.lu'lj!ii{l il

-'$i " i!

l j! *,...,11

' : , I ..-.,'i:

$e' .i ...i *.i'. .-,,-..,.,."I

i"

iiI

i-$

,ilri

,'-'J

, ,.i .r

li i.

tl Iil '!

Alexandru Andrei

DIGTIONARI

DENEOLOGISME

REGIS

Dicionar de neologisme

a- pref. "privativ, negativ". (fr.a,

abec s.n. 1. instrument decalculat cu bile. 2.nomograme. (fr. abaque,lat. abacus)

ab6ci s.,l partea superioarea capitelului. (fr. abaque)

abat6i s.n.1. loc intr-o mindunde se extrage minereul;operalia insdgi. 2.sacrificare a vitelor laabator. (fr. abattage)

abStel s.rn. 1. superior alunei abalii. 2. preot catolic.(it. abbate)

ab6te2 L vt. 1. a incdlca odispozilie, o normd; adevia. 2. a intrista. ll. vr. 1.

a se ndpusti. 2. a dobori.(fr. abattre)

abat6r s.n. 1. constructie

speciald pentru sacrifi careaanimalelor destinateconsumulua. 2. (fig.)masacru. (fr. abatoir)

abafie s.ll m6ndstirecatolicd. (it. abbazia)

abc6s s.n. acumulare de.puroi intr-un fesut sauorgan. (fr. abces)

abdici vr a renun(a (la tron).(fr. abdiquer)

aberafie s.f 1. abatere de lanormal; absurditate. 2.deformare a unei imaginiprodusd de un sistemoptic. (fr. aberration)

abil, -e adj. indemdnatic,iscusit. (fr. habile)

abiotic, n adj.lipsit de via{i.(fr. abiotique)

abis s.n. prdpastie; fosdoceanicd. (fr. abysse)

abisSl, i adj.1. din zona demare ad6ncime a mdrilor gi

oceanelor. 2. referitor lasubcongtient. (fr. abyssal)

abj6ct, -d adj. care inspirdrepulsie; josnic. (fr. abject)

abiur6 vf. a renega public ocredinld, o doctrind. (fr.abjourer)

ablafifne s.f 1. (chir.)extirpare. 2. eroziune arocilor. (fr. ablation)

ablufifne s.f . spdlare ritualda corpului, la orientali. (fr.

Dic$onar de neologisme

ablution)aboli vt. a desfiinfa, a

suprima. (fr. abolir)aboli{ionism s.n. migcarepoliticd ce sustinedesfiin{area sclavajului. (fr.abolitionnisme)

abomin6bil, d adj. oribil;dezgustdtor. (ft.abominable)

abordi l. vf. (despre nave) aacosta. ll. vt. 1. (fig.) aacosta pe cineva. 2. ahatia, a ataca o temd. (fr.aborder)

abord6j s.n. ciocnire a doudnave sau a unei nave deun obstiacol. (fr. abordage)

aborig6n, d adj., s.m.f.autohton. (fr. aborig6ne)

abracadabrint, .i adj.ciudat, bizar. (fr.abracadabrant)

abrazifne s.f 1. eroziunemarind. 2. roadere a unuicorp prin frecare cu un altulmaidur. (fr. abrasion)

abrogi vf. a abolio lege sauun alt act normativ. (lat.abrogare)

abrutiz6 vt., vr. adezuman2a. (dupdabrutir)

absc6ns, 4 adj. greu dein,teles. (fr. abscons)

absenteism s.n. 1.

exploatare a pdmdntuluiprin intermediar. 2.parlamental = practicd adeputalilor aflafi in opozifie,constdnd in neparticipareala sesiunile parlamentului,cu scopul de a impiedicaadoptarea unor legi. (fr.absent6isme)

absint s.n. 1. plantdaromaticd, confindnd oesen,td amard, tonicS. 2.lichior din aceastii plant6.(ft. absinthe)

absolrit, 41. adj.1. nesupusnici unei restrigi; total. 2.(despre mdrimi fizice)independent de oricesistem de referinfd. ll. s.n.(fi|.) principiu vegnic,imuabil, care ar sta la bazauniversului. lll. adv. cudesdvdryire. (lat.absolutus)

absolutism s.n. regim politicbazat pe puter€a nelimitatda unui monarh. (fr.absolutisme)

absolvi vt. 1. a termina uncidu de invS[dm6nt. 2.fiur.) a scuti de pedeapsi.(germ. absolvieren)

absorbi vf. 1. a inorporagaze, lichide, radiafii. 2.(fig.) a preocupa intens. (fr.absorber, lat. absorbere)

(se)ft.

10

Dicionar de neologisme

abstenfionism s.n. ab{inerede la vot. (fr.abstentionnisme)

abstin6nfi s.f ab$nere dela anumite excese. (fr.abstinence)

absfrd, d l. adj. contrargdndirii logice. ll. s.n. ceeace este absurd. (fr.absurde)

absurditite s.f 1.caracterul, insugirea aceea @ este absurd. 2.situa$e absurdd; abera[ie.(fr. absurdit6)

abfibild s.n. 1. mic desencolorat, gumat pe o parte,care se aplicd prin lipire. 2.(fam.; pl.) fleacuri, micigmecherii. (germ.Abziehbild)

abulie s.f. lipsd, diminuare avoinfei. (fr. aboulie)

abund6nfi s.f belgug. (fr.abondance)

abfiz s.n. f. incilcare alegitdtii; faptd ilegald. 2.ex@s. (fr. abus)

acad6mic, A adj. 1. referitorla o academie. 2. distins,solemn; conven{ional,rece. (fr. acad6mique)

academism s.n. f . imitafiefdrd originalitate amodelelor antice sau aleRenagterii; manierd in artd

care cultivi un ideal defrumusefe rece 9iconvenfional. 2. tel de a semmporta academic. (fr.acad6misme)

acajti s.m. arbore cu lemntiare, maro-rogcat; mahon.(fr. acajou)

acalmie s.f. 1. calmmomentian al vdntului, alvalurilor. 2. (fig.) rdstimp delinigte. (fr. accalmie)

ac6ntii s.f 1. plantil erbaceecu frunze mari 9i flori albe.2. motiv decorativ carestilizeazi' frunza acesteiplante. (fr. acantte)

acapari vt. a-gi insugi inmod abuziv un bun. (fr.accaparer)

acatalepsie s.f. 1. (lascepticii greci) renunfarede a mai cduta solufia uneiprobleme. 2. nesiguranfdin punerea unui diagnostic.(fr. acatalepsie)

accelerat6r -1. s.n. 1.

mecanism care mdregtetura{ia unui motor. 2.instala[ie care imprimdparticulelor elementareviteze foarte mari. ll. s.m.substanld care mdregteviteza unei reacfii. (fr.acc6l6rateur)

acc6nt s.n. 1. intonalie;

11

DicEionar de neologisme

semn grafic caremarcheazd aceastdintonalie. 2. mod specificde a vorbi o limbd, undialect. 3. importanF. (lat.accentus)

acc6ptie s.f sensul unuicuvdnt; semnificafie. (fr.acception)

acc6s s.n. 1. posibilitate,drept de a ajunge undeva.2. manifestare bruscd aunei boli. 3. (fig.) izbucnireviolentd a unei stdrisufletegti. 4. (inform.)proprietate a sistemelor dememorie de a permiteinregistrarea gi regdsireainforma[iei. (fr. acces)

acces6riu, -iel. adj. auxiliar;secundar, neesen{ial. ll.adj., s.n. (obiect, piesd,dispozitiv) anex al uneimagini etc. (fr. accessoire)

accid6nt l. s.n. 1. TntAmplareneprevdzutd careprovoacd o avarie, onenorocire. 2.neregularitate a unui teren.ll. s.m. (muz.) semn careproduce o alterafie. (fr.accident)

accident6l, -e adj. 1.Tntdmpldtor. 2. neesen(ial.(fr. accidentet)

acciz s.n. impozit indirect pe

bunuri de consum. (fr.accise)

acefSl, -e adj. (despreanimale inferioare) lipsit decap. (fr. acephale)

ac6rb, d adj. invergunat,necrufdtor. (fr. acerbe)

acetil6ni s.f. gaz incolor cumiros specific, care arde cuflac6ra albd intensd. (fr.ac6tyldne)

acetim6tru s.n. instrumentpentru mdsurarea tdrieio.tetului. (fr. acetimdtre)

ach6ni s./l fruct uscat,indehiscent, cu o singurdsdmdnfd. (fr. akene)

achies6 vi. a acceptacondifiile unei ac{iunijuridice, ale unui contract,(dupd fr. acquiescer)

achit6 L vt., vr. a(-gi) pldti odatorie. ll. vt. (jur.) 1. adeclara nevinovat. 2. (fam.)a ucide. (fr. acquitter)

achizifie s.f procurare deobiecte, de produse gimateriale; obiectul Tnsugi.(fr. acquisition)

achizit5r, -oire s.m.f. celcare face achizifii (achizillie+ tor)

acidul6 vt. a adduga acidunei solutii. (fr. aciduler)

acidurfe s.f prezenlaexcesivd a unui acid in

12

Dicgionar de neologisme

urind. (fr. acidurie)acin s.rn. grup de celule

glandulare. (fr., lat. acinus)aclamS vt. a aproba prin

urale sau aplauze; aovationa. (fr. acclamer)

acn6e s.11 aparifia de coguripe fa!d. (fr. acn6)

acol6di s.f. 1. ceremonialmedieval de investire aunui cavaler, constAnddintr-o Tmbrdligare 9i oloviturd ugoard cu latulspadei. 2. semn grafic ({)€re unegte formule,portative etc. (fr. accolade)

acolit, 4 s.m.f. asociat casprijin intr-o ac{iune. (fr.acolyte)

acomod6 yr. a se obignuicunoi condi(ii de viatd; a seaclimatiza. (fr.accommoder)

acompani6 vt. 1. a sus{ineacompaniamentul uneipiese muzicalle. 2. a ?nso{ipe cineva. (fr.accompagner)

ac6nt s.n. parte dintr-odatorie care se pldtegte cuanticipate. (it. acconto)

ac6rd s.n. 1. Tn{elegere,pact, convenfie asentiment.2. remunerare a munciiprestate, pe unitatea deprodus realizat. 3.

concordanfd in numdr,gen, caz, persoand aformei cuvintelor. 4.armonie. (fr. accord)

acost5 L vr. (despre nave) ase apropia de fdrm, de onavd; a aborda. ll. vf. (fig.)a opri pe cineva spre a-ivorbi. (dupd fr. accoster)

acostam6nt s.n. fAgielaterald de-a lungul pdrliicarosabile a unei gosele(dupd fr. accot6ment)

acredit6 vt. 1. a imputerniciun reprezentant diplomatic,un ziarist etc. 2. a facedemn de crezare. (fr.accr6diter)

acreditiv s.n. 1. dispozi{iedatd de un emitent uneibdnci de a pldtivdnzdtorului dindisponibilul sdu ori dincreditul acordat de aceastao anumitd sumd. 2. sumdde bani depusd de cinevala o bancd de economii 9iconsemnaliuni pentru a-ista la dispozifie; Tnscriscare certificd o asemeneadepunere. (fr. accr6ditif)

acrescimdnt s.n. drept prinefectul cdruia partea unuimogtenitor sau a unuilegator cregte. (fr.accroissement)

13

DicAionar de neologisme

acribie s.f exactitate,rigurozitate gtiinfificd. (fr.acribie)

acrimoni6s, -o5si adj.acru, caustic. ( fr.acrimonieux)

aero- elem. "ascu[it","extrem", uvdrf'. (f. acro-,gr. akros)

acrob6t, d s.m.f 1. gimnastspecializat in acroba$e. 2.(fig.) om lipsit deconsewenfi. (fr. aoobate)

acrobafie s.f 1. exerciliuechilibristic greu;echilibristicd; (pl.) evolugidificile fdcute de un avionin zbor. 2. (fig.) procedeuabil de a iegi dintr-oincurcdtur6. (fr. acrobatie)

acrocef6l, A adj. cu craniul

fuguiat. (fr. aoocephale)acrofobie s.f teamd

patologici de locuri inalte.(fr. acrophobie)

acrolit s.n. statuie cuextremiti[ib din marmurd,iar corpul din alte materia-le. (fr. acrolithe)

acromatism s.n. proprietatea unui sistem optic de a nuprezentia aberafiicromatice. (fr.achromatisme)

acromegalie sf. dezvoltareexageratd a extremitdlilor

corpului. (f. acrom6galie)acromie s./l decolorare a

pielii din @uza lipsei depigmenfi. (fr. achromie)

acronim, d adj., s.n.(cuv6nt) format din literesau segmente inifiale alealtor cuvinte. (ft.acronyme)

acrostih s.n. poezie in careini$alele versuriloralcdtuiesc un cuvdnt, osintagmd. (fr . acrosticfi e)

acrog6 vb. 1. a ag6la. 2.(fotbal) a interceptia mingeaTn aer. (fr. accrocher)

acrot6d s.f. soclu laextremitdfile unui ftontoncare sus$ne un omament;omamentul insugi. (fr.aoot6re)

actin(o)- elem. "razd,radiafie". (fr. action/o/-, gr.aktis, -nos)

actinom6tru s.n. aparatpentru mdsurareaintensitd{ii radiafiilor. (fr.actinom6tre)

actinopatie s.ll boaldprovocatd de radiafii. (fr.actinopathie)

actinoterapie s.11

tratiamentul cu radiafii. (fr.actinoth6rapie)

actinotropism s.n. tendinfade Tndreptare a plantelor

14

Dicgionar de neologisme

cdtre radialiile de lumind.(fr. actinohopisme)

activa L vi. a desfdgura oactivitate intensd. ll. vt. aintensifica (o activitate), adinamiza. lll. vr. a intra incadrele permanente alearmatei. (fr. activer)

acfioni l. vi. 1. a intreprindeo acfiune. 2. a exercitia oinfluen{d. ,1. vt.1. a pune inmigcare un sistem, un utilajetc. 2. fiur.) a chema TnjudecatS. (fr. actionner)

acfi0ne L s.f 1. act, faptii;opera$e militad. 2. celeace aratai un verb. 3.totalitatea int6mpldrilordintr-o operi literari. 4.efect, influentd. 5. fiur.)@ttzA, pro@s. ll. hdrtie devaloare reprezentdnd ocotd fixd din capitalul uneisocietil$ pe a{iuni. (fr.action)

acui€te s.f capacitatesenzoriaE de a perepeexcita$i foarte slabe;agerime. (ft. acuite)

aculturifie s.ll mmplex detransformdri care au loc ?n

planul culturii, ca urmare acontactului intre grupurisociale cu culturideosebite. ( ft., engl.acculturation)

acupuncttiri s.f tratamentmedical prin infepdturi indiferite puncte ale corpului.(fr. acupuncture)

acuzA vt. 1. a Tnvinui. 2. avddi, a manifesta. (fr.accuser)

acvaf6rte s.ll gravare cuacid azotic pe o placd decupru; gravurd obfinutd. (ti.acquaforte)

acvamarin s.n. berilalbastru-verzui, piatrdprefioasi. (it. acquamarina)

acvanaft s.m. explorator almediului subacvatic. (ft.aquanaute)

awapl6n s.n. 1. plangd delemn cu care se alunecdpe ape, remorcat de oambarcafiune cu motor. 2.sport cu o asemeneaplangd. (tr aquaplane)

acvaristici s.ll gtiinfaoegterii viefuitoarelor Tn

acvarii. (germ. Aquarislik)acvSriu s.n. 1. vas, bazin cu

animale 9i plante acvatice.2. sald, clddire, muzeu cuun astfel de bazin. (fr., lat.aquarium)

acvatintii s.ll gfttvare cuacid azotic, care imitilaviul; gravuri ob$nuti. (it.acqua tinta)

acviJacva, elem. "apd". (fr.

15

Dicgionar de neoiogisme

aqui-, aqua-, lat. aqua)acvicultfri s.ll cregtere a

animalelor gi planteloracvatice. (fr. aquiculture)

6cvili sll vultur. (lat. aquila)acvilin, -d adj. de vultur. nas

- = nas coroiat. (fr. aquilin)acvil6n s.n. vdnt de

miazdnoapte, rece giviolent. (fr. aquilon)

adfgio l. adv. (muz.) lent,rar. ll. s.n. arie in acesttempo. (it. adagio)

ad6giu s.n. maximd. (lat.adagium)

addenda s.f inv. adaos,note, texte, diagrame la olucrare. (lat. addenda)

adecvSt, 4 adj. potrivit. (fr.ad6quat)

adenoid, i ad} cu aspectglandular. (fr. ad6noide)

ader6nfd s.f 1. concregterepatologicd a unor organesau fesuturi; bridd. 2.(tehn.) frecare intre douicorpuri in contact. 3.(constr.) legdturd Tntre di-ferite materiale. (fr.adh6rence)

adezifne s.ll 1. aderare;consimtimdnt. 2. atrac{ieTntre doud corpuri Tn con-tact. (fr. adh6sion)

adeziv, -e L adj. (despremateriale) care aderd. ll. s.

m. produs de Tncleiatlemnul, sticla etc. (fr.adh6sif)

ad-hoc adv. anume pentruacest scop. (lat. ad hoc)

adiab6tic, d adj. (despreun fenomen fizico-chimic)care se produce fdrdschimb de cdldurd cuexteriorul. (fr. adiabatique)

adiac6nt, -e adj. aldturat.unghiuri -e = unghiuri cu olaturd comund gi acelagiv6rf. (it. adiacente)

ad-interim adj. inv. interimar.(lat. ad interim)

adip(o)- elem. "grdsime". (fr.adiplol-, lat. adeps, -ipis),

adipogen6zi s.fproducerea de grdsimi inorganism. (fr.adipogen6se)

adip6s, -o5si ad7. gras. (fr.adipeux)

adipsie s./l lipsi de sete. (fr.adipsie)

adifie s/l addugare, adaos.(fr. addition)

adjudec6 vt. a atribui (unbun) acelui care oferd maimult in cadrul unei licita{ii.(sport) a-gi - victoria = aobline victoria in condiliileunei concurenfe. (lat.adiudicare)

ad libitum /oc. adv. dupd

'!6

voie. (lat. ad libitum)ad litteram loc. adv. cuv6nt

cu cuvdnt, intocmai. (lat.ad litteram)

administr6 vt. 1. agospoddri. 2. a da unmedicament unui bolnav.(fr. administrer)

administri(ie s.f 1.gospoddrie. 2. totalitateaorganelor executive dedispozifie ale statului. 3.personalul de conducere alunei Tntreprinderi sauinstitu$i. (ft. administration)

admisirine s.f f . intrare aunui agent motor incilindrul unei magini. 2.po(iune din curcapistonului in timpul cdreiaagentul motor infu6 incilindru (fr. admission)

admonesti vf. a mustra. (fr.admonester)

adnot6 vt. a tacr- insemndripe marginea unui text. (lat.adnotare)

adogmatism s.n. sistem degdndire care nu admitedogmele. (fr.adogmatisme)

adopt6 vt.1. a infia un copil.2. a-gi insugi; a accepta opdrere, o metodd, o lege.(fr. adopter)

adoptiv, -d adj. 1. (despre

copii) infiat. 2. (desprepdrinfi) @re a adoptat uncopil strdin. (fr. adoptif)

ad6plie s.ll infiere. (ft.adoption)

ads6rbfie s.ll fixare amoleculelor unei substan,tepe suprafa(a unui corp so-lid. (fr. adsorption)

ad{{ie s.ll dirijare a apelorcdtre un anumit loc. (ft.adduction)

adul6 vt. a lingugi. (fr.aduler)

adult6r l. s.n. incdlcare afidelitd$i onjugale. ll. adj.(despre soti) infidel. (ft.adult6re)

adulteri yf. a falsifica (untext). (fr. adultrSrer)

adv6c-tie s.f migcare de aerin sens orizontial. (fr.advection)

adventice s.f. tunicd extemda arterelor. (fr. adventice)

adventism s.n. doctrind aunei secte cregtine carepropagd credin{a in a douavenire a lui Cristos. (engl.adventism)

adventiv, d adj. (desprerddicini, muguri) dezvoltatTn alt loc decdt cel normal.(fr. adventif)

adv6rs, 4 adj.1. opus. 2.(fig.) potrivnic. (fr. adverse)

17