Document consultativ Ajutorul de stat pentru sprijinirea accesului IMM-urilor la capitalul de risc Scopul prezentei consultări este de a invita atât statele membre, cât și alte părți interesate să furnizeze observații referitoare la modul de aplicare a Orientărilor comunitare privind ajutorul de stat pentru promovarea investițiilor cu capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii și la accesul la finanțare al IMM-urilor în general. Aceste observații vor reprezenta o contribuție valoroasă în vederea revizuirii, în 2013, a orientărilor menționate anterior. Comisia invită statele membre și părțile interesate să transmită DG Concurență observațiile pe care le au până la data de 05.10.2012. 1. Introducere Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru promovarea investițiilor cu capital de risc în întreprinderile mici și mijlocii (Orientările privind capitalul de risc 1 ) stabilesc condițiile pe care statele membre ar trebui să le respecte atunci când acordă ajutoare de stat pentru promovarea accesului la capital de risc 2 pentru IMM-uri 3 în stadiile inițiale de dezvoltare ale acestora, în special cu scopul de a se asigura că aceste ajutoare vizează un deficit de capital demonstrat și nu împiedică accesul la piețele financiare. Orientările privind capitalul de risc se aplică de la 18 august 2006. Din 29 august 2008, anumite dispoziții ale Orientărilor privind capitalul de risc au fost incluse în Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat (Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare sau RGECA) 4 . La trei ani de la intrarea în vigoare a Orientărilor privind capitalul de risc 5 , Comisia a efectuat o evaluare a acestora la jumătatea perioadei. Comunicarea Comisiei de modificare a orientărilor privind capitalul de risc 6 a crescut nivelul maxim de tranșe de investiții sigure la 2,5 milioane EUR per IMM-țintă pe parcursul fiecărei perioade de douăsprezece luni. Modificările se aplică de la 1 ianuarie 2011. Având în vedere că Orientările privind capitalul de risc și RGECA expiră la 31 decembrie 2013, scopul prezentei consultări este de a invita statele membre și alte părți interesate, cum ar fi investitorii, intermediarii financiari și beneficiarii finali, să ofere informații pentru revizuirea Orientărilor privind capitalul de risc, în special informații referitoare la evoluția pieței cu privire la obținerea de fonduri proprii și la finanțarea prin îndatorare pentru IMM-urile viabile, precum și feedback cu privire la punerea în aplicare a 1 JO C 194, 18.8.2006, p. 2. 2 Capitalul de risc se referă la investițiile de capital sau de cvasi-capital în IMM-urile aflate în stadiul inițial, de pornire și de extindere. Investițiile cu capital de risc ar putea fi realizate de investitori profesioniști (fonduri de capital de risc), de investitori providențiali („business angels”) sau prin intermediul unor burse alternative de valori specializate în IMM-uri. 3 IMM-urile reprezintă întreprinderile mici și mijlocii care au mai puțin de 250 de angajați, o cifră de afaceri anuală care nu depășește 50 de milioane EUR și/sau un bilanț anual total care nu depășește 43 de milioane EUR și sunt întreprinderi autonome, astfel cum sunt definite în legislația UE. 4 JO L 214, 9.8.2008, p. 3. http://eur- lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32008R0800:RO:NOT 5 http://ec.europa.eu/competition/consultations/2010_temporary_measures/index.html 6 JO C 329, 7.12.2010, p. 4.
Transcript
Document consultativ
Ajutorul de stat pentru sprijinirea accesului IMM-urilor la capitalul de risc
Scopul prezentei consultări este de a invita atât statele membre, cât și alte părți interesate
să furnizeze observații referitoare la modul de aplicare a Orientărilor comunitare privind
ajutorul de stat pentru promovarea investițiilor cu capital de risc în întreprinderile mici
și mijlocii și la accesul la finanțare al IMM-urilor în general. Aceste observații vor reprezenta
o contribuție valoroasă în vederea revizuirii, în 2013, a orientărilor menționate anterior.
Comisia invită statele membre și părțile interesate să transmită DG Concurență observațiile pe
care le au până la data de 05.10.2012.
1. Introducere
Orientările comunitare privind ajutorul de stat pentru promovarea investițiilor cu capital de
risc în întreprinderile mici și mijlocii (Orientările privind capitalul de risc1) stabilesc condițiile
pe care statele membre ar trebui să le respecte atunci când acordă ajutoare de stat pentru
promovarea accesului la capital de risc2 pentru IMM-uri
3 în stadiile inițiale de dezvoltare ale
acestora, în special cu scopul de a se asigura că aceste ajutoare vizează un deficit de capital
demonstrat și nu împiedică accesul la piețele financiare. Orientările privind capitalul de risc se
aplică de la 18 august 2006.
Din 29 august 2008, anumite dispoziții ale Orientărilor privind capitalul de risc au fost incluse
în Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din 6 august 2008 de declarare a anumitor
categorii de ajutoare compatibile cu piața comună în aplicarea articolelor 87 și 88 din tratat
(Regulament general de exceptare pe categorii de ajutoare sau RGECA)4.
La trei ani de la intrarea în vigoare a Orientărilor privind capitalul de risc5, Comisia a efectuat
o evaluare a acestora la jumătatea perioadei. Comunicarea Comisiei de modificare a
orientărilor privind capitalul de risc6 a crescut nivelul maxim de tranșe de investiții sigure la
2,5 milioane EUR per IMM-țintă pe parcursul fiecărei perioade de douăsprezece luni.
Modificările se aplică de la 1 ianuarie 2011.
Având în vedere că Orientările privind capitalul de risc și RGECA expiră la
31 decembrie 2013, scopul prezentei consultări este de a invita statele membre și alte părți
interesate, cum ar fi investitorii, intermediarii financiari și beneficiarii finali, să ofere
informații pentru revizuirea Orientărilor privind capitalul de risc, în special informații
referitoare la evoluția pieței cu privire la obținerea de fonduri proprii și la finanțarea prin
îndatorare pentru IMM-urile viabile, precum și feedback cu privire la punerea în aplicare a
1 JO C 194, 18.8.2006, p. 2. 2 Capitalul de risc se referă la investițiile de capital sau de cvasi-capital în IMM-urile aflate în stadiul inițial, de
pornire și de extindere. Investițiile cu capital de risc ar putea fi realizate de investitori profesioniști (fonduri de
capital de risc), de investitori providențiali („business angels”) sau prin intermediul unor burse alternative de
valori specializate în IMM-uri. 3 IMM-urile reprezintă întreprinderile mici și mijlocii care au mai puțin de 250 de angajați, o cifră de afaceri
anuală care nu depășește 50 de milioane EUR și/sau un bilanț anual total care nu depășește 43 de milioane EUR
și sunt întreprinderi autonome, astfel cum sunt definite în legislația UE. 4 JO L 214, 9.8.2008, p. 3. http://eur-
lex.europa.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=CELEX:32008R0800:RO:NOT 5 http://ec.europa.eu/competition/consultations/2010_temporary_measures/index.html 6 JO C 329, 7.12.2010, p. 4.
Puteți, de asemenea, să prezentați informațiile suplimentare pe care le considerați relevante
și care depășesc cadrul unei anumite întrebări.
A. Aspecte generale – constatări
Pentru toate întrebările din această secțiune, vă rugăm să argumentați răspunsul cât mai
mult posibil prin trimiteri la statistici, rapoarte sau studii adecvate.
A.1. Nevoile de finanțare ale IMM-urilor
a. Din experiența dumneavoastră, care sunt nevoile de finanțare ale IMM-urilor aflate
în stadiul de proiect, de pornire, de extindere inițială și de creștere9? Finanțarea este
solicitată pentru investiții și/sau pentru fondul de rulment sau în ambele scopuri? În ce
măsură variază necesitățile de finanțare în funcție de (i) dimensiunea unei
întreprinderi, de (ii) stadiul de dezvoltare (adică proiect, pornire, extindere inițială și
creștere) și de perspectiva de creștere a unei întreprinderi, de (iii) sectorul în care
întreprinderea își desfășoară activitatea și/sau de (iv) natura activităților pentru care se
solicită finanțare?
b. Din experiența dumneavoastră, în ce măsură se bazează IMM-urile aflate în stadiul de
dezvoltare inițială și de creștere pe finanțare externă și pe ce tipuri de instrumente
financiare, adică finanțarea prin capitaluri proprii, finanțarea prin îndatorare sau o
combinație între aceste tipuri de finanțare? În ce măsură tipul de instrumente de
finanțare depinde de stadiul de dezvoltare și/sau de sectorul în care IMM-ul își
desfășoară activitatea și/sau de natura activităților pentru care se solicită finanțare
externă?
c. Din experiența dumneavoastră, cum se modifică raportul dintre finanțarea prin
capitaluri proprii și cea prin îndatorare pe durata de funcționare a unui IMM tipic, de
la stadiul inițial (proiect și pornire) până la cel de extindere și de creștere? Vă rugăm
să precizați dacă structura financiară depinde de sectorul în care IMM-ul își desfășoară
activitatea și/sau de natura activităților pentru care se solicită finanțare externă.
A.2. Existența și dimensiunea unui deficit de finanțare în cadrul unui IMM
A.2.1 Deficitul de finanțare prin capitaluri proprii10
a. Din experiența dumneavoastră, există un deficit de finanțare prin capitaluri proprii
care ar putea restrânge furnizarea de finanțare externă prin capitaluri proprii/de
cvasi-capital în cazul întreprinderilor care au modele de afaceri valoroase și
îndeplinesc toate criteriile standard de investiții cu capital de risc11
?
9 Punctul 2.2 literele (g) și (h) din Orientările privind capitalul de risc prevede definiția stadiului inițial și al
stadiului de extindere. În general, un stadiu de creștere se referă la operațiunile de extindere sau de intrare pe noi
piețe ale unor întreprinderi mai dezvoltate. 10 Un deficit de finanțare prin capitaluri proprii este un deficit de finanțare externă prin capitaluri proprii/de
cvasi-capital cu care s-ar putea confrunta o întreprindere într-un anumit stadiu de dezvoltare, care nu poate fi
acoperit de organizații de capital de risc, de investitori providențiali, de investitori în societăți necotate, de bănci
sau de vreun alt investitor care nu este public. 11 O bună administrare a afacerilor de către conducerea întreprinderii, tehnologie brevetată sau alte imobilizări
necorporale valoroase, existența unei piețe-țintă de dimensiune suficientă, potențialul de a produce o rentabilitate
5
b. Care este, din experiența dumneavoastră, dimensiunea deficitului de finanțare prin
capitaluri proprii (în valoare absolută sau relativă, prin raportare la dimensiunea
întreprinderii)?
c. Din experiența dumneavoastră, în ce mod depinde deficitul de capital de dimensiunea
unei întreprinderi (IMM-uri sau întreprinderi mai mari12
), de stadiul de dezvoltare
(proiect, pornire, extindere inițială sau creștere), de „vechimea” acesteia (de exemplu,
numărul de ani de la pornire, prima comercializare a unui produs sau serviciu), de
caracteristicile sectoriale și regionale (cum ar fi zonele asistate13
)?
d. Din experiența dumneavoastră, ce tip de instrumente de finanțare prin capitaluri
proprii/de cvasi-capital sunt utilizate pentru a acoperi deficitul de finanțare prin
capitaluri proprii, în special: capital, acțiuni preferențiale și acțiuni preferențiale
cumulative, obligațiuni convertibile, alte structuri hibride diferite de un titlu de creanță
standard (vă rugăm să precizați).
A.2.2 Deficitul de finanțare prin îndatorare14
a. Din experiența dumneavoastră, există un deficit de finanțare prin îndatorare care ar
putea restrânge furnizarea de finanțare externă prin îndatorare în cazul întreprinderilor
care au modele de afaceri valoroase și îndeplinesc toate criteriile standard de evaluare
a riscului de credit?
b. Din experiența dumneavoastră, care este dimensiunea deficitului de finanțare prin
îndatorare (în valoare absolută sau relativă, prin raportare la dimensiunea
întreprinderii)?
c. Din experiența dumneavoastră, în ce mod depinde deficitul de finanțare prin
îndatorare de dimensiunea unei întreprinderi (IMM-uri sau întreprinderi mai mari), de
stadiul de dezvoltare (proiect, pornire, extindere inițială sau creștere), de „vechimea”
acesteia (de exemplu, numărul de ani de la pornire, prima comercializare a unui
produs sau serviciu), de caracteristicile sectoriale și regionale (cum ar fi zonele
asistate)?
d. Din experiența dumneavoastră, ce tip de instrumente de finanțare prin îndatorare sunt
utilizate pentru a acoperi deficitul de finanțare prin îndatorare, în special: datorii
standard, datorii subordonate, instrumente de îmbunătățire a calității creditului (de
exemplu, garanții) sau altele (vă rugăm să precizați).
A.3. Motivele care stau la baza deficitului IMM-urilor de finanțare prin capitaluri
proprii
A.3.1 Constrângerile legate de cerere
financiară atractivă (în baza unui plan de afaceri credibil), precum și criterii privind investițiile cu capital de risc,
astfel cum sunt definite de EVCA. 12 Întreprinderile mai mari sunt considerate întreprinderile care nu corespund definiției IMM-urilor. 13 „Zone asistate” înseamnă regiuni care intră sub incidența derogărilor prevăzute la articolul 107 alineatul (3)
litera (a) sau (c) din Tratatul CE. 14 Un deficit de finanțare prin îndatorare înseamnă o penurie de finanțare externă prin îndatorare cu care s-ar
putea confrunta o întreprindere într-un anumit stadiu de dezvoltare și care nu poate fi acoperită de bănci, de
instituții de creditare nebancare sau de vreun alt creditor care nu este public.
6
a. Din experiența dumneavoastră, în ce măsură poate deficitul de finanțare prin capitaluri
proprii să fie pus pe seama unor probleme legate de cerere? În răspunsul
dumneavoastră, vă rugăm să luați în considerare următoarele provocări cu care se
confruntă întreprinderile care doresc finanțare prin capitaluri proprii:
- înțelegerea în cadrul întreprinderii a beneficiilor și a riscurilor asociate finanțării
externe prin capitaluri proprii;
- capacitatea întreprinderii de a elabora planuri de afaceri solide, inclusiv abilitatea
acesteia de a se prezenta investitorilor ca o oportunitate de investiții;
- calitatea principalilor membri ai conducerii întreprinderii;
- voința (lipsa de voință a) întreprinderii de a împărți controlul cu investitori externi
care, pe lângă furnizarea de finanțare au, de obicei, o influență asupra deciziilor
întreprinderii;
- dimensiunea investiției necesare;
- constrângerile juridice, normative sau fiscale la care este supusă întreprinderea.
b. Din experiența dumneavoastră, aceste constrângeri legate de cerere reflectă factori
structurali sau, mai degrabă, tranzitorii (care se datorează crizei financiare)? Dacă este
posibil, vă rugăm să furnizați parametrii care delimitează efectele condițiilor
economice actuale și să îi diferențiați de condițiile de piață normale (ciclice) pentru
fiecare din stadiile de dezvoltare ale întreprinderii, în cazul în care acest lucru este
relevant.
A.3.2 Constrângerile legate de ofertă
a. Din experiența dumneavoastră, în ce măsură poate deficitul de finanțare prin capitaluri
proprii să fie pus pe seama unor probleme legate de ofertă? În răspunsul
dumneavoastră vă rugăm să luați în considerare următoarele provocări cu care se
confruntă investitorii care doresc să furnizeze finanțare prin capitaluri proprii IMM-
urilor aflate în stadiul de dezvoltare inițială și de creștere:
- atractivitatea (lipsa de atractivitate a) investițiilor în capital de risc față de alte
categorii de active;
- interesul (lipsa de interes a) investitorilor de a investi la un anumit nivel sau în
funcție de o anumită cotă de participare;
- restricțiile impuse cu privire la investițiile transfrontaliere;
- necesitatea ca investitorii să efectueze o analiză atentă a întregii strategii de
afaceri pentru a estima posibilitățile de a obține un profit din investiție și riscurile
asociate acesteia;
- necesitatea ca investitorii să poată monitoriza punerea corectă în aplicare a
strategiei de afaceri de către directorii întreprinderii;
- necesitatea ca investitorii să elaboreze și să pună în aplicare o strategie de ieșire,
pentru a genera o rentabilitate adaptată la risc a investiției din vânzarea cotei sale
de capital propriu la întreprinderea în care se face investiția. Vă rugăm să explicați
7
dacă există constrângeri legate de absența unei oferte publice inițiale (OPI) sau de
accesul potențial la o piață secundară.
b. Din experiența dumneavoastră, aceste constrângeri legate de ofertă reflectă factori
structurali sau, mai degrabă, tranzitorii (care se datorează crizei financiare)? Dacă este
posibil, vă rugăm să furnizați parametrii (de exemplu, activitatea OPI într-un anumit
sector) care delimitează efectele condițiilor economice actuale și să îi diferențiați de
condițiile de piață normale (ciclice) pentru fiecare din stadiile de dezvoltare ale
întreprinderii, în cazul în care acest lucru este relevant.
c. Din experiența dumneavoastră, care sunt principalele caracteristici ale pieței europene
de capital de risc (CR), precum dimensiunea categoriei europene de active de CR, în
comparație cu categoriile europene de active de participații în societăți necotate și în
societăți cotate, dimensiunea medie a fondurilor, societățile principale de CR
(administratorii privați de CR, societățile publice de CR) și investitorii principali
prezenți pe piață?
d. Care a fost performanța industriei europene de CR în ceea ce privește rentabilitatea în
comparație cu alte categorii de active, valoarea minimă/medie a tranzacțiilor și tipul de
investiții de capital (capitalul inițial, de extindere sau de creștere)?
e. Care sunt principalele caracteristici ale finanțării oferite de investitorii providențiali în
Europa, cum ar fi natura și profilul geografic al investitorilor, valoarea minimă/medie
a tranzacțiilor, acordurile de sindicalizare? Care sunt principalele obstacole în calea
finanțării din partea investitorilor providențiali?
f. Din experiența dumneavoastră, care sunt principalele constrângeri care afectează
furnizarea de finanțare prin capitaluri proprii în cazul IMM-urilor prin intermediul
burselor alternative de valori specializate în IMM-uri?
g. Care sunt principalele probleme legate de strângerea de fonduri în sectorul european
de capital de risc? În ce constă atractivitatea unui fond de CR pentru investitori? Este
important ca fondurile de capital de risc să își diversifice investițiile în funcție de
instrumente (de capital și de creanță), de sectoare, regiuni și/sau țări și de IMM-uri și
întreprinderi mai mari?
A.3.3 Constrângerile legate de reglementare
a. În ce măsură reglementările existente limitează investițiile (de exemplu, din cauza
cerințelor de capital ridicate) în categoria europeană de active de capital de risc și cum
contribuie acest lucru la un deficit de finanțare prin capitaluri proprii?
b. În ce măsură contribuie mediul fiscal la deficitul de finanțare prin capitaluri proprii?
Anumite investiții cu capital de risc se confruntă cu obstacole fiscale care nu există
sau sunt mai puțin relevante pentru alte tipuri de investiții?
c. Din experiența dumneavoastră, pe piețele de capitaluri proprii pentru investitori privați
și mari investitori există restricții de reglementare în materie de oferte de
subscriere/plasament care ar putea contribui la deficitul de finanțare prin capitaluri
proprii?
A.4. Motivele care stau la baza deficitului IMM-urilor de finanțare prin îndatorare
8
A.4.1 Constrângerile legate de cerere
a. Din experiența dumneavoastră, în ce măsură poate un eventual deficit de finanțare prin
îndatorare să fie pus pe seama unor probleme legate de cerere? În răspunsul
dumneavoastră vă rugăm să luați în considerare următoarele provocări cu care se
confruntă întreprinderile care doresc finanțare prin îndatorare:
- riscurile asociate modelului de afaceri al întreprinderii, inclusiv absența garanției
colaterale și a unui istoric financiar;
- capacitatea întreprinderii de a înțelege importanța pregătirii unor planuri de
afaceri solide și capacitatea de a elabora astfel de planuri, inclusiv abilitatea
întreprinderii de a se prezenta ca o oportunitate de finanțare pentru creditori;
- dimensiunea finanțării prin îndatorare necesare;
- constrângerile juridice, normative sau fiscale care împiedică întreprinderea să
obțină o finanțare prin îndatorare adecvată.
b. Din experiența dumneavoastră, constrângerile legate de cerere reflectă factori
structurali sau, mai degrabă, tranzitorii (care se datorează crizei financiare)? Dacă este
posibil, vă rugăm să furnizați parametrii care delimitează efectele condițiilor
economice actuale și să îi diferențiați de condițiile de piață normale (ciclice) pentru
fiecare din stadiile de dezvoltare ale întreprinderii, în cazul în care acest lucru este
relevant.
A.4.2 Constrângerile legate de ofertă
a. Din experiența dumneavoastră, în ce măsură poate un eventual deficit de finanțare prin
îndatorare cu care s-ar confrunta IMM-urile să fie pus pe seama unor probleme legate
de ofertă? În răspunsul dumneavoastră vă rugăm să luați în considerare următoarele
provocări cu care se confruntă creditorii care doresc să furnizeze finanțare externă prin
îndatorare:
- necesitatea înțelegerii de către creditori a antecedentelor întreprinderii în materie
de credit;
- atractivitatea furnizării de capital împrumutat în cazul IMM-urilor aflate în stadii
inițiale de dezvoltare, în comparație cu alte categorii de active;
- interesul și capacitatea creditorilor de a furniza un împrumut de o anumită
valoare;
- restricțiile impuse cu privire la activitățile de creditare transfrontaliere;
- costurile de refinanțare pentru creditori.
b. Din experiența dumneavoastră, constrângerile legate de ofertă reflectă factori
structurali sau, mai degrabă, tranzitorii (din cauza crizei financiare și a declinului
activității de creditare a băncilor)? Dacă este posibil, vă rugăm să furnizați parametrii
(precum marjele creditului pentru anumite rate de risc de credit și de recuperare) care
delimitează efectele condițiilor economice actuale și să îi diferențiați de condițiile de
piață normale (ciclice) pentru fiecare din stadiile de dezvoltare ale întreprinderii, în
cazul în care acest lucru este relevant.
9
A.4.3 Constrângerile legate de reglementare
a. În ce măsură sunt împiedicați creditorii să dețină creanțe la întreprinderi neevaluate
sau la întreprinderi fără istoric în materie de credit? Acest fapt contribuie la deficitul
de finanțare prin îndatorare?
b. Mediul fiscal contribuie la un deficit de finanțare prin îndatorare?
c. Din experiența dumneavoastră, pe piețele de capital împrumutat pentru investitori
privați și mari investitori există restricții de reglementare în materie de oferte de
subscriere/plasament care ar putea contribui la deficitul de finanțare prin îndatorare?
B. Experiența referitoare la Orientările privind capitalul de risc
B.1. Observații generale
Această secțiune se concentrează pe experiența dumneavoastră generală referitoare la
aplicarea Orientărilor privind capitalul de risc.
a. Din experiența dumneavoastră, domeniul de aplicare actual al Orientărilor privind
capitalul de risc facilitează în mod corespunzător accesul IMM-urilor la capitalul de
risc?
b. Ați întâmpinat probleme la aplicarea Orientărilor privind capitalul de risc în ceea ce
privește diverse forme de sprijin, cum ar fi injecția de capital, garanțiile și măsurile
fiscale, și diverse moduri de aplicare, precum fondurile de investiții (adică fonduri
publice investite într-un fond de CR), fondurile de coinvestiții (adică fonduri publice
coinvestite în funcție de tranzacție)?
c. Care a fost experiența dumneavoastră generală referitoare la structura de evaluare în
două etape (o evaluare „standard” bazată pe un set predefinit de criterii de eligibilitate
și de investiții, astfel cum se prevede în secțiunea 4.3 din Orientările privind capitalul
de risc, și o evaluare detaliată bazată pe efecte)?
d. Care a fost experiența dumneavoastră referitoare la cumularea ajutorului pentru
capitalul de risc cu alte tipuri de ajutor care acoperă aceleași costuri?
B.2. Prezența ajutorului de stat
În această secțiune dorim să aflăm opiniile dumneavoastră referitoare la îndrumările oferite
în Orientările privind capitalul de risc în ceea ce privește existența și absența ajutorului de
stat în sensul articolului 107 alineatul (1) din TFUE în cadrul măsurilor privind capitalul de
risc15
.
a. În general, ați întâmpinat dificultăți la elaborarea măsurilor conforme cu regulile
pieței menite să faciliteze accesul IMM-urilor la capitalul de risc, de exemplu, în
ceea ce privește prezența ajutorului la mai multe niveluri ale structurii de finanțare,
criteriile pentru condițiile pari passu și remunerarea personalului de conducere în
conformitate cu regulile pieței, precum și aplicabilitatea acestora în cazul unor forme
diverse de ajutor (investiții de capital, garanții, stimulente fiscale)?
15 A se vedea secțiunea 3.2 din Orientările privind capitalul de risc.
10
b. Din experiența dumneavoastră, Orientările privind capitalul de risc (eventual împreună
cu alte documente interpretative ale Comisiei) au furnizat un grad suficient de
securitate și claritate juridice în ceea ce privește aplicarea unor diferite instrumente
financiare conforme cu regulile pieței (de exemplu, capital propriu, titluri de
creanță, instrumente hibride) pentru sprijinirea accesului IMM-urilor la finanțare?
c. Din experiența dumneavoastră, Orientările privind capitalul de risc au furnizat un grad
suficient de securitate juridică în ceea ce privește prezumpția absenței ajutorului de
stat pentru investitorii privați16
? Ați întâmpinat dificultăți în ceea ce privește noțiunea
de „investitor privat independent”, independența investitorilor privați, partajarea
riscurilor investițiilor și noțiunea de resurse private?
d. În ceea ce privește ajutoarele de stat la nivelul unui fond de investiții, în cazul în care
fondul este înființat pentru a pune în comun resurse de la investitori și pentru a le
transfera întreprinderilor beneficiare ale investițiilor, Orientările privind capitalul de
risc consideră în general că aceste fonduri nu beneficiază de ajutoare de stat. Din
experiența dumneavoastră, această prezumție a oferit un grad suficient de securitate
juridică pentru excluderea acordării de ajutoare de stat societăților de investiții care nu
sunt transparente și care beneficiază de un regim fiscal special?
e. Prezumția absenței ajutorului de stat pentru administratorii de fonduri este
considerată îndeplinită atunci când aceștia sunt aleși printr-o procedură de atribuire
deschisă și transparentă sau nu primesc alte avantaje acordate de stat. Din experiența
dumneavoastră, acest fapt a furnizat suficiente garanții juridice?
f. Din experiența dumneavoastră, Orientările privind capitalul de risc au furnizat un grad
suficient de securitate și de garanții juridice în ceea ce privește prezumpția absenței
ajutorului pentru întreprinderile beneficiare ale investițiilor17
?
B.3. Forma ajutorului
Deși statele membre pot alege forma ajutorului, Orientările privind capitalul de risc prevăd
îndrumări privind tipul de măsuri care vizează facilitarea investițiilor cu capital de risc în
IMM-uri18
. Această secțiune se concentrează pe experiența dumneavoastră referitoare la
diferitele tipuri de măsuri de capital de risc și la eficacitatea acestora.
a. Din experiența dumneavoastră, care a fost scopul principal al ajutorului – partajarea
riscurilor legate de investiții cu investitorii privați și/sau furnizarea de lichidități sub
forma unor injecții de capital? În ceea ce privește partajarea riscurilor de investiții, s-a
pus accentul pe acoperirea riscului de depășire a previziunilor prin creșterea nivelului
de rentabilitate pentru investitorii privați sau pe acoperirea riscurilor de evoluție
negativă, adică în cazul unei performanțe a investiției mai slabă decât se preconizase
sau în cazul unor pierderi potențiale?
16 În conformitate cu punctul 3.2 din Orientările privind capitalul de risc, se presupune că nu există ajutor pentru
investitorii privați atunci când investițiile publice și private sunt realizate în condiții pari pasu și, în mod normal,
în cazul în care cel puțin 50 % din finanțare este furnizată de investitori privați independenți, scopul fiind
asigurarea unei participări importante din partea sectorului privat. 17 În conformitate cu punctul 3.2 din Orientările privind capitalul de risc, se presupune că nu există ajutor pentru
întreprinderile beneficiare ale investițiilor în cazul în care, în mod normal, nu există niciun ajutor pentru
investitori sau pentru fondul de investiții/administratorul fondului și în cazul în care investiția se realizează în
condiții care ar fi acceptabile pentru un investitor privat într-o economie de piață în absența oricărei intervenții
din partea statului. 18 A se vedea secțiunea 4.2 din Orientările privind capitalul de risc.
11
b. Din experiența dumneavoastră, ce tipuri de măsuri de ajutor de stat au fost cel mai des
utilizate (furnizarea de capital public în condiții care nu sunt pari passu, sisteme de
stimulare fiscală selectivă, scheme de garanții și măsuri vizând administratorii de
fonduri)?
c. Care a fost experiența dumneavoastră referitoare la furnizarea de capital public în
condiții care nu sunt pari passu? Cât de des a fost utilizat acest tip de măsură? La ce
tip de mecanism de împărțire a profitului și a pierderilor și la ce nivel de subordonare
între investitorii publici și cei privați s-a făcut apel? Ce limitări au fost introduse
pentru a evita supracompensarea investitorilor privați?
d. Care a fost experiența dumneavoastră referitoare la stimulentele fiscale selective
pentru investitorii privați și/sau pentru fonduri? Care dintre acestea au fost utilizate
cel mai frecvent? Ce garanții au fost introduse pentru a reduce stimulentele fiscale la
minimul necesar pentru a impulsiona investițiile private?
e. Care a fost experiența dumneavoastră referitoare la schemele de garanții care acoperă
riscurile legate de investiții? Ce tip de operațiuni (de exemplu, operațiuni de tip
mezanin, operațiuni de capital) au fost acoperite și cum au fost elaborate instrumentele
de partajare a riscurilor, astfel încât să fie menținute la minimum denaturările?
f. Ați pus în aplicare măsuri care vizează administratorii de fonduri? Care au fost
obiectivele acestor măsuri (de exemplu, soluționarea problemei legate de evaluările
costisitoare ale investițiilor potențiale și/sau de costurile ridicate de strângere de
fonduri) și cum au fost structurate în general (de exemplu, programe de subvenționare
pentru acoperirea anumitor costuri de gestionare a investițiilor)?
g. În general, cât de eficiente au fost diferitele măsuri de ajutor de stat pentru
stimularea finanțării de către sectorul privat a investițiilor cu capital de risc și pentru
rezolvarea deficitului de capital? Vă rugăm să furnizați dovezi bazate pe studii
independente, în cazul în care acestea sunt disponibile.
h. Cum a fost afectat procesul de selecție a IMM-urilor țintă de fiecare dintre diferitele
tipuri de măsuri (furnizarea de capital public în condiții care nu sunt pari passu,
sisteme de stimulare fiscală selectivă, scheme de garanții și măsuri vizând
administratorii de fonduri), adică măsura în cauză va conduce la selecția celor mai
promițătoare IMM-uri – dat fiind volumul de informații disponibile – sau acest proces
de selecție este denaturat?
B.4. Condițiile de compatibilitate: o evaluare standard
Orientările privind capitalul de risc stabilesc praguri de siguranță specifice referitoare la
beneficiarii eligibili, stadiile de dezvoltare, natura instrumentului de investiții, o tranșă
anuală de investiții și nivelul investițiilor private19
. De asemenea, acestea prevăd o serie de
condiții pentru a se asigura că deciziile de investiții urmăresc profitul și că investițiile sunt
gestionate pe criterii comerciale.
B.4.1 Investițiile sigure și condițiile de eligibilitate
19 A se vedea secțiunea 4.3 din Orientările privind capitalul de risc.
12
a. Care a fost experiența dumneavoastră referitoare la aplicarea Orientărilor privind
capitalul de risc, având în vedere deficitul de capital care a fost identificat în ceea ce
privește:
- condițiile referitoare la stadiile de dezvoltare ale întreprinderilor (stadiul de
proiect, de pornire și de extindere) și dimensiunea acestora (IMM-uri)?
- mărimea tranșei anuale de investiții în valoare de 2,5 milioane EUR? Care a fost
experiența dumneavoastră în ceea ce privește aplicarea cerinței referitoare la
tranșa anuală de investiții pentru diferitele forme de ajutor (stimulente fiscale,
garanții etc.)?
- obligația de a investi cel puțin 70 % din capitalul fondului sub formă de capital
sau cvasi-capital în IMM-uri? Din experiența dumneavoastră, această restricție a
fost aplicată întregului capital al fondului sau pentru fiecare investiție în parte?
b. Orientările privind capitalul de risc impun o participare minimă din partea
investitorilor privați, în funcție de statutul regiunii în cauză: „asistată” sau
„neasistată”. Din experiența dumneavoastră, a fost dificil să se atragă capitalul privat
necesar? Dacă da, vă rugăm să descrieți dificultățile întâmpinate și să explicați dacă
îndeplinirea acestei cerințe s-a dovedit a fi mai dificilă în funcție de stadiul de
dezvoltare a întreprinderii și de riscurile asociate. Cerința a fost suficient de clară în
ceea ce privește tipul de investitori care operează în conformitate cu principiul
investitorului privat în economia de piață?
c. Care a fost experiența dumneavoastră privind tratarea specifică a regiunilor asistate
în cazul în care cerința referitoare la participarea privată este mai redusă și se permite
acordarea de sprijin întreprinderilor mijlocii aflate în stadiul de extindere?
B.4.2 Deciziile de investiții orientate spre profit
a. Care a fost experiența dumneavoastră privind aplicarea condițiilor referitoare la
investițiile orientate spre profit20
, în ceea ce privește garantarea faptului că investițiile
cu capital de risc care beneficiază de sprijin public sunt realizate în întreprinderi
viabile și nu denaturează concurența în cadrul pieței interne prin sprijinirea unor
întreprinderi ineficiente?
b. Din experiența dumneavoastră, cum a fost reconciliată cerința de orientare spre
profit cu tratamentul preferențial acordat investitorilor privați în raport cu
investițiile publice? În acest sens, care au fost stimulentele oferite investitorilor privați
pentru a garanta un interes real al acestora față de succesul investiției, adică
stimulentele s-au axat pe îmbunătățirea randamentelor, mai degrabă decât pe
furnizarea de protecție împotriva riscurilor de evoluție negativă?
B.4.3 Gestionarea investițiilor pe criterii comerciale
a. Care a fost experiența dumneavoastră privind aplicarea condițiilor referitoare la
gestionarea comercială a investițiilor, în ceea ce privește asigurarea unei gestionări
pe criterii comerciale a investițiilor în vederea optimizării randamentului acestora? În
20 Fiecare decizie de investiții trebuie să se bazeze pe un plan de afaceri viabil cu o strategie de ieșire bine
identificată și cu un nivel minim de investiții private. A se vedea punctul 4.3.5 din Orientările privind capitalul
de risc.
13
opinia dumneavoastră, formularea este suficient de clară pentru a evita interpretările
greșite?
b. Din experiența dumneavoastră, măsurile de capital de risc au fost puse în aplicare, în
principal, prin intermediul gestiunii directe, adică de către autoritățile publice sau
agențiile executive care furnizează finanțare prin capitaluri proprii direct IMM-
urilor/intermediarilor financiari? Dacă da, ce garanții au fost puse în aplicare pentru a
se asigura că investițiile sunt gestionate pe criterii comerciale (de exemplu, pe baza
unor decizii de investiții ale unor investitori independenți calificați)?
c. Din experiența dumneavoastră referitoare la gestiunea indirectă, adică atunci când
sarcinile de execuție sunt delegate unor entități publice sau private care acționează în
numele autorităților publice și care dispun de expertiza tehnică necesară pentru a
evalua investițiile, pentru a structura acordurile de investiții și pentru a supraveghea
portofoliul și a asigura ieșiri reușite, sarcinile de execuție au fost delegate în principal
unor operatori privați sau unor organisme interne publice, care acționează ca entități
cărora le-a fost încredințată execuția? Cum au fost selectate entitățile cărora le-a fost
încredințată execuția? Din experiența dumneavoastră, care au fost rezultatele obținute
de organismele publice interne de gestiune?
d. Din experiența dumneavoastră, ce structură de remunerare a administratorilor și ce
prime de performanță pentru aceștia (mecanisme de tipul „comisioane de
performanță” sau similare) au fost utilizate pentru a alinia interesele administratorilor
de investiții cu cele ale investitorilor publici și privați în vederea maximizării
performanțelor legate de investiții?
e. Din experiența dumneavoastră, ați întâmpinat dificultăți în ceea ce privește aplicarea
condițiilor referitoare la gestionarea comercială a diferitelor forme de ajutor, cum ar
fi instituirea unor fonduri de capital de risc, fonduri de coinvestiții, măsuri fiscale sau
garanții?
B.5. Condițiile de compatibilitate: o evaluare detaliată
Măsurile de capital de risc care nu îndeplinesc toate condițiile standard de evaluare pot fi
totuși autorizate în urma unei evaluări detaliate21
.
a. Din experiența dumneavoastră, Orientările privind capitalul de risc au furnizat un grad
suficient de claritate și previzibilitate cu privire la rezultatele posibile ale evaluării
efectuate de către Comisie referitoare la măsurile care fac obiectul unei evaluări
detaliate? În opinia dumneavoastră, condițiile de evaluare a efectelor pozitive și
negative ale ajutoarelor sunt adecvate și suficient de clare?
B.5.1 Disfuncționalitatea pieței și necesitatea ajutorului
a. Care a fost experiența dumneavoastră privind sarcina probei pentru motivarea
disfuncționalității pieței și furnizarea de probe relevante?
b. Din experiența dumneavoastră, ce criterii de eligibilitate și restricții privind
investițiile au fost introduse pentru a se asigura că investițiile cu capital de risc vizează
deficitul de capital identificat?
21 A se vedea capitolul 5 din Orientările privind capitalul de risc.
14
c. Din experiența dumneavoastră, ați stabilit cerințe contractuale pentru intermediari
pentru a verifica prezența unui deficit de viabilitate (viabilitate insuficientă pentru a
atrage finanțare în condiții comerciale) în fiecare acord de investiții?
B.5.2 Efectul stimulativ
a. Care a fost experiența dumneavoastră generală cu privire la aplicarea condițiilor
referitoare la efectul stimulativ al ajutorului, astfel cum sunt prevăzute în Orientările
privind capitalul de risc?
b. Din experiența dumneavoastră, ce fel de stimulente (acordarea de capital în condiții
care nu sunt pari passu pentru consolidarea randamentului pentru investitorii privați
sau pentru partajarea riscurilor de evoluție negativă cu investitorii privați, stimulente
fiscale, garanții etc.) au atras cei mai mulți investitori privați, cum ar fi investitori
instituționali, investitori providențiali, precum și investitori alternativi netradiționali,
cum ar fi fondurile suverane de investiții, fondurile de dotare și fundațiile caritabile?
c. Din experiența dumneavoastră, care a fost echilibrul adecvat între limitarea
stimulentelor pentru investitorii privați la minimul necesar și atragerea unei participații
semnificative a acestora?
B.5.3 Proporționalitatea
a. Care a fost experiența dumneavoastră cu privire la aplicarea condițiilor de
proporționalitate a ajutorului, astfel cum sunt prevăzute în Orientările privind
capitalul de risc?
b. Din experiența dumneavoastră, ce garanții procedurale și ce criterii de referință au fost
folosite pentru a se evita supracompensarea investitorilor privați, adică limitarea
randamentului preconizat al investițiilor la nivelul pieței?
c. Din experiența dumneavoastră, cereți ca măsurile care implică instrumente financiare
rambursabile să se poată susține din punct de vedere financiar, adică trebuie
rambursat către stat cel puțin capitalul public inițial?
d. În plus față de plafonul de investiții anuale la nivelul IMM-urilor și de raportul între
investițiile private și cele publice, ce alte garanții au fost utilizate pentru a limita
ajutorul acordat întreprinderilor beneficiare ale investițiilor?
B.5.4 Modul de aplicare și luarea deciziilor
a. Din experiența dumneavoastră, ce procedură a fost utilizată în vederea selectării
intermediarilor financiari pentru gestionarea investițiilor în numele autorităților
publice? Ce criterii de selecție minime au fost utilizate (competențe, rezultate, nivelul
comisionului)?
b. Din experiența dumneavoastră, aplicarea directă (adoptarea deciziilor de investiții de
către autoritățile publice) a fost o excepție și în ce circumstanțe? Cum v-ați asigurat că
autoritățile publice responsabile de aplicarea directă dispun de capacitatea tehnică
pentru a gestiona investițiile pe criterii comerciale?
15
c. Ce stimulente legate de performanțe pentru administratorii de fonduri au fost
utilizate pentru stimularea acestora să ia decizii de investiții pe criterii comerciale
pentru a asigura autosustenabilitatea fondurilor?
d. Din experiența dumneavoastră, în ce mod s-au implicat investitorii privați în procesul
de luare a deciziilor din cadrul unui fond public-privat sau al unui fond public care
coinvestește cu investitori privați în funcție de tranzacție?
e. Din experiența dumneavoastră, s-a recurs deseori la ajutor pentru costurile de
prospecție suportate de administratori? Dacă nu, de ce? Criteriile sunt bine
structurate pentru a răspunde nevoilor administratorilor de fonduri?
B.5.5 Reducerea la minimum a denaturărilor concurenței
a. Din experiența dumneavoastră, garanțiile prevăzute de Orientările privind capitalul de
risc au furnizat un grad suficient de securitate juridică pentru a reduce la minimum
eventualele denaturări ale concurenței și comerțului?
C. Experiența referitoare la RGECA
C.1. RGECA: măsurile de capital de risc
Ajutoarele pentru investițiile cu capital de risc sunt parțial reglementate de RGECA,
permițând astfel statelor membre să sprijine investițiile cu capital de risc, fără notificarea
prealabilă a Comisiei. 22
a. Din experiența dumneavoastră, în ce măsură au fost folosite posibilitățile oferite de
RGECA? Ce procent de ajutoare pentru investițiile cu capital de risc a fost acordat în
temeiul RGECA în comparație cu Orientările privind capitalul de risc? Vă rugăm să
indicați numărul de măsuri de ajutor în temeiul RGECA și valoarea ajutorului acordat
în temeiul RGECA, exprimată în procente din valoarea totală a ajutoarelor sub formă
de capital de risc.
b. Care sunt principalii factori care ar fi putut împiedica autoritățile dumneavoastră să
acorde un procent mai mare de ajutor sub formă de capital de risc prin măsuri de
exceptare pe categorii? Acest lucru depinde de tipul de măsuri (furnizarea de capital,
stimulente fiscale, garanții), de mărimea tranșei anuale de investiții, de modul de
aplicare (un fond public-privat, un fond public care coinvestește cu investitori privați
în funcție de tranzacție) sau de alți factori?
c. Ați întâmpinat dificultăți în ceea ce privește tipurile de măsuri care sunt exceptate în
prezent, și anume constituirea de fonduri public-privat?
d. Care a fost experiența dumneavoastră referitoare la aplicarea restricțiilor privind
investițiile, prevăzute în RGECA (beneficiarii eligibili, tranșa anuală de investiții,
raportul de investiții private)?
e. Din experiența dumneavoastră, condițiile referitoare la deciziile de investiții orientate
spre profit și gestionarea comercială au fost suficient de clare pentru a pune în
aplicare măsurile de exceptare pe categorii?
22 A se vedea secțiunea 6 din RGECA.
16
D. Diverse
D.1. Întrebări care vizează toți respondenții
a. Aveți alte observații referitoare la modul de aplicare al Orientărilor privind capitalul
de risc și RGECA (măsurile de capital de risc) în ceea ce privește alte aspecte decât
cele cuprinse în întrebările anterioare?
b. Vă rugăm să furnizați copii ale documentelor sau ale studiilor care ar putea fi
relevante pentru evaluarea aplicării Orientărilor privind capitalul de risc și RGECA și
pentru reflecțiile referitoare la viitoarea revizuire a acestora.
c. Vă rugăm să precizați dacă serviciile Comisiei vă pot contacta pentru a obține
eventuale detalii suplimentare cu privire la informațiile pe care le-ați furnizat.
VĂ MULȚUMIM CĂ AȚI AVUT AMABILITATEA DE A RĂSPUNDE LA ACEST
