+ All Categories
Home > Documents > Din cumplitele lectii ale istoriei despre care nu vorbim ...

Din cumplitele lectii ale istoriei despre care nu vorbim ...

Date post: 23-Nov-2021
Category:
Upload: others
View: 8 times
Download: 0 times
Share this document with a friend
6
Din cumplitele lectii ale istoriei despre care nu vorbim: cum a fost negociata Romania Cristian Unteanu, Va povesteam despre bibliotecile discrete care-si deschid arareori portile ruginite si, poate din aceasta cauza, sunt lasate prada uitarii cu secretele lor cu tot, chiar daca tot ce este acolo, intr-un fel sau altul, ne poate lamuri de ce suntem asezati intr-un fel anume pe harta de putere a Europei si a lumii. Documentele pe care vreau sa vi le prezint intr-un mai lung serial nu provin doar dintr-o singura biblioteca si, timp de decenii, nu au fost pozitionate pe aceleasi rafturi, nu au au avut aceiasi custozi si, nu au beneficiat decat tarziu de traduceri in limbi internationale si nici chiar atunci nu au putut fi consultate fara a avea foarte greu de obtinut aprobari de securitate.
Transcript
Page 1: Din cumplitele lectii ale istoriei despre care nu vorbim ...

Din cumplitele lectii ale istoriei despre care nu vorbim: cum a fost negociata Romania

Cristian Unteanu,

Va povesteam despre bibliotecile discrete care-si deschid arareori portile ruginite si, poate din aceasta cauza, sunt lasate prada uitarii cu secretele lor cu tot, chiar daca tot ce este acolo, intr-un fel sau altul, ne poate lamuri de ce suntem asezati intr-un fel anume pe harta de putere a Europei si a lumii.

Documentele pe care vreau sa vi le prezint intr-un mai lung serial nu provin doar dintr-o singura biblioteca si, timp de decenii, nu au fost pozitionate pe aceleasi rafturi, nu au au avut aceiasi custozi si, nu au beneficiat decat tarziu de traduceri in limbi internationale si nici chiar atunci nu au putut fi consultate fara a avea foarte greu de obtinut aprobari de securitate. 

 

Page 2: Din cumplitele lectii ale istoriei despre care nu vorbim ...

Dar ceva au avut in comun: aceasta stampila, plus indicarea perioadei de secretizare, in functie de material, interese directe sau de alianta. Puteau sa iasa public in 30, 50 de ani sau 200. Sau deloc.   Este vorba despre rapoarte, semnate, secretizate la cel mai inalt nivel prevazut de structura in care au fost produse, tocmai pentru ca erau adresate persoanei din varful ierarhiei. Ascund povesti care de cele mai multe ori s-au terminat cumplit pentru eroii lor, deveniti dezagreabili sau inutili fata de prioritatile politice ale momentului, dar si tragice in sine deoarece - simple transcrieri de conversatii la cel mai inalt nivel - nu erau facute sa ascunda, sa machieze sau sa imblanzeasca realitatea: cum se manevra, se juca si se negocia destinul unor tari, totul in numele singurului principiu general-acceptat al istoriei, adica pozitia de invingatori in conflictul militar, in cazul nostru, in aceste documente fiind vorba despre cel de-al Doilea Razboi Mondial si perioada imediat urmatoare.  Este oare adevarat ca "invingatorii scriu istoria"? Cu siguranta ca da. Insa asta nu inseamna ca arhivele pot sa fie mereu secrete deoarece si invingatorii ajung sa aiba interese divergente si atunci folosesc informatii in propriul interes, adica distrugerea sau cel putin paralizarea prestigiului politic al fostului aliat, acum devenit inamic feroce. Pentru moment.   

 

Page 3: Din cumplitele lectii ale istoriei despre care nu vorbim ...
Page 4: Din cumplitele lectii ale istoriei despre care nu vorbim ...

 Din punctul meu de vedere, acesta este documentul care sintetizeaza sinergia cinismului celor doi egali in lipsa de scrupule privind impartirea lumii la taraba: Churchill si Stalin, la reuniunea celebra de pe 10 octombrie 1944 de la Moscova. S-a incercat ulterior, de nenumarate ori, sa se minimizeze sau sa fie trimis in ridicol acest acord, tocmai din cauza ca era atat de cumplit de rusinos si arata ca ,din nou si la o scara mult mai mare, in indiferenta americanilor, britanicii erau gata sa repete procedeul partitiei teritoriale decise intr-un birou, asa cum facusera cu Orientul Mijlociu dupa caderea Imperiului Otoman (va amintiti Protocolul Sykes-Picot) si cum aveau sa faca din nou, provocand din nou o tragedie continentala, in momentul partitiei Indiei..   Sa incepem sa cu ceea ce ofera arhiva digitala de la Wilson Centre: "Record of Meeting at the Kremlin, Moscow, 9 October 1944, at 10 p.m.," October 09, 1944, History and Public Policy Program Digital Archive, Public Record Office. Din punctul meu de vedere, informatiile sunt senzationale, extrem de putin circulate, profund relevante pentru mentalitatea celor care imparteau lumea.   Dar ceea cred ca va va interesa ce este relatat in cazul Romaniei - atat in acest document cat si in cel urmator, memorandum al conversatiei intre ministrii de Externe insarcinati sa treaca la treaba si sa ia decizii care vor fi importante pana la finele lui '89. Este bine sa stiti ca asa se discuta despre Romania, fosta tara aliata a Germaniei lui Hitler si care tocmai intorsese armele impotriva nemtilor, intrand de data asta in lupta de partea aliatilor. Si iata cum discutau liderii lumii libere despre Romania, asta ca sa nu aveti indoieli, dubii si, mai ales, iluzii.  "Primul Ministru (Churchill n.n.) a indicat ca exista doua tari in care Marea Britanie are un interes special. Una era Grecia. Nu era foarte tare interesat de Romania. Aceea era in foarte mare masura o problema ruseasca si Tratatul propus de Guvernul Sovietic era unul rezonabil si demonstra multa stiinta a guvernarii in interesul pacii in viitor. Dar Grecia era ceva diferit. Marea Britanie trebuia sa fie puterea conducatoare in Mediterana si spera ca Maresalul Stalin ii va lasa dreptul de a avea ultimul cuvant de spus in privinta Greciei, exact asa cum era cazul cu dreptul Maresalului Stalin in ce priveste Romania... Primul Ministru (Churchill) a ridicat problema intereselor pe care cele doua guverne le au in diferite tari din Balcani si nevoia de a lucra in armonie in fiecare dintre le. Dupa o discutie, s-a cazut de acord ca fiecare dintre cele doua guverne sunt interesate in mod egal de Ungaria si Iugoslavia, ca Rusia avea un interes major in Romania si ca Marea Britanie era in aceeasi pozitie in raport cu Grecia. Primul Ministru

Page 5: Din cumplitele lectii ale istoriei despre care nu vorbim ...

(Churchill, n.n.) a suferit ca in ce priveste Bulgaria, interesul britanic era mai mare decat pentru Romania."  Foarte relevanta mi se pare preavizarea lui Churchill care anunta foarte clar pozitia tarii sale, o monarhie, fata de viitorul capetelor incoronate din zonele eliberate dupa infrangerea Germaniei. Chiar daca si la noi era monarhie, chiar una inrudita cu Casa regala britanica de noi nici macar n-a pomenit in enumerarea cazurilor care prezentau interes "in niciun caz Marea Britanie nu va incerca fortarea (impunerii) unui Rege in Italia, Grecia si Iugoslavia. In acelasi timp, poporul ar trebui sa fie lasat sa rezolve aceasta problema intr-o perioada de liniste". Si s-a vazut ca Churchill fusese corect informat despre deciziile asupra a ceea ce urma sa se petreaca cu monarhiile respective, inclusiv cu cea din Romania.  Trecem acum  la nivelul doi, cel operational: a doua zi, ministrii de externe britanic si sovietic, Anthony Eden si V. Molotov, incep imparteala propriu-zisa, descrisa in amanut si pe care o gasiti transcrisa in al doilea document difuzat de aceeasi sursa americana. Negociere ca la piata marilor puteri,. Aveti la dispozitie si transcriptul integral al celui de-al doilea document si va rog sa obervati incrancenarea pe procentaje in cazul tuturor tarilor de pe lista, cu exceptia Romaniei, considerata de cei doi ministri un caz rezolvat si predat Rusiei. Singurul subiect de interes era  atunci o despartire clara a intereselor iin zona Marii Negre, descrisa de rusi drept un "lac" si celalta problema, accesul in Mediterana, de unde vor urma aranjamentele viitoare privind asa numitele tari de control in zona, adica Italia si Grecia, precum si exceptional de interesantele aranjamente de securitate prind Turcia. Poate va faceti timp sa lecturati, din primul document, discutia despre Conventia de la Montreux, gandirea strategica a marilor puteri in legatura cu rolul Turciei si limitele care trebuiau sa-i fie puse sau determinate.   Nemilos destin acesta al Romaniei. Asta mai ales deoarece, in acea perioada, toata lumea juca in paralel partide suprapuse si multidirectionale de sah in care se incercau scenarii de pace. Noi, ce-am jucat, n-a iesit, veti vedea rapoarte despre asemenea tratative. De ce nu am fost bagati in seama?  In primul rand, pentru nu am avut vreodata guvern in exil sau forte armate, fie si la nivel de mici unitati, care sa fi raspuns chemarii unui lideri politic care sa se opuna aliantei cu Germania nazista, n-am avut diaspora realmente angajata politic. In lipsa unei miscari de rezistenta reale cu un lider recunoscut de Aliati, acestea le-au fost reactiile si astfel le-a fost motivata indiferenta.  

Page 6: Din cumplitele lectii ale istoriei despre care nu vorbim ...

Alte multe documente sunt in asteptare.  Document 1. Record of Meeting at the Kremlin, Moscow, 9 October 1944, at 10 p.m.," October 09, 1944, History and Public Policy Program Digital Archive, Public Record Office . Participa: Churchill, Stalin, Eden, Molotov -   Document 2. "Record of Meeting at the Kremlin, Moscow on 10 October 1944, at 7 p.m.," October 10, 1944, History and Public Policy Program Digital Archive, Public Record Office . .Participa MInistrii de Externe Eden si Molotov.


Recommended