DIFERIT, DAR NU DISCRIMINAT

Egalitate de șanse zi de zi, la școală

CONCEPTE

• Stereotipul

• Stigma

• Discriminarea

• Egalitatea de șanse

• Incluziune

PISICILE NEGRE: STEREOTIPURI CULTURALE

CE SUNT STEREOTIPURILE?

• Imaginea schematizată - până la dimensiunile unei caricaturi - pe care o parte a populației o atribuie unei alte categorii de persoane.

Stereotipurile se pot referi la...

Sex

Naționalitate

Rasă

Etnie

Religie

Ocupație

Vârstă Orientare sexualăZodie

Mediu de rezidență

Nivel de educație

FORMAREA ȘI TRANSMITEREA STEREOTIPURILOR

• experiența directă

• grupul de apropiați

• mass-media

STIGMA: PATA DIN PRIVIRILE CELOR CARE NU ÎNȚELEG

STIGMA

= un mod de a privi o persoană despre care ceilalți au stabilit că nu merită să i se acorde statul de “om întreg”

DE LA PRIVIRI LA FAPTE: DISCRIMINAREA

• comportament, acțiune, și anume, o conduită care este îndreptată împotriva intereselor unei/unor persoane în virtutea unor criterii irelevante.

DRUMUL DE LA STEREOTIP LA DISCRIMINARE

• discriminarea încolțește pe terenul fertilizat de stereotipul negativ

DISCRIMINAREA ARE EFECTE!

EFECTE. ISTORIE RECENTĂ

EFECTE. ISTORIE RECENTĂ

EFECTELE DISCRIMINĂRII ASUPRA COPIILOR

• Scăderea stimei de sine

• Agresivitatea

• Anestezia sentimentelor

• Negarea apartenenței la identitate

• Depresia

• Dependența de substanțe (alcool, tutun, droguri)

• Tulburările de alimentație (bulimia, anorexia)

• Anxietatea

ETICHETELE ȘI COPIII

ETICHETE

• Etichetarea minimalizează copilul, nu îl ajută. Iar efectele pot fidramatice;

• Mai ales în pre-adolescență și adolescență, copiilor le este frică de etichetări;

• Zilnic, copiii au parte de etichetări de la colegi, profesori, părinți

ETICHETE ZILNICE

“GRASĂ”

“OBRAZNIC”

“RĂU”

“SĂRAC”

“URÂTĂ”

“CIUDATĂ”

STIGMA = RANĂ

Etichetele contează

Etichetele pe care le folosim în interacțiunile noastre cu persoane aparținând diferitelor grupuri sociale modelează comportamentul acestora, creând un cerc vicios.

Etichetele contează

Oamenii se comportă conform prescripțiilor stereotipice (profeție auto-împlinită), iar comportamentul lor întărește stereotipurile respective. Acest fenomen se numește autostigmatizare.

Un studiu interesant...

În anii ’50, psihologul Gustav Jahoda a studiat comunitatea Ashanti din Ghana Centrală.

Conform tradiției acestui trib, fiecare copil primește un nume spiritual în funcție de ziua în care se naște.

Copiii născuți lunea sunt numiți Kwadwo și sunt considerați retrași, pașnici și calmi.

La polul opus, copiii născuți miercurea sunt numiți Kwaku și se consideră că au un temperament violent.

Studiind arhivele tribunalelor pentru minori, Jahoda a constatat că eticheta primită în momentul nașterii a influențat comportamentul copiilor, fiind semnificativ mai mulți delincvenți juvenili Kwaku decât Kwadwo.

PREVENIREA DISCRIMINĂRII

• “Suprimarea sterotipului”: efort conștient de autocenzurare a formelor de exprimare ale stereotipurilor

• Modelul “contabil”: o expunere treptată la situații care sunt în conflict cu stereotipul

• Modelul “subtipologizării”: segmentarea “stereotipului”în categorii componente

• Modelul “exemplar”: imaginea stereotipă este contrapusă unei alte persoane cu forță de model, din coliziune poate să se obțină erodarea sterotipului

INTERVENȚII LA NIVELUL GRUPULUI

EXEMPLE

STHEPHEN HAWKING

MARIANA SANDU

ORTANSA MORARU

TEMPLE GRANDIN

VLĂDUȚ

INTERVENȚII LA NIVELUL SOCIETĂȚII

• legislație, campanii de informare, campanii dedicate erodării stereotipurilor, campanii pentru mobilizarea celor afectați de sterotip, educarea tinerelor generații.

• Codul Penal

• Ordonanța nr. 137 din 31 august 2000

• Legea audiovizualului nr. 504 din 11 iulie 2002

• Decizia nr. 220 din 24 februarie 2011 privind Codul de reglementare a conţinutului audiovizual

• Codul Unic de Reglementare adoptat de Convenția Organizațiilor de Media

• Legea nr.148 din 26 iulie 2000 privind publicitatea

Egalitatea de șanse

ȘANSE EGALE DE ACCES LA:

• servicii sanitare,

• educație,

• locuințe,

• locuri de muncă,

• dreptul la vot,

• participarea în luarea deciziilor

MĂSURILE AFIRMATIVE

• Măsuri care se iau specific pentru promovarea principiului egalității de șanse pentru o categorie dezavantajată față de majoritate.

INCLUZIUNEA: GRUP ȘI ȘCOALĂ

INCLUZIUNEA ÎN CLASĂ ȘI ÎN ȘCOALĂ

• set de politici, măsuri sau acțiuni al căror scop este ca cel dezavantajat / grupul defavorizat să se simtă și să devină egalul tuturor.

CUM SE FACE INCLUZIUNEA?

• Comportamental (prevederi de tip “cod de conduită” în regulamentul clasei)

• Fizic (accesibilizări fizice în cazul copiilor cu anumite tipuri de dizabilități )

• Educațional (Activități de educare a respectului pentru diversitate)

Bune practici în integrarea elevilor cu dizabilități

Școala Elena Văcărescu (București)

• 20 de elevi cu diverse dizabilități

• Școala lucrează cu profesori de sprijin și permite accesul însoțitorilor (shadow)

• În fiecare clasă sunt integrați copii cu dizabilități (ADHD, Sindrom Down, deficiențe vizuale etc)

Bune practici în integrarea elevilor cu dizabilități

Școala Elena Văcărescu (București)

• Școala găzduiește frecvent cursuri ce abordează metode de lucru pentru copiii cu cerințe educaționale speciale

• Parteneriat cu ONG-uri de profil

• Spații accesibilizate

• Implicarea elevilor cu dizabilități în activități extrașcolare

Bune practici în integrarea elevilor cu dizabilități

Bune practici în combaterea discriminării de gen

Grădinița Egalia (Suedia)

• Suedia se află printre țările cele mai echilibrate din punct de vedere al egalității între sexe, alături de Norvegia, Finlanda, Islanda și Noua Zeelandă

• Combaterea sexismului și educația pentru drepturile omului încep încă de la grădiniță

Bune practici în combaterea discriminării de gen

Grădinița Egalia (Suedia)

• Educatorii nu se referă la copii ca fiind fetițe sau băieți, ci “prieteni”

• Materialele didactice sunt alese în așa fel încât să se evite promovarea rolurilor de gen tradiționale

• Sunt organizate activități separate pe sexe, dar numai pentru dezvoltarea abilităților mai puțin cultivate din cauza prescripțiilor tradiționale de gen

Bune practici în combaterea discriminării de gen

Bune practici în combaterea rasismului și homofobiei

În Scoția, educația pentru drepturile omului începe de la nivel preșcolar

Profesorii au la dispoziție o mulțime de resurse care să-i ajute să organizeze activități școlare și extrașcolare legate de drepturile omului

Instituțiile de învățământ au un regulament foarte strict când vine vorba de manifestări intolerante

Bune practici în combaterea rasismului și homofobiei

În România...

Există opționale de Drepturile omului și Educație interculturală

Se organizează activități de promovare a respectului pentru diversitate, dar sunt inițiative izolate

Nu întotdeauna aceste activități sunt privite cu ochi buni de toate cadrele didactice sau de părinți.

Bune practici în combaterea rasismului și homofobiei