+ All Categories
Home > Documents > Documentatie Robu Marcelin

Documentatie Robu Marcelin

Date post: 12-Nov-2015
Category:
Upload: marcelin-robu
View: 38 times
Download: 1 times
Share this document with a friend
Description:
documentatie informatica depsre 10 oameni cu o influenta foarte mare asupra lumii de azi
44
LICEUL TEORETIC „VASILE ALECSANDRI” SĂBĂOANI LUCRARE PENTRU ATESTAREA COMPETENȚELOR PROFESIONALE Profesor coordonator : Cojan Lilioara Elev:Robu Marcelin
Transcript

Top 10 cei mai influeni oameni

ATESTAT LA INFORMATIC Top 10 cei mai influeni oameni PREZENTARE PROIECTLICEUL TEORETIC VASILE ALECSANDRI SBOANILUCRARE PENTRU ATESTAREA COMPETENELOR PROFESIONALE

Profesor coordonator : Cojan LilioaraElev:Robu Marcelin

Sesiunea: mai 2015Introducere

Aceast tem, Top 10 cei mai influeni oameni, are rolul de a ne aminti impactul acestor oameni asupra vieii noastre i felul in care realizrile acestor oameni ne-au schimbat viaa.Am ales aceast tema deoarece consider c ei merit tot respectul nostru pentru munca lor in folosul comunitii mai ales prima persoana de pe acest site, pe care eu o consider a fi, un model pentru mine, pentru c Bill Gates a reuit s ne fac viaa mai simpl cu ajutorul muncii lui, i anume calculatoarele dar si software-ul necesar funcionarii acestora.La fel ca i Gates, Steve Jobs i-a dedicat munca n folosul oamenilor, facilitnd accesul la informaii, internet si alte metode de divertisment prin crearea companiei Apple, companie productoare de electronice recunoscut la nivel mondial.Barack Obama, Vladimir Putin, Nelson Mandela i Angela Merkel au reuit s creasc economia rilor pe care le conduc i au produs multe locuri de munc prin parteneriatele pe care le-au incheiat cu firmele strine iar Mahatma Gandhi , Papa Francisc chiar i Nelson Mandela au oferit credina necesar oamenilor pentru a continua stilul lor de via greu incercat de soart. Isaac Newton i Albert Einstein i-au folosit cunotinele in domeniul fizicii pentru a ne explica fenomenele naturale dar i lucrurile cu care interacionam in fiecare zi.

Pagini Web.Noiuni generale.HyperText Markup Language (HTML) este un limbaj de marcare utilizat pentru crearea paginilor web ce pot fi afiate ntr-un browser (sau navigator). Scopul HTML este mai degrab prezentarea informaiilor paragrafe, fonturi, tabele .a.m.d. dect descrierea semanticii documentului.Specificaiile HTML sunt dictate de World Wide Web Consortium (W3C).HTML este o form de marcare orientat ctre prezentarea documentelor text pe o singura pagin, utiliznd un software de redare specializat, numit agent utilizator HTML, cel mai bun exemplu de astfel de software fiind browserul web. HTML furnizeaz mijloacele prin care coninutul unui document poate fi adnotat cu diverse tipuri de metadate i indicaii de redare. Indicaiile de redare pot varia de la decoraiuni minore ale textului, cum ar fi specificarea faptului c un anumit cuvnt trebuie subliniat sau c o imagine trebuie introdus, pn la scripturi sofisticate, hri de imagini i formulare. Metadatele pot include informaii despre titlul i autorul documentului, informaii structurale despre cum este mprit documentul n diferite segmente, paragrafe, liste, titluri etc. i informaii cruciale care permit ca documentul s poat fi legat de alte documente pentru a forma astfel hiperlink-uri (sau web-ul).HTML este un format text proiectat pentru a putea fi citit i editat de oameni utiliznd un editor de text simplu. Totui scrierea i modificarea paginilor n acest fel solicit cunotine solide de HTML i este consumatoare de timp. Editoarele grafice (de tip WYSIWYG) cum ar fi Macromedia Dreamweaver, Adobe GoLive sau Microsoft FrontPage permit ca paginile web sa fie tratate asemntor cu documetele Word, dar cu observaia c aceste programe genereaz un cod HTML care este de multe ori de proast calitate.HTML se poate genera direct utiliznd tehnologii de codare din partea serverului cum ar fi PHP, JSP sau ASP. Multe aplicaii ca sistemele de gestionare a coninutului, wiki-uri i forumuri web genereaz pagini HTML.HTML este de asemenea utilizat n email. Majoritatea aplicaiilor de email folosesc un editor HTML ncorporat pentru compunerea email-urilor i un motor de prezentare a email-urilor de acest tip. Folosirea email-urilor HTML este un subiect controversat i multe liste de mail le blocheaz intenionat.

Mai jos sunt tipurile de elemente de marcare n HTML: Marcare structural. Descrie scopul unui text. De exemplu:FotbalDirecioneaz browserul pentru a reda "Fotbal" ca pe cel mai important titlu. Marcarea structural nu are un anumit stil predefinit, dar cele mai multe browsere web au standardizat modul n care acestea sunt afiate. De exemplu, titlurile importante (h1, h2, etc.) sunt aldine i mai mari dect restul textului.De notat c "h1" este folosit doar o singur dat per pagin deoarece cu el este marcat titlul ei. Marcare pentru prezentare. Descrie cum apare un text, indiferent de funciile sale. De exemplu:ngroatVa afia textul "ngroat" cu litere groase, aldine.Not: Html a inceput n ultimii ani s nceap s nu mai foloseasc acest gen de tag-uri pentru c "b" nu d sens paginii, pe cnd tag-ul "strong" (adic strong emphasis) d un neles paginii, i mai important, asemenea tag-uri pentru prezentare doar ncarc o pagin cu informaii i o fac astfel mai greu de ncrcat, iar apoi dac ataezi un document CSS la pagin, o singur modificare la CSS (de ex: de la "font-weight:italic" la "font-weight:bold" va schimba tot textul selectat, i de exemplu, link-urile vor trece de la text nclinat la text ngroat, plus c n CSS avem avantajul de a putea preciza ct de mari sau mici s fie literele n pixeli px, n puncte pt, etc.)avem acelai efect ca i cnd am avea de schimbat toate tag-urile de "i" de pe pagin n tag-uri de "b", munc care chiar i la un website mic este enorm, ce s mai vorbim de unul de genul wikipedia. Aa c dac vrei s ncepei o carier n html sau un hobby (i s avei succes) nu folosii aceste taguri, nu degeaba s-a inventat CSS-ul. Marcare pentru hiperlink. Leag pri ale unui document cu alte documente. De exemplu: Elemente speciale (widget). Creeaz obiecte, cum ar fi butoanele i listele. Doar marcatorii de prezentare (mpreun cu foile de stiluri - CSS) determin cum coninutul din interiorul marcatorului va fi prezentat. Ceilali marcatori spun browserului ce obiecte s redea sau ce funcii s execute.Descrierea aplicaiei

Structura site-ului e prezentat in imaginea de mai jos cu urmatoarele diviziuni: SUS: ; Coninut: ; Menu Stnga: ; TOT: ; Parte Jos: ;

Programul conine o form principal alctuit din 11 butoane: 10 butoane reprezentnd cele 10 personaliti

1 buton reprezantnd referinele

Inserarea imaginilor:n principal, utilizarea imaginilor (pozelor) n cadrul paginilor HTML are ca scop mbuntirea modului de transmitere a mesajului ctre utilizatori. O pagin n care imaginile sunt combinate cu textul poate transmite un mesaj mult mai bine dect o pagin care conine doar text. Formatele de fiiere grafice universal recunoscute de browse-re sunt: GIF - GRAPHICS INTERCHANGE FORMAT - este un format de compresie fr pierdere de calitate;

JPG - format introdus de JOINT PHOTOGRAPHIC EXPERT GROUP - este un format de compresie cu pierdere de calitate. Prin salvarea repetat a unei imagini, ea va pierde din calitate, devenind n final inutilizabil;

PNG - PORTABLE NETWORK GRAPHIC - este un format de compresie fr pierdere de calitate. Are n general dimensiuni mai mari dect primele dou formate menionate. Introducerea unei imagini ntr-o pagin HTML se face prin marcajul . Atributul src specific locaia imaginii. Alturi de src, marcajul are urmtoarele atribute:

alt - specific un text alternativ pentru cazul n care imaginea nu poate fi afiat. Este important i pentru motoarele de cutare;

border - traseaz un chenar n jurul imaginii;

width, height - specific limea, respectiv nlimea imaginii. Nu sunt obligatorii, ns utilizarea lor este recomandat deoarece va reduce timpul de procesare a paginii web de ctre browser;

hspace, vspace - specific spaiul care va fi pstrat n jurul unei imagini.

Inserarea videoclipurilor:Introducerea unui fiier video ntr-un document HTML se realizeaz cu ajutorul marcajului. Cele mai des utilizate extensii pentru fiierele video sunt: .mpeg, .swf, .wmv, .mp4. Atributele suportate de tag-ulsunt: src introduce adresa URL a fiierului video; height stabilete nlimea ferestrei n care va rula secvena video, n pixeli; width stabilete limea ferestrei n care va rula secvena video, n pixeli; utoplay permite fiierului video s ruleze imediat dup ncrcarea paginii, dac valoarea atribuit esteautoplay; muted sunetul din film nu va fi redat, dac valoarea atribuit estemuted; loop permite rularea fiierului de la nceput atunci cnd ajunge la final, dac valoarea atribuit esteloop; controls vor fi afiate butoanele de control (play, pauz etc.), dac valoarea atribuit estecontrols.

Inserarea formatului datei care se auto-updateaz :-acest lucru este posibil cu ajutorul java-script;

Inserarea listelor:

Unul din cele mai obinuite elemente din documentele cu mai multe pagini este un set de definiii, referine sau indexuri. Glosarele sunt exemple clasice n acest sens; cuvintele sunt listate n ordine alfabetic, urmate de definiii ale termenilor respectivi. n HTML, ntreaga seciune a unui glosar va fi gestionat printr-olista de definiii, care este inclusa ntr-o pereche de marcaje delista de definiii:...(de la "definition list" = lista de definiii).Observaii:- Un termen al listei este iniiat de eticheta(de la "definition term" = termen definit);- Definitia unui termen este iniiata de eticheta(de la "definition description" = descrierea definiiei);- Definitia unui termen ncepe pe o linie noua si este indentat;Liste neordonateO lista neordonata este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente

  • ...

(" ul " vine de la " unordered list " = lista neordonata). Fiecare element al listei este iniiat de eticheta.

Tag-urile

  • si
  • pot avea un atributtypecare stabilete caracterul afiat n faa fiecrui element al listei. Valorile posibile al acestui atribut sunt:"circle" (cerc)"disc" (disc plin) (valoarea prestabilita);"square" (ptrat)Liste ordonateO list ordonat de elemente este un bloc de text delimitat de etichetele corespondente
    1. ...
    (" ol " vine de la " ordered list " = lista ordonat). Fiecare element al listei este iniiat de eticheta
  • (list item).Lista va fi identat fa de restul paginii Web i fiecare element al listei ncepe pe un rnd nou.Tag-urile
    1. si
    2. pot avea un atributtypecare stabilete tipul de caractere utilizate pentru ordonarea listei. Valorile posibile sunt:" A " pentru ordonare de tipul A , B , C , D etc. ( litere mari );" a " pentru ordonare de tipul a , b , c , d etc. ( litere mici );" I " pentru ordonare de tipul I , II , III , IV etc. ( cifre romane mari );" i " pentru ordonare de tipul i , ii , iii , iv etc. ( cifre romane mici );" 1 " pentru ordonare de tipul 1 , 2 , 3 , 4 etc. ( cifre arabe - opiune prestabilita );Tag-ul
      1. poate avea un atributstartcare stabilete valoarea iniiala a secvenei de ordonare. Valoarea acestui atribut trebuie sa fie un numar ntreg pozitiv.Urmtorul exemplu este o lista ordonata cu litere mari, ncepnd de la valoarea C.Tag-ul
      2. poate avea un atributvaluecare stabilete valoare pentru elementul respectiv al listei. Valoarea acestui atribut trebuie sa fie un numar ntreg pozitiv

        Prezentarea codului Css BODY-include toate elementele unei pagini si felul in care acestea sunt dispuse;

        TOT:-poriunea din pagin in care sunt prezentate informaiile, imaginile si videoclipurile;-prezint proprieti pentru formatul scrisului si poziionarea in pagin;

        SUS:-prezinta proprietaile imaginii de sus(lime, inlime);-de aici pot fi ajustate marginile si umpluturile(padding) prii de sus;

        Menu stanga:1.-aici se afl toate proprietile pe care le deine lista din partea stang(distana dintre linii, poziionarea tabelului, decorarea textului din coloane, proprietile fiecrei pari a tabelului cum ar fi grosimea marginii din partea dreapt etc.);

        2.-aici se afla proprietile coloanelor, culorile si felul prezentrii lor dupa ce au fost accesate;

        Coninut:1.text-prezint proprietile textului, informaiilor acelor persoane(distana dintre randuri, alinierea textului, culoarea etc.);

        2.imagini

        -prezint proprietile imaginilor de pe fiecare pagin(incadrarea in pagin, dimensiuni, margini etc.);

        Bv:

        -sunt prezentate proprietile videoclipurilor(incadrarea in pagin, dimensiuni, margini etc.);

        Parte jos:

        -reprezinta sfritul paginii in care sunt prezentate numele creatorului acestui site si data, care se autoregleaz;

        Button:

        -reprezint butonul care te trimite in partea de sus a paginii;

        (fara proprietile hover)

        (cu proprietile hover)

        Prezentarea programului utilizat pentru realizarea proiectului

        Acest site a fost realizat n limba romn, cu ajutorul limbajului HTML i cu ajutorul unui ablon. Textul a fost prealabil tehnoredactat in Microsoft Word, iar imaginile au fost prelucrate cu Snipping tool si Paint.Pentru a scrie codurile necesare creerii site-ului am folosit editor-ul NotePad ++, datorit interfaei sale grafice uor de utilizat. Alte programe folosite:Adobe Photoshop, Google Chrome, Paint, Snipping Tool.

        Concluzii

        Aceti oameni trebuie recunoscui de noi ca fiind pionieri in domeniul lor de munc i deoarece au pus bazele societii de azi.Atunci cnd folosim obiectele de zi cu zi ar trebui sa ne gndim de unde provin acele lucruri i s le mulumim pentru ca realizrile lor ne fac viaa mai uoar. De aceea,am ales aceast tem,consider ca aceti oameni nu primesc destul credit pentru munca depus.

        Realiznd acest proiect, am nvat foarte multe lucruri. La nceput nu tiam foarte multe despre HTML ns pe parcurs am nvat cum s lucrez cu diferite aplicatii, fapt ce m-a ajutat la nelegerea codului. Cel mai bine mi dau seama de acest lucru cnd m uit la primele versiuni ale site-ului care sunt extrem de srace n comparaie cu varianta final. Acest fapt m ncurajeaz s continui aprofundarea studiului crerii paginilor web dar i a web-design-ului.

        AnexeCodul surs al paginii(HTML) :

        TOP CEI MAI INFLUENTI OAMENI DIN ISTORIE

        Personaliti marcante:

        • Bill Gates
        • Steve Jobs
        • Albert Einstein
        • Isaac Newton
        • Nelson Mandela
        • Mahatma Gandhi
        • Papa Francisc
        • Vladimir Putin
        • Barack Obama
        • Angela Merkel
        • Referine

        CONINUT

        Copyright 2014 Robu Marcelin function GetClock(){var d=new Date();var nday=d.getDay(),nmonth=d.getMonth(),ndate=d.getDate(),nyear=d.getYear(),nhour=d.getHours(),nmin=d.getMinutes();if(nyear


Recommended