Lt, a, a-uri (s.m. Ei s.n.) [Et.: lat. a] Prima literl a

alfabetului limbii rom6ne, sunetul qi semnul gafic

corespunzdtor. o De la a /a z = de la inceput pdn6' la

sftrqifi in inregime.

A2 (interi) [Et.: f.o.] Exclama{ie care exprimd

surprindere, entuziasm, regret, amintirea brusc[ a

unui lucru.

A3 (prep.) [Et.: lat. od] 1. Precedl infinitiwl'

A invdtra.2. Exprimd un raport de compara{ie sau

asemdnare. Miroase a proaspdt.3. Inh[ in compu-

nerea unor adverbe, substantive etc., allturi de /ol'

Atotputemic.

Aa (prep) [Et.: fr: d] Formeaz[ numerale distri-

bulle. Cinci baloturi a o tond.

As [Et.: fr: a-] Element de compunere care indicd

absen{a, excluderea etc. Atemporal.

Aaleni6n, -il, aalenieni, -iene (adj., s'n') [Et': fr'

aalhnien) 1. Primul etaj al jurasicului mediu sau

ultimul etaj aljurasicului inferior. 2. Care apar[ine

aalenianului.

Abh, abale (s..,fl tEt.: tc. aba)Jesdhr[ groasd de

16n6, din care se confecfoneaz[ haine' Sin: dimie,

pdnurd.

AbLc, abace (s.n.) [Et.: fr. abaque, lat' abacus]

Instrument pentru calcule aritmetice elementare'

invald sd socoteascd pe abac. Sn.'. numdrdtoare'

Abairir, abajururi (s.n.) [Et.: fr. abat-iour]Obiect

din pAnz6, hdrtie, sticll etc', fixat pe o lampd pentru

a atenua lumina becului.

Aband6n, qbandonuri (s'n.) [Et.: fr. abandon,it'

abbandonol 1. Plrasire a obliga{iilor familiale'

o Abandon de familie = pdr[sirea familiei de c[tre

persoana care are obliga{ia de intreflnere' 2' Renun-

larea la o acfiune. Boxerul a pierdut meciul pinabandon.3. Renun{area la un bun sau la un drept'

Abandoni (vD. 1) [Et.: fr. abandoner, it' abban-

donaref 1. A pirdsi pe cineva. $i-a abandonat

copilul tn maternitate.2. A renunla la continuarea

unei acliuni. A abandonat competifia.3' Aplrdsi

un loc. I abandonat Bucurestiul pentru provincie'

Aban6s, abanosi (s.m.) [Et.: k. abanos] 1' Copac

cu lemnul de culoare neagr5, foarte dur. 2' Lemnul

abanosului folosit la fabricarea mobilei de lux, a

unor instrumente muzicale etc. 3. Dobor0re a arbo-

rilor in exploatirile forestiere.

Abathj, abataje(s.n.) [Et.: fr. abattage) 1. Opera]ie

de extragere a minereului. 2. Locul de extraclie a

minereului.

Abdtel, abali (s.m.)lEt.: it. abate,lat- abbas-atisl

1. Preot care, in confesiunea catolici, conduce o

aba{ie. 2. Titlu onorific acordat unor clerici catolici'

Ab6te2 (vb. 11/) [Et': lat. abbatere) 1' A (se)

indepdrta de la o direcgie stabilit5" S-a abdtut din

drum. Sn.: a devia.2. Fig. A se abate de la o

regu16, de la o linie de conduit[ sau de judecati

etc. S-a abdtut de preceptele creStine' 3' A se opri

(in treacdt) undeva sau la cineva. in drum s-a

abdtut pe la bunica.4. A se produce, in mod

violent, un fenomen al naturii, o nenorocire'

Furtuna s-a abdtut asupra orasulul' 5' Fig' A-i

trece ceva prin minte. I s-a abdtut sd facd

gimnasticd. Sn.: a cdquna, a ndzdri' 6' Fig'

A intrista, a descuraja. Vutea proastd l-a abdtut'

Abatereo abateri (s.f.) l1t.: abatdl f . indeplrtare

de la un drum, de la o direc{ie. Sin': deviere'

$oseaua are o abatere de 50 de metri' Z'indeplr-

tare de la o regull, de la o linie de conduitl sau de

judecatd etc. Chiulind de la scoald a comis o

abatere gravd. o Abatere de lareguld = excep{ie'

IONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA

Abat6r, abatoare (s.r.) [Et.: fr. abbatoir]Clddirein care sunt sacrificate animalele a ciror carne este

destinati consumului populaliei.

Abafie, abalii (s.f.) lEt.: it. abbazial 1. Mindstirecatolicl aflatd sub conducerea unui abate.2.Clddirea unei aba{ii. 3. Credincioqii dintr-oaba{ie.

Abltft, -d, abdtuli, -e, (adj.) [Et.; fr. abbatu]1. Care este descurajat. 2. Trist.

Abc (s.n.) lBt.: fr. abecel Cunoqtinle de bazi inh-undomeniu. Calculul este abeceul matemqticii.

Abcts, abcese (s.2.) [Et.: ft. abces)Acumulare depuroi inh-un {esut sau organ.

Abdici (vb. I) lBt.: fr. abdiquer, lat. abdicarel1. A renunja la tton. Napoleon a abdicat primadatd in 1814.2. Fig. A ceda (in fala greutIlilo|. Iabdicat in fala problemelor vietrii.

Abdom6n, abdomene (s.2.) [Et.: lat. abdomen]Parte a corpului in care se afld aparatul digestiv.Sin.: burtd, pdntece.

Abduct6r, abductori (adj., s.m.) [Et.: fr.abducteur, lat. abductorl (Mugchi) care produceabductie. MuSchi abductor.

Abdric{ie, abduclii (s.,{) [Et.: fr. abduction]Miqcare de indepirtare a unui membru de axulmedian al corpului.

Abeceddr, abecedare (s.r.) [Et.: lat. abecedarius,fr. abicidairel 1. Manual pentru invdlareascrisului gi a cititului. 2. Fig. Carte din care se

invali no{iuni elementare dintr-un anumitdomeniu. Cqrtea de anatomie este abecedarulviitorului medic.

Aber6nt, -d, aberanli, -e (adj.) lBt.: k. aberrant,lat. aberrans, -antis]Cue constituie sau conline oaberalie. Are o conceplie aberantd despre via1d.

Aberrifie, aberalii (s.,{) [Et.: fr. abenation, lat.aberrationl 1. Abatere de la ceea ce este normal,corect sau moral 2. FaptI absurdd, inadmisibili.Este o aberalie sd te ascunzi sub copac pe furtund.Sin.: absurditate, prostie. o Aberalie vizuald =astigmatism. o Aberalie a luminii = varia{ie

10

aparentd a unui astru pe cet ca urmare a miqcariiSoarelui gi a vitezei finite de propagare a luminii.

Abhord (vb. I) lBt.: fr. abhorrer,lat. abhonerelA avea un sentiment de ur5, de dezgust, deaversiune fa!5 de cineva sau de ceva.

Abi6 (adv.) [Et.: lat. ad vix] 1. Cu greu, cudificultate. Abia merge pe stradd.2. Foarte pulin.A luat abia doud inghilitui. 3. De foarte pu{iniweme. Abia a plecat.

Abfl, -L abili, -e (adj., adv.) lEt.: fr. habile,lat. habilis] l. adj, Carc este indemdnatic, capabilintr-o activitate sau meserie. 2, adj. Care estedescurclrej. Se descurcd, pentru cd este un tip abil.Sin; Siret, Smecher. 3, adv. Cu indemAnare, cupricepere. MdnuieSte abil acul.

Abilitd (vb. 1) [Et.: germ. habilitieren,ft. habiliter,lat. habilitare] 1. A recunoaqte cuiva o calificare.2. A imputemici pe cineva. il abiliteazd sd iadecizii in lipsa ei.

Abilit6te, abilitdli (s.,{) [Et.: fr. habititi, tat.habilitas] indemdnare, pricepere; qieterue. Mdnu-ieqte sabia cu abilitate. Se orienteazd in viald cu oabilitate ieqitd din comun.

Abiog6n, -d, abiogeni, -e (adj.) lBt.: fr. abiogdnel1. Care este lipsit de forme devialA. Mediu abiogen.2. Care are loc f6r[ participarea materiei vii.Proces abiogen.

Abiogenezi (s.rf) [Et.: fi. abiogendse) Conceplieconform cireia originea materiei vii trebuiecdutatd in mateia frrd viald.

Abi6zi (s.,{) [Et.; fr. abiose] l. Stare lipsitd devia\d,. 2, Procedeu de conseryare a produseloralimentare vegetale sau animale prin distrugereamicroorganismelor.

Abis, abisuri (s.ir.) [Et.: fr. abysse, lat. abyssus]Prdpastie, groapl care pare flrd fund. Abisurileoceanice ating mii de metri addncime. Sin.: hdu,genune.

Abisril, -i, abisali, -e (adj.) [Et.: fr. abyxalll,Care apafiine abisului. o Groapd abisald =regiune de mare addncime in m6ri qi oceane.2. Care se afli sau triiegte la mari adincimi inmlri gi oceane. 3. Fig. De nepitruns cu g6ndul.

ONAR DE LIMBA ROMANA CONTEMPORANA

Tainele abisale ale tJniversului. 4.Cate apartlne,

care se referd la subconqtient. Gdnduri abissle

l-au indemnat la crimd.

Abittr (adv.) [Et.: tc. beter]Mai mult, mai bine

(decdt...). Aleargd mai abitir decdt un iepure'

Abj6ct, -il, abjecli, -e (adj.) lBt.: ft' abiect, lat'

abiectus)Care inspird repulsie, disprel. Violal e*e

un fapt abject. Sin: mdrqav, josnic, mizerabil'

Abj6c{ie, abieclii (s.f.) [Et.: fr. abjection, lat'

abiectiof Fapti abjecta. Sin.'. josnicie, mdrqdvie,

ticdlosie.

Abjurd (vb. 1) [Et.: fr. abiurer, lat. abiurare] A

renega o credin!6 religioasd, o opinie' A abjurat

credinla strdbund.

Ablativ, ablative (s.r.) [Et': lat. ablativusf Cazal

declinlrii in unele limbi, care exprimd despirtjrea

de un loc, punctul de plecare, instrumentul, cauza'

o Ablativ absolul = construclie sintacticl specificl

limbii latine.

Ablafirine, ablaliuni (s.,f) [Et.: fu. ablation, lat'

ablatio, -onisl 1. Transportare prin intermediul

vintului, apei, ghelarilor a materialului rezultat din

dezagregwea solului sau a rocilor. 2' indeplrtare

chirurgicald a unui organ, a unui membru al

corpului sau a unei tumori. 3. Fenomen fizic prin

care un corp care strdbate atmosfera cu mare viteza

pierde din substan!6, devenind incandescent'

Ablu{irine, abluliuni (s'l) [Et.: lat. ablutio, -nis'

fr. ablution) 1. Sp6lare (cu buretele) a corpului'

2. Sp[lare rituald a corpului recomandat[ de unele

religii.

Abneg6{ie (s.,f ) l}t; lat. abnegation, fr. abndgationl

Devotament (dus pdnd la sacrificiu). ISi ingrijeqte

mama cu abnegalie.

Aboli (r,b. IV) lBt; ft. abolifl 1. A suprima o

institulie. Monarhiq a fost abolitd.2. A anula in

mod democratic o 1ege. Pedeapsa cu moqrtea a

fost abolitd.

Abolu{ionism (s.n.) [Et.: ft. abolitionisme)

Migcare aparuta la sfbrqitul sec' al XVI[-lea, care

urmlrea desfi in{area sclaviei negrilor din America'

Abomindbil, -d, abominabili, -e (adj.) [Et': fr'

abominable, lat. amobinabih"s] infior[tor, dezgus-

tiior. Arefald de animale o atitudine qbominabild.

Sn.: detestubil,

Aboni (vD. 0 [Et.: fr. aboner] 1. A-gi face un

abonament. 2. Fig. A veni cu regularitate intr-un

loc. S-a abonat la mine la masd.

Abonam6n! ab onam ent e (s.n.) lBt. : fr . ab o nn ement]

Convenlie scrisd prin care (in schimbul unei sume

de bani) o persoani (fizic[ sau juridic[) ob{ine, pe

o anumitd perioadd dreptul de a beneficia de

anumite servicii.

Abord6 (vb. /) [Et.: fr. aborder) 1. A trage la ldrm

o navl pentru debarcare. 2. Fig. A se apropia

pentru a incepe o discu{ie. L-a abordat pe polilist'

3. Aincepe o discu{ie, studiul unei probleme etc' labordat tema hqdriL

Abordibil, -il, abordabili, -e (adi.) [Et': fr'

abordable) 1. Care poate fi abordat. Este un tip

abordabil. Sn.'. accesibil.2. Care poate fr discutat'

Disculia aratd cd subiectul este abordabil.

Aborig6n, -i, aborigeni, -e(adj., s.m. pl/) [Et': fr'

aborigdnel B[qtinaq, autohton, indigen. Populalia

aborigend din Australia s-a retras in centrul conti-

nentului.

Abracadibra (interj.) [Et.: fr., it. abracadabra)

Formuli cdreia i atribuie puterea magic[ de a

realiza un lucru suPranatural.

Abracadabrinf, -il, abracadabranli, -e (adj')

lEt.: fu. abracadabrantf 1. Care este cu totul de

necrezut. Ne spunea o poveste abracadabrantd'

Sir..'. ciudqt, derutant. 2. incdlcit. Face niste

manerre abr ac adabr ant e.

Abraziv, -il, abrazivi, -e (s.n.. adi \ lEt.: fr. abrasifl

(Corp, material dur) care are proprietatea de a

roade prin frecate. Am curdlat rugina cu o piatrd

abrazivd.

Abrevii (vb. 1) [Et.: lat.it. abbreviare] Aprescurta

un cuvint, un titlu qi a-l nota cu un simbol' Crind

scrie kg, abreviazd cuvdntul kilogram.

Abrog6 (vb I lBr: lat. abrogare, fr. abrogerl A

suprima, a declara lipsit[ de valabilitate o lege sau

r

ll