1 din 17

ROMÂNIA NECLASIFICAT

MINISTERUL APĂRĂRII NAŢIONALE Exemplar nr. _

UNIVERSITATEA NAŢIONALĂ DE APĂRARE „CAROL I”

Nr. ________________ din ___________________

Doctorand Colonel inginer Vasile PETCU

TEZĂ DE DOCTORAT

TEMA: FORMAREA RESURSEI UMANE ÎN STRUCTURILE

MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE

DE LA PROFESIONALIZARE LA ASIGURAREA CALITĂȚII

ÎN EDUCAȚIE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT

Colonel profesor universitar

dr. Sorin PÎNZARIU

Teză elaborată în vederea obţinerii titlului de

DOCTOR în ŞTIINŢE MILITARE

BUCUREȘTI, 2017

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

2 din 17

FORMAREA RESURSEI UMANE ÎN STRUCTURILE

MINISTERULUI APĂRĂRII NAȚIONALE

DE LA PROFESIONALIZARE LA ASIGURAREA CALITĂȚII

ÎN EDUCAȚIE

CUPRINSUL TEZEI DE DOCTORAT

INTRODUCERE ..................................................................................................... 5

CAPITOLUL 1:

PROFESIONALIZAREA RESURSEI UMANE DIN

MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE .................................................... 15

1.1. Generalități privind profesionalizarea resursei umane ................... 16

1.2. Competența profesională – delimitări conceptuale ......................... 19

1.3. Competența militară .......................................................................... 26

1.3.1. Rolurile profesionale ale absolventului programelor

de formare a personalului militar .............................................. 27

1.3.2. Competenţa militară – obiectiv central al formării

profesionale a personalului militar ............................................ 34

CAPITOLUL 2:

CADRUL NORMATIV DE REFERINȚĂ PRIVIND FORMAREA

PROFESIONALĂ .......................................................................................... 47

2.1. Elemente relevante ale direcțiilor comune de acțiune

în domeniul educației și formării profesionale, la nivelul

țărilor membre ale Uniunii Europene (UE) ..................................... 50

2.2. Elemente strategice specifice educaţiei şi formării profesionale

din România pentru perioada 2014-2020 ......................................... 53

2.3. Abordarea calităţii în educaţie din perspectivă europeană

şi naţională ......................................................................................... 57

2.3.1. Aspecte ale dezvoltării calității în educație din perspectivă

Europeană ................................................................................... 60

2.3.2. Particularități ale dezvoltării calității în educație

din perspectivă națională ........................................................... 63

CAPITOLUL 3:

ANALIZA STĂRII ACTUALE ÎN FORMAREA INIȚIALĂ

A RESURSEI UMANE DIN MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE ... 67

3.1. Aspecte analitice privind formarea inițială a ofițerilor .................. 67

3.2. Aspecte analitice privind formarea inițială a maiștrilor militari

și a subofițerilor ................................................................................. 74

3.3. Aspecte analitice privind formarea inițială a soldaților

și gradaților profesioniști ................................................................... 79

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

3 din 17

3.4. Soluții posibile de profesionalizare a resursei umane

din Ministerul Apărării Naționale .................................................... 83

3.4.1. Standardul ocupațional............................................................. 84

3.4.2. Modelul absolventului ............................................................... 89

CAPITOLUL 4:

MANAGEMENTUL CALITĂŢII ÎN EDUCAŢIE ÎN SISTEMELE

DE FORMARE PROFESIONALĂ INIȚIALĂ A RESURSEI

UMANE PENTRU MINISTERUL APĂRĂRII NAȚIONALE ................. 101

4.1. Analiza managementului calității în educație în sistemele

învățământului postliceal militar .................................................... 101

4.2. Analiza managementului calității în educație în sistemele

învățământului universitar militar .................................................. 105

4.3. Analiza managementului calității în educație în sistemul

învățământului militar de formare continuă nonuniversitară ...... 112

4.4. Soluții privind creșterea calității în educație în sistemul

de formare profesională continuă nonuniversitară ....................... 123

CAPITOLUL 5:

DIMENSIUNEA OPERAŢIONAL - STRATEGICĂ

A PROFESIONALIZĂRII RESURSEI UMANE DIN MINISTERUL

APĂRĂRII NAȚIONALE ............................................................................ 133

5.1. Circumstanțe de elaborare a Strategiei de formare profesională

a resursei umane din structurile de apărare naţională .................. 133

5.2. Repere structurale ale unei strategii de formare profesională

inițială a resursei umane din Ministerul Apărării Naționale ........ 137

CONCLUZII ŞI PROPUNERI .......................................................................... 147

LISTĂ CU ABREVIERI ŞI ACRONIME ........................................................ 155

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ ......................................................................... 159

ANEXE ................................................................................................................. 187

CUVINTE CHEIE: formare profesională, instruire, militar, absolvent, status,

rol profesional, competență profesională, angajator, calitate, standard

ocupațional, model al absolventului, strategie, transformare, direcții de acțiune.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

4 din 17

REZUMATUL

TEZEI DE DOCTORAT

Studiul este fundamentat pe evoluția conceptului de militar profesionist,

care, dacă la începutul anilor 2000 însemna o persoană care a încheiat un

contract de încadrare în instituția militară, în prezent, potrivit noilor teorii în

domeniu presupune o persoană înalt calificată, definită de competenţă

profesională, atitudine responsabilă în raport cu sarcinile de serviciu și aderare

conștientă la valorile cazone.

Cercetarea, de tip calitativ, propune o redimensionare a proceselor de

instruire pentru profesia militară, în sensul adaptării lor la contextul european și

național actual. Premisele teoretice demonstrează că procesele moderne de

instruire presupun dobândirea unui ansamblu de competențe, relevante pentru

viitorul loc de muncă, structurate într-un model al profesiei respective.

Motivația abordării temei de cercetare este multiplă: vasta experiență

profesională specifică domeniului formării pentru cariera militară, completată

mai ales, de dezideratul elaborării unor soluții concrete de modernizare a

proceselor de instruire a resursei umane din Ministerul Apărării Naționale

(MApN), pentru îndeplinirea exigențelor specifice învăţământului naţional şi

celui din spaţiul euroatlantic.

Actualitatea temei derivă din:

- preocupările strategice existente la nivelul comunității europene

referitoare la perfecționarea sistemelor de educaţie şi formare profesională;

- necesitatea îmbunătățirii Cadrului Național al Calificărilor și

consolidarea coordonării dintre angajatori și furnizorii de formare profesională, prin

înființarea de organisme de îndrumare în domeniul instruirii și prin îmbunătățirea

înțelegerii comune a nevoilor de competențe și a obstacolelor în calea dobândirii

acestora;

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

5 din 17

- interesul acordat, începând cu anul 2015, în cadrul grupului de lucru

NATO pentru instruire individuală și dezvoltări educaționale (NTG TG IT&ED

-NATO), pentru proiectarea unui cadru al calificărilor militare, interoperabil,

care ar permite reconectarea educației și instruirii individuale cu operațiile.

Astfel, grupul de lucru consideră că punerea în aplicare a acestui cadru comun al

calificărilor militare ar confirma faptul că instruirea și educația, operațiile

militare și resursa umană nu sunt elemente izolate sau independente și ar

permite implementarea unui model de management al competențelor

profesionale bazat pe performanță în NATO.

Ipotezele care au stat la baza alegerii temei de cercetare științifică sunt

umătoarele:

1. Formarea profesională a resursei umane pentru MApN este

proiectată în concordanță cu ceea ce înseamnă conceptul de profesionalizare,

utilizând o abordare conformă cu practicile educaționale euroatlantice;

2. Subsistemele de formare profesională inițială a resursei umane pentru

MApN aplică cerințele referitoare la asigurarea calității în educație, permițând

adoptarea de măsuri corective, impuse de principalii angajatori, în sensul creșterii

relevanței rezultatelor instruirii, aferente cerințelor misiunilor de îndeplinit.

Obiectivele urmărite în elaborarea cercetării au avut în vedere:

1. Analiza conceptului de profesionalizare a resursei umane și

identificarea elementelor definitorii ale acestuia;

2. Analiza conceptului de calitate în educație și evidențierea

elementelor definitorii ale acestuia;

3. Analiza binomului status-rol în definirea comportamentului

caracteristic militarilor și evidențierea informațiilor absolut necesare pentru

definirea competențelor specifice ariilor ocupaționale din mediul militar;

4. Definirea competențelor pentru îndeplinirea rolurilor specifice

personalului militar și elaborarea unui model de competență militară

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

6 din 17

(profesională), posibil de utilizat în procesul de definire a finalităților

educaționale specifice programelor de formare a resursei umane din MApN;

5. Analiza strategiilor și politicilor educaționale, europene și

naționale, pentru identificarea aspirațiilor privind evoluția proceselor de formare

profesionale a adultului;

6. Analiza critică a subsistemelor de formare inițială a resursei umane din

MApN, cu evidențierea punctelor slabe și oportunităților de dezvoltare/perfecționare;

7. Structurarea unei proceduri de proces pentru elaborarea și avizarea

modelului absolventului la nivelul Statului Major al Forțelor Terestre;

8. Structurarea unui regulament de organizare și funcționare a

Comisiei de evaluare și asigurare a calității în educație, organizată la nivelul

structurilor de învățământ militar de formare continuă nonuniversitară;

9. Elaborarea unui set de recomandări privind transformarea

operațional-strategică a subsistemelor de instruire a resursei umane din MApN,

în sensul profesionalizării acesteia.

Teza de doctorat a fost structurată pe cinci capitole, astfel:

Capitolul 1, denumit „Profesionalizarea resursei umane din Ministerul

Apărării Naționale” analizează dezvoltarea conceptului de profesionalizare a

resursei umane, în general și a conceptului de profesionalizare a militarilor, în

particular.

Metodele de cercetare științifică utilizate au fost: metoda observației

indirecte, cercetarea documentară și analiza de conținut, modelarea teoretică, iar

tehnicile de culegere și interpretate a datelor au fost, cu precădere, modelele de

analiză sistemică și studiile de caz.

Din analiza efectuată, s-a evidențiat faptul că principalul pilon pe care se

fundamentează profesionalizarea resursei umane este competența profesională.

Ca urmare, a fost cercetat și detaliat conceptul de competență profesională și

totodată, a fost analizat gradul în care acesta contribuie la definirea „identităţilor

profesionale”, specifice mediului militar. În acest sens, a fost definită

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

7 din 17

competența profesională militară și a fost structurat un model grafic al acestui

concept.

Din analiza efectuată, am concluzionat că a vorbi despre

profesionalizarea militarilor, într-o concepție de actualitate, presupune a urmări

existența simultană a trei elemente:

a) Un model sociocomportamental specific profesiei de executat,

model care centralizează finalitățile educaționale, definite în corelație cu

conceptul de competență profesională;

b) Un sistem de instruire instituționalizat, flexibil, care să asigure

certificarea rezultatelor învățării (competențelor), dar și validarea acestora în

contextul acțiunilor militare contemporane;

c) Un sistem de evaluare a capacității sistemului de instruire de a

produce la nivelul elevilor transformările sociocomportamentale, proiectate prin

modelul specificat anterior.

Capitolul 2, denumit „Cadrul normativ de referință privind formarea

profesională”, este destinat cercetării normelor și strategiilor europene și

naționale privind formarea profesională, pentru identificarea dimensiunilor de

interes în profesionalizarea resursei umane pentru MApN. Au fost analizate o

serie de documente strategice de dezvoltare educațională a Comunității

Europene, cât și a României, ca de exemplu:

Declaraţia de la Bologna-1999, Declarația de la Copenhaga-2002,

Recomandarea Parlamentului European privind instituirea unui Cadru European

de Referinţă pentru Asigurarea Calităţii în Educaţie și Formare Profesională -

2009, cadrul strategic „Educaţie şi formare 2020”, Strategia educației și formării

profesionale în România pentru perioada 2014-2020, Strategia Autorității

Naționale pentru Calificari (ANC) pentru perioada 2015 – 2020.

Metodele de cercetare științifică utilizate au fost: metoda observației

indirecte și cercetarea documentară și analiza de conținut, modelarea teoretică,

iar tehnicile de culegere și interpretare a datelor au fost, cu precădere, de tipul

modele de analiză sistemică și studii de caz.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

8 din 17

După analiza efectuată, din punctul nostru de vedere, pentru menținerea

sistemelor de formare profesională a resursei umane pentru MApN, în tendințele

stabilite de cadrul normativ european și național specific, trebuie acordată o

atenție sporită pentru operaționalizarea următoarelor obiective:

- actualizarea documentelor de descriere a ocupaţiilor și de

standardizare a rezultatelor învățării specifice unei ocupații;

- dezvoltarea relevanței competențelor, ca rezultate ale educației și

formării profesionale, în relație cu mediul de acțiune;

- intesificarea colaborării dintre furnizorii de formare profesională -

instituții/unități militare de învățământ și angajatori-unități operaționale, ca

beneficiari indirecți ai procesului instructiv;

- îmbunătăţirea calităţii şi a eficienţei educaţiei şi formării

profesionale.

Capitolul 3, intitulat „Analiza stării actuale în formarea inițială a

resursei umane din MApN”, este destinat cercetării subsistemelor de formare

profesională inițială a resursei umane pentru MApN și urmărește evidențierea

gradului în care recomandările europene și naționale din domeniul formării

profesionale, precum și reperele care stau la baza conceptului de

profesionalizare ocupațională, sunt integrate la nivelul acestora.

Cercetarea științifică a fost fundamentată pe trei analize SWOT, pentru

formarea profesională inițială a ofițerilor, subofițerilor și maiștrilor militari,

precum și a soldaților profesioniști. Constatând că toate cele trei subsisteme de

instruire analizate utilizează ca document de referință în proiectarea proceselor

de învățământ – modelul absolventului, în continuare am efectuat o analiză

comparativă standard ocupațional – modelul absolventului referitoare la:

reperele structurale, conținutul acestora și metodologiile de elaborare, avizare și

aprobare. Mai mult, plecând de la ipoteza că modelul absolventului reprezintă

materializarea comenzii sociale stabilită de angajatori (unități și mari unități

operaționale), în perioada martie – mai 2015, am aplicat un chestionar de opinie,

în două mari unități de nivel brigadă. Scopul demersului a fost acela de a evalua

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

9 din 17

capacitatea acestor structuri de a contribui la elaborarea modelului absolventului,

adică de a defini competențe profesionale necesare a fi formate absolvenților

învățământului militar. Cercetarea a fost orientată către angajatorii absolvenților

cursului de bază ofițeri. Au fost aplicate 31 de chestionare, în 10 unități militare

și au fost evaluați 66 ofițeri absolvenți. În urma aplicării chestionarului și a

analizării răspunsurilor înregistrate, am concluzionat următoarele:

a) Chiar dacă experiența profesională permite personalului militar cu

responsabilități în domeniul instructiv să evalueze obiectiv absolvenții cursului

de bază ofițeri, capacitatea lor de a formula, individual, finalități educaționale

caracteristice personalului subordonat, este mult diminuată;

b) Fără o mediere, de către specialiști în domeniul formării

profesionale, a relației cu beneficiarii indirecți ai procesului instructiv,

contribuția celor din urmă la elaborarea finalităților educațiale și, deci, a

modelului absolventului, este una nesemnificativă, poate chiar lipsită de valoare.

Concluziile parțiale ale noastre desprinse din capitolul 3, evidențiază că:

a) Pentru subsistemele de formare inițială a militarilor, proiectarea

proceselor de învățământ nu are ca referențial un model sociocomportamental

unitar. Ele se raportează la grile de competențe/standarde de pregătire

profesională/standarde ocupaținale, elaborate pentru ocupații specifice mediului

civil și modelul absolventului;

b) Niciun subsistem analizat nu proiectează procesele de instruire în

relație cu ocupații specifice mediului militar;

c) Conținuturile de învățat, impuse de documentele de referință

specifice mai ales formării inițiale a subofițerilor și maiștrilor militari, sunt

relevante sistemului militar numai în proporție de aproximativ 40%. Diferența

curriculară este în relație cu ocupațiile de referință (exemplu: tehnician tehnolog

mecanic, tehnician instructor auto, tehnician drumuri şi poduri ș.a.), ceea ce

limitează nivelul de profesionalizare militară a absolvenților;

d) Procesul de formare a soldaților voluntari, cu toate că are valoarea

unei calificări profesionale, este o combinație între instrucție (individuală de bază și

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

10 din 17

de specialitate) și învățământ (evidența evaluărilor se ține în cataloage și registre

matricole, iar la absolvire se eliberează certificate);

e) Modelul absolventului, în forma actuală, suntem de părere că este

neconform cu exigenţele calitative impuse de politicile educaționale, evidențiate

în cadrul capitolului 2, pentru proiectarea și elaborarea modelelor

sociocomportamentale.

Capitolul 4 a fost denumit „Managementul calităţii în educaţie în

sistemele de formare profesională inițială a resursei umane pentru MApN”.

Dezvoltarea unui învățământ militar, flexibil și deschis, în conformitate cu

conceptul de profesionalizare a resursei umane, în spiritul procesului de

transformare și modernizare a armatei și dorințelor individuale de autorealizare ale

elevilor/studenților/cursanților, poate fi pusă în practică, în opinia noastră, prin

implementarea unui sistem de management al calității educației, la toate nivelurile

funcționalității acestuia: sistemic, structural și metodologic. În acest sens, suntem

de părere că, una din principalele preocupări ale instituțiilor/unităților de

învățământ militar din MApN ar trebui să fie asigurarea calității educației, în acord

cu transformările specifice care se produc la nivel național și internațional

(european sau NATO).

Ca urmare, în acest capitol, am analizat în ce măsură acest deziderat se

regăsește integrat în funcționalitatea proceselor de formare a resursei umane

pentru MApN.

Metodele de cercetare științifică utilizate au fost: metoda analizei

documentare, metode statistice, metode grafice, metoda anchetei și a sondajului

de opinie.

Rezultatele parțiale înregistrate consemnează că, la nivelul subsistemelor

postliceal și universitar de învățământ militar, se organizează și se desfășoară un

proces educațional ancorat la cerințele naționale în domeniu, în general, iar

sistemele de management a calității în educație sunt funcționale și corespund

exigențelor din domeniu, în particular.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

11 din 17

Pentru a culege informații relevante referitoare la starea procesului de

asigurare a calității în educație din învățământul militar de formare continuă

nonuniversitară din forțele terestre, în luna iunie, 2016, am aplicat un chestionar

de interviu structurat, la nivelul a 2 școli de aplicație, 5 centre de instruire și 3

baze de instruire. În elaborarea chestionarului am urmărit:

- verificarea ipotezei cercetării și anume că, la nivelul acestor

structuri, aplicarea calității în educație are un caracter neunitar, fiind diferențiată

de calificarea și specializarea în domeniu a personalului propriu;

- evidențierea elementelor reper stabilite prin Ordonanța de Urgență a

Guvernului nr.75/2005 privind asigurarea calității educației și anume: organizarea

și funcționarea comisiei de evaluare și asigurare a calității în educație (CEAC),

existența și valoarea strategiei privind asigurarea calității în educație și a

proiectului de dezvoltare pe termen mediu, precum și a procedurilor de evaluare

periodică a programelor de instruire și a resurselor la dispoziție.

În urma prelucrării datelor înregistrate, ipoteza cercetării a fost validată.

Din punctul nostru de vedere, posibilele cauze pentru care asigurarea

calității din învățământul militar de formare continuă nonuniversitară nu este

internalizată la un nivel similar cu cel existent în subsistemele de învățământ

postliceal și universitar, pot fi:

a) Deficitul actelor normative specifice la nivel național (caracteristice

sistemelor formării profesionale a adulţilor) și mai ales la nivelul MApN. Cele

existente, au un caracter generalist, sunt ambigue și inconsecvente;

b) Implicarea minimală a personalului cu responsabilitate în domeniu,

acesta fiind caracterizat de automulțumire profesională;

c) Deficitul specialiștilor în domeniu, de la nivelul structurilor centrale

de învățământ ale MApN, care să monitorizeze și să îndrume procesele

specifice.

Existența acestei stări a fost confirmată și prin cercetarea pe care am

efectuat-o la nivelul a 5 centre de instruire și 1 bază de instruire din forțele terestre.

Instrumentul utilizat a fost un chestionar de opinie conceput de autor care a fost

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

12 din 17

aplicat unui număr de 169 ofițeri (sublocotenenți), absolvenți ai cursului de

bază.

Pentru diminuarea și eliminarea neconformităților, considerăm că, pe

baza unui dialog constructiv între structurile centrale cu responsabilități în

domeniul politicilor educaționale și instituții/unități de învățământ militar, se

poate elabora un act normativ specific, care să reglementeze o abordare unitară a

proceselor de evaluare și asigurare a calității în educație, în procesele de formare

a resursei umane pentru MApN.

Capitolul 5 a fost intitulat „Dimensiunea operaţional-strategică a

profesionalizării resursei umane din MApN”.

În cuprinsul său, demersul nostru științific s-a axat pe definirea cadrului

de elaborare a unei Strategii de formare profesională a resursei umane din

structurile de apărare naţională. În raport următoarele documente de referință -

Strategia de transformare a Armatei României (București, 2007), Carta albă a

apărării (București, 2015), Strategia educaţiei şi formării profesionale din

România pentru perioada 2016-2020 și utilizând observația indirectă, cercetarea

documentară și analiza de conținut au fost definite (din perspectiva autorului)

principalele obiective strategice ale proceselor de transformare a sistemelor

educaţionale militare.

CONCLUZII SI PROPUNERI

Teza de doctorat abordează una din problemele complexe contemporane,

referitoare la procesele de instruire a resursei umane și anume profesionalizarea

resursei umane, în special în sistemele de formare pentru MApN.

Complexitatea este dată de faptul că, posibilele soluții identificate,

derivate din transformările specifice impuse de recomandările europene, trebuie

să fie compatibile cu sistemele de formare profesională funcționale în acest

moment la nivelul MApN și totodată, să asigure o minimă concordanță cu

procesele similare armatelor membre NATO.

După analiza efectuată în cadrul cercetării rezultă că, existența militarului

profesionist este condiționată de existența unui sistem de instruire

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

13 din 17

instituționalizat, flexibil și capabil să-i formeze competențe militare relevante,

definite de un model sociocomportamental, document elaborat în acord cu

mediul de acțiune al acestuia.

Modelul absolventului, ca actual model sociocomportamental specific

profesiei militare, utilizat de către toate subsistemele de formare a resursei

umane din MApN, în forma actuală, suntem de părere că, este neconform cu

exigenţele calitative impuse de politicile educaționale (spre exemplu: Educaţie şi

Formare 2020 - ET 2020). Ca urmare, respectând prevederile Doctrinei instruirii

Armatei României (SMG/IF-7 din 2006), propunem ca acest document să fie

elaborat în conformitate cu procedura de proces proiectată în Anexa nr. 6.

Pentru diminuarea și eliminarea neconformităților evidențiate în domeniul

evaluării și asigurării calității în educație considerăm că, pe baza unui dialog

constructiv între structurile centrale cu responsabilități în domeniul politicilor

educaționale și instituțiile/unitățile de învățământ militar, se poate elabora un act

normativ specific, care să reglementeze o abordare unitară a proceselor

specifice, în toate subsistemele de învățământ militar. Acest act normativ,

propunem să fie dezvoltat pe trei piloni fundamentali și anume:

a) Criterii, standarde de referință și indicatori;

b) Relație formală cu angajatorii;

c) Benchmarking-ul structurilor de același tip.

Din punctul nostru de vedere o primă soluție de creștere a calității în

educație în sistemul de formare profesională continuă nonuniversitară este

includerea în CEAC a delegaților unităților reprezentative de armă. Astfel,

furnizorul de formare (centrul/baza de instruire) poate primi informaţii utile pentru

corectarea şi perfecționarea programelor de instruire. Feedback-ul de la beneficiarii

serviciilor educaționale este esenţial în evaluarea modului în care programele de

instruire îşi ating țintele, adică răspund cerințelor acestora, dar şi în evidențierea

cerințelor neîndeplinite şi identificarea ariilor de îmbunătăţire. În opinia noastră, o

variantă oportună de relaționare în acest sens, ar fi ca Regulamentul de

organizare și funcționare al CEAC să fie aprobat prin ordin al șefului statului

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

14 din 17

major al categoriei de forțe/similar. Proiectul unui astfel de regulament, elaborat

de autor, este prezentat în Anexa nr.9.

Principalele repere structurale ale proiectului de strategie de formare

profesională a ofițerilor, maiștrilor militari și subofițerilor pe termen mediu, așa

cum sunt detaliate în Capitolul 5, considerăm că pot fi:

a) Creşterea relevanţei sistemelor de formare profesională iniţială, în

raport cu mediul de manifestare a viitorilor absolvenţi, prin: restructurarea

documentelor de sintetizare a finalităţilor educaţionale şi elaborarea acestora în

consens cu documentele naţionale şi europene în domeniu, delegarea

competenţelor de verificare, validare şi avizare a standardelor ocupaţionale către

structuri din MApN, încheierea unui protocol de colaborare între MApN şi

ANC, elaborarea reglementărilor specifice MApN (sau a unei proceduri de

sistem) privind stabilirea structurilor, etapelor şi responsabilităţilor de elaborare,

validare şi avizare a Standardului Ocupaţional Militar și completarea

Nomenclatorului Calificărilor (NC) cu calificările specifice forţelor armate din

MApN;

b) Îmbunătăţirea calităţii în formarea profesională din MApN,

urmărind: elaborarea, pilotarea, revizuirea şi implementarea unei metodologii de

aplicare unitară la nivelul MApN a legislaţiei privind asigurarea calităţii în

educaţie, cu precădere pentru sistemul de formare profesională nonuniversitară,

proiectarea şi implementarea unui mecanism intern de certificare a

competenţelor profesionale, relevante pentru mediul de acţiune militară,

dobândite în formarea profesională nonformală şi informală și perfecționarea

competenţelor profesionale ale persoanelor cu sarcini în organizarea şi

desfăşurarea programelor de formare profesională militară, în mod deosebit a

instructorilor militari;

c) Stabilirea cadrului regulamentar de inițiere a unui parteneriat

structură de învăţământ-unitate operaţională, în scopul implicării comune în

formarea profesională a resursei umane în MApN.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

15 din 17

Cum a gândi strategic este una dintre caracteristicile mediului militar,

suntem de părere că, recomandările enumerate pot fi luate în considerare,

punctual, dacă nu în integralitate, în elaborarea unei viitoare strategii de

transformare a învăţământului militar. Rezultatul anticipat de noi, este

dezvoltarea nivelului de performanţă a absolvenţilor din învăţământul militar, pe

toate dimensiunile rolurilor profesionale de luptător, specialist şi lider.

Bibliografie selectivă

1. ***, Legea educației naționale, nr.1/2011;

2. ***, Ordonanța Guvernului nr.129/2000 – privind formarea profesională a

adulților, republicată;

3. ***, Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.75/2005-privind asigurarea

calității educației, Monitorul Oficial al României, nr.642, București, 2005.

4. ***, Hotararea Guvernului nr. 522/2003, pentru aprobarea Normelor

metodologice de aplicare a prevederilor Ordonanței Guvernului Nr.

129/2000 privind formarea profesională a adulților;

5. ***, Ordinul ministrului educației și cercetării științifice nr. 3170/2015,

privind aprobarea modelului de standard ocupațional pentru educație și

formare profesională, Monitorul Oficial al României, nr.184, București,

2015.

6. ***, Carta albă a apărării, București, 2015

7. ***, Doctrina instruirii Armatei României – S.M.G./I.F.-7, București, 2006.

8. ***, Strategia de transformare a Armatei României, București, 2007.

9. ***, Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2015-2020,

București, 2015.

10. Cucoș, Constantin, Educația – Experiențe, reflexii, soluții, Editura Polirom,

Iași, 2003

11. Duţu, Petre, ș.a., Profesionalizarea Armatei României în contextul integrării

în N.A.T.O., Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate,

București, 2003.

12. Iosifescu, Șerban, Calitatea educației-concept, principii, metodologii,

București, 2007.

13. Iucu, Romiţă B., Instruirea şcolară. Perspective teoretice şi aplicative, ediția

a II-a revăzută și adăugită, Ed. Polirom, Iaşi, 2008.

14. Jinga, Ioan, Negret, I., Învatarea eficientă, Editura EDITIS, București, 1994.

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

16 din 17

15. Paloș, Ramona, Sava, Simona ș.a., Educația Adulților, Editura Polirom, Iași,

2007.

16. Potolea, Dan, Toma, Steliana, Standarde pentru profesia didactică,

Congresul Educației, București, 2013.

17. Sava, Simona (coordonator), Formatorul pentru adulţi – statut, roluri,

competenţe, provocări, volumul celei de-a doua Conferinţe naţionale de

educaţie a adulţilor, Ed. Universităţii de Vest din Timişoara, 2007.

18. Autoritatea Naţională pentru Calificări (ANC), Ghid de aplicare a

metodologiei de elaborare sau revizuire a standardelor ocupaţionale şi a

calificărilor profesionale corespunzătoare (M2) București, 2006.

19. ***, Strategia educaţiei şi formării profesionale din România pentru

perioada 2016-2020, București, 2015.

20. Cummings, William, Studiu comparativ asupra dezvoltării învățământului

în Germania, Franța, Anglia, SUA, Japonia și Rusia, Editura

Comunicare.ro, Bucureşti, 2007;

21. ***, Commission of European Communities, Making an European Area of

Lifelong Learning a Reality, Bruxelles, 21.11.2001 (COM(2001) 678 final).

22. ***, Consiliului European din 12 mai 2009, Concluziile privind un cadru

strategic pentru cooperarea europeană în domeniul educaţiei şi formării

(ET 2020) (Monitor Oficial C 119 din 28.5.2009).

23. ***, Declaration of the European Ministers of Vocational Education and

Training and the European Commission Convened in Copenhagen on 29

and 30 November 2002 on Enhanced European Cooperation in Vocational

Education and Training (Copenhagen Declaration), 30.11.2002.

24. ***, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene C 111 din 6.05.2008 (2008/C

111/01), Recomandarea Parlamentului European și a Consiliului din 23

aprilie 2008 privind stabilirea Cadrului european al calificărilor pentru

învățarea de-a lungul întregii vieți.

25. http://www.anc.edu.ro

26. http://www.armyacademy.ro/

27. http://www.afahc.ro/

28. http://www.afas.ro/

29. https://www.anmb.ro/

30. http://www.armyacademy.ro/

31. http://www.mta.ro/

32. www.edu.ro

33. www.ec.europa.eu/education

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT

17 din 17

34. http://eur-lex.europa.eu/legal-content/

35. http://www.M.Ap.N..ro/

36. http://www.ncoacademy.ro/

37. http://www.smmmsfa.ro/

38. http://www.smmmfn.ro/

39. http://www.unap.ro/

40. ***, Buletinul Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, colecţia din

anii 2006-2016.

41. ***, Revista Gândirea Militară Românească, colecţia din anii 2010-2016.

42. ***, Revista Forţelor Terestre, colecţia din anii 2007-2016.