+ All Categories
Home > Documents > lectii germana

lectii germana

Date post: 08-Jan-2016
Category:
Upload: simona-smn
View: 268 times
Download: 15 times
Share this document with a friend
Description:
1

of 50

Transcript
  • Lectia nr.1: Alfabetul german si reguli de pronuntie.

    Cunoasterea temeinica a limbii germane presupune cunoasterea caracteristicilor fonetice ale acestei limbi precum si aplicarea unor reguli de pronuntare, fara de care vorbitorul ar risca sa fie inteles gresit sau sa nu fie inteles deloc.

    Germana actual foloseste alfabetul latin, la care se adaug vocalele cu Umlaut (, , ) si o variant a literei s, care seamn cu litera greceasc beta .

    A a (a) (e)

    B b (be)C c (e)D d (de)E e (e)F f (ef)

    G g (ghi)H h (ha)

    I i (i)J j (iot)

    ( in interiorul cuv se pronunta "i")K k (ka)L l (el)

    M m (em)N n (en)O o (o)

    (o lung)P p (pe)Q q (ku)R r (er)S s (es)

    (la inceputul cuv se pronunta "") (s)

    ( poti face referire la aceasta litera spunand eszett sau scharfes )T t (te)U u (u) (iu)V v (fao)

    ( in interiorul cuv se pronunta "f")W w (ve)X x (iks)

    Y y (iepsilon)( in interiorul cuv se pronunta "iu")

    Z z (et)

    Particularitati fonetice / phonetische Merkmale :

  • u se pronunta [oi] ei se pronunta [ai] ie se pronunta lung [i] sch se pronunta [] eu se pronunta [oi]

    n loc de vocal cu umlaut se mai poate scrie si: ae, respectiv oe i ue (excepie !!!: n numele proprii), dar aceste perechi de litere se pronun la fel ca si respectiv si .

    Vocalele duble se pronun mai lung: Haar, Aachen, Meer,... Consoanele sonore b,d,g,v se pronun n poziie final [p], [t], [c], [f]: ab [ap] , Bad

    [bat], Tag [tac], Indikativ [indikatif] . Consoanele duble se pronun ca si cum ar fi simple, rostul lor este de a marca scurtimea

    vocalei premergtoare. ex : statt,, Bett, Bitte, Trott, Butter, ... Litera c apare n cuvintele germane numai mpreun cu k, marcnd fatul c vocala

    premergtoare se pronunt scurt. ex : Sack, Deck, Bock, .... Litera h precedat de o vocal nu se pronunt, functia ei fiind aceea de a semnala c este

    vorba de o vocal lung ex : Bahn, sehr, Huhn,..... La nceputul cuvintelor de origine strine grupul ch se pronun [k] ex : Chor,

    Charakter, Litera e n terminatiile el, -em, -en se pronunt ca un romnesc, atunci cnd vorbim

    foarte clar. Cnd vorbim repede, acest se omite, ceea ce duce la vocalizarea sunetelor [l], [m], [n], [r] ex: Mittel, fragen

    Litera r se pronun foarte voalat si uneori nici nu se distinge acustic. Foarte multi vorbitori pronunt terminatia er ca un fel de romnesc, schitnd doar un r

    foarte scurt ex: Mutter, Kinder, ....

    Important / Wichtig : Atunci cand faci referire la denumirea unei litere in limba germana folosesti genul neutru das A, das B .... etc.

    Lectia nr.2: Invata sa numeri in limba germana.

    Sa invatam sa numaram de la 1-10

    0 - null (nul)1 - eins (ain)2 - zwei (vai)3 - drei (drai)4 - vier (fir)

    5 - fnf (fiunf)6 - sechs (zehs)

    7 - sieben (ziben) 8 - acht (aht)

    9 - neun (noin)10 - zehn (en)

    Nimic mai simplu mai ales ca poezia urmatoare te va ajuta sa retii numerele mult mai usor si mai

  • repede decat te asteptai :

    Eins, zwei, Polizei,Drei, vier, GrenadierFnf, sechs, alte HexSieben, acht, Gute Nacht !Neun, zehn, schlafen geh'n .

    Vocabular: die Polizei = politist ; der Grenadier = grenadier; alte Hex = vrajitoare batrana; Gute nacht = noapte buna! ; schlafen = a dormi; gehen = a merge;

    Daca te-ai obisnuit deja sa numeri de la 1 - 10, este timpul sa invatam sa numaram si de la 11 - 20 :

    11 - elf (elf)12 - zwlf (volf)

    13 - dreizehn (draien) 14 - vierzehn (firen)

    15 - fnfzehn (fiunfen)16 - sechszehn (zehsen)

    17 - siebzehn (ziben) 18 - achtzehn (ahten)

    19 - neunzehn (noinen)20 - zwanzig (vanig)

    Presupun ca ai observat ca 11 si 12 difera de celelalte numere care se compun din numerele simple de la 3 la 9 + zehn. Fii atent la modificarile care intervin la numerele 16 si 17!

    Vom invata acum sa numaram de la 20 - 100; mai mult decat atat, iti voi spune cum se zice la mie, milion sau miliard. Astfel vei putea sa spui cati ani au fiecare dintre membri familiei tale si vei invata sa-ti numeri si banii.

    20 - zwanzig21 - einundzwanzig22 - zweiundzwanzig23 - dreiundzwanzig...............................30 - dreiig31 - einunddreiig32 - zweiunddreiig33 - dreiunddreiig...............................40 - vierzig41 - einundvierzig42 - zweiundvierzig43 - dreiundvierzig................................50 - fnfzig51 - einundfnfzig52 - zweiundfnfzig

  • 53 - dreiundfnfzig................................60 - sechzig61 - einundsechzig ................................70 - siebzig71 - einundsiebzig................................80 - achtzig81 - einundachtzig.................................90 - neunzig91 - einundneunzig.................................100 - hundert101 - hunderteins102 - hundertzwei110 - hundertzehn131 - hunderteinunddreiig .................................1000 - tausend2000 - zweitausend100.000 - hunderttausend.................................1.000.000 - eine Million1.500.000 - anderthalb Millionen2.000.000 - zwei Millionen1.000.000.000 -eine Milliarde

    Observatii: -ig se citeste ca -ih; Zecile se formeaza adaugandu-se sufixul -zig la unitate (vier/zig), exceptie !!! facand

    numeralul 20 -zwanzig; Accentul cade pe prima silaba; Numerele se citesc de la sfarsit spre inceput in limba germana. ex: 91 (se citeste)

    ein.und.neunzig

    Lectia nr.3: Salutul in limba germana plus mici expresii uzuale.

    Forme de salut in limba germana

    Buna dimineata! = Guten Morgen ! (gutn morgn)

    Buna ziua ! = Guten tag ! (gutn tag)

    Buna seara ! = Guten Abend ! (gutn abnd)

    Noapte buna ! = Gute Nacht ! (gut naht)

  • Buna ! = Gr Gott ! (grius got)

    Buna ! (informal) = Hi ! (hai)

    Salut ! Alo ! = Hallo ! (haloo)

    Bine ati venit ! = Willkommen ! (vilkomn)

    La revedere ! = Auf Wiedersehen ! (auf viderzeen)

    Pa ! = Tschss ! (ciuss)

    Cuvinte/ expresii uzuale in limba germana.

    Da = Ja (ia)

    Nu = Nein (nain)

    Ma scuzati ! = Entschuldigung ! (entciuldigung)

    Imi pare rau/ pardon = Tut mir Leid ! (tut mi laid)

    Multumesc ! = Danke ! (danche)

    Multumesc mult ! = Danke schn!/ Vielen Dank ! (danche oon/ viilen dank)

    Te rog ! = Bitte ! (bite)

    Unde este toaleta? = Wo ist die Toilette? (vo ist di toilete?)

    Nu inteleg ! = Ich verstehe nicht ! (ih vrtee niht)

    Intrebari uzuale, raspunsuri posibile:

    Verstehen Sie mich? - Ich verstehe nicht alles = Ma intelegeti? - Eu nu inteleg totul.

    Sprechen Sie Deutsch? - Ja/ Nein/ Ein bischen/ Gut/ Sehr gut. = Vorbiti germana? - Da/ Nu/ Putin/ Bine/ Foarte bine.

    Wie lange bleiben Sie hier? - Einen Tag/ Eine Stunde/ Ein paar Tagen/ Ein Woche. = Cat timp stati aici? - O zi/ O ora/ Cateva zile/ O saptamana.

    Sind Sie Fremde? - Ja, ich bin Rumner = Sunteti strain? - Da, sunt roman.

  • Wie heit du? / Wie heien Sie? - Ich heie.... = Cum te numesti/ Cum va numiti? - Ma numesc.....

    Wie alt sind Sie? - Ich bin 22 Jahre alt. = Cati ani aveti? - Am 22 de ani.

    Wie geht's ihnen ?(formal)/ dir ?(informal) - Gut danke!/ Es geht!/ Schlecht!/ Nicht so gut! = Ce mai faceti/ faci? - Bine/ Merge/ Nasol/ Nu asa bine!

    Wann fahren Sie? - Heute/ Morgen/ Nchstes Jahr/ Diese Woche. = Cand plecati? - Azi/ Maine/ Anul urmator/ Saptamana asta.

    Wann kommen Sie? - In einer Stunde/ In zwei Minuten/ Sofort/ Jetzt. = Cand veniti? - Intr-o ora/ In doua minute/ Imediat/ Acum.

    Wieviel kostet es? - Zwanzig Euro. = Cat costa asta? - 20 de euro.

    Es ist weit von hier? - Es ist weit/ nah. = Este departe de aici? - Este departe/ aproape.

    Wo ist die Bushaltestelle? - I diese Richtung/ Dort/ Bitte machen Sie links/ rechts. = Unde este statia de autobuz? - In aceasta directie/ Acolo/ Faceti, va rog stanga/ dreapta.

    Kann ich Sie etwas fragen? - Ja, bitte. Selbstverstndlich. Sicher. = Pot sa va intreb ceva? - Da, te rog/ Desigur/ Sigur.

    Entschuldigung, stre ich nicht? - Nein, kommen Sie bitte herein. = Ma scuzati, nu va deranjez? - Nu, intrati va rog.

    Kann ich mich vorstelle? - Ich heie.... = Pot sa ma prezint? - Ma numesc....

    Wie teuer ist es? - Es ist nicht billig/ teuer. = Cat este de scump? = Nu este ieftin/ scump.

    Was ist los? - Ich bin mde/ krank. = Ce s-a intamplat? - Sunt obosit/ bolnav.

    Lectia nr.4: Banii si conversatie la banca in limba germana.

    Euro este moneda oficiala comuna in 16 tari din Uniunea Europeana (UE): in Belgia, Germania, Finlanda, Franta, Grecia, Olanda, Irlanda, Italia, Luxemburg, Austria, , Portugalia, Slovenia, Spania, Cipru, Malta si in Slovacia. Peste 200 de milioane de oameni platesc in euro. De aceea este important sa cunoastem bancnotele si monezile euro.Bancnotele euro sunt la fel in toate tarile dar monezile difere, fiecare tara imprimand propriiele simboluri.

    Moneda = Die Mnze (di miune)

    Moneda de 1 Euro Cent = Die 1 Euro Cent Mnze (di ain oiro ent miune)Moneda de 2 Euro Ceni = Die 2 Euro Cent Mnze ( di vai oiro ent miune)

  • Moneda de 5 Euro Ceni = Die 5 Euro Cent Mnze ( di fiunf oiro ent miune)Moneda de 10 Euro Ceni = Die 10 Euro Cent Mnze ( di en oiro ent miune)Moneda de 20 Euro Ceni = Die 20 Euro Cent Mnze ( di vanig oiro ent miune)Moneda de 50 Euro Ceni = Die 50 Euro Cent Mnze ( di fiunfih oiro ent miune)Moneda de 1 Euro = Die 1 Euro Mnze ( di ain oiro miune)Moneda de 2 Euro = Die 2 Euro Mnze ( di vai oiro miune)

    Bancnota = Die Banknote (di banknote)

    Bancnota de 5 Euro = Der 5 Euro Schein (der fiunf oiro ain)Bancnota de 10 Euro = Der 10 Euro Schein (der en oiro ain)Bancnota de 20 Euro = Der 20 Euro Schein (der vanig oiro ain)Bancnota de 50 Euro = Der 50 Euro Schein (der fiunfih oiro ain)Bancnota de 100 Euro = Der 100 Euro Schein (der ain hundart oiro ain)Bancnota de 200 Euro = Der 200 Euro Schein (der vei hundart oiro ain)Bancnota de 500 Euro = Der 500 Euro Schein (der fiunf hundart oiro ain)

    Te afli intr-o tara in care se vorbeste germana. Fie ca esti simplu turist sau afacerist, ai nevoie sa schimbi bani. Cel mai sigur este sa mergi la banca si sa te adresezi unui birou de schimb valutar (wechselstube) insa pentru asta trebuie sa stii anumite cuvinte de baza in limba germana pe care le vei invata citind textul urmator:

    DIALOG 1: - Guten Tag! Wie kann ich Ihnen helfen! = Buna ziua! Cum va pot ajuta?

    - Ich mchte Geld wechseln. = As dori sa schimb bani.

    - Welche Whrung mchten Sie? = Ce valuta ati dori ?

    - Ich habe Dollars. Knnten Sie mir sagen den amtlichen Kurs von heute sagen? = Eu am dolari. Puteti sa-mi spuneti cursul oficial de astazi?

    - Sicher. Dort an der Tafel steht geschrieben. Haben Sie viel? = Bineinteles. Este scris pe panoul de acolo. Aveti multi?

    - Nicht so viel. Ich mchte fnf hundert (500) Dollars in Euro umtauschen. Gibt es eine Umtauschgebhr? = Nu asa multi. As dori sa schimb in Euro 500 de Dolari. Este vreun comision de schimb?

    - Nein. Mchten Sie groe oder kleine Scheine? = Nu. Doriti bancnote mari sau mici?

    - Kleines Scheine und Mnzen. = Bancnote mici si monezi.

    - Hier ist ihr Geld. = Aici sunt bani dumneavoastra.

    - Danke sehr. = Multumesc mult.

    Vrei sa stai mai mult? Ai nevoie sa-ti deschizi un cont (ein Konto erffnen) pentru a putea

  • beneficia de bancomate sau pentru efectuarea unor operatiuni bancare. Invata toate aceastea din textul urmator:

    DIALOG 2:

    - Guten Tag! Was kann ich fr Sie tun? = Buna ziua! Ce pot face pentru Dvs?

    - Ich mchte ein Konto erffnen. = As dori sa-mi deschid un cont.

    - Fr wieviel zeit? = Pentru cat timp?

    - Nur fr fnf Monaten. = Doar pentru 5 luni.

    - Das ist sehr einfach. Ich gebe Ihnen ein formular und Sie mssen es mit den genauen Personaldaten ausfllen. Ich brauche auch Ihren Pass und ihren Personalausweis. Danach sage ich Ihnen wo sie unterschreiben mssen. = Asta este foarte simplu. Eu va dau un formular si dvs trebuie sa-l completati cu datele personale corecte.Am nevoie de asemenea si de pasaportul si cartea dvs de identitate. Dupa aceea am sa va spun unde trebuie sa semnati.

    - Danke sehr. Sie sind sehr nett. = Multumesc mult. Sunteti foarte amabila.

    Vocabular: wechseln,(um)tauschen = a schimba; die Whrung = valuta; amtlich = oficial; der kurs = cursul; die Mnze = moneda; die Umtauschgebhr = taxa de schimb, comision; der Schein = bancnota; erffnen = a deschide; einfach = simplu; berweisen, berwiesen = a vira; das Formular = formular; genau = exact; der Pass = pasaport; unterschreiben = a semna; ausfllen = a completa;

    Lectia nr.5: La cumparaturi. In supermarket.

    Vocabular la cumparaturi (Wortschatz Einkufe):

    Darf ich? (darf ih? ) = pot eu Knnen Sie mir helfen? (chionen zi mir helfen) = Puteti sa ma ajutati?Wie kann ich Ihnen helfen? (vi can ih inen helfen) = Cum pot sa va ajut?Kann ich etwas fr Sie tun? (can ih etvas fiu zi tun) = Pot face ceva pentru dvs?die Einkufe (di ainkoife) = cumparaturider Verkufer / die Verkuferin (der fercoifer / die fercoiferin) = vanzator / vanzatoareder Kunde / die Kundin (der cunde / di cundin) = clientul / clientadas Obergescho (das obergheos) = etaj die Kasse (di case) = casa de marcatdas Angebot (das anghebot) = ofertadie Auslage (di auslaghe) = vitrina de magazindas Regal (das regal) = raftder Preis (der prais) = pretder Einkaufswagen (der aincaufsvaghen) = caruciorul de cumparaturi

  • die Rechnung (di rehnung) = bonul fiscaldie Einkaufstasche (di aincaufs.tae) = sacosa de cumparaturidie Tte (di tiute) = sacosateuer (toier) = scumpbillig (bilig) = ieftinbequem (becvem) = comod, confortabilzeigen (aighen) = a arata ceva cuivaeinpacken (ainpachen) = a impachetabezahlen (bealen) = a platinehmen (nemen) = a luagefallen (ghefallen) = a place

    Vocabular alimente (Wortschatz Lebensmittel) :

    die Lebensmittel (di lebens.mitel) = alimentedie Schweinefleisch (di vain.flai) = carne de porcdie Rindfleisch (di rind.flai) = carne de vitadie Putenfleisch (di puten.flai) = carne de curcandie Hhnchenfleisch (di henhen.flai) = carne de puidie Leber (di leber) = ficatder Kse (di cheze) = branza, cascavaldas Schintzel (das niel) = snitelder Schinken (der inchen) = suncader Putenschinken (der puten.inchen) = sunca de curcander Hhnchenschinken (der henchen.inchen) = sunca de pui der Mais (der mais) = porumb der Reis (der rais) = orezdie Nudeln (di nudeln) = fideaua das Ei/ die Eier (das ai / di aia) = ou/ ouadie Kartoffel/ Kartoffeln (di cartofel / cartofeln) = cartof/ cartofidie Mhre/n -die Karotte/n (di miore / di carote) = morcov / ider Kartoffelbrei/ kartoffelpree (der cartofel.brai / cartofel.piuree) = piure de cartofider Kartoffelsalat (der cartofel.salat) = salata de cartofidie Pommes frites (di pomes frites) = cartofi prajitidas Joghurt (das iogurt) = iaurtdie Milch (di milch) = laptedas Milchpulver (das milch.pulver) = lapte prafder Zucker (der ucher) = zahardas Salz (sal) = saredie Sigkeiten (siuzig.caiten) = dulciuri der pfel (der epfel) = mare der Pfirsich (der firsih) = piersica

    Vocabular Haine (Wortschatz Kleidung):

    probieren (probiren) = a proba weit (vait) = larglang (lang) = lungkurz (kur) = scurt

  • das Modell (das model) = modeldie Gre (di griose) = marimedie Farbe (di farbe) = culoaredie Baumwolle (di baum.vole) = bumbac die Wolle (di vole) = lanader Schuhe (der ue) = pantofi der Handschuhe (der hand.ue) = manusidie Sonnenbrille (di sonen.brile) = ochelari de soaredie Socken (di sochen) = sosete die Strumpfhose (di trumf.hoze) = dresuridie Unterhose (di unter.hoze) = chilotidie Badehose (di bade.hoze) = slip de plajadie Hose (di hoze) = pantalonider Rock (der roc) = fustadie Sporthose (di port.hoze) = pantalon sport die Bluse (di bluze) = bluzader Strickpullover (der tric.pulovr) = pulover tricotat die Jacke (di iache) = geaca

    Lectia nr.6: Familia mea.

    Ai observat cat de des folosesti in limba romana cuvintele ca : mama, frate, sora, parinti, bunici? Hai sa le invatam si in germana, ca sa poti sa le povestesti prietenilor tai despre familia ta.

    die Mutter (di mutr) = mamader Vater (der fatr) = tatader Bruder (der brudr) = frateledie Schwester (di vestr) = soradie Eltern (di eltern) = parintiidie Geschwister (di ghevistr) = fratiidie Gromutter (di gros.mutr) = bunicader Grovater (der grosfatr) = buniculdie Groeltern (di gros.eltern) = buniciider Sohn (der son) = fiuldie Tochter (di tohter) = fiicader Onkel (der onchel) = unchiuldie Tante (di tante) = matusader Mann (der man) = sotuldie Frau (di frau) = sotiader Urgrovater (der urgros.fatr) = strabuniculdie Urgromutter (di urgros.mutr) = strabunicadas Kind (das chind) = copilulder Schwager (der vagher) = cumnatuldie Schwgerin (di vagherin) = cumnatader Vetter (der fetr) = verisordie Kusine (di cuzine) = verisoarader Neffe (der nefe) = nepot

  • die Nichte (di nihte) = nepoatader Enkel (der enchel) = stranepotdie Enkelin (di enchelin) = stranepoatader Verwandte (der fervandte) = ruda

    Intrabari si raspunsuri posibile despre familia ta:

    Wer ist das? -Er ist mein Vater/ Sie ist meine Mutter ... (ver ist das? - er ist main fatr / zi ist maine mutr ) = Cine este acesta? = El este tatal meu/ Ea este mama mea ....Hast du eine Tante und einen Onkel? - Ja, sicher./ Nein. (hast du aine tante und ainen onchel? - ia, sihia / nain. ) = Ai matusa si unchi? - Da, bineinteles/ Nu.Hast du Geschwister? - Ja, ich habe nur eine Schwester/ Ich habe keine Geschwister. (hast du ghevistr? - ia, ih habe nur aine vestr / ih habe caine ghevistr ) = Ai frati? - Da, doar o sora./ Nu am frati.Bist du verheiraten? - Nein, ich bin nicht. (bist du ferhairatn? - nain, ih bin niht. ) = Esti casatorit? - Nu, nu sunt.

    Lectia nr.7 Corpul omenesc.

    Partile capului (Die Kopfteile)

    der Kopf (der copf) = capul der Schdel (der edl) = craniuder Stirn (der tirn) = fruntea das Haar (das haar) = paruldas Gesicht (das gheziht) = fata, chipul die Schlfen (di lefn) = tampleledie Nacken (di nachen) = ceafader Kinnbacken (der chin.bachen) = falcader Kiefer (der chifer) = maxilar der Kinn (der chin) = barbiedie Bart (di bart) = barbader Schnurrbart (nur.bart) = mustatadie Auge (di auge) = ochi; das Augenlied (das augen.lid) = pleoapa; die Augenbraue (di augen.braue) = spranceana; die Pupille (di pupile) = pupilele; die Wimper (di vimper) = geana;die Nase (di naze) = nasul; der Naseflgel (der naze.fliughel) = nari; das Nasenloch (das nazen.loh) = nara;das Ohr (das or) = urecheadie Wange / die Backe (di vanghe / di bache) = obrazder Mund (der mund) = gura; der Zahn (der an) = dinte; der Backenzahn (der bachen.an) = masea; die Lippe (di lipe) = buzele; die Zunge (di unghe) = limba

    Partile corpului (Krperteile)

    der Hals (der hals) = gatder Rumpf (der rumpf) = trunchidie Wirbelsule (di virbel.soile) = coloana vertebrala

  • das Mark (das mark) = maduva spinariidie Schulter (di ulter) = umar; die Schulterblatt (di ulter.blat) = omoplatder Arm (der arm) = brat der Oberarm (der ober.arm) = bratder Unterarm (der unter.arm) = antebratder Ellenbogen / Ellbogen (der elen.boghen / el.boghen) = cotdie Handflche (di hand.fleche) = palma; handgelenk (hand.ghelenc) = incheietura mainii;der Handrcken (der hand.riuchen) = dosul palmeider Finger (der fingher) = degetder Fingernagel (der fingher.naghel) = unghia de la manader Bauch (der bauh) = burtadie Rippe (di ripe) = coastadie Brust (di brust) = piept; die Brustwarze (di brust.vare) = mamelon, sfarcder Rcken (der riuchen) = spatedie Hfte (di hiufte) = solddas Becken (das bechen) = bazin der Hintern (der hinten) = funduldie Beine (di baine) = picioareleder Schenkel, der Oberschenkel (der enchel / der ober.enchel) = coapsadie Wade (di vade) = pulpader Spann (der pan) = muschi, fibredas Knie (das cni) = genunchidas Schienbein (das in.bain) = tibiedie Ferse (di ferse) = calcaidie Zehe (di ee) = deget de la picior;der Zehennagel (der een.naghel) = unghia de la picior

    Organele interne (Innere Organe)

    der Magen (der maghen) = stomacdie Leber (di leber) = ficatdie Niere (di nire) = rinichidie Lunge (di lunghe) = plamandas Herz (das her) = inimadie Bauchspeicheldrse (di bauh.paihel.driuse) = pancreasdie Gallenblase (di galen.blase) = vezica biliaradie Galle (di gale) = fieredas Gehirn (ghehirn) = creierder Nerv (der nerf) = nerv

    Exercitiu ( bung ) :

    Alege o persoana din familia ta si spune cate ceva despre aspectul sau fizic. Foloseste cat mai multe adjective. Iata cateva sugestii :

    die Augen (ochii) - blau/ grn/ braun/ schwarz/ klein/ gro (albastri/ verzi/ maro/ negri/ mici/ mari)die Nase (nasul) - stumpf/ frech/ wulstig (carn/ obraznic/ borcanat)die Lippen (buzele) - dick/ dnn/ fleischig (groase/ subtiri/ carnoase)

  • die Haare - lang/ gefarbt/ kurz/ onduliert (lung/ vopsit/ scurt/ ondulat)Er ist (el este) - hoch/ klein/ schwach/ dick/ mit Muskeln (inalt/ scund/ slab/ gras/ cu muschi)

    Lectia nr.8 Anotimpurile, Lunile anului, Zilele saptamanii, partile din zi.

    Anotimpuri = Jahreszeit (iares.ait)

    FRHLING (Friulinc) = Primavara SOMMER (Somr) = Vara HERBST (Herbst) = Toamna WINTER (Vintr) = Iarna

    Lunile anului = Jahres Monate (iares monate)

    Januar (Ianuar) = Ianuarie Februar (Februar) = Februarie Mrz (Mer) = Martie April (April) = Aprilie Mai (Mai) = Mai Juni (Iuni) = Iunie Juli (Iuli) = IulieAugust (August) = August September (Septembr) = SeptembrieOktober (Oktobr) = OctombrieNovember (Novembr) = NoiembrieDezember (Deembr) = Decembrie

    Zilele saptamanii = Wochentage (Vohentaghe)

    Montag (Montac) = LuniDienstag (Dinstac) = MartiMittwoch (Mitvoh) = MiercuriDonnerstag (Donrstac) = JoiFreitag (Fraitac) = VineriSamstag (Samstac) = Sambata Sonntag (Sontac) = Duminica

    Partile din zi

    vormittag; in der morgen (formitac; in der morgn)= dimineatamittag (mitac) = pranz nachmittag (nahmitac) = dupa-amiazaabend (abnd) = searanacht (naht) = noapte

    Cuvinte si expresii uzuale:

    jetzt (ie)= acum heute (hoite) = azi

  • morgen (morgn) = mainebermorgen (iubmorgn) = poimainegestern (ghestrn)= ierivorgestern (forghestrn) = alaltaierinchstes Jahr (nehstes iar) = anul urmator niemals (nimals) = niciodata spter (petr) = mai tarziusofort (zofort) = imediat tglich (teglih) = zilnicjeden Tag (jedn tac) = in fiecare zi Welcher Tag ist heute? (Velhe tac ist hoite? ) = Ce zi este azi?Heute sind wir im montag (Hoite sind vir im montac) = Azi suntem in ziua de luni.

    Lectia nr.9 Culorile (Lektion 9 Farben)

    wei (vais) = albgrau (grau) = grischwarz (var) = negru braun (braun) = marogrn (griun) = verdegelb (ghelb) = galben orange (oranje) = portocaliu rot (rot) = rosurosa (roza) = rozblau (blau) = albastru

    Lectia nr.10 Animalele (Lektion 10 Tiere)

    Tier (tiir) = animalKatze (cae) = pisica Hund (hund) = caineBr (ber) = urs Vogel (foghel) = pasareEnte (ente) = rata Fisch (fi) = pesteKuh (cu) = vacaRind (rind) = vitaSchwein (vain) = porcSchlange (langhe) = sarpePferd (ferd) = calWolf (volf) = lupElefant (elefant) = elefantLwe (liove) = leu

  • Vremea. Fenomenele naturii.

    Es gibt kein schlechtes wetter nur falsche kleidung (es ghibt kain lehtes vetr nur fale klaidung) = nu exista vreme urata doar haine nepotrivite

    vremea = das Wetter (das vetr)der regen (der regn) = ploaia der donner (der doonr) = tunetul der blitz (der bli) = fulger der hagel (der haghel) = grindina der schnee (der nee) = ninsoarea der frost (der frost) = inghet der taifun (der taifun) = taifun

    windig (vindic) = furtunawind (vind) = vantsonne (sone) = soaresonnig (soonic) = insorit wolken/ himmel (volkn/ himl ) = norbewlkt (bevolkt) = innorat, norosregen (regn) = ploaie regnet (recnet) = a plouaklte (chelte) = racoarekalt (kalt) = recehitze (hite) = caldurahei (hais) = fierbinteheiter (haitr) = senin

    Intrebari si expresii uzuale referitoare la vreme :

    Das wetter in Deutschland und in anderen Lndern (Das vetr in Doiciland und in andern Lendn)= Vremea in Germania si in alte tari.

    Es ist komisches wetter (Es ist comies vetr) = Este o vreme ciudata.

    Ist es sonnig oder bewlkt? (ist es soonic odr bevolkt) = Este insorit sau noros ?Hoffentlich regnet es nicht ! (Hofentlih recnet es nicht ) = Sper ca nu v-a ploua !

    Wie ist das wetter bei euch in Rom ? (Vi ist das vetr pai oih in Rom ?) = Cum este vremea la voi/ dvs in Roma ?Bei uns ist es sonnig ! (Pai uns ist es soonic !) = La noi este insorit !

    Es regnet in Berlin. (Es recnet in Berlin ) = Ploua in Berlin.

    Es ist sonnig in Bern. (Es ist soonic in Bern) = Este insorit in Bern.

    In Paris und Mnchen scheit es. (In Paris und Mnchen nait es) = In Paris si Mnchen ninge.

    Es ist bewlkt in Bucharest. (Es ist bevolt in Bucharest) = Este innorat in Bucuresti.

  • Das wetter in Athen ist schn. (Das vetr in Atheen ist oon) = Vremea in Atena este frumoasa.

    In Nrnberg ist es heiter. (In Niurnberc ist es haitr) = In Nrnberg este senin.

    Wichtig = important

    Wetterwrter (vetrviortr)= Cuvinte despre vreme

    Cuvintele despre vreme sunt de genul masculin "der"

    Cand te referi la rezultatul fenomenului meteo folosesti "es" => ex: Es regnet = ploua; Es schneit = ninge; Es ist kalt = este frig; Es ist bewlkt = este noros; Es ist sonnig = este insorit; Es ist hei = este cald; Es ist windig = este vant

    Timpul. Cat este ceasul? (Die Zeit. Wieviel Uhr ist es?)

    Atunci cand vrei sa afli ora/ ceasul in limba germana folosesti oricare din urmatoarele doua intrebari:

    Wieviel Uhr ist es? (Vifil ur ist es?) = Cat este ceasul ?Wie spt ist es? (Vi pet ist es?) = Cat de tarziu este ?

    Citirea orei/ ceasului se invata cel mai bine prin exemplele urmatoare, special concepute pentru cititorii acestui site:

    08:00 => Es ist acht uhr. = Este ora opt.

    08:05 => Es ist acht uhr und fnf minuten./ Es ist fnf minuten nach acht./ Es ist kurz nach acht.= Este ora opt si 5 minute./ Este cinci minute dupa opt./ Este putin peste opt.

    08:15 => Es ist acht uhr und fnfzehn minuten./ Es ist fnfzehn minuten nach acht./ Es ist viertel nach acht./ Es ist viertel neun = Este ora opt si cincisprezece minute./ Este cincisprezece minute dupa opt./ Este opt si un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

    08:30 => Es ist acht uhr und dreiig minuten./ Es ist halb neun. = Este ora opt si treizeci de minute./ ( acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

    08:40 => Es ist acht uhr und vierzig minuten./ Es ist zwanzig vor neun./ Es ist halb neun und zehn minuten. = Este ora opt si patruzeci de minute./ Este noua fara douazeci de minute./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana) 08:45 => Es ist acht uhr und fnfundvierzig minuten./ Es ist fnfzehn minuten vor neun./ Es ist viertel vor neun./ Es ist dreiviertel neun. = Este ora opt si patruzecisicinci de minute./

  • Este noua fara cincisprezece minute./ Este noua fara un sfert./ ( ! acest ultim fel de a spune ora nu are corespondent in limba romana)

    08:55 => Es ist acht uhr und fnfundfnfzig minuten./ Es ist fnf minuten vor neun./ Es ist kurz vor neun. = Este ora opt si cincizecisicinci de minute./ Este noua fara cinci minute./ Este putin pana la ora noua.

    Wichtig = important

    Intodeauna cand faci referire la o ora folosesti "um" => ex: um neun uhr = la ora noua; um acht uhr und vierzig minuten = la ora 08:40

    Cand faci referire la o zi din saptamana folosesti "am" => ex: Ich gehe in die schule am samstag = Eu ma duc la scoala sambata.

    Cand faci referire la o luna din an folosesti "im" => ex: Mein geburtstag ist im Juni. = Ziua mea de nastere este in iunie.

    Intrebari posibile a carui raspuns obligatoriu contine o ora:

    1.Wann stehst du am Sonntag auf? (Van tehst du am Sontac auf?) = La ce ora te trezesti duminica?1.Ich stehe um neun uhr am Sonntag auf. (Ih tehe um noin ur am Sontac auf.) = Ma trezesc la ora noua duminica.

    2.Von wann bis wann arbeitest du? (Fon van bis van arbaitest du?) = De cand pana cand muncesti tu?2.Ich arbeite von acht uhr und fnfzehn minuten/ 08:15 bis sechszehn uhr und dreiig minuten/ 16:30. (Ih arbaite fon 08:15 uhr bis 16:30 uhr )= Eu muncesc de la ora 08:15 pana la ora16:30.

    3.Wann machst du Mittagspause? (Van mahst du mitacpause?) = Cand faci pauza de pranz?3.Ich mache mittagspause um zwlf uhr/ 12:00. (Ih mahe mitacpause um 12:00 uhr) = Eu fac pauza de pranz la ora 12:00

    4.Wann gehst du schlafen? (Van ghest du lafn?) = Cand te duci la culcare?4. Ich gehe um zweiundzwanzig uhr/ 22:00 schlafen. (Ih ghee um 22:00 ur lafn) = Ma duc la ora 22:00 la culcare.

    Expresii folosite cand faci referire la timp in general:

    Tut mir leid fr die versptung, ich stehe im stau.(Tut mi laid fiur di ferpetung, ih tehe im stau) = Imi pare rau pentru intarziere, eu stau in ambuteiaj/ trafic.

  • Wann kommst du? (Van komst du?) = Cand vii?

    Oh, es ist schon drei! Ich komme etwas spter. (Oh, es ist oon drai! Ih kome etvas petr.) = Oh, este deja ora trei ! Eu vin ceva mai tarziu.

    Ich komme gegen drei (Ih kome gheghen drai.) = Eu vin in jur de ora trei.

    Vocabular: Wieviel = cat ; Mittagspause = pauza de pranz; schlafen = a dormi; Tut mir leid = imi pare rau; entschuldigung = scuze; etwas = ceva; versptung = intarziere; spter = tarziu; gegen = catre, folosit insa si cu intelesul de aproximativ.

    Lectia nr 13 Orientarea pe o harta. Puncte cardinale. (Lektion 13 Orientierung auf der Landkarte)

    Punctele cardinale :

    im Norden von .... (im norden fon) = la Nord de ....nrdlich von .... (nordlih fon) = la Nord de ....

    im Sden von .... (im siuden fon) = la Sud de ....sdlich von .... (siudlich fon) = la Sud de ....

    im Westen von .... (im vesten fon) = la Vest de ....westlich von .... (vestlih fon) = la Vest de ....

    nordwestlich von .... (nordvestlih fon) = la NordVest de .... sdwestlich von .... (siudvestlih fon) = la SudVest de ....

    im Osten von .... (im osten fon) = la Est de ....stlich von .... (ostlih fon) = la Est de ....

    nordstlich von .... (nordostlih fon) = la NordEst de ....sdstlich von .... (siudostlih fon) = la SudEst de ....

    Intrebari posibile despre pozitia unui oras pe harta .

    Wo liegt Nrnberg? (Vo ligt Niurnberg?) = Unde se afla Nrnberg?

    Nrnberg liegt nrdlich von Mnchen (Niurnberg ligt nordlih fon Miunhen) = Nrnberg se afla la nord de Mnchen.

    Kennst du / Kennen Sie Nrnberg ? (Chenst du / Chenen zi Niurnberg ?) = Cunosti / Cunoasteti

  • Nrnberg ?

    Nrnberg? Wo liegt denn das? (Niurnberg? Vo ligt den das?) = Nrnberg ? Unde se afla asta ?

    Das liegt nrdlich von Mnchen, nordstlich von Stuttgart . (Das ligt nordlih von Miunhen, nordostlih fon tutgart) = Se afla la nord de Mnchen, nordest de Stuttgart.

    Conversatie. Intalnire in cafenea.

    Intrebari si raspunsuri posibile cand intalnesti pentru prima oara o persoana.

    Wie heien Sie ? (Vi haisen zi ?) = Cum va numiti?Wie heit du? (Vi haist du?) = Cum te numesti?Was ist Ihre name ? (Vas ist ire name?) = Care este numele Dvs?Was ist deine name? (Vas ist taine name?) = Care este numele tau?

    Ich heie Andra ! (Ih haise Andra) = Ma numesc Andra !Ich bin Andra ! (Ih bin Andra !) = Eu sunt Andra ! Mein name ist Andra ! (Main name ist Andra ) = Numele meu este Andra !

    Woher kommen Sie? (Voher komen zi?) = Dvs. de unde proveniti / sunteti?Woher kommst du? (Voher komst du?) = Tu de unde provii / esti ?Ich komme aus Rumnien ! (Ih kome aus Rumenien) = Eu provin / sunt din Romania.

    Wo wohnen Sie? (Vo vohnen zi?) = Unde locuiti Dvs.?Wo wohnst du? (Vo vohnst du?) = Unde locuiesti tu?Ich wohne jetzt in Berlin! (Ih vohne ietzt in Berlin) = Eu locuiesc acum in Berlin.

    Sprechen Sie deutsch? (prehen zi doici?) = Vorbiti germana?Sprichst du deutsch? (prihst du doici?) = Vorbesti germana?Ja, aber nicht so gut! (Ia, abe' niht so gut!) = Da, dar nu asa de bine !

    Welche Sprache(n) sprechen Sie? / sprichst du? (Velhe prahe(n) prehen zi? / prihst du? ) = Ce limba(i) vorbiti? / vorbesti?Ich spreche etwas English und ein bischen deutsch. (Ih prehe etvas English und ain bishen doici.) = Vorbesc ceva engleza si un pic de germana.

    Welche Sprachen Spricht man in Deutschland? (Velhe prahen priht man in Doiciland?) =Ce limbi se vorbesc in Germania?Bei uns spricht man nur deutsch.(Bai uns priht man nur doici.) = La noi se vorbeste numai germana.

    Was ist Ihr / dein muttersprache? (Vas ist Ir / dain muterprahe?) = Care este limba Dvs./ ta materna?Mein Muttersprache ist rumnisch. (Main muterprahe ist rumeni.) = Limba mea materna este romana.

    Waren Sie / Warst du schon mal in Madrid? (Varen zi / Varst du on mal in Madrid?) = Ati /

  • Ai fost vreodata in Madrid?

    Ja, ich war in Madrid ! (Ia, ih var in Madrid!) = Da, am fost in Madrid.Nein, ich war nicht in Madrid! (Nain, ih var niht in Madrid!) = Nu, n-am fost niciodata in Madrid!

    Was ist das? (Vas ist das?) =Ce este asta?

    Das ist Convention Center.(Das ist Convenion Center.) = Asta este Centrul de Conventii.

    Wo ist denn das? (Vo ist den das?) = Unde este asta ?

    Das ist in Singapur / Das Convention Center ist in Singapur. (Das ist in Singapur / Das C.C. ist in Singapur.) = Este in Singapore / C.C. este in Singapore.

    In welchem Land ist das? (In velhem Land ist das?) = In ce tara este asta?

    Das ist in Asien. / Singapur ist in Asien. (Das ist in Azien./Singapur ist in Azien.) = Este in Asia. / Singapore este in Asia.

    Pentru prima oara in cafenea, expresii uzuale:

    Entschuldigung, ist hier frei ? (Entciuldigung, ist hir frai?) = Scuzati-ma, este aici liber?

    Haben Sie ein tisch frei fr drei personen? (Haben zi ein ti frai fiur drai personen?) = Aveti o masa libera pentru trei persoane?

    Ja klar, bitte! / Nein, schade! / Es tut mir leid (Ia klar bite/ Nain, ade/ Es tut mi laid) = Da bineinteles, poftiti . / Nu, din pacate./ Imi pare rau.

    Was trinken Sie? / Was mchten Sie trinken? (Vas trinchen zi? / vas miohten zi trinchen?) = Ce beti ? / Ce ati dori sa beti?

    Zahlen, bitte! (alen, bite) = Nota va rog!

    Ich mchte zahlen, bitte! (Ih miohte alen, bite) = As dori sa platesc, va rog.

    Zusammen oder getrennt? (uzamen od ghetrent?) = Impreuna sau separat?

    Das macht 9,5 Euro. (Das maht 9,5 oiro) = Face 9,5 euro.

    Bitte, past 10 Euro. (Bite, past 10 oiro) = Va rog , pastrati pana la 10 euro.

    Pronumele personal.

    Singular:

  • persoana I : ich (ih) = eu

    persoana II: du (du) = tu

    persoana III: er /sie /es (er /zi /es) = el /ea/ *cea de-a treia forma nu are corespondent in limba romana; se folosesti in general pentru lucruri si pentru toate cuvintele de genul neutru

    ex: Das ist ein Heft (das ist ain heft) = Acesta este un caiet => Es ist blau (es ist blau) = El (caietul) este albastru.

    Obs!!! Noi folosim pronumele personal "el" atat pentru cuvintele de genul masculin cat si pentru cele de genul neutru, pe cand in limba germana fiecarui gen ii revine un pronume personal.

    Plural:

    persoana I: wir (vir) = noi

    persoana II: ihr (ir) = voi

    persoana III: sie / Sie (zi) * = ei / Dvs.

    *se foloseste cu litera mare atunci cand e o discutie formala

    ex: Woher kommen Sie? (Voher comen zi?) = De unde proveniti (Dvs.)?

    Verbul. Conjugarea la prezent a verbelor "haben" si "sein"

    Verbul este cea mai importanta parte de vorbire, deoarece reprezinta nucleul unei propozitii. Verbul este flexibil si este singura parte de vorbire care se conjuga.

    Verbele pot fi regulate, verbe care nu-si schimba radacina in timpul conjugarii si neregulate, verbe care isi modifica radacina in timpul conjugarii.

    Dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari. Verbele slabe sunt cele care nu prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii. Verbele tari sunt cele care prezinta modificari vocalice pe parcursul conjugarii.

    In limba germana, ca si in limba romana, verbele "a avea" (haben) si "a fi" (sein) sunt foarte des intalnite. Sa invatam, pentru inceput, sa le conjugam la indicativ prezent. Veti repeta totodata si pronumele personal.

    Indicativul prezent al verbelor "HABEN" si "SEIN"

    HABEN = a avea

    ich habe (ih habe) = eu amdu hast (du hast) = tu ai

  • er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

    wir haben (wir haben) = noi avemihr habt (ir habt) = voi aveti sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

    SEIN = a fi

    ich bin (ih bin) = eu suntdu bist (du bist) = tu estier / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

    wir sind (vir sind) = noi suntemihr seid (ihr said) = voi suntetisie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

    *nu are corespondent in limba romana

    Cu siguranta ati observat ca terminatiile specifice in functie de persoana si numar difera la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN", deoarece aceste doua verbe sunt neregulate. Asta inseamna ca-si schimba radacina pe parcursul conjugarii.

    Momentan incercati sa retineti formele verbale la prezent ale lui "HABEN" si "SEIN" impreuna cu formele pronumelui personal.

    In lectiile urmatoare va voi prezenta mai pe larg terminatiile verbale si va voi explica ce sunt verbele neregulate.

    Cele mai importante 50 de verbe din limba germana.

    1. anrufen (an.rufn) = a telefona2. arbeiten (arbaitn) = a munci3. backen (bachen) = a coace4. benutzen (benuen) = a folosi5. bleiben (blaibn) = a ramane6. brauchen (brauhn) = a avea nevoie7. bringen (bringhen) = a aduce8. denken (denchen) = a gandi9. essen (esen) = a manca10. fahren (farn) = a conduce11. finden (findn) = a gasi, a considera12. fliegen (flighn) = a zbura13. fragen (fragn) = a intreba14. geben (ghebn) = a da15. gehen (gheen) = a se duce16. haben (habn) = a avea17. heien (haisen) = a se numi

  • 18. helfen (helfn) = a ajuta19. hren (hoorn) = a auzi20. kaufen (caufn) = a cumpara21. kennen (chenen) = a cunoaste22. kommen (comn) = a veni23. knnen (chionn) = a putea24. laufen (laufn) = a merge, a alerga, a functiona25. leben (lebn) = a trai26. leihen (laihen) = a imprumuta27. lernen (lernen) = a invata28. lesen (lezen) = a citi29. lieben (libn) = a iubi30. machen (mahn) = a face31. mchten (miohtn) = a dori32. nehmen (nemn) = a lua33. schreiben (raibn) = a scrie34. schlagen (laghen) = a lovi35. schneiden (naiden) = a taia36. schlafen (lafn) = a dormi37. sitzen (sien) = a sta, a lua loc38. sehen (zeen) = a vedea39. sein (zain) = a fi40. sprechen / reden (preheen / redn) = a vorbi41. spielen (pilen) = a te juca42. trinken (trinchen) = a bea43. vergessen (ferghesn) = a uita44. versprechen (ferprehen) = a promite45. verstehen (ferteen) = a intelege46. waschen (van) = a spala47. werden (verdn) = a deveni48. wissen (vizn) = a sti49. wollen (volen) = a vrea50. wohnen (vonen) = a locui

    Substantivul.Descriere generala.

    Substantivul este partea de vorbire flexibila prin care denumim fiinte (oameni sau animale), lucruri, actiuni, stari, fenomene ale naturii etc. Caracteristic substantivului din limba germana este faptul ca apare insotit aproape intodeauna de articolul hotarat (der, die, das: der Vater = tatal, die Mutter = mama, das Mdchen = fata) sau nehotarat (ein, eine, ein: ein Vater = un tata, eine Mutter = o mama, ein Mdchen = o fata).

    Obs !!! Cu ajutorul articolului se pot deosebi substantivele de genul masculin, feminin sau neutru.

    Obs !!! Genul substantivului in limba germana este foarte greu de stabilit; regulile de determinare fiind foarte putine este recomandat sa se invete substantivul intodeauna impreuna cu

  • articolul. In orice dictionar veti gasi si genul substantivului M = masculin; F = feminin; N = neutru.

    Obs !!! Spre deosebire de limba romana in limba germana toate substantivele se scriu cu majuscula. ( daca la inceput o sa va fie greu, trebuie sa stiti ca scrierea substantivelor cu litere mici nu este considerata o greseala gramaticala majora dar de ce sa scriem gresit cand stim cum sa scriem corect )

    Substantivele pot fi concrete ( care denumesc fiinte, lucruri, fenomene ale naturii), abstracte (care denumesc stari, actiuni), proprii (care individualizeaza fiinte, lucruri), comune (care denumesc clasa sau categoria de obiecte, precum si fiecare exemplar in parte apartinand clasei sau categoriei respective)

    Substantive concrete: der Mensch = omul; die Frau = femeia; das Kind = copilul; die Blume = floarea; das Fenster = fereastra; das Auto = masina;

    Substantive abstracte: die Seele = sufletul, das Leben = viata, die Angst = frica, die Dummheit = prostia, die Nhe = apropierea, die Musik = muzica;

    Substantive comune: das Haus = casa, der Lehrer = profesorul, das Museum = muzeul;

    Substantive proprii: Peter, Monika, Wild;

    Din punct de vedere morfologic substantivele din limba germana se pot imparti in doua categorii:

    Dupa numar substantivele pot fi: substantive care au forma de plural si singular; substantive care au numai forma de singular; substantive care au numai forma de plural;

    Dupa gen substantivele pot fi: substantive feminine; substantive masculine; substantive neutre;

    Asa cum am precizat mai sus, substantivul apare insotit de articol. In limba germana articolul sta in fata substantivului. Articolu poate fi de doua feluri:

    articolul hotarat sau definit (der bestimmte oder definite Artikel); articolul nehotarat sau nedefinit (der unbestimmte oder indefinite Artikel);

    Genul substantivului si reguli de determinare.

    Obs.!!! Genul substantivului nu are reguli fixe de determinare, de aceea este recomandat sa invatati substantivele impreuna cu genul acestora. Obs.!!! Genul substantivului se stabileste cu ajutorul articolului.

  • Obs.!!! Genul substantivului se poate stabili in functie de intelesul cuvantului sau terminatia acestuia.

    Genul masculin foloseste articolul : DER

    1.Determinarea substantivelor de genul maculin dupa inteles:

    In general, numele proprii sau comune denumind fiinte de sex masculin; ex: der Mann = omul; der Student = studentul; der Hund = cainele; der Lwe = leul; der Hahn = cocosul; => exceptie face: das Shnchen = baiatul, baietelul etc.

    Categorii de substantive: anotimpurile => exceptie face: das Frhjahr = primavara anului; denumirea lunilor, zilelelor si a partilor din zi; => exceptie face: die Nacht = noaptea; die

    Frhe = la inceputul / urile; fenomenele naturii ex: der Regen = ploaia; der Schnee = zapada; der Donner = tunetul;

    der Hagel = grindina; der Blitz = fulgerul; der Frost = inghetul; denumirea vanturilor; ex: der Fhn = vant, uscator de par; der Taifun = taifunul; denumirea mineralelor si a rocilor; ex: der Quarz = cuartul; der Granit = granitul; =>

    exceptie face: die Kreide = creta; denumirea muntilor ( nu toti ) ; denumirea monezilor; ex: der Leu = leul; der Rubel = rubla; der Dollar = dolarul; =>

    exceptie face: die Lira = lira toate tipurile de alcool; => exceptie face: das Bier = berea; denumirea mobilierului; denumirea instrumentelor de scris marcile de automobile;

    2. Determinarea substantivelor de genul masculin dupa terminatii:

    Terminatii pentru substantive de origine germana:

    -ee: der Kaffe = cafeaua; der Klee = trifoiul; der Schnee = zapada;-el : der Artikel = articolul; =>exceptie face: die Gabel = furculita; die Kugel = bila, mingea; das Mittel = mijlocul; die Tafel = panoul; etc.-er : der Arbeiter = muncitorul, lucratorul; der Lehrer = profesorul; => exceptie face: die Butter = untul; das Zimmer = camera; etc.-ich : der Teppich = covorul; der Kranich = macaraua;-ig : der Honig = mierea; der Essig = otetul;-ler : der Tischler = tamplarul; der Wissenschaftler = oamenii de stiinta;-ling : der Frhling = primavara; der Sperling = vrabia; => exceptie face: die Reling = balustrada (deoarece sufixul este "-ing", "l" facand parte din radacina);-s : der Schnaps = bautura alcoolica; der Klaps = aplauzele;-en* : der Regen = ploaia; der Bogen = arcul; => exceptie face: das Kissen = perna; etc.

    * : In "-en" se termina si infinitivele substantivizate. Acestea sunt insa fara exceptie de genul neutru : das Lernen = invatarea; das Schreiben = scrierea; das Lesen = citirea;

  • Terminatii pentru substantive de origine negermana:

    -al : der Admiral = amiralul; der Kanal = canalul; => exceptie face: das Material = materialul;-an : der Ozean = oceanul; der Vulkan = vulcanul;-n : der Kapitn = capitanul;-ant : der Musikant = muzicantul; der Aspirant = aspirantul;-ar : der Bibliothekar = bibliotecar; der Archivar = arhivarul;-r : der Sekretr = secretarul; der Aktionr = actionarul; => exceptie face: das Militr = militarul;-bus : der Autobus = autobuzul;-end : der Dividend = dividentul;-ent : der Student = studentul ; der Kontinent = continentul; => exceptie face: das Patent = brevet de inventie; cuvintele ce au terminatia "-ment";-et : der Planet = planeta;-eur : der Ingenieur = inginer; der Amateur = amator; der Friseur = frizer;-ier : der Offizier = ofiter; der Kavalier = cavaler;-iker : der Mechaniker = mecanicul; der Graphiker = graficul;-ismus : der Realismus = realismul; der Organismus = organismul;-ist : der Optimist = optimistul; der Artist = artistul;-mom : der Agronom = agronomul;-er : der Professor = profesorul; der Motor = motorul;-soph : der Philosoph = filozoful;- us : der Modus = modul, der Kasus = cazul; => exceptie face: das Virus = virusul;

    Genul feminin foloseste articolul : DIE

    1.Determinarea genului substantivelor feminine dupa inteles:

    In general numele proprii sau comune ale fiintelor de sex feminin; ex: die Frau = femeia; die Tochter = fiica; die Lwin = leoaica; die Henne = gaina; die Ameise = furnica; die Schlange = sarpele; => exceptie face: das Mdchen = fata; das Weib = feminin;

    Categorii de substantive: 90% din denumirile de fructe; => exceptie face: der Apfel = marul; der Pfirsich =

    piersica; denumiri pentru avioane; denumiri pentru vapoare; ex: die Transilvania, die Titanic; marci de motociclete; denumiri de rauri; denumiri de flori; denumiri de arbori; instrumente muzicale; ex: die Geige = vioara; => exceptie face: das Klavier = clavierul;

    das Akkordeon = acordeonul; das Saxophon = saxofonul; numeralele cardinale subdivizate; ex: die Eins, die Zehn, die Fnf;

    2.Determinarea substantivelor de genul feminin dupa terminatii:

  • -e : 90% : die Tasche = geanta, buzunarul; die Lampe = lampa; die Blume = floarea; => exceptie face: das Auge = ochiul;

    Terminatiile care indica 100% genul feminin:

    -schaft : die Freundschaft = prietenia;-keit : die Suigkeit = dulciurile; die Geschwindgkeit = viteza;-ung : die Heizung = caloriferul; die Zeitung = ziarul;-ik : die Politik = politica; die Musik = muzica;-heit : die Gesundheit = sanatatea; die Freiheit = libertatea;-de : die Kunde = clientul; die Wunde = rana;-ei : die Bcherei = biblioteca; -in : die Lehrerin = profesoara;

    Terminatii pentru substantive de origine negermana:

    -a : die Kamera = camera;-ade : die Brigade = brigada; die Ballade = balada; die Schokolade = ciocolata;-age : die Garage = garajul;-aille : die Medaille = medalia;-ne : die Migrne = migrena;-enz : die Differenz = diferenta;-ette : die Zigarette = tigara; die Etikette = eticheta;-ie : die Geographie = geografia; die Kalorie = caloria; => exceptie face: das Genie = geniul; -ille : die Kamille = musetelul;-ine : die Kabine = cabina;-isse : die Kulisse = culise;-ive : die Alternative = alternativa;-iz : die Notiz = nota;-ose : die Tuberkulose = tuberculoza; die Neurose = nevroza; => exceptie face: der Matrose = marinarul, navigatorul;-is : die Basis = baza; die Dosis = doza;-ion : die Nation = natiunea; die Lektion = lectia;-tt : die Universitt = universitatea; die Qualitt = calitatea;-ur : die Natur = natura; die Literatur = literatura; die Kultur = cultura; -re : die Lektre = lectura; die Broschre = brosura;

    Genul neutru foloseste articolul : DAS

    1.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa inteles: In general numele fiintelor tinere sunt de genul neutru. ex: das Kind = copilul; das Lamm

    = mielul. Substantivele de genul neutru reflecta rezultatul unei actiuni. Numele de animale domestic (folosite atat pentru mascul cat si pentru femela) ; ex: das

    Pferd = calul; das Rind = vita; das Schwein = porcul; das Schaf = oaia; das Huhn = puiul de gaina;

    Cele mai multe nume de metale si cele de elemente chimice; ex: das Eisen = fierul; das Gold = aurul; das Silber = argintul; das Blei = plumbul; das Helium = heliul; das Brom =

  • bromul; => exceptie face: der Stahl = otelul; der Schwefel = sulful; die Bronze = bronzul:

    Numerele fractionare; ex: das Drittel = al treilea; das Sechstel = al saselea; das Viertel = al patrulea;

    Diminutivele; ex: das Mtterchen = mamica; das Vterchen = taticul; Numele literelor alfabetului si ale notelor muzicale; ex: das A, das hohe D = D-ul inalt,

    ridicat; Multe nume colective cu prefixul "ge-" si sufixul "-e"; ex: das Gebirge = muntii; das

    Getreide = cereale; das Geflgel = pasarile, gainile; Toate infinitivele substantivizate; ex: das Lernen, das Schreiben, das Lesen;

    2.Determinarea substantivelor de genul neutru dupa terminatii: Terminatii pentru substantive de origine germana:

    -chen : das Mdchen = fata; das Bndelchen = manunchi, pachetel;-lein : das Frulein = fetita;-nis : das Ereignis = evenimentul; das Gefngnis = inchisoare; => exceptie face: die Empfngnis = conceptie; die Erlaubnis = dreptul, permisiunea;-sal : das Schicksal = destinul; das Labsal = improspatarea; => exceptie face: die Drangsal = necazul; die Mhsal = dificultate, greutate; etc.-sel : das Rtsel = enigma; das Hcksel = dispozitiv; => exceptie face: der Stpsel = dopul;-tel : das Viertel = cartierul;-tum : das Altertum = antichitate, vechime;

    Terminatii pentru substantive de origine negermana:

    -em : das Poem = poemul; das Theorem = teorema;-ett : das Menuett = menuetul; das Amulett = amuleta; das Bufett = bufetul; -id : das Oxid = oxidul;-in (accentuat) : das Benzin = benzina; das Nikotin = nicotina;-ium : das Laboratorium = laboratorul; das Aquarium = acvariul;-ma : das Komma = virgula; das Thema = tema; das Drama = drama;-ment : das Dokument = documentul, das Argument = argumentul;-ol : das Karbol = acid carbolic;-um : das Museum = muzeul; das Album = albumul;-ut : das Institut = institutul;

    Ordinea cuvintelor in propozitie. Reguli generale.

    W-intrebari:

    Wie heien Sie? = Cum va numiti?Wo wohnen Sie? = Unde locuiti?

    Intrebari la care se asteapta raspunsuri afirmative sau negative:

    Heien Sie Monica? = Va numiti Monica? => Ja, ich heie Monica.= Da, ma numesc Monica./ Nein, ich heie Maria.

  • Wohnen Sie in Mailand? = Locuiti in Milano? => Nein, ich wohne in Paris. = Nu, eu locuiesc in Paris.

    Obs.!!! Intr-o propozitie afirmativa verbul se afla intodeauna pe pozitia nr.2. Atentie !!! Pozitia nr.2 nu inseamna cuvantul nr.2 din propozitie.

    Enunturi afirmative: Ich heie Monica. = Ma numesc Monica.Ich wohne in Paris. = Eu locuiesc in Paris.

    Obs.!!! Daca in locul sbiectului apar alte parti de vorbire, verbul isi pastreaza pozitia nr.2, subiectul trece dupa verb.

    Morgen koche ich eine Suppe. = Maine gatesc o supa.Nach dem Essen lerne ich. = Dupa cina invat.

    Propozitia imperativa:Komm mit! = Vino cu mine!Ruf mich an! = Suna-ma!

    Obs.!!! Este foarte important locul formelor verbale in propozitie. Infinitivul verbului sau verbul la trecut care insoteste un verb conjugat, se afla intodeauna la sfarsitul propozitiei.

    Morgen will ich in dem Garten essen = Maine vreau sa mananc in gradina. Ich habe dich nicht gefragt. = Nu te-am intrebat pe tine.

    Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintare sau caderea articolului.

    Declinarea articolului (hotarat si nehotarat) pe langa substantiv:

    Nominativ: der / ein (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);

    Genitiv: des / eines (masculin) der / einer (feminin) des / eines (neutru) der / - (plural);

    Dativ: dem / einem (masculin) der / einer (feminin) dem / einem (neutru) den / - (plural);

    Acuzativ: den / einen (masculin) die / eine (feminin) das / ein (neutru) die / - (plural);

    Obs.!!! Articolul nehotarat nu are forme de plural;

    Situatiile in care lipseste articolul din enunt:

    In anunturi, titlurile de pe prima pagina a ziarelor pentru a sublinia ideea pe care o transmite sau uneori pentru scurtarea enuntului. ex: Konzert verschoben = concert amanat

  • Cand substantivul este folosit cu sensul lui general (deseori e vorba de substantive abstracte): ex: Wir haben Zeit = Avem timp.

    Cand se folosesc denumiri de materii cu sens general fara a se preciza cantitatea. ex: Ich trinke Milch. = Beau lapte. (de obicei, nu acum, nu se precizeaza cantitatea)

    Numele de persoane, locuri si tari. ex: Bukarest ist die Hauptstadt Rumniens. = Bucuresti este capitala Romaniei.

    In expresii fixe, perechi de cuvinte sau proverbe articolul lipseste. ex: Feuer machen = a face focul.

    Clasificarea prepozitiilor.

    Clasificarea prepozitiilor dupa sens: Sens local:

    an; ex: an der Grenze = la granita.auf; ex: auf dem Tisch = pe masa.aus; ex: aus Frankreich = din Franta.in; ex: in dem Zimmer = in camera.neben; ex: neben dem Haus = langa casa.ber; ex: ber den Wolken = deasupra norilor.vor; ex: vor dem Haus = in fata casei.hinter; ex: hinter dem Haus = in spatele casei.gegenber; ex: gegenber dem Haus = vizavi de casa.entlang (Genitiv); ex: entlang der Flues = de-a lungul raului.unter; ex: unter dem Tisch = sub masa.

    Sens temporal:

    an; ex: an diesem Tag = in aceasta zi.in; ex: in den nchsten Tagen = in urmatoarele zile.seit; ex: seit zwei Jahren = de doi ani.um; ex: um 12 Uhr = la ora 12.whrend (Genitiv); ex: whrend des Krieges = in timpul razboiului.zwischen; ex: zwischen 1989 und 1996. = intre 1989 si 1996.fr; ex: fr einige Monaten = pentru cateva luni.zu; ex: zum Abendessen = la cina.nach; ex: nach dem Essen = dupa masa.vor; ex: vor einer Woche = de o saptamana.bis; ex: bis Morgen = pana maine.ab; ex: ab Morgen = de maine.

    Obs.!!! Dupa cum ati observat majoritatea prepozitiilor cer cazul Dativ cu exceptia unora care cer cazul Genitiv.

    Sens cauzal:

  • wegen (Genitiv); ex: wegen Bauarbeiten = din cauza lucrarilor de constructie.dank (Dativ); ex: dank seiner Hilfe = multumita ajutorului sau.aus (Dativ); ex: aus Mitleid = din mila.durch (Acuzativ); ex: durch die Feuerwehr = de catre pompieri.zu (Dativ); ex: zu Ihrer Information = spre informarea dvs.

    Sens modal:

    ohne (Acuzativ); ex: ohne mein Wissen = fara stirea mea.mit (Dativ); ex: mit Ihrer Zustimmung = cu acordul dvs.gem (Dativ); ex: gem den Vorschriften = conform prevederilor.gegen (Acuzativ); ex: gegen meinen Rat = impotriva sfatului meu.

    Obs. !!! In continuare am notat in fata substantivelor prescurtarea articolului hotarat la Nominativ (care arata genul substantivului ) => (e)Freundin = die Freundin; (r)Baum = der Baum; (s)Kind = das Kind; pentru a putea intelege mai bine diferenta dintre cazuri va recomand sa aveti deschisa in paralel si Lectia nr.21 - Declinarea articolului pe langa substantiv. Intrebuintarea sau caderea articolului.

    Prepozitiile care cer 100% cazul ACUZATIV:

    durch = prin, de; ex: Sie fhrt jeden Tag mit dem Auto durch die (e)Stadt. = Ea merge zilnic cu masina prin oras.

    fr = pentru; ex: Er kauft fr seinen (r)Vater ein Buch. => sein + den = seinen

    gegen = impotriva, catre ex1: Mein Sohn ist gegen den / einen (r)Baum gelaufen.= Fiul meu a alergat catre copac./ catre un copac. ex2: Ich komme gegen acht uhr. = Vin in jur de ora opt.

    ohne = fara; ex: Ohne meine (e)Mutter gehe ich nicht. = Fara mama mea nu ma duc.

    um = in jurul, in, la; ex: Um die (e)Ecke wohnt meine Oma. = Dupa colt locuieste bunica mea.

    bis = pana; ex1: Ich arbeite von acht bis elf. = Lucrez de la 8 pana la 11. ex2: Der Zug fhrt bis Bukarest. = Trenul merge pana la Bucuresti.

    Prepozitii care cer 100% cazul DATIV:

    aus = de la, din; ex: Camy kommt aus dem (r)Garten. = Camy vine din gradina.

    bei = la; ex: Andrei ist bei dem (s)kind.= Andrei este la copil.

    mit = cu; ex: Er spricht mit seiner (e)Freundin. = El vorbeste cu prietena lui.

    nach = spre,dupa; ex: Nach der (e)Schule gehe ich nach Hause. = Dupa scoala ma duc spre casa.

    von = din, de la; ex: Das Buch ist von meinem (r)Sohn. = Cartea este de la fiul meu.

  • zu = la; ex: Ich komme zu unserem (r)Vater. = Vin la tatal nostru.

    gegenber = vizavi; ex: Er wohnt gegenber der (e)Post. = El locuieste vizavi de posta.

    seit = de; ex: Seit einem (s)Jahr lebe ich hier. = Eu locuiesc aici de un an.

    Grupele de verbe care cer fie cazul ACUZATIV fie cazul DATIV:

    hngen = a agata (Acuzativ) arata directia; ex: Ich hnge das Bild an die Wand. = Agat imaginea pe perete.hngen = a sta agatat (Dativul) arata locul. ex: Das Bild hngt an der Wand. = Imaginea atarnata pe perete.

    setzen = a aseza (Acuzativ) arata directia; ex: Ich setze das Kind auf den Stuhl. = Asez copilul pe scaun.sitzen = a sta asezat (Dativ) arata locul; ex: Das Kind sitzt auf dem Stuhl. = Copilul sta pe scaun.

    legen = a pune (Acuzativ) arata directia; ex: Ich lege den Teppich auf den Fuboden. = Pun covorul pe podea. liegen = a sta intins (Dativ) arata locul; ex: Der Teppich liegt auf dem Fuboden. = Covorul este intinsr pe podea.

    stellen = a pune, a aseza (vertical) (Acuzativ) arata directia; ex: Ich stelle das Regal an die Wand. = Pun raftul pe perete.

    stehen = a sta (vertical) (Dativ) arata locul; ex: Das Regal steht an der Wand. = Raftul sta pe perete.

    Obs.!!! Prepozitii sunt neflexibile si stau intodeauna pe langa alt cuvant (substantiv, pronume, adjectiv sau adverb).

    Obs.!!! Cele mai multe prepozitii cer in limba germana un anumit caz (acuzativul, genitivul sau dativul) iar altele cer fie acuzativul, fie dativul.

    Obs.!!! Prepozitiile care ne indica locul cer cazul Dativ iar cele care arata directia cer cazul Acuzativ.

    Obs.!!! Prepozitiile pot avea sensuri diferite: temporal, local, modal, cauzal.

    Prepozitia se poate contopi cu articolul hotarat care insoteste substantivul:

    in+dem = im; in+das = ins;

    an+das = ans; an+dem = am;

  • zu+der = zur; zu+dem = zum;

    durch+das = durchs;

    Indicativul. Formarea prezentului la verbele regulate.

    Daca iti amintesti in Lectia nr.16 la conjugarea verbelor "HABEN" si "SEIN" ti-am subliniat terminatiile verbale pentru fiecare persoana in parte. Acum este timpul sa inveti mai pe larg cum se formeaza timpul prezent.

    Timpul prezent al verbului se formeaza de la forma de infinitiv a verbului (forma sub care gasesti verbul in dictionar) prin inlaturarea terminatiei -en sau -n, la care se adauga urmatoarele terminatii, in functie de numar si persoana: -e, -st, -t, -en, -t, -en.

    Majoritatea verbelor in limba germana se termina la infinitiv in -en: wohnen, lesen, sprechen, haben. Unele verbe se termina in -n, cum este verbul "sein".

    EX: machen - verb slab* (inlaturam terminatia de infinitiv "-en" si o inlocuim cu terminatiile specifice prezentate mai sus):

    ich mach+e = eu invatdu mach+st = tu invetier / sie / es mach+t = el / ea / invata

    wir mach+en = noi invatamihr mach+t = voi invatatisie / Sie mach+en = ei / Dvs. invatati

    Indicat este ca verbul sa fie invatat cu cele trei forme ale sale :Infinitiv : machen (mahn) = a face;Imperfect : machte (mahte) = faceam;Participiu II : gemacht (ghemaht) = am facut;

    Alte verbe care se conjuga la fel : brauchen = a avea nevoie, bringen = a aduce, fragen = a intreba, gehen = a merge, heien = a se numi, kaufen = a cumpara, kommen = a veni, leben = a trai, wohnen = a locui;

    Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

    Obs.!!! Verbele ale caror radacini se termina in -t-, -d-, -gn-, primesc un -e- de legatura inaintea terminatiilor de persoana si numar: -st, -t.

    EX: arbeiten = a munci (arbeit-t-en) - verb slab*;

  • ich arbeit+e = eu muncesc;du arbeit+e+st = tu muncesti;er / sie / es arbeit+e+t = el / ea munceste;

    wir arbeit+en = noi muncim;ihr arbeit+e+t = voi munciti;sie / Sie arbeit+en = ei muncesc/ Dvs.munciti;

    Alte verbe care se conjuga la fel : reden = a vorbi, regnen = a ploua, heiraten = a se casatori, schneiden = a taia, melden = a anunta, finden = a gasi;

    Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

    * In Lectia nr.16 am precizat ca dupa criteriul fonetico-morfologic verbele pot fi slabe si tari.

    Verbe care prezinta modificari vocalice.

    Verbele tari isi schimba vocala din radacina la persoana a doua si a treia singular:

    a => au => ue => ie, io => => a

    EX: geben = a da (geb-en) - verb tare;

    ich gebe = eu daudu gibst = tu daier / sie / es gibt = el / ea da

    wir geben = noi damihr gebt = voi datisie / Sie geben = ei dau / Dvs. dati

    Alte verbe care prezinta modificari vocalice si se conjuga la fel : backen = a coace (a => ) bergen = a salva (e => i) blasen = a sufla (a => ) braten = a praji (a => ) brechen = a rupe (e => i) dreschen = a strica, distruge (e => i) drfen = a fi permis ( => a) empfehlen = a recomanda (e => ie)

  • Conjuga aceste verbe la prezent ! Daca inca mai intampini probleme nu ezita sa ne contactezi folosind formularul de contact aici sau lasand un comentariu !

    La cerinta Dvs. folosind formularul de contact aici va pot pune la dispozitie in format PDF lista celor mai importante 50 de verbe conjugate care prezinta modificari vocalice !!!

    Conjugarea la prezent a verbelor neregulate. Verbele mixte - slabe, tari.

    1. In limba germana un singur verb ar putea fi considerat cu adevarat neregulat. Acesta este "SEIN". Alte trei verbe des folosite au forme slab neregulate si anume : haben, werden si wissen.

    SEIN (zain) = a fi

    ich bin (ih bin) = eu suntdu bist (du bist) = tu estier / sie / es ist (er/zi/es ist) = el/ea/ * este

    wir sind (vir sind) = noi suntemihr seid (ihr said) = voi suntetisie / Sie sind (zi sind) = ei sunt/ Dvs. sunteti

    haben (habn) = a avea

    ich habe (ih habe) = eu amdu hast (du hast) = tu ai er / sie / es hat (er/zi/es hat) = el/ ea/ * are

    wir haben (vir haben) = noi avemihr habt (ir habt) = voi aveti sie / Sie haben (zi haben) = ei au / Dvs. aveti

    werden (verden) = a deveni

    ich werde (ih verde) = eu devindu wirst (du virst) = tu deviier / sie / es wird (er/zi/es) vird = el, ea devine

    wir werden (vir verden) = noi devenimihr werdet (ir verdet) = voi devenitisie / Sie werden (zi verden) = ei devin / Dvs. deveniti

  • wissen (vizen) = a sti

    ich wei (ih vais) = eu stiudu weit (du vaist) = tu stiier / sie / es wei (er/zi/es vais) = el, ea stie

    wir wissen (vir wissen) = noi stimihr wit (ihr vist) = voi stitisie / Sie wissen (zi vizen) = ei stiu / Dvs. stiti

    2. Verbele mixte

    Verbele mixte prezinta caracteristici de la verbele tari si de la cele slabe. Unele verbe slabe prezinta anumite schimbari vocalice:

    nennen => nannte (imperfect) => gennant (participiu) = a numi;

    brennen => brannte => gebrannt = a arde;

    Aceste verbe se mai numesc verbe neregulate slabe !!!

    Alte verbe asemanatoare sunt : bringen => brachte => gebracht = a aduce; denken => dachte => gedacht = a gandi;

    Unele verbe tari prezinta si schimbari consonantice : gehen => ging => gegangen = a merge, a te duce; stehen => stand => gestanden = a sta;

    Verbul trebuie invatat cu cele trei forme ale sale, de aceea este bine sa-l scoti din dictionar impreuna cu forma de imperfect si participiu. De obicei, in fiecare dictionar se indica ce fel de verb este :

    Ex1: machen, -te, -t - acest lucru iti indica faptul ca verbul respectiv nu-si schimba forma : machen => machte => gemacht ;

    Ex2: sein, war, gewesen - toate formele sunt indicate pentru ca este verb tare si isi schimba forma;

    Conjugarea verbelor cu particula separabila.

  • In limba romana verbele cu particula separabila (trennbare Verben) nu exista, ele fiind o caracteristica a limbii germane.

    Verbele cu particula separabila (trennbare Verben) sunt formate dintr-un prefix (an) + un verb (rufen) => anrufen = a suna pe cineva . Sub aceasta forma apar la infinitiv unite intr-un singur cuvant.

    Conjugarea verbelor cu particula separabila la prezent:

    La conjugarea verbelor cu particula separabila se desparte prefixul de verb; anrufen => Ex: Ich rufe dich morgen an.

    Prefixul se pune intodeauna la sfarsitul propozitiei indiferent de lungimea acesteia; abwaschen => Ex: Ich wasche heute den ganzen Tag alle Gabeln, Messer, Teller

    zusammen mit meiner Gromutter und meinen Geschwistern ab.= Eu spal azi toata ziua toate furculitele, cutitele, farfuriile impreuna cu bunia si fratii mei.

    Atunci cand verbul se regaseste intr-o propozitie cu un verb deja conjugat nu se mai desparte si se adauga intodeauna la sfarsitul propozitiei;

    Ex: Ich muss immer abwaschen. = Eu trebuie mereu sa spal.

    Obs.!!! Propozitiile ce contin un verb cu particula separabila se construiesc precum ai invatat in Lectia nr.20 cu simpla adaugare a prefixului la sfarsitul propozitiei.

    Ex: anrufen => Rufst du mich heute an? = Ma suni astazi?

    ab waschen (ab.va n) = a spala

    ich wasche ab (ih vae ab) = eu spaldu wschst ab (du vest ab) = tu spelier / sie / es wscht ab (er/zi/es vet ab) = el/ea spala

    wir waschen ab (wir van ab) = noi spalamihr wascht ab (ihr vat ab) = voi spalatisie / Sie waschen ab (zi van ab) = ei spala / Dvs. spalati

    Conjugarea verbelor cu particula separabila la participiu (trecut):

    abwaschen (nominativ) = a spala => abgewaschen (participiu) = spalat

    Ex: Meine Mutter hat abgewaschen = Mama mea a spalat.

  • Imperfectul in germana.

    Imperfectul verbelor slabe se formeaza prin intercalarea "-te" intre radacina verbului si desinentele de numar si persoana.

    Imperfectul ca si timpul perfect compus exprima o actiune trecuta si se foloseste in povestiri. Imperfectul exprima o actiune trecuta si incheiata, el nu poate aparea acolo unde mai exista o legatura cu prezentul.

    machen (infinitiv) machte (imperfect) gemacht (participiu II)Conjugarea la imperfect a verbului machen: ich machte = eu faceamdu machtest = tu faceaier / sie / es machte = el, ea facea

    wir machten = noi faceamihr machtet = voi faceatisie / Sie machten = ei faceau / Dvs. faceati

    Obs. !!! La persoana a treia singular forma este identica cu cea de persoana I singular. Terminatia de persoana si numar "-t" nu se mai adauga. Corect : er, sie, es machte; Incorect: er, sie, es machtet

    Alte verbe care se conjuga la fel sunt: bauen (infinitiv) baute (imperfect) = a construi; brauchen (infinitiv) brauchte (imperfect) = a avea nevoie; decken (infinitiv) deckte (imperfect) = a acoperi; fragen (infinitiv) fragte (imperfect) = a intreba; lernen (infinitiv) lernte (imperfect) = a invata; lachen (infinitiv) lachte (imperfect) = a rade; spielen (infinitiv) spielte (imperfect) = a se juca;

    Imperfectul verbelor tari nu are o regula. Ele prezinta la imperfect anumite schimbari vocalice care nu sunt totdeauna previzibile. Terminatiile de numar si persoana sunt aceleasi.

    brechen (infinitiv) brach (imperfect) gebrochen (participiu II) = a rupeConjugarea la imperfect a verbului tare brechen : ich brach = eu rupeamdu brachst = tu rupeaier / sie / es brach = el / ea rupea

    wir brachen = noi rupeamihr bracht = voi rupeatisie / Sie brachen = ei rupeau / Dvs. rupeati

    Alte verbe tari care se conjuga la fel :

  • fangen (infinitiv) fing (imperfect) = a prinde; geben (infinitiv) gab (imperfect) = a da; fahren (infinitiv) fuhr (imperfect) = a merge (cu masina); gehen (infinitiv) ging (imperfect) = a merge (pe jos); liegen (infinitiv) lag (imperfect) = a sta intins; schlafen (infinitiv) schlief (imperfect) = a dormi; laufen (infinitiv) lief (imperfect) = a alerga;

    Verbele cu particula separabila:

    fernsehen (infinitiv) sah fern (imperfect) ferngesehen (participiu II) = a se uita la televizorConjugarea la imperfect a verbului cu particula separabila fernsehen : ich sah fern = eu ma uitam la televizordu sahst fern = tu te uitai la televizorer / sie / es sah fern = el / ea se uita la televizor

    wir sahen fern = noi ne uitam la televizorihr saht fern = voi va uitati la televizorsie / Sie sahen fern = ei se uitau / Dvs. va uitati la televizor

    Participiul II in germana.

    La formarea Participiului II trebuie tinut seama de tipul verbului - slab, tare cat si de prefixul sau terminatia acestuia.

    a) Participiul II verbe tari = (prefixul) ge- + radacina verbului + (uneori apar modificari vocalice in radacina) + -en (terminatia / sufixul)Ex: schreiben (infinitiv) => ge- + schreib + -en = geschrieben (participiul II)

    b) Participiul II verbe slabe = ge- (prefixul) + radacina verbului + -(e)t (terminatia, sufixul);Ex: suchen (infinitiv) => ge- + such + -t = gesucht (participiu II)

    Sufixul (-et) il primesc verbele care formeaza imperfectul in -ete.Ex.: arbeiten (infinitiv) => ge- + arbeit + -et = gearbeitet (participiul II)

    c) Daca verbul - fie tare, slab sau neregulat - are terminatia "-ieren" , formeaza participiul II fara prefixul ge- dar cu terminatia -t ;Ex : telefonieren (infinitiv) => telefonier + -t = telefoniert (participiu II)

    d) Toate verbele cu prefixul be- , formeaza participiul II fara prefixul ge-:Ex.: bekommen (infinitiv) => bekomm + en = bekommen (participiul II) ; besuchen (infinitiv) => besuch + t = besucht (participiul II)

    Verbele modale din limba germana.

  • Verbele modale se mai numesc si verbe auxiliare modale deoarece nu apar singure, ci insotite de un verb la infinitiv care exprima ideea principala a propozitiei. Formele verbelor modale de singular prezinta aspecte neregulate.

    Sunt sase verbe modale in limba germana: knnen, mssen, sollen, drfen, mchten, wollen. + wissen (care nu este verb modal dar se conjuga ca unul)

    Verbul modal knnen (a putea) poate exprima: faptul de a fi capabil; => Er kann Deutsch sprechen. = El poate / este capabil sa

    vorbeasca germana. prilej, ocazie; => Er kann im Sommer nach Wien fahren. = El poate (are prilejul) sa

    plece la Viena in vara. presupunere; => Er kann zu Hause sein. = Este posibil sa fie acasa.

    Verbul modal mssen (trebuie, cu sensul de a fi obligat) poate exprima: necesitatea; => Wir mssen umziehen = Trebuie sa ne mutam.

    Verbul modal sollen (trebuie) se traduce la fel ca verbul mssen , numai ca sensul este diferit si exprima:

    o obligatie morala, o propunere; => Was soll ich heute kochen? = Ce trebuie (fara sa fiu obligata) sa gatesc astazi ?

    Verbul modal drfen (a avea voie, a fi permis) poate exprima: permisiunea; => Ich darf hereinkommen. = Am voie / imi este permis sa intru. interdictie; => Im Zimmer darf man nicht rauchen = In camera nu se fumeaza. intrebare politicoasa; => Darf ich Sie etwas fragen? = Pot sa va intreb ceva? folosirea corespunzatoare a unui lucru; => Dieser Stoff darf nicht zu hei gewaschen

    werden. = Acest material nu trebuie spalat la o temperatura ridicata / cu apa fierbinte.

    Verbul modal mchten (a place ceva, a dori) poate exprima: dorinta; => Ich mchte das Buch lesen. = As dori sa citesc aceasta carte. rugaminte politicoasa: => Mchten Sie am Montag Frau Keller anrufen? = Ati dori sa o

    sunati luni pe D-na Keller?

    Verbul modal wollen (a vrea) poate exprima: dorinta; => Er will ein Cola trinken. = El vrea sa bea o cola. cerinta; => Herr Fritz will nicht, dass hier ein Haus gebaut wird. = Domnul Fritz nu vrea

    sa se construiasca aici o casa. adresare politicoasa; => Wollen Sie nur ein moment warten? = Vreti sa asteptati doar

    un moment?

  • Perfectul compus.

    Perfectul compus se formeaza cu ajutorul auxiliarelor "haben" si "sein" conjugate la timpul prezent la care se adauga participiul II al verbului de conjugat la perfect compus. Verbul auxiliar si participiul II incadreaza propozitia, aceasta structura fiind una specifica limbii germane.

    Caracteristica timpului perfect compus este incheierea unei actiuni. - Perfectul compus ne indica incheierea unei stari sau al unui proces, dar care are urmari in prezent. => Ich habe das Gedicht vergessen. Ich weiss es nicht mehr. = Am uitat poezia. Nu o mai stiu. - Perfectul compus mai poate exprima o actiune care s-a intamplat de curand. => Hast du die Tablette genommen? = Ti-ai luat pastila?

    Cu verbul "haben" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:- verbele reflexive: sich wundern = a fi surprins; sich waschen = a te spala; sich anziehen = a te imbraca;- verbele tranzitive (care cer un complement direct) : schreiben = a scrie; lesen = a citi; sehen = a vedea;- o parte a verbelor intranzitive (care cer un complement indirect) care indica inceperea sau incheierea unui proces sau a unei actiuni : wohnen = a locui; schlafen = a dormi; leben = a trai;- verbele modale;

    Cu verbul "sein" se folosesc urmatoarele categorii de verbe:- verbele intranzitive care ne arata o miscare intr-o anumita directie : gehen, fahren, kommen, fliegen;- verbele intranzitive care ne arata rezultatul unui proces sau al unei stari : einschlafen = a adormi; aufwachen = a se trezi; sterben = a muri;- verbele auxiliare: sein = a fi ; werden = a deveni;- verbul bleiben = a ramane;

    In continuare va voi conjuga un verb cu "sein" , unul cu "haben" si un verb cu particula separabila.

    Conjugarea verbului "fahren = a pleca" la perfect compus:

    ich bin gefahren = eu am plecat;du bist gefahren = tu ai plecat;er / sie / es ist gefahren = el / ea a plecat;

    wir sind gefahren = noi am plecat;ihr seid gefahren = voi ati plecat;sie / Sie sind gefahren = ei au / Dvs. ati plecat;

    Conjugarea verbului reflexiv "sich waschen = a te spala" la perfect compus:

    ich habe mich gewaschen = eu m-am spalat;

  • du hast dich gewaschen = tu te-ai spalat;er / sie / es hat sich gewaschen = el / ea s-a spalat;

    wir haben uns gewaschen = noi ne-am spalat;ihr habt euch gewaschen = voi v-ati spalat;sie / Sie haben sich gewaschen = ei s-au spalat / Dvs. v-ati spalat;

    Conjugarea verbului cu particula separabila "hereinkommen = a intra "

    ich bin hereingekommen = eu am intrat;du hast hereingekommen = tu ai intrat;er / sie / es ist hereingekommen = el / ea a intrat;

    wir sind hereingekommen = noi am intrat;ihr seid hereingekommen = voi ati intrat;sie / Sie sind hereingekommen = ei au intrat / Dvs. ati intrat.

    Obs.!!! Daca la prezent sau imperfect particula se desparte de verb, acest lucru nu se intampla si la perfect compus.

    Obs. !!! Verbele de miscare se pot conjuga la perfect compus si cu auxiliarul "haben" insa in acest caz indica durata unei actiuni si nu directia. => Er hat drei Stunden geschwommen = El a inotat trei ore.=> Er ist bis ans andere Ufer geschwommen = El a inotat pana la celalalt mal.

    Obs.!!! Perfectul compus si imperfectul sunt timpuri greu de deosebit. Trebuie sa tii minte ca perfectul compus are legatura cu prezentul si exprima o actiune incheiata si se foloseste in dialoguri, in viata cotidiana pe cand imperfectul se foloseste in povestiri, in scrieri literare.

    Mai mult ca perfectul.

    Mai mult ca perfectul se formeaza cu ajutorul verbelor auxiliare "haben" si "sein" la timpul imperfect la care se adauga participiul II al verbului de conjugat. Verbele care se construiesc cu "haben" si "sein" ti le-am prezentat la formarea perfectului compus din Lectia nr.29. Acestea sunt valabile si pentru mai mult ca perfectul.

    Mai mult ca perfectul ne indica o actiune trecuta si incheiata inaintea altei actiuni trecute si se foloseste in general in scrieri literare. => Er kam zurck, weil er seinen Mantel vergessen hatte. = S-a intors, deoarece isi uitase paltonul.

    Conjugarea verbului "arbeiten = a munci" la mai mult ca perfect:

    ich hatte gearbeitet = eu muncisem;du hattest gearbeitet = tu muncisei;er / sie / es hatte gearbeitet = el / ea muncise;

  • wir hatten gearbeitet = noi munciseram;ihr hattet gearbeitet = voi munciserati;sie / Sie hatten gearbeitet = ei muncisera / Dvs. munciserati;

    Viitorul prezent si viitorul anterior.

    Viitorul prezent se formeaza in limba germana cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la timpul prezent si infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba. Ca si la perfect compus sau mai mult ca perfect, forma de infinitiv a verbului este plasata la sfarsitul propozitiei.

    Viitorul prezent = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + infinitivul verbului de conjugat care nu se schimba

    Conjugarea verbului "machen = a face" la viitorul prezent :

    ich werde machen = eu voi face;du wirst machen = tu vei face;er / sie / es wird machen = el / ea va face;

    wir werden machen = noi vom face;ihr werdet machen = voi veti face;sie / Sie werden machen = ei vor face / Dvs veti face.

    Ex.: Ich werde das Buch lesen = Eu voi citi cartea.

    Viitorul prezent mai poate fi exprimat si cu ajutorul prezentului, in acest caz se cere folosirea adverbelor de timp ca : morgen = maine, bermorgen = poimaine, nchste = urmatorul etc.

    Ex.: Morgen lese ich das Buch. = Maine citesc (cu sensul de voi citi) cartea.

    Viitorul anterior se formeaza cu ajutorul auxiliarului "werden" conjugat la prezent, participiul II al verbului de conjugat si auxiliarul "haben" si "sein". Acest timp se foloseste foarte rar insa nu strica sa-l stiti.

    Viitorul anterior = auxiliarul "werden" conjugat la prezent + Participiul II al verbului de conjugat + auxiliarul "haben" / "sein"

    Conjugarea verbului "machen" la viitorul anterior:

    ich werde gemacht haben = eu voi fi facut;du wirst gemacht haben = tu vei fi facut;

  • er / sie / es wird gemacht haben = el / ea va fi facut;

    wir werden gemacht haben = noi vom fi facut;ihr werdet gemacht haben = voi veti fi facut;sie werden gemacht haben = ei vor fi facut / Dvs. veti fi facut;

    Ex.: Meine Freundin wird gestern ins Gebirge gefahren sein. = Prietena mea va fi plecat ieri la munte.

    Participiul 1

    Participiul 1 se formeaza de la forma de infinitiv a verbului la care se adauga terminatia "-d" ( kommend = care vine; weinend = care plange ) Ex.: Weinende Kinder = copii care plang

    (infinitivul verbului) fragen + (terminatia) -d = fragend

    Participiul 1, denumit si participiul prezent, exprima o actiune in desfasurare, care este simultana cu actiunea exprimata prin verbul predicativ; el nu exprima deci o actiune prezenta decat atunci cand o exprima si verbul predicativ:

    Ex.: Ich hre die singenden vgel. = Aud pasarile care canta / cantatoare.(acum, in momentul de fata le aud) Ich hrte die singenden vgel. = Am auzit pasarile care cantau. (in trecut ) Ich werde die singenden vgel hren. = Voi auzi pasarile care vor canta. (in viitor)

    Participiul 1 se poate folosi pe langa substantiv, comportandu-se ca un adjectiv:

    Ex.: Ich habe ein schnell fahrend Auto gesehen. = Am vazut o masina rapida. schnell fahrend = conducere rapida

    Ex.: Ein weinend Kind nervt mich. = Un copil care plange (plangacios) ma enerveaza.

    Conjunctivul 1 (prezent) si Conjunctivul 2 (imperfect)

    Conjunctivul 1 sau conjunctivul prezent se formeaza de la forma de infinitiv prin inlaturarea terminatiei "-en" la care se adauga terminatia "-e", respectiv terminatiile de persoana si numar. Atat persoana 1 singular si plural cat si persoana a a-3-a plural, sunt identice cu cele de indicativ prezent.

    De obicei conjunctivul 1 se foloseste in vorbirea indirecta mai ales atunci cand este singura modalitate de a recunoaste vorbirea indirecta.

  • Ex.: Er hat mir gesagt, da er morgen fahre. = El mi-a spus ca pleaca maine

    In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 1:

    schlafen ( a dormi ) - verb tare

    ich schlafe du schlafest er / sie / es schlafe

    wir schlafen ihr schlafet sie / Sie schlafen

    hoffen (a spera) - verb slab

    ich hoffe du hoffest er / sie / es hoffe

    wir hoffenihr hoffetsie / Sie hoffen

    Obs.!!! Verbele la conjunctivul 1 nu primesc umlaut sau nu prezinta schimbari vocalice asa cum se intampla la prezent.

    Conjunctivul 2 imperfect ne arata faptul ca un lucru s-ar putea intampla sau realiza in realitate. El se formeaza de la forma de imperfect a verbului la care se adauga terminatiile de persoana si numar. Formele de imperfect ale verbelor slabe sunt identice cu cele de conjunctiv.

    In continuare va voi conjuga doua verbe (verb slab si tare) la conjunctivul 2:

    hoffen (a spera) - verb slab

    ich hoffte = eu as speradu hofftest = tu ai speraer / sie / es hoffte = el / ea ar spera

    wir hofften = noi am speraihr hofftet = voi ati sperasie / Sie hofften = ei ar spera / Dvs. ati spera

    schlafen ( a dormi ) - verb tare

    ich schliefe = eu as dormi

  • du schliefest = tu ai dormier / sie / es schliefe = el / ea ar dormi

    wir schliefen = noi am dormiihr schliefet = voi ati dormisie / Sie schliefen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi

    Obs.!!! Verbele tari care contin la imperfect vocalele a, o, u primesc la conjunctivul 2 umlaut : Ex.: (imperfect) er sang = el a cantat; => (conjunctivul 2) er snge = el ar canta;

    Obs.!!! Conjunctivul 2 a unui verb se mai poate inlocui cu verbul "werden" la conjunctivul 2 insotit de forma de infinitiv a verbului :

    schlafen = a dormi

    ich wrde schlafen = eu as dormi;du wrdest schlafen = tu ai dormi;er / sie / es wrde schlafen = el / ea ar dormi;

    wir wrden schlafen = noi am dormi;ihr wrdet schlafen = voi ati dormi;sie / Sie wrden schlafen = ei ar dormi / Dvs. ati dormi;

    Adverbul. Clasificare.

    Adverbul este partea de vorbire care determina un verb si ne arata circumstantele in care are loc o actiune. Cele mai multe adverbe sunt neflexibile, numai cateva pot avea grade de comparatie.

    Dupa structura adverbele pot fi : simple derivate compuse

    Dupa sens, adverbele pot fi : de loc de timp de mod

    Adverbele de loc pot arata pozitia in spatiu si raspund la intrebarea Wo? (Unde?); sau ne pot arata directia si atunci raspund la intrebarea Wohin? (Incotro?) sau Woher? (De unde?).

    Adverbele care ne indica pozitia in spatiu sunt: hier (aici), da (acolo), dort (acolo), oben (sus), unten (jos), vorn (in fata), hinten (in spate), rechts (la dreapta), links (la stanga), drinnen (inauntru), drauen (afara) etc.

  • Adverbele care ne indica directia: hin (incolo), hierhin (incoace), hinunter (in jos), heraus (in afara), drber (deasupra), vorwrts (inainte) etc.

    Adverbele de timp pot exprima cand are loc o actiune:

    Momentul Wann? (Cand?) : jetzt (acum), gerade (tocmai), heute (azi), gestern (ieri), damals (atunci), dann (atunci), danach (dupa aceea), vorher (mai inainte), inzwischen (intre timp).

    Durata unei actiuni Wie lange? (Cat timp?): lange (de mult timp), seitdem (de atunci), bisher (pana acum), weiterhin (mai departe);

    Frecventa cu care are loc o actiune Wie oft? (Cat de des?): einmal (o data), zweimal (de doua ori), manchmal (uneori), oft (deseori), meistens (de cele mai multe ori, deseori), immer (intodeauna), nie (niciodata), wieder (iarasi);

    Adverbele de mod definesc modul in care se desfasoara o actiune si raspund la intrebarea Wie? (Cum?): gern (cu placere), schnell (repede), langsam (incet), so (asa, astfel), irgendwie (cumva), hinterrcks (pe la spate, miseleste), blindlings (orbeste).

    Adverbele derivate:

    Pe langa adverbele simple so, gern, oft exista adverbe formate prin derivare.

    - cu ajutorul sufixului "-s" se pot forma adverbe de timp sau adverbe care ne arata ordinea: erstens, morgens, sonntags.- sufixul "-wrts" formeaza adverbe de directie: ostwrts (spre est), rckwrts (inapoi);

    Adverbele compuse:

    Acest timp de adverbe se compun din particula da, hier, wo si o prepozitie (Lectia nr.22). Prepozitiile care incep cu o vocala primesc un "r" de legatura.

    Ex.: daran, dabei, darauf, damit, danach, hierauf, hierfr, worber, womit;

    Cazurile substantivelor. Caracteristici.

    Substantivul este parte de vorbire flexibila la fel ca adjectivul, pronumele si numeralul. Asta inseamna ca isi schimba forma in functie de caz, numar si gen. In limba germana substantivul are patru cazuri: Nominativ, Genitiv, Acuzativ si Dativ.

    Cazul NOMINATIV - caracteristici

    La cazul Nominativ substantivul in limba germana nu are terminatii si sub aceasta forma il vei

  • gasi in dictionar.Substantivul in cazul Nominativ raspunde la intrebarea: WER? = Cine?

    Ex.: Andrei ist zu Hause. = Andrei este acasa. (Cine este acasa? => Andrei) Sein Bruder ist Lehrer. = Fratele lui este profesor. ( Cine este profesor? =? fratele lui )

    Cazul ACUZATIV - caracteristici

    Substantivul in cazul Acuzativ raspunde la intrebarile : WAS? (Ce?) WEN? (Pe cine?) !!! Atentie nu face confuzie cu intrebarea Wenn? (Cand?) !!!

    Ex.: Die Mutter trinkt der Cola. = Mama bea cola. (Ce bea mama? => Cola) Er unterrichtet die Studentinnen. = El invata / le preda elevilor / studentilor. ( Pe cine invata el? => pe elevi )

    Cazul DATIV - caracteristici

    Substantivul in cazul Dativ are functia sintactica de complement indirect si raspunde la intrebarea WEM? (Cui?)

    El poate aparea dupa verbe care cer obligatoriu cazul Dativ: Ex.: Andra begegnet seiner Freundin.= Andra s-a intalnit cu prietena sa.

    Poate aparea si dupa verbe care accepta si cazul Acuzativ. Ex.: Ich gebe der Mutter das Heft.= Ii dau mamei caietul. (mamei este complement indirect Dativ + das Heft - complement direct Acuzativ )

    Cazul GENITIV - caracteristici

    Substantivul in cazul Genitiv arata posesia si raspunde la intrebarea WESSEN? (a, al, ai, ale cui ? ) si are functia de atribut.

    Ex.: Das Heft meines Bruders ist alt.= Caietul fratelui meu este vechi.

    Substantivul in cazul Genitiv il recunosti mai ales dupa terminatia -(e)s

    - terminatia -es o intalnim la substantivele terminate in: -ss, - , -x, -z, -sch, -tsch-terminatia -s o intalnim la substantivele terminate in special in : -e, -ler, -ner, -le, -en, -tel, -el, -er, -ein, -ling

    Substantivul in cazul Genitiv il mai recunosti si atunci cand se termina intr-o vocala sau in -h

    Substantivul in cazul Genitiv ne poate indica si timpul sau locul.

    Ex.: Eines Tages sag er mir die Wahrheit. = Intr-o zi mi-a spus adevarul. Sie kam des Weges und sah ihn. = Ea venea pe drum si l-a vazut.

  • Numarul substantivelor. Cand folosim singular si cand plural.

    Ca si in limba romana, in limba germana substantivul poate aparea atat la singular cat si la plural.

    Categoriile de substantive care apar la singular :

    Numele de persoane apar in general numai la numarul singular. Atunci cand apar la plural denumesc membrii unei familii => Die Kellers sind heute zu Hause = Kelerii sunt azi acasa ("Keller" fiind un nume de familie )

    Anumite lucruri sau fiinte sunt folosite cu forma lor de singular pentru a denumi o majoritate => Wald, Polizei = padure, politie; Aceste substantive apar la plural atunci cand vrem sa le numaram si cand putem sa le deosebim unele de altele.

    Substantivele care denumesc materii apar la singular precum nume de alimente ( Milch = lapte, Wasser = apa, Fleisch = carne ), metale ( Silber = argint, Gold = aur ), materiale ( Holz = lemn, Wolle = lana ).

    Substantivele abstracte apar tot la singular => Freiheit = libertate, Hitze = caldura, Ruhe = liniste, etc. Acest tip de substantive apar la plural atunci cand denumesc ceva concret si de regula sunt asociate cu persoane.

    Substan


Recommended