+ All Categories
Home > Documents > dosarul Surupăceanu-Cristea dde Gorje Go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al...

dosarul Surupăceanu-Cristea dde Gorje Go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al...

Date post: 01-Jan-2020
Category:
Upload: others
View: 2 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
8
de Gorj de Gorj Singur împotriva tuturor Conducerea Complexului Energetic(CE) Turceni încearcă să scape de uti- lajul vechi şi nefuncţional achiziţionat de la una din firmele deputatului penal Mugurel Surupăceanu de către fostul director ge- neral Dumitru Cristea. • Anul V • Numarul 271 (370) • 12-16 mai • 8 pagini • 90 bani (9000 lei) • Apare luni cmyk pagina 4 Minerii şi energeticienii, Minerii şi energeticienii, din nou, în şomaj tehnic din nou, în şomaj tehnic Şmenuri judecătoreşti în dosarul Surupăceanu-Cristea paginia 7 Firmele care Firmele care trebuie să trebuie să reabiliteze reabiliteze drumul drumul Rovineri – Rovineri – Bumbeşti Bumbeşti Jiu, aproape Jiu, aproape în faliment în faliment pagina 3 Firma Vegyepszer ZRT Budapesta cea care ar fi trebuit să reabiliteze DN 66, pe segmentul Rovinari – Bumbeşti Jiu, a cesionat, la finele săptămânii trecute, contractul pentru aceste lucrări către două firme, Argecom S.A. Piteşti şi TID S.A. Craiova.
Transcript
Page 1: dosarul Surupăceanu-Cristea dde Gorje Go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al anu-lui trecut, Complexul Energetic Turceni rea-lizase un profit net de aproape 19 milioane

de Gorjde Gorj

Singur împotriva tuturor

Conducerea Complexului Energetic(CE) Turceni

încearcă să scape de uti-lajul vechi şi nefuncţional achiziţionat de la una din firmele deputatului penal Mugurel Surupăceanu de

către fostul director ge-neral Dumitru Cristea.

• Anul V • Numarul 271 (370) • 12-16 mai • 8 pagini • 90 bani (9000 lei) • Apare luni

cmyk

pa

gin

a 4

Minerii şi energeticienii, Minerii şi energeticienii, din nou, în şomaj tehnicdin nou, în şomaj tehnic

Şmenuri judecătoreşti în dosarul Surupăceanu-Cristea

pa

gin

ia 7

Firmele care Firmele care trebuie să trebuie să reabiliteze reabiliteze drumul drumul Rovineri – Rovineri – Bumbeşti Bumbeşti Jiu, aproape Jiu, aproape în falimentîn faliment

pa

gin

a 3

Firma Vegyepszer ZRT Budapesta cea care ar fi trebuit să reabiliteze DN 66, pe segmentul Rovinari

– Bumbeşti Jiu, a cesionat, la finele săptămânii trecute, contractul pentru aceste lucrări către două

firme, Argecom S.A. Piteşti şi TID S.A. Craiova.

Page 2: dosarul Surupăceanu-Cristea dde Gorje Go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al anu-lui trecut, Complexul Energetic Turceni rea-lizase un profit net de aproape 19 milioane

2 | 12 mai 2010 www.scandaldegorj.ro

SCANDALDEGORJ.RO de Gorjde G

GG

de Gorjd

GorjGorj

de Gorjje

GorjGorj

de d

de Gor

Gorjul pe locul 9 la Gorjul pe locul 9 la numarul de şomerinumarul de şomeri

de Gorjde Gorj

Singur împotriva tuturor

ISSN1584-2630 SCANDALDEGORJ.RO

publicaþie editatã de SC ªtefinic SRL Târgu Jiu

Adresa: Târgu Jiu, Calea Eroilor - Hotel Gorj, et.11, cam 1101-1102 Tel: 0253-222010; 0723779723; e-mail:[email protected]

Responsabilitatea juridicã pentru conþinutul articolelor revine în totalitate autorilor

TIPARUL EXECUTAT DE PRODCOM TG JIU

Neli [email protected]

Claudiu [email protected]

Claudiu [email protected]

Adrian [email protected]

Mihai [email protected]

Daniel [email protected]

Director

Redactor şef

Redactori

Tehnoredactor

S.C. COMPLEX HOTELIER GORJUL S.A.CALEA EROILOR, NR. 6, TG-JIU, GORJ

TELEFON: 0253/214815

ARTEGOvinde parcele de teren conform schiþei,

în vecinatatea firmei, în suprafaþã de aproximativ 3,0 HA, sub preþul pieþei. Relaþii la

tel.0253/226314-int 134 (Serviciul Investiþii).

Numărul şomeri-

lor a scăzut în apri-

lie cu 27.098, rata

şomajului ajun-

gând de la 8,36%

în martie la 8,07%

în această lună, a

anunţat, luni, Agen-

ţia Naţională pentru

Ocuparea Forţei de

Muncă (ANOFM).

Rata şomajului a

scăzut uşor, în luna

aprilie, după ce a

înregistrat creşteri

timp de 20 de luni

consecutiv.

Potrivit datelor

înregistrate de ANO-

FM, în aprilie au fost

înregistraţi 738.187

de şomeri, faţă de

765.285 în luna an-

terioară.

„Rata şomaju-

lui înregistrată în

luna aprilie a fost

de 8,07%, faţă de

8,36% în luna mar-

tie 2010 şi 5,7% în

aceeaşi lună a anu-

lui 2009. Numărul

total al şomerilor

înregistraţi în evi-

denţele agenţiilor

judeţene pentru

ocuparea forţei de

muncă a fost de

738.187 de persoa-

ne, din care 305.670

femei”, precizează

ANOFM.

Judeţul gorj are o

rată a şomajului de

11,25%, situându-se

pe locul 9 la nivel de

ţară.

Mediafax

SC HERMAROB COM SRL, cu sediul în Târgu Jiu, bulevardul Nicolae Titulescu, bloc 12, scara 1,

etaj 7, apartament 30, judeţul Gorj, înregistrată la Registrul Comerţului sub numărul J18/725/2008,

având C.U.Î. 24315367 a pierdut CERTIFICAT CONSTATATOR al punctului de lucru situat în

Târgu Jiu, strada 9 Mai, numărul 122A, judeţul Gorj. Îl declar nul. Telefon: 0769652414

Page 3: dosarul Surupăceanu-Cristea dde Gorje Go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al anu-lui trecut, Complexul Energetic Turceni rea-lizase un profit net de aproape 19 milioane

www.scandaldegorj.ro 12 mai 2010 | 3

[email protected] Gorjde G

GG

de Gorjd

GorjGorj

de Gorjje

GorjGorj

de d

de Go

r

După episodul Vegyepszer

Firmele care trebuie să reabiliteze Firmele care trebuie să reabiliteze drumul Rovineri – Bumbeşti Jiu, drumul Rovineri – Bumbeşti Jiu, aproape în falimentaproape în faliment

Societatea maghiară,

cea care câştigase, iniţi-

al, licitaţia, la un preţ de

23 de milioane de euro,

şi trebuia să se ocupe de

executarea lucrărilor de

modernizare, nu a rea-

lizat nici măcar cinci la

sută din investiţie, dar a

încasat un avans de 2,3

milioane de euro, adică

10% din valoarea con-

tractului. După doi ani

de la semnarea acestuia,

când lucrările trebuiau

executate în proporţie de

80%, Compania Naţiona-

lă de Autostrăzi şi Dru-

muri România s-a văzut

în postura de a accepta

cesiunea contractului

altor firme cu toate că

s-au pierdut 2,3 milioa-

ne de euro pentru repa-

raţii inexistente.

Cu toate astea, cele

două firme care au pre-

luat contractul pentru

reabilitarea DN 66, pe

segmentul Rovinari –

Bumbeşti Jiu, nu au nici

ele o imagine prea bună

pe piaţa construcţiilor şi,

mai ales, au făcut deja

cunoştinţă cu procedura

insolvenţei, aşa că sunt

foarte mici şanse le să

scăpăm prea curân de

gropi pe drumul dintre

Rovinari şi Sadu.

Firma argeşeană în pragul falimentului şi sub lupa DNA

Argecom S.A. Piteşti,

controlată de omul de

afaceri Gheorghe Axin-

te, pare să fie una din

preferatele Companiei

Naţionale de Autostrăzi

şi Drumuri Naţionale din

România – contracte în

valoare de 65 de milioa-

ne de euro a avut firma

piteşteană încheiate cu

CNADNR, în 2008. În

acel an firma a iesit pe

locul 6 în topul firmelor

care au făcut afaceri cu

statul şi a înregistrat o

creştere de 30% a ci-

frei de afaceri, până la

aproape 36 de milioane

de euro.

Societatea argeşeană,

percepută ca o apropi-

ată a PDL datorită con-

tractelor de deszăpezire

pe care le-a avut de-a

lungul timpului pentru

autostrada Piteşti-Bu-

cureşti, este acum în

colaps financiar. Firma

primarului din comu-

na Călimăneşti-Argeş,

SC Gyp Star, a efectuat

acţiuni de deszăpezire

printr-un subcontract

cu Argecom, aceasta n-a

plătit serviciile prestate,

287.721 de lei, motiv

pentru care SC Gyp Star

a cerut Tribunalului

Comercial Argeş, încă

din data de 8 martie a.c.,

declararea falimentului

pentru Argecom, proce-

sul urmând să se judece

la finele lunii viitoare.

Aceasta nu este singu-

ra cerere de declararea

falimentului Argecom.

Pe rolul Tribunalului

Comercial Argeş a fost

înregistrată la jumăta-

tea lunii aprilie o nouă

solicitare de deschidere a

procedurii de insolvenţă

de o altă societate, Re-

pod Serv SRL, căreia Ar-

gecom îi datorează bani.

Presa argeşeană a re-

latat recent despre faptul

că DNA a început deja să

investigheze modul cum

i-au fost atribuite Arge-

com contractele multia-

nuale de către CNADNR.

Conform www.ziarulan-

cheta.ro, Argecom a fost

prins şi într-o asociere

cu societatea finanţa-torului PD-L Gheorghe Cuşu, Gecor SRL, şi cu alte două societăţi pen-tru arterele rutiere din lotul Târgu Jiu, în va-loare de 1.000 miliarde lei vechi, care a semnat cu CNADNR un contract similar. Acestora le reve-nea datoria ca în cei trei ani să execute marcaje, lucrări de întreţinere, pază şi deszăpezire. Con-

form surselor interne din

CNADNR, s-a ajuns la

verificări din partea DNA

după ce s-a constatat că

ce este în acte nu cores-

punde cu ceea ce s-a fă-

cut sau, mai bine spus,

nu s-a făcut în teren.

Societatea doljeană, de mână cu insolvenţa

Cealaltă societate, SC

TID SA Oltenia, are şi

ea probleme financiare.

Deja în cazul acesteia

s-a declanşat procedura

de reorganizare, instanţa

desemnând un lichidator

judiciar. Mai multe soci-

etăţi comerciale au soli-

citat Secţiei Comerciale

din cadrul Tribunalului

Dolj, intrarea în faliment

a societăţii doljene. Fir-

ma craioveană a avut şi

ea oarece belele legate de

calitatea lucrărilor efec-

tuate.În urmă cu cinci

ani societatea craioveană

a pus mâna pe o lucrare

de 4 miliarde de lei vechi

pentru refacerea drumu-

rilor în urma unor ca-

lamităţi, deşi intrase în

atentia Curţii de Conturi

Craiova, care arătase că

la lucrarea de întreţinere

a DN 6 Craiova - Drobeta

Turnu-Severin s-a ac-

ceptat decontarea ilega-

la către societatea TID

Oltenia a cantităţii de

4.363 de tone de mixtu-

ra asfaltică prin mărirea

nejustificată a suprafeţei

reparate. Totodată, s-a

procedat la actualizarea

nejustificată a preţului

contractului, desş nu au

existat situaţii excepţio-

nale, temeinic justificate,

ceea ce a dus la înregis-

trarea unui prejudiciu de

11,5 miliarde de lei.

Claudiu [email protected]

Firma Vegyepszer ZRT Buda-pesta cea care ar fi trebuit să

reabiliteze DN 66, pe segmentul Rovinari – Bumbeşti Jiu, a cesi-onat, la finele săptămânii trecu-te, contractul pentru aceste lu-

crări către două firme, Argecom S.A. Piteşti şi TID S.A. Craiova.

Page 4: dosarul Surupăceanu-Cristea dde Gorje Go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al anu-lui trecut, Complexul Energetic Turceni rea-lizase un profit net de aproape 19 milioane

4 | 12 mai 2010 www.scandaldegorj.ro

SCANDALDEGORJ.RO de Gorjde G

GG

de Gorjd

GorjGorj

de Gorjje

GorjGorj

de d

de Gor

Sindicatele şi şefii din

minerit au hotărât in-

trarea din nou în şomaj

tehnic. În perioadele 17-

31 mai și 17-30 iunie,

angajaţii SNLO şi o par-

te din cei ai Complexu-

rilor Energetice Turceni

şi Rovinari vor fi trimişi

din nou acasă, în şomaj

tehnic.

Această măsură a fost

luată în urma negocie-

rilor purtate de sindica-

te și administrație din

cauza cererii scăzute de

cărbune şi a energiei.

SNLO are în depozite

peste 700.000 de tone

de cărbune, care aş-

teaptă cumpărători.

Salariaţii vor fi plă-

tiţi cu 75% din salariul

de bază brut la care se

adaugă sporul de vechi-

me

După ce conducerea

Complexului Energetic

Rovinari a luat decizia

de intrare din nou în şo-

maj tehnic a angajaţilor

pe o perioadă de două

săptămâni, şefii unităţii

energetice de la Tur-

ceni se gândesc şi ei să

aplice aceeaşi măsură.

Directorul economic al

Complexului Energetic

Turceni, Ionel Manţog,

a declarat pentru ra-

dio Omega că şomajul

tehnic nu este benefic,

însă, nu există alterna-

tive.

Cu şomaj tehnic sau

fără, Complexul Energe-

tic Turceni a înregistrat

pierderi de peste 27 de

milioane de lei, pe pri-

mul trimestru al acestui

an şi o scădere cu 22%

a cifrei de afaceri. În

primul trimestru al anu-

lui trecut, Complexul

Energetic Turceni rea-

lizase un profit net de

aproape 19 milioane de

lei şi o cifră de afaceri

de peste 290 de milioa-

ne lei.

De asemenea, pro-

ducţia de electricitate a

societăţii de la Turceni

a scăzut în primele trei

luni ale acestui an cu

8% faţă de producţia

realizată în aceeaşi peri-

oadă a anului trecut.

Conducerea Com-

plexului Energetic(CE)

Rovinari a hotărât in-

trarea în şomaj tehnic a

mai mult de jumătatea

din cei 4.400 de sala-

riaţi. Energeticienii vor

sta acasă două săptă-

mâni în perioada 24

mai-7 iunie, în timp ce

minerii de la SNLO vor

sta o lună. Urmează ca

şi conducerea Comple-

xului Energetic de la

Turceni să se pronunţe

în privinţa perioadei în

care salariaţii unităţii

vor intra şi ei în şomaj

tehnic.

Adrian [email protected]

Minerii şi energeticienii, Minerii şi energeticienii, din nou, în şomaj tehnicdin nou, în şomaj tehnic

Page 5: dosarul Surupăceanu-Cristea dde Gorje Go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al anu-lui trecut, Complexul Energetic Turceni rea-lizase un profit net de aproape 19 milioane

www.scandaldegorj.ro 12 mai 2010 | 5

[email protected] Gorjde G

GG

de Gorjd

GorjGorj

de Gorjje

GorjGorj

de d

de Gor

Povestea gunoiului de Povestea gunoiului de la Jupâneşti se întinde la Jupâneşti se întinde în localităţile învecinateîn localităţile învecinate

Unele surse spun că este puţin probabil ca primarul de la Jupâ-neşti, Petre Guşiţă, să fi îngropat gunoiul din comună tocmai pe te-renul său ştiind că este monitorizat îndeaproape de consilierii PDL. De al-tfel, unul dintre aceştia a afirmat public că ştie de existenţa gunoaielor de

mai bine de două luni de

zile şi nimeni din comu-

nă nu şi-ar fi permis să

aducă un utilaj pentru

ca acestea să fie îngro-

pate. Cu toate acestea,

menţionează sursele, în

acea perioadă, Dumitru

Borcan, tatăl consilieru-

lui local democrat liberal

Marinela Borcan, a adus

în comună un utilaj de

la o unitate economică

de la Bărbăteşti pentru a

muta o grămadă de nisip

de la poarta lui Valentin

Chibuşi. Acesta a confir-

mat reporterilor Scandal

de Gorj că s-a trezit la

poartă cu un buldoexca-

vator, adus de ginerele

lui Dumitru Borcan,

pentru a muta nisipul,

care chipurile ocupa par-

tea carosabilă, direct pe

gardul său.

Povestea cu utilajul

nu e deloc întâmplătoa-

re, spun aceleaşi sur-

se, pentru că aşa cum

acesta a putut fi adus

în mijlocul satului Vi-

din tot atât de simplu

putea ajunge şi la locul

unde au fost îngropate

gunoaiele, mai ales că

drumul care trece pe

acolo leagă comunele Ju-

pâneşti şi Bărbăteşti. Şi

pentru că tot veni vorba

de acel drum, la fel de

uşor gunoaiele puteau fi

aduse acolo de la Băr-

băteşti. De menţionat

că Primăria Bărbăteşti

nu are încheiat un con-

tract pentru depozitarea

gunoiului menajer, deşi

din comună acesta este

colectat periodic. Deo-

camdată, nimeni nu a

putut să ne răspundă

unde este depozitat gu-

noiul colectat din comu-

na Bărbăteşti.

Relativ recent, preci-

zează sursele, prin co-

muna Jupâneşti au fost

văzute unele maşini de

colectat gunoiul aparţi-

nând Primăriei Tg-Căr-

buneşti. 13 comune sunt

arondate pentru colec-

tarea deşeurilor la Ser-

viciul Public Tg-Cărbu-

neşti, cu toate acestea,

de la începutul acestui

an nicio maşină din zonă

nu a ajuns la groapa

ecologică de la Tg-Jiu.

Întrebarea e perfect vala-

bilă şi în acest caz: unde

se depozitează gunoiul

strâns din 13 comune

şi din oraşul Tg-Cărbu-

neşti?

Daniel [email protected]

Pe lângă ipoteza că în spatele poveştii urât mirositoare cu gu-

noiul de la Jupâneşti s-ar afla unele interese politice ale unor consilieri PDL din localitate şi ale rudelor acestora, zilele tre-

cute au mai apărut câteva in-formaţii cu privire la implicarea

chiar a unor autorităţi publice locale în aşa zisa poluare.

Page 6: dosarul Surupăceanu-Cristea dde Gorje Go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al anu-lui trecut, Complexul Energetic Turceni rea-lizase un profit net de aproape 19 milioane

6 | 12 mai 2010 www.scandaldegorj.ro

SCANDALDEGORJ.RO de Gorjde G

GG

de Gorjd

GorjGorj

de Gorjje

GorjGorj

de d

de Go

r

Ne propunem să conti-

nuăm tema scandalurilor cu

parfum politicianist, din cel

puţin două motive impor-

tante, mai întâi, pentru că

sunt parte inseparabilă din frământările veacului pe care îl trăim, iar în al doilea rând, pentru că dincolo de aceste scandaluri interminabile,

viaţa însăşi ar fi o succesiune

de platitudini şi desfăşurări

anoste ale vieţii cotidiene. Din

păcate, trebuie să constatăm

că scandalurile cele mai re-zonante, care au, de cele mai multe ori, cele mai concrete consecinţe politice, au loc în mod prioritar în democraţiile consacrate, iar în acest con-text aş putea aminti Aface-

rea “Watergate” din America

tuturor posibilităţilor, atunci

când Nixon, preşedintele

republican reales nu a reuşit

să se salveze de la destituirea

sigură prin Congres decât

dându-şi demisia pe care

mulţi au considerat-o un gest

de onoare. Poate că acelaşi

lucru este valabil şi pentru

aşa numita “afacere Spiegel”

din anii şaizeci de pe vremea

Republicii de la Bonn, când

ministrul apărării de la acea

vreme, Franz Josef Strauss, a fost nevoit să părăsească gu-vernul, spăşit şi ruşinat peste

măsură de mizeria propriilor

afaceri.

Desigur, şi alte exemple

cunoscute reiterează teza

conform căreia democraţiile

afectate au reuşit să iasă din

aceste conflicte mai puter-

nice, iar o astfel de…ipoteză

este dificil de combătut, câtă

vreme scandalurile adevărate,

spre deosebire de cele fabri-

cate şi artificial contrafăcute,

ca şi soluţionarea lor politică

sau juridică, pot fi conside-

rate chiar dovada faptului că controlul democratic funcţio-nează atunci când este cazul, mai ales că afacerile de acest

gen, orice s-ar spune, cred

că nu constituie, de regulă,

aşa cum s-a susţinut dese-

ori, o criză a democraţiei, ci

mai degrabă o confirmare a

funcţionalităţii acesteia, evi-

dent, cu sincopele de rigoare.

Sunt voci care consideră că o

democraţie lipsită de scanda-

luri este cel puţin suspectă,

cel mult anostă, cu excepţia

cazului în care ideologiile ur-

mate, cu totul nerealiste, pre-

văd existenţa unei societăţi

din care fac parte cetăţeni şi

politicieni fără nici un cusur,

nişte îngeraşi neprihăniţi ca

“Albă ca Zăpada” sau “Alice în

Ţara Minunilor”, pentru a da

numai două exemple edifica-

toare .

Greşelile politice sau gafele

recunoscute în mod public,

oferă, în schimb, “democra-

ţiei originale”, şansa ca prin

intermediul buletinului de vot

sau al justiţiei şi al celorlalte

instituţii din statul de drept

să fie făcute unele remedieri

atât de necesare. Dacă privim

lumea în ansamblu, scanda-

lurile politice se ţin lanţ, iar

exemplele sunt prea multe

pentru a le epuiza într-un ar-

ticol sau chair în douăzeci de

materiale publicate succesiv!

Despre ce aş putea să vă vor-

besc, pentru că aş porni de la

scandalul produs de scufun-

darea vasului de supraveghe-

re al organizaţiei mondiale

“Greenpeace” de către agenţii

secreţi francezi, la vremea

respectivă fiind considerat un

atac criminal la care a parti-

cipat şi guvernul Mitterrand.

Ceva mai aproape de noi în

timp, dezvăluirea corupţiei şi

a politicii favoritiste practica-

te de partidele aflate la putere

în Italia, acolo unde scanda-

lurile fac parte din “meniul

zilei”, care a dus la destră-

marea structurii de partide

care reuşise să se impună

după război. Dar, să nu ne

mirăm prea mult, pentru că

favoritisme de tot felul avem

cu duiumul în politica româ-

nească, iar ca să le abordăm

ne-ar trebui prea multe zile şi

chiar prea mulţi ani! Să reme-

morăm caruselul cercetărilor

conduse de procurorul şef

Starr împotriva preşedintelui

Clinton, care au trezit intere-

sul întregii lumi. În decursul

acestora, a fost descoperită

extrem de penibila relaţie

sexuală a preşedintelui Ame-

rican, lucru care a condus la

o procedură de îndepărtare

din funcţie a şefului de la

Casa Albă, procedură care s-a

dovedit în final fără succes.

Nici Elveţia, o democraţie sta-

bilă şi consacrată, nu a fost

scutită de scandaluri răsu-

nătoare, de la afacerea Fichen

şi destituirea lui Kopp şi până

la controversele interne şi

externe cu privire la conturi

secrete din băncile elveţiene.

Se pare că de la dizolvarea

blocului de est comunist,

opinia publică din ţările care

făceau parte din sfera de in-

fluenţă sovietică de odinioară

a fost şi ea zguduită destul de

frecvent de scandaluri politice

şi financiare, iar în compara-

ţie cu vechiul regim al parti-

dului unic, acest lucru pare

a fi semnul unei mai mari

deschideri spre “civilizaţia de-

mocratică” a stilului de viaţă

occidental. În tot cazul, chiar

şi în «semi-democraţia» rusă

au fost înregistrate intervenţii

politice sau juridice împotri-

va abuzului de putere şi al

corupţiei. Se poate ca această

ameliorare a situaţiei să ţină

şi de progresul economic,

care pare să fi ridicat întru-

câtva nivelul de trai foarte

scăzut ale marilor mase de

oameni. Fără aceste progrese,

oamenii de la Kremlin care se

ocupă cu manipularea opiniei

publice, ar fi putut împiedica

destul de uşor consecinţele

revendicate de democraţiile

mai «mature» ale scandaluri-

lor, prin dezvăluiri complete

şi pierderea puterii de către

cei care s-au dovedit vinovaţi

pentru o implicare parţială

sau totală într-o afacere “cu

cântec” de lebădă!

Să reţinem că opinia publi-

că internaţională poate ajuta

la deconspirarea afacerilor

financiare ilicite ale grupuri-

lor oligarhice, indiferent dacă

sunt în România sau în Sta-

tele Unite, iar un exemplu în

acest sens este cazul “Mabe-

tex” sau condamnarea recen-

tă la Tribunalul de la Geneva

a fostului prim-ministru

ucrainean, caz despre care

acum nu se mai aminteşte

nimic. Poate că acesta este

destinul scandalurilor politi-

ce, de a fi îngropate în groapa

“de gunoi” a uitării sau în

memoria ştearsă a umanită-

ţii! În puritana Americă, ştim

prea bine, nu mai poţi băgă

mâna în foc pentru nimeni,

când e vorba de scandaluri

sexuale de felul celor în care

au fost implicaţi Kennedy

sau Clinton,dar, care păreau,

până de curând excepţii de la

regulă, cu toate că nu doar

acolo, dar în multe locuri din

lume, în ultimul timp s-a con-

statat o creştere alarmantă a

cazurilor de manifestări dem-

ne de prima pagină a ziarelor

sau a emisiunilor de ştiri, în

condiţiile în care o epidemie a

păcatului “originar” zguduie

temeliile clasei politice, căile

încurcate ale lumii sportului

şi ale spectacolului de diver-

tisment.

Scandalurile politice sunt

probabil inevitabile într-o

democraţie funcţională, dar

modul în care sunt soluţiona-

te acestea este doar arareori

menit să dea un exemplu

în ceea ce-i priveşte pe cei

afectaţi. Scandalurile sunt

deseori doar evenimente care

trezesc temporar interesul

publicului, iar ele trebuie să

se bazeze pe fapte reale. Cu

trecerea timpului, amploa-

rea scandalului devine în

mod automat relativă, acesta

devenind o parte neînsem-

nată a istoriei, un fapt divers

care trebuie dat uitării. Dacă

sentimentele tulburate de

o afacere politică dubioasă

provoacă la început verdicte

severe şi clare, persoanele

incriminate vor vedea că pe

măsura trecerii timpului, fur-

tuna se va potoli, iar verdictul

va deveni mai îngăduitor şi

mai echilibrat. Richard Nixon,

«incriminatul» din scandalul

Watergate, a fost “privit” cu

îngăduinţă, după ani întregi

de izolare politică, iar apoi

tratat ca un adevărat «elder

statesman», asta după ce a

scris sârguincios o serie de

cărţi şi a călătorit prin toată

lumea. Scandalul iscat de

spionul RDG-ist Guillaume,

care l-a făcut pe cancela-

rul german Willy Brandt să

demisioneze, este astăzi un

episod aproape uitat din viaţa

celebrului politician din SPD.

Să vorbim de scandalurile

politice din “spaţiul miori-

tic” sau să rămânem tot pe

meleaguri străine, pentru a

nu trezi conştiinţele somn-

ambule? Iată, să ne amuzăm

de faptul că Helmut Kohl, a

cărei memorie extraordinară

l-a făcut renumit, se bazea-

ză cu siguranţă pe faptul

că scandalul iscat în jurul

manipulărilor ilegale ale

donaţiilor făcute partidului,

care a umbrit activitatea sa

politică, s-a stins ca un foc

de paie! Unele persoane spun

că istoriile viitorului nu vor

mai aminti de implicarea lui

Kohl în afacerile cu donaţi-

ile ilegale decât cel mult în

notele de subsol, dar, poate

că ele vor considera această

activitate a lui Kohl, chiar o

manevră iscusită a unui om

puternic, în vederea atingerii

unor ţeluri superioare. Cine

mai critică astăzi atitudinea

lui Bismarck în ceea ce privea

fondul secret cu ajutorul

căruia l-a convins pe rege-

le bavarez Ludwig al II-lea,

înglodat în datorii, să îşi dea

acordul pentru înfiinţarea Im-

periului German? Bismarck

a trăit însă în vremuri pre-

democratice, iar democraţiile

de astăzi sunt “parfumate”

cu talk-show-uri neverosimi-

le! Poate că “uriaşul” Kohl ar

trebui să se întrebe, totuşi,

dacă un realist ca Bismarck

s-ar mai fi încăpăţânat în

condiţiile actuale să ţină sub

tăcere numele donatorilor

iliciţi, apelând la cuvântul de

onoare, şi el destul de îndoiel-

nic, prelungind astfel această

dezbatere cu privire la «siste-

mul Kohl», foarte defavorabi-

lă, atât lui, cât şi partidului

pe care l-a condus multă

vreme. Dar, ce să-i faci, aşa

este, scandalurile politice

emit mari pretenţii faţă de

opinia publică democratică.

Mass-media joacă, de cele

mai multe ori, rolul central în

descoperirea acestora, dar, cu

toate acestea, deseori aces-

te afaceri sunt supralicitate

pentru creşterea tirajului sau

a cotelor de audienţă, mai

ales că în scandaluri dupli-

citatea nu este doar o trăsă-

tură a omului politic acuzat.

Pentru cetăţeanul matur

politic, acesta nu este un

motiv pentru care să întoarcă

privirea revoltat de la aseme-

nea scene, iar pentru a afla

ce se petrece de fapt, el tre-

buie, dimpotrivă, să privească

foarte atent la amănuntele

“picante” şi la consecinţele

imprevizibile în timp.

prof. Vasile [email protected]

Scandalurile politice colorează Scandalurile politice colorează tabloul unei vieţi cenuşii!tabloul unei vieţi cenuşii!

Page 7: dosarul Surupăceanu-Cristea dde Gorje Go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al anu-lui trecut, Complexul Energetic Turceni rea-lizase un profit net de aproape 19 milioane

www.scandaldegorj.ro 12 mai 2010 | 7

[email protected] Gorjde G

GG

de Gorjd

GorjGorj

de Gorjje

GorjGorj

de d

de Go

r

Afacerea penală dintre

una din firmele controlate

de interpuşi ai lui Mugu-

rel Surupăceanu, Voron

Trans, şi CE Turceni s-a

derulat în 2007 când la

conducerea complexului

se afla Dumitru Cristea,

fost asociat într-o societate

comercială cu Surupăcea-

nu. Aşa zisul utilaj terasi-

er multifuncţional, vândut

CET pentru 837.000 de

lei, este de fapt un mor-

man de fiare vechi din

perioada celui de-al doilea

Război Mondial. Din cei

837 de mii de lei, aproa-

pe 587.000 de lei au fost

transferaţi în contul Tutto

Mobili SRL Tg Jiu, societa-

te controlată tot de Mugu-

rel Surupăceanu. Procuro-

rii DNA au intrat pe fir şi

în noiembrie 2008 fostul

director a fost arestat pen-

tru câteva zile, judecătorul

Ion Duguleanu fiind cel

care a considerat că Du-

mitru Cristea poate fi cer-

cetat în stare de libertate.

În 25 mai, anul trecut,

procurorii DNA i-a trimis

pe Surupăceanu şi Cris-

tea în judecată, instituind

sechestrul asigurator pe

averea fostului director.

Dosarul în acest caz se

judecă de un an de zile

la Înalta Curte de Casa-

ţie şi Justiţie, iar în urmă

cu câteva luni, instanţa a

ridicat sechestrul asigu-

rator de pe bunurile lui

Dumitru Cristea deşi CE

Turceni nu a recuperat

prejudiciul creat în urma

afacerii penale cu Surupă-

ceanu.

Neli [email protected]

Conducerea Complexului Energetic(CE) Turceni încearcă să scape de utilajul vechi şi ne-funcţional achiziţionat de la una

din firmele deputatului penal Mu-gurel Surupăceanu de către fostul director general Dumitru Cristea.Buldotancul pe care CE Turceni a plătit 8 miliarde de lei vechi a

fost scos la licitaţie de câteva ori însă nimani nu a fost interesat

să-l cumpere, nici măcar la preţ de fier vechi. Directorul econo-

mic al CE Turceni, Ionel Manţog a declarat pentru Radio Omega că este convins că nimeni nu o dea

pe utiliaj opt miliarde de lei vechi, însă, important este să scape de

el, pentru că ocupă spaţiul degea-ba în garajul EM Jilţ.

Şmenuri judecătoreşti în Şmenuri judecătoreşti în dosarul Surupăceanu-Cristeadosarul Surupăceanu-Cristea

Page 8: dosarul Surupăceanu-Cristea dde Gorje Go rj · a cifrei de afaceri. În primul trimestru al anu-lui trecut, Complexul Energetic Turceni rea-lizase un profit net de aproape 19 milioane

8 | 12 mai 2010 www.scandaldegorj.ro

cmyk

SCANDALDEGORJ.RO de Gorjde G

GG

de Gorjd

GorjGorj

de Gorjje

GorjGorj

de d

de Gor

Aşa cum ne-a obiş-

nuit, Sorin Cârţu, aflat

doar în tribună în Giu-

leşti, nu şi pe bancă,

datorită suspendării

primite, Pandurii s-au

bazat doar pe o apărare

solidă, fără a încerca de

prea multe ori poarta lui

Bornescu. Prima repriză

a fost una echilibrată, în

care gazdele n-au ajuns

decât de două ori pericu-

los la poarta lui Mingote,

iar în celălalt careu, în

minutul 22, arbitrul Teo

Crăciunescu a închis

ochii la un henţ clar în

careu al lui Săpunaru la

o acţiune a lui Vranjes.

Repriza secundă a fost

una fără istoric, cu un

asalt conti-

nuu la poarta

lui Mingote

şi o apărare

disperată a

Pandurilor.

Tactica ultra-

defensivă a

lui Cârţu nu

a dat roade-

le scontate

decât până în

minutul 86,

când Săpu-

naru n-a ezi-

tat să pună

capul lângă

gheata lui

Martinovic şi a înscris

din 6 metri după o cen-

trare de pe dreapta a lui

Ilie Iordache. Între timp

Răduţă a ratat trei mari

ocazii, printre acestea

numărându-se şi o bară

în minutul 80, iar Popete

a fost aproape de auto-

gol în minutul 70 după

o ezitare a lui Mingote.

Pandurii puteau da to-

tuşi lovitura de graţie în

minutul 94, dar Nalaţi a

şutat mult peste poartă

din colţul careului de 16

metri risipind una din-

tre ultimele speranţe de

salvare ale gorjenilor.

Pandurii n-au reuşit

să profite de înfrânge-

rile Astrei şi Craiovei şi

rămâne tot la trei puncte

sub linia retrogradării cu

două etape înaintea fina-

lului de campionat, în-

grijorător fiind faptul că

echipa gorjeană riscă să

piardă şi primul loc sub

linie, unul despre care se

spune că ar păstra-o în

Liga I datorită nelicenţi-

erii unui alt club pentru

sezonul viitor.

sportingorj.ro

Abonament la “Specialitatea Abonament la “Specialitatea casei”, înfrângere cu 1-0casei”, înfrângere cu 1-0

În Giuleşti Pandurii a mai ratat un tren, poate ultimul. În condi-ţiile în care şi contracandidate-

le la salvarea de la retrogradare făcuseră paşi greşiţi, Pandurii

era obligată să obţină măcar un punct în faţa Rapidului pentru a mai spera la îndeplinirea obiec-tivului, însă reduta goprjeană a

rezistat doar 86 de minute.


Recommended