FIZIOLOGIA FICATULUI

CARACTERISTICI MORFOLOGICESITUATIE: in cavitatea abdominala, in contact cu diafragmul2 lobi, stg si dr separati prin ligamentul falciform

CAILE BILIAREBila: - secretata de celulele parenchimatoase (hepatocite) in mod continuu; - se formeaza in canaliculele intercelulare hepatice; - ajunge in ductele biliare si in ductul hepatic; - in perioadele interdigestive bila este transportata prin ductul hepatic si cistic in vezica biliara, unde se depoziteaza. - de aici bila este apoi eliminata intermitent in timpul digestiei prin canalul coledoc in intestin, datorita contractiei veziculare si a relaxarii sfincterului Oddi.

Structura ficatului sistemul vascular Circulatie dubla, nutritiva si functionala:Functionala: 75% din fluxul sanguin hepatic: sange venos, provenind din circulatia portalaAduce sange de la nivel intestinal, bogat in nutrientiNutritiva: 25% din fluxul sanguin hepatic: sange arterial, provenind din artera hepaticaRamurile terminale ale arterei hepatice si ale venei porte se unesc la nivelul capilarelor sinusoideFara membrana bazala, cu spatii largi intre celulele endotelialePlasma este filtrata in spatiile Disse (intre endoteliu si hepatocite) => limfaFluxul de sange din capilarele sinusoide trece in venula centrala a fiecarui lobul; acestea converg in vena hepatica ce se varsa in vena cava.

Structura ficatului sistemul biliar= Sistemul de canalicule ce colecteaza si dreneaza bila (produsul de secretie al hepatocitelor) de la nivel hepatic spre intestinHepatocitele asezate in siruri sau lamePolul apical spre capilarul sinusoidPolul bazolateral cu jonctiuni intercelulare stranseDelimiteaza canaliculele biliareSecretia biliaraIn canaliculele biliare, flux paralel si in sens opus fata de sangele din capilarele sinusoideCanaliculele converg spre ductele biliare, delimitate de epiteliu, ce fac parte din triada hepatoportala (duct biliar + arteriola hepatica + venula portala)

Structura ficatului tesutul hepaticCapsula conjuctiva cu septuri ce separa parenchimul hepaticLOBULUL HEPATICUnitate structurala hepaticaDistributie radiala in forma de hexagon a hepatocitelor pornind de la vena centrala a lobululuiIn varfurile hexagonului TRIADA HEPATOPORTALA

Structura ficatului tesutul hepaticUnitatea functionala = ACINUL HEPATIC = aria de parenchim tributara aceleiasi vascularizatii si aceluiasi canalicul biliar. forma de romb, din doua triunghiuri adiacente, unite prin marginile lorAxul lung - 2 vene centrolobulareAxul scurt - 2 spatii portale. se descriu trei zone functionale cu dispozitie concentrica:Zona1- in apropiera axului scurtZona 2 - spre a. hepaticaZona 3 - spre vena centrolobulara

ACINUL HEPATIC3 zone functionale:Zona 1 caracteristici hepatociteprimesc sangele cel mai oxigenatcele mai active metabolicprimele care vor depune glicogen postprandialprimele care se vor activa in hipoglicemie si vor produce glicogenoliza si gluconeogenezaprimele supuse actiunii toxinelor absorbite din tubul digestivprimele care sufera modificari in caz de staza biliaraprimele care vor semnala aparitia semnelor de regenerare in caz de leziuni hepatice

Zona 2 hepatocitele au caracteristici interme3diare intre zona 1 si 3

Zona 3 caracteristici hepatociteprimesc sangele cu cel mai putin oxigenPrimele care sufera in ischemiesupuse mai putin actiunii toxinelor sufera mai tarziu in staza biliara

FUNCTIILE HEPATICEFUNCTIA HEMATOPOIETICAFUNCTIA TERMOGENETICAFUNCTIA DE MENTINERE A ECHILIBRULUI HIDROELECTROLITICRezervor de sangeFormarea limfeiMentinerea presiunii oncotice a plasmeiFUNCTIA DE DEPOZITDepozit de fierDepozit de vitamineDepozit sanguinFUNCTIA BILIOEXCRETOAREFUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIEREAparare antimicrobianaClearance si detoxifiere substante endogene (hormoni, .)Clearance si detoxifiere substante exogene (..)FUNCTIA METABOLICAROL IN METABOLISMUL GLUCIDICROL IN METABOLISMUL LIPIDICROL IN METABOLISMUL PROTEIC

1. FUNCTIA HEMATOPOIETICA A FICATULUI= procesul de formare al elementelor figurate ale sngelui:proliferareadiferenierea trecerea n circulaie

n lunile III-VI de via fetal: ficatul i splina devin organe hematopoieticen lunile VI-IX: dezvoltarea mduvei osoase, prezent n toate oasele (n luna IX dispare hematopoieza hepato-splenic).

2. FUNCTIA TERMOGENETICA A FICATULUIFicatul este sediul celor mai intense procese metabolice din organismEste organul visceral cu cea mai mare contributie in productia de caldura a organismuluiIntensitatea proceselor metabolice hepatice este controlata de:Reacie simpatoadrenal (termen scurt)Hormoni tiroidieni (termen lung)

3. ROLUL FICATULUI IN ECHILIBRUL HIDROELECTROLITICREZERVOR SANGUINFORMAREA LIMFEIMENTINEREA PRESIUNII COLOID-OSMOTICE A PLASMEI

+ ficatul intervine in metabolizarea si inactivarea hormonilor care controleaza EHE:- ADH- aldosteron- cortizol- etc

Ficatul rezervor sanguin= 500-600 ml snge = 25-30% din fluxul sanguin hepatic(capilare sinusoide + vene hepatice)AcumulareProdusi de digestie si absorbtie Polipeptide contracia sf. vene postcap.Amine biogene Evacuare- cauz: hipovolemie acut (hemoragii)- mecanism: S-adr. vc arterial + sfinctere precap. relaxare sf.v. postcap + v.hep.

Rolul ficatului in formarea limfei din limfa totalaDatorita particularitatilor capilarelor sinusoide filtrarea limfei in spatiile DisseLimfa formata colecteaza in mici capilare limfatice asociate triadei hepatice presiunii in capilarele sinusoide => ratei de formare a limfeiIn exces: lichid de ascita

Rolul ficatului in mentinerea presiunii oncotice a plasmeiFicatul este sediul principal pentru sinteza proteinelor endogenePresiune oncotica (coloid-osmotic/p)= presiunea dat de proteinele plasmatice, n special de albumine, care se opune filtrriip = 5,54 x A (g%) + 1,43 x G (g%)Valori normale = 25-30 mmHgImportan: n schimburile transcapilare

In insuficienta hepatica => EDEME

4. FUNCTIA DE DEPOZIT A FICATULUIDepozit sanguinDepozit de fierDepozit de cupruDepozit vitamineVitamina B12Vitamine liposolubile (are si rol metabolic)Vit K:Intervine in sinteza unor factori ai coagularii (II, VII, IX, X)Regenerata ciclic in hepatocitVit A: transforma provit A in vit Anormal rezerve pt. 1-2 ani (prin esterificare)Vit D: Prima hidroxilare a formei inactivenormal rezerve pt. 1-4 luni

5. FUNCTIA BILIOEXCRETOARE A FICATULUIBila este formata de catre hepatocite Proprietati:volum: 800 - 1000 ml/ 24hGust: amarCuloare: galben-aurie, clara pH 7,8 8Compozitie:97% Apa3% Reziduu uscat substante anorganice: clorura de sodiu, clorura de potasiusubstante organice; acizi biliari, pigmenti biliari, colesterol, fosfolipide, mucina, lecitina.Rol:Cale de eliminare:a unor produsi finali de metabolism (pigmenti biliari)A uni exces lipidic (colesterol)A unor substante exogene (medicamente, droguri, coloranti, substante de contrast)Digestiv:Digestia si absorbtia LDigestia si absorbtia vitaminelor liposolubile

Acizii biliariprincipalii componenti ai bileiacidul colic, acidul chenodeoxicolic, acidul deoxicolic, acidul litocolicacizii biliari primari (acidul colic, acidul chenodeoxicolic) se formeaza in ficat unde se vor conjuga cu glicocolul sau cu taurinain intestin sub actiunea florei microbiene sunt partial deconjugati apoi dehidroxilati si se transforma in acizi biliari secundari (din acidul colic se formeaza acidul deoxicolic; din acidul chenodeoxicolic se formeaza acidul litocolic)ROLURI:in digestia si absorbtia lipidelor participa la formarea de micelii absorbtia vitaminelor liposolubileabsorbtia colesterolului rol coleretic (de stimulare a secretiei biliare)

Pigmentii biliari

Rolul secretiei biliare in eliminarea colesterolului

6. FUNCTIA DE CLEARANCE, APARARE SI DETOXIFIEREAparare antimicrobiana realizata de sistemul reticuloendotelial: celula KupfferClearance si detoxifiere substante endogeneClearance si detoxifiere substante exogene=>Realizate de celulele parenchimului hepaticPoate fi clearance/epurare:Metabolica (substantele sunt complet metabolizate in hepatocit)Hepatobiliara (substantele sunt excretate prin bila)

Aparare antimicrobianaMacrofagele hepatice = celula KupfferLocalizate pe traiectul circulatiei porteInlatura:Materiale particulate (particule coloidale)Bacterii si toxine bacteriene care au ajuns aici de la nivel intestinal, datorita unor leziuni ale epiteliului la acest nivel

Functia de epurare si detoxifiereSubstante endogeneAmoniac (ureogeneza hepatica)HormoniMediatori chimiciAmine biogene

Substante exogeneMedicamente (siteme microsomale oxidative si de conjugare)ColorantiSubstante de contrast

SUBSTANTELE TREC PRIN 2 FAZE SUCCESIVEI. Hidroxilare, reducere, hidrolizare- nu realizeaza o mai buna solubilizare a substantelor- implica calea cit P450- frecvent rezulta compusi chiar mai toxici decat cei initialiII. Conjugare- rezulta compusi solubili

ALCOOLUL ETILICI. Alcool alcool-dehidrogenaza acetaldehidaII. Acetaldehida acetaldehiddehidrogenaza - acetatFunctia de epurare si detoxifiere

7. FUNCTIILE METABOLICE ALE FICATULUIMetabolismul glucidelorMetabolismul lipidelorMetabolismul proteic

FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDICMENINE GLICEMIA CONSTANT (tampon al glucozei)CAI METABOLICE:GlicolizaCiclul Krebsuntul pentozelorGlicogenolizaGlicogenogenezaLipogeneza

MENTINEREA CONSTANTA A GLICEMIEI = TAMPON A GLUCOZEIPrin:GlicogenogenezaGlicogenolizaGluconeogenezaGlicoliza anaeroba si aerobaTransformarea glucozei in produsi neglucidici (AG, AA)Controlat de hormoni si actiunea sistemului nervos:Hipoglicemiant ParasimpaticInsulina Hiperglicemiant SimpaticHormonii hipofizariHormonii CSRHormoniii tiroidieniGlucagon

Cand glicemia este crescuta:Stocare sub forma de glicogen (la persoanele cu afectare hepatica glicemia postprandiala creste de 2-3 ori mai mult decat la normali)Cand glicemia este scazuta:Gluconeogeneza din AA, glicerol

FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDICIntrarea glucozei in hepatocite:Prin difuziune facilitataNU depinde de insulinaUrmata de fosforilare (glucozo-6-P)Oxidarea glucozei (50%):Depunerea glucozei ca rezerve (50%):

FUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDICOxidarea glucozei (50%):Glicoliza anaeroba (Embden Mayerhof):2 ATP/1glucoza (slaba sursa de energie)Glicerofosfat (pt. sinteza TG, AA)Acid piruvic ->acetilCoAGlicoliza aeroba (ciclul acizilor tricarboxilici):36 ATP/1 glucoza (sursa majora de energie)Ac. oxalacetic si alfa cetoglutaric pentru sinteza AASuntul pentozelor:Sinteza pentoze in structura nucleotidelor din ac. NucleiciNADPH reactii de reducereCalea glucuronica:UDP-glucoza -> ac. GlucuronicPentru conjugare substante endogene (AG, steroizi, saruri biliare) si exogene (droguri)Pentru sinteza MPZ

Glicoliza anaeroba Embden MayerhofCiclul acizilor tricarboxiliciSuntul pentozelorCalea glucuronica

Depunerea glucozei ca rezerve (50%):GlicogenogenezaCel mai important depozit de glicogen:Depozite hepatice 5-6% din greutatea corporalaDepozite musculare 1-3% din greutatea corporalaAlte celule cantitati miciAre loc cand glicemia este crescutaPermite stocarea unor cantitati mari de glucide, fara a modifica osmolaritatea tesutului

LipogenezaPornind de la actilCoACand glicemia este mareCand este blocata/ limitata metabolizarea glucozeiFUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC

GlicogenolizaFicatul are enzima glucoso-6-fosfataza =>Genereaza glucoza pentru intreg organismul, spre deosebire de muschi

GluconeogenezaCand glicemia este scazutaDin precursori neglucidici: AA, glicerol, TGOfera glucoza pentru intreg organismulCiclul CORI alanina - glucoza interrelatia ficat/muschiFUNCIA METABOLIC METABOLISM GLUCIDIC

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDICBeta oxidare AGSinteza lipoproteinelorSinteza colesterolSinteza fosfolipideLipogenezaCetogeneza

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDICMETABOLIZAREA ACIZILOR GRASI1/3 din AG captati in ficatAG cu lant scurt direct sange portalAG cu lant lung transportati in limfa inglobati in chilomicroniIn mitocondrii (transportor = carnitina)Degradare oxidativa=> energieBeta-oxidare => acetil-CoAAcetil-CoA degradata in ciclul Krebs => CO2+H2O+ energie

TRIGLICERIDELESintetizate din glucide modalitate eficienta de stocare a energiei (de 150 de ori mai mare decat sub forma de glicogen)Daca glicogenul hepatic >5-6% din greutatea ficatului -> glucoza se depoziteaza ca triglicerideFOSFOLIPIDELESintetizate predominant in ficatLecitine, encefaline, sfingomielineRoluri: structura membrane, formarea unor lipoproteine, solubilizare colesterol in bila, solubilizare lipide in plasma, furnizare radicali fosfati

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC

COLESTEROLULOrgan principal de sinteza (2/3 colesterol plasmatic are origine endogena)De la acetil-CoA (din metabolismul AG, Glucoza, AA) Necesita energie (36 mol ATP) si agenti reducatoriReactii de condensare => HMG-CoAPartial esterificat: LCATROL:Constituent biliarConstituent al LP plasmaticeFUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC

CETOGENEZA HEPATICACale de matabolizare a AG specifica ficatuluiCorpii cetonici -> eliberati in circulatie -> metabolizati in diferite tesuturi => energiePredominat in miocard si muschi scheleticChiar si in tesutul nervos trec BHESinteza CC favorizata de:Aport crescut de AG (inanitie, diabet)Perturbari ale ciclului Krebs

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDIC

LIPOPROTEINELEFormate aproape exclusiv in ficatClasificare:ElectroforeticDupa densitate (Centrifugare) Contin apolipoproteine:Mediaz fixarea pe r. celularicofactori enzimatici:LCAT apo AILPlipaza apo CII

FUNCIA METABOLIC METABOLISM LIPIDICELFOstartprebeta beta alfa

CHILOMICRONII: Aport lipidic exogen.Bogai n TG1) preiau TG de la intestin (limf snge)

2) la nivelul endoteliului vascular (mai ales n muchi i adipocite): hidroliza TG prin activarea LPlipazei (necesit apoC)

3) Chilomicronii restani sunt captai hepatic prin endocitoz mediat de receptor.

VLDL:Aport lipide endogene, sintetizate hepatic1) Eliberarea VLDL de la ficat2) Lipoliza endotelial - LPlipaza 3) Rmn IDL. Unele- preluate hepatic 4) Altele se transform n LDL prin ncrcare cu colesterol.

LDL: cedeaz colesterol spre esuturi1) eliberarea LDL de la ficat2) Captare celular (endocitoz mediat de receptor) n esuturi periferice3) Controlul nivelului i.c. de colesterol (feedback negativ: colesterol i.c. - sinteza LDL-receptor +esterificare i stocare colesterol)Apo-BLDL-R

HDL: Preia colesterolul din esuturi periferice i l degradeaz n ficat1) HDL incomplet (hepatic, intestinal i plasmatic)2) Captarea excesului de colesterol liber de la nivelul celulelor3) Esterificare colesterol4) Transport la ficat pentru sinteza de SB, eliminare n bil, sintez noi LP.

RISCUL ATEROGEN: LDL/HDLLDL = PROATEROGEN - furnizor de colesterol pt. esuturile extrahepaticeHDL = ANTIATEROGEN scavanger al colesterolului din esuturile extrahepatice + inhib receptorii pt. LDLLDL/HDL-stabilete riscul aterogen- fumtori, consum de glucide, Pg- Eg, efort fizic, alcool moderat

FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDICSinteza proteine endogene albumineSinteza factorilor plasmatici ai coagulriiSinteza i degradarea acizilor nucleiciDezaminare aaUreogeneza hepatica

FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDICSINTEZA DE PROTEINE ENDOGENEAlbumina 100%Marker pentru functia de sinteza a hepatocitelorRol:Transport plasmatic (hormoni, medicamente, ioni)Contribuie la mentinerea presiunii oncotice a plasmeiAlfa globuline 75-90%Beta globuline 50%

PROTEINE DE FAZA ACUTA (globuline si )In reactii inflamatoriiInclud: factori ai complementului, proteina C reactiva, citokine, etc.

SINTEZA FACTORI ECHILIBRU FLUIDO-COAGULANTDependenti de vit KII, VII, IX, XIn insuficienta hepatica apare TP prelungit, corectat de test KollerIndependenti de vit KFibrinogen (I) si VFactori ai sistemului fibrinoliticPlasminogen, alfa1 antiplasmina, PAI1FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC

SINTEZA ENZIME CELULARETransaminazeGPT - citoplasmaGOT citoplasma + mitocondriiLactatdehidrogenaza - citoplasmaGlutamatdehidrogenaza - mitocondriiCreatinfosfokinaza Pseudocolinesteraza serica indicator al sintezei de proteine in ficatGama glutamiltransferaza creste in colestaza, exces alcool, barbituriceFUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDICCresterea concentratiei lor in plasma orienteaza asupra sediului leziunii

DEZAMINAREA AMINOACIZILORDac se acumuleaz cantiti de AA mai mari dect cele necesare pt. sintezele proteice, acetia pot fi catabolizai prin dezaminare, transaminare, decarboxilare.dezaminarea - descompunerea n amoniac i un alfa-cetoacidtransaminarea - reacia de cedare a gruprii amino unui cetoacid, prin intermediul unor compui intermediari. (ex. ALAT, ASAT) decarboxilarea - procesul de pierdere a gruprii carboxil cu formare de amine. ( HIS:histamina TRP:serotonina, TYR:adrenalina, noradrenalina)

FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC

UREOGENEZADin amoniac:Rezultat:prin dezaminarea AAPrn absorbtia amoniacului produs in lumen intestinalToxic (mai ales pt. SNC)Mecanisme enzimatice cu participare ornitina, citrulina, arginina, acid asparticUnele enzime sunt strict hepaticeOrnitilcarbamiltransferazaarginazaRezulta uree eliminata:25% - gastrointestinal75% renal

FUNCIA METABOLIC METABOLISM PROTIDIC

FIZIOLOGIA METABOLISMULUI

REGLAREA GLICEMIEIComponentele fiziologice: apariia senzaiei de foame n hipoglicemie; eliminarea renal (glicozuria) n hiperglicemia marcat (peste 180mg/100ml). Principalele mecanisme de reglare a glicemiei - biochimice:- utilizarea curent a glucozei din snge ca suport energetic n diverse esuturi- utilizarea glucozei n exces n glicogenogenez i lipogenez- eliberarea n snge a glucozei (glicogenoliz i gluconeogenez hepatic i renal)- conservarea (economisirea) glucozei din snge prin glicogenoliz i gluconeogenez muscular i lipoliz n esutul adipos n procesul de meninere a glicemiei, rolul primordial l ocup ficatul, care funcioneaz ca un fel de glucostat. Aceast funcie este controlat prin aciunea a numeroi hormoni.

REGLAREA GLICEMIEI

REGLAREA GLICEMIEI factori hipoglicemianiINSULINAAciune net hipoglicemiant:creterea permeabilitii majoritii celulelor la glucoz (cu excepia celulei hepatice, eritrocitului, celulei nervoase, celulelor insulelor Langerhans)creterea concentraiei i activitii unor enzime ca glucokinaza, fosfofructokinaza, 6-fosfogluconat dehidrogenaza (glicoliza), glicogensintetaza.Se opune mecanismelor hiperglicemiante (glicogenoliza, gluconeogeneza)reducnd activitatea unor enzime ca fosforilaza activa, glucozo-6-fosfataza scznd glucoza n snge printr-o metabolizare rapid a ei.

REGLAREA GLICEMIEI factori hiperglicemianiGLUCAGON, ADRENALINA, GLUCOCORTICOIZIGlucagonul stimularea glicogenolizei (crete activitatea fosforilazei active din ficat prin stimularea adenilat ciclazei, producnd astfel creterea glicemiei) stimularea gluconeogenezei prin stimularea hidrolizei trigliceridelor din esutul adipos. (Acizii grai prin -oxidare dau natere la o mare cantitate de acetil-CoA, care dirijeaz piruvatul spre gluconeogenez.) inhib glicogenosinteza crete lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-dependent), cu creterea concentraiei acizilor grai liberi din snge.Adrenalina stimularea glicogenolizei datorate creterii activitii fosforilazei active (mecanisme?)crete lipoliza n esutul adipos (prin activarea triglicerid lipazei hormono-dependent), cu creterea concentraiei acizilor grai liberi din snge.

GLUCAGONUL I ADRENALINA MECANISME DE ACIUNE

Glucocorticoizii stimularea gluconeogenezei, crescnd activitatea enzimelor principale ale acestui proces.Ali hormoni hiperglicemiani: GH, ACTH, hormonii tiroidieni.

Tulburrile metabolismului glucidic - hipoglicemiaHipoglicemia = scdere a glucozei sanguine sub 40 mg/100ml.Cauzele hipoglicemiei:hipoglicemia indus de insulin i de antidiabeticele oralehipoglicemia reactiv (secreie excesiv i trectoare de insulina).hipoglicemia a jeun - insuficien a mecanismelor de mobilizare a glucozei din rezerve sau o deficien a proceselor de gluconeogenez. hipoglicemia indus de alcool - la persoane cu rezerve hepatice de glicogen epuizate i cu gluconeogeneza blocat de alcool.insulinomul (adenomul celulelor ) este o tumor insulino-secretant, cu caracter benign.

Tulburrile metabolismului glucidic - hiperglicemiaHiperglicemia = creteri ale nivelului glicemiei a jeun la valori de peste 120 mg/100ml Cauzele hiperglicemiei = deficit de insulinRelativ - n urma descrcrilor de catecolamine i glucocorticoizi (stri emoionale, stress chirurgical, stri de oc) Absolut diabetul zaharat scderea ptrunderii glucozei n celule;scderea utilizrii glucozei de ctre diferitele esuturi;creterea produciei de glucoz (gluconeogeneza) de ctre ficat i n mai mic msur de ctre rinichi;depleia de proteine n esuturi.mobilizarea lipidelor din zonele de depozitare;

FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOS= 21%Gesut adipos brun (1%G)Interscapular, torace, pericard, suprarenale, ggl. abdominaliBogat la nn, cu vrstaBine vascularizatBine inervat (adrenergic i colinergic)ROL: Metabolism , termogenezsimpatic, catecolamine +

FIZIOLOGIA ESUTULUI ADIPOSesutul adipos albSubcutanat i perivisceralSlab vascularizatInervaie adrenergic i colinergicROL:Homeostazia energeticHomeostazia glucidicTermoreglareReglarea aportului alimentar LIPOSTATProtector mecanic

ADIPOCITULDepoziteaz TG 80-95% din volumNucleul la periferiepreadipocit

adipocit

+TG-TGnucleuCelula plin cu picturi lipidice

LIPOGENEZA = AG+glicerol-fosfatTGGlicerol-fosfat:Metabolizarea Glucozei n adipocitHidroliza TG din LP captateAG:Hidroliza TG din LP captate (VLDL, chilomicroni)Din precursori glucidiciLipoliza adipocitarAG plasmatici (legai de albumine)Adipocitul sintetizeaz lipoproteinlipazaendoteliu capilar LpplasmaticeAG + glicerol+ insulinglucoz-AMPc

BazalHormono-sensibil: receptor mbr.-AMPc-fosfodiesterazaLIPOLIZA = TG glicerol-fosfat + AG

AGficat, rinichi, muchi scheletic, miocardoxidareReceptori + (AMPc)adrenergici 1prostaglandinici 2 de glucagonpt. STH, ACTH, T3, T4Receptori ( AMPc)adrenergici 2prostaglandinici 1insulinici

Rolul hormonilor n reglarea metabolismului proteic

STH ANABOLIC transportul de AA prin membrana celular (n special la nivel osos, muscular i hepatic) sinteza de proteine la nivel ribozomal catabolismul proteinelor PROLACTINA ANABOLIC (similar STH)INSULINA ANABOLIC transportul transmembranar de AA (n special la nivel muscular) proteinosinteza (n special la nivel muscular i hepatic) utilizarea AA pentru gluconeogenez catabolismul proteic

Rolul hormonilor n reglarea metabolismului proteicANDROGENI ANABOLICstimuleaz sinteza proteinelor tisulare i osteogenezaH.TIROIDIENIANABOLIC - proteinosinteza CATABOLIC - n exces (bilan azotat negativ) GLUCAGON CATABOLIC catabolizarea AA la nivel hepatic CORTIZOL CATABOLIC sinteza de proteine catabolismul proteic (excepie: la nivel hepatic intensific neoglucogeneza din AA)