiectului de PI luat la bilanţulcontabil este de10-20 de ori mai mică decâtvaloarea lui comercială. În cazul mărciloraceastă diferenţă poate atinge cifra de o sutăsau chiar de o mie.
Activele ce ţin de PI, aşa-numitele active imate-riale, în bilanţurile contabile ale întreprinderilor dinOccident constituie în medie 35-40 la sută. Deci, atreia parte din patrimoniul societăţii e constituit dinbunuri, produse intelectuale.
Dar statistica mondială ne arată că numai 5-7 lasută din toate obiectele de PI, înregistrate laoficiile naţionale de brevete, sunt incluse încircuitul economic.
Conform hotărârii Guvernului, pentru întreprinderilede stat e obligatoriu să-şi evalueze obiectele de PIşi să le includă în bilanţul contabil în termen de 6luni. Pentru sectorul privat contabilizarea activelorimateriale nu este obligatorie. Însă aş vrea sămenţionez o tendinţă, care domină acum înOccident: în toate rapoartele financiare anuale alemarilor corporaţii sunt compartimente specialecare ţin de utilizarea capitalului intelectual şi seconsideră inadmisibil pentru o firmă mare saumijlocie, în extindere economică, să nu reflecte înbilanţul contabil şi în raportul său anual cum autilizat resursele intelectuale, obiectele de PI.
Veaceslav CRECETOV,[ef Departament Inven\ii, AGEPI:
– Întreprinderile mici şi mijlocii pot utiliza oinvenţie, un model de utilitate care presupunecheltuieli, investiţii nu prea mari, dar în viitorpromite un rezultat bun. Întreprinderea poatefolosi această invenţie 5-10 ani la rând, obţinândvenit cu cheltuieli destul de mici.
Câţiva ani în urmă erau depuse puţine cereri deînregistrare a modelului de utilitate. La oraactuală solicitanţii depun lunar la AGEPI tot atâteacereri cât primeam înainte într-un an, deoareceîntreprinderile mici şi mijlocii s-au convins deposibilităţile modelului de utilitate şi acum seadresează după protecţie.
Inventatorul nostru publică invenţia în BOPI şicrede că o să vină cineva din Occident ca să-icumpere licenţa. Aşa ceva se întâmplă foarte rar.
Inte
llect
us 1
/200
4
32
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE Avem mulţi inventatori foarte productivi, dar caren-au alături un manager care să-i îndrumeze în cedirecţie să lucreze.
Când inventatorul creează ceva, el singur trebuiesă gândească pentru ce şi pentru cine a inventat,care-i scopul. Doar nu inventăm de dragul unuicertificat de autor. Brevetul e un document deproprietate industrială. Dacă ai proprietate, atuncitrebuie să ai şi răspundere faţă de stat. Săfoloseşti proprietatea aceasta timp de 10-20 deani şi să plăteşti taxa pentru drepturile pe care ţile-a dat statul.
E necesar ca la întreprinderile cu portofolii maride brevete să existe manageri, economişti, caresă se ocupe anume de problema aplicării,gestionării invenţiei. Orice invenţie se naşte, sematurizează şi apoi moare. Şi în perioada aceastatitularul trebuie să aibă de la ea un câştigcât mai mare. La orice întreprindere mare saumică trebuie să fie un om capabil să se ocupede politica în acest domeniu şi să brevetezeanume acele invenţii care o să aducăîntreprinderii venit.
Acum apare şi problema protecţiei brevetului înstrăinătate, în ţara în care vrei să faci business.Invenţiile naţionale se pot breveta în străinătateprin sistemul PCT şi prin sistemul eurasiatic. Darpentru aceasta e nevoie de mulţi bani. De aceeainventatorul trebuie să se gândească bine în ceţară doreşte protecţia invenţiei sale, căci însituaţia de azi nici întreprinderile mari nu potuneori să-şi protejeze invenţiile în străinătate.Şi aici apare problema, cum să le protejăm?AGEPI a lansat nişte proiecte referitoare lasusţinerea protecţiei invenţiilor naţionale pestehotare. În viitor, sper, o să avem astfel de fondurişi o să folosim practica vecinilor noştri dinRomânia care au posibilitatea să susţină materialpe acei inventatori care vor să înregistreze sau vorsă breveteze invenţiile lor în străinătate prinsistemul PCT.
Corneliu PETRESCU,[ef Birou rela\ii cu publicul,OSIM, Rom`nia:
– Vreau să menţionez câteva facilităţi pe care leau inventatorii noştri. Dacă, de exemplu, inventa-
torul reuşeşte să ne convingă că câştigul săulunar e sub 20 de mln lei româneşti, dânsul poatesă plătească doar 5 la sută din taxă. Eu cred cătaxele sunt acceptabile şi oricine le poate depăşimaterial. O altă scutire este aceea că există Biroulrelaţii cu publicul şi solicitantul poate să apelezela un consilier în proprietate industrială. Aşa cumspuneau colegii mei de la AGEPI, în legislaţianoastră există o prevedere care se referă la faptulcă Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci acordă unajutor în valoare de jumătate din suma necesarătaxelor internaţionale.
Nicolae LUCHIANU,inventator particular, Chi[in=u:
– Îmi pare bine că ne-am adunat la o astfel demasă rotundă pentru a discuta unele aspecte ceţin de proprietatea industrială, la care am aflatrăspunsuri la multe probleme care ne frământau.Mă interesează cam cât costă la noi o evaluare aobiectelor de PI?
Iu. Bad`r:
– Depinde de valoarea obiectului. În general,începând de la 5 mii lei în sus.
Ion SANDU,profesor la Universitatea“Al. I. Cuza”, Ia[i, Rom`nia:
– După mine, evaluarea e subiectivă. Aş vrea săştiu cum se procedează la acest capitol înR. Moldova, care sunt cerinţele celor care îiatestează pe evaluatori?
Iu. Bad`r:
– Nivelul de obiectivitate urmează să fie asiguratîntr-o mare măsură şi de onestitatea eva-luatorului. În majoritatea ţărilor, înseşi asociaţiilebenevole ale evaluatorilor atestează evaluatorii.
Considerăm că în această perioadă de tranziţie laeconomia de piaţă, statul trebuie să susţinăcrearea institutului evaluatorilor independenţi,participând la elaborarea actelor normative şiatestarea evaluatorilor la prima etapă. Nu seexclude faptul că în viitor unele funcţii ale statuluiîn cadrul aprofundării procesului dedemocratizare le vor prelua asociaţiile evaluato-rilor, dacă vor avea o activitate fructuoasă.
33
Inte
llect
us 1
/200
4A
SPEC
TE A
CTU
ALE
ALE
PRO
PRIE
TÃÞI
I IN
DU
STRI
ALE Dar ceea ce ţine de metodologia utilizată,
în actele normative menţionate au fost descrisecele trei abordări ale conceptului de evaluare:a) în baza cheltuielilor; b) din punct de vedere alpieţei; c) reieşind din viitoarele profiturişi metodele tehnice concrete de evaluare.Dar ele nu exclud şi utilizarea altor indicaţiimateriale, inclusiv standardele internaţionalede evaluare.
I. Sandu:
– În România - fără un incubator, fără un oficiu detransfer tehnologic Universitatea nu-şi poateimplementa invenţiile. La dumneavoastră cumstau lucrurile?
I. Daniliuc:
– La noi a apărut recent Legea privind politicastatului în domeniul inovării şi transferuluitehnologic. Conform acestei legi, va fi creată oAgenţie specială care se va ocupa de transferultehnologic. Pentru anul 2004 sunt planificateelaborarea unui şir de legi noi, inclusiv parcuriletehnologice şi crearea unui fond pentrususţinerea inovaţiilor. Deci, în această direcţie sefac abia primii paşi.
AGEPI, împreună cu Primăria, UTMşi alte câteva instituţii a creat Business-incubatorul „ELIRI”, care oferă astfel de serviciipentru inventatorii ce nu-şi pot implementainvenţiile. Se acordă ajutor la elaborareaproiectelor respective. În prezent se află în curs definisare o invenţie a unui inventator dinR. Moldova, pentru care s-a proiectat şi o fabrică.Se întreprind, deci, anumiţi paşi în aceastădirecţie, însă totul se stopează din cauza lipsei debani: e necesară o sursă financiară de mii, sutede mii de dolari.
Dar iată că pentru invenţii mai modeste, deutilizare nu atât de largă, s-a făcut câte ceva. Odată cu aprobarea modificărilor privind transferultehnologic şi crearea Agenţiei despre care v-amspus, cu susţinere din partea statului, sperăm,carul se va urni din loc.
Valentin CELAC,inventator, dr. hab., [ef laboratorla Institutul de Genetic= al A{M:
– Dreptul de autor e ceva sfânt. Şi unii solicitanţi,unele instituţii au interesul de a marginalizadrepturile de autor. Prin urmare, vin cu propu-nerea ca în pachetul de documente care seprezintă la AGEPI să fie indicată numaidecât cotade participare a fiecărui autor spre a fi folosită laevaluare. Ar trebui ca AGEPI să solicite acestdocument.
A. Moisei:
– Mulţi ne învinuiesc că nu am stabilit un procentde remunerare. Vreau să menţionez că oficiile deacordare a protecţiei nu sunt legate de implemen-tarea invenţiilor, de realizarea drepturilor îngeneral. Noi eliberăm un titlu de protecţie princare dumneavoastră sunteţi o persoană cudreptul exclusiv. Cum o să evaluaţi, cum veţinegocia, cum veţi stabili cota de participare şicare va fi procesul de realizare - asta e problemaautorilor, coautorilor. Am făcut un pas în aceastăprivinţă, chiar dacă nu suntem persoana împu-ternicită. E vorba de Regulamentul cu privire laobiectele de proprietate industrială, create înrezultatul activităţii de serviciu. Acolo am stabilit şiprocentul minim care trebuie să-i revină autoruluica remunerare în urma realizării obiectului. Estestabilit că la prezentarea obiectului finit cătrepatron trebuie să fie neapărat anexată cota departicipare a fiecărui coautor aparte.
Însă legea spune că autorul în genere are dreptulsă nu-şi indice numele în cerere şi în titlul deprotecţie. Cu atât mai mult că certificatul poate săfie eliberat unei alte persoane decât autorului. Darnoi insistăm ca în cerere să fie semnăturaautorului, prin care se confirmă trecereadrepturilor de posesie de la autor la patron.Celelalte amănunte sunt chestii particulare.
V. Celac:
– Am exemple când autorii au creat invenţiivaloroase, dar, venind la patron să semneze cotade participare, li s-a refuzat, pe motiv că invenţiaeste a întreprinderii.
Inte
llect
us 1
/200
4
34
ASP
ECTE
AC
TUA
LE A
LE P
ROPR
IETÃ
ÞII
IND
UST
RIA
LE A. Moisei:
– Iată de ce la invenţia creată autorii anexează şiun raport cu cota de participare a fiecăruia. Potrivitmaterialelor respective, patronul remunereazăulterior autorii conform cotei indicate de ei înşişi.Dacă patronul nu semnează documentul în 60 dezile, puteţi obţine brevetul pe numeledumneavoastră.
Marian BUNESCU,student, ASEM:
– Se poate stabili în contractul de muncă cupatronul cota de participare a autorului? Lucrândla o întreprindere, invenţia poate să-i aparţinăautorului?
I. Daniliuc:
– În legislaţia în vigoare se prevede că invenţiacreată în cadrul întreprinderii poate să-i aparţină
SUMMARY
T he Government of the Republic of Moldova pays a special attention to the small business. It is adopted a State Program of the Small Business Support for 2001-2005.
According to this Program it is elaborated a system of small business development,a plan actions on the Program realization and a special chapter dedicated to the industrialproperty (IP). The Round Table related to the matters of the up-to-date urgency existentin the said field and bringing together the specialists of the AGEPI domain and participantsfrom Moldova and abroad, took place in the frame of the International SpecializedExhibition “INFOINVENT-2003”.
autorului, dacă aşa este stipulat în contract. Eaaparţine patronului, dacă acordul între ei nuprevede altceva.
Ana B~RSAN, student=, ASEM:
– Cum se poate obţine credite de la o bancăpunând în gaj o invenţie? Sunt astfel de exemplela noi?
A. Moisei:
– Avem vreo 4-5 cazuri. Evaluarea invenţiei, amărcii e realizată de experţi de la bancă. Nucunoaştem procedura stabilirii sumei şi nu neimplicăm în treburile băncii, ale clientului carepune în gaj obiectul. Noi verificăm numai dacăpersoana dată e într-adevăr titular, dacă are unastfel de obiect înregistrat. AGEPI ia obiectul laevidenţă într-un registru special şi aceastaînseamnă că obiectul nu mai poate fi înstrăinat,comercializat.
Materialele au fost pregătitede Mihai Cucereavii, Ion Diviza, Ana Zavalistâi
La 21 februarie 1876 s-a născut (la Hobita, jud. Gorj, România) Constantin BRÂNCUŞI, părintelesculpturii moderne. A studiat la Şcoala de arte şi meserii din Craiova (1894-1898), actualul Liceu dearte şi meserii situat pe str. C. Brâncuşi. A fost precursor al integrării operei de artă în spaţiul ambiantprin ansamblul de la Târgu Jiu, inaugurat pe 27 octombrie 1938. A murit la Paris, la 16 martie 1957.
CALENDAR
35
Inte
llect
us 1
/200
4C
OO
PERA
RE I
NTE
RN
AÞI
ON
ALÃ
În prima zi a Conferinţei participanţii au examinato serie de probleme din domeniul protecţieijuridice a invenţiilor, al căror obiect îl constituiepreparatele medicinale. De asemenea, au fostpuse în discuţie unele aspecte privindperfecţionarea legislaţiei în scopul prevenirii şisancţionării cazurilor de producere şicomercializare a medicamentelor falsificate. Aufost prezentate referate pe următoare probleme:
Ô folosirea ilegală a invenţiilor protejate;
Ô folosirea ilegală a mărcilor protejate;
Ô concurenţa neloială în sfera denumirilor depreparate medicinale şi a mărcilor;
Ô falsificarea conţinutului chimic al preparatelormedicinale.
Despre gravitatea acestor probleme şi modul încare sunt abordate şi soluţionate ele în FederaţiaRusă a vorbit în comunicarea sa A. I. Iavorski,
colaborator al Centrului ştiinţific de expertiză apreparatelor medicinale, care a menţionat căaceste complicaţii au apărut în rezultatulschimbărilor radicale din economie produse înprocesul tranziţiei de la administrarea directă,centralizată a producţiei şi distribuirii preparatelormedicinale din cadrul sistemului de stat unic – lapiaţa de medicamente cu diferite forme deproprietate a producătorilor şi comercializatorilor,funcţionând după legea liberei concurenţe.Aceasta a condus la sporirea numărului deîntreprinderi-producătoare şi a cantităţii deproduse medicinale fabricate de ele. Astfel,numărul întreprinderilor din Federaţia Rusă s-amajorat de la 300 în 1991 la circa 15000 în 2003,iar cel al preparatelor medicinale produse – de la3.5 mii la 17 mii.
Scopul expertizei preparatelor medicinalerespective constă în prevenirea înregistrării şiadmiterii în practica medicală a unor noi
CONFERIN|A”OMUL. BREVETUL. S+N+TATEA”
Alexandru TIMONIN,[ef adjunct Sec\ie Medicin=, ChimieDepartamentul Inven\ii, AGEPI
A genţia de Stat pentru Brevete şi Mărci din Federaţia Rusă a organizat pe 2-3 decembrie 2003 Conferinţa ştiinţifico-practică „Omul. Brevetul. Sănătatea”,
cu participarea reprezentanţilor ţării gazdă, precum şi ai instituţiilor de profildin statele CSI, inclusiv ai Agenţiei de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industrialea Republicii Moldova.
Inte
llect
us 1
/200
4
36
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ medicamente, a căror denumire este identică sau
asemănătoare cu denumirile preparatelorînregistrate anterior. Problema denumirilor demedicamente solicită cea mai mare atenţie dinpartea organizaţiilor abilitate avându-se în vedere,pe de o parte, riscul înalt pentru sănătatea şi chiarviaţa pacientului ce poate fi cauzată de posibilelegreşeli comise la formularea denumiriimedicamentului când este prescris de cătremedic sau atunci când este întrebuinţat în scopultratării individuale, iar pe de altă parte, tendinţa dea folosi denumirea (marca) în calitate de element-cheie pentru publicitate fără a se ţine cont desecuritatea consumatorului.
În comunicarea prezentată de V. I. Semionov, şefsecţie la Institutul Federal de ProprietateIndustrială, având ca temă influenţa modificăriilegislaţiei referitoare la brevete asupra număruluide cereri depuse în sfera medicinei, au fostformulate următoarele concluzii:
Ô după o anumită recesiune în procesul dedepunere a cererilor pentru obţinereabrevetelor, înregistrată pe la mijlocul anilor´90 ai secolului trecut, la ora actuală semanifestă o tendinţă de creştere a număruluide cereri de brevete parvenite din FederaţiaRusă şi din unele ţări străine;
Ô numărul de cereri din fostele republicisovietice şi ţările est-europene s-a redussubstanţial;
Ô cei mai activi solicitanţi sunt producătoriistrăini de preparate farmaceutice „Ely Lily &Ko”, „Phiser inc.” etc.
S-a menţionat, de asemenea, că în FederaţiaRusă secţiunea A (Satisfacerea necesităţilor vitaleale omului) ocupă în prezent primul loc dupănumărul de brevete acordate anual. Pe loculsecund se situează secţiunea G (aparatele demăsurat). Practic toate cererile de brevetreferitoare la sfera medicinii se includ în acestedouă secţiuni. Cea mai completă şi mai dinamicăîn evoluţia sa este subclasa A61K. Creştereasubstanţială a numărului de brevete acordate încadrul secţiunii A are loc concomitent cureducerea numărului de titluri care nu mai sunt învigoare.
Dacă analizăm statistica acordării brevetelor încadrul AGEPI pe 11 luni ale anului 2003, consta-tăm că pe primul loc se situează secţiunea A(41,8%), iar pe cel secund – secţiunea C (17,8%).
În comunicarea „Identificarea şi promovareainvenţiilor brevetabile cu tematică medicinală”,prezentată de A. P. Greazev, preşedinteleConsiliului Federal al Organizaţiei Inventatorilor şiRaţionalizatorilor din Rusia, se subliniază: „Pelângă faptul că fixează drepturile autorului şi aletitularului de drept, brevetarea contribuie lapropagarea civilizată şi calificată, inclusiv în bazăde licenţă, a metodelor şi mijloacelor moderne dediagnosticare şi tratament. Majoritatea plăţilor delicenţă au în aceste cazuri o mărime simbolică,însă ele îl disciplinează atât pe licenţiat, cât şi pelicenţiator, conferind procesului de valorificare ainovaţiilor un anumit nivel de civilizaţie.”
Cea de a doua zi a Conferinţei a fost consacratăproblemelor privind expertiza obiectelor cudestinaţie medicinală. O atenţie deosebită merităcomunicarea „Brevetabilitatea metodelor detratament în practica mondială de brevetare:tendinţe şi perspective”, prezentată de T. B.Şahmatova, şefă de secţie la IFPI. Bazându-se peanaliza literaturii ştiinţifice, a practicii de brevetarea produselor medicinale peste hotare atendinţelor existente şi a momentelorproblematice privind brevetarea metodelor detratament, autorul ajunge la următoarele concluzii:
Ô excluderea artificială din sfera obiectelormedicinale brevetabile a metodelor de tratareterapeutică şi chirurgicală, pe motiv că suntfolosite la scară industrială, creeazănecesitatea de a fixa juridic sensul fiecăruitermen şi dau naştere mai multor dispute,inclusiv judiciare;
Ô astăzi există, posibil, doar motive cu caracteristoric care să explice de ce în unele ţăriprotecţia prin brevet nu include şi metodelede tratare a organismului uman;
Ô trebuie să căutăm căile de apropiere alegislaţiilor din domeniul medicinei şi albrevetelor, unele măsuri ce ar putea amelioraconsecinţele negative posibile în procesulbrevetării metodelor de tratament;
37
Inte
llect
us 1
/200
4C
OO
PERA
RE I
NTE
RN
AÞI
ON
ALÃ Ô eventualele contradicţii între scopurile
brevetării şi etica medicală îşi pierdimportanţa în contextul realităţii obiective amedicinei comerciale;
Ô metodele de tratament, profilaxie şidiagnosticare vor ocupa un loc important înpractica mondială de brevetare.
Drept confirmare a concluziilor enunţate mai susservesc rezultatele analizei activităţii de cercetareprivind tendinţele şi perspectivele protecţiei prinbrevet a metodelor de tratament în practicamondiale de brevetare:
Ô apariţia în documentaţia de brevetare dinţările europene a brevetelor acordate pentrumetode de tratament, chiar dacă acesteapoartă un caracter legislativ exclusiv: GB1381238 b GB 2010675;
Ô brevetarea unor metode, în fond, de trata-ment, dacă destinaţia lor permite formal ca sănu fie raportate la metodele de tratamentterapeutic şi chirurgical: EP 0822812 bEP 0533667;
Ô protecţia inovaţiilor în domeniul medicineiclinice în baza celei dintâi şi celei de-a douautilizări medicale, adică protecţia voalată ametodelor, în special, în cazul în care formulaconţine o indicaţie referitoare la regimul deintroducere a preparatului: EP 595796, EP0161606;
Ô practica multianuală de brevetare a metodelorde tratament într-un şir de ţări, fără consecinţenegative evidente;
Ô interesul şi dorinţa elaboratorilor de a brevetainvenţiile din domeniul medicinei clinice.
Concluzii interesante au fost prezentate şi înreferatul „Expertiza de brevet şi principiilemedicinei demonstrative”, pregătit deT. B. Şahmatova şi N. V. Lâskov, referitor lasuficienţa de date pe care trebuie să le conţinăcererea de brevetare a invenţiei în domeniulmedicinii clinice. Principalele postulate alemedicinei ştiinţifico-demonstrative de care s-aucondus autorii sunt:
Ô diagnostica, prognoza şi rezultateletratamentului unui pacient nu sunt determi-nate în majoritatea situaţiilor clinice fiindformulate ca nişte aproximaţii;
Ô procesul supravegherii clinice nu este lipsitde atitudini preconcepute şi erori sistematice,din moment ce obiectul de supraveghere alexperimentatorului este omul;
Ô toate cercetările, inclusiv cele clinice,sunt expuse influenţei unor factoriaccidentali;
Ô cercetătorii clinici trebuie să facă uz de datelesupravegherii obţinute în baza unor principiiştiinţifice temeinice, care să includădiminuarea factorilor subiectivi, a atitudiniipreconcepute şi a evaluării rolului factoriloraccidentali.
Se constată că nici una dintre noile metode detratament, profilaxie sau diagnosticare nu poate ficonsiderată ca fiind aplicabilă la scară industrialăpână nu trece un test minuţios obligatoriu înprocesul cercetărilor randomizate subsupraveghere. Prin urmare, putem afirma că înprocesul descrierii invenţiilor privind obiectele încauză trebuie să existe în mod obligatoriu datestatistice reale şi o descriere clară a modului încare funcţionează invenţia.
În plus, pentru diminuarea gradului desubiectivism în evaluarea condiţiilor/posibilităţilorde brevetare şi de „aplicabilitate industrială”, esteraţional să fie introduse în suma recomandărilormetodice pentru expertiza metodelor de terapiemedicamentoasă unele principii de stabilire a„nivelului” de aplicabilitate şi a caracteruluielaborării tehnice, asigurându-se legitimitateasolicitării datelor necesare pentru confirmareabrevetabilităţii invenţiei.
Prezintă interes, de asemenea, comunicarea„Invenţii în domeniul tehnicii medicale:dispozitive şi seturi de instrumente”, în care s-amenţionat că la elaborarea dispozitivelor cudestinaţie medicală gradul de inventivitate nupoate fi diminuat de faptul că dispozitivul solicitatpentru brevetare include anumite aspecte din
Inte
llect
us 1
/200
4
38
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ suma de cunoştinţe tehnice generale, aflate
în arsenalul ştiinţei moderne. Se poate deducelipsa gradului de inventivitate numai în cazulcând expertul va demonstra că rezultatul medicalpe care contează să-l obţină solicitantuldecurge cu toată evidenţa din caracteristiciletehnice ale dispozitivului sau din funcţia luitehnică cunoscută.
Lucrările Conferinţei ştiinţifico-practice „Omul.Brevetul. Sănătatea” au demonstrat o dată în pluscă întâlnirile specialiştilor de vază ai instituţiilordin domeniul brevetării, ministerelor şiorganizaţiilor interesate sunt utile şi de actualitate,urmând ca recomandările şi concluziile ştiinţifico-practice formulate în cadrul lor să fie analizateminuţios şi, evident, aplicate în practică.
SUMMARY
S tate Agency on Patents and Trade Marks of the Russian Federation had organized onDecember 2-3, 2003 a Scientific-Practical Conference “Human. Patent. Health”
wherein took part representatives of the country-host, as well as of the institutions in thefield from CIS including the State Agency on Industrial Property Protection of the Republicof Moldova.
The Conference “Human. Patent. Health” demonstrated that meetings of well-knownspecialists in industrial property field, Ministers, and interested organizations are veryactual and useful taking care on the fact that the scientific-practical recommendations andconclusions formulated in frame thereof would be thoroughly analyzed and implemented inpractice, if necessary.
CALENDAR
La 6 februarie 1896 s-a născut la Brăila, România, Anastasie DRAGOMIR, precursor al cabineicatapultate. La 3 noiembrie 1928 a înregistrat, în Franta, cererea de brevet “Nouveau systeme demontage des parachutes dans les appareils de locomotion aerienne”. A experimentat invenţia la 28august 1929, în apropierea aeroportului Orly, Paris, şi în octombrie 1929 la Bucureşti. A obţinutbrevetul francez 678566 din 2 aprilie 1930. În 1950 a obţinut şi brevetul românesc pentru “Celulaparaşutată”. A murit în 1966 la Bucureşti.
La 6 februarie 1904 s-a născut în comuna Vădăstriţa, jud. Olt, Ion DELU, profesor, compozitor demuzică corală, muzicolog şi dirijor. În 1945 a construit, cu ajutorul luthierului Alexandru Apateanu,un nou instrument numit “Viomixta”, care putea emite sunete de la 87,31 Hz până la 69,3 Hz. În1969 a inventat Violena (Brevet 53621), instrument care poate emite sunete între cele emise de vioarăşi cele emise de violă. În 1970 brevetează Violenele (Brevet 53931), care au fost folosite în 1976 încadrul unei audiţii muzicale la Conservatorul din Cluj Napoca. Invenţiile sale au fost brevetate înnumeroase ţări cu tradiţie în construirea instrumentelor muzicale: Italia, Austria, Franţa, MareaBritanie etc. A murit la 5 noiembrie 1982 la Bucureşti.
39
Inte
llect
us 1
/200
4C
OO
PERA
RE I
NTE
RN
AÞI
ON
ALÃ
Grupul de lucru Standarde şi documente aprezentat un raport de activitate pentru perioadaiunie 2002–ianuarie 2004, analizând în modspecial acţiunile întreprinse în scopul elaborăriistandardelor noi şi modificării standardelorexistente. Delegaţia Japoniei a informat despreelaborarea standardului ST 36 (prezentareainformaţiei în formatul XML), care va fi definitivat înnoiembrie 2004. După implementarea acestuistandard, oficiile de proprietate intelectuală vor fiobligate să utilizeze XML în procesul schimbuluide informaţie cu OMPI şi, de asemenea, pentruschimbul de informaţie între oficii.
Secretariatul SCIT a prezentat raportul privindstarea proiectului WIPOnet, finalizat în decembrie
2003. În prezent reţeaua WIPOnet funcţionează înregim de lucru, 95 de oficii de PI au primit WIPOkit(set din două calculatoare, imprimantă, scannerş.a.). Bugetul necesar pentru întreţinerea reţeleiWIPOnet a fost redus de la 16 mln. Sfr. până la2.2 mln. Sfr. Conform deciziei adoptate,secretariatul va prezenta statistica utilizării reţeleiWIPOnet în cadrul sesiunii viitoare.
De asemenea, secretariatul a prezentat un raportasupra situaţiei privind crearea conexiunilor întrereţele WIPOnet, TriNET şi Patnet care vor fifinisate în luna octombrie 2004. Viteza maximă aconexiunilor va fi la nivel de 4 Mbit pe secundă,acestea fiind utilizate pentru schimb de informaţieîntre oficiile de PI în procesul examinării mărcilor
SESIUNEA COMITETULUI PERMANENTPENTRU TEHNOLOGII
INFORMA|IONALE AL OMPI (SCIT)
Iurie M~NDRESCU,[ef Direc\ie Informatic=, AGEPI
În perioada 22-27 februarie curent la Geneva, în cadrul Organizaţiei Mondiale deProprietate Intelectuală, şi-a desfăşurat lucrările sesiunea a 8-a a Comitetului permanentStanding Committe on Information Technologies (SCIT). La acest for au participatreprezentanţi din 71 de ţări membre ale OMPI şi 7 organizaţii regionale.
În deschiderea sesiuni s-a dat citirii mesajului de salut al Directorului General OMPIKamil IDRIS, preşedinte al sesiunii fiind ales Bogdan BORESCHIEVICI (România), iar vice-preşedinţi - Fiona BAYIGA (Uganda) şi Ning LONG (China).
Inte
llect
us 1
/200
4
40
CO
OPE
RARE
IN
TERN
AÞI
ON
ALÃ conform Aranjamentului de la Madrid şi a inven-
ţiilor conform Tratatului PCT. Fiecare oficiu trebuiesă fie conectat numai la o reţea din cele trei, darva beneficia de serviciile prestate de toate reţele.
Cel de-al treilea raport al secretariatului s-a axatpe statutul sistemului PCT. Unul din elementelesistemului PCT modernizat îl va constituiprogramul PC-SAFE, utilizat la transmitereacererilor în format electronic. Elaborarea acestuiprogram a fost finisată la 12 februarie curent.Transmiterea datelor în sistemul de depunere acererilor în format electronic se va efectua numaiprin FTP securizate, utilizându-se formatul XML(standardul ST 36 OMPI) pentru orice document.
La sesiunea plenară SCIT Direcţia deautomatizare a oficiilor de PI a prezentat pentruprima dată un raport de activitate. Această direcţieactivează din ianuarie 2002, îndeplinindurmătoarele funcţii de bază:
Ô auditul sistemelor existente în oficiile de PI şielaborarea soluţiilor adecvate;
Ô asistenţa tehnică şi financiară în procesul deautomatizare;
Ô instalarea programelor de automatizareelaborate în cadrul OMPI;
Ô perfecţionarea cadrelor.
Direcţia de automatizare a oficiilor de PI a finalizatîn total 24 de proiecte.
În raportul Strategia sistemului IT al OMPI, AllanRoach, şeful Direcţiei IT a OMPI, a punctatprincipalele activităţi ce urmează să fie întreprinseîn anii 2004-2005. Dat fiind faptul că bugetulpentru această perioadă va fi redus cu 41,7%comparativ cu anii 2002-2003, constituind doar87,9 mln. Sfr., activitatea principală a direcţiei seva rezuma la întreţinerea sistemelor existente.Pentru această perioadă nu este prevăzutăimplementarea şi elaborarea unor proiecte noi.
Sesiunea plenară a mai examinat şi cerereaprezentată de Civil Society Coalition (CSC) caresolicită statutul de observator în comitetul SCIT.Însă în cadrul dezbaterilor nu a fost formulată oopinie unanimă. Avându-se în vedere faptul căCSC a depus o cerere similară şi la AdunareaGenerală OMPI, solicitând statutul de observatorîn toate comitetele OMPI, comitetul permanentSCIT va respecta hotărârea pe care va adopta-oAdunarea Generală OMPI.
Următoarea sesiune a comitetului permanentSCIT va avea loc în perioada 21-25 februarie2005.
CALENDAR
La 11 februarie 1944 s-a născut (la Ochiul Alb, Drochia) Ion ABABII, academician, doctor habilitatîn ştiinţe medicale, profesor universitar, rector al USMF “Nicolae Testemiţanu”, “Om Emerit” alRepublicii Moldova.
Acad. I. Ababii este autor şi coautor a 279 publicaţii ştiinţifice, dintre care 2 monografii şi 10 invenţii.A participat la numeroase congrese şi conferinţe internaţionale din Viena, Paris, Budapesta, Varşovia,Bucureşti, Moscova, Kiev, unde a făcut comunicări referitoare la otorinolaringologie. În 1988 aorganizat la Chişinău lucrările celui de al IX Congres unional al otorinolaringologilor.
Preocupările sale ştiinţifice sunt, de asemenea, axate pe chirurgia funcţională endoscopică asinusurilor paranazale, considerată una dintre cele mai notorii realizări în domeniulotorinolaringologiei.
41
Inte
llect
us 1
/200
4TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E
INTRODUCERE
În oenologie un accent deosebit se acordăprocesului primar la etapa de preparare a vinului– fermentaţia mustului de struguri. În scopulobţinerii vinurilor naturale seci albe calitative, aunui randament alcoolic înalt, s-a păstrat tendinţacreării condiţiilor de fermentare lentă, deoarecevinurile fermentate rapid şi tumultos, prin urmare,la temperaturi ridicate, nu posedă calităţile dorite.Astfel, procedeele tehnologice orientate prioritarspre fermentarea lentă la temperaturi joase sunt:deburbarea efectivă a mustului prin sulfitareadecvată, limitarea accesului de oxigen înprocesul de fermentaţie, diminuarea temperaturiiprin utilizarea instalaţiilor frigorifice şi, nu în ultimulrând, alegerea corectă a suşei de levuri. (1)
S-a demonstrat experimental (6) că pentrufermentarea primară este recomandabil de autiliza suşe de levuri selecţionate ce posedăfactorul fenotipic K (killer), deoarece sunt maiviabile comparativ cu celelalte fenotipuri N(neutral) şi S (sensibil) şi asigură fermentareatotală a zaharurilor mustului de struguri. Totodată,
pentru a asigura fermentarea mustului pe suşade levuri inoculată, concentraţia celulelor maieleide levuri selecţionate trebuie să fie de 10 ori maimare decât se conţine în mustul de struguripentru fermentaţie. Schema de preparare acantităţii de maia de levuri necesară estemultioperaţională, anevoiasă şi îndelungată.Iată de ce, actualmente, a luat amploare tendinţapreponderentă de utilizare a levurilor active uscate(LAU).
În laboratorul „Vinuri Spumante” în decurs de maimulţi ani au fost efectuate cercetări în domeniulperfecţionării tehnologiei de obţinere a suşelor delevuri active uscate autohtone cu utilizarea lorulterioară la producerea vinurilor albe şi roşii seci.Scopul principal al obţinerii suşelor de levuriactive uscate este păstrarea viabilităţii maximalea celulelor după uscare şi rehidratare cureproducerea funcţiilor organelor celulare precumşi a activităţii fermentative. Mostrele de levuriactive uscate autohtone au fost obţinute încondiţiile fabricii de drojdii „Seineana” S.A., fiindmodernizată şi dotată cu utilajul necesar (5).
STUDIUL COMPARATIV AL INFLUEN|EI SU{ELOR
DE LEVURI ACTIVE USCATE {I A CELOR DIN
COLEC|IA NA|IONAL+ DE MICROORGANISME
ASUPRA CALIT+|II VINURILOR MATERIE PRIM+
PENTRU SPUMANTE
Nicolae TARAN, doctor habilitat ]n [tiin\e tehnice, profesor-universitarMaria ANTOHI, dîctor ]n [tiin\e tehnice, colaborator [tiin\ificLilia FEIGER, dîctor ]n [tiin\e tehnice, colaborator [tiin\ificEugenia SOLDATENCO, dîctor ]n [tiin\e tehnice, colaborator [tiin\ific,Institutul Na\ional al Viei [i Vinului
On a etudié l‘influence de levures seches actives sur la qualitédes vins matière première pour mouseaux
Inte
llect
us 1
/200
4
42
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E Spectrul prea larg de suşe de LAU importate acondus spre confruntarea specialiştilor cu uneledificultăţi de utilizare. Unele suşe de levuriselecţionate de import au capacitatea de a formaproduse secundare de fermentaţie careinteracţionează cu anhidrida sulfuroasă formândnuanţe de hidrogen sulfurat. Pe de altă parte înliteratura străină de specialitate sunt publicatepostere despre starea actuală în domeniulproducerii noilor suşe perspective de LAU pentruindustria vinicolă, ceea ce pentru producătorreprezintă o problemă în vederea alegerii suşeide levuri optimale. În acest context, constatăm cănu există suşe de levuri care pot garanta calitateaînaltă a produsului finit indiferent de materiaprimă, metodele şi procesele tehnologiceutilizate.
astfel am studiat în plan comparativ influenţasuşelor de levuri din CNMIV şi a LAU de la diferitefirme producătoare asupra procesului defermentare primară; de asemenea influenţa lorasupra parametrilor fizico-chimici şi noteiorganoleptice a vinurilor materie primă pentruspumante.
Scopul cercetărilor noastre a fost:
Ô Evidenţierea suşelor de levuri active uscatecu capacităţi tehnologice avansate din punctde vedere organoleptic, fizico-chimici,biochimic;
Ô Studiul influenţei dozei de LAU utilizateasupra aceloraşi parametri indicativi;
MATERIALE ŞI METODEDE CERCETARE
Pentru efectuarea analizelor indicilor fizico-chimicia preparatelor de LAU au fost utilizate metodelebine cunoscute în oenologie (2-4), propuse decătre OIVV, precum şi metode noi saumodernizate descrise în literatura de specialitate.
În calitate de obiecte de cercetare au fost utilizate7 suşe de levuri din CNMIV de genul Saccharomy-ces cerevisiae Rara-Neagră-2 (29), Rcaţiteli-6(30), Cahuri-2 (47), Cricova-1 (51), UCD-1 (64),LPS (81), SV-91 (89). Drept criteriu de selectare aacestor levuri, pe lângă importanţii parametri
tehnologici cum sunt: criofilitate, rezistenţă laconcentraţii înalte de alcool, presiuni ridicate, pH-uri mici, a servit şi caracteristica morfologică asuşelor de a forma floculanţi uşor sedimentabili.
Au fost utilizate spre cercetare şi suşe de levuriactive uscate (LAU) de la diferite firme-producătoare cu aplicaţie tehnologică laproducerea vinurilor spumante.
Saccharomyces bayanus Fermactive Cham-pagne C (fabricată în Franţa) – este rezultatul uneiselecţii de excepţie realizată în regiunea Cham-pagne Ardenne, având ca scop izolarea uneidrojdii capabile să concentreze complexitateasenzorială a vinurilor spumante prin menţinereala cote înalte a caracterului gusto-olfactiv dominatde prospeţime şi delicateţe. Este criofilă, posedănecesităţi nutriţionale foarte reduse, produceconţinuturi ridicate de glicerol şi eteri etilici şifloculează uşor.
Saccharomyces bayanus Fermactive SB(fabricată în Franţa) – obţinută în laboratoarele PBşi controlată de laboratoarele de microbiologie aleUniversităţii Reins, regiunea Champagne Ardenne.Este rezistentă la acţiunea inhibitoare a SO2, laconcentraţii înalte de alcool şi la presiuni înalte.
Saccharomyces cerevisiae bayanus B.C.S-103(fabricată de firma Springer Oenologie, Franţa) –obţinută în laboratoarele Springer, regiuneaChampagne, selecţia S-103, evidenţiazăcaracteristicile teritoriale ale vinurilor. Este criofilă,rezistentă la concentraţii înalte de alcool şi nuproduce compuşi de sulf.
Saccharomyces cerevisiae bayanus EC-1118(fabricată de firma Lallemand, Canada) –selectată în laboratoarele CIVC, regiunea Cham-pagne, Epernay. Este criofilă, fermentează la pH-uri mici, conţinut înalt de SO2, floculează uşor şiformează sediment compact.
REZULTATE EXPERIMENTALE
Suşele de levuri active uscate au fost cercetate laindicii fizico-chimici şi microbiologici înconformitate cu cerinţele OIVV şi conform PT MD67-02934365-167, iar rezultatele sunt redate întabelul 1.
43
Inte
llect
us 1
/200
4TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E
Procesul tehnologic de rehidratare a suşelor delevuri active uscate se efectuează la temperaturade 35-38oC timp de 20-30 minute în must diluatde 5% sau în apă potabilă fiartă cu concentraţia înmasă a zahărului de 50 g/dm3.
Studiul influenţei suşelor de levuri din CNMIV şi aLAU de la diferite firme producătoare asupraprocesului de fermentare primară s-a efectuat pemustul Riesling de Rein cu concentraţia în masăa zaharurilor de 215 g/dm3 şi concentraţia înmasă a acidităţii titrabile de 9,1 g/dm3. Maielele delevuri din CNMIV au fost administrate în mustulpus la fermentaţie în volum de 3%, iar concentra-ţia levurilor a fost de minimum 80 mln celule/cm3.
Suşele de LAU au fost rehidratate conform schemeidescrise mai sus şi administrate în mustul Rieslingde Rein în doza minimă de utilizare – 20 g/hl şirespectiv doza maximă de utilizare – 40 g/hl.
Procesul de fermentare primară a fost examinatprin determinarea în dinamică a concentraţiei înmasă a zaharurilor, efectuată zilnic, a indicelui pHşi potenţialului de oxido-reducere. Durataprocesului de fermentaţie a fost de 12 d latemperatura de 16-19 0C. Dinamica procesului defermentare în mostrele experimentale este redatăîn des. 1 şi 2. Procesul de fermentare primară adecurs lent, fără spumare cu aromă curată,specifică de fermentaţie.
În mostrele fermentate prin utilizarea suşelor delevuri din CNMIV (des. 1) nu s-au observat variaţiievidente în dinamica de fermentare a zaharurilor.
În dinamica fermentaţiei zaharurilor prin utilizareasuşelor de levuri active uscate (des. 2) s-auînregistrat, cu viteză de fermentare lentă, mostreleEC 1118 cu doza de 40 g/hl, Fermactive Cham-pagne C şi Fermactive SB cu doza de 20 g/hl;medie – Fermactive SB cu doza de 40 g/hl, EC1118 şi BCS 103 cu doza de 20 g/hl şi rapidă –suşa de LAU BCS 103 cu doza de 40 g/hl.
Precum reiese din desenul 2, s-a constatat, că nuse observă o legitate în doza de utilizare a suşelorde LAU, unele fermentând mai rapid la doza deutilizare minimă (EC 1118 20g/hl), iar altele ladoza maximă – BCS 103 (40g/hl). Prin aceastas-a evidenţiat individualitatea fiecărei suşecercetate, necesitând o continuare a cercetăriloriniţiate în lucrarea dată.
La finele procesului de fermentare alcoolică a fostefectuată analiza indicilor fizico-chimici ai vinurilorexperimentale Riesling de Rein, iar rezultatelesunt expuse în tabelul 2.
Mostrele experimentale, fermentate prin utilizareaLAU conţin cu 0,1-0,3 % vol. alcool etilic mai multdecât cele fermentate cu maielele de levuriselecţionate din CNMIV.
Analiza indicilor fizico-chimici şi microbiologici ai suşelor de levuri active uscate
TABELUL1
Suşele de LAU Caracteristici
B.C.S-103 EC-1118 Fermactive SB Fermactive Champagne C
Culoarea Bej-gălbuie Bej-deschis Bej-deschis, albuie Bej-închis
Forma Firişoare mici, subţiri, omogene (∅ 0,3 mm)
Firişoare mici, subţiri, omogene (∅ 0,3 mm)
Firişoare de diferite diametre şi dimensiuni
Firişoare cu ∅ 0,6 mm, diferite dimensiuni
Aroma Pură, tipică Pură, tipică Pură, tipică Pură, tipică
Gustul Pur, specific, umectare rapidă
Pur, specific Pur, tare, umectare lentă
Pur, specific, dar tare
Umiditatea, % 2,98 4,5 2,23 4,0
Numărul total de celule, cel/g 8,0×1010 3,52×1010 1,31×1010 9,0×1010
Celule neviabile, % de la numărul total
4,24 10,79 10,68 5,5
Inte
llect
us 1
/200
4
44
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E
Des.1 Dinamica procesului de fermentare primară în mostrele experimentalecu utilizarea maielelor de levuri selecţionate din CNMIV
Des.2 Dinamica procesului de fermentare primară în mostrele experimentale cu utilizareasuşelor de levuri active uscate de la diferite firme producătoare
0
5
10
15
20
25
0 2 4 6 8 10 12 Timpul, d
Con
cent
raţia
în m
asă
a za
haru
rilor
, g/d
m3
BCS 103 doza 20 g/hl BCS 103 doza 40 g/hlEC 1118 doza 20 g/hl EC 1118 doza 40 g/hlFermactive SB doza 20 g/hl Fermactive SB doza 40 g/hlFermactive Champagne C doza 20 g/hl Fermactive Champagne C doza 40 g/hl
0
5
10
15
20
25
0 2 4 6 8 10 12 Timpul, d
Con
cent
raţia
în m
asă
a za
haru
rilor
, g/d
m3
nr. 89 S.V.-91 nr. 81 LSP nr.64 UCD 1nr.51 Cricova 1 nr.47 Cahuri 2 nr.30 Rcaţiteli 6nr. 29 Rara Neagră 2
45
Inte
llect
us 1
/200
4TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E
Ana
liza
indi
cilo
r fiz
ico-
chim
ici a
i vin
urilo
r Rie
slin
g de
Rei
n fe
rmen
tate
cu
utili
zare
a di
ferit
or s
uşe
de le
vuri
din
CN
MIV
şi L
AU
de la
dife
rite
firm
e pr
oducăt
oare
TABE
LUL
2
Inte
llect
us 1
/200
4
46
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E Concentraţii mai înalte de substanţe fenolice s-auînregistrat practic pentru toate mostrele de vinuriexperimentale, fiind sesizate şi la apreciereaorganoleptică.
Potenţialul de oxido-reducere a înregistratpentru toate mostrele de vinuri cercetate practicvalori identice, iar indicele pH variază în limitelede 3,03-3,09.
Aprecierea organoleptică a vinurilor experimentalecercetate a constatat concordanţa cu indiciifizico-chimici redaţi în tabelul 2. Astfel, cu notăorganoleptică mai înaltă de 7,91 punctes-a caracterizat mostra fermentată cu utilizareasuşei de levuri Cricova-1, iar notă mai joasă –mostrele LSP-1 şi SV-91. Celelalte mostres-au caracterizat cu o notă medie de 7,7-7,8puncte.
Mostrele de vinuri fermentate cu utilizarea LAUs-au evidenţiat printr-o aromă mai curată, gusttipic, armonios, echilibrat. Este important demenţionat că în vinul fermentat cu utilizarea suşeiFermactive SB şi Champagne C în doza minimăde utilizare – 20 g/hl s-au sesizat nuanţe dedrojdie, iar cu doza maximă de utilizare – 40 g/hlvinurile au fost comparativ mai calitative, pe cândla mostrele fermentate cu suşele BCS-103şi EC-1118 invers, nuanţele de drojdie s-auevidenţiat la dozele maxime de administrare.
CONCLUZII
În concluzie constatăm următoarele:
1. Cele mai reuşite vinuri au fost obţinute cuutilizarea suşelor:
Ô din CNMIV: Cahuri-2 (7,82) şi Cricova-1(7,91);
Ô din LAU: BCS-103 – doza de 20 g/hl(7,96), EC-1118 – doza de 40 g/hl,Fermactive SB şi Champagne C– doza40 g/hl.
2. La etapa actuală a vinurilor, constatăm căinfluenţa dozei de LAU asupra caracteristicilororganoleptice şi indicilor fizico-chimici alevinurilor cercetate este diferită. Pentru unelesuşe de levuri optimală este doza minimă deutilizare, iar pentru altele – doza maximă. Prinaceasta s-a evidenţiat individualitatea suşelorcercetate şi necesitatea efectuării testării loranterioare în condiţii de laborator.
BIBLIOGRAFIE
1. Бурьян Н.И. Микробиология виноделия,Ялта, Институт винограда и вина«Магарач», Симферополь, «Таврида», 2002
2. Методы технохимического контроля ввиноделии под редакцией В.Г. Гержикова,Симферополь, «Таврида», 2002
3. Сачаво М.С. Спирт этиловый,Симферополь, «Таврида», 2000
4. Справочник по виноделию под редакциейГ.Г.Валуйко и В. Т. Косюры, Симферополь,«Таврида», 2000
5. Таран Н., Antohi M., Soldatenco E. Perfec-ţionarea regimurilor tehnologice la fabricarealevurilor active uscate atohtone, Analeleştiinţifice ale U.S.M., seria „Ştiinţe chimico-biologice”, Chişinău, 2002, p.430-433
6. Тюрина Л.В., Скорикова Т.К. Роль дрожжей-сахаромицетов фенотипа киллер в пер-вичном виноделии, Виноделие и вино-градарство СССР.- 1980, №5. – с. 33-35
47
Inte
llect
us 1
/200
4TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E
Медицина 21 века представляет собойвысокотехнологичную область человеческойдеятельности, в функционировании которойважную роль, с одной стороны, играетматериальная составляющая - медицинскаяаппаратура, фармацевтические препараты,биотехнология, генная инженерия, а с другой,играющий главенствующую роль, человеческийфактор - профессиональный, научный,творческий потенциал медицинскихработников. Мировой опыт демонстрируетнеуклонное повышение ролиинтеллектуальной собственности, а такжеснижение значения сырья и трудовых ресурсовв общей стоимости выпускаемой продукции иоказываемых услуг. Возникает вопрос: за счеткаких источников возможно финансироватьдорогостоящие медицинские исследования иобеспечить адекватную оплату труда научныхсотрудников, медицинских работников,занимающихся инновационной деятельностью.Ведь в настоящее время государство не может
обеспечить достаточное финансирование дляпроведения научных, исследовательских работне только в области медицины, но и науки вцелом. Кроме того, инновационнойдеятельностью занимаются не только научныесотрудники, но и практикующие врачи.Пожалуй, трудно себе представить болееяркое, живое, динамическое явление, чемизобретательство. И это явление должно найтисвое достойное место в самом важном деле наземле – сохранении и улучшении здоровья ижизни человека.
Общественная значимость научных разработокво многом определяется эффективностьюиспользования созданных объектов. Врыночных условиях рентабельность любыхнаучных исследований определяетсяреализацией полученных результатов навнутреннем и внешнем рынках. Над процессомтворчества, созданием новых технологийсегодня властвуют суровые законы рынка.
ÈÍÍÎÂÀÖÈÎÍÍÀß ÄÅßÒÅËÜÍÎÑÒÜÈ ÌÅÄÈÖÈÍÀ
Âðà÷, Àëåêñàíäð ÒÈÌÎÍÈÍ,ãëàâíûé ýêñïåðò Îòäåëà Ìåäèöèíû è Õèìèè,Äåïàðòàìåíòà èçîáðåòåíèé, AGEPI
âðà÷, Òàòüÿíà ØÀÕÌÀÒÎÂÀ,êàíäèäàò ìåäèöèíñêèõ íàóê,Çàâ. Îòäåëîì ìåäèöèíû è ìåäèöèíñêîé òåõíèêè, ÔÈÏÑ
С овременное развитие общества неразрывно связано с научно-техническим прогрессом, отрицательной стороной которого является техногенное давление начеловека и загрязнение окружающей среды. За последние десятилетия появились
новые заболевания и значительно “помолодели” уже известные. Следствием вышеназванногостало повсеместно наблюдающееся ухудшение здоровья населения, а перед здравоохранениемстали новые проблемы. Для решения стоящих перед медициной задач и улучшения качествамедицинского обслуживания населения необходимо постоянно проводить научно-исследовательскую работу. Её результатом является создание научной продукции,предоставляющей собой объекты интеллектуальной собственности.
Inte
llect
us 1
/200
4
48
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E Таким образом, инновационная деятельность,как категория творческая, очень тесно связанас другой, не менее значимой категорией –экономической.
Сегодня развитие медицины, конкурен-тоспособность частных и юридическихлиц обеспечивается не столько капита-ловложениями, сколько инновационной итворческой деятельностью. Обеспечениеконкурентоспособности экономическогоагента на внутреннем, а тем более навнешнем рынке, может быть достигнутотогда, когда в конструкции изготовляемыхизделий, в составах, технологии изготов-ления тех или иных лекарственныхвеществ и материалов, а также способахлечения, профилактики или диагностики,применяются новейшие техническиерешения.
Именно здесь, на этом пересечении возникаетпотребность в охране прав изобретателя изаказчика для того, чтобы возместить мате-риальные и временные затраты, извлечь изизобретений максимальную выгоду. Какизвестно, таким механизмом защиты служитпатентная система, которая позволяет транс-формировать интеллектуальную собственностьв материальную. Такая трансформациястимулирует дальнейшее развитие научно-технического прогресса. Значение, котороеимеет патентная система для прогрессачеловечества, можно сравнить со значениемкомпьютера в современной жизни. Был созданинструмент, позволяющий совместитьинтересы изобретателей, и общества в целом.
Традиционно по специфике организационных,правовых и технических мероприятийинновации в медицине относятся в тремосновным группам объектов:
Ô изделиям медицинской техники итехнологии их производства;
Ô лекарственным средствам итехнологическим процессам их создания;
Ô способам профилактики, диагностики илечения заболеваний.
На первые 2 группы объектов во всех странахмогут быть получены охранные документы. Этомогут быть свидетельства на полезные моделиили патенты на изобретения.
Однако, до настоящего времени мировоесообщество не пришло к единому мнению,могут ли считаться патентоспособнымипроцессы врачебной деятельности. Вопросотносится не к медицинскому оборудованию,приборам, инструментам, лечебным пре-паратам и пр., так как эти объекты являютсяпродуктами производства, и следовательно,могут быть патентоспособными. Другое дело,сами процессы лечебной деятельности,которые в подавляющем большинствестран мира, как правило, не патентуются.Патентное законодательство ряда странсчитает, что:
Ô они не относятся к производственным илипромышленным процессам, а потомунепатентоспособны, как несоответству-ющие условию промышленнойприменимости.
Другие просто включают способытерапевтического и хирургического лечения идиагностики на теле человека в переченьнепатентоспособных объектов.
Однако, в соответствии с общей мировойтенденцией расширения круга патентуемыхобъектов намечается определенные сдвиги врешении вопроса о месте способов лечебногои диагностического воздействия на человека всистеме защиты прав интеллектуальнойсобственности (1).
Анализируя дискуссию, развернувшуюся впоследние несколько лет на страницахсоответствующих изданий, следует отметить,что сегодня уже никто категорически невысказывается против самой возможностипатентования способов лечения, профилактикии диагностики.
Патентные Законы СССР, а затем Молдовы ибольшинства стран бывших советскихреспублик, в том числе России, установиливозможность считать промышленно
49
Inte
llect
us 1
/200
4TE
HN
OLO
GII
INO
VA
TIV
E применимыми любые изобретения, которыемогут быть использованы в здравоохранении.Тем самым подтверждена патентоспособность, в том числе способов лечебного идиагностического воздействия на человека.
Теперь уже 10-летняя практика патентованияпозволяет сделать некоторые выводы:
Ô отсутствие сообщений о каких-либоотрицательных последствиях патентованияуказанных объектов;
Ô поступление большого количества заявок впатентные ведомства Молдовы и особенноРоссии;
Ô возможность оценки изобретений вобласти лечебной и диагностическоймедицины по установленным условиямпатентоспо-собности в рамках общего длявсех других объектов алгоритма экспертизы.
При этом практика экспертизы показывает, чтоизобретениями признаются, главным образом,такие способы лечения, диагностики ихирургические операции, которые связаны сфизическими и механическими действиями, своздействием на человека лекарственнымипрепаратами, и следовательно, с приборами,медикаментами, к тому же в клинических илиамбулаторных условиях, т.е. с контроли-руемыми признаками.
Современные методы исследования дорогос-тоящи и для покрытия расходов и продолженияработы необходимо финансирование. Если этогосударственное финансирование, то и всеправа на патент будут принадлежатьгосударству, а если финансирование идет засчет средств фирм или частных лиц (а такихзаявителей немало), то патент будетпринадлежать им. Это справедливо, ведь онинесут материальные затраты, причем сбольшой вероятностью риска, так как в случаенеудачи, им потери никто не вернет.
Правами, предоставляемыми патентнойсистемой, могут воспользоваться как коллек-тивы, государственные и частные учреждения,клиники, так и отдельные специалисты.Патентование результатов интеллектуальнойсобственности с последующей их продажей
является легальным путем дальнейшегофинансирования проектов, исследований, атакже поощрения высококлассных специалис-тов, интеллектуальный труд которых долженбыть высоко оплачен. Например, врач можетполучить патент на свое имя и передать правасвоей клинике по лицензионному договору завознаграждение. Кроме того, патент устанав-ливает право авторства изобретателей иподтверждает, что результат творческойдеятельности обладает новизной, неочевидени может быть практически применим в меди-цине. То есть, патент можно рассматривать какитоговый документ, доказывающий целесооб-разность и значимость выполненной работы.
Запатентованные изобретения можнореализовать путем их:
Ô продажи на основе лицензионныхсоглашений (контрактов, договоров);
Ô взноса в уставный фонд лечебного учреж-дения, фирмы, ассоциации, междуна-родных объединений и организаций;
Ô использования в качестве гарантийногообеспечения;
Ô передачи партнерам по научно-техничес-кому сотрудничеству;
Ô использования для создания рекламногоимиджа, что немаловажно.
Управляя нематериальными активами,лечебное учреждение получает возможностьповысить его акционерную стоимость илиулучшить финансовые показатели за счет:
Ô снижения налога на прибыль в связи суменьшением налогооблагаемой базы навеличину амортизации нематериальныхактивов и величину затрат на созданиеобъектов интеллектуальной собственности(ОИС);
Ô экономии подоходного налога на добав-ленную стоимость, если сделка офор-мляется как патентный лицензионныйдоговор или авторский договор.
Для уменьшения налога на прибыль сущест-вует возможность отнесения на себестоимостьпродукции всех затрат, связанных с процессом
Inte
llect
us 1
/200
4
50
TEH
NO
LOG
II IN
OVA
TIV
E создания ОИС. В сфере патентно-лицензион-ных операций платежи по зарегистрированнымв установленном порядке лицензионнымдоговорам освобождаются от НДС. Средства вобъеме, подтвержденном оценкой, и зачис-ленные в уставный капитал, не облагаютсяналогом на прибыль у получившей стороны (2).
Использование ОИС для вышеуказанныхцелей, безусловно, предполагает проведениенезависимой оценки созданного интеллек-туального продукта, т. е. определение егостоимости. После принятия в 2002-2003 годуряда нормативных документов по оценочнойдеятельности, оценка ОИС в РеспубликеМолдова стала реальной легитимнойдеятельностью. В AGEPI в 2003 был созданотдел экономики и оценки ОИС. В течение2003 года было оценено около 20 объектовпромышленной собственности ( изобретение,промышленных образцов, товарных знаков).
Постоянно совершенствующаяся системаохраны изобретений и полезных моделейпозволяет безопасно и эффективно передатьрезультаты инновационной деятельности.Например, если бы её потенциальный получа-тель находился в стране, где не существуеттакой охраны, то поставщику пришлось бынадеяться только на условия контракта,оговаривающие, что изобретение не станетизвестно третьей стороне и не будет использо-ваться ею. В таких условиях коммерческий рискгораздо выше, чем при передаче запатенто-ванного объекта, гарантирующего защиту отнезаконных действий. Для объектов медицин-ского назначения предоставляется возмож-ность патентной защиты изобретений, относя-щихся не только к устройствам, веществам,
лекарственным средствам, применениюизвестных ранее продукта или способа, но и кспособам лечения, диагностики и профи-лактики, а также к первому и второму меди-цинскому применению. Возможностьиспользования для защиты заявляемогообъекта изобретения первого и второгомедицинского применения особенно важнадля заявителей, осуществляющих зарубежноепатентование в странах, не признающихпатентоспособными способы лечения,диагностики и профилактики.
Патенты на изобретения, зарегистри-рованные полезные модели должны статьодним из источников доходов медицинскихуниверситетов, научно-исследовательскихинститутов и клиник. Наличие прав наинтеллектуальную собственностьсущественно укрепит рыночные и финан-совые позиции экономического агента,повысит имидж, будет гарантом безопас-ности кредитования и повышения надеж-ности оценки его реальной стоимости.
ИСТОЧНИКИ ИНФОРМАЦИИ:
1. Т. Б. Шахматова. Патентоспособностьспособов лечения в мировой патентнойпрактике: тенденции и перспективы.Научно-практическая конференция«Человек. Патент. Здоровье». Тезисыосновных докладов. ФИПС, 2003, с. 18-20.
2. В. И. Блинников и др. Патент: от идеи доприбыли. Москва, «Мир», 2002, с. 280 – 281.
SUMMARY
F or resolving the problems in medicine and improving the quality of population medical care it is necessary permanently carry out scientific investigations resulting with
creation of scientific product that represents intellectual property objects. The patents forinventions, registered utility models shall be one of sources of Universities of Medicine,scientific- research institutions and clinics. Availability of intellectual property rights shallsubstantially consolidate market and financial situation of the economic agents, will risethe image becoming a guarantor of crediting safety and increasing the reliability of realcost valuation.
51
Inte
llect
us 1
/200
4 A
FLU
X D
E F
OR
ÞE T
INER
E
Legea Republicii Moldova nr. 588/1995 privindmărcile şi denumirile de origine a produselordefineşte marca de produs şi servicii ca fiind”orice semn sau orice combinaţie de semne,susceptibile de reprezentare grafică, ceserveşte la deosebirea produselor sauserviciilor unei persoane fizice sau juridice deprodusele sau serviciile altei persoane fizicesau juridice” (art.1).
În calitate de marcă poate fi un semn, un termen,un nume, un desen, un simbol sau o combinaţiea acestora care ajută la identificarea produ-selor/serviciilor şi la diferenţierea lor de cele aleconcurenţilor. Marca reprezintă o componentăesenţială a strategiei de producţie a întreprinderii,oferindu-i acesteia dreptul exclusiv de utilizare amărcii pe termen nelimitat (menţionăm că, spre
deosebire de marcă, alte OPI sunt valabile doarpe anumite perioade de timp). Rolul economicdeosebit al mărcii se exprimă prin funcţiileacesteia.
Literatura de specialitate stabileşte următoarelefuncţii ale mărcilor:
Ô de diferenţiere;
Ô comercială;
Ô de garanţie a calităţii;
Ô de reclamă;
Ô de creare a reputaţiei;
Ô de comunicare;
Ô de indicare a provenienţei;
Ô de control şi organizare a pieţei.
MARCA DE PRODUSE/SERVICII
}N VIZIUNEA CONSUMATORILOR(STUDIU DE PIA|+)
dr., conf. univ.Parascovia TOCAN, UCC
Angela PALAMARCIUC,Student= ]n Management PI,
ASEM
M arca este un atribut indispensabil al economiei de piaţă, având un caracter dublu: este un produs al sistemului economic şi un factor puternic de impactasupra pieţei. Importanţa ei creşte pe măsură ce se dezvoltă producţia, comerţul,
concurenţa liberă între agenţii economici, are loc ”inundarea” consumatorilor cu publicitateprin diverse mijloace mass-media (ziare, reviste, TV, radio, poştă, Internet ş.a.), precum şi pemăsură ce creşte numărul de mărci înregistrate.
Inte
llect
us 1
/200
4
52
AFL
UX D
E F
OR
ÞE T
INER
E O marcă trebuie concepută astfel, încât săexercite cât mai reuşit funcţiile menţionate. Marcase identifică cu producătorul sau distribuitorulbunului, fiind şi o garanţie că aceştia oferăproduse şi servicii de calitate. Anume producătorii/distribuitorii sunt persoanele implicate nemijlocitîn crearea mărcii, însă utilizarea mărcii în scopulobţinerii unor avantaje nu este posibilă fărăînregistrarea ei de către organul legislativ de stat.În Republica Moldova un asemenea organspecializat de stat este AGEPI, care are un rol de„filtru”: nu admite înregistrarea în calitate de mărcia semnelor false sau care ar putea induce îneroare consumatorul în privinţa producătoruluiacestora; semnele identice sau similare care potfi confundate cu mărcile deja protejate, cu mărcilenotorii protejate fără înregistrare şi a altor acţiuni,care ar admite apariţia unor confuzii, consecinţenedorite pentru consumator.
Producătorul are grijă să ofere produse de ocalitate înaltă, să acorde atenţie aspectuluiexterior al ambalajului, să elaboreze mărci pentruprodusele oferite, să protejeze mărcile elaborate,să promoveze produsele prin mărcile ce lereprezintă, să asigure reputaţia mărcilor.
Eficienţa utilizării unei mărci depinde de faptul cumeste această marcă apreciată de către consu-mator. Anume atitudinea consumatoruluidetermină, în ultimă instanţă, valoarea mărcii.Pentru a demonstra acest fapt ne-am propus săfacem un studiu de piaţă, rezultatele căruia le vomcomenta în continuare. Obiectivul studiului a fostsă analizăm rolul mărcii prin prisma consumato-rilor, or atitudinea consumatorului trebuie săconstituie un punct de reper atât în activitateapersoanelor implicate în elaborarea şi implemen-tarea unei mărci, cât şi în activitatea organuluistatal de înregistrare a mărcii, atunci când acestaînaintează diverse recomandări pentru antreprenoriîn ceea ce priveşte crearea unei mărci proprii.Studiul a fost efectuat printre consumatorii chişi-năueni de produse lactate, băuturi răcoritoare,sucuri şi bere - produse dintre cele mai solicitate.
Studiul de piaţă a constat în intervievareaconsumatorilor în diverse magazine alimentare,precum şi în repartizarea chestionarelor ce auinclus următoarele întrebări:
Ô care sunt criteriile după care vă conduceţiatunci când decideţi să procuraţi un produs;
Ô ce produse lactate preferaţi de la producătoriiindicaţi şi de ce;
Ô care din următoarele mărci le apreciaţi cafiind cele mai reuşite (enumerându-sediverse mărci ale produselor lactate,băuturilor răcoritoare, sucurilor, berii);
Ô ce marcă de bere, sucuri, băuturi răcoritoarepreferaţi şi de ce.
Au fost interogate peste 100 persoane de diferitevârste, domenii de activitate, interese etc.Răspunsurile la chestionar ne permit să tragemunele concluzii, cu o oarecare probabilitate,deoarece, reieşind din raportul numărului deintervievaţi şi numărul de consumatori ai unuiprodus/serviciu, marja de eroare nu depăşeşte10-15 %.
În lucrarea sa ”Managementul Marketingului”, Ph.Kotler menţionează patru strategii la care potapela producătorii atunci când aleg un nume demarcă pentru produsele oferite:
Ô nume de marcă individuale pentru fiecareprodus;
Ô un singur nume de marcă pentru toateprodusele;
Ô nume separate pentru fiecare familie deproduse;
Ô numele firmei combinat cu numeleproduselor respective.
În legătură cu strategia de alegere a unui singurnume de marcă pentru toate produsele, s-aconstatat că ea este efectivă numai atunci cândmarca dată are un renume şi a câştigat fidelitateaconsumatorilor, producătorul nemaiavândnecesitatea, în acest caz, de a cheltui resursefinanciare pentru publicitate sau pentru altemăsuri de promovare a unui produs cu o marcănouă.
O astfel de strategie este adoptată de uniiproducători autohtoni de produse lactate. Ei îşiînsoţesc astfel produsele cu o marcă principală
53
Inte
llect
us 1
/200
4A
FLU
X D
E F
OR
ÞE T
INER
E ce coincide cu denumirea de firmă. În urmastudiului de piaţă s-a constatat că circa 30 la sutădin consumatorii interogaţi se află într-o dilemăatunci când aleg aceste produse. Şi asta dinurmătoarele motive: marca de firmă ce însoţeşteprodusele date este de dimensiuni mici, din carecauză cumpărătorii aproape că nici n-o observă.Ei identifică şi diferenţiază cu greu produsele ceaparţin diferitor producători, le deosebesc doardupă culoarea şi felul ambalajului, denumireaprodusului (chefir, lapte, brânză, smântână), darnu după marca produsului. Concluzia este cămărcile ce reprezintă produsele menţionate nu-şiîndeplinesc funcţiile lor de identificare şidiferenţiere.
În acest caz, am recomanda producătorilorurmătoarele acţiuni:
Ô amplasarea mărcii pe ambalaj într-un locvizibil, astfel ca ea să atragă atenţiaconsumatorului;
Ô elaborarea unei mărci individuale pentrufiecare produs în parte, sau
Ô elaborarea unei mărci alcătuită din numelefirmei combinat cu numele produsuluirespectiv.
Principalul criteriu pentru ca o marcă să devinăcunoscută şi să se menţină pe piaţă îl constituiecalitatea înaltă a produselor pe care le prezintă.Devenind cunoscută şi asigurând o anumităcalitate, marca înlesneşte alegereaconsumatorilor, adică, cunoscând marca,consumatorii identifică produsul pe care îl preferă.Astfel, se creează legături neoficiale întreproducător şi consumator, care pot să dispară înmomentul în care marca acestui producător numai reprezintă pentru consumator garanţiileiniţiale de calitate.
Funcţia de garanţie a calităţii pe care o are omarcă a fost confirmată şi în baza studiuluiefectuat. O bună parte din cei interogaţi, laîntrebările ce marcă de bere, sucuri şi băuturirăcoritoare preferă să procure şi de ce, au motivatalegerea prin încrederea în calitatea produsului şiîn marca acestuia. Alţi consumatori apreciazăraportul calitate-preţ al produselor alese. Ca
exemple relevante sunt mărcile pentru bere:Vitanta Premium, Chişinău, Camarad; sucuri:VITA, Favorit, Vis; băuturi răcoritoare: VIVA, Fanta,Sprite, Resan, Gura Căinarului.
Este curios faptul că unele mărci pentru apeminerale (Argint, Lider), care au fost apreciate demulţi consumatori ca reuşite după denumire, nufac parte din lista celor mai solicitate în consumdin punct de vedere al calităţilor gustative. Mulţidintre cei chestionaţi consideră foarte reuşitemărcile pentru produsele lactate Lapmolino, Biglapic, Căsuţa mea, acestea aparţinândîntreprinderii ”Lapmol” SRL., însă ca produsepreferate în consum sunt cele ale întreprinderii”Incomlac” S.A.
Dacă în primul caz producătorii de ape mineralenu au posibilitatea, în principiu, să schimbecalitatea produselor lor din motivul compuşilorminerali naturali ai apei, atunci, în al doilea caz,producătorul poate uşor să regleze situaţia,modificând procentajul de grăsimi, al ingredien-telor produselor, metoda de preparare ş. a.
Din informaţiile obţinute în urma studiului s-aobservat că unii consumatori de produse lactateconfundă brânzica Big lapic produsă de ”Lapmol”SRL. cu brânzica Lac-tic produsă de ”Incomlac”S.A., cu toate că acestea se deosebesc dupănumele de marcă, tipul ambalajului şi mărcileprincipale de firmă ce le însoţesc. Prin urmare,persoanele care au elaborat mărcile respectivenu au luat în consideraţie faptul că ele pot ficonfundate.
Astfel, în baza rezultatelor obţinute în urmastudiului de piaţă asupra gradului de perceperede către consumatori a rolului mărcii,concluzionăm:
1. Este necesar ca întreprinderile producătoaresă cerceteze periodic piaţa pentru a vedea înce măsură sunt solicitate produsele oferite;de ce consumatorii solicită produsele lor şinu pe cele ale altor producători; cumapreciază consumatorul marca produsuluioferit, pe cât îl influenţează aceasta atuncicând cumpără produsul, alte informaţiiimportante pentru activitatea întreprinderilor.
Inte
llect
us 1
/200
4
54
AFL
UX D
E F
OR
ÞE T
INER
E 2. Unii producători au conştientizat rolul pe careîl au mărcile de produs/serviciu în dezvoltareaactivităţii lor, asigurând un managementeficient al acestora. Pentru alţi producători,însă, managementul mărcilor evoluează cugreu, în majoritatea cazurilor se administrea-ză mai degrabă produse care poartă unnume, şi nu o marcă. Pornind de la afirmaţiacă ”produsul este ceea ce întreprindereafabrică, marca este ceea ce clientulcumpără”, am constatat că în unele cazuri sevorbeşte despre produsele care se fabrică, şinu despre cele care se cumpără.
3. Unele mărci de produse nu-şi îndeplinescfuncţiile, din care cauză pentru mulţiconsumatori apar dificultăţi la alegerea unuiprodus.
4. Cu toate că piaţa Republicii Moldovaeste invadată de produse de import, esteîmbucurător faptul că majoritateaconsumatorilor (care au participat lastudiul de piaţă) preferă să consumeproduse autohtone, avândîncredere în calitatea lor şi în producătoriiacestora.
SUMMARY
T he problem of the study consists in the examination of trademark role from the consumer’s standpoint having in view the fact that the consumer’s attitude shall
constitute a starting point in the activity of persons engaged with elaboration and imple-mentation of a mark, as well as with the activity of mark registration state organ when itgives different recommendations for the entrepreneurs in matters relating to the creation ofa proper mark. The study was carried out by the Kishinev’s consumers of milky products,soft drinks, juices and beer - being the most keen demand products.
CALENDAR
La 7 februarie 1834 s-a născut, în Tobolsk, Siberia, chimistul rus Dimitri I. MENDELEEV. În 1868descoperă legea periodicităţii proprietăţilor chimice ale elementelor, publicând, în 1869, primaclasificare ştiinţifică a elementelor chimice cunoscută sub numele de tabelul periodic al elementelor, pecare îl republică în 1871 într-o formă perfecţionată. În 1863 publică lucrarea “Tehnologhia”, în caredescrie maşinile de morărit şi diferite metode de măcinat. În 1882 propune metoda de gazeificaresubterană a cărbunelui. În 1894 are iniţiativa realizării unui etalon special al metrului, din platină-iridiu, care este, în acelaşi timp, etalonul yardului şi al arşinului. A murit la 20 ianuarie 1907.
La 8 februarie 1899 s-a născut la Dorohoi, jud. Botoşani, fizicianul Theodor V. IONESCU, care afăcut descoperiri remarcabile în fizica plasmei, fizica ionosferei, efectul Zeean. În 1925 a inventat unmicrofon bazat pe curenţii termoionici (curenţi emişi de corpurile încălzite) şi un modulator de luminăfolosind fenomenul de interferenţă. În 1936 obţine un brevet de invenţie pentru imagini în relief pentrucinematografie şi televiziune. În 1946, împreună cu fizicianul V. Mihu, a inventat şi a construit oinstalaţie cu care s-a obţinut prima “emisiune stimulată”, tip MASER (amplificator cuantic de microunde),
fiind astfel un precursor al MASER-ului inventat în 1954. A murit la 6 noiembrie 1988 la Bucureşti.
55
Inte
llect
us 1
/200
4N
UM
E N
OTO
RII
Victor Lăcustă, născut la 5 iunie 1951 în oraşulBălţi, este absolvent al Facultăţii de Pediatrie aUniversităţii de Stat de Medicină şi Farmacie “N. Testemiţanu” şi al Universităţii de MedicinăTradiţională din Nanging (Republica PopularăChineză). Încadrarea sa în munca ştiinţifică şididactică i-a adus pe parcursul anilor meriteincontestabile: asistent la Catedra de Psihiatrie şiNarcologie (1982-1991), şef al Catedrei deMedicină Tradiţională a Universităţii de Medicinăşi Farmacie “N. Testemiţanu” (din 1992), şef alGrupului ştiinţific de Acupunctură şi Sanocreato-logie al Institutului de Fiziologie şi Sanocreato-logie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (din1980); preşedinte al Asociaţiei de MedicinăTradiţională din Republica Moldova, preşedinte alAsociaţiei Europene de Acupunctură, director alCentrului European de Studii Postuniversitare în
Acupunctură, specialist principal al MinisteruluiSănătăţii în domeniul Medicinei Tradiţionale. Estedoctor în medicină (1982), doctor habilitat înmedicină (1991), profesor universitar (1992), Omemerit (2000), membru corespondent al AŞM(2000). A publicat peste 300 de lucrări ştiinţifice,inclusiv 12 monografii şi 2 manuale. Esteposesorul a 6 brevete de invenţie. Subîndrumarea lui au fost elaborate şi susţinute 10teze de doctor în medicină şi în biologie.
V. Lăcustă este savantul care a avut un roldeterminant în procesul afirmării medicineitradiţionale în republica noastră şi decretării saleîn calitate de disciplină medicală independentă.
Eforturile depuse pentru recunoaşterea publică amedicinei tradiţionale în calitate de disciplinăştiinţifică, s-au încununat de succes în 1994,
MODERNITATEA MEDICINEITRADI|IONALE
Victor LĂCUSTĂ, doctor habilitat în medicină, profesor universitar, membru corespondental Academiei de Ştiinţe a Republicii Moldova, savant de notorietate mondială, este cel ce dăo nouă suflare medicinei populare. Cercetările sale constituie un imbold pentru ştiinţamedicală modernă de a aprecia la justa ei valoare medicina tradiţională, cu rădăcinile salemilenare care, în esenţa ei, este azi mai actuală ca oricând.
Victor LĂCUSTĂprimul din stânga
Inte
llect
us 1
/200
4
56
NU
ME
NO
TORII datorită perspicacităţii academicianului Gheorghe
Ghidirim, pe atunci Ministru al Ocrotirii Sănătăţii.Abia atunci medicina tradiţională, în specialacupunctura, a fost decretată disciplină medicalăindependentă. Acest fapt i-a permis profesorului V.Lăcustă să organizeze, pentru prima dată înEuropa, pregătirea universitară în sfera medicineitradiţionale şi a specialiştilor din domeniulrespectiv în cadrul studiilor postuniversitare laCatedra de Medicină Tradiţională, Kinetoterapie şiFizioterapie a Universităţii de Medicină şiFarmacie “N. Testemiţanu”.
Implementarea şi fundamentarea ştiinţifică ametodelor tradiţionale de tratament devine astfelunul din cele mai importante compartimente înactivitatea catedrei în cauză. Încă în anii ’70, cândera asistent la Catedra de Psihiatrie şi Narcologiea Universităţii de Medicină şi Farmacie“N. Testemiţanu”, V. Lăcustă iniţiază instruireamedicilor din republică în domeniul acupuncturii.Drept urmare, la sfârşitul anilor ’90, mai mult de osută de medici practicau acupunctura la nivel decompetinţă în diverse domenii ale medicinei.Astăzi situaţia e alta. Specializarea în domeniulmedicinei tradiţionale se efectuează în formă derezidenţiat cu durata studiilor de trei ani, avândurmătoarele orientări: acupunctură, fitoterapie şihomeopatie. Din totalul orelor de studii, prevăzutepentru această specializare, o bună parte le revinlecţiilor practice şi activităţii clinice. Savantul esteconvins de faptul că teoria ştiinţifică poate să dearoade bogate numai în condiţiile aplicării sale însecţiile clinice. Catedra pe care o conduceorganizează în fiecare an cursuri postuniversitarede perfecţionare. Sunt planificate în permanenţămai multe cicluri de perfecţionare în domeniulmedicinei tradiţionale, kinetoterapiei şifizioterapiei - acupunctură, fitoterapie şifitoergonomie, homeopatie, kinetoterapie însistemul de recuperare, terapie manuală înpediatrie, fizioterapie – pentru medicii aflaţi înspecializările tangenţiale, fizioterapia bolilorinterne, fizioterapia bolilor la copii etc. Demenţionat, că există şi o comisie republicană deatestare a medicilor din domeniul medicineitradiţionale, kinetoterapiei şi medicinei sportive,condusă de profesorul V. Lăcustă, careexaminează, conferă sau confirmă în fiecare ancategoriile de calificare ale tuturor medicilorspecializaţi în domeniul dat din republică.
La 23 noiembrie 1992, pe lângă SpitalulRepublican al Asociaţiei Curativ-Sanatoriale şi deRecuperare a Republicii Moldova, a fost fondatăSecţia de Medicină Tradiţională, fiind calificată nunumai unitatea curativă, dar şi baza clinică şiştiinţifică a catedrei de acelaşi profil de laUniversitatea de Medicină şi Farmacie“N. Testemiţanu”. Pe parcursul a mai mult de zeceani de existenţă, această secţie şi-a câştigat obună reputaţie printre bolnavii cu variate tulburărifuncţionale şi afecţiuni ale organelor interne,sistemului nervos, osteoarticular, muscular etc.Succesul ei se datorează în mare măsurăconlucrării strânse cu catedra condusă deV. Lăcustă care promovează noi concepteteoretice, metodologice şi practice, expuse în zecide publicaţii, monografii etc. Această conlucrare afost posibilă printr-o muncă asiduă, bine orientată.
La început de mileniu, una dintre marileprobleme ale civilizaţiei umane esteprotejarea şi menţinerea sănătăţii omului.Medicina modernă dispune de cele maisofisticate tehnologii de diagnostic şitratament. Totodată, începând cu a douajumătate a secolului XX, au început să fieaplicate tot mai pe larg acupunctura,fitoterapia, homeopatia, kinetoterapia şiterapia manuală. Utilizarea acestormetode tradiţionale se explică pringradul lor înalt de eficacitate terapeuticăşi lipsa unor efecte nocive, precum şi prinalte avantaje: sunt ecologic pure, fiziolo-gice, eficiente în patologia cronică ceconstituie 90-95% din structura morbidi-tăţii. Unul din scopurile catedrei condusede profesorul V. Lăcustă îl constituiefundamentarea ştiinţifică şi implementa-rea metodelor tradiţionale de tratament.
“A investiga prin tehnici noi, moderne, o metodăveche nu constituie un anacronism, ci maidegrabă un omagiu adus metodei pe care trebuiesă o privim critic, ca, de altfel, pe oricare metodăterapeutică, prin prisma cuceririlor ştiinţificemoderne”, menţionează savantul I. Bratu. Anumeacesta e principiul de lucru al cercetătorilor dincadrul şcolii profesorului V. Lăcustă.
57
Inte
llect
us 1
/200
4N
UM
E N
OTO
RII După cum am spus, secţia clinică le oferă o bună
şansă în cercetările lor, aici teoria ştiinţifică dândrezultate practice. De exemplu, constatând faptulcă specialişti în diferite domenii (neurologie,endocrinologie, gastrologie, terapie etc.) de laspitalul în cadrul căruia se află Secţia de MedicinăTradiţională se arată profund interesaţi să-şiîmbogăţească cunoştinţele la cursurile despecializare şi perfecţionare a catedrei, profesorulV. Lăcustă le-a oferit tot ajutorul solicitat. Astăziaceşti specialişti utilizează pe larg metodelemedicinei tradiţionale în programele terapeuticeclasice aplicate bolnavilor la locurile unde activea-ză. Într-un cuvânt, Secţia de Medicină Tradiţionalăeste pentru toţi cei interesaţi o excelentă bazăclinică de cercetare şi aplicare practică, fiind unicade acest gen în republica noastră.
Principalele direcţii de cercetare ale catedreiprofesorului V. Lăcustă le constituie tratamentulafecţiunilor sistemului nervos central şi periferic,ale organelor interne şi aparatului locomotor cuaplicarea metodelor medicinei tradiţionale(studiul clinico-fiziologic), problemele gastroin-testinale şi, în special, ulcerul gastroduodenalcare, prin larga lui extindere şi caracterul evoluţiei,reprezintă un pericol deosebit pentru sănătate.Astfel, a fost elucidat în premieră un complex deindici clinico-fiziologici care au o valoare înaltă înpronosticul recidivei ulcerului duodenal. Peparcursul mai multor ani, în baza unui şir deinvestigaţii clinico-experimentale, au fost stabiliţifactorii geometeorologici de risc şi parametrii lorcare provoacă reacţii meteotrope şi acutizareastării funcţionale la bolnavii cu astm bronşic.
În ultimul timp devine tot mai stringentă problematoxicomaniei şi cea a tabagismului. Prinintermediul unor investigaţii clinice şi clinico-experimentale, Catedra nominalizată a studiataceastă patologie, propunând noi metode depronosticare şi tratament. Cercetările clinico-experimentale au permis stabilirea eficacităţii deaplicare a acupuncturii auriculare şi a oxitocineiatât în calitate de monoterapie, cât şi asocierealor pentru tratarea tabagismului, în funcţie devarianta clinico-psihologică a sindromului deabstinenţă. În cercetările din ultimii ani se atestăcu certitudine că majoritatea dereglărilorfuncţionale induse în organism sunt determinatede neincluderea completă a posibilităţilor lui de
adaptare. Medicina adaptivă, curent nou înmedicină, apărut în ultimul deceniu, îşi revendicăcercetarea unor noi modalităţi de amplificare şicorectare a capacităţilor adaptive aleorganismului uman. Sunt doar câteva dintrepreocupările Catedrei.
Înalta eficacitate a acupuncturii în tratamentul unuişir de boli, creditul de încredere din parteamedicilor practicieni i-au permis profesorului V.Lăcustă să fondeze în 1991 la Universitatea deMedicină şi Farmacie “N. Testemiţanu” Catedrade Acupunctură. Astfel, metoda în cauză devinedisciplină medicală independentă. Pe lângămunca zilnică de predare a unor cursuri demedicină tradiţională studenţilor de la medicină,V. Lăcustă caută să înzestreze şcoala superioarăde medicină cu manuale şi cărţi într-un domeniuabsolut nou pentru ţara noastră. V. Lăcustă areuşit să stabilească relaţii de colaborare cuaceste centre unde există un nivel înalt deprofesionalism, o largă experienţă în medicinatradiţională, şi anume centrele ştiinţifice şi clinicedin Rusia, Franţa, China etc. Împreună cu savanţiidin Belgia, România şi alte ţări, a fondat Euro-pean Association of Acupuncture, devenind şipreşedinte al acestei instituţii. Prin deciziarespectivei asociaţii şi cu concursul nemijlocit alspecialiştilor de la Catedra de MedicinăTradiţională la Chişinău a fost creat CentrulEuropean de Pregătire Postuniversitară aMedicilor în Domeniul Acupuncturii, unde suntorganizate simpozioane internaţionale consacrateintegrării medicinei tradiţionale şi ştiinţifice, seeditează buletinul său special.
Un aspect deosebit al activităţii savantuluiV. Lăcustă îl constituie munca de cercetare în cadrulInstitutului de Fiziologie şi Sanocreatologie alAcademiei de Ştiinţe a Moldovei. V. Lăcustă a fostinvitat în cadrul acestui institut în 1980, de cătreacademicianul Tudor Furdui, pe care îl considerăsusţinătorul şi învăţătorul său. Dezvoltarea fiziologieiexperimentale a determinat implicit implementarearezultatelor în clinică. Aici este instituit un grupştiinţific, preocupat de fiziologia clinică şi medicinatradiţională. Cu timpul cercetările s-au extins,constituindu-se o adevărată Şcoală ştiinţifică îndomeniul fiziologiei clinice şi a medicinei tradiţio-nale, cunoscută la noi şi în străinătate drept Şcoalaprofesorului Victor Lăcustă.
Inte
llect
us 1
/200
4
58
NU
ME
NO
TORII Prin investigaţiile sale complexe experimentale şi
clinice în domeniul mecanismelor interrelaţiilorsomato-viscerale în condiţii de stres şi altediverse patologii, au fost obţinute date fundamen-tale noi privind interreglarea funcţiilor somatice şivegetative ale organismului. Studierea interrela-ţiilor psihoendocrine şi psihovegetative a permispentru prima oară evidenţierea diferitelor tipuri dereacţii ale organismului uman în condiţii patolo-gice şi elaborarea metodelor diferenţiate decorecţie. Cercetările efectuate au servit ca bază laelaborarea unui nou concept asupra reglăriienergoinformaţionale, care se realizează printr-unsistem fiziologic specific, numit sistem somato-visceral reglator-energetic. Cercetările ulterioareau stabilit că, în general, căile de transmitere ainformaţiei bioenergetice pot fi efectuate princâmpul bioenergetic, prin sistemele nervos şiumoral. Această concepţie a făcut posibilăintegrarea medicinei tradiţionale în medicinaştiinţifică modernă, deschiderea unor noi per-spective în diagnosticul, tratamentul şi profilaxiamaladiilor prin intermediul acţiunii factorilor dediversă natură şi intensitate asupra zonelorsomato-vegetative fiziologic active.
În scurt timp a fost acumulată o practică clinicăbogată, efectuându-se cercetări fundamentale înmedicina populară şi fiziologia normală.Acupunctura este una din pârghiile de rezistenţăale medicinei tradiţionale. Ea a dezvăluit misterelemedicinei chineze cunoscute încă acum cincimilenii. Lucrările profesorului V. Lăcustă îndomeniul medicinei tradiţionale impresioneazăprin volumul, dar şi prin profunzimea lor şi au fostînalt apreciate de opinia publică din RepublicaMoldova şi din alte ţări.
Savantul a elaborat şi a publicat, per-sonal sau în colaborare cu discipolii săi,mai multe lucrări de referinţă în domeniu:“Acupunctura clinică” (1996), “Tratat deacupunctură clinică” în două volume(1998), “Acupunctura tradiţionalăchineză. Formule magistrale” (2000),“Acupunctura clinică tradiţională” în treivolume (2001), “Cronoacupuncturatradiţională chineză” (în colaborare,2002) ş.a. Cercetarea ştiinţifică modernăîn acupunctură cunoaşte o diversitateimpresionată de direcţii, aceastădisciplină tradiţională având capacitateade a dăinui şi chiar de a se extinde în erainformaticii, ciberneticii,psihoendocrinologiei etc.
Actualmente, acupunctura a obţinut o argumen-tare ştiinţifică, ceea ce i-a permis să treacădin compartimentul empiric al medicinii la rangulştiinţific. Şi aici, trebuie să recunoaştem,un merit determinant îi revine profesorului VictorLăcustă.
Tot ceea ce a izbutit să realizeze domnia sa pânăîn prezent, dar şi ceea ce urmează să înfăptuiascăîn viitor, porneşte de la conştientizarea misiuniinobile pe care şi-a asumat-o – ocrotirea şifortificarea sănătăţii omului, acesta fiinddintotdeauna obiectivul de primă importanţă aloricărui stat civilizat. Or, noi tindem să intrăm înlumea statelor civilizate.
Dumitru BATÎR, doctor habilitat în chimie, profesor universitar,laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova
SUMMARY
Victor LACUSTA, Doctor in Medicine, University Professor, Corresponding Memberof the Academy of Sciences of the Republic of Moldova, a world well-known scientist, is aman that gives a fresh wind to the popular medicine. His investigations form an impulse forthe modern medical science appreciating the traditional medicine value having themillennial history, and being nowadays more actual than ever. V. Lacusta is a scientistplaying a decisive role in the process of traditional medicine affirmation in our republicand in it formation as an independent medical discipline.
59
Inte
llect
us 1
/200
4N
UM
E N
OTO
RII
Academicianul Gheorghe Duca este un om deştiinţă de talie europeană, care a adus o contri-buţie substanţială la cercetările în domeniulchimiei ecologice, chimiei alimentare, electrochi-miei, medicinei, agriculturii, fiind şi un organizatorstrălucit al învăţământului, ştiinţei şi culturii.
Născut la 29 februarie 1952 în satul Copăceni,Bălţi, absolveşte cu medalie de aur şcoala mediedin Sângerei (1959-1969), încheie cu diplomă demenţiune studiile la Facultatea de Chimie aUniversităţii de Stat din Moldova (1969-1974). Încontinuare, întreaga activitate a savantului estelegată de această prestigioasă instituţie deînvăţământ: face doctorantura la Catedra deChimie Fizică (1976-1979), susţine teza de doctor(1979) şi doctor habilitat în chimie (1989), i seconferă titlul didactic de profesor universitar(1992), devine laureat al Premiului pentru Tineret
(1982) şi Premiului de Stat al Republicii Moldova(1998), i se conferă titlul de Om Emerit (1996),membru corespondent (1992) şi membru titularal Academiei de Ştiinţe (2000). Este întemeietorulCentrului de Chimie Aplicată şi Ecologică (1988),fondator al Catedrei de Chimie Industrială şiEcologică (1992), la USM, este ales deputat înParlamentul Republicii Moldova (1998-2001),îndeplineşte funcţia de Ministru al Ecologiei,Construcţiilor şi Dezvoltării Teritoriului (2001-2004).
Academicianul Gheorghe Duca a publicatpeste 400 de lucrări ştiinţifice, inclusiv 33 de cărţi.Este autorul a 63 brevete de invenţiecare şi-au găsit aplicare practică în diverseţări ale lumii, a participat la peste 100 decongrese, conferinţe, simpozioane naţionaleşi internaţionale.
D. B.
NOUL PRE{EDINTE AL A{M –ACADEMICIANUL GHEORGHE DUCA
ACADEMIA DE ŞTIINŢE A REPUBLICII MOLDOVAARE UN NOU PREŞEDINTE –ACADEMICIANUL GHEORGHE DUCA.EL A FOST ALES ÎN ACEST POSTLA 5 FEBRUARIE 2004.
Inte
llect
us 1
/200
4
60
CO
MU
NIC
ÃRI
În baza carierei, la o altitudine de 194 m., suntdeschise calcare oolitice şi grezo-calcare masive,foarte fosilifere cu M. (P. ) podolica, M. vitaliana,Modiolus, Plicatiforma plicatofittoni, Pl. fittoni,Pholas sp., Gibbula.
În partea superioară a calcarelor masive, începintercalaţii argiloase. Peste acestea, pe ogrosime de 1,5 m., se dispun argile nisipoase cuintercalaţii de gresii de 2-5 cm., apoi pe o grosimede doi metri – calcare masive (oolitice, biosparite,calcare grezoase) cu intercalaţii de siltite şinisipuri, după care urmează (pe o grosime de3 m) calcare în plachete şi grezo-calcare.Şi unele şi altele sunt foarte fosilifere.
Partea superioară a carierei este la altitudinea de208 m., însă puţin lateral apar deschideri decalcaro-gresii, de asemenea fosilifere. Dincalcarele de la Şişcani am colectat şi determinaturmătoarele forme moluşte:
BivalveMactra (Podolimactra) podolica podolica Eichw.
Mactra (Podolimactra) podolica ovata B. Ionesi
Mactra (Podolimactra) podolica moldavica B. Ionesi
Mactra (Podolimactra) podolica cobălcescui B. Ionesi
Mactra (Podolimactra) podolica subvitaliana B. Ionesi
Mactra (Podolimactra) tapesoides Sinzov
Mactra (Podolimactra) urupica Dan
Mactra (Podolimactra) naviculata Baily
Mactra (Sarmatimactra) fabreana (d’Orb)
Mactra (Sarmatimactra) vitaliana (d’Orb)
Plicatiforma fittoni (d’Orb)
Obsoletiforma sp.
Musculus cf. sarmaticus (Gatuev)
Musculus moldavicus (Sim. et B.)
Musculus sp.
CONTRIBU|II LA STUDIEREA FAUNEIBASARABENE DIN AFLORIMENTUL
DE LA {I{CANI
Viorica MUNTEAN,cercet=tor [tiin\ific
Î n cariera de la Şişcani (la cca. 10 km. de orăşelul Nisporeni), prin exploatare sunt deschise calcare oolitice pe o grosime de 18 - 20 m., pe care le-am cuprins subdenumirea de Formaţiunea de Şişcani.
61
Inte
llect
us 1
/200
4 C
OM
UN
ICÃ
RI
Modiolus incrassatus (d’Orb)
Tapes vasluensis (Sim. et B.)
Donax lucidus Eichw.
Donax dentiger Eichw.
Solen subfragilis (Eichw.)
GasteropodeGibbula sarmates (Eichw.)
Gibbula sarmates akburunensis (Koles.)
Gibbula valvatoides (Sinzov)
Gibbula cf. pseudorollandiana (Koles.)
Gibbula aff. cordieriana (d’Orb.)
Gibbula aff. laevigatopodolica (Koles.)
Gibbula subprosiliens (Sinz.)
Potamides disjunctus (Sow.)
Dorsanum sp.
Neritina sp.
Cerithium sp.
Cylichna melitopolitana (Sok.)
Hydrobia sp.
VermiSpirorbis spirialis Eichw.
Spirorbis heliciformis Eichw.
Macrofauna din acest afloriment este foarte binepăstrată, toate exemplarele fiind întregi cu cochiliegroasă. Atât prin litologie, cât şi prin faună,Calcarul de Şişcani este similar cu Calcarul deRepedea din România.
Din calcarele de la Şişcani am colectat şideterminat următoarea asociaţie microfaunistică :
ForaminifereAmmonia beccarii (Linné)
Porosononion subgranosus subgranosus (Egger)
Porosononion subgranosus hialinus Bogd.
Elphidium macellum macellum (F. et Moll)
Elphidium rugosum (d’Orb.)
Quinqueloculina cf. akneriana d’Orb.
OstracodeCiprideis littoralis Brady
Nisipurile de BaltaAlt.m.
212
210
194
M.(P.) podolica,M.(S.) vitaliana,Musculus moldavicus,Modiolus incrassatus,Pl. Plicatofittoni,Pl. fittoni,Obsoletiforma,Pholas, Gibbula
Calcare
Calcare oolitice
Calcare nisipoase
Nisipuri
Argile nisipoase
Fig. 14. Secţiune geologică în aflorimentul de la Şişcani
Inte
llect
us 1
/200
4
62
CO
MU
NIC
ÃRI
Analizând microfauna din probele prelevatedin aflorimentul de la Lăpuşna, am pus înevidenţă o asociaţie săracă de foraminifere şiostracode. Dintre foraminifere predominănonionidele.
Vârsta depozitelor din acest afloriment poate fideterminată cu uşurinţă datorită faunei bogate pecare o conţine.
În Calcarele de Şişcani predominăreprezentanţii genului Gibbula. Prezenţataxonilor marcatori (Gibbula beaumonti,Plicatiforma fittoni, Mactra (Sarmatimactra)fabreana, Tapes vasluiensis) demonstrează clar,că depozitele respective aparţin Basarabianuluisuperior.
Prin poziţia lor stratigrafică ele revinpărţii superioare a biofaciesului marinsalmastru superior, respectiv biozonelorcu Mactra (Sarmatimactra) fabreana –Plicatiforma fittoni şi Barbotella – Gibbulabeaumontii.
BIBLIOGRAFIE
Iliina L., Nevesskaia L., Paramonova N. (1976) -Zakonomernosti razvitia moliuskov v opresnennîhbasseinah neoghena Evrazii. Nauka., Moskva.
Ionesi B. (1968) - Stratigrafia depozitelor miocenede platformă din Valea Siretului şi Valea Moldovei,Bucureşti.
Ionesi B., Damian M. (1981) - Contribution à laconnaissance de la faune sarmatienne de laColline de Repedea (La Platf. Moldave), An. şt.Univ. Iaşi., tom. XXVII, s. II b., Iaşi.
Ionesi B. (1983) - Nouvelles données sur la faunebasarabienne de la rézervation géologique laColline de Repedea., Ibidem tom. XXIX. Iaşi.
Ionesi B. (1991) - Biozonation du Sarmatien de laPlate - forme Moldave. Com. ses.şt. Univ. Iaşi.
Ionesi L., Ionesi Bica, Muntean V. (1999) –Contribution à l’étude de la faune bassarabiennede la région de Buzdugana – Bălăneşti (R.Moldave). An. şt. Univ. Iaşi. geol. T. XLV, Iaşi.
Fig. 1 Mactra (Sarmatimactra)fabreana (d’Orbigny) (X 1,7 )
Fig. 2 Mactra (Sarmatimactra)vitaliana (d’Orbigny) (X 1,1 )
Fig. 3 Donax dentigerEichw. (X 2,8 )
Fig. 4 Gibbula sarmates akburunensis(Kolesnikov) (X 3,3 )
Fig. 5 Gibbula laevigatopodolica(Koles.) (X 2,6)
63
Inte
llect
us 1
/200
4C
OM
UN
ICÃ
RI
Ionesi Bica, Muntean V. (2000) – Contribution àl’étude de la faune bassarabienne de la colline deMăgura (R. Moldave). An. şt. Univ. Iaşi. geol. T.XLVI, Iaşi.
Kojumdgieva E. (1969) - Les fosiles de Bulgarie,VIII, Sarmatien, Sofia.
Kojumdgieva E., Paramonova N. P., Belokrîs L.S.,Muskhelişvili L. V. (1989) - Ecostratigraphicsubdivision of the Sarmatian after molluscs.Geologyký Zbornik - Geologica Carpatica, 40, 1.
Macarovici N., Jeanrenaud P. (1958) – Revuegénérale du Néogène de plateforme de laMoldavie. Anal. şt. Univ. Iaşi.
Paramonova N. P. (1981) - Biostratigrafiadvustvorciatîh molliuskov iuga SSSR. Beograd.
Roşca V. H. (1964) - Neoghen. Stratigrafiaosadocinîh obrazovanii Moldavii. Chişinău.
Roşca V. H., Sinegub V. V., Saianov V. S.et al. (1968) – Schema stratigrafii neoghenovîhotlojenii. Reghional. stratigr., AN MSSR,Chişinău.
Roşca V. H. (1987) - Osobennosti sostava istratigraficeskogo rasprostranenia gasteropod vsarmate Moldavii i smejnîh raionov Ukrainî.Stratigrafia verhnego Fanerozoia Moldavii.,Chişinău.
Saulea E. (1995) - Récifs et faciès détritiques duSarmatien moyen de la partie centrale de laBessarabie. Mem. Inst. Geol. Rom. vol. 35.,Bucureşti.
Fig. 6 Gibbula laevigatopodolica(Koles.) (X 2,6)
Fig. 7 Gibbula cordieriana (d’Orbigny)(X 3,3 )
Fig. 8 Gibbula pseudorollandiana (Koles.)(X 3,1 )
Fig. 9 Gibbula subprosiliens (Koles.)(X 3,5 )
Inte
llect
us 1
/200
4
64
AN
IVER
SÃRI
Absolvent al facultăţii de agronomiea Institutului Agricol din Chişinău,promoţia 1962, în anii 1957 şi 1958participă la desţelenireapământurilor în Kazahstan.Lucrează în funcţia de agronom şefîn satul Cociulia, Comrat, până în1964, când este admis ladoctorantura Grădinii Botanice aAŞM. Din 1967 activează aici încalitate de cercetător ştiinţificinferior şi, ulterior, cercetătorştiinţific superior (1973). În anul1970 îşi susţine teza de doctor înştiinţe biologice cu tema „Biologia înfloririi şistudiul citocariologic la genul Triticum L.”. Cu doiani mai târziu este invitat la Institutul de Selecţie şiSemenologie a Grâului din oraşul Mironovka(Ukraina) unde ocupă postul de şef alLaboratorului de Citogenetică. În scopul cercetăriiaprofundate a resurselor genetice şi genofonduluigenului Triticum, participă la expediţiile complexela genocentrul originii grâului – Azerbaidjan,Georgia, Armenia (1974-1976), publicând un setde lucrări în problema gen-ecologiei grâului(1980-1982).
În perioada 1990-1996 este şeful Laboratorului„Embriologie şi Biotehnologie” al Institutului deBotanică al AŞM. În 1991 îşi susţine teza de doctorhabilitat în ştiinţe biologice la specialitatea„Botanica”, având tema: „Sistemul de reproducereîn aspect evolutiv la speciile de grâu (Triticum L.).Din 1993 activează prin cumul la Institutul deGenetică al AŞM în calitate de cercetător ştiinţificsuperior, iar din 1996 se transferă la Institutul de
Genetică al AŞM, în funcţia de şef alLaboratorului de Genetică şiAmeliorare a Leguminoaselor undemunceşte până în prezent.
Cercetările ştiinţifice sistemice delungă durată ale lui Valentin Celac auo mare însemnătate ştiinţifică şiaplicativă. Astfel, sunt stabiliteparticularităţile cariotipice alespeciilor de grâu ale genului TriticumL. (1964–1967). Dânsul elaboreazăobiectivele morfologice şi funcţionaleale sporo–gametogenezei, înfloririi,
polenizării, fecundării, embrio– şiendospermogenezei la speciile genului TriticumL.; creează hibrizi şi studiază citogenetica hibrizilorintraspecifici şi intragenerici ale grâului cu secara,pirul şi alte plante, evidenţiind afinitateagenotipică, filogenia şi evoluţia speciilor de grâu;expune sintagma despre însoţirea recombinaţiilorşi a mutaţiilor la încrucişare (1979); stabileşteprovenienţa speciilor de grâu T. polonicum, T.ispahanicum, T. turanicum, T. spelta etc. (1974–1976). V.Celac induce experimental autotetraploziide grâu T. monococcum şi T. sins-Kayaea(2n=4x=28) şi efectuează studiul lor citogenetic(1976–1995); stabileşte polimorfismul genetic însistemul de reproducere al grâului (1982–1986);deduce funcţia stabilizatoare a selectivităţiiembriologice în evoluţie (1983); propune ipotezaplasmogamiei ca element genetic în ontogeneză(1989); participă la colectarea şi studiul cito-cariologic la plantele monocotilidonate şi ladescrierea lumii vegetale a Moldovei (1986);caracterizează şi cercetează cito-embriologia
VALENTIN CELAC LA 65 DE ANICuv`nt despre coleg
Valentin CELAC, doctor habilitat în ştiinţe biologice, recunoscut botanist,genetician şi ameliorator, s-a năsut la 26 februarie 1939 în satul Hâjdieni, Orhei.
65
Inte
llect
us 1
/200
4A
NIV
ERSÃ
RI
plantelor cerealiere şi legumicole şi participă ladescrierea lor monografică (1987). În perioadaurmătoare V.Celac elaborează noţiunea privindsistemul de reproducere şi evoluţia lui, stabileştenorma de reacţie, gradul adaptiv al sferei dereproducere în aspect genetico-ameliorativ;evidenţiază fenomenul apogametiei la grâu(1991); efectuează studiul cito-embriologic alsistemului de reproducere la stejar şi expunesintagma privind inexistenţa periodicităţii defructificare la stejar, stabilind un nou tip deembriogeneză numit Fagales-tip (1990-1995).Programele genetico-ameliorative (1987-2003)realizate la plantele leguminoase s-au soldat cucrearea a 11 soiuri – arahide (3), năut (3), soia (2),fasoliţe (2), bob (1) – transmise la Comisia deStat pentru Încercarea Soiurilor de Plante, printrecare 3 soiuri sunt omologate (1999-2003).
Valentin CELAC introduce în agriculturaMoldovei două specii noi de planteleguminoase de o mare valoareeconomică – arahidele (1999) şi fasoliţa(2003) şi elaborează tehnologia decultivare a arahidelor, confirmată prinbrevet de invenţie (2002).
Savantul activează cu o deosebită perseverenţă învederea reconsiderării culturilor leguminoase înMoldova (1998-2003), fiind autorul a 12 brevete şicereri de brevete de invenţie.
Pentru participare activă în viaţaştiinţifico-organizatorică şi social-politică aAcademiei de Ştiinţe, V. Celac este distins cu maimulte Diplome de Onoare ale Institutului deBotanică şi Prezidiului AŞM, obţine GrantulIndividual al Prezidiului AŞM (1999). Participă laSaloanele Internaţionale de Inventică(Moldova, România), fiind menţionat pentrurealizările sale ştiinţifice cu mai multe diplomeşi medalii (2001-2003).
Valentin CELAC
a publicat 185 de lucrări ştiinţifice,inclusiv 6 monografii şi 8 culegeri.Este participant şi organizator al maimultor congrese şi conferinţe ştiinţifice,fiind membru al colegiului deredactare a lucrărilor ştiinţifice.Participă activ la pregătirea cadrelordidactice şi ştiinţifice.
Pentru merite deosebite este decorat cuMedalia „Meritul civic” (2001).
doctor habilitat, profesor Petru BUIUCLI,şef Laborator Genetică şi Ameliorare a Spicoaselor al Institutului de Genetică al AŞM
doctor în ştiinţe biologice Alexandru BUDAC,cercetător ştiinţific superior la Institutul de Genetică al AŞM
CALENDAR
La 16 februarie 1886 s-a născut (la Buzău) academicianul Constantin BUDEANU. A introdus înştiinţă şi tehnică noţiunea de “putere deformantă” şi metodele de calcul ale acesteia prin tratatul“Puissances reactives et fictives” în 1927. În 1930 a definit noţiunile de “putere reactiva” si “factorde putere”, precum şi denumirea pentru unitatea de măsură a puterii reactive: VAR (Volt AmperReactiv), noţiuni adoptate în acelaşi an de Comisia Electrotehnică Internaţională întrunită la
Stockholm. A murit la 27 februarie 1959, la Bucureşti.
Inte
llect
us 1
/200
4
66
AN
IVER
SÃRI
S-au împlinit 25 de ani de la începutullucrărilor consacrate prognozeimodificărilor posibile în mediul natural subinfluenţa activităţii umane pe întregteritoriul Moldovei. Această activitate afost determinată de situaţia ecologicăalarmantă care la acea perioadă sedegradase brusc nu numai în Moldova, darşi în întreaga lume. Cauzele şi factorii careau condiţionat această degradare suntnotorii, fiind vorba, în primul rând, deexpansiunea demografică ce a condus laalienarea suprafeţelor suplimentare pentruamplasarea oraşelor, aşezărilor rurale,căilor de comunicaţie, întreprinderilorindustriale etc.
Un ritm vertiginos a înregistrat chimizareaagriculturii, pretutindeni aplicându-seîngrăşăminte minerale şi mijloace chimice deprotecţie a plantelor, fără a respecta, de cele maimulte ori, recomandările şi normele de utilizarestabilite. Aceste procese se agravau datoritănimicirii nemiloase a pădurilor pe suprafeţe mari,astfel intensificându-se continentalizareaclimatului şi, implicit, efectul dăunător al poluării.În ultimul timp ia amploare poluarea biologică cumicroorganisme patogene, helminţi etc., precumşi cea complexă, cu caracter de focar, cum suntgunoiştile autorizate sau ocazionale, depozitelede substanţe toxice etc.
Toţi aceşti factori în ansamblu au avut o influenţădeosebit de nefastă asupra mediului ambiant.Solurile s-au degradat, au dispărut multe speciide plante şi animale, s-a înrăutăţit compoziţia
chimică a apelor de suprafaţă şi a celor freatice,precum şi a aerului, s-a redus calitatea furajului şia produselor alimentare în general. Seînregistrează modificări alarmante ale climei:secetele alternează cu precipitaţiile abundente, deo intensitate catastrofală, provocând inundaţii,alunecări de teren, formarea râpelor, înnămolireabazinelor acvatice, acestea fiind un rezultatsesizabil al schimbărilor intervenite în natură.Revoluţia tehnico-ştiinţifică înregistra în aceaperioadă un ritm fără precedent, dând naştereunor probleme deosebit de complicate în sferainteracţiunii omului şi naturii. Degradareamediului este o problemă serioasă a zilelornoastre şi ea trebuie să fie abordată într-o strânsălegătură cu factori sociali, cu procesele cardinaleale dezvoltării sociale, „în unison cu proceselegeologice stihiinice, cu legile naturii”(V. Vernadski).
În anul 1978 conducerea republicii,împreună cu organele de resort, au luat decizia dea elabora prognoza modificărilor posibile înmediul natural sub influenţa activităţii umane şifactorilor naturali.
La elaborarea acestui studiu ştiinţific au participatinstituţiile de cercetări ştiinţifice şi de învăţământsuperior, Academia de Ştiinţe a Moldovei,ministere şi departamente. Întregul program deactivitate era dirijat şi coordonat de către VasileProca, şeful Secţiei Geografie a AŞM. În rezultat, afost elaborată şi editată o operă fundamentală,intitulată „Prognoza modificărilor posibile înmediul natural sub influenţa activităţii umane peteritoriul RSS Moldoveneşti”, cu un volum de circa40 de coli editoriale şi un tiraj de 500 exemplare(Chişinău, Ştiinţa, 1981).
O CARTE, UN PROGRAM,O DATORIE
(Destinul „Prognozei modificărilor posibile în mediul naturalsub influenţa activităţii umane pe teritoriul Moldovei”)
67
Inte
llect
us 1
/200
4A
NIV
ERSÃ
RI
Lucrarea cuprinde o gamă largă deprobleme privind interacţiunea societăţiişi naturii, conturează imaginea reală amodificărilor care s-au produs în mediulambiant, raportul consecinţelor pozitiveşi al celor negative, evidenţiază cauzeleşi condiţiile în care au luat naştere acestefenomene, elaborează recomandăripentru lichidarea consecinţelor negative.
Astăzi, după un sfert de veac, ne convingem odată în plus cât de importantă a fost elaborareaacestui studiu şi activitatea ştiinţifică în ansamblu,desfăşurată în cadrul respectivului program.
Cu părere de rău, lucrările prevăzute în programau fost stopate din mai multe motive. Însăproblemele rămân, agravându-se pe an ce treceşi solicitând o soluţionare neîntârziată.
În opinia noastră, Guvernul republicii ar trebui săîntreprindă acţiuni hotărâte pentru reluarealucrărilor conform unui program revăzut, adaptat lacondiţiile noi ce s-au creat în acest mileniu.
Grija pentru protecţia naturii înseamnă,întâi şi întâi, grijă pentru sănătateageneraţiilor de azi şi de mâine, pentrucrearea unor condiţii optime de viaţăpentru oamenii acestui pământ. Estenecesar să fie luate toate măsurile pentrurespectarea legislaţiei privind protecţianaturii şi valorificarea civilizată aresurselor naturale.
Prognozarea unei atare acţiuni în condiţiilevalorificării intensive a naturii poate fi realizatăefectiv numai prin asistenţa acordată de unserviciu de control (monitoring) bine informat în cepriveşte starea mediului.
Trebuie să menţionăm faptul că Institutul deCercetări pentru Pedologie şi Agrochimie„N. Dimo” realizează de mai mulţi animonitorizarea stratului de suprafaţă al solurilorMoldovei. Această activitate conduce la editareaanuală, începând din 1993, a buletinuluiecopedologic special. În prezent cercetările încauză se extind şi se amplifică, fiind create noipoligoane-cheie în centrele reprezentative. Suntluate sub control ecologic obiectele care polueazăcel mai mult mediul: fabricile de zahăr,întreprinderile industriei de prelucrare,complexele zootehnice, instalaţiile de epurare aapei etc.
Pentru a evita un colaps ecologic care ameninţăincontestabil umanitatea, trebuie să antrenăm înprocesul de soluţionare a problemelor cardinaleale interacţiunii dintre om şi natură ştiinţelesintetice: pedologia genetică, landşaftologia,biogeocenologia, ştiinţa despre biosferă. Acesteareprezintă o categorie de ştiinţe noi care, fiindinterdisciplinare, studiază prin metode deosebiterelaţiile ce există în interiorul sistemelor naturii viişi moarte, nivelul de organizare a obiectelor subaspect spaţial şi temporal (istoric), gradul deorganizare a sistemului etc.
Abordarea sintetică a cunoaşterii naturii esteimportantă şi pentru formarea conceptuluiecologic corect, care să accentueze necesitateaadoptării unei atitudini creative a omului faţă demediul ambiant, rolul tot mai substanţial al raţiuniiîn evoluţia biosferei.
Dacă ne gândim la ceea ce se întâmplăazi pe Terra, noi suntem unicele fiinţecare poluează mediul ambiant, carecontinuă să distrugă natura. Prin urmare,aplicarea legilor şi recomandărilorştiinţifice de protecţie, de salvgardare amediului ambiant constituie o sarcinăimediată şi de viitor a fiecărui cetăţean, aconducerii de stat şi, în special, aoamenilor de ştiinţă.
Dumitru BALTEANSCHI,cercetător ştiinţific coordonator la Institutul de Cercetări
pentru Pedologie şi Agrochimie „N. Dimo”
Inte
llect
us 1
/200
4
68
AG
EPI
NEW
S
La ediţia curentă au participat circa 70 de între-prinderi autohtone, inclusiv din stânga Nistrului.Obiectivul principal al acestei manifestăriexpoziţionale îl constituie stabilirea contactelor deafaceri şi a relaţiilor economice între participanţi,dezvoltarea cooperării de producţie, extindereapieţelor de desfacere a mărfurilor etc.
În cadrul expoziţiei au avut loc “mese rotunde”ale producătorilor, seminare vizând politicileregulatorii ale statului în domeniul activităţiiantreprenoriale, lansări de produse autohtoneetc. De asemenea, a fost organizată pentruprima dată o bursă de cooperare, la care auparticipat businessmeni din Moldova, Ucraina,România.
Momentul de vârf al celei de-a treia ediţii aExpoziţiei naţionale “Fabricat în Moldova” l-aconstituit ceremonia de decernare a premiilorînvingătorilor concursului republican “Marcacomercială a anului 2003”, desfăşurată înpremieră la Palatul Republicii.
Concursul a fost organizat de Camera de Comerţşi Industrie în comun cu Asociaţia Naţională aProducătorilor, Agenţia de Stat pentru ProtecţiaProprietăţii Industriale a Republicii Moldova,redacţia săptămânalului „Ekonomiceskoe oboz-renie „Logos-Press” etc. Au participat persoanejuridice, întreprinderi şi organizaţii cu diverse formede proprietate, care produc bunuri materiale şiprestează servicii pe teritoriul Republicii Moldova.
CONCURSUL“MARCA COMERCIAL+ A ANULUI”
Î n perioada 10-12 februarie a.c., la Centrul „Moldexpo” din Chişinău a avut locExpoziţia naţională “Fabricat în Moldova”, ediţia a treia. Această acţiune importantăs-a desfăşurat sub patronajul primului ministru Vasile Tarlev. În alocuţiunea prezentată
cu ocazia inaugurării expoziţiei, Premierul a remarcat calitatea înaltă a articolelor expuse,menţionând că producătorii autohtoni promovează astfel o imagine pozitivă a industrieimoldoveneşti. E un lucru lăudabil, deoarece aceasta denotă că potenţialul industrial alrepublicii e în creştere.
(Expozi\ia na\ional= “Fabricat ]n Moldova”, edi\ia a treia)
69
Inte
llect
us 1
/200
4A
GEP
I N
EWS
La ceremonie au participat PreşedinteleRepublicii Moldova Domnul Vladimir Voronin,Prim-ministrul Republicii Moldova Domnul VasileTarlev, conducători de ministere şi departamentede ramură, corpul diplomatic, acreditat în Repub-lica Moldova, membrii comitetului organizatoric,conducători şi specialişti ai întreprinderilor-participante la concurs, conducători deîntreprinderi – participante la expoziţia “Fabricat înMoldova”, reprezentanţi ai mass-mediei.
Luând cuvântul în cadrul ceremoniei, PreşedinteleRepublicii Moldova Domnul Vladimir Voronin, aspus că marca comercială aduce venit întreprin-derilor şi ea trebuie păstrată “ca lumina ochilor”.”A păstra înseamnă a menţine înalta reputaţie, anu admite pierderea imaginii, a nu falsifica şi anu-ţi permite indulgenţe în ceea ce priveştecalitatea”, a precizat şeful statului. În opinia sa,pentru producătorii autohtoni, marca comercială adevenit o componentă reală a businessului,care permite de a atrage investiţii, de a majoravolumul de vânzări, a spori capitalul. “Totuşi,pentru noi, cetăţeni ai Moldovei, principala marcăcomercială, care însoţeşte mărcile noastreprivate, o constituie marca “Fabricat în Moldova”.Pentru această marcă, pe care ne-a oferit-oPatria gratis, purtăm toţi responsabilitatesolidară în faţa întregii societăţi”, a declaratDomnul Vladimir Voronin.
Învingători au devenit peste 40 de agenţieconomici naţionali bine cunoscuţi în Moldova şipeste hotarele ei, şi anume: societăţile pe acţiuni“Carmez”, “Efes Vitanta Brewery”, “Franzeluţa”,“Covoare-Ungheni”, “Macon”, “Ionel”, “Voxtel”, SRL“Moldauditing”, hotelul “Jolly Alon”, precum şiunităţi mai noi – SRL “Vox-design”, Bursa imobi-liară “Lara”, SRL “Molrustex”, Agenţia de turism“Corina” ş.a. Învingătorii au fost distinşi cu
diplome, însoţite de Premiul special “Mercuriulde aur” (o statuetă, înfăţişându-l pe zeulcomerţului Mercur).
Concursul “Marca comercială a anului” şi-apropus să realizeze, de rând cu alte obiectiveimportante, mediatizarea imaginii corporative acompaniilor, asistenţa informaţională a întreprin-zătorilor în domeniul implementării tehnologiilorde marketing, unificarea eforturilor producătorilornaţionali în vederea creării unor condiţii favorabilepentru activitatea de antreprenoriat şi a unuimediu competitiv de afaceri. Menţionăm, deasemenea, că informaţia cu privire la întreprin-derile învingătoare va fi inclusă în catalogul “Celemai notorii mărci comerciale”, care va fi distribuitCamerelor de Comerţ şi Industrie din CSI, ŢărileBaltice şi din alte state prin intermediul misiunilordiplomatice ale Moldovei.
Constatăm cu satisfacţie că specialiştii AGEPI auavut o prezenţă activă şi în cadrul actualei ediţii aExpoziţiei naţionale “Fabricat în Moldova”. Ei auparticipat cu un stand informaţional, acordândconsultanţă calificată în ce priveşte protecţia înţară şi peste hotare a produselor ce constituieobiecte de proprietate industrială. Un viu interesau suscitat consultaţiile în problemele legislaţieiprivind concurenţa neloială, diverse aspecte aleevaluării contabilizării şi comercializării obiectelorde proprietate industrială.
Alături de alte întreprinderi de prestigiu din ţară,Agenţia de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale a fost distinsă cu o Diplomă deexcelenţă a Guvernului Republicii Moldova.
Inte
llect
us 1
/200
4
70
AG
EPI
NEW
S
L a 25 decembrie 2003, Prim-ministrul Vasile Tarlev a avut o întâlnire cuinventatorii şi specialiştii Agenţiei de Stat
pentru Protecţia Proprietăţii Industriale. Acţiunea aavut loc în sala de conferinţe a AGEPI.
La întâlnire au participat, de asemenea, Gh. Duca,Ministrul Ecologiei, Construcţiilor şi DezvoltăriiTeritoriului, A. Rotaru, Preşedintele ConsiliuluiSuprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică,A. Andrieş, Preşedintele AŞM, P. Vlad,Vicepreşedintele AŞM, V. Rudic, DirectorulInstitutului de Microbiologie al AŞM, A. Gulea,membrul Juriului Salonului Internaţional deInovaţii, Cercetări şi Noi Tehnologii “Brussels-Eureka” ş.a.
În cadrul manifestării au fost trecute în revistărealizările şi problemele din domeniul creării,protecţiei juridice şi introducerii în practică aobiectelor de proprietate industrială, s-au formulatunele modalităţi de promovare şi stimulare aactivităţii inovaţionale – factor decisiv pentrurelansarea economiei naţionale.
Referitor la activitatea desfăşuratăde colectivul AGEPI şi la sarcinile deviitor, expuse în mod succint dedomnul Nicolae Taran, DirectorGeneral, Prim-ministrul Vasile Tarleva menţionat următoarele: „Deşi pânăîn prezent a fost elaborat un cadrujuridic adecvat în ceea ce priveşteorganizarea şi gestionareasistemului de protecţie a invenţiilorşi altor obiecte de proprietateindustrială, este necesar de aîntreprinde măsuri pentru aplicareaeficientă a actelor normative
respective”. Dl Vasile Tarlev a accentuat căRepublica Moldova dispune de un potenţialintelectual enorm, iar sarcina Guvernului constă înelaborarea şi implementarea măsurilor ce arpermite valorificarea pe deplin a acestuia,remunerarea adecvată a cercetătorilor şiinventatorilor.
Un moment solemn al vizitei l-a constituitînmânarea distincţiilor obţinute de inventatorii dinRepublica Moldova la Salonul Internaţional deInovaţii, Cercetări şi Noi Tehnologii “Brussels-Eureka 2003” - două medalii de aur, trei - deargint şi cinci - de bronz, precum şi alte distincţiide prestigiu de care s-au învrednicit inventatoriinoştri. Printre laureaţii Salonului “Eureka-2003”se numără şi Prim-ministrul Republicii MoldovaVasile Tarlev, care a fost distins de ComunitateaEuropeană cu medalia de aur pentru promovareaîntreprinderilor inovatoare.
În cadrul întrunirii a fost înmânat certificatul deînregistrare a mărcii de produs cu numărul10000, titularul căreia este bine cunoscutaSocietate pe Acţiuni „Carmez”.
}NT~LNIREA PRIM-MINISTRULUIVASILE TARLEV CU INVENTATORII
71
Inte
llect
us 1
/200
4A
GEP
I N
EWS
L a finele anului 2003 la AGEPI aavut loc tradiţionala întâlniretrimestrială cu reprezentanţii în
proprietate industrială.
La adunare a fost prezentă conducereaAGEPI, şefii principalelor Direcţii, care auprezentat informaţii privind noile modificărila regulamentele de aplicare a Legiiprivind protecţia desenelor şi modelelorindustriale, Legii privind brevetele deinvenţie, Legii privind mărcile şidenumirile de origine ale produselor.
Dl Nicolae Taran, Director General AGEPI, ainformat succint audienţa despre activitatea deînregistrare a OPI, desfăşurată de AGEPI, şi indiciiatinşi pe parcursul anului 2003, despre activitateade consolidare a bazei legislative în domeniu. S-amenţionat importanţa aprobării pe parcursulanului a unor regulamente de stringentăactualitate – privind evaluarea OPI, atestareaevaluatorilor, pregătirea unor regulamente noi,precum şi a modificării celor existente.
De asemenea dl N. Taran a menţionat şiobiectivele la care se lucrează în prezent, de oimportanţă primordială pentru reprezentanţii înproprietate industrială: crearea unui arbitrajspecializat combativ şi eficient, desfăşurareaexpoziţiilor de invenţii şi inovaţii, perfecţionarea încontinuare a cadrului legislativ, a regulamentelorde aplicare a legilor, menţinerea şi asigurareafuncţionării normale a celor 7 BD, implementareaprogramului OMPI Common Soft şi pregătireaintensă pentru recepţionarea cererilor în formatelectronic.
Au fost făcute totalurile activităţii desfăşurate dereprezentanţii în proprietate industrială peparcursul anului precedent. Cele mai multecereri de protecţie a OPI au fost depuse de cătrefirmele “INTELS-MDV” S.R.L., “TREI G” S.A.,Biroul “BrevetMarcService”, “Inventie-MDV” S.A.,“FS PATENT” S.R.L., I.I. “Inventa-Parasca”. MariaVozianu de la USMF „Nicolae Testemiţanu” adepus cele mai multe cereri de invenţie, iar OlgaSocolov a depus cele mai multe cereri de deseneşi modele industriale. Trei reprezentanţi înproprietate industrială au acumulat numărul celmai mare de cereri de protecţie a mărcilornaţionale. Aceştia sunt: Olga Socolov, Andrei Pridaşi Nicolae Glazunov.
Pentru anul următor reprezentanţii înproprietate industrială urmează să intensificeeforturile de prestare a serviciilor pentrusolicitanţii naţionali si străini, un sectorstrategic rămânând a fi activitatea de reînnoirea mărcilor al căror termen de valabilitate expirăîn anul 2004.
ADUNAREA REPREZENTAN|ILOR}N PROPRIETATE INDUSTRIAL+
LA AGEPI
Inte
llect
us 1
/200
4
72
AG
EPI
NEW
S
P e 9 şi 10 februarie curent, în oraşul Moscova şi-a desfăşurat lucrările şedinţaa 15-a (extraordinară) a Consiliului
Administrativ al OEAB, în cadrul căreiaa fost ales noul preşedinte al Oficiului Eurasiaticde Brevete.
La lucrările şedinţei au participat reprezentanţi aituturor statelor membre ale ConvenţieiEurasiatice de brevete. Republica Moldova a fostreprezentată de dl Nicolae TARAN, DirectorGeneral AGEPI. La şedinţă au asistat şiobservatori din partea OMPI şi OEB.
Conform Recomandărilor referitoare lacandidatura Preşedintelui Oficiului Eurasiatic deBrevete, aprobate la şedinţa precedentă şi înconformitate cu art.3(3) (iii), Consiliul AdministrativOEAB l-a numit în funcţia de Preşedinte al
{EDIN|A CONSILIULUIADMINISTRATIV AL OEAB
Oficiului Eurasiatic de Brevete pentru un termende şase ani pe dl Alexandr GRIGORIEV.
Candidatura dlui A. Grigoriev a fost propusă decătre reprezentantul împuternicit al FederaţieiRuse, dl. A. Korceaghin, fiind susţinută deGuvernul Federaţiei Ruse, precum şi de toţiparticipanţii la cea de-a 15-a şedinţă extraordinarăa Consiliului Administrativ al OEAB.
La şedinţă a fost aprobată, de asemenea, listaseminarelor care urmează să aibă loc în diferitestate membre ale Convenţiei Eurasiatice.Preşedintele nou ales i-a informat pe participanţidespre pregătirea de către OEAB a unor propuneriprivind sarcinile imediate şi proiectele deperspectivă, care urmează a fi discutate la cea de-a 16-a şedinţă (a 11 ordinară) a ConsiliuluiAdministrativ OEAB.
UN VERNISAJ DEOSEBIT
A devenit deja o frumoasă tradiţie ca în fiecare an în incinta Agenţiei de Stat pentru Protecţia ProprietăţiiIndustriale să-şi expună lucrările pictori notorii din
republică. Până la ora actuală specialiştii Agenţieişi vizitatorii ei au admirat pânzele plasticienilor moldoveniSergiu Cuciuc, Valentina Brâncoveanu, Ion Chitoroagă,Luminiţa Mihailicenco, Timotei Bătrânu, Vasile Dohotaru,Tudor Botin.
Zilele acestea la AGEPI a avut loc un vernisaj al pictoruluiAfanasie OPREA, autor a circa 4 mii de lucrări de pictură, graficăşi sculptură.
73
Inte
llect
us 1
/200
4A
GEP
I N
EWS
Afanasie Oprea s-a născut la 23 martie 1934în s. Delacău, r-nul Grigoriopol. A absolvit ŞcoalaRepublicană de Arte Plastice „I. Repin” (1959),Institutul de Arte Plastice din Harkov (1967) şiAcademia de Arte Plastice din Sankt-Petersburg(1989). Este membru al Uniunii Artiştilor Plasticidin Republica Moldova (1978).
Paralel cu activitatea artistică plasticianuldesfăşoară de-a lungul anilor o vastă activitatedidactică în sfera învăţământului artisticuniversitar. Pentru merite deosebite în dezvoltareaşi propagarea artelor plastice şi formareapersonalităţii artistice a tinerilor plasticieni,
Afanasie Oprea a fost decorat în 1996 cu medalia„Meritul civic”, iar în 1999 i s-a conferit titlulonorific de „Maestru în Artă”.
Din 1966 îşi expune tablourile sale la numeroaseexpoziţii naţionale şi internaţionale – în RepublicaMoldova, România, Rusia, Ucraina, Letonia,Turcia etc.
Picturile lui Afanasie Oprea înfrumuseţează sălilemai multor muzee şi colecţii particulare din SUA,Italia, Franţa, Germania, Marea Britanie, Japonia,Israel…
Cele mai multe din lucrările maestrului suntinspirate din viaţa republicii noastre. În special,menţionăm peisajele şi portretele expuse lavernisaj: „Iarna”, „La Nistru”, „Casă ţărănească” ,„Natură statică. Liliac”, „Peţitorul”, „ActriţaDomnica Darienco”, „Solistul Mihai Munteanu”,„Două vieţi şi-o dragoste”. Ultimul tablou îiimortalizează pe regretaţii interpreţi Doina şi IonAldea-Teodorovici cu fiul lor Cristi.
Vernisajul de la AGEPI al maestrului AfanasieOprea reprezintă, atât pentru autor, cât şi pentruvizitatorii expoziţiei, o omagiere în avanpremieră ajubiliarului, care zilele acestea a împlinitfrumoasa vârstă de 70 de ani.
Ave, maestre!
Mihai CUCEREAVII
CALENDAR
La 30 ianuarie 1960 s-a născut la Cotu-Morii, Hânceşti Anton GĂINĂ, doctor în ştiinţe tehnice,conferenюiar universitar, vicedirector al Institutului de Cercetări Ştiinţifice pentru Mecanizarea şiElectrificarea Complexului Agroindustrial “Mecagro”.
Anton Găină a absolvit facultatea de mecanizare a Institutului Agricol “M. Frunze” din Chişinău.Aproape două decenii din activitatea sa ştiinţifico-pedagogică, inclusiv în ultimii ani, au fostconsacrate procesului de restructurare şi reorganizare a mecanizării sectorului agroalimentar.
Astfel, A. Găină este coautor al proiectului Programului de organizare a centrelor de prestare aserviciilor tehnice în agricultură, a elaborat o serie de propuneri în domeniul mecanizării din cadrulpoliticii reformei agrare iniţiate în Republica Moldova.
F p. 75
Inte
llect
us 1
/200
4
74
MO
ZA
IC
A nul 1809 este notat în istoria lumiica fiind momentul în care prima femeiea fost recunoscută drept inventator.
Este vorba despre Mary Dixon Kies care aprimit primul brevet în SUA, inventând un procesde ţesut cu mătase sau alte fire. Mary a făcutprimul pas, urmată fiind de multe alte femeiinteligente şi curajoase care au îndrăznit să facăun pas înainte pentru a schimba lumea.
Ann Moore a fost voluntar al Peace Corps înAfrica. Cât a stat acolo a observat ca femeilebăştinaşe îşi purtau copiii în spate, comod şisigur. I s-a părut că modalitatea aceea de a căracopiii era atât de caldă şi drăgăstoasă, încât ahotărât să o importe în SUA. La întoarcere, Ann,împreună cu mama ei, a realizat un soi derucsăcel ca acela văzut în Togo. Şi aşa a apărutSnugli (patentat în 1969) în care sunt purtaţi astăzicei mai mulţi dintre copii.
Katherine Blodgett (1898-1979) a fost primaîn multe. A fost prima femeie-cercetător angajatăla laboratoarele General Electric din Schenectady,New York (în 1917) cât şi prima femeie care şi-aluat Masteratul în Fizică la Universitatea Cam-bridge, în 1926. Ea a descoperit cum se poateaplica un strat acoperitor peste sticlă şi metal şi,drept urmare, datorită ei a apărut prima sticlătransparentă 100% (cunoscută şi sub numele desticlă invizibilă).
Grace Hopper (1906-1992) este un nume dereţinut, mai ales dacă iubiţi calculatoarele. Eaeste unul dintre primii programatori care autransformat imensele calculatoare digitale înmaşini capabile să priceapă instrucţiunile date deoameni. Hopper este cunoscută drept cea care adezvoltat limbajul COBOL (Common Business-Oriented Language). Hopper este de asemeneaprima femeie care şi-a luat Masteratul înMatematică la Universitatea Yale şi, în 1985, aprimit rangul de amiral al Marinei SUA. Invenţiile einu au fost niciodată patentate, iar cele legate de
computer “apăruseră” înainte ca întreg sistemul“calculator” sa fie considerat fiabil.
Stephanie Louise Kwolek este cunoscută cainventatoarea kevlarului, un material sintetic decinci ori mai dur decât oţelul. Patentat în 1966,kevlarul nu rugineşte şi nu se corodează, fiind şifoarte uşor. Stephanie ar trebui să fie pomenită decei mai mulţi poliţişti, pentru că vestele lor anti-glonţ sunt din kevlar. Şi pentru că ar fi fost stupidsă se risipească o aşa bunătate de invenţie,folosirea kevlarului s-a extins pentru: cablurilesubacvatice, vehicule spaţiale, bărci, paraşute,schiuri si construcţii civile.
Mary Phelps Jacob este una dintre cele maicunoscute femei care au schimbat lumea. Mary ainventat, în 1913, sutienul. Şi asta pentru că îşicumpărase o rochie de seara care nu se potriveacu corsetul strâmt pe care ea îl avea (şi care sepurta la acea vreme). Inovativa Mary a improvizatad-hoc, din două batiste de mătase şi o panglicăroz, articol de lenjerie care ulterior a fost denumitsutien.
Marie Curie (1867-1934) nu mai are nevoie deo prezentare specială. Cercetător, doctor, ea estecunoscuta ca părintele radioactivelor metale radiuşi poloniu. De origine poloneză, fizician şi chimist,a descoperit cele două noi elemente radioactiveîmpreună cu soţul ei, Pierre. Marea ei descoperireconstă în faptul că a oferit o şansă materialelorradioactive: ele au început sa fie de atunci folositepentru a distruge tumorile. La sfârşitul primuluirăzboi mondial, Marie Curie era cea maicunoscută femeie din lume.
Marion Donovan este persoana căreia cei cucopii ar trebui să-i mulţumească. Pentru că ea ainventat învelişul de plastic al scutecelor,realizând, la ea acasă, desigur, primele scutecede unică folosinţă. Din ce credeţi că a făcut eaprimul prototip? Din perdeaua de la duş, pe carea pus-o deasupra scutecelor obişnuite.
FEMEI CARE AU SCHIMBAT LUMEA
75
Inte
llect
us 1
/200
4M
OZA
IC Lillian Moller Gilbreth (1878-1972)împreună cu soţul ei, Frank Gilbreth suntcunoscuţi drept părinţii ergonomicii. Lillian a fostinventator, autor, inginer industrial, psihologindustrial şi... mamă a 12 copii. Ca pionier în aleergonomicii, ea a patentat cele mai multe dintreinvenţiile din bucătărie: mixerul electric pentrumâncare, rafturile din frigider şi dispozitivul degunoi cu pedală (americanii îl folosesc mai desdecât noi).
Lillian Gilbreth a fost unul dintre primii oamenide ştiinţă care a cercetat efectele stresului şi alipsei regimului de somn asupra muncitorilor.
Ruth Handler a inventat, în 1959, păpuşaBarbie, care poartă acest nume după fiica luiRuth, Barbara. De la început, păpuşa a fostconcepută ca un idol în lumea modei (pentru ceimici). Invenţie care, în definitiv, s-a realizat.Partenerul lui Barbie, Ken, poartă numele fiului luiRuth... Ce familie!
Bette Nesmith Graham (1922-1980) erasecretară undeva prin Dallas (mamă a unui copil),când a folosit, într-o zi, mixerul de bucătărie ca săprepare altceva decât mâncare şi anume vopselede pictat si cerneluri. Astfel a fost inventată pasta
corectoare pentru dactilografie. Cea albă,depozitată în mici tuburi cu pensulă, care acoperăgreşelile.
Încheiem apoteotic plimbarea noastrăprin galeria femeilor care au schimbat lumea cuBeulah Henry. A locuit în Memphis, la începutulsecolului XX, şi a fost supranumită “Lady Edison”.Dintre cele 110 invenţii şi 49 de patente ale ei,menţionăm:
Ô umbrela din bucăţi colorate de material;
Ô prima maşină de cusut fără bobină;
Ô “Protograph” – un mecanism ce funcţiona cao maşină de scris care făcea patru copii aleunui document (un străbun al copiatorului);
Ô “Dolly Dips” – bureţi umpluţi cu fulgi desăpun, pentru copii (noi nici n-am auzit de ei,nu?)
Ô “Miss Ilusion” – o păpuşa cu ochi a cărorculoare se schimbă şi care clipeşte.
Astăzi, cam 20% dintre invenţii sunt atribuitefemeilor, însă cercetătorii consideră că generaţiileurmătoare vor înregistra un procent de două orimai mare.
Informaţii preluate de la http://inventors.about.com.
CALENDAR
În sfera ştiinţifico-pedagogică A. Găină este coautor al programelor de studiu universitare pentrupregătirea inginerilor la specialităţile “Mecanizarea agriculturii” şi “Electrificarea agriculturii”, aefectuat cercetări ştiinţifice în domeniul recondiţionării pieselor de maşini agricole cu materialepolimerice în câmp ultrasonor, perfecţionării proceselor tehnologice ale maşinilor de semănat cuprecizie. A. Găină a făcut parte din grupul de expertiză a proiectelor de mecanizare din cadrulPrimului proiect agricol, a participat la organizarea Centrului ramural de extensiune în problemelemecanizării şi electrificării complexului agroalimentar.
A publicat circa 60 lucrări ştiinţifico-pedagogice, este autor a 26 brevete de invenţie. Printre ele pot fimenţionate o serie de brevete care au fost folosite la elaborarea complexului de utilaj pentru pregătireaporumbului zaharat pentru conservare, a semănătoarelor de precizie pentru culturi prăşitoare, a uneigame largi de maşini destinate protecţiei plantelor etc.
Inte
llect
us 1
/200
4
76
MO
ZA
IC
D escifrarea genomului uman, eveniment recent, a bulversat în mare parte lumeaştiinţifică şi comunitatea mondială.
Unii savanţi consideră că se pune prea multaccent pe moştenirea genetică. Ei susţin cădestinul omului nu este înscris numai în genelesale, iar dacă există o genă a violenţei, aceastaeste numai o faţă a medaliei, cealaltă depinde deeducaţie, de influenţa mediului, de modul în carepersonalitatea umană răspunde la stimul, lasolicitări, la provocări. Suntem încă foarte departede a cunoaşte rolul tuturor genelor şi care ar fiefectele unor modificări genetice, de exemplu,pentru a obţine copilul ideal. Dar s-au făcut dejaprimii paşi. În SUA există o clinică, unde părinţiicontra sumei de 2500 de dolari pot face cea maiimportantă alegere în viaţa viitorului lor copil -sexul. Principiul e simplu. Un singur cromozomdetermină sexul unui copil. Dacă e “X” embrionulva fi o fetiţă, dacă e “Y” - va fi băiat. Un aparatspecial poate distinge spermatozoizii “X” şi “Y” şi-ipoate separa. Astfel fecundarea ovulului nu maieste întâmplătoare ca în natură. Părinţii merg lasigur. În curând acest fapt ar putea deveni banal.Genetica va oferi părinţilor posibilităţi nesfârşitesă proiecteze un copil aşa cum îl vor. Ce e drept,asemenea experimente pe oameni suntdeocamdată interzise prin lege.
CIMPANZEII AU 99 LA SUTĂDIN GENELE UMANE
Prin intermediul diverselor experienţe pe animalea fost identificată gena care controleazădezvoltarea musculară la şoareci. Au fost obţinuţiîn laborator şoareci cu o musculaturăimpresionată. Dar, ca dovadă că lucrurile suntmult mai complexe decât par, superşoareciiaveau o mare problemă. Erau extrem de timizi. Setemeau de şoarecii obişnuiţi. Pentru a evita
asemenea efecte nedorite în cazul oamenilor, maie nevoie de multe experienţe pe animale. Dar şiaici apar o serie de probleme tehnice. Potrivitgeneticienilor americani de la UniversitateaPrincetown (SUA), cimpanzeii au 99 la sută dingenele umane, adică practic suntem identici.Pentru a descoperi gena care favorizeazădezvoltarea inteligenţei, ar fi indicat să se facăexperienţe pe cimpanzei. Dar ce se va întâmpladacă savanţii vor obţine un cimpanzeu la fel deinteligent ca un om? E greu de presupus. Practic,omul va avea puterea de a crea monştri. Pare oscenă din filmul “Frankenshtein”, dar aberaţiigenetice s-au întâmplat deja. În SUA a fostintrodusă o genă artificială într-un embrion deporc pentru a stimula producerea hormonului decreştere. Dar gena artificială a luat-o razna. Porciiau crescut repede, dar aveau organe deformate.S-au îmbolnăvit de ulcer şi pneumonie şi audevenit sterili.
GENELE RĂMÂN ÎNCĂ UN MISTER
Mulţi oameni de ştiinţă consideră că se ştie încăprea puţine lucruri despre gene. Dar progresele îndomeniu sunt atât de rapide încât este aproapesigur că vom ajunge în situaţia de a puteamodifica genele oamenilor, susţin alţii. Pemăsură ce savanţii dispun de aparatură tot maisofisticată cu care vor putea descifra genomuluman, este inevitabil că oamenii vor încerca săinfluenţeze calităţile fizice şi fiziologice ale copiilor:culoarea părului, a ochilor, a pielii, înălţimea, chiarlongevitatea. Acestea sunt consecinţeletehnologiei ale cărei baze sunt puse astăzi.Folosirea ştiinţei în scopul îmbunătăţirii raseiumane nu e un lucru nou. Sub numele de“eugenie”, ştiinţa cu pricina a fost politică de statîn Germania nazistă şi cât pe ce să devină şi înURSS. Au existat şi câteva aplicări în practică şi înstate civilizate, precum Suedia, SUA etc. Oameni
GENETICA –O EVENTUAL+ CATASTROF+?
77
Inte
llect
us 1
/200
4M
OZA
IC cu handicapuri mentale sau fizice au fost scoşidin societate şi sterilizaţi. S-a ajuns chiar lasituaţii în care oamenii consideraţi foarte inteli-genţi au fost încarceraţi. Manipularea genetică nueste de fapt „eugenie” sub un alt nume?
INTERVENŢIA ÎNAINTEDE VREME ÎN VIAŢA UNUI FĂTESTE UN PĂCAT
Părintele Iustin Marchiş, de la bisericaStravropoleos din Bucureşti, declara recent într-uninterviu la postul de radio “BBC”:
“Doi oameni credincioşi, care se adună,plămădesc un copil în primul rând din dragoste,din credinţă, refuză să intervină în viaţa pruncului.Sunt oameni care refuză să ştie ce sex va aveacopilul care se va naşte. Prin urmare, societateanoastră, ca de altfel şi a majorităţii statelor est-europene, este încă tradiţionalistă, încă vrea săpăstreze taina creaţiei, căci doar Dumnezeupoate să orânduiască naşterea unui copil.Această anticipare, această intervenţie înainte devreme în viaţa unui făt e gravă, este un păcat, înorice caz o intervenţie brutală în viaţa unei viitoarepersoane”.
Chiar dacă oamenii se vor abţine de lamanipularea genelor, genetica ne va pune în faţaunor decizii de viaţă şi de moarte. În urma unorteste, femeia gravidă va putea afla dacă fătul vaavea un handicap, dacă va fi orb sau dacă va fipredispus la anumite boli. În ce situaţie va fiacceptabil ca sarcina să fie întreruptă şi cine aredreptul să decidă că un copil cu handicap numerită să trăiască? Tentaţia de a interveni la nivelgenetic s-ar putea dovedi irezistibilă. Dar să nu nefacem iluzii. Nu va fi o soluţie accesibilă tuturor. Seestimează că o intervenţie genetică ar putea săcoste 20-30 mii de dolari.
Goana după perfecţiune nu este numai moral-mente dubioasă. Riscăm să producem efectulcontrar. Degenerarea rasei umane. Ce se vaîntâmpla, de pildă, dacă este creat individul ideal?Unde va fi pus el? Într-o eprubetă sau într-uncomputer, sau într-o cameră unde să fie totalizolat?
DE ROADELE ŞTIINŢEIBENEFICIAZĂ DOAR BOGAŢII
Ne aşteaptă o lume în care elita societăţii va fi nunumai bogată, dar şi diferită genetic de oameniide jos. O lume în care genele determină undelocuieşti, unde lucrezi, cât câştigi, cât ai sătrăieşti. Cum putem evita un astfel de viitor? Uniiconsideră necesar introducerea unui controlsocial de către întreaga societate, să se iniţieze odezbatere pe scară largă, ceea ce ar permite săse evite o ieşire de sub control a situaţiei. Alţiiconsideră că deja este târziu, deoarece ştiinţa aluat-o la goană şi că tehnica n-o mai poateajunge din urmă. Să luăm, bunăoară, bolile ceprovoacă cele mai multe victime în lume. Nu suntbolile de inimă sau cancerul de care suferăoamenii din statele dezvoltate, ci malaria,tuberculoza, SIDA care fac ravagii în lumea a treia.Dar din cele 1200 de medicamente noi apărutepe piaţă în ultimii 20 de ani doar 4 au fostconcepute expres pentru a combate bolile lumii atreia. La sigur că discriminarea va continua şi înera medicinii genetice. Şi aceasta pentru căştiinţa este forţată înainte din motive comerciale.Firmele de medicamente vor profituri, iarcercetătorii vor prime grase şi glorie. Am trecut defaza în care ştiinţa se făcea în interesul întregiiomeniri. E o chestiune de bani. Ingineria geneticăoferă omului puterea de a descoperi tainele vieţiişi de a de deveni stăpânul procesului de evoluţie.
OMUL E ÎN DREPT SĂCONCUREZE CU DUMNEZEU?
Preotul Iustin Marchiş susţine că: “Dorinţa de a teaşeza lângă tronul lui Dumnezeu sau chiar petron este o dorinţă demonică. Ştim că Lucifer acăzut tocmai din această cauză şi atunci lucrulacesta chiar că ne îngrijorează, pentru că nu enou şi nu e vechi. Va fi totdeauna omul ispitit să ialocul lui Dumnezeu, să socoată că poate concurasau chiar să creadă că poate face lucrurile chiarmai bine decât le face Dumnezeu? Dumnezeuîngăduie ca oamenii de ştiinţă să meargă departeîn cercetările lor. Problema este cum foloseşterezultatele acestei cercetări savantul şi cum îşiasumă răspunderea nu numai pe moment ci, maiales în perspectivă”.
Sursa: Internet
Inte
llect
us 1
/200
4
78
DIC
ÞIO
NA
R E
XPLI
CA
TIV
DE
PRO
PRIE
TATE
IN
DU
STRI
ALÃ
AbandonareE RelinquishmentF AbandonnementG VerzichtS AbandonarR Отказаться, оставить без внимания
Abandonare a unei cereri, sau a unui brevet este o acţiunea unei persoane fizice sau juridice la continuarea unorproceduri legale în legătură cu o cerere pentru protecţiejuridică a unui obiect de proprietate industrială sau cu untitlu de protecţie şi renunţarea la drepturile ce decurg dinînregistrarea. unei cereri sau din un titlu de protecţie.Renunţarea implicită poate avea loc în cazul neplăţii taxelorlegale la termenele solicitate sau în cazul păstrării tăceriide către persona interesată în legătură cu orice notificarecomunicată de către AGEPI.
AbrogareE RepealF AbrogerG Das AufhebenS AbrogarR Oтмена
Abrogarea sau eliminarea treptată a restricţiilor comercialesau a măsurilor discriminatorii, de exemplu în domeniul pro-prietăţii industriale referitor la solicitanţi sau titulari străini înprivinţa taxelor legale de procedură. Conform cerinţelorOrganizaţiei Mondiale de Comerţ ţările părţi acestei orga-nizaţii sunt obligate să abroge toate restricţiile comercialeşi măsurile discriminatorii referitor la cetăţenii din alte ţăripărţi ale Organizaţiei Mondiale de Comerţ.
Abuz de dreptE Abuse of justice, use of a rightF Abus de droitG Der anrechtsmiβbrauchS Abuso del derechoR Злоупотребление правом
Aducerea la cunoştinţa publicului, prin orice mijloace aobiectului de proprietate industrială, precum şi valorificareaacestuia fără acordul autorului.
În domeniul proprietăţii industriale concurenţa neleală poatefi interpretată ca un abuz de drepturi, abuz de libertatea de
concurenţă. Este abuziv exerciţiul unui drept, exclusiv sauîn principal, într-un scop străin celui prevăzut de legislaţiaîn domeniul de proprietate industrială.
Acces publicE Open to the publicF Accesible au publicG GemeinfreiE Ńonvertida en bien públicoR Общедоступный
Termen care defineşte statutul surselor de informaţiiopozabile în cursul procedurii de examinare a cererii deprotecţie a unui obiect de proprietate industrială. Accesulpublic la o sursă de informaţii este o condiţie obligatoriepentru includerea cunoştinţelor pe care le conţine aceastasursă de informaţie în stadiul anterior. În cercetări documen-tare şi procedura de examinare pot fi folosite numai sursede informaţii la care are acces oricine oriunde în lume.
Acces public la bazele de dateE Public acces to databasesF Acces publique aux bases de donnéesG Gemeinfrei gewordene DatenbasenS Base de datos convertida en bien públicoR Общедоступность баз данных
Posibilitate de a cunoaşte şi de a folosi în virtutea unuiconsimţământ din partea autorului, bazele de date ale unuisistem informaţional, în cazul în care acestea conţin sauconstituie opere protejate.
Accesul public la baze de date ale unui sistem informaţionaleste necesar în primul rând pentru o posibilitate de a benefi-cia de aceste baze de date, de exemplu în cadru de exami-nare de fond, şi în a doilea rând pentru o necesitate perma-nentă de a îmbogăţi şi a diversifica aceste baze de date.
Achiziţionare de dreptE Acquisition of the rightF Acquisition du droitG Erwerb eines RechtsS Adquisicion del derechoR Приобретение права
1. Achiziţionare de drept asupra unui titlu de protecţie(un brevet sau asupra unei mărci) poate fi obţinută
DIC|IONAR EXPLICATIV
DE PROPRIETATE INDUSTRIAL+
A
Elaborat de specialiştii Direcţiei Invenţii, AGEPI
79
Inte
llect
us 1
/200
4D
ICÞI
ON
AR
EXP
LIC
ATI
V D
E P
ROPR
IETA
TE
IND
UST
RIA
LÃ prin acordarea brevetului de invenţie, înregistrareaunei mărci, unui desen sau model industrial, sau prinîncheierea unui contract de cesiune privind un obiectde proprietate industrială protejat sau în conformitatecu în contract de gaj, în care în calitate de gaj este pusun titlu de protecţie al unui obiect de proprietateindustrială, de exemplu , un brevet de invenţie.
2. În drept de autor, autorul întră în posesia dreptului deautor asupra operei literare, artistice sau ştiinţificeprin simplul fapt al realizării ei. În conformitate cuprevederile Convenţiei de la Berna pentru protecţiaoperelor literare şi artistice protecţia acestor operenu trebuie să fie condiţionată de îndeplinirea vreuneiformalităţi.
AcordE AgreementF AcordG Der FertragS ConratoR Договор
Document rezultat în urma unei înţelegerii între două saumai multe părţi în vederea încheierii, modificării saudesfiinţării unui act juridic.
1) Înţelegere între solicitantul unui brevet, inventator şititularul desemnat privind stabilirea persoanei abilitatela eliberarea brevetului.
2) Consimţământul solicitantului sau al succesorului săuîn drepturi privind conţinutul descrierii, revendicărilorşi desenelor invenţiei ce urmează a fi publicate înurma luării hotărâri de acordare a brevetului de invenţie,în cazul în care în procesul de examinare au fostmodificate revendicările, desenele sau descriereainvenţiei.
3) Înţelegere bilaterală sau multilaterală, încheiată în spirituldispoziţiilor Convenţiei de la Paris pentru protecţiaproprietăţii industriale, având în vedere atât regle-mentarea procedurilor de protecţie a proprietăţiiindustriale cât şi armonizarea legislaţiilor în acest do-meniu în statele semnatare ale acestuia.
Acord privind renunţarea la protecţiajuridică
E Consent of the surrender of a protective rightF L´accord de abandon d’un droit protectifG Die´ Zustimmung auf die Aufgabe eines SchutzrechtsS Consentimiento de renuncion a un derecho de proteccionR Соглашение сторон об отказ от правовой охраны.
Acord privind renunţarea la protecţie juridică esteconsimţământul licenţiatorului pe baza unei declaraţii scrise,privind renunţarea titularului în tot sau în parte la brevet.Orice act de renunţare la brevet sau la o parte din acestaare ca urmare faptul că invenţia sau o parte din aceastapoate fi exploatată liber de către toţi terţii.
Acordarea brevetului de invenţieE Grant a patent
F Accorder un brevet
G Patent gewahren
S Conceder una patente
R Предoставление патента на изобретение
Hotărârea (decizia) AGEPI, care evidenţiază îndeplinireacondiţiilor legale pentru protecţia obiectului de proprietateindustrială. De exemplu, prin acordarea brevetului de inven-ţie se înţelege confirmarea de către examinarea din cadrulAGEPI a existenţei unei invenţii brevetabile, pe baza unuiraport de examinare a cererii de brevet. Menţiunea hotărâriiluate, precum şi fasciculul de brevet se publică succesiv.Concomitent hotărârea este înscrisă în Registrul Naţionalde Brevete.
Acordarea licenţeiE LicenseF Concéder une licenţeG Patent gewahrenS Otorgar licenciaR Предoставление лицензии
Prin acordarea licenţei titularul brevetului (licenţiarul)transmite licenţiatului dreptul de a exploata invenţiabrevetată sau marca înregistrată, în limitele stabilite în con-tract, păstrând pentru sine posesia titlului de protecţie şidreptul de a acţiona pentru apărarea drepturilor conferiteprin acest titlul. Prin licenţă exclusivă licenţiarul acordălicenţiatului dreptul exclusiv de exploatare a invenţieibrevetate, renunţând prin contract la dreptul de a acordalicenţe terţilor pentru aceleaşi activităţi pe acelaşi teritoriu.Licenţiarul poate să-şi păstreze dreptul de a exploata încontinuare invenţia brevetată (licenţă parţială) sau poaterenunţa la orice exploatare a acesteia (licenţă totală).
Prin licenţă neexclusivă licenţiarul transmite dreptul deexploatare a invenţiei brevetate (parţială sau totală),rezervându-şi atât dreptul de a exploata independentinvenţia, cât şi cel de a acorda licenţe neexclusive oricăreialte persoane.
ActE Act, document, statimentF Acte,G Akt,S ActoR Акт, документ
Act este un document oficial care emană de la o autoritatesau înscris al unei persoane ce consemnează stări dedrept sau de fapt. Actele constituie o parte integrată adepozitului naţional reglementar în cazul în care a fostinvocată o prioritate, sau obiectul invenţiei este un micro-organism, sau solicitantul are drepturi la înlesniri de platataxelor etc.
Va urma
Inte
llect
us 1
/200
4
80
JUB
ILIA
RI
LA
A
GEP
I
Domnul A.Scorogonov îşi aprofundează cunoştinţele în sfera protecţiei PI, absolvindinstituţiile unionale de profil din Riga şi Moscova, apoi diverse cursuri internaţionaleorganizate de OMPI şi ROSPATENT.
Activează în cadrul AGEPI de la fondarea acestei instituţii, în calitate de specialist principal,conducător al grupului de tehnicieni, expert. Este înalt apreciat de colaboratorii Agenţiei şide solicitanţi pentru expertizele şi sfaturile sale competente, pentru colegialitatea şibunăvoinţa de care dă dovadă.
La venerabila vârstă de 70 de ani pe care a împlinit-o, colegii de la AGEPI îi ureazăjubiliarului ani mulţi şi fericiţi, cu noi realizări profesionale remarcabile, pace-n suflet şi înfamilie, multă sănătate, o dispoziţie sufletească plină de optimism, bucuria afirmării şiîmplinirii tuturor dorinţelor.
La mul\i ani!
ANATOLIE SCOROGONOV
Veteranul muncii Anatolie Scorogonov reprezintă pleiada celor maivechi şi experimentaţi specialişti în domeniul protecţiei proprietăţiiindustriale, încadrându-se în această activitate chiar din momentulinstituirii în fosta Uniune Sovietică a Serviciului de brevetare ainvenţiilor, anul 1965. Dar cariera sa de muncă începe încă maidevreme, în 1958, după absolvirea Institutului de Aviaţie dinHarkov.
SOFIA BUZUOrice colaborator al Agenţiei o cunoaşte şi o stimează sincer pedoamna Sofia Buzu pentru munca depusă întru binele nostrucomun, pentru atenţia pe care o acordă fiecăruia, pentru inima eigeneroasă şi oricând deschisă.
Munceşte în cadrul instituţiei noastre mai bine de 10 ani, activândîn funcţiile de şef de gospodărie, casier, curier în secţia procesaretehnică. La toate aceste sectoare a fost un exemplu depunctualitate, onestitate profesională, colegialitate.
La această frumoasă vârstă a împlinirilor, îi aducem mult stimatei doamne Buzu caldelenoastre felicitări şi urări de bine, dorind-i multă sănătate şi tinereţe a sufletului, fericire şiprosperitate.
Să ne trăişti la mulţi ani, doamnă Buzu!
81
Inte
llect
us 1
/200
4JU
BIL
IAR
I L
A A
GEP
I
VEACESLAV CRECETOV
Jubileul de 60 de ani îl găseşte pe dl Veaceslav Crecetov,şeful Departamentului Invenţii, în floarea creativităţii. A ştiut săimprime vieţii sale un sens concret prin perfecţionarea şiaprofundarea continuă a cunoştinţelor din domeniul proprietăţiiindustriale, domeniu în care a activat timp de 29 de ani, studiind încadrul unor importante instituţii universitare şi postuniversitare,cursuri internaţionale organizate de OMPI, ROSPATENT, OSIM.
Activitatea domniei sale în funcţia de conducător al unuia dintre cele mai importantesectoare, conjugată cu munca întregului departament, a întregului colectiv al AGEPI, s-aîncununat cu rezultate cunoscute azi în întreaga republică. Domnul V. Crecetov este printreacei specialişti care au pus temelia instituţiei noastre, în 1992.
Colegii săi de muncă îl respectă profund pentru atenţia şi sprijinul pe care-l acordă solicitan-ţilor, subalternilor, tinerilor discipoli, pentru inima sa generoasă şi oricând deschisă sprecomunicare, pentru dragostea şi interesul ce îl manifestă faţă de artă, cultură, literatură.
Îi dorim domnului Crecetov multă sănătate şi activitate îndelungată, noi realizări de referinţăîn domeniul protecţiei PI, bucurii şi noi satisfacţii în viaţa profesională şi personală.
ANA ARNĂUTActivând în cadrul AGEPI mai bine de 7 ani, doamna Ana Arnăut,şef adjunct Secţie Promovarea PI şi Marketing, alături de colegiisăi din această secţie, precum şi din celelalte structuri ale instituţieinoastre, s-a manifestat ca unul dintre specialiştii care aucontribuit substanţial la promovarea sistemului naţional deprotecţie a proprietăţii industriale.
Pe parcursul carierei sale de muncă doamna Arnăut şi-a perfecţionat în permanenţăcunoştinţele în domeniul PI în cadrul unor programe speciale de învăţământ, cursuri şiseminarii organizate de TACIS, OMPI, BIZPRO Moldova Franchising şi alte organizaţiinaţionale şi internaţionale.
Sunt demne de toată aprecierea calităţile personale şi profesionale ale doamnei Arnăut,demonstrate atât de elocvent pe parcursul anilor de muncă într-un domeniu de mareimportanţă pentru ţara noastră.
Cu ocazia jubileului, îi dorim multă sănătate, noi idei şi realizări care să servească mereudrept exemplu demn de urmat pentru colegii mai tineri, tinereţe netrecătoare, fericire şibunăstare perenă!
Inte
llect
us 1
/200
4
82
RID
END
O FIECARE GUNOI CARE LUPTĂ CU VENTILATORUL SE CONSIDERĂDON QUIJOTE.
STANISLAW JERZI LEC
EPIGRAME DE MARCĂ
Femeia
Precum Pascal, cuprins de încântare,Am exclamat în preajma ei orbeşte:Femeia e o trestie-gânditoare… Dar ce necaz că ea mai şi vorbeşte!
Ion DIVIZA
Când savanţii o fac pe detectiviiIată o amuzantă istorioară despre renumitul fizicianRobert Wood (1868-1955).
Cică, nişte studenţi care trăiau la o pensiune particularăau observat că mâncarea ce li se dădea nu era preaproaspătă. Oare nu cumva stăpâna o găteştedin rămăşiţele prânzului?
Unul din ei – Robert Wood – la prânz lăsă, special, o bucăţică decarne pe care o presără cu clorură de litiu. Primind carnea la masade a doua zi, el a luat bucăţica, a ars-o, iar cenuşa a examinat-o laspectroscop. A apărut trădătoarea linie roşie!
Stăpâna pensiunii a fost demascată.
Adaptare: Dumitru BATÎR
Şase miliarde
E sporul natural, fireşte,Cu toate astea, te cruceştiCum omenirea se-nmulţeşteDar oameni… tot mai rar
găseşti!
Neculai DARIE
La doctor
Bătându-i inima prea tare,S-a dus la clinica cu platăŞi doctorul i-a spus: Răbdare,O facem noi să nu mai bată!
Nicolae GHIŢESCU
Vorbă multă
De la bătrâni am învăţatCă vorba multă-i sărăcia
omului,Dar azi proverbul s-a schimbatŞi este… bogăţia „Telecom”-
ului.Mihai CUCEREAVII
Femeia la 30 de ani
E ca şi vinul bun, sadea,Din viţă nobilă şi pură,Ce mulţi bărbaţi ar vrea să-l bea,Dar nu toţi ţin la băutură.
Nicolae BUNDURI
Portret de soţie
Enigmatic astru,Părul abanos,Irisul albastru,Soţul de prisos.
Ioan POP
Conjugală
El o cobră, ea o cobră,Legătura lor e sobră.Ce-i apropie: destinulSau în primul rând, veninul?
George CORBU
Lui Newton
Descoperirea este genialăŞi timpul a adus temei ideii;În schimb atracţia universală,Orice s-ar spune, este a
femeii.
Marian POPESCU
Dactilografa
Când îşi bagă NecuratulCoada lui ispititoare,Ea iubeşte-atunci bărbatul…În mai multe exemplare.
Valerian LICĂ
Evrika!
Bună-i o idee,Dar vă spun pe loc:Numai c-o scânteieNu se face foc!
Ion CUZUIOC
Desen: Octavian BOUR
83
Inte
llect
us 1
/200
4C
ÃR
ÞI N
OI
Î n incinta Salonului de carte „Luceafărul” alUniunii Scriitorilor din Moldova a avut loclansarea cărţii „PUBLICIŞTI ŞI PUBLICAŢII”,
apărută recent la Editura „Prut Internaţional”,purtând semnătura scriitorului Mihai LESCU.Autorul a mărturisit că a aşternut pe hârtie acesterânduri cu un sentiment de bucurie, dar şi cu unpic de insatisfacţie, avându-şi expresia înproverbul despre cizmarul care mereu umblă cuîncălţămintea nereparată… La fel şi ziariştii zi dezi îşi fac cinstit datoria, scriind istoria neamului,dar se văd oarecum nedreptăţiţi - despre muncalor de creaţie se scrie inadmisibil de puţin.
Mihai Lescu, actualmente conferenţiar universitarla Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţe aleComunicării a USM, a găsit de cuviinţă să iniţiezeprin această carte o serie de volume de eseuri,zece la număr, vizând activitatea publicistică de lanoi începând cu a doua jumătate a secoluluitrecut. Autorul tinde să destăinuie cititoruluisecretele de creaţie ale celor mai notorii publiciştipe care a avut fericita ocazie să-i cunoască,colaborând cu ei pe parcursul a două decenii, învirtutea funcţiilor pe care le-a exercitat la UniuneaJurnaliştilor din Moldova.
În primul volum au fost incluşi publiciştiiAlexei Marinat - „Nucul din prag”, Dumitru Coval –„Autografele inimii”, Tudor Ţopa – „Drumurile creaţiei”, M. Gh. Cibotaru –„Puntea amintirilor” şi Mihai Potârniche –„Povestea visului împlinit”. De menţionatfaptul că despre Mihai Potârniche a scris şi revistanoastră, în materialul inserat la rubrica „Numenotorii” ( „Intellectus”, nr. 1, 2001) , un citat fiindreprodus şi în această carte.
PUBLICI{TI {I PUBLICA|II
La prezentare au participat şi protagoniştii cărţiiM. Gh. Cibotaru, T. Ţopa, M. Potârniche,care i-au mulţumit din suflet autoruluipentru munca lui neprecupeţită.Pe marginea volumului „Publicişti şi publicaţii”s-au pronunţat, de asemenea, mai mulţi scriitorişi ziarişti, printre care acad. M. Cimpoi,preşedintele Uniunii Scriitorilor, moderator alacestei acţiuni, A. Scobioală, S. Nucă, I. Vieru,M. Guzun, L. Belâi, O. Bodrug ş.a., apreciind înaltaportul autorului la desţelinirea publicisticiinoastre.
Mihai BUCOVINEANU
Alegerea „eroilor” nu a fost deloc întâmplătoare:ceea ce au creat aceşti publicişti merităsă devină eventual pagini de crestomaţie pentrustudenţii de la Jurnalistică, a menţionatconf. univ. dr. Mihail Guzun, recenzentul ştiinţifical lucrării în cauză.
Inte
llect
us 1
/200
4
84
INV
ITA
ÞII
Î n perioada 1-4 mai la Centrul Expoziţional din or. Budapesta se va desfăşura cea de-aV-a ediţie a Expoziţiei Internaţionale de
Invenţii, Lucrări literare şi Arte aplicate –„GENIUS-EUROPE”.
Manifestarea este organizată de către AsociaţiaInventatorilor din Ungaria (MAFE), organizaţie non-profit, care numără în rândurile sale peste 5000de inventatori, inclusiv 800 de membri activi.Preşedintele Asociaţiei este dl Csaba Szantay,membru al Academiei de Ştiinţe din Ungaria,cercetător şi inventator remarcabil. Postul deSecretar general al MAFE îl deţine dl AndrasVedres, membru al Comitetului Executiv al IFIA.
Expoziţia „Genius-Europe” reprezintă o competiţiea inventatorilor şi creatorilor organizată în spiritulJocurilor Olimpice, constituind, totodată, o piaţăde desfacere a invenţiilor, lucrărilor de artă şiproduse elaborate în baza brevetelor de invenţieşi a drepturilor de autor.
În acest an „Genius-Europe” se va desfăşuraconcomitent cu solemnităţile prilejuite de uneveniment cu totul deosebit – extinderea UniuniiEuropene. Şi, de asemenea, în paralel cufestivalul internaţional organizat cu participareanoilor candidaţi şi membri ai Uniunii Europene„Tradiţie şi Perspectivă”. Tot în această perioadă
îşi va ţine lucrările „Conferinţa Internaţionalăprivind protecţia proprietăţii intelectuale”. Astfel,expoziţia „Genius-Europe” va contribui laextinderea pieţii de desfacere pentru invenţii şicreaţii de artă în Europa Centrală.
OBIECTIVELE EXPOZIŢIEIÔ Stabilirea unor relaţii de afaceri în scopul
utilizării invenţiilor şi lucrărilor de artăÔ Stimularea relaţiilor de colaborare a
inventatorilor, creatorilor şi inovatorilor dinîntreaga lume
Ô Ameliorarea condiţiilor pentru activitateainventatorilor şi creatorilor independenţi
Ô Mobilizarea instituţiilor mass-media în reflec-tarea activităţilor inovaţionale şi de creaţie
CONDIŢIILE DE PARTICIPARE
Invenţiile şi lucrările de artă aplicată pot fi expusela expoziţie cu următoarea condiţie: termenul deelaborare şi de utilizare a lor să nu fie mai marede 5 ani, indiferent de forma de protecţie şi deteritoriul unde acţionează această protecţie. Suntconsiderate drept invenţii doar creaţiile tehnice,inclusiv desenele şi modelele industriale, noilespecii de plante sau animale, precum şiprograme pentru computer, care au o aplicaretehnică strictă.
Data limită pentru depunerea actelor este 31martie 2004.
Actele pot fi expediate prin e-mail:[email protected] sau la următoarea adresăpoştală:
P.O. Box 426, H-1519 Budapest, Hungary.
Orele de deschidere a Expoziţiei „Genius-Europe”se va inaugura la data de 1 mai 2004, ora 10.00 şise va închide la data de 4 mai 2004, ora 18.00.
Limbile de lucru: engleza şi ungara.
Ceremonia de acordare a premiilor va avea locîn cadrul Centrului Expoziţional, pe data de 3 mai2004, ora 19.00.
EXPOZI|IA INTERNA|IONAL+ DE INVEN|II,
LUCR+RI LITERARE {I ARTE APLICATE “GENIUS-
EUROPE”, EDI|IA A V-A BUDAPESTA, UNGARIA
85
Inte
llect
us 1
/200
4IN
VIT
AÞI
I
TRANSFER TEHNOLOGIC PE TERMEN SCURT ŞI MEDIU
Centrul de Transfer Tehnologic şi Inovare Iaşi îşi propune să valorifice potenţialul creativ intern prin valorifi-carea superioară a invenţiilor autohtone care au impact economic major asupra societăţii civile, precum şiaplicarea acestora în industria româneasca, urmărindu-se atragerea tinerilor specialişti şi formarea uneiindustrii care să vizeze tehnologiile de vârf, pentru realizarea unor produse competitive pe plan mondial.
O altă componentă a activităţii Centrului de Transfer Tehnologic şi Inovare Iaşi este protejarea intereselorinventatorilor români şi realizarea unor transferuri tehnologice care să reflecte din punct de vedere financiarvaloarea reală a creaţiilor tehnice româneşti.
TRANSFER TEHNOLOGIC PE TERMEN LUNG
Extinderea colaborărilor internaţionale (GRECIA, ANGLIA, AUSTRIA s.a.)
OBIECTIVE: transferuri tehnologice pentru Comunitatea Europeană şi alte ţări, precum şi achiziţionareaunor brevete şi valorificarea acestora.
DESCRIERE: crearea de conexiuni internaţionale, pentru realizarea unor transferuri tehnologice eficiente şireciproc avantajoase.
REZULTATE: implicarea agenţilor economici externi în transferuri tehnologice care au la bază brevete aleinventatorilor români.
PLANUL DE TRANSFER ŞI DEZVOLTARE ECONOMICĂ
Pe termen scurt şi mediu
Echipamente specifice de decontaminare în caz de atac chimic şi biologic
Platforma robot autonomă multifuncţională (PRAM) pentru operaţiuni în zone contaminate
Instalaţia modul de dezinfecţie a mijloacelor auto în zonele de frontiera
Transferul de tehnologii, procedee şi echipamente pentru punerea în fabricaţie a dalelor policrome
Achiziţionarea de brevete şi transferul tehnologic pentru agent decontaminat universal
Pe termen lung
Echipamente specializate antiteroriste pe platforma robot autonomă multifuncţională (PRAM)
Extinderea colaborărilor internaţionale (GRECIA, ANGLIA, AUSTRIA ş.a.)
Implicarea în programe de interes strategic naţional (nu se dau publicităţii)
CENTRUL DE TRANSFER TEHNOLOGIC ŞI INOVARE Iaşi este înfiinţat în scopul desfăşurării activităţii detransfer şi dezvoltare tehnologică în domeniul creaţiei tehnice care contribuie, în principal, la elaborareastrategiei de dezvoltare a transferului tehnologic şi la realizarea cu prioritate a obiectivelor ştiinţifice şitehnologice stabilite de Ministerului Educaţiei şi Cercetării, conform legislaţiei în vigoare.
ADRESA, PERSOANE DE CONTACT
Iaşi, Str. Anastasie Panu, nr. 26, Complex World Trade Center, Et.5
TEL / FAX 0232/258520
CENTRUL DE TRANSFER TEHNOLOGIC
{I INOVARE, IA{I
Inte
llect
us 1
/200
4
86
PUBLI
CIT
ATE
anunţă înscrierea
la Cursurile de instruire a cadrelor în domeniulproprietăţii intelectuale pentru obţinereaurmătoarelor calificări profesionale:
Ô Consilier în proprietate intelectuală(cu specificarea domeniului: proprietateaindustrială; mărci şi denumiri de origine aproduselor; invenţii şi modele de utilitate;desene şi modele industriale)
Ô Specialist în evaluarea proprietăţiiintelectuale
Studiile la cursuri încep în dependenţă decompletarea grupelor
DURATA STUDIILOR: 10 săptămâni
ORARUL STUDIILOR:luni, miercuri şi vineri, orele 1300- 1720.
Instruirea se efectuează în bază de contract, înlimbile română şi rusă
Înscrierea la cursuri se efectuează permanent
ADRESA NOASTRĂ:Chişinău, str. Andrei Doga nr. 24, bloc.1,
Relaţii la telefoanele:44-00-21; 49-30-16(intern 269)
Fax. 44-01-19, E-mail: [email protected]
AGEN|IA DE STAT PENTRU PROTEC|IA
PROPRIET+|II INDUSTRIALE (AGEPI)
}N ATEN|IA INVENTATORILOR
{I CERCET+TORILOR DIN REPUBLICA MOLDOVA
P e parcursul anilor 2002-2003 la Editura AGEPI au apărut douăvolume din seria „Cercetători şi inventatori din Republica Moldova”.
Ele au inserat circa 160 de nume de cercetători şi inventatori,cuprinzând şi imagini fotografice, care au conferit ediţiei o frumoasăţinută poligrafică.
Ediţia în cauză a pus bazele unei viitoare enciclopedii a cercetării şiinventicii moldoveneşti.
Vă reamintim că în anul 2004 va fi editat volumul III al lucrării, de aceeainvităm inventatorii din republică să prezinte materialele necesare pentrua fi incluse în acest volum până pe data de 1 aprilie a.c. pe adresa:
str. Andrei Doga nr. 24/1, MD-2024 Chişinău, Republica Moldova.
RELAŢII LA TEL. 49-30-16 (2-50)Secţia Promovare PI şi Marketing.
87
Inte
llect
us 1
/200
4PU
BLI
CIT
ATE
Î n scopul informării utilizatorilor cu cele mai diverse materiale despre protecţia obiectelor de proprietate industrială, despre activitatea inventivă din ţară şi din lume, cu actele normative din domeniul proprietăţii industriale şi optimizării difuzării publicaţiilor AGEPI, vă aducem la cunoştinţă
că, începând cu 1 octombrie 2003, preţurile de vânzare în numerar şi prin virament la publicaţiile AGEPIpentru instituţiile bugetare se reduc cu 20%.
Abonarea la publicaţiile periodice AGEPI pentru locuitorii din localităţile republicii se va efectuadoar prin Cataloagele de abonare ale Î.S. „Poşta Moldovei”, iar pentru locuitorii municipiului Chişinău –prin S.A. „Moldpresa”.
Noile preţuri ale publicaţiilor noastre:
Ô Preţul de abonarela publicaţiile AGEPI prin Catalogul de abonareal Î.S. „Poşta Moldovei”şi S.A. „Moldpresa” va constitui pentru 1exemplar:
„BOPI” – 30 lei;
„Intellectus” – 20 lei;
„Bursa Invenţiilor” – 5 lei.
Ô Preţul de vânzareîn numerar şi prin virament pentru 1 exemplar:
„BOPI” – 40 lei;
„Intellectus” – 30 lei;
„Bursa invenţiilor” – 7 lei.
Publicaţiile AGEPI constituie o sursăindispensabilă de informare în domeniulprotecţiei proprietăţii intelectuale pe plannaţional şi internaţional.
}N ATEN|IA TUTUROR CITITORILOR NO{TRI!
Inte
llect
us 1
/200
4
88
Editor:Agenţia de Stat pentru Protecţia Proprietăţii Industriale a Republicii Moldova.
Consiliul editorial:N. TARAN (preşedinte), V. CANŢER, V. CRECETOV, I. DANILIUC, Gh. DUCA,V. DULGHERU, Şt. GAJIM, A. MOISEI, V. BLIUC, L. PASENCO, M. RAPCEA,M. ROJNEVSCHI, V. RUDIC, N. SOLCAN, C. SPÂNU
Colegiul de redacţie:
I. DIVIZA, M. CUCEREAVÎI, E. MARANDICI, A. ZAVALISTÂI
Tehnoredactare computerizată: Zinaida BONDARCoperta: Ina DENER
Opiniile exprimate în revistă aparţin autorilor articolelor respective şi nu reflectă în mod obligatoriu punctul de vedereal editorului. Responsabilitatea pentru conţinutul articolelor aparţine în exclusivitate autorilor.
AGEPI, 2004
Imprimat la Tipografia AGEPI
