88
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA CURRICULUM NAȚIONAL GEOGRAFIE Clasele V-IX • Curriculum disciplinar • Ghid de implementare Chişinău, 2020
1
MINISTERUL EDUCAŢIEI, CULTURII ŞI CERCETĂRII AL REPUBLICII MOLDOVA
CURRICULUM NAȚIONAL
GEOGRAFIE
Clasele V-IX
• Curriculum disciplinar • Ghid de implementare
Chişinău, 2020
2
Geografie: Curriculum naţional : Clasele 5-9 : Curriculum disciplinar : Ghid de implementare / Ministerul Educaţiei, Culturii şi Cercetării al Republicii Moldova ; coordonatori: Angela Cutasevici, Valentin Crudu, Corina Lungu ; grupul de lucru: Elena Beregoi (coordonator) [et al.]. – Chişinău : Lyceum, 2020 (F.E.-P. "Tipografia Centrală"). – 88 p. :tab.
Referinţe bibliogr.: p. 87-88 (39 tit.). – 2000 ex.ISBN 978-9975-3437-0-1.373.5.091:911(073)G 31
CURRICULUM DISCIPLINAR
Aprobat: - Consiliul Național pentru Curriculum, proces-verbal nr. 22 din 05.07.2019 - Ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI: Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator al managementului curricular Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERȚI-COORDONATORI: Vladimir GUȚU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator general Rodica NEAGA, dr., grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău,
expert-coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU: Elena BEREGOI (coordonator), grad didactic superior, IPLT „Mihail
Kogălniceanu”, Chișinău Svetlana AXÎNTI, grad didactic superior, LCI „Prometeu-Prim”, Chișinău Mariana JIOARĂ, grad didactic superior, IPLT „Onisifor Ghibu”, Orhei Raisa LAZARI, grad didactic superior, IPLT „Aleksandr Pușkin”, Chișinău Elena SOCHIRCĂ, dr., conf. univ., US Tiraspol Vitalie SOCHIRCĂ, dr., conf. univ., USM Angela VÎȘCOVSCHI, grad didactic superior, IPLT „Evrika”, Râbnița
3
GHID DE IMPLEMENTARE
Elaborat în conformitate cu prevederile Curriculumului disciplinar, aprobat la ședința Consiliului Național pentru Curriculum, prin ordinul Ministerului Educației, Culturii și Cercetării nr. 906 din 17.07.2019
COORDONATORI: Angela CUTASEVICI, Secretar de Stat în domeniul educației, MECC Valentin CRUDU, dr., șef Direcție învățământ general, MECC, coordonator
al managementului curricular Corina LUNGU, consultant principal, MECC, coordonator al grupului de
lucru
EXPERȚI-COORDONATORI:Vladimir GUȚU, dr. hab., prof. univ., USM, expert-coordonator generalRodica NEAGA, dr., grad didactic superior, IPLT „Orizont”, Chișinău, expert-
coordonator pe aria curriculară Educație socioumanistică
GRUPUL DE LUCRU:Elena BEREGOI (coordonator), grad didactic superior, IPLT „Mihail
Kogălniceanu”, ChișinăuSvetlana AXÎNTI, grad didactic superior, LCI „Prometeu-Prim”, ChișinăuMariana JIOARĂ, grad didactic superior, IPLT „Onisifor Ghibu”, OrheiRaisa LAZARI, grad didactic superior, IPLT „Aleksandr Pușkin”, ChișinăuElena SOCHIRCĂ, dr., conf. univ., US TiraspolVitalie SOCHIRCĂ, dr., conf. univ., USMAngela VÎȘCOVSCHI, grad didactic superior, IPLT „Evrika”, Râbnița
4
PRELIMINARIIActualul Curriculum la Geografie reprezintă documentul normativ principal ce con-
turează viziunea asupra parcursului educațional la disciplină. Acest document proiec-tează așteptările societății cu privire la rezultatele scontate ale învățării pentru nive-lul 2 – învățământul secundar, ciclul I: învățământul gimnazial, cu referire la disciplina Geografie. Curriculumul la Geografie este parte componentă a Curriculumului Național, prin care se realizează procesul sistematic și treptat de învățare, dezvoltare și formare, bazat pe finalități educaționale, prin selecția riguroasă a conținuturilor, metodelor de învățare/predare/formare și de evaluare a rezultatelor învățării.
Prezentul Curriculum este a IV-a generație de acest tip de documente și a II-a generație de Curricula centrate pe competențe, constituind o dezvoltare a Curriculumu-lui 2010. Necesitatea schimbărilor a fost determinată de promovarea unor noi politici educaționale și curriculare cu referire la dezvoltarea sistemului educațional.
Documentele normative naționale și internaționale de politici educaționale, care stau la baza elaborării Curriculumului dat sunt:
- Codul Educației al Republicii Moldova, nr. 152 din 17.07.2014, cu modificările ulterioare;
- Cadrul de referință al Curriculumului Național, aprobat prin ordinul ME nr. 432 din 29 mai 2017;
- Carta Internațională a Educației prin Geografie, 1992 și 2016;- Competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, adoptate de Parla-
mentul și Consiliul European la Bruxelles, în data de 22 mai 2018;- Planul-cadru pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, aprobat anual prin
ordinul MECC.Curriculumul actual asigură dezvoltarea elevului în raport cu particularitățile indivi-
duale ale acestuia în calitate de subiect al procesului educațional. Curriculumul asigură relevanța studiilor, axarea pe formarea de competențe, pregătirea pentru a face față provocărilor lumii contemporane, centrarea pe experiențele individuale ale elevilor și-i inițiază în activitatea de instruire și participare activă la viața cotidiană.
Funcțiile Curriculumului sunt:- aplicarea cu succes a politicilor educaționale a statului la nivel de disciplină;- reglementarea procesului de predare – învățare – evaluare a Geografiei în con-
textul unei pedagogii axate pe competențe; - construirea demersurilor educaționale pornind de la cerințele educaționale spe-
ciale ale elevilor(CES);- asigurarea pentru cadrele didactice a reperelor ce vizează proiectarea didactică și
desfășurarea demersului educațional la Geografie;- oferirea suportului ce vizează elaborarea manualelor școlare, ghidurilor meto-
dologice, instrumentelor de evaluare și a altor produse curriculare.Profesorii de geografie vor elabora proiectarea didactică, realizând conexiunea din-
tre competențe, conținuturi, activități și produse de învățare.Pentru a desfășura un proces educațional de calitate, profesorii de geografie au liber-
tatea de a elabora o strategie proprie de proiectare/organizare a procesului educațional, în vederea formării la elevi a unor valori și atitudini în funcție de cerințele societății
5
contemporane. În funcție de resursele didactice disponibile și caracteristicele colectivu-lui de elevi, profesorul de geografie va decide:
- gruparea elementelor de conținut în unități de învățare, cu respectarea progresi-ei graduale de formare a competențelor specifice la Geografie;
- operarea, la necesitate, a ordinii parcurgerii conținuturilor, cu respectarea logicii științifice și didactice a elementelor de conținut în cadrul unei unități de învățare;
- modificarea unităților de timp recomandate în tabelul din capitolul II. Adminis-trarea disciplinei, în funcție de circumstanțele reale și de particularitățile indivi-duale ale elevilor;
- utilizarea personalizată a activităților și produselor de învățare recomandate; - proiectarea strategiilor de predare – învățare – evaluare, optând pentru tehnici și
metode actuale, axate pe elev. Curriculumul este destinat autorilor: de manuale la geografie, de ghiduri metodolo-
gice și a altor resurse de învățare (atlase geografice școlare, caiete de lucru ș.a.), pro-fesorilor de geografie, inspectorilor școlari, conducătorilor instituțiilor de învățământ, părinților, elevilor și studenților.
6
I. REPERE CONCEPTUALECurriculumul la disciplină se axează pe finalitățile educației, având drept scop major
formarea la elevi a unui sistem de competențe specifice prin prisma studierii Geogra-fiei. Actualul Curriculum include următoarele componente: Repere conceptuale, Admi-nistrarea disciplinei, Competențe specifice disciplinei, Unitățile de învățare (care includ unități de competențe, unități de conținut, activități și produse de învățare recomanda-te), Reperele metodologice de predare – învățare – evaluare.
Curriculumul ca teorie. Curriculumul abordează instruirea și educația elevilor prin intermediul Geografiei, din perspectiva armonizării modelului psihocentric (centrat pe individualitatea fiecărui elev) și a celui sociocentric (care presupune acțiunea în grup a elevilor și relaționarea cu ceilalți), în funcție de realitatea educațională concretă. Stu-dierea Geografiei este percepută nu ca un scop în sine, ci ca o oportunitate de a forma la elevi anumite competențe specifice ca parte a unor competențe-cheie/transversale, prevăzute de documentele naționale Codul educației și cele europene (în primul rând, competențele-cheie pentru învățarea pe tot parcursul vieții, adoptate de Parlamentul și Consiliul European la Bruxelles la 22 mai 2018).
Curriculumul ca finalitate este axat pe sistemul de competențe, care constituie fi-nalități educaționale, rezultate măsurabile, obținute în cadrul procesului de învățare a Geografiei, prin care se certifică în ce măsură și la ce nivel competențele au fost formate și dezvoltate. Competența, în diferite forme ale sale de manifestare și de complexitate, reprezintă finalitatea care poate fi măsurată/evaluată prin preachiziții, reprezentate de unitățile de competență. Pornind de la conceptul de competență ca finalitate, ea poate include următoarele componente:
• acțiune/activitate, redată printr-un verb, este elementul-cheie al competenței; • indicator al domeniului (Cunoaștere și înțelegere; Aplicare și operare; Integrare și
transfer) urmărește realizarea integralității cunoștințelor, capacităților și atitudi-nilor în dinamică și pe etape;
• aspectul condițional al finalității (domeniul, subiectul) are drept scop corelarea competențelor specifice la Geografie cu cele cheie/transversale;
• indicator general privind nivelul de realizare a acțiunii sau a produsului în contex-tul dat de învățare vizează orientarea spre problemele locale, regionale, globale și interculturale.
Curriculumul prevede formarea la elevi a 5 competențe specifice la disciplina Geo-grafie comune pentru ciclul gimnazial și cel liceal.
Aceste 5 competențe specifice derivă din competențele-cheie/transversale și se pro-iectează taxonomic, fiind dezvoltate la elevi pe întreaga perioadă de școlarizare. Pentru formarea și dezvoltarea competențelor specifice sunt indicate unitățile de competență, care se dobândesc ca preachiziții pe parcursul unui an școlar. Unitățile de competență sunt concepute după principiul gradualității, cu un nivel de complexitate în creștere pen-tru fiecare etapă a procesului educațional, pentru anii de studiu. În procesul de proiec-tare a competențelor specifice disciplinei Geografie și a unităților de competență, a fost aplicat cadrul taxonomic axat pe domeniile: Cunoaștere și înțelegere; Aplicare și ope-rare; Integrare și transfer. Conceptul competențelor din prezentul Curriculum prevede următoarea regulă: o unitate de competență odată inclusă în matricea competențelor
7
și formată la o etapă a procesului educațional (la o anumită clasă), se va utiliza ulterior fără a mai fi menționată la clasele superioare. Matricea dezvoltării competențelor spe-cifice la Geografie pentru învățământul gimnazial este prezentată în Tabelul nr. 2.
Specificul structurii Curriculumului actual la Geografie este determinat de abordarea individuală, unde unitățile de competență redau coerența ca fiind una concentrică, nu liniară, astfel accentul trece direct pe formarea competențelor. Unitățile de competență sunt corelate cu activitățile de învățare și produsele recomandate, care reflectă modali-tatea de formare a competențelor.
În același timp, teoria competențelor nu anulează obiectivele operaționale ale unei lecții. Dimpotrivă, ele sunt în interdependență, iar formularea lor corectă trebuie co-relată cu unitățile de competență. Anume prin atingerea obiectivelor operaționale, în cadrul lecției, elevii asimilează preachiziții inițiale, constituente ale competențelor.
Conținuturile Curriculumului. Cu referire la unitățile de conținut la Geografie, Curriculumul actual este centrat pe următoarele aspecte:• selectarea conținuturilor din perspectiva:
- consecutivității logice a conținuturilor științifice ale Geografiei, ordonate gradual după nivelul de complexitate;
- asigurării formării eficiente a competențelor elevilor, în raport cu oportunitățile și particularitățile lor individuale;
- raportării la nevoile și interesele elevilor, astfel încât materia studiată să întru-nească: caracterul funcțional, necesitățile unei culturi generale și aplicarea în viața cotidiană;
• identificarea unor noțiuni geografice principale și a unei liste relevante și dozate de obiective geografice, studierea cărora este necesară pentru dobândirea achizițiilor de bază la Geografie;
• realizarea unor lucrări practice (una în clasa a V-a și câte 2 în clasele a VI-a - a IX-a) pe teme relevante, cu un caracter aplicativ și care contribuie semnificativ, la formarea unor competențe specifice la elevi; lucrările practice au statut obligatoriu și vor fi evaluate cu notă;
• structurarea conținuturilor pe unități de conținut/module, în raport cu procesul de evaluare a rezultatelor învățării la disciplină reglementat de organele abilitate (de exemplu, la clasele a V-a - a IX-a sunt recomandate câte 4 evaluări sumative pe an);
• studierea geografică a țării noastre și a ținutului natal al elevilor, atât prin conținuturile științifice (îndeosebi în clasele a VIII-a și a IX-a), cât și prin realizarea lucrărilor prac-tice obligatorii;
• valorificarea conținuturilor care se referă la utilizarea rațională și protecția patrimo-niului natural și cultural mondial și național, pentru formarea competenței specifice nr. 5, gradual la toate clasele, inclusiv prin implicare activă și acțiuni concrete.Eșalonarea pe clase a conținuturilor curriculare respectă în mare parte Curriculumul
ediția anului 2010. Elementele de noutate sunt:a) reeșalonarea unor conținuturi prin trecerea lor în clasele superioare, în vede-
rea asigurării conexiunilor interdisciplinare ale Geografiei (de exemplu: cu Mate-matica și Fizica) și de optimizare a studierii unor conținuturi; de exemplu: unele noțiuni geografice au fost transferate în clasele mai mari, precum și conținuturile ce vizează coordonatele geografice și de oceane au fost transferate în clasa a VII-a (toate oceanele se vor studia într-un singur modul – Oceanul Planetar);
8
b) introducerea unor unități cu un conținut cu caracter practic, ce se referă la viața cotidiană și de multitudinea problemelor cu care se confruntă societatea uma-nă în perioada actuală: Procesele și fenomenele geografice de risc (cu un carac-ter fizico-geografic); Probleme actuale (cu un caracter uman-geografic); acestea sunt completate și de rubrica Studii de caz, care propune o listă de activități de învățare obligatorii, menite să consolideze și să valorizeze achizițiile elevilor la Geografie;
c) excluderea unor unități de conținut nerelevante, în special a excesului de conținuturi geologice (de exemplu: Evoluția geologică a teritoriului continentelor și a Republicii Moldova în clasele a VI-a, a VII-a și a VIII-a).
În clasa a V-a elevii vor studia Geografia generală, care include aspecte fundamen-tale despre planeta Pământ, natură și societatea umană, conținutul fiind structurat în 4 module: Terra – planeta noastră; Litosfera; Atmosfera și hidrosfera; Biosfera, solul și societatea umană a Terrei.
Clasa a VI-a prevede studierea Geografiei continentelor, începând cu o abordare ge-nerală (continente și bazine oceanice, descoperiri geografice, harta geografică), urmată de studierea continentelor situate integral sau preponderent în emisfera de sud (care au caracteristici mai omogene și multe similitudini), cu următoarele 4 module: Conti-nente și bazine oceanice; Continentul Africa; Continentul America de Sud; Continentele Australia și Antarctida.
În clasa a VII-a se va studia Geografia continentelor și a oceanelor, structurată în 4 module: Rețeaua de grade a hărții geografice; Continentul America de Nord; Conti-nentul Eurasia; Oceanul Planetar. Astfel, elementele ce se referă la aplicarea rețelei de grade a hărții geografice au fost transferate în clasa a VII-a, pentru a succeda studierea acestui conținut geografic esențial învățării sistemului de grade la Matematică. Urmea-ză studierea continentelor nordice (mai eterogene și complexe sub raport geografic) și a Oceanului Planetar ca unitate de conținut integră.
În următoarele două clase se va studia Geografia țării noastre:- în clasa a VIII-a – Geografia fizică a Republicii Moldova, cu 4 module (Poziția fizi-
co-geografică și relieful; Clima și apele; Vegetația, lumea animală și solul; Zonele naturale și ariile naturale protejate);
- în clasa a IX-a – Geografia umană a Republicii Moldova, cu 4 module (Teritoriul și resursele naturale; Populația și așezările umane; Economia națională (sectorul primar și secundar); Economia națională (sectorul terțiar) și dezvoltarea sustena-bilă).
Curriculumul ca proces presupune unele activități ale cadrului didactic de Geografie de preimplementare a Curriculumului (realizarea proiectării didactice de lungă și de scurtă durată și aprobarea acesteia ș.a.), urmate de activități de implementare (prin realizarea predării – învățării – evaluării și monitorizarea acestui proces) și post-imple-mentare (realizarea conexiunii inverse și optimizarea procesului educațional). În acest sens, realizarea scopurilor prezentului Curriculum presupune o abordare constructivistă și interactivă a procesului educațional la Geografie, axat pe experiențele elevilor și pe crearea unui mediu de învățare pozitiv, motivant, interesant și aplicativ. Unele repere specifice privind metodologia proiectării didactice la Geografie sunt prezentate în Ghi-dul de implementare a curriculumului.
9
Curriculumul ca produs reprezintă un set de documente curriculare, în care se pro-iectează și se explică ceea ce se urmărește în școală, în clasă sau în afara ei, atunci când elevii sunt ghidați de cadrele didactice printr-un ansamblu de activități și produse de învățare. Curriculumul ca produs stă la baza elaborării documentelor curriculare de tip proiectiv (proiecte didactice de lungă durată, proiectări ale unităților de învățare, proiecte didactice de scurtă durată) și de tip metodologic (manuale școlare, ghiduri metodologice, softuri educaționale, teste de evaluare și alte instrumente curriculare).
II. ADMINISTRAREA DISCIPLINEIGeografie are statut de disciplină obligatorie pentru învățământul gimnazial, fiind
parte componentă a ariei curriculare Educație socioumanistică. Bugetul de timp săptă-mânal al disciplinei este de o oră și anual de 34 ore pentru clasele V-VIII și 33 ore pentru clasa a IX-a, Tabelul nr. 1.
Statutul disciplinei Aria curriculară Clasa
Nr. de unităţi de conţinuturi
pe clase
Nr. de ore pe an
Asigurarea didactică/ curriculară
Obligatorie Educație socioumanistică
a V-a 4 34
Manual Ghid metodologic
Atlas geografic școlar
a VI-a 4 34a VII-a 4 34a VIII-a 4 34a IX-a 4 33
Tabelul nr. 1 Administrarea disciplinei școlare Geografie, ciclul gimnazial.
Detalierea orientativă și modalitatea de structurare a activității de predare – învățare – evaluare la disciplina Geografie în raport cu conținuturile curriculare se stabilește prin Reperele metodologice de organizare a procesului educațional la disciplină, aprobate anual prin ordinul ministrului.
III. COMPETENȚE SPECIFICE DISCIPLINEI – GEOGRAFIE
1. Interpretarea realității geografice prin mijloace și limbaje specifice, manifestând in-teres pentru dezvoltarea sustenabilă a mediului;
2. Raportarea realității geografice la suporturi statistice, grafice și cartografice, dove-dind spirit analitic și practic;
3. Explorarea unor situații-problemă ale mediului local, regional și global, demonstrând responsabilitate și respect față de natură și societatea umană;
4. Investigarea spațiului geografic prin conexiuni interdisciplinare, din perspectiva educației pe tot parcursul vieții;
5. Valorificarea patrimoniului natural și cultural sub aspect social, intercultural, antre-prenorial, demonstrând spirit civic.
10
3.1.
MAT
RICE
A DE
ZVO
LTĂR
II CO
MPE
TEN
ȚELO
R SP
ECIF
ICE
LA G
EOG
RAFI
E (în
văţă
mân
tul g
imna
zial
)
COM
PETE
NȚE
SP
ECIF
ICE
UN
ITĂȚ
I DE
COM
PETE
NȚĂ
(pe
clas
e)
VVI
VII
VIII
IX1.
Inte
rpre
tare
a re
alită
ții
geog
rafic
e pr
in
mijl
oace
și
limba
je sp
ecifi
ce,
man
ifest
ând
in
tere
s pen
tru
dezv
olta
rea
sust
enab
ilă a
m
ediu
lui
1.1.
Util
izare
a un
or
term
eni g
eogr
afici
în
dife
rite
cont
exte
1.1.
Rec
unoa
șter
ea
sens
ului
term
enilo
r ge
ogra
fici î
n de
scrie
rea
real
ităţii
geo
grafi
ce
1.1.
Exp
uner
ea, î
n cu
vint
e pr
oprii
, a se
n-su
lui t
erm
enilo
r geo
-gr
afici
în c
arac
teriz
area
re
alită
ţii g
eogr
afice
1.1.
For
mul
area
, în
cuvi
nte
prop
rii, a
se
nsul
ui te
rmen
ilor
geog
rafic
i exp
licân
d re
alita
tea
geog
rafic
ă
1.1.
Util
izare
a te
rmin
o-lo
giei
geo
grafi
ce p
entr
u ca
ract
eriza
rea
real
ității
ge
ogra
fice
soci
al-e
co-
nom
ice
1.2.
Gru
pare
a di
rijat
ă a
uno
r ele
men
te
geog
rafic
e da
te,
conf
orm
crit
eriil
or
pres
tabi
lite
1.2.
Aso
cier
ea e
lem
en-
telo
r, pr
oces
elor
și
feno
men
elor
geo
gra-
fice
date
dup
ă cr
iterii
pr
esta
bilit
e
1.2.
Cla
sific
area
el
emen
telo
r, p
roce
-se
lor
și fe
nom
enel
or
geog
rafic
e du
pă c
riter
ii pr
esta
bilit
e
1.2.
Sis
tem
atiza
rea
unor
ele
men
te,
proc
ese
şi fe
nom
ene
natu
rale
dup
ă cr
iterii
pr
esta
bilit
e
1.2.
Sis
tem
atiza
rea
unor
ele
men
te,
proc
ese
și fe
nom
ene
soci
al-e
cono
mic
e du
pă
anum
ite c
riter
ii 1.
3. A
prec
iere
a un
or
elem
ente
, pro
cese
și
feno
men
e ge
ogra
fice
obse
rvat
e di
rect
sau
indi
rect
1.3.
Des
crie
rea
stru
ctur
ată
a re
alită
ţii
geog
rafic
e, u
tilizâ
nd
term
eni
spec
ifici
1.3.
Inte
rpre
tare
a in
form
ațiil
or d
espr
e re
alita
tea
geog
rafic
ă re
gion
ală,
util
izând
te
rmen
i spe
cific
i
1.3.
Pre
zent
area
al
gorit
miza
tă a
real
ităţii
ge
ogra
fice
natu
rale
pr
in m
ijloa
ce şi
lim
baje
sp
ecifi
ce
1.3.
Apr
ecie
rea
re
alită
ții g
eogr
afice
so
cial
-eco
nom
ice
prin
m
ijloa
ce și
lim
baje
sp
ecifi
ce2.
Rap
orta
rea
real
ității
ge
ogra
fice
la su
port
uri
stati
stice
, gra
fice
și ca
rtog
rafic
e,
dove
dind
spiri
t an
aliti
c și
prac
tic
2.1.
Iden
tifica
rea
unor
mod
alită
ți de
re
prez
enta
re g
rafic
ă și
cart
ogra
fică
a re
alită
ții
geog
rafic
e, u
tilizâ
nd
sem
ne c
onve
nțio
nale
2.1.
Poz
iţion
area
el
emen
telo
r geo
gra-
fice
pe re
prez
entă
ri ca
rtog
rafic
e, u
tilizâ
nd
rețe
aua
de p
aral
ele
și m
erid
iane
prin
cipa
le
2.1.
Loc
aliza
rea
ele-
men
telo
r rea
lităț
ii ge
o-gr
afice
pe
repr
ezen
tări
cart
ogra
fice
conf
orm
co
ordo
nate
lor g
eogr
a-fic
e
2.1.
Rap
orta
rea
el-
emen
telo
r, pr
oces
elor
, fe
nom
enel
or n
atur
ale
la su
port
uri s
tatis
tice,
gr
afice
și c
arto
grafi
ce
tem
atice
2.1.
Rep
reze
ntar
ea
grafi
că și
car
togr
afică
a
unor
ele
men
te so
cial
-ec
onom
ice,
util
izând
da
te st
atisti
ce
2.2.
Loc
aliza
rea
elem
ente
lor g
eogr
afice
pe
repr
ezen
tări
grafi
ce
și ca
rtog
rafic
e du
pă
punc
tele
car
dina
le
2.2.
Det
erm
inar
ea
dist
anțe
lor d
intr
e el
e-m
ente
le g
eogr
afice
pe
supo
rtur
i car
togr
afice
2.2.
Rez
olva
rea
exer
ciții
lor g
eogr
afice
în
baz
a su
port
urilo
r st
atisti
ce, g
rafic
e şi
cart
ogra
fice
2.2.
Inte
rpre
tare
a su
port
urilo
r sta
tistic
e,
grafi
ce şi
car
togr
afice
pe
ntru
car
acte
rizar
ea
real
ității
geo
grafi
ce
națio
nale
2.2.
Rel
aţio
nare
a el
emen
telo
r soc
ial-
econ
omic
e în
baz
a su
port
urilo
r sta
tistic
e,
grafi
ce și
car
togr
afice
11
2.3.
For
mul
area
uno
r vi
ziuni
pro
prii
desp
re
real
itate
a ge
ogra
fică,
în
baza
uno
r rep
reze
ntăr
i ca
rtog
rafic
e
2.3.
Ord
onar
ea g
hida
tă
a el
emen
telo
r, pr
o-ce
selo
r și f
enom
e-ne
lor g
eogr
afice
în
repr
ezen
tări
grafi
ce și
ca
rtog
rafic
e
2.3.
Car
acte
rizar
ea
real
ității
geo
grafi
ce
regi
onal
e în
baz
a su
port
urilo
r sta
tistic
e,
grafi
ce şi
car
togr
afice
2.3.
Exp
licar
ea p
roce
-se
lor ş
i fen
omen
elor
na
tura
le, u
tilizâ
nd
supo
rtur
i gra
fice
şi ca
rtog
rafic
e
2.3.
For
mul
area
uno
r co
nvin
geri
desp
re
real
itate
a ge
ogra
fică
soci
al-e
cono
mic
ă,
în b
aza
supo
rtur
ilor
stati
stice
, gra
fice
și ca
rtog
rafic
e3.
Exp
lora
rea
unor
situ
ații-
prob
lem
ă al
e m
ediu
lui
loca
l, re
gion
al și
glo
bal,
dem
onst
rând
re
spon
sabi
litat
e și
resp
ect f
ață
de n
atur
ă și
soci
etat
ea
uman
ă
3.1.
Per
cepe
rea
situa
țiilo
r-pro
blem
ă al
e m
ediu
lui l
a ni
vel l
ocal
3.1.
Iden
tifica
rea
ghid
ată
a sit
uații
lor-
prob
lem
ă al
e m
ediu
lui
la n
ivel
regi
onal
3.1.
Rec
unoa
șter
ea
situa
țiilo
r-pro
blem
ă al
e m
ediu
lui l
a ni
vel
regi
onal
3.1.
Ana
lizar
ea
rela
țiilo
r cau
zale
ale
un
or si
tuaț
ii-pr
oble
mă
ale
med
iulu
i nat
ural
la
nive
l loc
al și
naț
iona
l
3.1.
Ana
lizar
ea
rela
țiilo
r cau
zale
ale
un
or si
tuaț
ii-pr
oble
mă
soci
al-e
cono
mic
e la
ni
vel l
ocal
și n
ațio
nal
3.2.
Dis
tinge
rea
ghid
ată
a ca
uzel
or u
nor
situa
ții-p
robl
emă
ale
med
iulu
i la
nive
l loc
al
3.2.
Rec
unoa
șter
ea
dirij
ată
a re
lații
lor
cauz
ă-ef
ect î
n ca
drul
un
or si
tuaț
ii-pr
oble
mă
ale
med
iulu
i la
nive
l re
gion
al
3.2.
Com
para
rea
sit
uații
lor-p
robl
emă
ale
med
iulu
i la
nive
l re
gion
al în
baz
a un
ui
algo
ritm
3.2.
Rea
lizar
ea st
u-di
ilor d
e ca
z priv
ind
solu
ționa
rea
unor
sit
uații
-pro
blem
ă al
e m
ediu
lui n
atur
al la
ni
vel l
ocal
și n
ațio
nal
3.2.
Ded
ucer
ea u
nor
măs
uri d
e so
luțio
nare
a
situa
țiilo
r-pro
blem
ă al
e m
ediu
lui l
a ni
vel l
ocal
și
națio
nal
4. In
vesti
gare
a sp
ațiu
lui
geog
rafic
prin
co
nexi
uni
inte
rdisc
iplin
are,
di
n pe
rspe
ctiva
ed
ucaț
iei p
e to
t pa
rcur
sul v
ieții
4.1.
Iden
tifica
rea
ele
-m
ente
lor s
pațiu
lui g
eo-
grafi
c, fo
losin
d no
ţiuni
di
n şti
inţe
, teh
nolo
gii ș
i m
atem
atică
4.1.
Rec
unoa
șter
ea
ghid
ată
a ca
ract
eris-
ticilo
r reg
iona
le a
le
spaţ
iulu
i geo
grafi
c,
utiliz
ând
TIC
4.1.
Car
acte
rizar
ea
ghid
ată
a sp
ațiu
lui
geog
rafic
regi
onal
cu
ajut
orul
TIC
, în
baza
un
ui a
lgor
itm
4.1.
Exp
licar
ea re
alită
ţii
geog
rafic
e n
ațio
nale
re
alizâ
nd c
onex
iuni
in
terd
iscip
linar
e
4.1.
Arg
umen
tare
a re
alită
ţii g
eogr
afice
so
cial
-eco
nom
ice,
re
alizâ
nd c
onex
iuni
in
terd
iscip
linar
e 4.
2. O
rient
area
în
spaţ
iul g
eogr
afic
folo
sind
inst
rum
ente
și
mijl
oace
spec
ifice
4.2.
Apl
icar
ea d
irija
tă
a un
or e
lem
ente
din
şti
inţe
, teh
nolo
gii ș
i m
atem
atică
în st
udie
-re
a sp
aţiu
lui g
eogr
afic
regi
onal
4.2.
Rea
lizar
ea st
udi-
ilor d
e ca
z cu
refe
rire
la sp
aţiu
l geo
grafi
c re
gion
al,
utiliz
ând
con-
exiu
ni in
terd
iscip
linar
e
4.2.
Exp
lora
rea
spaţ
iulu
i geo
grafi
c lo
cal
și na
ționa
l, uti
lizân
d co
nexi
uni i
nter
disc
i-pl
inar
e
4.2.
Inve
stiga
rea
spa-
țiulu
i um
an-g
eogr
afic,
uti
lizân
d co
nexi
uni
inte
rdisc
iplin
are
12
5. V
alor
ifica
rea
patr
imon
iulu
i na
tura
l și c
ultu
ral
sub
aspe
ct so
cial
, in
terc
ultu
ral,
antr
epre
noria
l,
dem
onst
rând
sp
irit c
ivic
5.1.
Iden
tifica
rea
dive
rsită
ții n
atur
ale
și cu
ltura
le a
real
ității
ge
ogra
fice
5.1.
Iden
tifica
rea
unor
el
emen
te a
le p
atrim
o-ni
ului
nat
ural
și c
ultu
ral
regi
onal
5.1.
Dis
tinge
rea
rolu
lui
dive
rsită
ții n
atur
ale
și cu
ltura
le în
med
iul
geog
rafic
regi
onal
5.1.
Exp
licar
ea
dive
rsită
ții n
atur
ale
a sp
ațiu
lui n
ațio
nal î
n ra
port
cu
cel r
egio
nal
5.1.
Esti
mar
ea i
m-
pact
ului
um
an a
supr
a pa
trim
oniu
lui n
atur
al și
cu
ltura
l din
per
spec
tiva
dezv
oltă
rii su
sten
abile
5.
2. E
num
erar
ea u
nor
acțiu
ni d
e pr
otec
ție a
pa
trim
oniu
lui n
atur
al și
cu
ltura
l
5.2.
Des
crie
rea
unor
el
emen
te a
le p
atrim
o-ni
ului
nat
ural
și c
ultu
ral
din
dife
rite
regi
uni a
le
Terr
ei
5.2.
Com
para
rea
trăs
ătur
ilor s
pațiu
lui
geog
rafic
regi
onal
, va
lorifi
când
pat
rimo-
niul
mon
dial
5.2.
Ded
ucer
ea u
nor
măs
uri d
e pr
otec
ție a
pa
trim
oniu
lui n
atur
al
națio
nal
5.2.
Pro
pune
rea
unor
pr
oiec
te c
u ca
ract
er
antr
epre
noria
l, c
u re
ferir
e la
pat
rimo-
niul
nat
ural
și c
ultu
ral
națio
nal
Tota
l: 12
1212
1212
Tabe
lul n
r. 2
Mat
ricea
dez
voltă
rii c
ompe
tenț
elor
la G
eogr
afie,
cic
lul g
imna
zial
13
IV. U
NIT
ĂŢI
DE
ÎNVĂ
ȚAR
ECl
asa
a V-
a G
eogr
afie
gene
rală
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
și p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te1.
1. U
tiliza
rea
unor
term
eni
geog
rafic
i în
dife
rite
cont
exte
.
1.2.
Gru
pare
a di
rijat
ă a
uno
r el
emen
te g
eogr
afice
da
te, c
onfo
rm c
riter
iilor
pr
esta
bilit
e.
1.3.
Apr
ecie
rea
unor
ele
men
te,
proc
ese
și fe
nom
ene
geog
rafic
e, o
bser
vate
dire
ct
sau
indi
rect
.
2.1.
Iden
tifica
rea
unor
mod
alită
ți de
repr
ezen
tare
gra
fică
și ca
rtog
rafic
ă a
real
ității
ge
ogra
fice,
util
izând
sem
ne
conv
ențio
nale
.
TERR
A –
PLAN
ETA
NO
ASTR
ĂN
oţiu
ni: g
eogr
afie,
glo
b ge
ogra
fic, h
artă
ge
ogra
fică,
ecu
ator
, pa
rale
lă, m
erid
ian,
pol
ge
ogra
fic, c
ontin
ent.
Obi
ectiv
e ge
ogra
fice:
Conti
nent
e: E
uras
ia, A
mer
ica
de N
ord,
Am
eric
a de
Sud
, Afr
ica,
Aus
tral
ia, A
ntar
ctida
.
• Ge
ogra
fia –
știin
ța d
espr
e Pă
mân
t •
Parti
cula
rităț
ile g
ener
ale
ale
Terr
ei c
a pl
anet
ă: fo
rma
și m
ișcăr
ile P
ămân
tulu
i (în
ju
rul a
xei s
ale
și în
juru
l Soa
relu
i)•
Repr
ezen
tare
a su
praf
eței
Păm
ântu
lui:
glob
ul
geog
rafic
, har
ta g
eogr
afică
• M
odal
itățil
e și
mijl
oace
le sp
ecifi
ce d
e or
ient
are
în sp
ațiu
• O
rient
area
în o
rizon
tul l
ocal
(luc
rare
pr
actic
ă)
LITO
SFER
AN
oţiu
ni: l
itosf
eră,
relie
f, m
unte
, câm
pie,
pod
iș,
deal
, vul
can,
cut
rem
ur d
e pă
mân
t.O
biec
tive
geog
rafic
e:M
unţi:
Alp
i (vâ
rful
Mon
t Bla
nc),
Carp
ați,
Ura
l, Hi
mal
aya
(vâr
ful C
hom
olun
gma/
Ever
est)
.
1.1.
Iden
tifica
rea
term
enilo
r geo
grafi
ci în
text
e lit
erar
e sa
u ge
ogra
fice,
în su
rse
mas
s-m
edia
, rev
iste,
em
isiun
i TV
etc.
; Pro
nunț
area
și sc
riere
a co
rect
ă a
term
enilo
r și a
de
num
irilo
r geo
grafi
ce; E
xpun
erea
, în
cuvi
nte
prop
rii, a
pr
inci
pale
lor n
oțiu
ni g
eogr
afice
, cu
refe
rire
la u
nita
tea
de c
onțin
ut st
udia
tă.
1.2.
Cla
sifica
rea
elem
ente
lor g
eogr
afice
pe
tipur
i/cat
egor
ii/
crite
rii d
e cl
asifi
care
, în
func
ție d
e un
itate
a de
con
ținut
st
udia
tă; S
elec
tare
a el
emen
telo
r geo
grafi
ce, d
ate
conf
orm
uno
r par
ticul
arită
ți/cr
iterii
spec
ifice
.
1.3.
Des
crie
rea,
în sc
ris sa
u or
al, a
uno
r ele
men
te, p
roce
se,
feno
men
e ge
ogra
fice
obse
rvat
e di
rect
și in
dire
ct;
Cara
cter
izare
a un
or p
roce
se și
feno
men
e ge
ogra
fice,
ob
serv
ate
dire
ct și
indi
rect
, apl
icân
d al
gorit
mul
dat
.
2.1.
Enu
mer
area
mod
alită
ților
de
repr
ezen
tare
gra
fică
și ca
rtog
rafic
ă a
unor
ele
men
te, p
roce
se, f
enom
ene
geog
rafic
e; C
ompa
rare
a m
odal
itățil
or d
e re
prez
enta
re
grafi
că și
car
togr
afică
a re
alită
ții g
eogr
afice
; Pr
ezen
tare
a su
b fo
rmă
de o
rgan
izato
ri gr
afici
și
cart
ogra
fici a
info
rmaț
iei g
eogr
afice
; Util
izare
a se
mne
lor c
onve
nțio
nale
la tr
ansp
uner
ea in
form
ație
i ge
ogra
fice
pe u
n su
port
car
togr
afic.
14
2.2.
Loc
aliza
rea
elem
ente
lor
geog
rafic
e pe
repr
ezen
tări
grafi
ce și
car
togr
afice
dup
ă pu
ncte
le c
ardi
nale
.
2.3.
For
mul
area
uno
r vizi
uni
prop
rii d
espr
e re
alita
tea
geog
rafic
ă, în
baz
a u
nor
repr
ezen
tări
cart
ogra
fice.
3.1.
Per
cepe
rea
situa
țiilo
r-pr
oble
mă
ale
med
iulu
i la
nive
l loc
al.
3.2.
Disti
nger
ea g
hida
tă a
ca
uzel
or u
nor s
ituaț
ii-pr
oble
mă
ale
med
iulu
i la
nive
l loc
al.
4.1.
Iden
tifica
rea
elem
ente
lor
spaț
iulu
i geo
grafi
c, fo
losin
d no
țiuni
din
știin
țe, t
ehno
logi
i și
mat
emati
că.
Podi
șuri:
Mol
dove
i Cen
tral
e, T
ibet
, Bra
zilie
i.Câ
mpi
i: Eu
rope
i de
Est,
Măr
ii N
egre
, M
esop
otam
iei,
Amaz
onul
ui. D
ealu
ri: B
ălăn
ești.
Vu
lcan
i: Ve
zuvi
u, E
tna,
Hek
la, K
ilim
anja
ro.
• St
ruct
ura
inte
rnă
a Pă
mân
tulu
i•
Roci
le: m
agm
atice
și se
dim
enta
re
• Fa
ctor
ii in
tern
i și e
xter
ni d
e m
odel
are
a sc
oarț
ei te
rest
re
• Pr
oces
ele
și fe
nom
enel
e ge
ogra
fice
de ri
sc:
cutr
emur
e de
păm
ânt ș
i eru
pții
vulc
anic
e•
Form
ele
maj
ore
de re
lief c
ontin
enta
l: ca
ract
eristi
ci g
ener
ale,
cla
sifica
rea
după
al
titud
ine
ATM
OSF
ERA
ȘI H
IDRO
SFER
AN
oţiu
ni: a
tmos
feră
, pre
siune
atm
osfe
rică,
vâ
nt, p
reci
pita
ții a
tmos
feric
e, v
rem
e, c
limă,
hi
dros
feră
, oce
an, m
are,
insu
lă, p
enin
sulă
, st
râm
toar
e, râ
u, a
fluen
t, ap
e su
bter
ane.
O
biec
tive
geog
rafic
e:O
cean
e: P
acifi
c, A
tlanti
c, In
dian
, Arc
tic. M
ări:
Nea
gră,
Med
itera
nă. G
olfu
ri: P
ersic
, Mex
ic.
Insu
le: G
roen
land
a, M
area
Brit
anie
.Pe
nins
ule:
Ara
bia,
Indi
a, B
alca
nică
. Str
âmto
ri:
Gibr
alta
r. Râ
uri:
Dună
rea,
Pru
t, N
istru
, Am
azon
, Ga
nge,
Miss
issip
pi, N
il. C
asca
de: A
ngel
, N
iaga
ra. L
acur
i: Ca
spic
, Bai
kal.
2.2.
Exe
rciți
i de
iden
tifica
re a
ele
men
telo
r geo
grafi
ce p
e ha
rtă;
Loc
aliza
rea
elem
ente
lor g
eogr
afice
obs
erva
te p
e ha
rtă
și pe
tere
n fa
ță d
e pu
ncte
le c
ardi
nale
; Rea
lizar
ea
unor
repr
ezen
tări
cart
ogra
fice
simpl
e al
e or
izont
ului
lo
cal.
2.3.
Rea
lizar
ea u
nor t
exte
sim
ple
în b
aza
citir
ii un
or
repr
ezen
tări
cart
ogra
fice;
Inte
rpre
tare
a im
agin
ilor
foto
grafi
ce și
mat
eria
lelo
r gra
fice
și ca
rtog
rafic
e în
de
scrie
rea
real
ității
geo
grafi
ce.
3.1.
Iden
tifica
rea
unor
situ
ații-
prob
lem
ă al
e m
ediu
lui d
in
loca
litat
ea n
atal
ă, p
rin o
bser
vare
dire
ctă
și di
rijat
ă (p
olu-
are,
pro
cese
și f
enom
ene
geog
rafic
e de
risc
ș.a.
); Co
m-
plet
area
uno
r fișe
cu re
guli
de co
mpo
rtam
ent î
n ca
zul
unor
pro
cese
și f
enom
ene
geog
rafic
e de
risc
; Ela
bora
-re
a co
mun
icăril
or/p
roie
ctel
or ce
vize
ază
unel
e sit
uații
-pr
oble
mă
ale
med
iulu
i, în
baz
a un
ui a
lgor
itm d
at.
3.2.
Ana
lizar
ea d
irija
tă a
uno
r situ
ații-
prob
lem
ă al
e m
ediu
lui d
in lo
calit
atea
nat
ală,
pen
tru
a id
entifi
ca
cauz
ele
aces
tora
; Ded
ucer
ea g
hida
tă a
uno
r sol
uții
simpl
e la
situ
ațiil
e-pr
oble
mă
ale
med
iulu
i la
nive
l loc
al.
4.1.
Det
erm
inar
ea u
nor c
arac
teris
tici a
le e
lem
ente
lor
geog
rafic
e pr
in c
alcu
le m
atem
atice
sim
ple
(doa
r cu
num
ere
real
e po
zitive
); de
sfăș
urăr
ii un
or p
roce
se și
fe
nom
ene
geog
rafic
e, u
tilizâ
nd n
oțiu
ni d
in d
omen
iul
știin
țelo
r; Pr
eluc
rare
a da
telo
r geo
grafi
ce c
u aj
utor
ul
dife
ritel
or in
stru
men
te T
IC.
15
4.2.
Orie
ntar
ea în
spaț
iul
geog
rafic
folo
sind
inst
rum
ente
și m
ijloa
ce
spec
ifice
.
5.1.
Iden
tifica
rea
dive
rsită
ții
natu
rale
și c
ultu
rale
a
real
ității
geo
grafi
ce.
5.2.
Enu
mer
area
uno
r acț
iuni
de
pro
tecț
ie a
pat
rimon
iulu
i na
tura
l și c
ultu
ral.
• Co
mpo
ziția
și st
ruct
ura
atm
osfe
rei
• Te
mpe
ratu
ra a
erul
ui•
Pres
iune
a at
mos
feric
ă și
form
area
vân
turil
or•
Prec
ipita
țiile
atm
osfe
rice:
form
area
, cl
asifi
care
a du
pă st
area
de
agre
gare
, im
port
anța
• Vr
emea
și e
lem
ente
le e
i•
Clim
a și
impo
rtan
ța e
i pen
tru
natu
ră și
so
ciet
atea
um
ană
• Ci
rcui
tul a
pei î
n na
tură
: car
acte
ristic
i ge
nera
le•
Oce
anul
Pla
neta
r: pă
rțile
com
pone
nte
• Va
luril
e și
cure
nții
ocea
nici
: car
acte
ristic
i ge
nera
le•
Râur
ile și
lacu
rile:
car
acte
ristic
i gen
eral
e,
impo
rtan
ța•
Apel
e su
bter
ane:
car
acte
ristic
i gen
eral
e,
impo
rtan
ța•
Proc
esel
e și
feno
men
ele
geog
rafic
e de
risc
: se
cetă
, fur
tună
, grin
dină
, inu
ndaț
ii
BIO
SFER
A, S
OLU
L ȘI
SO
CIET
ATEA
UM
ANĂ
A
TERR
EIN
oţiu
ni: b
iosf
eră,
sol,
zonă
nat
ural
ă, p
opul
ație
, ra
să u
man
ă.
• Fa
ctor
ii ca
re d
eter
min
ă di
vers
itate
a lu
mii
orga
nice
pe
Terr
a•
Solu
l: ca
ract
eristi
ci g
ener
ale
• Zo
nele
nat
ural
e: c
arac
teris
tici g
ener
ale
• Po
pula
ția Te
rrei
. Ras
ele
uman
e •
Popu
lația
și a
șeză
rile
uman
e di
n Re
publ
ica
Mol
dova
• Ac
tivita
tea
popu
lație
i în
agric
ultu
ră,
indu
strie
și se
rvic
ii: c
arac
teris
tici g
ener
ale
• Pr
oces
ele
și fe
nom
enel
e ge
ogra
fice
de ri
sc:
disp
ariți
a sp
eciil
or d
e pl
ante
și a
nim
ale
4.2.
Exe
rciți
i de
orie
ntar
e în
spaț
iu c
u aj
utor
ul b
usol
ei, G
PS-
lui ș
i a a
ltor m
ijloa
ce sp
ecifi
ce; E
xerc
iții d
e or
ient
are
în
spaț
iu d
upă
sem
nele
loca
le.
5.1.
Ela
bora
rea
com
unic
ărilo
r/re
fera
telo
r/pr
ezen
tăril
or/
proi
ecte
lor c
u re
ferir
e la
div
ersit
atea
nat
ural
ă și
cultu
rală
a re
alită
ții g
eogr
afice
; Com
para
rea
dive
rsită
ții
natu
rale
și c
ultu
rale
a re
alită
ții g
eogr
afice
prin
disc
uții
tem
atice
; Des
crie
rea
stru
ctur
ată
a di
vers
ității
nat
ural
e și
cultu
rale
a re
alită
ții g
eogr
afice
prin
pos
ter.
5.2.
Iden
tifica
rea
măs
urilo
r de
prot
ecție
a p
atrim
oniu
lui
natu
ral ș
i cul
tura
l în
baza
obs
erva
țiilo
r dire
cte
și in
dire
cte;
Pro
pune
rea
unor
solu
ții d
e am
elio
rare
a
prob
lem
elor
med
iulu
i în
loca
litat
ea n
atal
ă, în
baz
a un
or d
ezba
teri;
Ela
bora
rea
proi
ecte
lor i
ndiv
idua
le și
de
gru
p cu
priv
ire la
pro
tecț
ia p
atrim
oniu
lui n
atur
al și
cu
ltura
l.
Stud
ii de
caz
:-
Sem
ne a
le n
atur
ii în
orie
ntar
ea în
tim
p și
spaț
iu;
- Re
guli
de c
ompo
rtam
ent î
n tim
pul c
alam
itățil
or
natu
rale
;-
Activ
ități
uman
e al
e po
pula
ției d
in lo
calit
atea
nat
ală.
Prod
use
școl
are
spec
ifice
:-
Fișe
de
obse
rvaț
ii re
aliza
te în
baz
a ex
curs
iilor
și v
izite
lor
tem
atice
la o
biec
tive
natu
rale
și so
cial
-eco
nom
ice
din
loca
litat
e/ța
ră, g
hida
te d
e pr
ofes
or;
- Ha
rta-
cont
ur c
ompl
etat
ă cu
obi
ectiv
ele
geog
rafic
e en
umer
ate
la fi
ecar
e un
itate
de
învă
țare
.
16
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
-a, e
levu
l poa
te:
• uti
liza
term
enii
geog
rafic
i în
dife
rite
text
e, în
surs
e m
ass-
med
ia, r
evist
e, e
misi
uni T
V;•
citi
sem
nele
con
venț
iona
le p
e un
supo
rt c
arto
grafi
c și
grafi
c;•
recu
noaș
te si
tuaț
ii-pr
oble
mă
ale
med
iulu
i la
nive
l loc
al;
• de
scrie
une
le e
lem
ente
, pro
cese
și fe
nom
ene
geog
rafic
e, o
bser
vate
dire
ct și
indi
rect
, prin
con
exiu
ni in
terd
iscip
linar
e;
• id
entifi
ca e
lem
ente
ale
div
ersit
ății
natu
rale
și c
ultu
rale
,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e:•
resp
ect ș
i res
pons
abili
tate
față
de
natu
ră și
com
unita
tea
uman
ă;•
inte
res p
entr
u st
udie
rea
și pr
otec
ția p
atrim
oniu
lui n
atur
al și
um
an d
in lo
calit
ate;
• in
tere
s, re
spec
t și t
oler
anță
pen
tru
alte
etn
ii și
cultu
ri;•
impl
icar
e în
acti
vită
ți di
rijat
e, d
e pr
otec
ție a
nat
urii.
17
Clas
a a
VI-a
Geo
grafi
a co
ntine
ntel
or
U
nită
ţi de
com
pete
nţă
Uni
tăţi
de c
onţin
utAc
tivită
ţi și
pro
duse
de
învă
ţare
reco
man
date
1.1.
Rec
unoa
șter
ea se
nsul
ui
term
enilo
r geo
grafi
ci
în d
escr
iere
a re
alită
ții
geog
rafic
e.
1.2.
Aso
cier
ea e
lem
ente
lor,
pr
oces
elor
și fe
nom
enel
or
geog
rafic
e da
te d
upă
crite
rii
pres
tabi
lite.
1.3.
Des
crie
rea
stru
ctur
ată
a re
alită
ții g
eogr
afice
, util
izând
te
rmen
i spe
cific
i.
2.1.
Poz
ițion
area
ele
men
telo
r ge
ogra
fice
pe re
prez
entă
ri ca
rtog
rafic
e, u
tilizâ
nd
rețe
aua
de p
aral
ele
și m
erid
iane
prin
cipa
le.
CON
TIN
ENTE
ȘI B
AZIN
E O
CEAN
ICE
Noţ
iuni
: baz
in o
cean
ic, s
cara
hăr
ții, t
ropi
c, c
erc
pola
r.
• O
rigin
ea c
ontin
ente
lor ș
i baz
inel
or o
cean
ice
• M
arile
des
cope
riri g
eogr
afice
(C. C
olum
b,
F. M
agel
lan,
Vas
co d
a Ga
ma)
• Ha
rta
geog
rafic
ă: e
lem
ente
le h
ărții
ge
ogra
fice,
cla
sifică
ri•
Scar
a hă
rții
aplic
ată
în d
eter
min
area
di
stan
țelo
r pe
hart
ă (lu
crar
e pr
actic
ă)
CON
TIN
ENTU
L AF
RICA
Noţ
iuni
: poz
iție
fizic
o-ge
ogra
fică
a co
ntine
ntul
ui,
fact
ori e
ndog
eni,
fact
ori
exog
eni,
form
ă de
relie
f, go
lf, m
asă
de a
er,
izote
rmă,
zonă
clim
atică
, deb
itul r
âulu
i, ba
zin h
idro
grafi
c, zo
nă n
atur
ală,
den
sitat
ea
popu
lație
i.O
biec
tive
geog
rafic
e:Ex
trem
ităţi:
c. B
lanc
, c. A
celo
r, c.
Ver
de,
c. G
uard
afui
. Ins
ule:
Mad
agas
car.
Peni
nsul
e:
Som
alia
. Gol
furi:
Gui
neei
. Str
âmto
ri:
Moz
ambi
c. M
unţi:
Atla
s, C
apul
ui, S
corp
iei.
Vulc
ani:
Keny
a, C
amer
un. P
odiș
uri:
Etiop
iei,
Afric
ii de
Est
. Câm
pii ș
i dep
resi
uni:
Moz
ambi
c,
Kala
hari,
Con
go, C
iad.
Râu
ri: C
ongo
, Nig
er,
Zam
bezi,
Ora
nge,
Lim
popo
. Lac
uri:
Tang
anyi
ka,
Vict
oria
, Cia
d. C
anal
uri:
Suez
.
1.1.
Exp
licar
ea, p
rin c
uvin
te p
ropr
ii, a
sens
ului
noț
iuni
lor
geog
rafic
e; P
reze
ntar
ea m
esaj
ului
arg
umen
tativ
, uti
lizân
d te
rmen
ii ge
ogra
fici t
emati
ci; C
ompl
etar
ea
unui
enu
nț la
cuna
r (a
cuvi
ntel
or li
psă)
, cu
refe
rire
la
real
itate
a ge
ogra
fică
desc
risă.
1.2.
Com
plet
area
tabe
lulu
i de
conc
epte
, cu
refe
rire
la p
roce
sele
și fe
nom
enel
e ge
ogra
fice
stud
iate
; O
rdon
area
/cla
sifica
rea
elem
ente
lor,
proc
esel
or
și fe
nom
enel
or g
eogr
afice
, dup
ă di
ferit
e cr
iterii
; As
ocie
rea
mes
ajul
ui tr
ansm
is cu
imag
inea
ade
cvat
ă,
prez
enta
tă.
1.3.
Car
acte
rizar
ea e
veni
men
telo
r geo
grafi
ce, c
u ap
reci
eri
prop
rii; D
educ
erea
con
cluz
iilor
des
pre
impo
rtan
ța
călă
torii
lor g
eogr
afice
pen
tru
soci
etat
e și
dezv
olta
rea
știin
ței g
eogr
afice
; Apl
icar
ea a
lgor
itmul
ui d
e de
scrie
re
a un
ui c
ontin
ent;
Desc
riere
a el
emen
telo
r, pr
oces
elor
, fe
nom
enel
or g
eogr
afice
con
form
alg
oritm
ului
; Ap
licar
ea u
nor t
ehni
ci d
e le
ctur
are
a un
ui fr
agm
ent d
e te
xt c
u un
car
acte
r geo
grafi
c.
2.1.
Exe
rciți
i de
iden
tifica
re a
obi
ectiv
elor
geo
grafi
ce
pe h
artă
; Exe
rciți
i de
loca
lizar
e pe
har
ta-c
ontu
r a
elem
ente
lor g
eogr
afice
; Exc
ursii
imag
inar
e, u
tilizâ
nd
hart
a; E
xerc
iții d
e po
zițio
nare
a e
lem
ente
lor
geog
rafic
e, d
upă
punc
tele
car
dina
le.
18
2.2.
Det
erm
inar
ea d
istan
țelo
r di
ntre
ele
men
tele
geo
grafi
ce
pe su
port
uri c
arto
grafi
ce.
2.3.
Ord
onar
ea g
hida
tă a
el
emen
telo
r, pr
oces
elor
și
feno
men
elor
geo
grafi
ce
în re
prez
entă
ri gr
afice
și
cart
ogra
fice.
3.1.
Iden
tifica
rea
ghid
ată
a sit
uații
lor-p
robl
emă
ale
med
iulu
i la
nive
l reg
iona
l
3.2.
Rec
unoa
șter
ea d
irija
tă a
re
lații
lor c
auză
– e
fect
în
cadr
ul u
nor s
ituaț
ii-pr
oble
mă
ale
med
iulu
i la
nive
l reg
iona
l.
4.1.
Rec
unoa
șter
ea g
hida
tă a
ca
ract
eristi
cilo
r reg
iona
le a
le
spaț
iulu
i geo
grafi
c, u
tilizâ
nd
TIC.
4.2.
Apl
icar
ea d
irija
tă a
uno
r el
emen
te d
in ști
ințe
, te
hnol
ogii
și m
atem
atică
, în
stud
iere
a sp
ațiu
lui g
eogr
afic
regi
onal
.
• Af
rica.
Poz
iția
fizic
o-ge
ogra
fică
• Re
liefu
l. Fa
ctor
ii in
tern
i și e
xter
ni d
e m
odel
are
a sc
oarț
ei te
rest
re. S
ubst
anțe
le
min
eral
e uti
le•
Clim
a. F
acto
rii d
e fo
rmar
e a
clim
ei. Z
onel
e cl
imati
ce
• Ap
ele
de su
praf
ață
• Zo
nele
nat
ural
e•
Popu
lația
. Rep
artiț
ia și
den
sitat
ea
popu
lație
i. St
ruct
ura
rasia
lă. P
opoa
re,
trad
iții ș
i obi
ceiu
ri. H
arta
pol
itică
a A
fric
ii:
aspe
cte
gene
rale
• Pr
oces
ele
și fe
nom
enel
e ge
ogra
fice
de ri
sc:
furt
uni d
e ni
sip/p
raf,
deșe
rtific
are,
epi
dem
ii,
mal
nutr
iție
CON
TIN
ENTU
L AM
ERIC
A DE
SU
DO
biec
tive
geog
rafic
e:Ex
trem
ităţi:
c. G
allin
as, c
. Hor
n, c
. Bra
nco,
c.
Par
inas
. Ins
ule:
Țar
a Fo
culu
i. St
râm
tori:
Dr
ake,
Mag
ella
n. M
unţi:
Anz
i (vâ
rful
Ac
onca
gua)
. Vul
cani
: Chi
mbo
razo
, Cot
opax
i. Po
dișu
ri: G
uyan
elor
, Pat
agon
iei.
Câm
pii:
La
Plat
a. R
âuri:
Par
ana,
Orin
oco.
Lac
uri:
Titic
aca.
• Am
eric
a de
Sud
. Poz
iția
fizic
o-ge
ogra
fică
• Re
liefu
l. Su
bsta
nțel
e m
iner
ale
utile
•
Clim
a. F
acto
rii d
e fo
rmar
e a
clim
ei. Z
onel
e cl
imati
ce. A
pele
de
supr
afaț
ă•
Zone
le n
atur
ale
• Po
pula
ția. R
epar
tiția
și d
ensit
atea
po
pula
ției.
Stru
ctur
a ra
sială
. Pop
oare
, tr
adiți
i și o
bice
iuri.
Har
ta p
oliti
că a
Am
eric
ii de
Sud
: asp
ecte
gen
eral
e
2.2.
Exe
rciți
i de
calc
ular
e a
dist
anțe
lor p
e ha
rtă
prin
ap
licar
ea sc
ării
de p
ropo
rție
; Exe
rciți
i de
iden
tifica
re/
tran
sfor
mar
e a
tipur
ilor d
e sc
ări a
le h
ărții
.
2.3.
Exe
rciți
i diri
jate
, de
inte
rpre
tare
a re
prez
entă
rilor
gr
afice
și c
arto
grafi
ce te
mati
ce; O
rgan
izare
a gr
afică
a
info
rmaț
iei g
eogr
afice
; Exp
licar
ea fe
nom
enel
or și
pr
oces
elor
geo
grafi
ce, u
tilizâ
nd re
prez
entă
ri gr
afice
și
cart
ogra
fice;
Apl
icar
ea d
iferit
or te
hnic
i de
eval
uare
a
avan
taje
lor ș
i a d
ezav
anta
jelo
r unu
i pro
ces/
feno
men
ge
ogra
fic.
3.1.
Rel
atar
ea u
nei s
ituaț
ii-pr
oble
mă
a m
ediu
lui s
tudi
at;
Cola
bora
rea
în e
chip
ă pr
in c
rear
ea u
nor p
roie
cte
te
mati
ce.
3.2.
Exp
licar
ea re
lații
lor c
auză
– e
fect
din
tre
com
pone
ntel
e na
tura
le, p
rin re
aliza
rea
unui
pro
iect
inve
stiga
tiv;
Aplic
area
tehn
icilo
r int
erac
tive,
de
lucr
u, c
u pr
ivire
la
cauz
ele
ce d
eter
min
ă pa
rticu
larit
ățile
unu
i com
pone
nt
geog
rafic
; Em
itere
de
idei
cu
refe
rire
la re
zolv
area
une
i sit
uații
-pro
blem
ă.
4.1.
Des
crie
rea
unor
car
acte
ristic
i ale
ele
men
telo
r, fe
nom
enel
or și
pro
cese
lor g
eogr
afice
, util
izând
TI
C; D
iscuț
ie d
irija
tă c
u re
ferir
e la
rela
ționa
rea
com
pone
ntel
or n
atur
ale;
Rea
lizar
ea u
nor s
tudi
i de
caz
și a
proi
ecte
lor,
aplic
ând
TIC.
4.2.
Util
izare
a el
emen
telo
r din
știin
țe, t
ehno
logi
i și
mat
emati
că în
stud
iere
a co
ntine
ntel
or; E
fect
uare
a un
or c
alcu
le (c
u nu
mer
e re
ale
poziti
ve și
neg
ative
) cu
refe
rire
la u
nele
ele
men
te a
le sp
ațiu
lui g
eogr
afic
regi
onal
.
19
5.1.
Iden
tifica
rea
unor
ele
men
te
ale
patr
imon
iulu
i nat
ural
și
cultu
ral r
egio
nal.
5.2.
Des
crie
rea
uno
r ele
men
te
ale
pat
rimon
iulu
i nat
ural
și
cultu
ral d
in d
iferit
e re
giun
i al
e Te
rrei
.
• Pr
oces
ele
și fe
nom
enel
e ge
ogra
fice
de ri
sc:
poro
roca
, des
pădu
rirea
CON
TIN
ENTE
LE A
UST
RALI
A Ș
I AN
TARC
TIDA
Noţ
iuni
: ghe
țar,
calo
ta g
laci
ară
Obi
ectiv
e ge
ogra
fice:
Extr
emită
ţi: c
. Yor
k, c
. Wils
on, c
. Ste
ep P
oint
, c.
Byr
on. P
enin
sule
: Arn
hem
, Cap
e Yo
rk,
Anta
rctic
ă. G
olfu
ri: C
arpe
ntar
ia, M
arel
e Go
lf Au
stra
lian.
Mun
ţi: M
arii
Cum
pene
de
Ape,
Al
pii A
ustr
alie
i, Tr
ansa
ntar
ctici
. Vul
cani
: Ere
bus.
Râ
uri:
Mur
ray,
Darli
ng. L
acur
i: Ey
re.
• Au
stra
lia. P
oziți
a fiz
ico-
geog
rafic
ă•
Poziț
ia fi
zico-
geog
rafic
ă a
Afric
ii și
a Au
stra
liei,
în c
ompa
rație
, apl
icân
d al
gorit
mul
(luc
rare
pra
ctică
)•
Relie
ful
• Cl
ima.
Fac
torii
de
form
are
a c
limei
. Zon
ele
clim
atice
. Ape
le d
e su
praf
ață
• Zo
nele
nat
ural
e•
Popu
lația
. Rep
artiț
ia și
den
sitat
ea p
opul
ație
i. St
ruct
ura
rasia
lă. P
opoa
re, t
radi
ții și
ob
icei
uri
• Pr
oces
ele
și fe
nom
enel
e ge
ogra
fice
de ri
sc:
arid
itate
a cl
imei
, cre
ekur
i, in
cend
ii na
tura
le•
Anta
rctid
a. P
oziți
a fiz
ico-
geog
rafic
ă. R
elie
ful
• Cl
ima.
Fac
torii
de
form
are
a cl
imei
. Cal
ota
glac
iară
. Lum
ea o
rgan
ică
• Pr
oces
ele
și fe
nom
enel
e ge
ogra
fice
de ri
sc:
încă
lzire
a gl
obal
ă a
clim
ei, t
opire
a gh
ețar
ilor,
disp
ariți
a sp
eciil
or d
e an
imal
e
5.1.
Exp
licar
ea re
lații
lor d
intr
e co
mpo
nent
ele
natu
rii
și so
ciet
atea
um
ană;
Iden
tifica
rea
solu
țiilo
r de
prot
ecție
a p
atrim
oniu
lui n
atur
al și
cul
tura
l reg
iona
l; In
terp
reta
rea
imag
inilo
r cu
refe
rire
la d
iferit
e ob
icei
uri
și tr
adiți
i ale
pop
oare
lor.
5.2.
Pre
zent
area
com
unic
ărilo
r ora
le și
scris
e, c
u pr
ivire
la
elem
ente
le p
atrim
oniu
lui n
atur
al și
cul
tura
l reg
iona
l; Ev
iden
țiere
a un
or e
lem
ente
de
cultu
ră la
niv
el
regi
onal
.
Stud
ii de
caz:
- Av
anta
je și
dez
avan
taje
ale
Mar
ilor D
esco
perir
i Ge
ogra
fice;
- Co
nsec
ințe
ale
def
rișăr
ii pă
durii
Am
azon
iene
;-
Prog
noze
ale
schi
mbă
rilor
spaț
iale
ale
con
tinen
telo
r și
ocea
nelo
r act
uale
, pes
te 5
0 de
mili
oane
ani
.
Prod
use
școl
are
spec
ifice
:-
Fișe
de
obse
rvaț
ii re
aliza
te, î
n ba
za e
xcur
siilo
r și
vizit
elor
tem
atice
, la
unel
e ob
iecti
ve n
atur
ale
și so
cial
-ec
onom
ice,
ghi
date
de
prof
esor
;-
Hart
a-co
ntur
com
plet
ată
cu o
biec
tivel
e ge
ogra
fice
enum
erat
e la
fiec
are
unita
te d
e în
văța
re.
20
La sf
ârși
tul c
lase
i a V
I-a, e
levu
l poa
te:
• de
scrie
un
conti
nent
, util
izând
term
enii
geog
rafic
i;•
aplic
a hă
rțile
tem
atice
la d
escr
iere
a el
emen
telo
r geo
grafi
ce a
le c
ontin
ente
lor s
tudi
ate;
• id
entifi
ca g
hida
t o si
tuaț
ie-p
robl
emă
a m
ediu
lui l
a ni
vel r
egio
nal;
• re
cuno
aște
car
acte
ristic
ile sp
ațiu
lui g
eogr
afic
regi
onal
, apl
icân
d el
emen
te d
in ș
tiinț
e, te
hnol
ogii
și m
atem
atică
;•
desc
rie u
nele
ele
men
te a
le p
atrim
oniu
lui n
atur
al și
cul
tura
l reg
iona
l,
man
ifest
ând
atitu
dini
și v
alor
i spe
cific
e:•
resp
ect ș
i res
pons
abili
tate
față
de
natu
ră și
com
unita
tea
um
ană;
• in
tere
s pen
tru
stud
iere
a și
prot
ecția
pat
rimon
iulu
i nat
ural
și c
ultu
ral r
egio
nal;
• re
spec
t și t
oler
anță
pen
tru
alte
etn
ii și
cultu
ri al
e lu
mii.
21
Clas
a a
VII-a
G
eogr
afia
conti
nent
elor
și o
cean
elor
Uni
tăţi
de c
ompe
tenţ
ăU
nită
ţi de
con
ţinut
Activ
ităţi
și p
rodu
se d
e în
văţa
re re
com
anda
te
1.1.
Exp
uner
ea, î
n cu
vint
e pr
oprii
, a se
nsul
ui te
rmen
ilor
geog
rafic
i în
cara
cter
izare
a re
alită
ții g
eogr
afice
.
1.2.
Cla
sifica
rea
elem
ente
lor,
pr
oces
elor
și fe
nom
enel
or
geog
rafic
e, d
upă
crit
erii
pres
tabi
lite.
1.3.
Inte
rpre
tare
a in
form
ațiil
or
desp
re re
alita
tea
geog
rafic
ă re
gion
ală,
util
izând
term
eni
spec
ifici
.
2.1.
Loc
aliza
rea
elem
ente
lor
real
ității
geo
grafi
ce, p
e re
prez
entă
ri ca
rtog
rafic
e,
conf
orm
coo
rdon
atel
or
geog
rafic
e.
2.2.
Rez
olva
rea
exer
ciții
lor
geog
rafic
e, în
baz
a su
port
urilo
r sta
tistic
e, g
rafic
e și
cart
ogra
fice.
REȚE
AUA
DE G
RADE
A H
ĂRȚI
I GEO
GRA
FICE
Noţ
iuni
: reț
ea d
e gr
ade,
latit
udin
e ge
ogra
fică,
lo
ngitu
dine
geo
grafi
că, c
oord
onat
e ge
ogra
fice.
• La
titud
inea
geo
grafi
că. L
ongi
tudi
nea
geog
rafic
ă•
Coor
dona
tele
geo
grafi
ce•
Rețe
aua
de g
rade
apl
icat
ă în
det
erm
inar
ea
coor
dona
telo
r geo
grafi
ce (l
ucra
re p
racti
că)
CON
TIN
ENTU
L AM
ERIC
A DE
NO
RDN
oţiu
ni: a
rhip
elag
, del
tă, v
ântu
ri de
ves
t, vâ
ntur
i pol
are,
aliz
eu, c
umpă
na a
pelo
r, la
c na
tura
l, la
c ar
tifici
al.
Obi
ectiv
e ge
