1
S=mb\t\, 7 ianuarie 2012 16 Vie]ile sfin]ilor Sf=ntul Lucian, patronul ora- [ului [i al Episcopiei catolice de Chur, a predicat Evanghelia pe teritoriul Rätiei (estul Elve]iei de ast\zi) [i dup\ o tradi]ie neconfirmat\, a fost primul episcop de Chur. Conform p\rerii emise de c\tre istorio- grafia local\, Sf=ntul Lucian a fost cea mai important\ perso- nalitate bisericeasc\ a Evului Mediu din provincia Rätia. Pr. drd. Alexandru Nan D espre via]a [i acti- vitatea Sf=ntului Lucian ne ofer\ in- forma]ii `n primul rând o biografie (Vita), scris\ `ntre secolele al VIII-lea [i al IX-lea. Aceast\ Vita, având forma literar\ a unei predici, a fost scris\ de c\tre un cleric din ora[ul Chur, responsabil de pelerinii care veneau s\ se `nchine relicvelor Sf. Lucian. Autorul poate s\ fi fost chiar unul dintre episcopii de Chur (Remedius sau Victor), dar `n lipsa unor informa]ii sigure s-a renun]at la specula]ii legate de numele autorului, conform lui Iso Müller, Frühes Mittelalter in Graubünden und der Schweiz. Ausgewälte Aufsätze. Biografia Sf=ntului Lucian `mbin\ multe texte biblice cu ex- puneri haghiografice, citate care au rolul s\ acopere lipsa infor- ma]iilor istorice precise despre via]a sfântului. ~n ceea ce pri- ve[te structura relat\rii, autorul Vitei s-a inspirat, `n special, din vie]ile Sf=ntului Agnes [i Martin. Preocuparea autorului era aceea de a transmite `nv\]\tura orto- dox\, nefiind foarte mult intere- sat de cronologie [i de topografie. Biografia `l prezint\ pe Lu- cian ca m\rturisitor (confessor) [i misionar, a[a cum apare [i mai târziu, atât `n noti]ele scrise de c\tre episcopul Victor al III-lea de Chur pentru `mp\ratul Ludo- vic cel Pios (`n anul 823), cât [i `n celelalte texte redactate despre via]a sfântului pân\ `n anul 1646. Dup\ acest an, „evlavia baroc\“ l-a declarat pe Lucian episcop - chiar primul episcop de Chur - [i martir, a[a cum este [i ast\zi amintit `n textele liturgice ale Bisericii Catolice, potrivit lui Michael Durst, Geschichte der Kirche im Bistum Chur. Von den Anfängen bis zum Vertrag von Verdun. Aceast\ biografie vor- be[te despre Timotei, ucenicul Sf=ntului Apostol Pavel, care ar fi predicat Evanghelia p\gânilor din Galia. Dup\ activitatea des- f\[urat\ `n zona ora[ului Bor- deaux (Bordoelem civitatem), acesta ar fi plecat spre Anglia (Brittania), unde ar fi predicat regelui Lucian. Acesta, `n urma unei revela]ii, ar fi renun]at la demnitatea sa regal\ [i ar fi ple- cat `n Galia pentru a se dedica [i el misiunii. Dup\ o perioad\ `n care ar fi predicat `n ora[ul Augsburg, unde l-a convertit pe nobilul Campester, care apoi a convertit `ntregul ora[ la cre[ti- nism, Lucian s-ar fi `ndreptat spre Rätia (prin care biografia `n]elege Churrätien), pentru c\ acolo exista `nc\ un cult al zeit\]ilor p\gâne. Preg\tirea pentru misiune prin post [i priveghere Biografia vorbe[te de faptul c\ Lucian a predicat `n ora[ul Chur, dup\ care `n zona Mars- wald (silva Martis), ast\zi identi- ficat\ cu localitatea St. Luzisteig lâng\ Maienfeld, unde popula]ia p\gân\ adora vi]ei [i tauri, ca [i zeit\]i. Vita vorbe[te [i de postul preg\titor de dou\ sau trei zile [i de privegherile Sfântului Lucian `nainte de a predica Evanghelia. Predica sfântului se love[te de refuzul p\gânilor care-l prind [i-l arunc\ `ntr-o fântân\. Vita relateaz\ apoi, `ntr-o not\ legen- dar\, c\ dup\ o rug\ciune a sfântului, vi]eii au `nceput s\-i s\rute picioarele, iar localnicii s-au convertit la cre[tinism. Sf=ntul Lucian a fost ajutat de câ]iva cre[tini, probabil, din ora[ul Chur, s\ scape din fân- tân\ [i condus spre acest ora[. Biografia, care-l prezint\ pe Lu- cian ca pe un „apostol“ al terito- riului din Churrätia, se `ncheie cu laude aduse minunilor nenu- m\rate s\vâr[ite de c\tre sfânt, care datorit\ num\rului mare nu pot fi amintite. Biografia sfântului, scris\ sub forma unui „roman apostolic de c\l\torie“, `mbin\ - a[a cum ob- serva pr. prof. dr. Michael Durst - informa]iile istorice veridice, cu motive [i extrase haghiografice. Faptul c\ biografia pune conver- tirea Sfântului Lucian pe seama lui Timotei, ucenicul Apostolului Pavel, reprezint\ tendin]a de a asigura „apostolicitatea“ propo- v\duirii lui Lucian [i, prin ur- mare, `nceputul „apostolic“ al Bisericii din Chur. Leg\tura is- toric\ f\cut\ `n biografie nu poate fi sus]inut\, deoarece Ti- motei, ucenicul Sf=ntului Apos- tol Pavel, a tr\it la sfâr[itul se- colului I [i a fost episcop `n Efes (Asia Mic\), `n timp ce existen]a cre[tinilor `n ora[ul Chur [i-n `mprejurimi nu poate fi dovedit\ `nainte de secolele al V-lea [i al VI-lea. Cercet\torii au clarificat [i eroarea geografic\ legat\ de Britania. Practic, este vorba de- spre provincia Prättigau din es- tul Elve]iei, reziden]a familiei nobiliare a „Pritannilor“, care este amintit\ ca „patrie“ de ori- gine a sfântului. Demnitatea regal\ a Sf=ntu- lui Lucian se datoreaz\ leg\turii f\cute cu via]a unui rege pe nume Lucian, care este pomenit `n cartea Liber Pontificalis (Lu- cian Abgar al IX-lea din Edesa), a c\rui re[edin]\ se afla la Briti- nio Edessenorum. ~n ceea ce pri- ve[te informa]ia c\ Lucian a pro- pov\duit [i `n zona ora[ului Aug- sburg, aceasta poate fi pus\ pe seama leg\turilor foarte bune dintre cele dou\ ora[e `n Evul Mediu timpuriu. Chiar dac\ biografia este una roman]at\, ea se bazeaz\ pe in- forma]iile istorice care atest\ ac- tivitatea misionar\ a Sf. Lucian `n teritoriul Churrätien. Credibi- l\ este `n primul rând activitatea misionar\ `n jurul ora[ului Chur [i, mai ales, `n localitatea Luzis- teig. Acolo exista `nc\ din Evul Mediu timpuriu o biseric\ `nchi- nat\ Sf. Lucian. Informa]iile legate de adorarea vi]eilor sunt veridice [i par s\ fie `n concor- dan]\ cu practicile religiilor na- turiste din zon\. Prin prezentarea „m\rturisi- torului“ Lucian ni se pune `n fa]\ un propov\duitor din zona Churrätien, care a f\cut misiune `n secolele al V-lea [i al VI-lea, când ora[ul a devenit cre[tin, `n timp ce teritoriile `nvecinate ora[ului erau `n mare parte `nc\ p\gâne. Cinstirea [i patronajul Sf=ntului Lucian ~n secolul al VIII-lea, relicvele Sf=ntului Lucian au fost mutate din biserica Sf=ntului {tefan `n biserica carolingian\, nou-con- struit\ `n cinstea sfântului, tot `n ora[ul Chur. Biserica carolin- gian\, cu o cript\ semirotund\, a devenit `n scurt timp un impor- tant loc de pelerinaj `n zon\. ~ncepând cu anul 1252, relicvele Sf=ntului Lucian au fost ad\pos- tite `ntr-o racl\ confec]ionat\ `n stil romanic târziu, `n biserica din Chur, amintit\ mai sus. ~n perioada Reformei, racla a fost ad\postit\ `n trezoreria catedra- lei din ora[. ~n ciuda multor le- gende, Sf=ntul Lucian a fost, f\r\ `ndoial\, cea mai importan- t\ personalitate bisericeasc\ din provincia Rätia, prima `n Evul Mediu timpuriu, potrivit Vera Schauber [i Hanns Schindler (Heilige und Namenspatrone im Jahreslauf). ~ncepând din secolul al X-lea, Sf=ntul Lucian, reprezentat `n iconografie ca rege, este patronul Episcopiei catolice de Chur, po- menit la data de 3 decembrie, iar mai apoi, pe data de 2 decembrie. Din anul 1295, Sf=nta Eme- rita (pomenit\ anual la data de 4 decembrie) este prezentat\ ca fi- ind sora episcopului Lucian, de[i se pare c\ a tr\it undeva `ntre secolele al X-lea [i al XI-lea. Conform legendei, aceasta a fost omorât\ prin ardere `n locali- tatea Trimmis, dup\ ce, `n prea- labil, a fost batjocorit\. Aceast\ legend\ spune c\ resturile cor- pului Sf. Emerita au fost a[ezate de c\tre Sf. Lucian `ntr-o bise- ric\ construit\ de el [i `nchinat\ Sf. Andrei. Ast\zi, Sf. Lucian este pa- tronul ora[ului [i al Episcopiei catolice de Chur, dar [i al Se- minarului catolic din acest ora[. Biserici `nchinate Sf. Lu- cian se g\sesc ast\zi `n Elve]ia (ora[ul Chur, localitatea Luzis- teig, pe vârful Piz Mundaun), Germania (Hechingen, Essen usw.), Italia (localitatea Tiss din Tirolul de Sud) [i Austria (Göfis, `n landul Vorarlberg). Sf=ntul Lucian este [i patronul micu]ului stat din vecin\tatea estului Elve]iei, Liechtenstein, [i al Arhiepiscopiei catolice din acest stat, `nfiin]at\ `n anul 1997. Personalitate bisericeasc\ din Elve]ia Sfântul Lucian, patronul statului Liechtenstein
