Petre GÂŞTESCU
DICŢIONAR DE
LIMNOLOGIE
Consiliul Naţional al Cercetării
Ştiinţifice din Învăţământul Superior
C.N.C.S.I.S.
Contract de Grant nr. 25444/1999
Serie coordonată de :
Radu DROBOT Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
Jean Pierre CARBONNEL Université "Pierre et Marie Curie" Paris 6
Editura *H*G*A* , Bucureşti 2000
Petre GÂŞTESCU
DICŢIONAR DE
LIMNOLOGIE
C.N.C.S.I.S.
Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice
din Învăţământul Superior
Contract de Grant nr. 25444/ 1999
Serie coordonată de :
prof.dr.ing. Radu DROBOT Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti
dr. Jean Pierre CARBONNEL Université "Pierre et Marie Curie", Paris 6
Editura *H*G*A*, Bucureşti
2000
Cristina Sorana IONESCU
Universitatea Politehnica Bucuresti
Splaiul Independentei 313, cod 77206
e-mail: c r i s t i n a @ e e e e . u n e s c o . p u b . r o
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale GÂŞTESCU, PETRE Dicţionar de limnologie / Petre Găştescu. – Bucureşti : Editura *H*G*A*, 2000 p. ; cm. – (Ingineria resurselor de apă) Bibliogr. Index. ISBN 973-8176-03-4 556,55
Copyright © 2000. Editura *H*G*A*, Bucureşti
PREFAŢĂ
Dic¡ionarul limnologic, realizat sub auspiciile Institutului de Geografie al
Academiei Române, cuprinde un numår minim (cca. 200) de termeni comuni care se referå la mediul lacustru (respectiv la ecosistemul lacustru) cu cele douå componente de bazå - biotopul ¿i biocenoza, termeni folosi¡i în lucrårile de limnologie. ¥n literatura de specialitate - geografie ¿i biologie - termenul de limnologie este în¡eles ¿i tratat ca atare în douå direc¡ii:
• limnologia ca disciplinå care studiazå lacurile cu toate problemele aferente, de la geneza depresiunilor lacustre, la regimul hidrologic, caracteristicile fizico-chimice (biotopul) ¿i asocia¡iile floristice ¿i faunistice (biocenoza) care alcåtuiesc ecosistemul lacustru, a¿a cum a fost conceput de cåtre fondatorii limnologiei (S.A. Forbes, 1887, F.A. Forel, 1901, W. Halbfass, 1923, L.W. Collet, 1925 etc.), direc¡ie urmatå ¿i dezvoltatå de cåtre geografi ¿i al¡i speciali¿ti - chiar ¿i de biologi (S. Yoshimura, 1936, S.D. Muraveiski, 1948, F. Ruttner, 1952, P.S. Welch, 1952, S.V. Kalesnik, 1955, G.E. Hutchinson, 1957, B.B. Bogoslovski, 1960, L.L. Rossolimo, 1964 etc.);
• limnologia ca disciplinå care studiazå domeniul apelor continentale – dulci, salmastre ¿i sårate - sub aspect hidrobiologic, dezvoltatå de A. Thienemann, 1926, E. Nauman, 1931, C.S. Antonescu, 1963, B. Dussart, 1966, Ch.R. Goldman ¿i A.J. Horne, 1983 etc.).
¥n acest dic¡ionar, fiind fideli conceptului de limnologie, ca studiu al lacurilor, promovat de noi în lucrårile publicate asupra lacurilor pe glob ¿i din România, sunt inclu¿i numai termenii care se referå la lacuri.
Autorul
C U P R I N S
1 Dicţionar de termeni ……………………………………………….. 7
2 Index ………………………………………………………………… 49
3 Bibliografie ..………………………………………………………… 53
5
A
ABISALĂ (Zonă...). Abyssal (Zone...). Abyssale (Zone...). Abys-sische (Zone...). Caracteristicå a lacurilor cu adâncime foarte mare (ex. L. Baikal) ¿i bazinelor marine în care fauna are tråsåturi specifice. De regulå, sub adâncimea de 2000 m (fig.1). ADÂNCIMEA MAXIMĂ ( )maxH . Maximum depth. Profondeur maxi-mum. Höchste tiefe (Maximum tiefe). Valoarea cea mai mare a adâncimii lacului raportatå la nivelui apei într-o perioadå datå. ADÂNCIMEA MEDIE ( )mH . Mean depth. Profondeur moyenne. Mittlere tiefe. Valoarea rezultatå din raportul dintre volumul de apå (V) ¿i suprafa¡a lacului (S):
mH =V/S.
ADÂNCIMEA DE COMPEN-SARE. Depth of compensation. Profondeur de compensation. Kom-pensationstiefe. Adâncimea dintr-un lac sau bazin marin, la care oxigenul produs de plante, prin fotosintezå, este echivalent cantitå¡ii necesare plantelor pentru respira¡ie (într-un interval de 24 ore).
AFLUX. Afflux (Inlet). Aflux (Apport). Apport (Einlaß). Can-titatea de apå care ajunge într-un lac prin: precipita¡ii la suprafa¡a lacului, râurile care se varså direct, ¿iroirea de pe versan¡ii depresiunii lacustre în afara perimetrului udat, izvoarele sublacustre ¿i de mal, deriva¡ii din alte lacuri sau râuri etc. Afluxul constituie partea pozitivå din ecua¡ia bilan¡ului hidric. AFOTICĂ (Zonă...). Afotic (Zone...). Aphotique (Zone...). Aphotische (Zone...). Partea din domeniul pelagic al masei de apå în care nu ajunge lumina ¿i, deci, lipse¿te procesul de fotosintezå (de regulå, sub 200 m adâncime). ALOTROF (Lac..). Allotrophic lake. Lac allotrophe. Allotropher See. Lac în care substan¡ele mine-rale ¿i biogene necesare organis-melor autohtone provin din bazinul hidrografic. ALUNECARE (Lac de...). Landslyde lake. Lac de glissement. Erdrutschsee. Depresiune formatå în urma procesului de alunecare, baraj de alunecare (L. Sarez în Pamir, Lacul Ro¿u-Bicaz), baraj datoritå curgerilor de noroi (Lacul San Cristobal, Colorado-SUA), în depresiunile dintre valurile de alunecare.
7
AMICTIC (Lac...). Amictic lake. Lac amictique. Amiktischer See. Lac fårå amestec termic al apelor. Se cunosc lacuri amictice calde (în zona tropicalå) ¿i lacuri amictice reci, acoperite în permanen¡å cu ghea¡å (lacurile din Antarctica sau de pe marile înål¡imi montane) (fig. 2).
ATHALASSOHALIN Lac...). Athalassohaline lake. Lac atha-lassohaline. Athalassohaliner See. Lac sårat cu provenien¡å a sårurilor de pe uscatul continental ¿i deci cu predominarea compu¿ilor sulfatului ¿i bicarbonatului în raport cu cei ai clorului.
ANAEROBIOZÅ. Anaerobios. Anaerobiose. Anaerobiose. O anu-mitå situa¡ie dintr-un lac adânc sau bazin marin, în care lipse¿te oxigenul dizolvat din orizontul de apå de la adâncime. AREIC. Areheic. Arhéique. Abflußlos. Fårå scurgere, pe care nu se produce fenomenul de scurgere a apei. AREIC (Regiune...). Arheic region. Région arhéique. Abfluß-loses Gebiet. Regiune lipsitå de re-¡ea hidrograficå activå din cauza precipita¡iilor reduse (ex. Pustiurile Sahara, Gobi etc.). ASTATIC (Lac...). Astatic lake. Lac asthatique. Astatischer See. Si-tuat într-o regiune endoreicå ¿i care este instabil prin faptul cå poate så disparå în anumite perioade, prin secare sau migrare (ex. Lacul Lob Nor, Podi¿ul Gobi).
ATOL. Atoll. Atoll. Lagunen-riff. Tip de recif coraligen de for-må circularå care închide un lac de tip lagunå. Specific apelor oceanice tropicale (atolul Bikini din Oceanul Pacific). AUTOTROF (Lac...). Auto-trophe lake. Lac autptrophe. Auto-tropher See. Lac în care se asigurå substan¡ele nutritive pentru organis-mele vii din limnosistemul respec-tiv. AXA MARE A LACULUI. The great axis of the lake. La grande axe du lac. Die große Achse des sees. Distan¡a în linie dreaptå dintre punctele extreme ale conturului lacului (fig. 3). AXA MICĂ A LACULUI. The small axis of the lake. La petite axe du lac. Die kleine Achse des Sees. Distan¡a în linie dreaptå dintre douå puncte pe lå¡imea maximå a lacului ¿i care este perpendicularå pe axa mare.
8
B
BALTĂ. Flood plain marsh. Marais de plaine inundable. Hoch-wasserbettmoor. Termen autohton, geto-dac ce se folose¿te în douå sensuri: 1. Lac în lunca inundabilå a Dunårii ¿i a principalelor râuri interioare (Siret, Prut etc.) cu su-prafa¡å variabilå în func¡ie de regimul hidric al râului, adâncime micå, acoperit par¡ial sau total de vegeta¡ie acvaticå (stuf, papurå etc.). 2. Geohidronim intrat în to-ponimia româneascå, folosit de locuitorii de pe malul Dunårii pen-tru lunca largå, inundabilå cu numeroase lacuri, gârle, terenuri mlå¿tinoase (ex. Balta Ialomi¡ei, Balta Bråilei) aståzi desecate ¿i îndiguite.
BARĂ TERMICĂ. Thermal bar. Barre thermique. Thermische Bar-ren. Stratul de apå cu temperatura de 40C care separå, în timpul iernii, la lacurile mari naturale (ex. Lacul Léman), masa de apå din zona pelagicå cu stratifica¡ie termicå directå (temperaturi de peste 40C), de cea din zona litoralå cu strati-fica¡ie termicå inverså (temperaturi sub 40C). La lacurile mari antropice (ex. Lacul Izvorul Muntelui– Bicaz), bara termicå se formeazå între apele reci venite pe râu ¿i cele din lacul propriu-zis, mai calde, fapt ce determinå ca aceasta så se deplaseze din coada lacului spre baraj (fig. 4).
BATIALĂ (Zonă...). Bathyal zone. Région bathyale. Bathyale zone. Acea parte a fundului lacului, mårii sau oceanului cuprinså între 200 ¿i 2000 m adâncime.
BATIGRAFICĂ (Curbă...). Ba-thygraphical curvature. Courbe ba-thygraphique. Bathygraphische kurve. Integrarea suprafe¡elor par¡iale (corespunzåtoare izobatelor), în fun-c¡ie de adâncime S=f (h). Suprafa¡a minimå corespunde adâncimii maxime ¿i cea maximå adâncimii zero (suprafa¡a lacului la un mo-ment dat) (fig. 5).
BATITERMOGRAF. Bathyter-mograph. Bathytermographe. Bati-thermograph. Aparat de måsurå a temperaturii apei la diferite adân-cimi într-un lac sau bazin marin.
BAZINUL DE RECEPŢIE AL LACULUI. Lake drainage. Bassin-versant (tributaire) du lac. Einzugs-gebiet eines Sees (Sees-einzugebiet). Teritoriul drenat prin re¡eaua hidro-graficå organizatå ¿i prin scurgere neorganizatå spre un anumit lac.
BENT. Bent. Bent. Bent. Acu-mulåri de apå mici, de ordinul a zeci de metri påtra¡i, construite de om pe lângå gospodårii pentru adunarea apei din ploi ¿i topirea zåpezilor. Sunt gropi dreptunghiulare sau på-trate, de 2-3 m adâncime, pe supra-fa¡a interfluviilor din Piemontul
9
Cotmeana, unde apa freaticå era la adâncimi de 30-50 m. Se foloseau în trecut pentru apå de båut (care se filtra într-un pu¡ alåturat) ¿i la alte necesitå¡i de ordin gospodåresc.
BENTHICĂ. (Zonă...). Benthic zone. Zone bentique. Benthonische Zone. Fundul propriu-zis al lacului sau mårii ¿i se împarte în: litoral, sublitoral ¿i profundal (v. fig. 1).
BENTHOS. Benthos. Benthos. Benthos. Ansamblul organismelor care tråiesc pe fundul lacurilor ¿i mårilor sau în contact cu acesta, mobile (echinoderme, pe¿ti etc.) ¿i fixe (alge, spongieri etc.). BERMĂ. Berm. Berme. Berme. Por¡iune netedå dintr-o plajå for-matå din ac¡iunea valurilor. BILANŢUL HIDRIC AL LACULUI. Water balance of lake. Bilan d'eau du lac. Seeswasser-haushalt. Cantitatea de apå intratå (aflux = A) ¿i ie¿itå (deflux= D), ana-lizatå pentru o perioadå de timp (o zi, o lunå, un sezon, un an sau pe mai mul¡i ani = multianual) ¿i expri-matå sub forma ecua¡iei bilan¡ului hidric. B.h. poate fi pozitiv, când A > D ¿i în lac se acumuleazå o can-titate de apå (+∇V), iar nivelul apei înregistreazå o cre¿tere: negativ când A< D ¿i din lac se pierde o
cantitate de apå (-∇V), iar nivelul apei înregistreazå o scådere; neutru (constant) când A= D, iar volumul ¿i nivelul apei råmân constante.
BILANŢUL TERMIC AL LA-CULUI (B.t.l.). Heat of budgets of lake. Bilan thérmique du lac (Bilan de la chaleur). Seeswärmhaushalt. Cantitatea de cåldurå acumulatå ¿i cedatå de masa de apå într-o perioadå de timp datå (o zi, o lunå, un sezon, un an sau o perioadå mai mare de un an). B.t.l. poate fi: global (dupå metoda lui E.A. Birge) reprezintå aportul total de cåldurå într-un lac în timpul unui an ¿i care este egal cu cantitatea de cåldurå necesarå ridicårii temperaturii apei de la valoarea minimå din timpul iernii la valoarea maximå în timpul verii; analitic prin care se determinå separat principalele componente ale schimbului de cåldurå: (radia¡ia solarå sumarå absorbitå de apå (+), iradierea de întâmpinare a atmos-ferei absorbitå de apå (+), iradierea apei (-), cåldura pierdutå în timpul evapora¡iei (-) ¿i acumulatå în timpul condensårii (+), schimbul de cåldurå turbulent cu atmosfera (±), schimbul de cåldurå cu fundul lacului (±), cåldura aduså de iz-voare ¿i afluen¡i (+), cåldura pierdutå prin scurgere superficialå ¿i subteranå (-), cåldura aduså de precipita¡ii cåzute pe suprafa¡a apei (+), cåldura pierdutå prin topirea
10
zåpezii cåzute pe suprafa¡a apei (-), cåldura degajatå în timpul formårii ghe¡ii ¿i pierdutå în timpul topirii ei etc.). Componentele schimbului de cåldurå se înscriu sub forma unei ecua¡ii ¿i se exprimå în unitå¡i calorice, kilocalorii pe centimetri påtra¡i sau metri påtra¡i ¿i timpul luat în considerare. BIOCENOZĂ LACUSTRĂ (LIMNOBIOCENOZĂ). Lacus-trine biocoenose. Biocoenose lacus-tre. Lakustriches Biozönose. Partea bio-ticå a ecosistemului lacustru constituitå din totalitatea asocia¡iilor floristice ¿i faunistice. BIOLUMINISCENŢĂ. Biolumi-niscent. Bioluminiscence. Bioselhs-tsrahlend. Proprietatea unor orga-nisme acvatice de a produce luminå prin anumite reac¡ii chimice în ape marine. BIOM. Biom. Biome. Biom. Uni-tate biogeograficå superioarå, la scarå zonalå planetarå, relativ omo-genå, de plante ¿i animale (asocia¡ie de ecosisteme), în func¡ie de condi-¡iile climatice (ex. pådurea tropicalå umedå, savana, stepa, tundra etc.). BIOMASĂ. Biomass (Standing Stock). Biomasse (cheptel). Bio-masse (Bestand). Cantitatea de materie vie (organisme) existente la un moment dat într-un ecosistem
dat (lacustru în cazul nostru). Bio-masa se estimeazå prin cantitatea de energie cuprinså în masa vie ¿i se exprimå în grame, kilograme, tone de maså uscatå la 700C, pe metri påtra¡i, hectare, kilometri påtra¡i (sau pe unitate de volum). BIOTOP LACUSTRU (LIM-NOBIOTOP). Lacustrine biotope. Biotope lacustre. Lackustrisches Biotop. Partea abioticå a eco-sistemului lacustru constituitå din depresiunea cu substrat mâlos sau pietros, apa cu particularitå¡ile ter-mice ¿i chimice, stratul de aer din vecinåtatea lacului. B.l. este supor-tul biocenozelor lacustre. BRIZĂ DE LAC. Lake breeze. Brise de lac. Seebrise. Deplasarea masei de aer rece de pe lac cåtre uscat care este mai încålzit (se rea-lizeazå în timpul verii, seara, în cazul lacurilor mari). BRIZĂ DE USCAT. Land breeze. Brise de terre. Landbrise. Deplasarea masei de aer mai rece de pe uscat cåtre lac, care este mai cald (se realizeazå în timpul verii, dimi-nea¡a, în cazul lacurilor mari). BRIZANŢI (v. VAL).
C
11
CARSTIC (Lac...). Karstic lake. Lac karstique. Karstsee. Ocupå o depresiune formatå prin dizolvarea calcarului sau a altor roci solubile de tipul dolinei (Deep Lake, Florida) sau al uvalei ¿i poliei (caracteristice în Iugoslavia, Croa¡ia, Slovenia de unde vine ¿i denumirea formelor de relief respective. Existå ¿i lacuri în depresiuni tectono-carstice (Lacul Scutari din Peninsula Balcanicå). CENTRUL DE GREUTATE AL MASEI DE APĂ ( ). Center
of gravity of water volume (lake). Centre de gravité de la masse d'eau (lac). Este dat de structura termicå ¿i chimicå atât pe orizontalå cât ¿i pe verticalå. ¥n cazul unei omogenitå¡i a masei de apå, centrul de greutate se gåse¿te la jumåtatea distan¡ei dintre suprafa¡å ¿i fund. ¥n perioada stratifica¡iei directe acesta se gåse¿te ceva mai jos ¿i mai sus în timpul stratifica¡iei inverse. Cunoa¿terea centrului de greutate al masei de apå este importantå în determinarea stabilitå¡ii termice, îndeosebi în restabilirea acesteia. ( ) se poate ob¡ine prin rela¡ia:
gZ
gZ
∫=Zm
zAzdzV
Zg
0
1 ,
în care: V = volum. lac., = adân-
cimea maximå, z = distan¡a dintre izobate, Az = suprafa¡a lacului la nivelul dat, dz = volumul de apå ele-mentar (dintre izobate).
mZ
CHEMOCLIN. Kemocline. Che-mocline. Kemoklin. Stratul inter-mediar de apå dintr-un lac mero-mictic care face trecerea de la stratul superior supus amestecului (mixo-limnion) la stratul inferior, izolat ¿i nesupus amestecului (monimo-limnion) ¿i în care densitatea înre-gistreazå o varia¡ie bruscå (sinonim Picnoclinå). CHEMOSINTEZĂ (Ch.). Chemosynthesis. Chimiosynthese. Chemosynthese. CICLUL APEI. Water cycle. Cycle de l'eau. Wassekreislauf.
12
Trecerea din faza lichidå în faza de vapori ¿i revenirea în faza lichidå a unui volum de apå deasupra unui bazin lacustru sau marin. CIRCULAŢIE TERMOHALI-NĂ. Termohaline circulation. Cir-culation thermohaline. Thermo-haline Zirculation. Prin procesul de convec¡ie, apa mai denså ¿i rece de la suprafa¡a regiunilor polare coboa-rå în adâncime ¿i se deplaseazå lent spre ecuator. C.t., spre deosebire de circula¡ia produså de vânt, de¿i cu viteze mici (max. 10-20 cm/s), afecteazå orizontul de apå din adâncime. CIRCULIMNION (v. MIXO-LIMNION). CÂMPIE LACUSTRĂ. Lacus-trine plaine. Plaine lacustre. Seen-bene. Zonå joaså, pu¡in înclinatå în jurul unui lac sau chiar fundul unei depresiuni lacustre lipsitå de apå.
COEFICIENTUL ADÂNCIMII MEDII SPECIFICE (α). Coef-ficient of specific mean depth. Coefficient de profondeur moyenne spécifique. Koeffizient der spezifi-schen mittlern tiefe. Este dat de raportul dintre adâncimea medie ( ) ¿i cea maximå (mh maxh .):
α = / . mh maxh
COEFICIENTUL DE ALUN-GIRE A LACULUI ( ). Coef-ficient of lake elongation. Coef-ficient de l'allongement du lac. Koeffizient der Seelänglicher. Este dat de raportul dintre lungimea (L) ¿i lå¡imea medie ( ):
AK
mB
AK = L/ . mB
COEFICIENTUL DEZVOL-TĂRII LINIEI ŢĂRMULUI LA-CULUI ( ). Coefficient of lake shore development. Coefficient de developpement du rive du lac. Koef-fizient der Seenuferentwick-lung. Este dat de raportul dintre lungimea ¡årmului (perimetru– P) ¿i lungimea circumferin¡ei cercului a cårui su-prafa¡å este egalå cu cea a lacului (S):
LD
S/PDL π= 2 .
COEFICIENTUL DE SINUO-ZITATE AL LACULUI (C). Coef-ficient of lake sinuosity. Coefficient de sinuosité du lac. Koeffizient der Seenschangeling. Este dat de raportul dintre lungimea realå (a medianei) ¿i lungimea în linie dreaptå dintre punctele extreme ale lacului (axa mare). COEFICIENTUL SUPRAFE-ŢEI LACUSTRE (K). Lacustrine area ratio. Coefficient de surface lacustre. Koeffizient des Seefläche-nunteils. Raportul dintre suprafa¡a
13
totalå a lacului ( ) ¿i suprafa¡a
regiunii (bazinului hidrografic) luatå în considerare ( ):
LF
rFK = / . LF rF
CONCENTRAŢIA IONILOR DE HIDROGEN (pH sau reac¡ia activå a apei). Hydrogen-ion con-centration (pH). Concentration en ions hydrogene (pH). Wasser-stoffionen-Konzentration (pH). Simbol care exprimå alcalinitatea sau aciditatea unei solu¡ii. pH-ul este cologaritmul concentra¡iei
ionilor de hidrogen ( ) purtåtorii
proprietå¡ilor acide (pH=1g l / ). Apele neutre au pH-ul 7, cele acide mai mic, iar cele bazice mai mare.
+H+H
CONITROF (Lac...). Conitroph lake. Lac conitrophe. Konitrophischer See. Lac în care apa este puternic alcalinizatå dato-ritå aportului de substan¡e bazice, caracteristic regiunilor polare ¿i subpolare. CONŢINUT DE CĂLDURĂ. Heat contents. Contenu de chaleur. Inhaltwärme. Cantitatea de cåldurå înmagazinatå în volumul de apå al unui lac la un moment dat. Se
exprimå în cal/ ,
cal/ ,Kcal/ , sau Kcal/volum total lac.
2cm3cm 3m
CRIOTROF (Lac...). Cryotroph lake. Lac cryotrophe. Kryotrophischer See. Lac care pri-me¿te, în principal, ape glaciare cu temperaturå joaså ¿i bogate în argilå, ceea ce fac dificilå dezvol-tarea hidrobiocenozelor (″Lacurile albe″ din Alpi ¿i Pirinei). CRIPTODEPRESIUNE. Cryptodepression. Cryptodépres-sion. Kriptodepression. Depresi-unea sau por¡iunea din depresiunea lacustrå a cårui cotå se gåse¿te sub nivelul mårii (L. Baikal, Tanganiyka, Marea Moartå).
D
DEFERLAREA VALURILOR (v. VALURI SPARTE).
DEFICIT ABSOLUT DE OXIGEN. Absolute oxygen deficit. Déficit absolut d'oxygène. Abso-luter Sauerstoffmangel. Diferen¡a dintre cantitatea de oxigen saturat care ar trebui så fie la temperatura uniformizatå a lacului de 40C ¿i cantitatea existentå efectiv la sfâr-¿itul urmåtoarei faze de stratifica¡ie termicå.
DEFICIT MOMENTAN (ACTUAL) DE OXIGEN.
Actual oxygen deficit. Déficit actuel d'oxygène. Augenblicklicher Sauerstoffmangel. Diferen¡a dintre cantitatea de oxigen existentå la un
14
moment dat în apa lacului ¿i canti-tatea ce ar trebui så fie corespunzåtor condi¡iilor de satura¡ie la presiunea ¿i temperatura momentului respectiv.
DEFICIT REAL DE OXI-GEN. Real oxygen deficit. Déficit réel d'oxygène. Reeler Sauer-stoffmangel. Diferen¡a dintre can-titatea de oxigen existentå în masa de apå la un moment dat ¿i cantitatea de oxigen necesarå oxidårii complete a tuturor substan¡elor oxidabile (azoti¡i, såruri feroase, metan etc.).
DEFICIT RELATIV DE OXI-GEN. Relative oxygen deficit. Déficit relatif d'oxygène. Relativer Sauerstoffmangel. Diferen¡a dintre cantitatea realå de oxigen dizolvat la sfâr¿itul fazei de homotermie ¿i cantitatea realå la sfâr¿itul urmåtoarei faze de stratifica¡ie termicå.
DEFLUX. Outlet. Perte. Aus-fluβ. Cantitatea de apå care iese dintr-un lac prin evapora¡ie ¿i evapotranspira¡ie de pe suprafa¡a lacului, scurgerea superficialå prin emisar sau oricare altå arterå hidrograficå, scurgerea subteranå, prelevåri pentru diferite utilizåri socio-economice etc. Defluxul constituie partea negativå a ecua-¡iei bilan¡ului hidric.
DELTĂ LACUSTRĂ. Lacustrine delta. Delta lacustre. Seedelta. Formå de relief construitå
de un râu la vårsare în lac prin depunerea aluviunilor. Are formå triunghiularå, fiind stråbåtutå de bra¡e ¿i gârle (delta râului Selenga din L. Baikal).
DEPRESIUNE LACUSTRĂ. Lake basin. Bassin lacustre (Cu-vette lacustre). Seebecken. Formå de relief negativå de pe suprafa¡a påmântului în care se adunå apa re-zultatå din precipita¡ii, scurgeri su-perficiale, izvoare, formându-se un lac (sinonim cu cuveta lacustrå). D.l. sunt de mai multe tipuri (v. Lac).
DICHOTERMIE. Dichothermy. Dychothermie. Diko-thermie. Situa¡ie termicå în care temperatura minimå se gåse¿te la o oarecare adâncime din apropierea oglinzii apei, fiind limitatå atât la partea superioarå cât ¿i la cea in-ferioarå de orizonturi de apå cu temperaturi ceva mai ridicate. D. apare în perioada de trecere de la stratifica¡ia termicå inverså (de iar-nå) la homotermia de primåvarå (fig. 6).
DIMICTIC (Lac...). Dimictic lake. Lac dimictique. Dimiktischer See. Lac cu amestec dublu. ¥n evolu¡ia termicå anualå, apa trece de douå ori prin faza de homotermie de 40C, cu o stratifica¡ie termicå directå vara ¿i inverså iarna (majoritatea lacurilor din zona temperatå) (fig. 7).
15
DISCUL LUI SECCHI. Secchi disc. Disque de Secchi. Secchische Scheibe (weisse Scheibe). Disc metalic cu diametrul de 0,30 m vopsit în alb ¿i folosit la måsurarea transparen¡ei apei care se exprimå în m (cm).
DISTRIBUŢIA OXIGENU- LUI. Distribution of oxygen. Distribution de l'oxygène. Sauer-stoffverteilung. Cantitatea de oxi-gen dizolvatå în apa lacului în func¡ie de adâncime. Distribu¡ie ortogradå-când oxigenul are a-proape aceea¿i valoare de la supra-fa¡å ¿i pânå la fund. Distribu¡ie clinogradå-când cantitatea scade de la suprafa¡å spre fund cu ten-din¡a de dispari¡ie în hipolimnion. Distribu¡ie heterogradå pozitivå-cu valori mai mari în metalimnion în compara¡ie cu epilimnion ¿i hipolimnion. Distribu¡ie hetero-gradå negativå-în situa¡ia opuså (fig. 8).
DISTROF (Lac...). Dystrophic lake. Lac dystrophique (Lac du type dystrophe). Distrophe Seen. Situat pe terenuri acide, în påduri de conifere, uneori fiind mårginit de turbå cu sphagnum. Datoritå aciditå¡ii apei L.d. are o capacitate mare de fosilizare a materiei organice de origine vegetalå. Sunt lacuri cu o capacitate troficå reduså.
DURITATEA APEI (Odh) Hardness of water. Durité de l'eau. Wasserhärte (Härte des Wasser). Caracteristicå a apei determinatå de con¡inutul în såruri de calciu ¿i magneziu existente în solu¡ie sub formå de carbona¡i, cloruri sau sulfa¡i. dh se exprimå în grade de duritate germane (G) (1grad = 10mg CaO/ l sau 1,42mg MgO/ ) ¿i franceze (F) (1 grad =10mgCaCO
l
3/ ). Un grad german este egal cu 17,9 grade franceze =1,25 grade engleze (E). dh poate fi: totalå-suma cationilor alcalino-påmânto¿i (Ca ¿i Mg); temporarå-partea corespunzåtoare cationilor de Ca ¿i Mg lega¡i de carbona¡i ¿i bicarbona¡i (duritate carbonaticå) ¿i dispare la fierbere; permanentå-partea legatå de anioni sulfa¡i, clor-uri, azota¡i (duritate necarbona-ticå). Dupå gradul de duritate apele se împart: foarte moi (0-2
l
0dh G); moi (2-80dh G); dure (8-170dh G); foarte dure (>170dh G).
E
ECOSISTEM LACUSTRU (LIMNOSISTEM). Lacustrine ecosystem. Écosysteme lacustre. Lakustriches Ökosystem. Entitate a lumii acvatice continentale consti-tuitå dintr-un mediu fizic (biotop) ¿i un mediu organic (biocenozå) într-o strânså unitate care are la bazå procesele energetice de acumulare (prin fotosintezå) ¿i de degradare
16
(prin reac¡ii exotermice) ¿i drept rezultat o anumitå cantitate de biomaså. Biomasa dintr-un ecosistem poate fi consideratå mij-locul de vehiculare a energiei primite din spa¡iu ¿i întoarså în spa¡iu.
ELEŞTEU (v. HELEªTEU)
EMISAR DE LAC. Outlet of lake (Lake with effluent). Émissaire du lac (Lac avec un émissaire superficiel). Flußsee. Arterå hidrograficå prin care se scurge apa dintr-un lac cåtre râul învecinat. Atunci când dintr-un lac izvorå¿te un râu, acesta nu poate fi considerat emisar.
ENDOREICĂ (Regiune...). Endorheic region (Closed draina-ge region). Région endorhéique. Abflußleses Gebiet. Situa¡ie prin care un anumit teritoriu, mai mare sau mai mic, nu are legåturå, prin intermediul re¡elei hidrografice, cu marea sau oceanul învecinat. De regulå, regiunea este drenatå cåtre un lac închis fiind caracteristicå zonelor cu climå aridå (ex. L. Ciad cu râul Chari în Africa, Marea Moartå cu râul Iordan, L. Aral cu râurile Amu Daria ¿i Sâr Daria, Lob Nor cu râul Tarim etc.).
EOLIAN (Lac...). Aeolian lake. Lac éolian. Äolischer See. Ocupå o depresiune formatå prin defla¡ie
(eroziune produså de vânt, frecvente în regiunile de stepå) ¿i între dunele de nisip.
EPILIMNION. Epilimnion. Épilimnion. Epilimnion. Orizontul de apå de la suprafa¡a unui lac în care temperatura apei variazå în func¡ie de temperatura aerului. Se pune în eviden¡å, în mod deosebit, în perioada de varå, a stratifica¡iei termice directe. Grosimea E. vari-azå de la 1 m ¿i pânå la câ¡iva zeci de metri. Datoritå varia¡iei temperaturii ¿i agita¡iei produse de vânt E. este bine oxigenat, ceea ce permite dezvoltarea hidrobiocenozelor lacustre (fig. 9).
EUFOTICĂ (Zonă...). Euphotic zone. Zone euphotique. Euphotische Zone. Partea din domeniul pelagic al masei de apå în care påtrunde lumina ¿i are loc procesul fotosintezei (pânå la circa 200 m adâncime).
EUHALIN. Euhaline waters. Eaux euhaline. Euhalines Wasser. Ape cu mineralizare între 30 ¿i 40–45 g/ l .
EUSTATIC (Lac ...). Eustatic lake. Lac eustatique. Eustatischer See. Lac situat într-o zonå endo-reicå, cu regim hidric permanent ¿i cu varia¡ii mari de nivel în func¡ie de raportul dintre aflux ¿i deflux.
17
EUTROF (Lac...). Eutrophic lake. Lac eutrophique. Eutrophe Seen. Caracterizat printr-o cantitate ridicatå de substan¡e nutritive (azota¡i, fosfa¡i) ¿i o capacitate troficå mare. Transparen¡å reduså, culoarea apei verde spre brun, distribu¡ie clinogradå a oxigenului ¿i chiar heterogradå pozitivå în sezonul cald, având de regulå un deficit re-lativ de oxigen mai mare de 1 mg cm2. Aceste lacuri se gåsesc în regiunile temperate ¿i intertropicale bogate în fitoplancton.
EUTROFIZARE. Eutrophication. Eutrophication. Eutrophikation. Proces prin care o maså de apå (lac natural sau artificial) se îmbogå¡e¿te în substan¡e nutritive dizolvate, necesare dezvoltårii plantelor acvatice ¿i în special dezvoltårii algelor. E. este caracteristicå fazei de maturitate a lacului, dar se produce ¿i pe cale artificialå prin fertilizarea sau poluarea apei.
EXOREICĂ (Regiune...). Exoreic region. Région ex-orhéique. Fluβregion. Situa¡ie în care re¡eaua hidrograficå dintr-o regiune are legåturå cu marea sau cu oceanul învecinat. Este caracteristicå celei mai mari pår¡i a globului.
F
FALEZĂ. Kliff. Falaise. Küs-tenkliff. Abrupt la ¡årmul mårilor ¿i lacurilor cu înål¡imi variabile (de la
câ¡iva metri pânå la zeci ¿i chiar sute de metri) format prin abra-ziunea valurilor. FETCH (priză). Fetch. Fetch. Fetch. Suprafa¡a apei unui bazin lacustru sau marin pe care bate vântul, generând valuri. FJÄRD (termen suedez). Fjärd. Fiard. Fjärd. Golf sau canal îngust, la ¡årmul mårii. FIORD (Fjord, termen norve-gian). Fjord. Fjord. Fjord. Lac care ocupå un bra¡ marin sau o vale de râu în apropierea ¡årmului unor måri ¿i oceane, cu adâncimi mari separate printr-un prag submers. Adâncimea mare, pere¡ii abrup¡i ai våii ¿i profilul transversal în formå de U reflectå activitatea proceselor glaciare. Caracteristic ¡årmului norvegian, chilian ¿i neozeelandez. Multe din fiordurile norvegiene au adâncimi de peste 200 m (Hornindalsvatn 514 m, Mgøsa 449 m, Salsvatn 445 m, Tinnvatn 438 m etc.). FITOPLANCTON (v. plancton). FOREL-ULE (Scară...). Forel-Ule scale. Éschelle Forel-Ule. Forel-Ule Maβstab. Scarå colorimetricå pentru aprecierea culorii apei, în care sunt incluse culorile de bazå (bleu, verde ¿i
18
brun). Culoarea bleu se întâlne¿te la lacurile cu apå purå care absoarbe radia¡iile cu lungime mare de undå (lacuri oligotrofe); culoarea verde este datå de cantitatea relativ mare a fitoplanctonului ¿i cloroficeelor (lacuri eutrofe); culoarea brunå este datå de acizii humici, sårurile fierului (lacuri distrofe).
FOTOSINTEZĂ. Photosynthese. Photosynthèse. Photosynthese. Proces fiziologic propriu plantelor verzi ¿i mircoorganismelor foto-trofe prin care se sintetizeazå substan¡a organicå din di-oxid de carbon ¿i såruri minerale din apå cu participarea energiei luminoase ¿i în prezen¡a clorofilei. Prin F. se elibereazå o cantitate de oxigen echivalentå cu cea de di-oxid de carbon absorbitå, contribuind, astfel, la refacerea deficitului de oxigen din apa lacurilor:
2CO + + substan¡e nutritive + +
energie solarå →
OH2
→ materie organicå + . 2O
G
GLACIAR (Lac...). Glacial lake. Lac glaciaire. Gletschersee. Ocupå o depresiune formatå în ur-ma activitå¡ii glaciare (procese de eroziune, de acumulare ¿i de topire a ghe¡ii). Lacuri de ghe¡ari (ghe¡a-rul Garner, Zermatt– Alpi) ¿i lacuri
sub ghe¡ari (ghe¡arul Tête-Rousse-Mont Blanc Alpi); lacuri de baraj glaciar (pe våi laterale ghe¡arilor de vale l. Ghasphan ¿i Shyok în Asia Centralå, între ghe¡ar ¿i versantul våii, ghe¡arul Malaspin-alaska, la marginea ghe¡arului de calotå-vestul Groenlandei, baraj morenic de vale în zonele muntoase, în relieful glaciar de platformå); lacuri în circuri glaciare (cele mai numeroase, în regiunile muntoase înalte).
GYTTJA. Gyttja. Gyttja. Gyttja. Depozit lacustru de culoare gri, brun spre negru, format din material mineral fin, resturi de plante ¿i animale bine descompuse, cu elemente nutritive variabile cantitativ conferind lacului caracter atât oligotrof cât ¿i eutrof.
H
HADALĂ (Zonă...). Hadal zo-ne (ultraabyssal). Étage hadal. Ultraabyssal Zone. Regiunile oceanice cu adâncimi de peste 6000 m.
HAIT. Hait. Hait. Hait. Termen autohton prin care sunt numite lacurile mici de baraj pe râurile de munte pentru formarea plutelor cu bu¿teni. Prin deschiderea barajului odatå cu volumul de apå sunt transportate ¿i plutele spre regiunile colinare.
19
HALOCLINĂ. Halocline. Ha- locline. Halokline. Orizont de apå dintr-un lac sau bazin marin, situat la o anumitå adâncime în care salinitatea variazå brusc (similar termoclinå ¿i picnoclinå).
HARTA BATIMETRICĂ A LACULUI. Bathymetric map of the lake. Carte bathymétrique du lac. Tiefen karte (Isobathen karte des Sees). Reprezintå configura¡ia depresiunii lacustre marcatå prin curbe de egalå adâncime a apei. Curbele de adâncime pot fi numerotate cu valori relative fa¡å de nivelul apei lacului sau cu valori absolute raportate la nivelul mårii (fig. 10).
HELEŞTEU (Elesteu). Hele¿-teu. Hele¿teu. Hele¿teu. Bazin de apå construit pe suprafe¡e netede, joase, cu exces de umiditate, delimitat în toate pår¡ile de diguri ¿i în care apa este introduså ¿i evacuatå prin canale prevåzute cu ståvilare. Sunt folosite în exclusi-vitate pentru pisciculturå (ex. Cefa, Inand, Homorog).
HELIOTERMIE (sinonim mezotermie). Heliothermy. Helio-thermie. Heliothermie. Fenomen prin care apa lacurilor sårate se încålze¿te, la adâncimea de 1,5– 2,5 m, sub ac¡iunea razelor solare mai mult decât lacurile dulci sau salmastre din aceea¿i regiune, ca urmare a existen¡ei unui strat de apå dulce la
suprafa¡a lacului care recep¡ioneazå ¿i transmite cåldura, dar împiedicå pierderea ei. Acest fenomen este frecvent la lacurile sårate, situate pe masive de sare (l. Ursu– Sovata) sau în minele de sare påråsite (Sovata, Ocna Sibiu-lui, Ocna Dejului, Ocna Mure¿ului, Ocna ªugatag, Ocnele Mari, Telega etc.) ¿i sunt folosite în balneoterapie (fig. 11).
HIDROCHIMIC (Tip ...). Hydrochemical type. Type hydro-chimique. Hydrochemischer Typ. Este dat de ponderea anumitor anioni ¿i cationi dizolva¡i în apa lacurilor. Clasificarea se face prin exprimarea principalelor anioni ¿i cationi în milivali. De regulå se deosebesc trei tipuri hidrochimice principale bazate pe anionul (tipul clorurat, caracteristic lacu-rilor sårate ¿i salmastre);
(tipul sulfatat caracteristic lacurilor sårate ¿i salmastre); (tipul
bicarbonatat caracteristic lacurilor dulci). Dupå cationii principali,
, , ) se iden-
tificå subtipul hidrochimic.
−CL
−−4SO
−3HCO
++Ca ++Na +K , ++Mg
HIPERHALIN. Hyperhaline waters. Éaux hyperhalines. Hyper-halines Wasser. Ape cu mineralizare de peste 40 gr./ . l
HIPOLIMNION. Hypolimnion. Hypolimnion. Hypolimnion. Ori-zontul de apå de la fundul lacurilor
20
cu adâncimi mari în care nu se resimte varia¡ia zilnicå ¿i sezonierå a temperaturii aerului. Temperatura apei în hipolimnion scade foarte pu¡in pe verticalå de¿i grosimea lui poate atinge 2/3 din adâncimea lacului. Valorile temperaturii apei în hipolimnion depind de zona geograficå: 2-50C la cele polare ¿i temperate (Baikal, Léman, Sclavilor, Sevan etc.) ¿i de 22-240C la cele tropicale (Nyasa-Malawi, Tanganyika, Atitlán, Toba etc.). La lacurile din minele de sare pråbu¿ite din România, temperatura în hipolimnion este de 13-140C (v. schi¡a cu orizonturile termice) (v. fig. 9).
HOLOMICTIC (Lac...). Holomictic lake. Lac holomictique. Holomictischer See. Lac cu ames-tec termic total al apelor.
HOMOIOHALIN. Homoiohaline. Homoiohaline. Homoiohalin. Apå cu compozi¡ie chimicå stabilå în timp.
HOMOTERMIE. Homothermy. Homothermie. Homothermie. Faza termicå a unui lac în care tempe-ratura are aceea¿i valoare pe toatå verticala. H. se realizeazå la lacurile dimictice (temperate) primåvara ¿i toamna în jurul valorii de 40C. La lacurile pu¡in adânci se pot realiza faze homotermice la valori mai mari, corespunzåtoare temperaturii
aerului în momentul amestecului apei produs de vânt (fig. 9). HULĂ. (v. VAL).
I
IAZ. Pond (Pool). Étang. Teich. Lac antropic realizat prin constru-irea unui baraj pe valea unui râu, de dimensiuni mijlocii ¿i mici, în regiunile de deal ¿i de câmpie, ca-racterizate prin umiditate defici-tarå. Iazurile au volume de apå sub 10 mil. m3 ¿i sunt de interes agro-piscicol (în România sunt tipice în Câmpia Moldovei, Câmpia Tran-silvaniei ¿i Câmpia Românå). INDICELE FORMEI DEPRE-SIUNII LACUSTRE ( ). Este
raportul dintre adâncimea medie a lacului ( ) ¿i pozi¡ia centrului de
greutate a masei de apå ( ),
= / I.f.d.I. se folose¿te în
caracterizarea formei depresiunilor lacurilor ¿i apropierea lor de anu-mite corpuri geometrice. Astfel, in-dicele de formå pentru cilindru este 2,00, emisferå 1,78, parabo-loid 1,50, con 1,33.
FK
mH
gZ
FK mH gZ
L
LAC. Lake. Lac. See. ¥ntindere de apå, relativ stagnantå, situatå într-o depresiune de pe suprafa¡a
21
uscatului ¿i care nu are o legåturå directå cu Oceanul Planetar, con-form principiului vaselor comuni-cante. ¥n categoria lacurilor sunt incluse toate suprafe¡ele de apå de acest gen, începând cu ochiurile de ordinul zecilor de m2 ¿i pânå la întinderile de zeci ¿i sute de mii de km2 (ex. Marea Caspicå, cel mai mare lac de pe glob cu 371.000 km2). Dupå modul de formare sunt lacuri naturale cu numeroase tipuri genetice de depresiuni lacustre (tectonice, vulcanice, glaciare, car-stice, fluviatile, marine etc.) ¿i lacuri artificiale construite de om în diferite scopuri (hidroenergie, alimentare cu apå industrialå ¿i potabilå, iriga¡ii, pisciculturå, agrement, atenuarea viiturilor etc.). Dupå regimul hidric sunt lacuri permanente ¿i lacuri temporare. Se mai pot adåuga lacurile efemere care persistå o perioadå scurtå de timp dupå acumularea apei din ploi sau inunda¡ii. Dupå gradul de mineralizare sunt lacuri dulci, salmastre ¿i sårate, iar dupå compozi¡ia chimicå existå trei tipuri hidrochimice de bazå-bicarbonatate, sulfatate, clorurate. Dupå acumularea de substan¡e nutritive lacurile se împart în eutrofe, mezotrofe, oligotrofe ¿i distrofe. Lacurile ocupå circa 1,8% din suprafa¡a Påmântului, adicå 2,7 mil. km2, însumând un volum de
circa 176400 km3 (0,013% din volumul de apå planetar). LAC DE ACUMULARE (de reten¡ie). Reservoir. Lac d'accumulation (Bassin de retenue). Stausee. Construit de om pe våile râurilor în scopuri hidroenergetice, alimentare cu apå potabilå ¿i industrialå, iriga¡ii, atenuare viiturilor, pisciculturå etc. LAC DE BARAJ. Barrier lake (dammed lake). Lac de barrage. Dammsee. Lac format prin bararea (naturalå sau antropicå) a våii unui râu.
LAC DE IMPACT METEO-RIC. Meteorite impact lake. Lac d'impacte méteoritique. Ocupå o depresiune formatå prin cåderea meteori¡ilor pe Påmânt (I. Chubb, Quebec).
LAC DESCHIS. Open lake (lake with effluent). Lac avec émissaire. Fluβsee. Lac cu scurgere cåtre re¡eaua hidrograficå sau cåtre bazinul marin învecinat. Sunt frec-vente în regiunile inter-tropicale, temperate, polare. Au un bilan¡ hidric excedentar sau constant (A=D sau A>D).
LAC FLUVIAL. Fluvial lake. Lac fluviatile. Fluviatile See. Lac format în urma proceselor fluviatile-în luncå, meandre, delte.
22
LAC ÎNCHIS. Lake without outlet (Closed lake). Lac fermé (Lac sans émissaire). Abfluβloser See (Endsee). Lac fårå scurgere cåtre re¡eaua hidrograficå sau ba-zinul marin învecinat. Este carac-teristic regiunilor cu climat semi-arid ¿i arid cu o mare varia¡ie a suprafe¡ei ¿i adâncimei (L. Eyre-Australia), cu acumularea sårurilor prin evapora¡ie, fiind de regulå, salmastre sau sårate. Multe L. î. reprezintå resturi ale unor lacuri ¿i måri interioare mult mai întinse (L. Aral, Bonneville), din care cauzå pot fi numite ¿i lacuri reziduale, relicte. Unele L. î. sunt supuse procesului de dispari¡ie totalå (prin evapora¡ie) sau secare temporarå. Se întâlnesc L.î. ¿i în regiunile cu climat temperat sau polar ¿i subpolar, datoritå tipului genetic al depresiunii lacustre (l. în cratere, caldere, maare, în doline etc.), dar surplusul de apå adunat se scurge pe subteranå. LAC PERMANENT. Perenial lake. Lac permanente. Perennier-ender See (Ständinger See). Lac care nu seacå, raportat la o perioa-då de timp în care omul a putut så consemneze în scris sau verbal acest aspect. L.p. are un excedent de apå care intrå în circuitul scurgerii prin emisar sau pe cale subteranå.
LAC SĂRAT. Saline (Salt) lake. Lac salé. Salzsee. Lac, de regulå, fårå scurgere, în care are loc un proces de acumulare continuå de såruri, îndeosebi, de clorurå de sodiu (mineralizare peste 24,7g/ ). l
LAC TEMPORAR. Ephemeral lake. Lac temporaire. Periodischer See. Lac care seacå în perioada uscatå de varå sau la câ¡iva ani. Sunt, de regulå, sårate ¿i caracteristice regiunilor de stepå, semide¿ert ¿i poartå diferite denumiri (phannen-Africa de Sud, sebkha-Sahara, iar chott reprezintå på¿unea såratå care-o înconjoarå, takyr-Turkestan, kevir-Iran, playa lake, salt, alkaliflat-S.U.A., salinas, salares-de origine spaniolå, în America de Sud ¿i Centralå etc.). LAGUNĂ. Lagoon. Lagune. Lagune. Lac situat la ¡årmul må-rilor ¿i oceanelor care ocupå un fost golf marin separat printr-un cordon litoral jos. Are apå, de re-gulå, salmastrå, dar ¿i såratå. Este caracteristicå mårilor cu amplitu-dine micå a mareelor (ex. Com-plexul lagunar Razim-Sinoie în România, Maracaibo la ¡årmul Må-rii Caraibilor, cea mai mare de pe glob 14343 km2 ¿i cu adâncime maximå de 250 m).
23
LANŢ TROFIC. Trophic chain. Chaîne trophique. Trophische Kette. Sistem complex care cuprinde numeroase ¿i diferite organisme, fiecare dintre ele (veriga troficå) constituind hrana unui organism situat la un nivel superior de organizare (fig. 12). LĂŢIMEA MAXIMĂ A LA-CULUI ( ). Maximum breadth
of the lake. Largeur maximum de lac. Maximumbreite des Sees. Este distan¡a cea mai mare de la un ¡årm la altul care intersecteazå perpendicular lungimea (v. fig. 3).
maxB
LĂŢIMEA MEDIE A LACU-LUI ( ). Mean breadth of the
lake. Largeur moyenne du lac. Mittelbreite des Sees. Este datå de raportul dintre suprafa¡a (S) ¿i lungimea lacului (L).
mB
mB = S/L.
LIMAN. Liman (Firth). Liman. Liman. Lac care ocupå valea unui râu în zona de vårsare la ¡årmul mårii (L. fluviomarin, ex. l. Te-chirghiol, Ta¿aul etc.) sau la con-fluen¡a cu un alt râu (L. fluviatil, ex. l. Snagov, Cåldåru¿ani, Jirlåu, Fundata) fiind separat printr-un cordon marin sau grind fluvial.
LIMNETICĂ. (Zonă...). Limnetic zone. Zone limnétique. Limnetische Zone. Domeniul din
zona pelagicå a unui lac sau bazin marin în care se dezvoltå planctonul, nectonul sau neustonul. LIMNIGRAF. Limnigraph. Limnigraphe. Schreibpegel. Insta-la¡ie pentru måsurarea varia¡iei apei din râu, lac, mare. Este compus dintr-o cabinå (din tablå sau zidårie) în care se gåse¿te un mecanism de ceasornic care mi¿cå un tambur pe care se înfå¿oarå o diagramå pentru marcarea varia¡iei nivelului apei de cåtre o peni¡å. Peni¡a este legatå printr-un fir de un flotor ce se gåse¿te într-un pu¡ în care påtrunde apa din râu sau lac. Instala¡ii mai moderne– tele-limnimetre care sunt prevåzute pentru transmitere la distan¡å a informa¡iei sau cu stocarea acesteia ¿i preluarea cu un calculator. LIMNIMETRIE. Limnimetry. Limnimétrie. Limnimetrie. Parte a limnologiei care se ocupå cu ansamblul de måsuråtori asupra para-metrilor hidrici, fizici ¿i chimici ai lacurilor ¿i metodologia prelucrårii volumului de informa¡ii. LIMNOBIOCENOZĂ. (v. BIOCENOZÅ LACUSTRÅ). LIMNOBIOTOP. (v. BIOTOP LACUSTRU).
24
LIMNOFIL (lentic). Limnophil. Limnophile. Limnophil. Termen care se referå la apele relativ ståtåtoare (sinonim mediu lentic).
LIMNOLOGIE. Limnology. Limnologie. Seekunde (Limno-logie). 1. Ramurå a ¿tiin¡ei care se ocupå cu studiul lacurilor naturale ¿i artificiale sub aspectul genezei depresiunilor lacustre, regimului hidric, termic ¿i chimic, al capa-citå¡ii de dezvoltare a asocia¡iilor floristice ¿i faunistice (limno-biocenoze), al rela¡iilor cu mediul înconjuråtor ¿i al modului de valo-rificare economicå. Este o ¿tiin¡å de grani¡å între geografie, hidrologie ¿i biologie, ¿i are strânse legåturi ¿i cu alte ¿tiin¡e de la care împrumutå metode ce cercetare. L. se poate împår¡i în: limnologie fizicå (geografia lacurilor), se ocupå cu studiul biotopului lacustru; limnologie biologicå (biologia lacurilor) se ocupå cu studiul biocenozelor lacustre. Fondatorul limnologiei este elve¡ianul F.A. Forel care a publicat prima monografie limnologicå, în trei volume, asupra lacului Léman, între anii 1892-1904. 2. ªtiin¡a care se ocupå cu studiul apelor continentale sub aspect biologic. Ini¡iatorii acestei direc¡ii au fost Aug. Thienemann ¿i E. Naumann (1922) ¿i reprezintå, de fapt, o subdiziviune a hidrobiologiei (hidrobiologia continentalå).
LIMNOSISTEM. (v. ECOSISTEM LACUSTRU) LITORALĂ (Zonă ...). Litoral zone. Zone litorale. Litoral Zone. Zona litoralå a unui lac sau bazin marin ce se caracterizeazå prin adâncime micå, transparen¡å totalå, expunere la ac¡iunea vântului ¿i deci a valurilor ¿i curen¡ilor. Este zona cea mai bine populatå cu organisme vegetale ¿i animale. Z.L. se împarte în supralitoral, eulitoral ¿i sublitoral (fig. 1). LOTIC (reofil). Lotic. Lotique. Lotisch. Termen care se referå la apele curgåtoare (sinonim mediu lotic). LUNGIMEA LACULUI (L). Length of the lake. Longueur du lac. Länge des Sees. Distan¡a cea mai scurtå, în linie dreaptå sau frântå, între punctele extreme ale lacului (fig. 3). LUNGIMEA MEDIANEI LA-CULUI. Median length of the lake. Longueur médiane du lac. Me-dianelänge des Sees. Este linia care stråbate longitudinal lacul la egalå distan¡å de ¡årmuri (v. fig.3).
M
MARE DE VÂNT. (v. VAL).
25
MEROMICTIC (Lac...). Meromictic lake. Lac méro-mictique. Meromicktischer See. Lac cu amestec par¡ial, numai a apelor din epilimnion. Apele din hipolimnion nu sunt afectate de amestecul vertical. Corespunde lacurilor tropicale adânci (l. Tanganyka).
MEROMICTICITATE BIO-GENĂ. Biogenic meromixis, Meromicticité biogenique. Biogeni-sche Meromixität. Situa¡ie în care stratul din adâncime (monimo-limnion) dintr-un lac este modificat sub aspectul densitå¡ii ¿i mineralizårii prin procese biochimice, devenind mai greu, izolându-se de cel superior (mixolimnion) printr-un chemoclin.
MEROMICTICITATE CRE-NOGENĂ. Crenogenic meromi-xis, Méromicticité crénogenique. Krenogenische Meromixität. Si-tua¡ie în care într-un lac existå un aport de apå såratå prin izvoare de fund, realizându-se un strat de apå mai dens (monimolimnion) în raport cu cel dulce de la suprafa¡å (mixolimnion) separat printr-un chemoclin (l. Ritom-Elve¡ia, l. Girotte, Haute-Savoie, Fran¡a).
MEROMICTICITATE ECTO-GENĂ. Ectogenic meromixis. Méromicticité ectogénique. Ektogenische Meromixität. Situa¡ie
de excep¡ie în care într-un loc vine apå såratå peste apå dulce sau invers, realizându-se la adâncime un strat de apå cu densitate mai mare, diferen¡iindu-se un monimolimnion net de mixolimnionul de la suprafa¡å ¿i fiind delimitat printr-un chemoclin (Hammelsdorsfsee în apropiere de Lübeck din Germania).
METAHALIN. Metahaline wa-ters. Eaux métahalines. Metahalines Wasser. Ape lacustre cu mineralizare mai mare decât cea a mårii.
METALIMNION (Mezolimnion). Metalimnion. Métalimnion. Metalimnion. Stratul de apå intermediar între epilimnion ¿i hipolimnion, cu grosimi de câ¡iva metri ¿i în care se gåse¿te saltul termic (termoclin) (v. fig. 9).
MEZOHALINE. Mesohaline waters. Eaux mésohalines. Mezo- halines Wasser. Ape cu mine-ralizare între 5 ¿i 16 gr./ . l
MEZOLIMNION. (v. METALIMNION).
MEZOTERMIE. Mesothermy. Mésothermie. Mesothermie. Situa-¡ie termicå în care temperatura ma-ximå se gåse¿te la o oarecare adân-cime din apropierea oglinzii apei, fiind limitatå atât în partea supe-rioarå cât ¿i în cea inferioarå de orizonturi de apå cu temperaturi
26
ceva mai scåzute. M. apare în perioada de trecere de la stratifica¡ia termicå directå (de varå) la homotermia de toamnå. De asemenea, M. este caracteristicå lacurilor sårate, situate în depresiuni carstosaline sau mine de sare påråsite, cunoscute ¿i sub denumirea de heliotermie (fig. 11). MEZOTROF (Lac...). Mesotrophic lake. Lac mésotrophique. Mesotropshischer See. Stadiu intermediar între oligotrof ¿i eutrof, deci capacitate medie de a produce substan¡e organice (vezi tabel troficitate).
MINERALIZARE (Grad de ...). Degree of mineralization. Degré de minéralisation. Minera-lisierungsgrad. Suma totalå a sårurilor dizolvate în apå ¿i care se exprimå în mg/ l (pânå la 1000 mg/ ) ¿i în g/ (peste 1000 mg/ ). ¥n func¡ie de gradul de mineralizare se disting lacuri dulci (pânå la 1000 mg/ ), salmastre (între 1 ¿i 24,7 g/ l ), sårate (peste 24,7 g/ ). Limitele dintre aceste categorii s-au luat astfel: prima pe baza perceperii gustului sårat de cåtre om, a doua pe considerentul cå valoarea temperaturii de înghe¡ este egalå cu cea a densitå¡ii maxime.
l l l
l
l
MIXOLIMNION (Circulolimnion). Mixolimnion. Mixolimnion. Mixolimnion. Stratul
superior de apå dintr-un lac meromictic, care este supus amestecului (diurn, sezonier sau anual) sub aspectul temperaturii, densitå¡ii ¿i mineralizårii. MIXOHALINE (Ape ...) Mixohaline waters. Eaux mixohalines. Mixohalines Wasser. Ape salmastre care cuprind trei subdiviziuni: oligomixohaline (1-6g/ l ), mezomixohaline (6-18g/ ) ¿i polimixohaline (18-25g/ l ).
l
MLASTINĂ. Marsh (Swamp). Marais (Marécage). Sumpf (Moor, Poruch). Teren îmbibat cu apå pe care se dezvoltå vegeta¡ie higrofilå ¿i are loc procesul de acumulare a turbei. De regulå, M. se formeazå în regiunile fårå scurgere unde cantitatea de apå provenitå din pre- cipita¡ii, pânza freaticå, inunda¡ii, depå¿e¿te pe cea evaporatå. ¥n une-le cazuri M. reprezintå ultimul sta-diu în evolu¡ia unui lac. ¥ntr-o mla¿tinå apa reprezintå 87-97% din volum. Dupå cantitatea de substan¡e nutritive con¡inute sunt mla¿tini: oligotrofe, sårace în så-ruri minerale, alimentate din preci-pita¡ii sau din topirea zåpezilor, se întâlnesc în regiunile muntoase nu-mite tinoave în România; au un as-pect bombat, datoritå dezvoltårii predominante a mu¿chiului spha-gnum; eutrofe, bogate în substan¡e nutritive; alimentate, pe lângå pre-
27
cipita¡ii, ¿i din ape subterane; prin revårsarea râurilor; se întâlnesc în luncile râurilor, în depresiuni joa-se, având ca vegeta¡ie rogoz, papu-rå, stuf, mu¿chi verde etc.; au for-må planå; mezotrofe, cu regim in-termediar; distrofe aproape fårå substan¡e nutritive. Depozitul de turbå este exploatat ca surså ener-geticå ¿i în tratamentul balneo-terapeutic.
MONIMOLIMNION. Monimo-limnion. Monimolimnion. Monimo-limnion. Stratul inferior de apå dintr-un lac meromictic care este izolat de cel superior (mixo-limnion), cu densitate ¿i mineralizare mai mare, fapt pentru care nu este supus amestecului diurn, sezonier sau anual.
MONOMICTIC (Lac...). Monomictic lake. Lac mono-mictique. Monomiktischer See. Lac cu un singur amestec termic al apelor într-un an. M. cald cu un amestec anual, având temperatura deasupra sau egalå cu 40C (lacuri tropicale). M. rece cu un amestec anual având temperatura inferioarå sau egalå cu 40C (lacuri polare) (fig. 7).
N
NECTON. Necton. Necton. Nekton. Animale capabile så înoate independent de circula¡ia apei
lacului sau mårii (cefalopode, crustacei, pe¿ti, mamifere).
NERITICĂ (Zonă...). Neritic zone. Zone néritique. Neritische Zone. Partea din zona pelagicå situatå pe platforma continentalå (în cazul mårilor ¿i oceanelor), în care datoritå condi¡iilor favorabile de via¡å (adâncime, nutrien¡i, luminå ¿i oxigen) se dezvoltå numeroase organisme (fig. 1).
NEUSTON. Neuston. Neuston. Neuston. Ansamblul organismelor care plutesc în peliculå finå la su-prafa¡a apei (pineuston) ori sub aceastå peliculå (hiponeuston). Biotopul neustonului se caracterizeazå prin luminozitate ¿i varia¡ii termice diurne ¿i sezoniere.
NUTRIENŢI (substanţe nu- tritive). Nutrients (Nutritive compounds). Substances nutritives. Nahrungsstoffe. Elemente sau radicali din combina¡iile organice sau anorganice de origine biogenå, cu rol în circuitul trofic al apei marine, lacustre ¿i de râu (nitra¡i, fosfa¡i, silica¡i, compu¿i ai fierului ¿i manganului etc.). Sunt folosi¡i de plante pentru producerea materiei organice prin fotosintezå.
O
OLIGOHALINE (Ape...). Oligohaline waters. Eaux oligohalines. Oligohalines Wasser.
28
Ape cu mineralizare cuprinså între 0,5 ¿i 5g/ l .
OLIGOMICTIC (Lac...). Oli-gomictic lake. Lac oligomictique. Oligomiktischer See. Lac cu varia-¡ii termice reduse pe verticalå ¿i în cursul anului. Temperatura este totdeauna peste 40C ¿i caracteri-zeazå lacurile intertropicale situate la altitudine micå (l. Toba din Su-matra cu 26,40C în epilimnion ¿i 23,90C în hipolimnion la 450 m adâncime) (fig. 6).
OLIGROTROF (Lac ...). Oligrotrophic lake. Lac oligo-trophique. Oligotrophischer See. Lac caracterizat printr-o cantitate micå de substan¡e nutritive ¿i o biomaså reduså. Transparen¡å ridicatå, culoarea apei între bleu ¿i verde pal, distribu¡ie ortogradå a oxigenului dizolvat atât vara cât ¿i iarna, cu depozite de fund sårace în substan¡e organice putrescibile. Raportul dintre hipolimnion ¿i epilimnion (H/E) este ridicat. Aceste lacuri se gåsesc în regiunile polare ¿i în zonele muntoase înalte ¿i au o capacitate troficå reduså.
OXITROF (Lac...). Oxytroph lake. Lac oxytrophe. Oxytro-phischer See. Lac de origine vulcanicå în care, datoritå aportului de acizi puternici liberi, apa este improprie dezvoltårii vie¡ii (Kawah-Idjen, Jawa).
P
PALUSTRU. Swampy. Palus-tre. Sumpfig. Termen care se referå la o apå ståtåtoare, de regulå lacuri (variante: vegeta¡ie palustrå, locuin¡e palustre, mediu palustru). PANTÅ MEDIE A FUNDU-LUI DEPRESIUNII LACUSTRE (I). Se determinå ca tangenta unghiului ¿i se calculeazå potrivit rela¡iei:
Flh
I ∑∆= ,
în care - ∆h este echidistanta dintre izobate; F suprafa¡a determinatå de izobata superioarå, respectiv supra- fa¡a lacului la 0 m adâncime; Σl suma lungimilor izobatelor måsu-rate. PELAGICĂ (Zonă...). Pelagic zone. Zone pélagique. Pelagische Zone. Partea din largul unui lac sau bazin marin în care nu se resimte influen¡a ¡årmului (a litoralului) ¿i în care se dezvoltå organisme plutitoare (plancton) ¿i înotåtoare. Z.p. este limitatå pe adâncime de nivelul de compensa¡ie al fotosintezei, adicå limita deasupra cåreia procesul de fotosintezå depå¿e¿te pe cel al respira¡iei, asigurându-se dezvoltarea fitoplanctonului (cca. 500 m) (fig.1).
29
PELOID. Depozite lacustre fine organominerale caracteristice lacurilor sårate cu proprietå¡i balenoterapeutice (ex. lacurile de pe masivele de sare, Amara– Ialomi¡a, Sårat– Bråila, Techirghiol). PELON. Comunitatea organis-melor dintr-un lac (bazin acvatic) care tråie¿te în sedimentele fine de pe fund. PELOTROF (Lac...). Pelotroph lake. Lac pélotrophe. Pelotrophischer See. Lac steril datoritå aportului de ape brune care spalå soluri turboase. Caracteristic regiu-nilor subpolare mlå¿tinoase. PERIMETRUL LACULUI (P). Lake contour. Périmetre du lac. Umfangssee. Lungimea totalå a li-niei ¡årmului. PICNOCLINĂ. Picnocline. Picnocline. Piknokline. Vezi Chemoclin. PLAJĂ. Beach. Plage. Strand. Fâ¿ie de teren în lungul ¡årmului mårilor sau lacurilor, pu¡in înclinatå, constituitå din nisip, mâl sau prundi¿, supuså spålårii valurilor, mareelor, rezultând în urma proceselor de abraziune ¿i de acumulare.
PLANCTON. Plankton. Planc-ton. Plankton. Organisme micro-scopice ¿i par¡ial macroscopice plutitoare cu capacitate reduså de deplasare proprie, fiind transportate de curen¡i. Organismele animale alcåtuiesc zooplanctonul, iar cele vegetale fitoplanctonul. P. repre-zintå o verigå importantå în lan¡ul trofic, constituind hrana pe¿tilor ¿i a altor animale acvatice. PLAUR. Reed swam (Reed Peat Moor). Couche végétale flottante. Schilftormoor. Forma¡iune mineralo-organicå sub forma unui strat gros de 0,5-1 m, care acoperå suprafa¡a lacurilor într-un stadiu avansat de evolu¡ie. P. este constituit din rådåcinile plantelor acvatice, de regulå, rizomii de stuf în amestec cu frunze, tulpini ¿i material în curs de descompunere pe care se dezvoltå vegeta¡ie acvaticå (stuf, papurå, salcie etc.) ¿i din care se degajå gaze, cu precådere hidrogen sulfurat. Datoritå greutå¡ii mici P. plute¿te la suprafa¡a apei din care se rup bucå¡i ce sunt purtate de vânt producând blocarea gârlelor ¿i a canalelor limitrofe lacului (ex. Delta Dunårii). Prin fosilizare P. formeazå depozite de turbå.
30
POIKILOHALIN. Poikilohaline. Pöikilohaline. Poikilohalin. Apå cu compozi¡ie chimicå variabilå în timp.
POICHILOTERMIE. Poikilothermy. Pöikilothermie. Poikilothermie. Situa¡ie termicå în care pe curba de distribu¡ie a temperaturii pe verticalå într-un lac coexistå una sau mai multe temperaturi maxime, alternând cu una sau mai multe temperaturi minime. P. poate apare la lacurile mai adânci în care se dezvoltå curen¡i cu temperaturi diferite.
POLAR (Lac de tip...). Lake of polar type. Lac du type polaire. Polarer See. Lac cu stratifica¡ie termicå inverså cu valori ale temperaturii sub 40 C.
POLIHALINE. (Ape...). Poly-haline waters. Eaux polihalines. Polyhalines Wasser. Ape cu mineralizare între 16 ¿i 40g/ l .
POLIMICTIC (Lac...). Polymictic lake. Lac polymictique. Polymictischer See. Lac cu amestecuri termice multiple ale apei, caracteristic zonelor intertropicale cu altitudine ridicatå, unde varia¡ia temperaturii de la zi la noapte produce un amestec al apelor pe toatå verticala la valori superioare pragului de 40C (l. Titicaca ¿i Valencia din America de
Sud, Victoria, Albert ¿i Tana din Africa) (v. fig. 6).
PRODUCTIVITATE BIOLO-GICĂ. Biological productivity. Productivité biologique. Biologi-sche Produktivität. Capacitatea de a produce materie vie în condi¡iile normale ale unui anumit mediu.
PRODUCŢIE BIOLOGICĂ. Biological production. Production biologique. Biologische Produk-tion. Cantitatea de materie vie produså într-un ecosistem (lacustru, marin, terestru).
PROFUNDALĂ (Zonă...). Profundal zone. Zone profundale. Profunde zone. Caracteristicå a la-curilor adânci ¿i bazinelor marine în care procesul de fotosintezå lip- se¿te, fiind activ procesul de des-compunere a resturilor de plante ¿i animale din care rezultå detritusul.
R
RELICT (Lac...). Relict lake. Lac relique. Reliktsee. Rest dintr-un lac sau mare mult mai extins în trecut. ¥n anumite condi¡ii lacurile relicte conservå specii de plante ¿i animale caracteristice al-tor epoci geologice ¿i dispårute din celelalte lacuri sau måri, acestea numindu-se endemisme (l. Ohrid Peninsula Balcanicå, l. Baikal).
31
RESPIRAŢIE. Respiration. Respiration. Atmen. Proces prin care se realizeazå schimbul de gaze (absorbirea oxigenului ¿i eliberarea bioxidului de carbon) între organismele vii ¿i mediu. ¥n mediul acvatic (lacuri, måri) respira¡ia poate fi aerobå (orizontul de la suprafa¡å de max. 200 m grosime) ¿i anaerobå de cåtre unele microorganisme, în lipsa oxigenului, energia fiind furnizatå de reac¡ii exoterme (în orizonturile profundale). RIPPEL-MARK. Rippel-mark. Ride de plage. Rippelmark (Wellenrippel). Sistem de ondulåri paralele produse de valuri pe plajå sau pe fundul nisipos, pu¡in adânc de la ¡årmul lacurilor ¿i mårilor.
S
SALINITATE. Salinity. Salini-té. Salzhgerhalt. Totalitatea sårurilor dezvoltate în apå, de regulå a clorurii de sodiu într-o anumitå unitate de volum. ¥n mod obi¿nuit termenul de salinitate se folose¿te pentru lacurile sårate ¿i se exprimå în g/ sau ‰ a clorului. l
SALMASTRU (v. grad de mineralizare ¿i ape mixohaline). SAPROBITATE. Capacitatea apei de a descompune substan¡ele organice care se produc într-un
ecosistem acvatic ¿i se caracterizeazå prin pierderea de energie ¿i lipsa oxigenului. Nivelul de saprobitate (de la asaprob-apå fårå via¡å pânå la eusaprob-apå rezidualå) este dat de gradul de impurificare. Estimarea gradului de saprobitate se face prin valorile consumului chimic ¿i biochimic de oxigen, a carbonului organic ¿i azotului an-organic, prin analiza saprobiologicå (v. tab. 1). SAPROFITE. Saprophytes. Saprophytes. Saprophyten. Organisme heterotrofe (ciuperci, bacterii) etc., care se hrånesc cu resturi organice în descompunere de pe fundul lacului (bazinului acvatic). SAPROPEL. Sapropel. Sapro-pel (Fetid slime), Sapropel (Faul- schamm). Nåmol organo-mineral care se gåse¿te pe fundul lacurilor sårate (mårilor). Rezultå din des-compunerea materiei organice, în combina¡ie cu mâluri anorganice, sub ac¡iune bacterianå ¿i în lipsa oxigenului. S. are aspect onctuos, degajå hidrogen sulfurat ¿i este folosit în balneoterapie. S. este un depozit generator de petrol, bitu-men etc. (una din ipoteze) (vezi peloid). SATURAŢIE ABSOLUTĂ ÎN OXIGEN. Absolute oxigen satura-
32
tion. Sauration absolu en oxigène. Absoluter Sättigungsauerstoff. Cantitatea de dizolvatå în apa
unui lac (mare) corespunzåtoare temperaturii ¿i presiunii stratului respectiv de apå.
2O
SEDIMENTE PELAGICE. Pelagic deposits. Dépôts péla-giques. Pelagische Ablagerungen. Sedimente depuse în zona pelagicå (de larg) fiind constituite, în principal, din resturi organice. SEDIMENTE TERIGENE. Terrigenous deposits. Dépôts terrigenes. Terrigene Ablagerungen. Sedimente depuse în zona litoralå, provenind de pe uscat ¿i fiind, în principal, anorganice. SEISE. Seiches (Standing wa-ves). Seiches (Ondes stationnaires). Seiches. Pendulåri ritmice sta-¡ionare ale nivelului apei lacurilor mari, cu perioadå variabilå (de la câteva minute la câteva zeci de ore) ¿i amplitudine micå (pânå la 1m) datoritå schimbårilor bru¿te ale presiunii atmosferice, vântului ¿i chiar a unor cantitå¡i mari de precipita¡ii într-o anumitå parte a bazinului lacustru. Pe lacurile sco-iene au fost identificate sei¿e determinate de diferen¡a de temperaturå dintre orizonturile de apå.
STABILITATE TERMICĂ. Thermal stability. Stabilité thermique. Termische stabilität. Se exprimå prin lucrul mecanic necesar pentru uniformizarea temperaturii întregului volum de apå fårå a se adåuga sau a se pierde cåldurå. STRATIFICAŢIE TERMICÅ. Thermal stratification. Stratifi-cation termique. Wärmeschichtung (Warmsstratifikation, Termische Schichtung). Formarea unor orizonturi de apå cu temperaturi diferite pe verticala lacului ca urmare a procesului de înmagazinare sau cedare a con¡inutului de cåldurå. Stratifica¡ia termicå directå (de varå)-temperatura descre¿te de la suprafa¡å (epilimnion) spre fund (hipolimnion) cu un salt termic (termoclin) în metaliomnion. Stratifica¡ia termicå inverså (de iarnå)-temperatura cre¿te de la suprafa¡å (00C) care este acoperitå cu un pod de ghea¡å spre fund, unde este în jur de 40C. Sunt ¿i situa¡ii când stratifica¡ia termicå inverså se desfå¿oarå pe verticala lacului între limite mai ridicate de temperaturå (v. fig. 9). SUBLITORALĂ (Zonă...). Sublittoral zone. Zone sublittorale. Sublittoral-(Unterlittoral) Zone. Fâ¿ia de tranzi¡ie de la zona litoralå la cea profundalå, fiind puså în
33
eviden¡å la lacurile cu un profil batimetric complet ¿i bineîn¡eles la bazinele marine, caracterizatå prin lipsa vegeta¡iei ¿i prezen¡a molu¿telor (fig. 1). SUBTROPICAL (Lac de tip...). Lake of subtropical type. Lac de type subtropical. Sub-tropischer See. Lac cu stratifica¡ie termicå directå tot timpul anului (peste 40C) (ex. lacurile din nordul Italiei, Maggiore, Como, Garda etc.). SUPRAFAŢA LACULUI (S). Lake area (surface). Superficie du lac. Seespiegel. Suprafa¡a este datå de planul superior al volumului apå la un moment dat (interfa¡a aer/apå).
SUPRAFAŢĂ REALĂ A FUNDULUI DEPRESIUNII LA-CUSTRE ( ). Este datå de rela¡ia: fS
α=
cosS
Sf ,
în care: S - suprafa¡a lacului; α - unghiul de înclinare a pantei fundului depresiunii lacustre.
T
TECTONIC (Lac...). Tectonic lake. Lac tectonique. Tektonischer See. Ocupå o depresiune formatå prin pråbu¿irea tectonicå (tip gra-ben-1. Tanganyka, Baikal), prin mi¿cåri de ridicare a unor suprafe¡e marine (l. Okeechobee-Florida),
bararea tectonicå a unor sinclinale (l. Fählen-Elve¡ia), mi¿cåri de subsiden¡å cauzate de cutremure (l. Reelfoot-Tennessee), izolarea sau ridicarea u¿oarå a unor foste bazi-nete marine (Marea Caspicå, Aral ¿i Marea Moartå). TELMATOLOGIE. Investigation of bogs and marshes. Etudes des marais. Moorkunde. Ramurå a ¿tiin¡ei care se ocupå cu studiul mla¿tinilor. TEMPERAT (Lac de tip...). Lake of temperate type. Lac du type tempéré. Temperierter See. Lac în care temperatura în epi-limnion trece de douå ori pe an prin pragul de 40 C (homotermie de primåvarå ¿i toamnå) spre stra-tifica¡ia termicå directå (de varå) ¿i stratifica¡ia termicå inverså (de iarnå). Similar cu l. dimictic (v. fig. 9). TERASĂ. Terrace. Terrace. Terrasse. Fâ¿ie de teren, aproape planå, extinså în lungul ¡årmului unei måri, lac, pe versan¡ii unei våi sau a unui deal. Este delimitatå deasupra ¿i dedesubt prin versan¡i destul de abrup¡i. TERMOCLIN. Thermocline. Thermocline. Sprungschicht. Este numit stratul cu salt termic cuprins în orizontul de apå mai gros-meta-limnion, se caracterizeazå prin scå-
34
deri bru¿te ale temperaturii apei (mai mari de 10C/m) ¿i se pune în eviden¡å în perioada stratifica¡iei termice directe (de varå). Pozi¡ia termoclinului în raport cu adânci-mea variazå în func¡ie de sezon ¿i chiar de momentul de varia¡ie termicå diurnå. ¥n perioada de instalare a stratifica¡iei termice directe, la începutul verii, termoclinul este la 3-5 m ¿i uneori la 10-15 m, iar cåtre sfâr¿itul verii se gåse¿te la 40 -50 m, uneori la 200-300 în func¡ie de adâncimea lacului (ex. l. Baikal). ¥n regimul varia¡iei diurne, diminea¡a termoclinul este mai la suprafa¡å, iar cåtre searå mai la adâncime. Sunt situa¡ii când termoclinul prezintå gradien¡i de 8-100C/m. Limita inferioarå a deplasårii termoclinului reprezintå, în majoritatea cazurilor ¿i limita påtrunderii oxigenului dizolvat în apå (fig. 13). THALASSOHALIN (Lac ...). Thalassohalin lake. Lac thalas-sohaline. Thalasohaliner See. Lac sårat cu provenine¡a så-rurilor din mediul marin ¿i deci predominarea clorului ¿i sodiului (ex. Marele Lac Sårat, S.U.A., Marea Moartå). TOXICITATEA APEI. Water toxicity. Toxicité de l'eau. Wasser-toxizität. Starea care scade sau opre¿te dezvoltarea sau func-¡ionarea organismelor vii ca urmare
a prezen¡ei unor substan¡e toxice. Gradul de toxicitate se determinå în raport cu limita suportabilå a organismelor vii (ape fårå toxicitate, cu toxicitate slabå, medie, mare ¿i foarte toxice). TRANSPARENŢA APEI. Water transparency. Transparence de l'eau. Durchsichtigkeitswasser. Proprietatea apei de a per-mite påtrunderea luminii în adâncimea lacului, mårii. Gradul de transparen¡å depinde de cantitatea ¿i calitatea suspensiilor, de gradul de mineralizare ¿i tipul hidrochimic, de starea fizicå a apei, de cantitatea fitoplanctonului pe unitatea de volum etc. Procesul de foto-sintezå este condi¡ionat de trans-paren¡a apei. ¥n practicå valoarea maximå a transparen¡ei apei este de 66,5 m în Marea Sargaselor, 41,6 m în l. Kutchara-Japonia ¿i 40 m în l. Baikal. Transparen¡a se måsoarå vizual cu discul lui Secchi ¿i cu luxmetru. TROFICITATE. Trophicity. Trophicité. Trophizität. Capaci-tatea apei de a produce substan¡e organice, respectiv a asocia¡iilor floristice ¿i faunistice (hidrobio-cenoze). T. depinde de luminå, temperaturå, de substan¡e nutritive anorganice (fosfor, azot) precum ¿i de vegeta¡ia cu con¡inut de clorofilå (alge). Gradul de troficitate se
35
exprimå prin con¡inutul de clorofilå (g/m3), cantitatea totalå de alge, formele de fosfor ¿i azot, rata fotosintezei. Apele, sub acest aspect pot fi clasificate de la sterile (atrofice) ¿i slab productive (oligotrofe) la supraproductive (hipertrofe) (v. tab. 2). TROFOGENĂ (Zonă...). Trophogene zone. Zone trophogene. Trophogene Zone. Orizontul superior de apå dintr-un lac sau bazin marin în care are loc procesul de fotosintezå ¿i deci capacitatea de a produce materie vie. TROFOLITICĂ (Zonă ...). Tropholytic zone. Zone tropholitique. Tropholotische Zone. Orizontul inferior de apå dintr-un lac sau bazin marin în care lipse¿te fotosinteza ¿i se consumå materia vie produså deasupra, în zona trofogenå. TROPICAL (Lac de tip...). Lake of tropical type. Lac de type tropical. Tropischer See. Lac cu temperaturi ridicate ale apei, diferen¡e mici între suprafa¡å ¿i fund, cu varia¡ii mici în cursul anului. TURBĂ. Peat. Tourbe. Torf. Depozit organic constituit din resturi de plante incomplet descompuse într-un ecosistem cu
exces de umiditate ¿i drenaj redus. T. se for-meazå, de regulå, în prezen¡a mu¿-chiului Sphagnum fapt ce limiteazå arealul de extindere. Astfel, în tundrå nu se formeazå datoritå temperaturii scåzute ¿i nici în stepå unde precipita¡iile sunt reduse. T. poate fi: eutrofå slab acidå sau neutrå cu con¡inut ridicat în substan¡e nutritive, în prezen¡a plantelor acvatice (stuf, papurå, rogoz etc.); caracteristicå suprafe¡elor joase ¿i plane (lunci); mezotrofå moderat acidå ¿i moderat în con¡inutul de substan¡e nutritive; oligotrofå foarte acidå, cu participarea predominantå a Sphagnumului, caracteristicå zonelor reci ¿i are un aspect bombat. T. fosilå este folositå drept com-bustibil, dar cu un con¡inut caloric scåzut. T. este folositå ¿i ca îngrå¿åmânt organic, ca materie primå în industria chimicå pentru extragerea unor substan¡e (creozot, parafinå, alcool metilic) ¿i în balneoterapie. TURBĂRIE. Peat bog (Peat moor). Tourbière. Torfmoor. Depozit de turbå în exploatare sau regiune cu suprafe¡e acoperite cu turbå.
Ţ
ŢĂRMUL LACULUI. Shore lake. Rivage du lac. Küstensee (Küste des Sees). Reprezintå linia de
36
intersec¡ie a suprafe¡ei apei unui lac cu uscatul înconjuråtor.
U
UPWELLING. Upwelling. Upwelling. Upwelling. Ascensiu-nea apelor de fund, mai reci ¿i mai bogate în substan¡e nutritive, la su-prafa¡å în apropierea ¡årmurilor, datoritå vântului dominant cu di-rec¡ie paralelå cu ¡årmul.
V
VAL. Wave. Vague. Welle. Undå formatå la suprafa¡a lacuri-lor, mårilor ¿i oceanelor datoritå mi¿cårii oscilatorii a masei de apå determinatå, de regulå, de vânt. Sunt ¿i valuri determinate de cu-tremure de påmânt, alunecåri de teren la ¡årm, de diferen¡a de den-sitate între orizonturile de apå (valuri interne). Valul sau suita de valuri are urmåtoarele componente: creasta (C)– linia cea mai înaltå a valului; panta (P)– planul de racordare dintre creastå ¿i baza valului; baza sau talpa (B)– linia de racord dintre pantå ¿i depresiunea valului; depresiunea (D)– spa¡iul dintre bazele a douå valuri succesive; înål¡imea (H)– distan¡a måsuratå pe verticalå între creastå ¿i depresiune; lungimea (L)– distan¡a orizontalå între douå creste succesive; perioada (T)– intervalul
de timp måsurat în secunde în care douå creste succesive trec prin dreptul unui punct fix; viteza (V)–distan¡a parcurså de creasta valului care este datå de raportul dintre lungime ¿i perioadå (V=L/T); frecven¡a (F)– numårul de valuri care trec printr-un anumit reper în unitatea de timp. Tipurile principale de V. produse de vânt sunt: mare de vânt, hulå, brizan¡i. Mare de vânt (sea)– valurile produse în aria de desfå¿urare a furtunii ¿i se caracterizeazå prin aspect neregulat cu perioade, înål¡imi ¿i direc¡ii diferite. Hulå-valuri de lini¿tire la periferia ariei de desfå¿urare a marei de vânt, se extinde pe suprafe¡e mari, se caracterizeazå prin lun-gimi ¿i perioade mari ¿i atenuarea înål¡imii. Brizan¡ii (valuri de resacå) se manifestå în apropierea ¡årmurilor unde deferleazå (se sparg) (fig. 14). VALURI SPARTE (Valuri deferlate). Broken waves, Vagues brisées. Sturzwellen. Valuri destråmate în apropierea ¡årmului lacului, mårii sau oceanului. VOLUMETRICĂ (Curbă...). Volumen curve (Curvature of lake volume). Courbe volumétrique. Volumterische Kurve. Integrarea volumelor par¡iale (dintre izobate) în func¡ie de adâncime, V=f(h). Volumul minim corespunde adân-
37
cimii maxime, iar cel maxim la adâncimea zero (suprafa¡a lacului) (v. fig. 5). VOLUMUL LACULUI (V). Volume of lake. Volume du lac. Volumensee. Cantitatea totalå de apå acumulatå în cuveta lacustrå la un moment dat. Volumul lacului se ob¡ine prin înmul¡irea suprafe¡ei cu adâncimea medie (V=S ), dar mai
precis prin integrarea volumelor par¡iale calculate pe o hartå batimetricå (V=Σ∆v). Volumul par¡ial se calculeazå dupå formula V=∆h/2 ( + ) în care ∆h este
adâncimea dintre izobate, iar ¿i
suprafe¡ele izobatelor care
delimiteazå stratul respectiv de apå.
mh
1S 2S
1S
2S
VULCANIC (Lac...). Volcanic lake. Lac volcanique. Vulcanischer Seen. Ocupå o depresiune formatå în urma activitå¡ii vulcanice: lacuri în craterele unor stratovulcani (Big Soda– Nevada, Godeville– Masi-vul Central, Fran¡a), lacuri în caldere (Crater Lake– Oregon, Tôya–Japonia), lacuri de baraj prin curgeri de lavå (Snag Lake– S.U.A., Bunyoni– Uganda), lacuri în depresiuni de explozie vulcanicå tip maare (Eifel– Germania, l. d'Issarles– Masivul Central, Fran¡a), lacuri în depresiuni vulcano-tecto-nice (l. Toba– Sumatra).
Z
ZOOPLANCTON (v. plancton).
38
Figura 1 Diviziunile mediului marin.
Figura 2 Repartiţia pe altitudine şi latitudine a tipurilor de lacuri după regimul termic (după G. E. Hutchinson şi H. Löfler, 1955).
39
Figura 3 Elemente morfometrice ale depresiunii lacustre.
L - lunginea lacului; - lăţimea maximă; - axa mare; - axa mică. maxB mA ma
Figura 5 Curba batigrafică ( ) şi curba volumelor ( ). 1F V
40
Figura 6 Distribuţie dichotermică în adâncime.
Figura 7 Schema evoluţiei termice anuale ale lacurilor monomictice şi dimictice.
41
42
1 – ortogradă; 2 – clinogradă; 3 – heterogradă pozitivă; 4 – heterogradă negativă.
Figura 8 Distribuţia oxigenului în adâncime.
43
Figura 9 Tipuri de stratificaţie termică.
Figura 10 Schiţe batimetrice ale unor lacuri glaciare din Munţii Retezat.
44
Figura 11 Profile termice la lacul Ursu - Sovata, 1977.
Figura 12 Ciclul trofic.
45
Figura 13 Tipuri de termoclin.
Figura 14 Caracteristicile valului.
46
Tabelul 1
Nivele de saprobitate
Cls. Definire CCO CCO org.
5CBO
0 Asaprobic (apå fårå via¡å) 0 - - 1 Catarobic(apå purå) 1 - - 2 Oligosaprobic (poluan¡i pu¡ini) 1,0 – 1,5 < 2 < 2 3 Oligo-beta-saprobic (mediu poluat) 1,5 – 2,5 2 - 6 < 4 4 Beta – saprobic (mediu poluat) 2,5 – 5,0 6 - 10 3 – 5 5 Beta-alfa-mezosaprobic (apå poluatå) 5 - 10 10 - 20 4 – 7 6 Alfa-mezosaprobic (apå poluatå) 10 - 30 20 - 70 20 7 Alfa-mezo-polisaprobic (apå cu grad mare de poluare) 30 - 60 70 - 200 40-120
8 Polisaprobic (apå cu grad mare de poluare) 60 200 120 9 Apå eusaprobicå (rezidualå) apå brutå nu poate fi estimatå
Tabelul 2
Grade de troficitate
Produc¡ia primarå de carbon
Cls. Definirea Cantit. totalå de alge
( 39 m10 )
Aclorofel
(mg/ 3m ) mg/ ⋅2m zi g/ ⋅2m an
0 Atrofic (neproductiv) 0 0 0 0 1 Ultra– oligotrof (produc¡ie reduså) 0,01 1 50 10
2 Oligotrofic (produc¡ie insuficientå) 0,01-0,05 1-3 50-125 10– 25
3 Oligo-mezotrofic 0,05-0,10 3-10 125-250 25– 50 4 Mezotrofic (productivitate medie) 0,10– 0,50 10-20 250-500 50– 100
5 Mezo - eutrofic 0,50– 1,00 20-50 500-900 100– 175 6 Eutrofic (produc¡ie abundentå) 1,00– 10,00 50-100 900-1500 175– 300
7 Eu - politrofic 10,00-100 100-200 1500-2500 300– 500 8 Politrofic (produc¡ie ridicatå) 100-500 200-800 2500-4000 400– 800
9 Hipertrofic (supra productiv) 500 800 4000 800
47
I N D E X
A
Abisalå (Zonå .....) Adâncimea maximå Adâncimea medie Adâncimea de compensare Aflux Afoticå (Zonå .....) Alotrof (Lac .....) Alunecare (Lac de .....) Amictic (Lac .....) Anaerobiozå Areic Areicå (Regiune .....) Astatic (Lac .....) Athalassohalin (Lac .....) Atol Autotrof (Lac .....) Axa mare a lacului Axa micå a lacului
B
Baltå Barå termicå Batialå (Zonå .....) Batigraficå (Curbå .....) Batitermograf Bazinul de recep¡ie al lacului Bent Benthicå (Zonå .....) Benthos Bermå Bilan¡ul hidric al lacului Bilan¡ul termic al lacului
Biocenozå lacustrå (Limnobiocenozå)
Bioluminiscen¡å Biom Biomaså Biotop lacustru (Liminobiotop) Brizå de lac Brizå de uscat Brizan¡i (v. val)
C
Carstic (Lac .....) Centrul de greutate al masei de apå Chemoclin Chemosintezå Ciclul apei Circula¡ie termohalinå Circulimnion (v. Mixolimnion) Câmpie lacustrå Coeficientul adâncimii medii
specifice Coeficientul de alungire a lacului Coeficientul dezvoltårii liniei
¡årmului lacului Coeficientul de sinuozitate
al lacului Coeficientul suprafe¡ei lacustre Concentra¡ia ionilor de hidrogen Conitrof (Lac .....) Con¡inutul de cåldurå Criotrof (Lac ......) Criptodepresiune
D
Deferlarea valurilor (v. valuri sparte)
Deficit absolut de oxigen
49
Deficit momentan (actual) de oxigen Deficit real de oxigen Deficit relativ de oxigen Deflux Deltå lacustrå Depresiune lacustrå Dichotermie Dimictic (Lac .....) Discul lui Secchi Distribu¡ia oxigenului Distrof (Lac .....) Duritatea apei
E
Ecosistem lacustru (Limnosistem) Ele¿teu (v. Hele¿teu) Emisar de lac Endoreicå (Regiune.....) Eolian (Lac .....) Epilimnion Eufoticå (Zonå .....) Euhaline (Ape .....) Eustatic (Lac .....) Eutrof (Lac .....) Eutrofizare Exoreicå (Regiune .....)
F
Falezå Fetch Fjärd Fiord Fitoplancton (v. plancton) Forel – Ule (scara .....) Fotosinteza
G
Glaciar (Lac .....) Gyttja
H
Hadalå (Zonå ...) Hait Haloclinå Harta batimetricå a lacului Hele¿teu (Ele¿teu) Heliotermie Hidrochimic (Tip .....) Hiperhalin Hipolimnion Holomictic (Lac .....) Homoiohaline (Ape ....) Homotermie Hulå (vezi val)
I
Iaz Indicile formei depresiunii lacustre
L
Lac Lac de acumulare (de reten¡ie) Lac de baraj Lac de impact meteoritic Lac deschis Lac fluvial Lac închis Lac permanent Lac sårat Lac temporar Lagunå
50
Lan¡ trofic Lå¡imea maximå a lacului Lå¡imea medie a lacului Liman Limneticå (Zonå .....) Limnigraf Limnimetrie Limnobiocenozå (v. Biocenozå
lacustrå) Limnobiotop (v. Biotop lacustru) Limnofil (lentic) Limnologie Limnosistem
(v. Ecosistem lacustru) Litoralå (Zonå .....) Lotic (reofil) Lungimea lacului Lungimea medianei lacului
M
Mare de vânt (v. Val) Meromictic (Lac .....) Meromicticitate biogenå Meromicticitate crenogenå Meromicticitate ectogenå Metahaline (Ape ....) Metalimnion (Mezolimnion) Mezohaline (Ape ....) Mezolimnion (v. Metalimnion) Mezotermie Mezotrof (Lac .....) Mineralizare (Grad de .....) Mixohaline (Ape ...) Mixolimnion (circulimnion) Mla¿tinå Monimolimnion Monomictic (Lac .....)
N
Necton Neriticå (Zonå .....) Neuston Nutrien¡i (substan¡e nutritive)
O
Oligohaline (Ape .....) Oligomictic (Lac .....) Oligotrof (Lac ......) Oxitrof (Lac .....)
P
Palustru Panta medie a fundului depresiunii
lacustre (I) Pelagicå (Zonå .....) Peloid Pelon Pelotrof (Lac .....) Perimetrul lacului Picnoclinå (v. Chemoclin) Plajå Plancton Plaur Poikilohaline (Ape ....) Poikilotermie Polar (Lac de tip .....) Polihaline (Ape .....) Polimictic (Lac .....) Productivitate biologicå Produc¡ie biologicå Profundalå (Zonå .....)
R
Relict (Lac .....)
51
Respira¡ie Rippel – Mark
S
Salinitate Salmastru Saprobitate Saprofite Sapropel Satura¡ie absolutå în oxigen Sedimente pelagice Sedimente terigene Sei¿e Stabilitate termicå Stratifica¡ie termicå Sublitoralå (Zonå .....) Subtropical (Lac de tip .....) Suprafa¡a lacului Suprafa¡a realå a fundului depresiunii lacustre (Sf)
T
Tectonic (Lac .....) Telmatologi e Temperat (Lac de tip .....) Teraså Termoclin
Thalassohalin (Lac .....) Toxicitatea apei Transparen¡a apei Troficitate Trofogenå (Zonå .....) Trofoliticå (Zonå .....) Tropical (Lac de tip .....) Turbå Turbarie
Ţ
ºårmul lacului
U
Upwelling
V
Val Valuri sparte (valuri deferlate) Volumetricå (Curbå .....) Volumul lacului Vulcanic (Lac .....)
Z
Zooplancton (v. Plancton)
52
B I B L I O G R A F I E
B åc åo a n u , V . , D o n i s å , I . , H âr j o ab å , I ., (1974), Dic¡ionar geomorfologic, Editura ªtiin¡ificå, Bucure¿ti.
B r â n du ¿ , C . , Gr oz a vu , A . , E fr os , V . , C h ir i ¡ å , V ., (1998), Dic¡ionar
de termeni fizico-geografici, Editura Funda¡iei ″Chemarea″ Ia¿i.
D u s s a r t , B ., (1966) Limnologie. L'étude des eaux continentals, Gauthier Villars, Paris.
G â ¿ te sc u , P . , (1969), Lacurile pe glob, Editura ªtiin¡ificå, Bucure¿ti.
G â ¿ te sc u , P ., (1998), Limnologie ¿i Oceanografie, Editura *H*G*A*, Bucure¿ti.
I e l e n i c z , M . , (1999), Dic¡ionar de Geografie fizicå, Editura Corint, Bucure¿ti.
N e ac ¿ u , P ., A p o s t o lac he – S to i c e sc u , Z . , (1982), Dic¡ionar de ecologie, Editura ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå, Bucure¿ti.
P i ¿o t a , I . , B u t a , I . , (1983), Hidrologie, Editura Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti.
P or a , E . , O r o s , I ., (1974), Limnologie ¿i Oceanografie, Editura Didacticå ¿i Pedagogicå, Bucure¿ti.
P o se a , Gr . (coordonator), (1986), Geografia de la A la Z; dic¡ionar de termeni geografici, Editura ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå, Bucure¿ti.
R o s s , D .A ., (1976), Introducere în Oceanografie, Editura ªtiin¡ificå ¿i Enciclopedicå, Bucure¿ti.
S o r o c o v s c h i , V ., (1996), Mediul hidrosferic, Cluj – Napoca.
Z åv o ia n u , I . , (1999), Hidrologie, Editura Funda¡iei "România de mâine".
53
