Administraţia Cluj R e g . Maria 14 :-: TELEFON 124 :
Anunţurile se ţwi-nicsc dupfr tarif.
Librăria Anca Cluj, Pia(a Uniri! 32.
jglor: Alexandru Anca.
O M Â N E S C ZIAR INDEPENDENT
Abonament : Pe un an Lei 160 -Pe V« an „ 8 0 -Pe V. an „ 40 -Pentru Străinătate: Pe un an Lei 3 2 0 -Pe V, an „ 1 6 0 -Pe V4 an 80 —
Pentru America Pe un an 2 dolari
Manuscrisele nu se înapoiază.
Un exemplar 3 Lei.
De anul nou Creşt inătatea de pe cuprinsul în
tregului g lob pămân te sc , sărbătoreş te acum anul nou şi îşi l e a g ă multe şi în temeeate speranţe d e el. II serbează cu o deosebită solemnitate, pentrucă toată creş t inăta tea nădăjdueş te o viaţă mai omenească , în zilele ce va depăna pe axa timpului noul an 1925. Toţi nădăjduim o vieaţă, l iberată de grija prea acută a clipei u rmătoa re , o viaţă mai tihnită şi mai pacinică.
După ani de înco rda re vin ani de destindere. Asemănă to r fenomenelor din lumea fizică, şi în viaţa socială, cu cât încordarea a fost mai puternică, cu atât de s t i nde rea va fi mai mare.
Iar noi des t inderea o aşteptăm şi o dorim.
In ultimii ani toţi am parcurs momente , care ne-au obosi t trupurile. Căci, războiul care a sânge ra t o m e nirea t imp de 4 ani , a a d u s după sine, în afar foloaselor reale şi r ăn i g re le , a căror dureri Ie trăim în ipostasul de post bellum.
Viaţa economică a tuturor s tatelor civilizate şi cul te este stăpâii i tă de confuzie, d e b a n d a d ă şi chaos . Din acest ipostas, creiat de războiu, a urmat o s ta re mater ială precară, pentru marea mulţime a nevoiaşilor şi a tuturor celor ce-şi duc traiul numai din puterea de muncă a braţului sau a creerului .
Alături însă, de falimentul economic s'a p rodus şi durerosul faliment al moralităţi i , ca re a at ins greü şi lat ini tea delà gurile Danubiului . Căci dacă e s t e puţ ină c ins te în viata privată, l ipseşte a p r o a p e complect în c e a publică ; iar a b . e n ţ a unei moralităţi ones te e s t e marcantă , în legile ce câ rmuesc rapor tur i le dintre oameni.
Fa ţă de aspectul sumbru al zilelor ce am durat delà război încoace, ne r ă m â n e speran ţa viitorului. Şi toa te sufletele cinstite au datoria să creadă că anul 1925, va întrona o stare mai acceptabi lă în viaţa economică şi va da cârma unei moralităţi mai filosofică, care l ipseşte în special din manifestările acţiunilor publice.
* * *
In faţa marilor sărbător i , capetele gândi toare to tdeauna au sperat . Vizionarii totdeauna au cugetat adevărul , că răul nu este etern, ci că marchează numai o notă de t ranz i ţ ie spre bine. O m u l or ien ta t în viaţă are necurmat n ă d e j d e a binelui, pentru care munceş te şi întru realizarea căruia p u n e
I în valoare practică toa te calităţile sale S sufleteşti .
Noi t rebue să nădăjduim pentrucă şi înaintaşii noştri au spera t . Şi între aceşti înaintaşi a v e m o pildă clasică d e at i tudinea în preajma marilor zile. A v e m această pildă în at i tudinea marelui nostru poet Qrigore Alexandrescu,
[care copleşit de greutăţi, a ştiut, totuşi, |sa s p e r e :
Să stăpânim durerea care pe om supune, Să aşteptăm în pace al al soartei ajutor; Căci cine ştie oare, ţi cine îmi va spune Ce-o să aducă ziua şi anul viitor?
Temperamen t plămădi t din mrejele îndoelii nădăjdueş te în real izarea unui viitor luminos. Dacă un suflet sceptic, neîncrezător şi având în faţă o pe r spectivă accidentată a sperat , cu atât mai mult avem dreptul , să spe răm noi, acum când războiul a luminat multe situaţii î n tuneca te până eri. Căci, a nădăjdui, a vroi realizarea binelui şi alcătuirea frumosului în viaţă, îns e a m n ă a fi p e făgaşul ati tudinei d e m n e şi u m a n e .
In preajma anului 1925, noi t rebue, sä spe răm, precum a sperat ma re l e nost ru î na in t a ş :
Mâine poimâne, paate soarele fericirei Se va arăta vesel pe orizon senin : Binele ades vine pe urmele •âhnirei Si o zâmbi re dnice dup'un amar suspin.
Aşa zice tot omul ce 'n viitor trăeşte. Caşi pentru Gr igore Alexandrescu,
tot tezaurul binelui s e leagă pent ru actuala generaţ ie , d e viitor. De anul 1925 se leagă toa tă năde jdea creştinătăţii , care îi va aduce un traiu mai
bun decât cel parcurs delà 1914 p â n ă azi.
Binele pămân tesc însă t r ebue să ridice încet t repte le binelui, aşa cum 1-a conceput sfântul mân tu i to r : Isus Christos.
Anul nou să p lămădească în sufletele tuturor creştinilor mai multă d ragos te .
T rebue să iubim. Căci iubirea mesianică înobilează.
Edifică. Ea es te a c e e a care toarnă pes te rănile sufleteşti ba l samul m â n gâierii . Iubirea creş t ină r enaş te . Cre-iază. Face din om : supra-om. E a întăreşte facultăţile sufleteşti şi dă în mâinile omului a rma biruinţei în lupta cea g r e a din viaţă. D ă muritorului pârghia înţelepciunei şi a speran ţe i .
„De anul nou" toţi cari muncim cinstit, să avem cu noi în suflete tăria ş\ speran ţa .
Astfel a v e m mântuirea. Şi numai aşa învingem.
Marin Dragnea.
Dl Ministru Moşoiu şi Incze Pista GL Moşoiu împrietenit cu Incze pdtt pxim^{ur.etorul Bărbos.
Cu ocazia alegerei delà Dej Dl Gl. Moşoiu a fost găzduit în Reteag la un medic ungur Incze Pista.
Noi ştim că în Corn. Reteag sunt foarte mulţi intelectuali români cari bucuros ar fi găzduit pe ministrul lucrărilor publice.
Totuşi pretorul Alexandru Bărbosul n'a ales un cetătan român căruia să-i ofere bucuria de-a găzdui pe sfetnicul tronului, ci a găsit de bine, să recurgă la un ungur. Nu înţelegem acest fapt de a da găzduire ministrului în casa unui ungur. Nu înţelegem ca toată intelectualitatea româ
nească din Reteag să fie jignită de gestul pripit al unui pretor.
Şi mai întrebăm pe dl Prefect a judeţului Solnoc-Dobâca : avut-a oare cunoştinţă de faptul că Ministru va fi găzduit la un ungur tocmai într'o comună românească?
Noi dezaprobăm faptă dlui Bărbosu şi o calificăm de lese-patriotism.
Şi îi dăm sfatul ca atunci când vin demnitari delà Bucureşti prin ţinutul Dejului să-i. introducă în societate românească iar nu să-i înfrăţească cu minoritari pro-tivnici nouă. M.
Un preot model: Gh. Mânzat In Dej, păs toreş te un preot model :
preotul gr.-cat. Gh. Mânzat. Acest prelat este o faţă b iser icească la înălţimea chemării sa le .
Delà amvon p r o p o v ă d u e ş t e drept -credincioşilor săi cinstea, corecti tudinea şi b u n a omenie . Arată enoriaşilor din Dej toată curăţenia sufletească a celui ce vieţueşte potrivit adevărului e tern, ce 1-a împrăştiat ca p e o s ă mânţă roditoare crucificatul d e p e G o l -gotha.
Căci acest preot în ţe lege toată semnificaţia vitală, a operei de r egene rare morală, în pract ica vieţii noastre , din care în par te l ipseşte ' tocmai acest simţ al moralităţii.
Dar acest preot este şi un harnic purtător al condeiului . El este redactorul responsabi l al foii „ S o m e ş u l u , ce apare la Dej şi care publicaţie ţine t rează conştiinţa cărţii româneşt i în ţinuturi le Dejului.
Tot dl preot Gh . Mânza t a dat la iveală mai multe cărţi de rugăciuni la î ndemâna creştinilor din tara noas t ră .
Iar în ultimul t imp, publică în ziarul « S o meşu l " ca foileton o d ramă istorică „Domni ţa Ciceiului" pe ca re dl Victor Eftimiu într 'o scrisoare adresa tă preotului Mânzat o găseş te „minunata".
Tot aici dl Victor Eftimiu, autorizează p e dl Gh . M â n z a t să-i t raducă piesa „Inşir ' te M ă r g ă r i t e " în limba maghiară , care apoi s e va juca la Cluj în Tea t ru l Maghiar .
Din această schiţă sumară a activităţii preotului Mânza t , se despr inde un mare adevăr : activitatea bisericească este spornică când se îmbină cu cea purtată pe tărâmul scrisului.
Şi preotul model Gh . Mânzat tocmai aşa lucrează : învaţă prin viu graiu şi prin puterea condeiului Inminează mari le mase populare .
— A apărut în editura librăriei Alex. Anca Cluj, o foarte interesantă broşură care va fi de un interes vital pentru toată lumea dornică de a salva poporul nostru delà cea mai periculoasă boală beţia. Cărticica este intitulată „Vezi ce face beutura dracului" ? De vânzare la librăria A. Anca Cluj.
Anul 1840. de Gr. A l e x a n d r e s c u .
Să stăpânim durerea, care pe »m supune, S'aşteptăm în pace al sorţii ajutor ; Căci cine ştie oare, şi çine-mi va spune Ce-o s'aducă ziua şi anul viitor?
Mâne, poimâne, poate, soarele fericirii Se va arăta vesel pe orizon senin : Binele ades vine pe urmele mâhnirii Şi-o zimbire dulce dup'un amar suspin.
Dar pe tine, an tânăr, te văd cu mulţumire Pe tine te doreşte tot neamul omenesc! Şi eu sunt mică parte din trista omenire, Şi eu a ta sosire cu lumea o slăvesc.
Când se născu copilul ce s'aştepta să vie, Ca să ridice iarăş pe omul cel căzut, Un bătrân îl luă 'n braţe strigând cu bucurie ; „Sloboade-mă, stăpâne, fiindcă l-am văzut."
Astfel drepţii ar zice, de ar vedea 'mplinite Câte într'al tău nume ne sunt făgăduite, 0 an, prezis atâta, măreţ reformator ! începi, prefă, răstoarnă şi îmbunătăţează Arată semn acelor ce nu voiesc să creazi ; Adă fară zăbavă o turmă ş'un păstor.
An nou ! Aştept minunea-ţi ca o cerească lege : Dacă însă păstorul ce tu ni-l'ai alege, Va fi tot ca păstorii de cari avem destui, Atunci. . . . lasă in starea-i bătrâna tiranie, La darurile tale eu nu simt bucurie De'mbmătăţiri rele cât vrei suntem silui.
Eu nu îţi cer în parte nimica pentru mine: Soartea-mi cu a mulţimii aş vrea să o unesc : Dacă numai asupra-mi nu poţi s'aduci vre-un
[bine. Eu râd de-a mea durere şi o despreţuesc.
Dar aşi vrea să văd ziua pământului vestită Şi să respir un aer mai liber mai curat; Să pierd idea tristă de veacuri întărită Că lumea moştenire despoţilor s'a dat!
Atunci dac'a mea frunte palidă obosită, Dac'a mea privire s'o 'ntoarce spre mormânt, Dac'a vieţi-mi tristă îăclie osândită S'o 'ntuneca, s'ar stânge de-a patimilor vânt.
Pe aripile morţii celei mântuitoare, Voia părăsi locaşul unde-am nădăjduit; Voiu lăsa fericirea aceluia ce-o are, Şi-a mea suvenire acelor ce-am iubit.
Episcopul jidovilor din Reteag
Cu prilejul a l e g e r i i de là D e j .
La Dej, cu ocazia alegerii, s'au întâmplat lucruri nostime.
Episcopul jidanilor din Reteag, a convocat pe enoriaşii săi, pentru a le da instrucţiuni în ce priveşte modul, cum au să procedeze la alegere.
Din discuţiile ce au urmat în cadrele havrei jidoveşti din Reteag, a rezultat clar, că fruntaşii jidovilor din Solnoc-Dobâca erau pentru susţinerea candidatului liberal, dl Victor Mihali.
Totuşi, dorinţele conducătorilor jidovilor din jud. Solnoc-Dobâca — recte a episcopului din Reteag —, nu s'a înfăptuit. Căci jidovii din Reteag s'au abţinut delà vot. Şi n'au dat curs dorinţei arzătoare a episcopului, de a vedea proclamându-se ales candi-tul liberal dr. Victor Mihali.
* Femei! „Cartea Moaşelor" cu 140 fotografii feminine Lei 120 ia librăria Anca.
Pagina 2 CLUJUL ROMANESC « 1 . Ţăranii nu respecíá
noul calendar Sunt în deobşte cunoscute împre
jurările, în cari s'a in t rodus noul calendar. Totuşi , aces t caiendar a întâmpinat o dârză opoziţie din psr tea ţărănimii noas t re . Şi «nume : tiranii n 'au vroit, sà accepte dispoziţiile noului calendar , în ce nriveş 'e distribuirea sărbători lor .
Cu ocazia sfintelor sărbătoi i , ţăranii şi-au manifes ta t ' fă ţ iş ind ignarea fată de introducerea nouiui calendar. Şi pur şi simplu, nu au respectat Crăciunul — în multe părţi — în ziua de 25 Decemvrie st. n. Multe sa te din cuprinsul întregii Transilvanii , nu au vroit să serbeze Naş terea Domnului potrivit noului ca lendar . O par te din ţă răn ime a ieşit la muncă în ziua de 25 Decemvrie st. n., ca în orice altă zi de lucru.
Vinovaji de această s ta re cl iao-tică. sun t acei, ce nu au avut puterea să convingă pe ţărani despre justeţea calendarului nou. Căci ţăranii noştri nu au înţeles, să prăznuiască sfintele sărbător i , oda tă cu romano-catolicii.
Pent ru o restabil ire a ordinei, fre-b u e , ca a tâ t preotul cât şi învăţătorul dintr 'un sat învrăjbit cu noul calendar să demonst reze sătenilor utilitatea ştiinţifică a noului regim. Să arate sătenilor că numai adoptând noul calendar suntem de acord ru restul lumii civilizate şi culte.
Lipsa de spectatori la Ope ra română din Cluj
Cu prilejui ce la i de -a doua reprezentaţ ie a Opere i „Seara Mare".
Acum când trăim tradiţionalele să r bătorii, zilele sfinte zile ne a adus pe scena Operei române din Cluj şi o operă cu caracter pur româ ne sc : . S e a r a Mare" datori tă diui Brediceanu harnicul compozitor pe tărâmul m u -zicei româneşt i .
Totuş i deşi această operă es te menită să evoace frumoasele noastre tradiţiuni poporane , am asistat la unul dintre cele mai triste. împrejurări . Şi a n u m e : publicul a primit cu multă indiferenţă aceas tă manifestare de ar tă românească . Căci la a doua reprezentaţ ie sala a fost a p r o a p e goală.
Dacă cercetăm cauzele acestei minorităţi d e spectatori la opera română din Cluj constatăm multe lucruri triste.
Mai întâi este faptul că pe scena Operei locale cântă mereu aceeaşi artişti cu cari pubiicul s'a obişnuit până la sa tu ra ţ i e . Apoi se a d a u g ă slaba rec lamă a Direcţiunei şi Administraţiei Opere i care în ocazia amintită cu Opera datorită dlui Brediceanu avea dator ia să facă cât mai intens cunoscută nuanţa naţională a lucrării „Seara M a r e " . A. •MBanBBiBnnwiHnaBnnan
T e a t r u l Na ţ iona l . Programul săp tămânal :
Marţi 30 Decemvrie „Năzdrăvăni i le Divorţului" .
Joi 1 Ianuarie „Năzdrăvăni i le Divor ţu lui" .
Duminecă 4 Ianuarie „Avarul şi d-rül fără voie" .
Marti 6 Ianuarie premieră , „Când vine Viforul".
Niercuri 7 Ianuarie (sf. Ioan) matineu „Cinematograful" .
Joi 8 Ianuar ie „ C â n d vine Viforul". nWlfilMIIHBWiWB
— In ziua de 2 Ianuarie d. N. Iorga soseş te !a Cluj pent ru a asista l a^ reprezen ta rea piesei D-saie „Fata-
liuminatul la Cluj Lămuriri le d-lui Ing . Roată directorul
uzinei e l ec tr ice din Cluj.
I In atenţia Primăriei 1 In coloanele ziarului nostru, am scris 1 în două rându i i , despre scandalul ce • se petrece cu iluminatul Ia Cluj . Şi
am arătat că în aceas tă chest iune, dăinueşte o s tare d e lucruri in to lerabila, prin lipsa de curen t electric n e cesar populaţiei, comerţului şi industriei.
Intr'o explicare publicată în . A d e vărul" , d. Ing. Roată, arată adevăratele cauze , ale răului ce dă inueş te cu iluminatul ia Cluj .
„In zadar învinuiţi uzina şi conducerea ei", spune directorul uzinei. Şi adaugă că uzina trebue amplificată, deoarece în starea existentă nu poate satisface nevoile c rescânde ale Clujului.
- Instalaţia ac tuală a Uzinei Electrice p roduce 3200 kilovaţi iar consumaţia oraşului es te de 5864 kilovaţi. Diferenţa aceas ta aduce cu sine starea deplorabila a iluminatului Ia Cluj , care se complu. : prin împrejurarea , că producerea caüiw/dii de electricitate es te în legătură : i cu cursul apelor Someşulu i .
Actualmente , cantitatea insuficientă de curent electric, s e repart izează pe cartiere, aşa că une le sunt cufundate în întuneric, în t imp ce altele s u n f i luminate.
Soluţia pract ică a iluminatului nu poa te veni decâ t din partea Primăriei , care a re dator ia , să amplifice uzina electrică din Cluj.*
Nu prin şedinţe interminabile s e poa t e soluţiona prob lema, ci prin măsuri practice se poate afanja aeeastŞ chest iune.
Şi aces t e - măşvii_( prastiee- ţi* toc-numai la amplificarea uzinei electrice din Clu j .
Cum se vindeca podagra altă dată
de : P a v e ! Roman farmacist.
Regele Frederic Vilheln* I. al Prusiei suferea de podagră , fără ca medicii sâ-i poa te veni în ajutor.
Intr 'o zi se prezentă la palatul r e gal farmacistul Neuman , care îşi luă sarcina de a linişti durer i le ilustrului bolnav, cu un spirt preparat în laboratorul farmaciei sa le .
Intr 'adevăr spirtul farmacistului N e u m a n , avnelioră podagra regelui . In documentele curţii Prusiene se găseş t e transcrisă reeeta de care s e * s e r v e a farmacistul.
Aşa, în o comandă a intendenţii regale, datată 22 Aprilie 1728, se cere a s e trimite la adresa farmacistului Neuman , următoarele :
300 măsuri r âme albe (aces tea cad odată cu ploaia de t o a m n ă ^ ; 12 saci furn ic i - cu larvele lor, t ă m â e ; 4 saci cu muguri d e brad şi cinci saci ramuri uscate de pini.
Aces te ingrediente p r e p a r a t e în spirt au redat regelui Vilhelm 1. al Prusiei sănătatea ; căci într 'un alt do cument al curţii, datat 14 Mai 1729, vase-zică numai în interval de un an, găsim copia unui decret prin care se mulţumeşte farmacistului Neuman p e n tru medicamentul său salvator .
litatea" litate.
la Teatrul Maghiar din. loca
Procedura Civilă. In curând va apare „Proce
dura Civilă Ardeleană" de Dr. Tudor Moisil în editura Anca. Această carte constitue un eveniment marcant pentru toată lumea juriştilor din ţară.
* Imprimate Advocaţiale la librăria Anca.
Către Domnii
Judecători, ildvou., şi studenţi în drept La Librăria A. ANCA Cluj se află de vânzare următoarele cărţi juridice: Compendiu de drept Civil
de Dr. Anca 135-— Compendiu de Carte fun-
duară de Dr. Anca 60 — Procedura de concordat
forţai de Dr. Anca 80'— Legea falimentului de Dr.
Anca 80 — Legea de execuţie de Dr.
Bartha ' 75-— Vademecum rom. mag. de
Dr. Köves 60 — Criza Valutară de Dr:
Şerb an 35 — Journal de termene Advo
caţiale 100 — IN LUCRARE :
Codul de Comerţ cu adnotari şi jurisprudenţă.
Dicţionar juridic Procedura Civilă de Dr. Moisil
advocat în Cluj.
Informaţiuni De anul nou urăm tuturor
cititorilor ziarului „Clujul Românesc* zile fericite şi pline de prosperitate.
— Până in prezent numărul abonaţilor ai ziarului „Clujul* se ridică la 4000. Sperăm ca pe anul 192 5 să atingem cifra de 5000 abonaţi, deoarece „Clujul* este singurul ziar românesc care susţine în mod independent interesele naţionale ' şi obşteşti.
— Duminecă 28 Decembrie a avut Ioc la Braşov inaugurarea cercului militar. M. S. Regina şi Principele Carol au luat par te la aceas tă so lemni ta te .
— Duminecă 14 Decembrie dl profesor Alex. Lapeda tu a ţinut o conferinţă la Ateneul din Giurgiu cu subiectul „Ardealul" sau „Trans i lvan ia" .
du 30 d t
Guvernul intenţionea; Mitrcpolia din Buc '•'l de Patriarchat.
1 moşiei Dăr i r să fie îtn
va fi înlocuită
— Trotzki s'a . litică.
— Reuniunea femeile Arad a organizat un ma de 26 Ianuarie.
tur ara
— Consiliul de n a 15 1. c. a hotărât rechiz' râului cu 80.000 lei vagoni
— In curând va editura Anca „Maistorul Că j comedie într 'un act de Nicolae . Autorul are vre-o 20 lucrări tei _J cari s e joacă la sate.
— Vinerea trecută, seara, a avut loc în sala Redutei concertul corului „Sf. Tre ime" sub conducerea d-Iui Octavian Pop , învăţător la şcoala primară Nr. 7.
In seara de 3 Ianuarie Corul O p e rei va da la Teatrul Naţ ional un concert de binefacere .
— Dl Dr. N. St inghe a demisionat din şefia partidului naţional-l iberal delà Braşov . In locul d sa l e a fost a les dl dr. 1. Bordea, directorul gene ra l al serviciului sanitar din ţară.
— Pe ziua d e 1 Ianuarie va începe să funcţioneze Tr ibunalul din F ă g ă r a ş ,
— In eparhia Cetatea-Albă a föst ales ca episcop P . S . S . Episcopul Iust inian Teculescu, fost ep i scop militar.
- r Parohia Someşfalău a dona t o -dăjdii preoţeşti pen t ru parohii le nou înfiinţate şi cari n ' au stare b u n ă .
Fostul director al seminarului „Melch i sedec" din Ismail, preotul Qheo rghe Leu a fost ridicat la gradul de vicar al Mitropoliei Moldovei .
De «I «ta * «MA o maşină d e sfredelit, f fUfwftlt A se a d r e s a la ziar.
A apărut în editura Librăriei
Alexandru Anca Cluj şi se află de vânzare următoarele
Piese teatrale şi Poezii ce le mai buné pentru sărbări şco lare
şi poporale.
Teatre : * „A fost odată" (poporală 3 acte) de
Nie. .Ţinţariu — — — — — 20 — * „Doamna mea" (poporală 1 act) de
Nie. Ţinţariu — — — — — 15-— * „Gara Lumii11 (poporală în 3 acte)
de Nie. Ţinţariu — — — — 2 0 -* „Duşmanii" (poporală 3 acte) de Nie.
