Dezvoltarea regionala- REFERAT 1

7/30/2019 Dezvoltarea regionala- REFERAT 1

http://slidepdf.com/reader/full/dezvoltarea-regionala-referat-1 1/43

1



Dezvoltarea regionala este un concept nou ce urmareste impulsionarea si diversificarea

activitatilor economice, stimularea investitiilor in sectorul privat, contributia la reducerea somajului si

nu in cele din urma sa conduca la o imbunatatire a nivelului de trai. Pentru a putea fi aplicata politica

de dezvoltare regionala s-au infiintat opt regiuni de dezvoltare, care cuprind tot teritoriul Romaniei.

Fiecare regiune de dezvoltare cuprinde mai multe judete. Regiunile de dezvoltare nu sunt unitati

administrativ-teritoriale, nu au personalitate juridica, fiind rezultatul unui acord liber intre consiliile

judetene si cele locale.

1. Fondurile structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeană acţionează pentru

eliminarea disparităţilor economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării coeziunii economice şi

sociale:

a) Fondul european pentru dezvoltare regională este fondul structural care sprijină regiunile mai

puţin dezvoltate, prin finanţarea de investiţii în sectorul productiv, infrastructură, educaţie, sănătate,

dezvoltare locală şi întreprinderi mici şi mijlocii;

b) Fondul social european este fondul structural destinat politicii sociale a Uniunii Europene, care

sprijină măsuri de ocupare a forţei de muncă şi dezvoltare a resurselor umane.

2. Fondul de coeziune este instrumentul financiar care sprijină investiţii în domeniul infrastructurii de

transport şi mediu;

3. Instrumentele structurale denumesc fondurile structurale şi Fondul de coeziune, luate înansamblu;

4. Planul naţional de dezvoltare este documentul de planificare strategică şi programare financiară,

care are ca scop să orienteze şi să stimuleze dezvoltarea economică şi socială a ţării pentru atingerea

obiectivului Uniunii Europene, respectiv realizarea coeziunii economice şi sociale;

5. Cadrul de sprijin comunitar reprezintă documentul aprobat de Comisia Europeană, negociat în

prealabil cu România ca stat membru, în urma evaluării Planului naţional de dezvoltare. Cadrul de

sprijin comunitar conţine contribuţia din fondurile structurale şi celelalte resurse financiare pentru

realizarea priorităţilor şi măsurilor conţinute în Planul naţional de dezvoltare. Prevederile acestui

document se implementează prin intermediul

programelor operaţionale;

6. Programele operaţionale sunt documente aprobate de Comisia Europeană pentru implementarea

acelor priorităţi sectoriale şi/sau regionale din Planul naţional de dezvoltare care sunt aprobate spre

finanţare prin Cadrul de sprijin comunitar;

2



7. Programul complement reprezintă documentul elaborat de autoritatea de management pentru

detalierea implementării măsurilor programului operaţional sectorial sau regional;

8. Adiţionalitatea reprezintă nivelul cheltuielilor publice pe care statul membru al Uniunii Europene

îl realizează din surse proprii, pe parcursul perioadei de programare, pentru aceleaşi tipuri de măsuri

finanţate din fondurile structurale;

9. Autoritatea de management este organismul public care asigură gestionarea asistenţei financiare

din instrumentele structurale. Se constituie o autoritate de management pentru cadrul de sprijin

comunitar şi câte o autoritate de management pentru fiecare program operaţional, precum şi autorităţi

de management pentru iniţiativa comunitară INTERREG;

10. Comitetul de monitorizare este organismul care asigură coordonarea instrumentelor structurale,

precum şi urmărirea eficacităţii şi calităţii implementării asistenţei comunitare, modul de utilizare şi

impactul acesteia, cu respectarea prevederilor comunitare în materie. Se constituie un comitet de

monitorizare pentru cadrul de sprijin comunitar şi câte un comitet de monitorizare pentru fiecare

program operaţional;

11. Autoritatea de plată reprezintă organismul care elaborează şi înaintează cererile de plată şi

primeşte de la Comisia Europeană sumele aferente fondurilor structurale şi Fondului de coeziune;

12. Organismele intermediare sunt instituţiile desemnate de autorităţile de management şi/sau de

autoritatea de plată care, prin delegare de atribuţii de la acestea, implementează măsurile din

programele operaţionale. Delegarea de atribuţii către organismul intermediar şi reglementarea

mecanismelor de coordonare şi control ale acestuia de către autoritatea care deleagă se fac pe bază de

acord/protocol. Autorităţile de management şi/sau autoritatea de plată rămân responsabile pentru

îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor delegate, precum şi a operaţiunilor finanţate prin

instrumentele structurale;

13. Beneficiarul final este organismul sau societatea comercială cu capital public ori privat,

responsabil/responsabilă cu execuţia proiectelor sau a măsurilor finanţate.

Pentru a putea avea o privire de ansamblu si a putea intelege mecanismul de acordare a fondurilor

structurale trebuie sa cunoastem contextul care le genereaza. Dupa cum se stie, aceste fonduri sunt

alocate doar statelor membre, prin intermediul politicii regionale a acesteia.

Competetia in crestere dintre diferite regiuni, implicit activitatile desfasurate in cadrul acestora, atat in

interiorul Uniunii Europene cat si in afara acesteia reprezinta o stare de fapt a lumii "globalizate" in

care traim. Nota distincta pe care UE o realizeaza, in tot acest peisaj, consta in atentia pe care o acorda

faptului ca nu toate regiunile se bucura de aceleasi conditii economice, geografice si sociale si, ca

urmare a acestei realitati, nu toate pot concura de pe aceleasi pozitii.

3



Pentru multi ani, disparitatile regionale din punctul de vedere al nivelului de dezvoltare si al calitatii

vietii faceau obiectul politicilor nationale ale Statelor Membre. Multe imbunatatiri au putut fi

observate din momentul in care Uniunea Europeana a initiat politica de reducere a lor.

Politica de coeziune este definita prin scopul sau si anume sprijinirea procesului de reducere a

decalajelor dintre regiunile si statele membre mai dezvoltate ale Uniunii Europene si cele mai putin

dezvoltate. Politica de coeziune isi are baza legala primara in textul Tratatului UE (Titlul XVII"Coeziunea Economica si Sociala"

Obiectivul de a intari coeziunea economica si sociala este mentionat explicit in Articolul 2 al

Tratatului de la Amsterdam, fiind un obiectiv de prim rang al Uniunii Europene. Mai specific,

Articolul 158 mentioneaza coeziunea ca pe o preconditie pentru dezvoltarea armonioasa a UE,

precizand vointa de "a reduce disparitatile intre nivelurile de dezvoltare ale diverselor regiuni si

ramanerea in urma a celor mai defavorizate regiuni sau insule, inclusiv zone rurale".

Inainte de toate, Politica regionala a UE este despre Solidaritate: este astfel conceputa incat sa asigure

la nivelul comunitatii asistenta pentru ca cele mai dezavantajate regiuni sa depaseasca handicapurile pe

care le au. in perioada 2000-2006, o treime din bugetul comunitatii, realizat din contributiile statelor

membre (213 bilions of Euros) au fost cheltuiti prin intermediul acestei politici, adica redistribuite

catre regiunile care aveau nevoie de aceste fonduri pentru a se dezvolta.

Statele Membre prin intermediul propriilor strategii de ajutor financiar si Uniunea Europeana isi vor

continua eforturile intreprinse pentru reducerea decalajelor an dezvoltare, pentru sprijinirea zonelor

industriale aflate in declin, pentru diversificarea activitatilor in mediul rural si pentru imbunatatirea

zonelor urbane aflate in declin.

Politica regionala este de asemenea tangibila: rezultatele ei pot fi cu usurinta observate de catre

cetatenii europeni, care beneficiaza in mod direct de asistenta (in diferite forme: prin sprijinul de care

dispun in cautarea unui loc de munca si in adaptarea la conditiile unei piete mereu in schimbare, prin

instruire, mai ales).

Ea contribuie la imbunatatirea vietilor celor care traiesc in aceste regiuni, prin cresterea fondurile pe

care autoritatile publice le au la dispozitie pentru a asigura noi infrastructuri si pentru a ajuta

companiile private sa devine din ce in ce mai competitive. Autostrazi, aeroporturi si cai ferate pentru

trenuri de mare viteza au fost construite sau renovate cu asistenta financiara din partea Uniunii

Europene (fonduri structurale), dar intotdeauna in acord cu standardele de mediu europene. IMM sunt

infiintate si sprijinite in parcurgerea primilor ani de existenta in zonele aflate in declin. Sistemele

4



informationale patrund in cele mai izolate zone rurale. Noi facilitati in domeniul educatiei, al sanatatii,

chiar si al petrecerii timpului liber sunt create in suburbiile reabilitate. Toate acestea reprezinta

exemple tangibile care arata cetatenilor de rand cu contribuie UE la cresterea calitatii vietii lor.

Necesitatea promovarii unei dezvoltari echilibrate prin reducerea disparitatilor dintre diferite regiuni si

sprijinirea celor mai putin dezvoltate in recuperarea diferentelor a fost observata chiar din preambulul

Tratatului de la Roma (1957). S-au pus bazele Fondului Social European si a Bancii Europene deInvestitii. Alte instrumente au fost create in timp, concomitent constructiei europene si cresterii

numarului de noi State Membre.

Astfel, in 1962, in momentul atingerii unui conses in privinta dezvoltarii unei politici agricole comune,

a fost creat Fondul European pentru Orientare si Garantare Agricola. in 1964 a fost impartit in 2

sectiuni principale - una de Orientare si alta de Garantare - care contribuie la implementarea unei

politici sustinute de reforme in agricultura si la promovarea unor noi forme de dezvoltare rurala.

Dupa aderarea la Uniunea Europeana a Marii Britanii, a Irlandei si a Danemarcei, in 1973, in 1975 a

fost creat Fondul European de Dezvoltare Regionala. Menirea initiala a acestui fond a fost de a sprijini

regenerarea regiunilor industriale aflate in declin din Marea Britanie si de a compensa fondurile reduse

pe care Marea Britanie le primea prin intermediul Politicii Agricole Comune. Integrarea Greciei si,

ulterior a Spaniei si Portugaliei, au facut ca, treptat, fondul sa se adreseze tuturor acelor regiuni ramase

in urma, din punctul de vedere al dezvoltarii.

Actul Unic European (1986) a introdus prima titulatura pentru desemnarea notiunii de coeziune

economica si sociala si a creat premisele pentru o politica regionala bazata pe solidaritate.

Tratatul de la Maastricht a transformat coeziunea economica si sociala intr-unul dintre obiectivele

prioritare ale Comunitatii, alaturi de o uniune economica si monetara si o piata unica europeana. Prin

crearea de criterii pentru convergenta economica si bugetara a Statelor Membre, TUE a impus un

control mai riguros al deficiturilor publice. Pentru tarile mai putin bogate, aceasta a insemnat o politica

bugetara stricta coroborata cu investitii in infrastructura, necesare accelerarii procesului de dezvoltare.

Acesta a fost momentul in care Uniunea a decis crearea Fondului de Coeziune cu scopul de a sprijini

tarile membre mai putin dezvoltate sa se integreze in Uniunea Economica si Monetara in cele mai

bune conditii, prin cofinantarea proiectelor de investitii din domeniile transport si mediu.

Consiliul European de la Edinburgh din decembrie 1992 a decis cresterea fondurilor alocate in

perioada 1994 - 1999 cu peste 40%. Anul urmator a fost creat Instrumentul Financiar de Orientare in

5



Pescuit, ca raspuns la criza din sectorul pescuitului de la inceputul anilor 90, cu scopul de sprijin

restructurarea acestui domeniu.

Tratatul de la Amsterdam a subliniat, inca o data, importanta coeziunii, incluzand si titluri speciale

pentru ocupare, accentuand nevoia de actiona la nivel european pentru reducerea somajului.

La Consiliul European de la Berlin, din martie 1999, sefii de Guvern ai Statelor Membre au ajuns la un

consens in privinta Agendei 2000, un plan de actiune initiat de Comisie pentru intari Politicile

Comunitare si pentru a oferi Uniunii un cadru financiar, ce a tinut cont de extinderea din mai 2004.

Agenda 2000 a inclus de asemenea reforma fondurilor structurale.

In noiembrie 2002, Uniunea Europeana a creat Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene, cu scopul

de a acorda ajutor Statelor Membre - si regiunilor lor, in anumite cazuri - afectate de calamitati

naturale. Aportul acestuia a fost resimtit in reconstructia infrastructurilor si relansarea economica a

regiunilor afectate de inundatii, in Estul Europei (2002) (dar si in Portugalia, in 2003, in cazul

deversarii de petrol de la Prestige).

In prezent Politica Regionala a Uniunii Europene se confrunta cu trei mari provocari:

• Competitia - din ce in ce mai acerba o data cu liberalizarea comertului. Firmele se localizeaza

acolo unde gasesc conditii propice pentru a le creste nivelul de competitivitate. Daca regiunile

doresc sa dezvolte sectorul afacerilor pe teritoriul propriu atunci ele trebuie sa fie suficient de

"echipate" pentru a oferi infrastructura si serviciile la un nivel calitativ superior;

• Societatea informationala si revolutia tehnologica - care contribuie la cresterea gradului de

flexibilitate a oamenilor, companiilor si teritoriilor. Existenta retelelor de telecomunicatii

presupune ca oamenii, indiferent de locatie, pot avea acces la Know-how, inovare si instruire

de o calitate superioara.

• Extinderea - care reprezinta atat o oportunitate cat si o provocare pentru Uniunea Europeana.

Reforma politicii regionale stabilite in cadrul previziunilor financiare ale Agendei 2000 a subliniat

necesitatea concentrarii asistentei comunitare in acele regiuni in care nivelul de dezvoltare era mult

ramas in urma, pe de o parte, iar pe de alta parte, necesitatea simplificarii procedurilor politicilor structurale.

O noua reforma a politicii regionale a avut loc o data cu prezentarea concluziilor asupra celui de-al

treilea Raport asupra Coeziunii Economice si Sociale.

Vechile obiective (1 - sprijinirea dezvoltarii in zonele mai putin prospere, 2 - reconversia economica si

sociala a regiunilor cu dificultati structurale si 3 - dezvoltarea resurselor umane) si cele patru initiative

6



comunitare (INTERREG III, Leader+, Equal si Urban II) sunt reorganizate incepand cu 2007 in doar

trei obiective:

1. Convergenta (sprijinind regiunile ramase in urma din punct de vedere al dezvoltarii

economice). Obiectivul "Convergenta" este destinat sa imbunatateasca conditiile de crestere

economica si factorii care contribuie la o reala convergenta pentru statele membre si regiunile

cel mai putin dezvoltate. in Uniunea Europeana cu 27 de state membre (UE 27), acest obiectiv

se refera la 84 de regiuni situate in 17 state membre, cu alte cuvinte 154 de milioane de

locuitori al caror PIB pe cap de locuitor este sub 75% din media comunitara. intr-un sistem de

suspendare progresiva a ajutorului ("phasing out"), acest obiectiv include, de asemenea, alte 16

regiuni care numara 16,4 milioane de locuitori si care dispun de un PIB care depaseste cu putin

pragul, ca urmare a efectului statistic al extinderii Uniunii Europene. Sumele alocate

obiectivului se ridica la 282,8 miliarde de euro, ceea ce reprezinta 81,5% din suma totala,

repartizate dupa cum urmeaza: 199,3 miliarde pentru regiunile aflate sub incidenta obiectivului

"Convergenta", 14 miliarde pentru regiunilor care se afla in etapa de suspendare progresiva a

ajutorului, iar 69,5 miliarde pentru Fondul de Coeziune, care se aplica in cazul a 15 state

membre.

2. Competitivitate Regionala si Ocupare (sprijinind regiuni, altele decat cele ramase in urma ca

dezvoltare, pentru atingerea tintelor Agendei Lisabona). Obiectivul "Competitivitate regionala

si ocuparea fortei de munca" este destinat sa consolideze competitivitatea si atractivitatea

regiunilor, precum si capacitatea de ocupare a fortei de munca, printr-o abordare duala.

Aceasta consta, mai intai, in introducerea de programe de dezvoltare pentru a ajuta regiunile sa

anticipeze si sa fie favorabile schimbarilor economice stimuland inovarea, societatea bazata pe

cunoastere, spiritul antreprenorial si protectia mediului si imbunatatind accesabilitatea, iar apoi,

in cresterea numarului si calitatii locurilor de munca prin adaptarea fortei de munca si prin

efectuarea de investitii in materie de resurse umane. intr-o Uniune Europeana cu 27 de state

membre, aceasta situatie este valabila pentru 68 de regiuni, ceea ce reprezinta 314 milioane de

locuitori. 13 dintre acestea, cu alte cuvinte 19 milioane de locuitori, sunt in etapa de instituire

progresiva a ajutorului ("phasing in") si fac obiectul unor alocari financiare speciale datorita

fostului lor statut de regiuni sub incidenta "Obiectivului 1". Suma de 55 de miliarde de euro,

din care 11,4 miliarde pentru regiunile care se afla in etapa de instituirea progresiva a

ajutorului, reprezinta ceva mai putin de 16% din alocarea totala. Acest obiectiv se aplica

regiunilor din 19 state membre.

3. Cooperare Teritoriala Europeana (promovand o dezvoltare echilibrata a intregului teritoriu

comunitar, prin incurajarea cooperarii si schimbului de bune practici intre toate regiunile UE),

7



organizat pe trei axe: cooperare trans-frontaliera, transnationala si inter-regionala. Obiectivul

"Cooperare teritoriala europeana" este destinat sa intareasca cooperarea transfrontaliera

datorita unor initiative locale si regionale realizate in comun, sa consolideze cooperarea

transnationala prin actiuni menite sa favorizeze dezvoltarea teritoriala integrata si sa stimuleze

cooperarea interregionala, precum si schimbul de experienta. Peste 181 de milioane de

persoane (care reprezinta 37,5% din populatia totala a Uniunii Europene) traiesc in zone

transfrontaliere. Toate regiunile si toti cetatenii Uniunii fac parte din una dintre cele 13 zone de

cooperare transnationala. Cele 8,7 miliarde de euro (care reprezinta 2,5% din bugetul total

consacrat acestui obiectiv) sunt repartizate dupa cum urmeaza: 6,44 miliarde pentru cooperarea

transfrontaliera, 1,58 miliarde pentru cooperarea transnationala si 445 de milioane pentru

cooperarea interregionala.

Coeficientii maximi de cofinantare pentru fiecare obiectiv sunt:

• Convergenta: intre 75% si 85%;

• Competitivitate si ocuparea fortei de munca: intre 50% si 85%;

• Cooperare teritoriala europeana: intre 75% si 85%;

• Fondul de Coeziune: 85 %.

In noua arhitectura, Romania va fi eligibila sub doua obiective: Convergenta si Cooperare Teritoriala

Europeana.

Din cele cinci instrumente structurale (Fondul de Coeziune si patru fonduri structurale: Fondul

European de Dezvoltare Regionala - FEDER, Fondul Social European - FSE, Fondul European de

Orientare si Garantare in Agricultura - FEOGA, sectiunea Orientare si Instrumentul Financiar de

Orientare in domeniul Pescuitului - IFOP), politica de coeziune este structurata din 2007 pe trei

fonduri structurale (FEDER, FSE si Fondul de Coeziune). Pentru a simplifica lucrurile, fondurile

pentru agricultura si pescuit au fost transferate catre politicile aferente, respectiv Politica Agricola

Comuna si Politica in domeniul Pescuitului. Totodata, Fondului de Coeziune ii vor fi aplicate aceleasi

reguli ca si Fondurilor Structurale (ex. programare multianuala, aprobarea proiectelor etc.).

O noua regula destinata sa simplifice gestionarea financiara a fondurilor este: un program = un fond

Datorita acestui principiu, Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul Social

European (FSE) pot sa finanteze, fiecare, in mod complementar si limitat, actiunile care tin de aria de

interventie a celuilalt fond (in limita a 10% din creditele alocate de Comunitate fiecarei axe prioritare a

unui program operational).

8



Exista o exceptie de la aceasta regula: Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR) si Fondul de

Coeziune intervin impreuna pentru programele in materie de infrastructuri si de mediu.

Principiile care stau la baza alocarii si accesarii acestor fonduri au suferit si acestea numeroase

ajustari, din cinci, devenind 9, cu un accent foarte important pe egalitatea de gen si protectia mediului

inconjurator.

1. Complementaritate, coerenta, coordonare si conformitate.

In functie de responsabilitatile fiecaruia Comisia si Statele Membre vor asigura coordonarea

dintre asistenta oferita prin intermediul Politicii de Coeziune (FC, FEDR; FSE), Politicii

Agricole Comune (EAFRD, EFF), interventiile Bancii Europene pentru Investitii si alte

instrumente financiare.

Operatiunile finantate prin intermediul fondurilor vor trebui sa fie in conformitate cu

previziunile Tratatului si a altor acte normative adoptate pentru aplicarea lui.

2. Programarea.

Atingerea obiectivelor urmarite prin alocarea fondurilor structurale va fi urmarita prin

intermediul procesului de programare multi-anuala, la diferite nivele, incluzand identificarea

prioritatilor, finantarea si sistemul de management si control.

3. Parteneriatul.

Atingerea obiectivele fondurilor vor fi urmarita in cadrul general al unei stranse colaborari

dintre Comisie si fiecare Stat Membru. Fiecare Stat Membru, va organiza, oridecateori va fi

cazul, in concordanta cu practicile si reglementarile nationale, parteneriate cu organizatii

precum:

a) Autoritati publice sau non-publice locale, urbane, regionale;

b) Parteneri economici si sociali;

c) Orice alt organism abilitat, reprezentand societatea civila, parteneri in domeniul protectiei

mediului, organizatii non-guvernamentale precum si alte organizatii responsabile de

promovarea egalitatii de gen.

Fiecare Stat Membru va desemna cei mai importanti parteneri la nivel local, regional si

national, in diferite domenii precum cel economic, social, de mediu, in concordanta cu

practicile si reglementarile nationale, avand in vedere necesitatea promovarii egalitatii de gen

si a dezvoltarii durabile prin integrarea noilor normative de protectie a mediului.

Parteneriatul va trebui sa trebui sa fie operational la nivele de pregatire, implementare,

monitorizare si control ale programelor operationale.

9



4. Nivel Teritorial de implementare.

Implementarea Programelor Operationale va fi in responsabilitatea Statelor Membre si va fi

realizata la cel mai potrivit nivel teritorial, in concordanta cu sistemul institutional specific

acestora.

5. Interventia proportionala.

Resursele financiare si administrative utilizate de Comisie si statele membre pentru aplicarea

Fondurilor in ceea ce priveste:

a) Alegerea indicatorilor prevazuti la articolul 37 alineatul (1) litera (c) (obiectivele axelor

prioritare ale programelor operationale se cuantifica cu ajutorul unui numar limitat de

indicatori ai realizarii si ai rezultatelor, tinand seama de principiul proportionalitatii. Indicatorii

respectivi permit masurarea progreselor in comparatie cu situatia initiala si realizarea

obiectivelor care aplica axele prioritare);

b) Evaluarea mentionata la articolele 47 si 48;

c) Principiile generale ale sistemelor de gestiune si de control;

d) Intocmirea de rapoarte;

sunt proportionale cu suma totala a cheltuielilor aferente unui program operational.

6. Gestiunea impartita.

Bugetul Uniunii Europene alocat Fondurilor este executat in cadrul gestiunii impartite intre

Statele Membre si Comisie. Comisia isi asuma responsabilitatile de executie a bugetului

general al Uniunii Europene in conformitate cu urmatoarele dispozitii:

a) Se asigura de existenta si buna functionare a sistemelor de gestiune si de control in statele

membre;

b) Intrerupe sau suspenda total sau partial platile in cazul unor nereguli in cadrul sistemelor

nationale de gestiune si control si aplica orice alta corectie financiara ceruta;

c) Se asigura cu privire la rambursarea aconturilor si procedeaza la degajarea din oficiu a

angajamentelor bugetare;

7. Aditionalitatea.

a) Contributia Fondurilor structurale nu se substituie cheltuielilor structurale publice sau

asimilabile dintr-un Stat Membru;

b) Pentru regiunile incluse in obiectivul de convergenta, Comisia si statul membru stabilesc

nivelul cheltuielilor publice sau asimilabile pe care statul membru le efectueaza in toate

regiunile in cauza pe parcursul perioadei de programare. Nivelul cheltuielilor efectuate de

statul membru este unul dintre elementele incluse in decizia Comisiei privind cadrul strategic

10



national de referinta;

c) Nivelul cheltuielilor mentionate la alineatul b) este cel putin egal cu suma cheltuielilor medii

anuale in termene reale atinsa pe parcursul perioadei precedente de programare.

In afara de aceasta, nivelul cheltuielilor se determina in functie de conditiile macroeconomice

generale in care se efectueaza finantarea si tinand seama de anumite situatii economice

specifice sau exceptionale, cum este privatizarea sau un nivel extraordinar de cheltuieli

structurale publice sau asimilabile ale statului membru pe parcursul perioadei precedente de

programare.

8. Egalitatea de gen si nediscriminarea.

Statele membre si Comisia asigura promovarea egalitatii intre barbati si femei si integrarea

principiului de egalitate de sanse in domeniul respectiv in fiecare dintre diferitele etape ale

aplicarii Fondurilor.

Statele membre si Comisia iau masurile adecvate pentru prevenirea oricarei discriminari bazate

pe sex, rasa sau origine etnica, religie sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala in

fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii Fondurilor si in special in ceea ce priveste accesul la

Fonduri. in special, accesibilitatea persoanelor cu handicap este unul dintre criteriile care

trebuie respectate la definirea operatiunilor cofinantate din Fonduri si de care trebuie sa se tina

seama in fiecare dintre diferitele etape ale aplicarii Fondurilor.

9. Dezvoltarea durabila.

Obiectivele Fondurilor sunt urmarite in cadrul dezvoltarii durabile si a promovarii, de catre

Comunitate, a obiectivului de protejare si imbunatatire a mediului inconjurator in conformitate

cu articolul 6 din Tratat.

O alta modificare semnificativa adusa de reforma vizeaza domeniul programarii: astfel, in trecut,

procesul programarii este organizat pe trei paliere: Planul National de Dezvoltare si Cadrul de SprijinComunitar (primul continand prioritatile de dezvoltare a intregii economii nationale, al doilea doar

prioritatile de finantat din instrumentele structurale), Programele Operationale (fiecare dezvoltand cate

o prioritate din Cadrul de Sprijin Comunitar) si Programele Complement (documente detaliate de

implementare a Programelor Operationale).

11



Reforma mentine obligativitatea programarii multianuale (pe o perioada de 7 ani), dar aduce o viziune

strategica pronuntata si pune accent pe prioritatile Strategiei Lisabona, solicitand elaborarea a doar

doua documente programatice: unul strategic - Cadrul National Strategic de Referinta (armonizand

atat prioritatile nationale, cat si pe cele comunitare, cuprinse in Orientarile Comunitare Strategice

pentru politica de coeziune) si unul operational - Programele Operationale. Dispare astfel necesitatea

elaborarii Planului National de Dezvoltare, a Programelor Complement, precum si caracterul

operational al Cadrului de Sprijin Comunitar.

In domeniul managementului, principalele modificari aduse de reforma privind gestionarea

programelor operationale sub obiectivul Convergenta vizeaza crearea unei Autoritati de Audit (organ

independent, insarcinat de verificarea bunei functionari a sistemelor de management si control) si a

unei Autoritati de Certificare (pentru certificarea declaratiilor de cheltuieli si a cererilor de plata

inaintea transmiterii lor catre Comisie), precum si disparitia notiunii de Autoritate de Plata.

Pentru programele operationale de sub obiectivul Cooperare Teritoriala Europeana, principalelemodificari constau in necesitatea crearii unei Autoritati de Certificare, a unei Autoritati Unice de

Control si a unui grup de controlori financiari (format din cate un controlor numit de fiecare stat

membru participant si avand rolul de a sprijini Autoritatea de Control), precum si disparitia notiunii de

Autoritate de Plata.

Fonduri Structurale: F.E.D.R., F.S.E., F.C.

Fondurile Structurale sunt instrumente financiare prin care Uniunea Europeana actioneaza pentrueliminarea disparitatilor economice si sociale intre regiuni, in scopul realizarii coeziunii economice si

sociale.

Pentru programarea 2007-2013 exista trei instrumente financiare cunoscute ca Fonduri structurale

respectiv:

• Fondul European de Dezvoltare Regional (FEDR);

• Fondul Social European(FSE);

• Fondul de Coeziune (FC);

si doua Actiuni Complementare, respectiv:

• Fondul European pentru Agricultura si Dezvolare Rurala (FEADR);

• Fondul European pentru Pescuit (FEP).

Fonduri Structurale nu constituie o sursa unica de finantare in cadrul bugetul Uniunii, ci fiecare fond

acopera zona sa tematica specifica. Fondurile Structurale nu finanteaza proiecte individuale separate.

12

http://www.finantare.ro/pag3,F.E.D.R.,id2.html


http://www.finantare.ro/pag4,F.S.E.,id2.html


http://www.finantare.ro/pag5,F.C.,id2.html



http://www.finantare.ro/pag5,F.C.,id2.html



Ele finanteaza programe de dezvoltare regionala multianuale trasate impreuna de regiuni, State

Membre si Comisie, pe baza orientarii propuse de Comisie pentru intreaga Uniune Europeana.

Ajutorul structural reprezinta efectiv, in acest fel, o valoare adaugata pentru teritoriile eligibile; statele

membre sunt obligate sa mentina angajamentele financiare la acelasi nivel la care se aflau la inceputul

perioadei de programare.

F.E.D.R.

Articolul 160 din Tratat prevede ca Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDER) este destinat

sa redreseze principalele dezechilibre regionale din Comunitate. Astfel, FEDER contribuie la

reducerea diferentei intre nivelurile de dezvoltare a diferitelor regiuni si la recuperarea decalajului de

catre regiunile cele mai putin favorizate, inclusiv zonele rurale si urbane, zonele industriale in declin,

precum si regiunile afectate de un handicap geografic sau natural, precum regiunile insulare si zonele

muntoase, zonele cu densitate mica a populatiei si regiunile de frontiera.

"Regulamentrul (CE) Nr. 1080/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 5 iulie 2006

privind Fondul European de Dezvoltare Regionala si de abrogare a Regulamentului (CE) nr.

1783/1999" stabileste principalele tipuri de investitii ce vor fi finantate prin FEDR, dupa cum

urmeaza:

FEDER contribuie la finantarea:

1. Investitiilor productive care contribuie la crearea si salvgardarea locurilor de munca durabile,

in special prin intermediul unor ajutoare directe pentru investitiile efectuate indeosebi in IMM-

uri;

2. Investitiilor in infrastructuri;

3. Dezvoltarii potentialului endogen prin masuri de sustinere a dezvoltarii regionale si locale.

Aceste masuri cuprind asistenta si serviciile pentru intreprinderi, in special pentru IMM-uri,

crearea si dezvoltarea instrumentelor de finantare precum capitalul de risc, fondurile de

imprumut si de garantie, fondurile de dezvoltare locala, subventiile la dobanda, conectarea la

retea, cooperarea si schimbul de experienta intre regiuni, orase si factorii sociali, economici si

de mediu relevanti;

4. Asistentei tehnice.

Convergenta

Pentru obiectivul "convergenta", FEDER isi concentreaza interventia asupra sustinerii dezvoltarii

economice durabile integrate la nivel regional si local si a ocuparii fortei de munca, mobilizand si

consolidand capacitatea endogena prin intermediul unor programe operationale care urmaresc

13



modernizarea si diversificarea structurilor economice si crearea si salvgardarea locurilor de munca

durabile. Aceasta se realizeaza, in special, prin intermediul urmatoarelor prioritati, iar combinarea

exacta a masurilor care trebuie puse in aplicare depinde de particularitatile fiecarui membru:

1. Cercetarea si dezvoltarea tehnologica (CDT), inovatia si spiritul de intreprindere, inclusiv

consolidarea capacitatilor de cercetare si de dezvoltare tehnologica si integrarea lor in Spatiul

European de Cercetare, inclusiv infrastructurile; ajutorul pentru CDT, in special in IMM-uri, si

pentru transferul de tehnologii; imbunatatirea relatiilor intre IMM-uri, pe de o parte, si

invatamantul superior, institutiile de cercetare si centrele de cercetare si de tehnologie, pe de

alta parte; dezvoltarea retelelor de intreprinderi; parteneriatele public-privat si grupurile de

intreprinderi; asistenta in furnizarea de servicii comerciale si tehnologice grupurilor de IMM-

uri si stimularea spiritului de intreprindere si a finantarii inovatiei pentru IMM-uri prin

intermediul instrumentelor de inginerie financiara;

2. Societatea informationala, inclusiv elaborarea unei infrastructuri de comunicatii electrice, de

continut local, de servicii si aplicatii, imbunatatirea accesului sigur la serviciile publice on-line

si dezvoltarea lor; si ajutorul si serviciile pentru IMM-uri in scopul adoptarii si utilizarii

eficiente a tehnologiilor informatiei si ale comunicatiei (TIC) sau exploatarea de idei noi;

3. Initiativele locale in materie de dezvoltare si ajutorul pentru structurile care furnizeaza servicii

de proximitate pentru a crea noi locuri de munca, atunci cand aceste initiative nu intra in sfera

de aplicare a Regulamentului (CE) nr. 1081/2006;

4. Mediul, inclusiv investitiile legate de aprovizionarea cu apa, precum si de gestiunea deseurilor

si a apei; tratarea apelor uzate si calitatea aerului; prevenirea si controlul desertificarii, precum

si combaterea acestui fenomen; prevenirea si controlul integrat al poluarii; ajutoarele care

urmaresc sa atenueze efectele schimbarilor climatice; reabilitarea mediului fizic, inclusiv locuri

si terenuri contaminate si zone brownfield; promovarea biodiversitatii si protectia naturii,

inclusiv investitii pentru siturile Natura 2000; ajutorul pentru IMM-uri cu scopul de a promova

planuri de productie durabile prin punerea in aplicare a sistemelor de gestiune a mediului

rentabile si prin adoptarea si utilizarea de tehnologii de prevenire a poluarii;

5. Prevenirea riscurilor, inclusiv elaborarea si punerea in aplicare a planurilor care urmaresc

prevenirea si gestiunea riscurilor naturale si tehnologice;

6. Turismul, inclusiv promovarea resurselor naturale in calitate de potential pentru dezvoltarea

turismului durabil; protectia si valorificarea patrimoniului natural in sprijinul dezvoltarii socio-

economice; ajutorul care urmareste imbunatatirea ofertei de servicii turistice prin intermediul a

noi servicii cu o valoare adaugata mai considerabila si facilitarea trecerii la noi modele de

turism mai durabile;

14



7. Investitiile culturale, inclusiv protectia, promovarea si pastrarea patrimoniului cultural;

dezvoltarea de infrastructuri culturale in sprijinul dezvoltarii socio-economice, turismului

durabil si consolidarii atractivitatii regionale; si ajutoarele care urmaresc imbunatatirea ofertei

de servicii culturale prin intermediul a noi servicii cu o valoare adaugata mai considerabila;

8. Investitiile in transporturi, inclusiv imbunatatirea retelelor transeuropene si a legaturilor cu

reteaua RTE-T; strategiile integrate de promovare a transporturilor proprii, care contribuie la

imbunatatirea accesului la serviciile pentru pasageri si pentru marfuri, precum si a calitatii lor,

la realizarea unei repartitii modale mai echilibrate, la incurajarea sistemelor intermodale si la

reducerea impactului asupra mediului;

9. Investitiile legate de energie, inclusiv in imbunatatirea retelelor transeuropene care contribuie

la consolidarea securitatii aprovizionarii, integrarea preocuparilor legate de mediu,

imbunatatirea eficientei energetice si dezvoltarea energiilor regenerabile;

10. Investitiile in favoarea educatiei, in special a formarii profesionale, care contribuie la cresterea

atractiei si a calitatii vietii;

11. Investitiile in infrastructurile sanitare si sociale care contribuie la dezvoltarea regionala si

locala si la cresterea calitatii vietii.

Competitivitatea regionala si ocuparea fortei de munca

In conformitate cu obiectivul de competitivitate regionala si de ocupare a fortei de munca, FEDER isi

concentreaza interventia, in cadrul strategiilor de dezvoltare durabila, promovand ocuparea fortei de

munca, in special avand in vedere urmatoarele trei prioritati:

1. Inovatia si economia cunoasterii, in special prin crearea si consolidarea unor economii

regionale eficiente ale inovatiei si a unor relatii generalizate intre sectoarele privat si public,

universitatile si centrele tehnologice, tinand seama de necesitatile locale, in special;

2. Imbunatatirea capacitatilor regionale de CDT si de inovatie, in legatura directa cu obiectivele

regionale de dezvoltare economica, printr-o sustinere in favoarea centrelor de competenta

industriale sau axate pe o tehnologie specifica; prin promovarea CDT industriale, a IMM-urilor

si a transferului de tehnologie; prin dezvoltarea previziunii tehnologice si a evaluarii

comparative la nivel international a politicilor de promovare a inovatiei; si printr-o sustinere in

favoarea colaborarii intre intreprinderile si politicile comune in materie de CDT si de inovatie;

3. Stimularea inovatiei si a spiritului de intreprindere in toate sectoarele economiei regionale si

locale printr-o sustinere in favoarea comercializarii de produse, de procese si de servicii noi sau

imbunatatite de IMM-uri; printr-o sustinere in favoarea retelelor si grupurilor de intreprinderi;

prin imbunatatirea accesului IMM-urilor la finantari; prin promovarea retelelor de cooperare

15



intre intreprinderi si institutiile de invatamant superior si de cercetare corespunzatoare; printr-

un acces mai usor pentru IMM-uri la serviciile de asistenta pentru intreprinderi, precum si

printr-o sustinere in favoarea integrarii de tehnologii mai adecvate si inovatoare in IMM-uri;

4. Promovarea spiritului de intreprindere, in special prin facilitarea exploatarii economice a noilor

idei si incurajarea crearii de noi intreprinderi prin intermediul institutiilor de invatamant

superior si de cercetare in cauza si al intreprinderilor existente;

5. Crearea de instrumente de inginerie financiara si de pepiniere propice capacitatii de dezvoltare

tehnologica si de cercetare a IMM-urilor si incurajarii spiritului de intreprindere si a formarii

de noi intreprinderi, in special IMM-uri care utilizeaza intensiv informatiile disponibile;

6. Mediul si prevenirea riscurilor, si in special;

7. Incurajarea investitiilor pentru reabilitarea mediului fizic, inclusiv siturile si terenurile

contaminate, desertificate si zonele brownfield;

8. Promovarea dezvoltarii infrastructurilor legate de biodiversitate si a investitiilor in siturile

Natura 2000, in cazul in care aceasta abordare contribuie la dezvoltarea economica durabila

si/sau la diversificarea zonelor rurale;

9. Stimularea eficientei energetice si a productiei de energii regenerabile si dezvoltarea de sisteme

eficiente de gestiune a energiei;

10. Promovarea transporturilor publice adecvate si durabile, in special in zonele urbane;

11. Elaborarea de planuri si de masuri de prevenire si de gestiune a riscurilor naturale (de exemplu

desertificarea, secetele, incendiile si inundatiile) si tehnologice;

12. Protectia si valorificarea patrimoniului natural si cultural in sprijinul dezvoltarii socio-

economice si promovarea resurselor naturale si culturale in calitate de potential pentru

dezvoltarea turismului durabil;

13. Accesul la serviciile de transport si de telecomunicatii de interes economic general, in special:

14. Consolidarea resurselor secundare de transport prin imbunatatirea legaturilor cu retelele

transeuropene de transport (RTE-T), cu centrele feroviare, aeroporturi si porturi regionale sau

cu platforme multimodale; prin asigurarea unor legaturi transversale cu principalele linii

feroviare si prin promovarea cailor navigabile interne regionale si locale, precum si a

transportului maritim pe distante scurte;

15. Incurajarea accesului la TIC prin intermediul IMM-urilor, a adoptarii acestor tehnologii si a

utilizarii lor eficiente, prin sustinerea accesului la retele; a stabilirii de puncte de acces publice

la Internet; a echiparii si a dezvoltarii de servicii si de aplicatii, in special cu realizarea de

planuri de actiune pentru intreprinderile foarte mici si intreprinderile artizanale.

16



In afara de aceasta, deoarece sunt programe operationale cofinantate de FEDER in regiunile care au

dreptul la finantarea specifica si tranzitorie prevazuta la articolul 8 alineatul (2) din Regulamentul

(CE) nr. 1083/2006, statele membre si Comisia pot decide extinderea sprijinului pentru prioritatile

prevazute la articolul 4 din prezentul regulament.

Cooperarea teritoriala europeana

In conformitate cu obiectivul de cooperare teritoriala europeana, FEDER isi focalizeaza asistenta

asupra urmatoarelor prioritati:

Dezvoltarea de activitati economice, sociale si de mediu transfrontaliere prin intermediul strategiilor

comune in favoarea dezvoltarii teritoriale durabile, indeosebi;

1. Prin incurajarea spiritului de intreprindere, in special dezvoltarea IMM-urilor, turismului,

culturii si comertului transfrontalier;

2. Prin incurajarea si imbunatatirea protectiei si gestionarii comune a resurselor naturale si

culturale, precum si prin prevenirea riscurilor de mediu si tehnologice;

3. Prin sustinerea legaturilor intre zonele urbane si zonele rurale;

4. Prin reducerea izolarii, prin intermediul unui acces optimizat la retelele si serviciile de

transport, de informatii si de comunicatii si la retelele si instalatiile transfrontaliere de

distributie a apei, de gestiune a deseurilor si de aprovizionare cu energie;

5. Prin dezvoltarea colaborarii, capacitatilor si utilizarii comune a infrastructurilor, in special in

sectoare precum sanatatea, cultura, turismul si educatia.

In afara de aceasta, FEDER poate contribui la incurajarea cooperarii administrative si juridice, a

integrarii pietelor de munca transfrontaliere, a initiativelor locale pentru ocuparea fortelor de munca, a

egalitatii intre barbati si femei si a egalitatii sanselor, a formarii si a insertiei sociale, precum si la

partajarea resurselor umane si a infrastructurilor pentru CDT.

1. Instituirea si dezvoltarea cooperarii transnationale, inclusiv a cooperarii bilaterale intre

regiunile maritime care nu este prevazuta la punctul (1), prin intermediul finantarii de retele si

de actiuni propice dezvoltarii teritoriale integrate, centrate in special pe urmatoarele prioritati:

2. Inovatia: crearea si dezvoltarea de retele stiintifice si tehnologice si imbunatatirea capacitatilor

regionale in materie de CDT si de inovatie atunci cand ele contribuie direct la dezvoltarea

economica armonioasa a zonelor transnationale. Actiunile pot cuprinde realizarea de retele

intre institutiile de invatamant superior si de cercetare in cauza, pe de o parte, si IMM-uri, pe

de alta parte; legaturile in vederea facilitarii accesului la cunoasterea stiintifica si transferul

tehnologic intre infrastructurile de CDT si centrele internationale de excelenta in materie de

17



CDT; asocierea organismelor de transfer de tehnologii si elaborarea de instrumente de

inginerie financiara comune axate pe sustinerea CDT in IMM-uri;

3. Mediul: gestiunea apei, a eficacitatii energetice, a prevenirii riscurilor si a activitatilor legate de

protectia mediului, a carei dimensiune transnationala este evidenta. Aceste actiuni pot

cuprinde: protectia si gestiunea bazinelor hidrografice, a zonelor de coasta, a resurselor marine,

a serviciilor de aprovizionare cu apa si a zonelor cu umiditate sporita; prevenirea incendiilor,

secetei si a inundatiilor; promovarea securitatii maritime si a protectiei impotriva riscurilor

naturale si tehnologice; protectia si valorificarea patrimoniului natural in sprijinul dezvoltarii

socio-economice si a turismului durabil;

4. Accesibilitatea: activitati care contribuie la facilitarea accesului la serviciile de transport si de

telecomunicatii, precum si la imbunatatirea calitatii lor, atunci cand dimensiunea transnationala

a acestor servicii este evidenta. Aceste actiuni pot cuprinde: efectuarea unor investitii in

sectiunile transfrontaliere ale retelelor transeuropene; imbunatatirea accesului local si regional

la retelele nationale si transnationale; imbunatatirea interoperabilitatii sistemelor nationale si

regionale; si promovarea unor tehnologii a informatiei si de comunicatii de varf;

5. Dezvoltarea urbana durabila: consolidarea dezvoltarii cu centre multiple de interes la nivel

transnational, national si regional, a carei impact transnational este evident. Aceste actiuni pot

cuprinde: crearea si imbunatatirea retelelor urbane si a relatiilor intre zonele urbane si rurale;

elaborarea de strategii pentru a lua in considerare problemele similare cu privire la

dimensiunile urbane si rurale; pastrarea si promovarea patrimoniului cultural si integrarea

strategica a zonelor de dezvoltare intr-o perspectiva transnationala.

Asistenta pentru cooperarea bilaterala intre regiunile maritime poate fi extinsa pentru prioritatile

prevazute la punctul 1.;

1. Consolidarea eficientei politicii regionale prin promovarea:

2. Cooperarii interregionale axate pe inovatie si economia informatiei, precum si pe mediu si

prevenirea riscurilor in sensul articolului 5 punctele 1. si 2.;

3. Schimburilor de experienta cu privire la identificarea, transferul si diseminarea celor mai bune

practici, inclusiv in ceea ce priveste dezvoltarea urbana durabila prevazuta la articolul 8; si4. Actiunilor legate de studii, colectarea de date, precum si de observarea si analiza tendintelor de

dezvoltare in Comunitate.

Eligibilitatea cheltuielilor

Urmatoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o contributie a FEDER:

18



(a) Dobanzile debitoare;

(b) Achizitionarea de terenuri cu o valoare mai mare de 10% din cheltuielile totale eligibile ale

operatiunii in cauza. in cazuri exceptionale si justificate in mod corespunzator, autoritatea de gestiune

poate admite un procent mai mare pentru operatiunile cu privire la protectia mediului;

(c) Dezmembrarea centralelor nucleare;

(d) Taxa pe valoarea adaugata recuperabila.

Cheltuielile pentru locuinte sunt eligibile doar pentru statele membre care au aderat la Uniunea

Europeana la 1 mai 2004 sau dupa aceasta data si in urmatoarele conditii:

(a) Cheltuielile sunt programate in cadrul unei operatiuni integrate de dezvoltare urbana sau al unei

axe prioritare pentru zonele afectate sau amenintate de o deteriorare fizica si de excluderea sociala;

(b) Alocatia financiara atribuita cheltuielilor pentru locuinte se ridica cel mult la 3% din contributia

FEDER la programele operationale in cauza sau la 2% din contributia totala FEDER;

(c) Cheltuielile sunt limitate la:- Locuintele multifamiliale sau

- Imobilele apartinand autoritatilor publice sau exploatantilor fara scop lucrativ care sunt destinate

familiilor cu venit mic sau persoanelor cu nevoi speciale.

F.S.E.

Regulamentul (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului din 11 iulie 2006 de stabilire a dispozitiilor generale

privind Fondul European de Dezvoltare Regionala, Fondul Social European si Fondul de coeziune1

introduce cadrul in care se inscrie actiunea Fondurilor structurale si a Fondului de coeziune si

stabileste in principal obiectivele, principiile si normele de parteneriat, de programare, de evaluare si

de gestiune. in consecinta, este oportun sa se defineasca misiunea Fondului Social European (FSE) in

raport cu atributiile care ii sunt consacrate in conformitate cu articolul 146 din Tratat si in cadrul

actiunii statelor membre si a Comunitatii care are ca obiectiv elaborarea unei strategii coordonate

pentru ocuparea fortei de munca in conformitate cu articolul 125 din Tratat.

FSE contribuie la prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste intensificarea coeziunii economice si

sociale prin imbunatatirea ocuparii fortei de munca si a posibilitatilor de angajare, prin incurajarea

unui nivel ridicat de ocupare a fortei de munca si o imbunatatire cantitativa si calitativa a ocuparii

fortei de munca. in acest scop, FSE sprijina politicile statelor membre al caror scop este de a realiza

ocuparea intregii forte de munca, precum si calitatea si productivitatea muncii, de a promova

asimilarea sociala, in special accesul persoanelor defavorizate la angajare si de a reduce disparitatile

nationale, regionale si locale in domeniul ocuparii fortei de munca.

19



In special, FSE sustine actiunile conforme cu masurile pe care statele membre le adopta pe baza

liniilor directoare din cadrul strategiei europene pentru ocuparea fortei de munca, astfel cum au fost

incorporate in liniile directoare integrate pentru ocuparea si cresterea gradului de ocupare a fortei de

munca, precum si al recomandarilor care le insotesc.

Pentru indeplinirea misiunii FSE sustine prioritatile Comunitatii in ceea ce priveste necesitatea

consolidarii coeziunii sociale, a cresterii productivitatii si competitivitatii si incurajarii cresteriieconomice si a dezvoltarii durabile. in acest proces, FSE tine seama de prioritatile si obiectivele

pertinente ale Comunitatii din domeniul educatiei si formarii profesionale, al cresterii participarii

persoanelor inactive din punct de vedere economic la piata muncii, al combaterii excluderii sociale - in

special aceea a categoriilor defavorizate, precum persoanele handicapate, al promovarii egalitatii intre

barbati si femei si al nediscriminarii.

In cadrul obiectivelor "convergenta" si "competitivitate regionala si ocupare a fortei de munca", FSE

sprijina actiunile statelor membre in sensul prioritatilor enumerate in continuare:1. Cresterea capacitatii de adaptare a lucratorilor, a intreprinderilor si sefilor de intreprinderi, in

scopul de a imbunatati anticiparea si gestiunea pozitiva a schimburilor economice, incurajand

in special:

a) Educatia si formarea profesionala pe parcursul vietii si cresterea investitiilor in resursele

umane de catre intreprinderi, in special IMM, si lucratori, prin elaborarea si punerea in aplicare

a sistemelor si strategiilor, inclusiv invatamantul, care asigura un acces imbunatatit la formarea

profesionala, in special a lucratorilor slab calificati si a lucratorilor in varsta, prin dezvoltarea

calificarilor si a competentelor, prin diseminarea tehnologiilor informatiei si comunicarii, a

invatamantului on-line, a tehnologiilor care respecta mediul si a aptitudinilor in domeniul

gestionarii, prin promovarea spiritului de intreprindere, a inovatiei si a intreprinderilor tinere;

b) Conceperea si diseminarea unor forme inovatoare si mai productive de organizare a muncii,

in special a imbunatatirilor din domeniul sanatatii si al sigurantei la locul de munca,

identificarea necesitatilor viitoare in materie de cerinte profesionale si de competente si

dezvoltarea serviciilor specifice de angajare, de formare si de sprijin, inclusiv reorientarea,

destinate lucratorilor in contextul restructurarilor sectoriale si de intreprindere;

2. Imbunatatirea accesului la un loc de munca si insertia durabila pe piata muncii a persoanelor in

cautarea unui loc de munca si a persoanelor inactive, prevenirea somajului, in special somajul

de lunga durata si somajul in randul tinerilor, incurajarea imbatranirii active si prelungirea

20



vietii active si cresterea participarii pe piata muncii, incurajand in special:

a) Modernizarea si consolidarea institutiilor de pe piata muncii, in special a serviciilor pentru

angajare si a altor initiative pertinente din cadrul strategiilor Uniunii Europene si a statelor

membre in favoarea ocuparii intregii forte de munca;

b) Punerea in aplicare a unor masuri active si preventive care sa permita identificarea precoce a

necesitatilor cu ajutorul planurilor individuale de actiune si a unui sprijin personalizat, de

exemplu formarea continua, cautarea locului de munca, reorientarea si mobilitatea, munca

independenta si crearea de intreprinderi, in special intreprinderile cooperative, masurile de

stimulare menite sa incurajeze participarea pe piata muncii, masuri flexibile destinate sa

mentina lucratorii in varsta mai mult timp pe piata muncii si masurile care au ca scop

concilierea vietii profesionale si a vietii private, in special prin facilitarea accesului la serviciile

de ingrijire a copiilor si de ajutor pentru persoanele dependente;

c) Integrarea si actiuni specifice pentru imbunatatirea accesului la un loc de munca si cresterea

participarii durabile si cresterea numarului de femei la angajare, pentru reducerea segregarii

bazate pe sex pe piata muncii, in special prin abordarea cauzelor directe si indirecte care stau la

baza diferentelor de remunerare intre barbati si femei;

d) Actiuni specifice pentru cresterea participarii emigrantilor la angajare si intensificarea

integrarii lor sociale in aceasta maniera, facilitarea mobilitatii geografice si sectoriale a

lucratorilor si integrarea transfrontaliera a pietei muncii, in special prin consiliere, formare

lingvistica si validarea competentelor si a calificarilor dobandite;

3. Intensificarea asimilarii sociale a persoanelor defavorizate in vederea integrarii lor durabile pe

piata locurilor de munca si combaterea tuturor formelor de discriminare pe piata muncii,

incurajand in special:

a) Demersurile de insertie pe piata locurilor de munca si de revenire pe piata muncii pentru

persoanele defavorizate, precum persoanele confruntate cu excluderea sociala sau cu

abandonul scolar precoce, minoritatile, persoanele handicapate, precum si persoanele care

asigura serviciile de ajutor pentru persoanele dependente, cu ajutorul masurilor legate de

ocuparea fortei de munca, in special in sectorul economiei sociale, de accesul la educatie si la

formare profesionala si prin actiuni de insotire, precum si prin actiuni pertinente de sprijin si

21



prin servicii de proximitate si de garantie care imbunatatesc posibilitatile de angajare;

b) Acceptarea diversitatii la locul de munca si combaterea discriminarilor in intrarea si

cresterea pe piata muncii, in special cu ajutorul campaniilor de sensibilizare, a participarii

colectivitatilor locale si a intreprinderilor si promovarea initiativelor locale in domeniul

ocuparii fortei de munca;

4. Consolidarea capitalului uman, incurajand in special:

a) Proiectarea si punerea in aplicare a unor reforme ale sistemelor de educatie si de formare

profesionala, in scopul cresterii potentialului fortei de munca, o mai buna adaptare a educatiei

si a formarii initiale si profesionale la cerintele pietei muncii si actualizarea permanenta a

aptitudinilor personalului de formare profesionala in scopul de a favoriza inovatia si o

economie bazata pe cunoastere;

b) Activitatile de conectare in retea a unitatilor de invatamant superior, a centrelor de cercetare

si de tehnologie si a intreprinderilor;

c) Promovarea parteneriatelor, pactelor si initiativelor prin intermediul sistemului de retea

dintre partile beneficiare in cauza, precum partenerii sociali si organizatiile neguvernamentale,

la nivel national, regional, local si transnational, in scopul realizarii unei mobilizari in favoarea

reformelor din domeniul ocuparii fortei de munca si asimilarii pe piata muncii.

In cadrul obiectivului "convergenta", FSE sprijina actiuni intreprinse in statele membre in sensul

prioritatilor enumerate in continuare:

1. Cresterea si imbunatatirea investitiilor in capitalul uman, incurajand in special:

a) Punerea in aplicare a reformelor din sistemele de educatie si de formare profesionala, in

special in vederea cresterii capacitatii persoanelor de a corespunde cerintelor unei societati

bazate pe cunoastere, educatie si formare profesionala pe parcursul vietii;

b) Participarea crescuta la educatie si formare profesionala pe parcursul vietii, inclusiv prin

actiuni care au ca scop reducerea abandonului scolar precoce si segregarea persoanelor bazata

pe sex, precum si imbunatatirea accesului la educatie si formare initiala, profesionala si

superioara si a calitatii lor;

22



2. Dezvoltarea potentialului uman in domeniul cercetarii si inovatiei, in special prin intermediul

studiilor postuniversitare si al formarii profesionale a cercetarilor;

3. Consolidarea capacitatii institutionale si a eficacitatii administratiilor si serviciilor publice la

nivel national, regional si local si, dupa caz, a partenerilor sociali si a organizatiilor

neguvernamentale in perspectiva reformelor, a unei mai bune reglementari si a bunei

guvernari, in special in domeniile economic, al ocuparii fortei de munca, al educatiei, social,

ecologic si judiciar, incurajand in special:

a) Mecanismele destinate imbunatatirii conceptiei, supravegherii si evaluarii politicilor si

programelor, in special prin intermediul studiilor, statisticilor si avizelor furnizate de experti, al

unui sprijin acordat coordonarii serviciilor si al unui dialog intre organismele publice si private

in cauza;

b) Dezvoltarea capacitatilor pentru punerea in aplicare a politicilor si programelor din

domeniile in cauza, inclusiv in ceea ce priveste aplicarea legislatiei, in special prin formarea

continua a incadrarii si a personalului si sprijinul specific acordat serviciilor esentiale,

serviciilor de inspectie si participantilor socio-economici, in special partenerii sociali si

ecologici, organizatiile neguvernamentale in cauza si organizatiile profesionale reprezentative;

c) FSE sprijina, de asemenea, actiunile transnationale si interregionale, in special prin schimbul

de informatii, experienta, rezultate si bune practici si prin elaborarea unor abordari

complementare si a unor actiuni coordonate sau conexe.

F.C.

Scopul acestui Fond este acela al intensificarii coeziunii economice si sociale in cadrul Comunitatii, in

perspectiva promovarii unei dezvoltari durabile.

Fondul intervine pentru actiuni din domeniile enumerate in continuare, respectand un echilibru corect

si tinand seama de necesitatile de investitie si de infrastructura specifice fiecarui stat membru beneficiar:

1. Retelele transeuropene de transport, in special proiectele prioritare de interes comun enumerate

in Decizia nr. 1692/96/CE;

2. Mediul face parte din prioritatile politicii comunitare de protectie a mediului, astfel cum au fost

definite in programul de politica si de actiune din domeniul mediului. in acest context, Fondul

poate sa intervina, de asemenea, in domenii legate de dezvoltarea durabila care prezinta

23



avantaje clare pentru mediu, precum eficacitatea energetica si energiile regenerabile, iar in ceea

ce priveste transportul care nu are legatura cu retelele transeuropene, transportul feroviar,

transportul pe caile navigabile interne, transportul maritim, sistemele de transport intermodal si

interoperabilitatea lor, gestiunea traficului rutier, maritim si aerian, transporturile urbane

specifice si transporturile publice;

3. Echilibrul corect al asistentei se defineste p rin parteneriat intre statele membre si Comisie.

Eligibilitatea cheltuielilor

Urmatoarele cheltuieli nu sunt eligibile pentru o interventie din cadrul Fondului:

(a) Dobanzile debitoare;

(b) Achizitionarea unor terenuri la o suma mai mare cu 10% din totalul cheltuielilor eligibile pentru

actiunea in cauza;

(c) Locuinta;

(d) Daramarea centralelor nucleare; si

(e) Taxa pe valoarea adaugata recuperabila.

Proiecte majore

Prin intermediul acestui fond pot fi finantate si proiectele majore, prin proiect major intelegandu-se

proiectul care include un ansamblu de lucrari, activitati sau servicii destinate sa indeplineasca o functie

indivizibila cu caracter economic sau tehnic clar, care urmareste obiective identificate clar si al carui

cost total depaseste 25 de milioane EUR pentru mediul inconjurator si 50 de milioane EUR pentru alte

domenii.

In cazul unor astfel de intiative, Statul Membru sau Autoritatea de Management furnizeaza Comisiei

urmatoarele informatii privind proiectele majore:

• Informatii privind organismul care va fi responsabil pentru aplicare;

• Informatii privind natura investitiilor si descrierea lor, precum si pachetul financiar si

localizarea sa;• Rezultatele studiilor de fezabilitate;

• Un calendar de executie si, in cazul in care perioada de aplicare a operatiunii in cauza ar trebui

sa fie mai lunga decat perioada de programare, transele pentru care se cere o cofinantare

comunitara pe perioada de programare 2007-2013;

24



• O analiza costuri-beneficii care contine o analiza a riscurilor, precum si impactul previzibil

asupra sectorului in cauza si asupra situatiei socio-economice a statului membru si/sau a

regiunii si, daca este posibil, dupa caz, a altor regiuni din Comunitate;

• O analiza a impactului de mediu;

• Justificarea participarii publice;

• Planul de finantare care contine suma totala a resurselor financiare prevazute si suma prevazuta

pentru contributia din Fonduri, a BEI, a FEI si din orice alta sursa de finantare comunitara,

inclusiv planul indicativ anual al contributiei financiare din FEDER sau din Fondul de

Coeziune pentru proiectul respectiv.

Comisia evalueaza proiectul major, consultandu-se, dupa caz, cu experti externi, inclusiv cu BEI,

verificand coerenta acestuia cu prioritatile programului operational, contributia la realizarea

obiectivelor acestor prioritati si coerenta cu celelalte politici comunitare si adopta o decizie in termen

de cel mult trei luni de la prezentarea unui proiect major de catre statul membru sau autoritatea de

gestiune.

Politica Agricola Comuna

Axa 1: Ameliorarea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier

Axa 2: Amelioararea mediului si a spatiului rural

Axa 3: Calitatea vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale

Pentru a atinge obiectivele politicii agricole comune definite de tratat si pentru a finanta diversele

masuri care intra sub incidenta sa, inclusiv dezvoltarea rurala, s-au instituit urmatoarele fonduri:

(a) Fondul European de Garantare Agricola, denumit in continuare FEGA;

(b) Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurala, denumit in continuare FEADR.

FEGA finanteaza in contextul gestionarii comune intre statele membre si Comunitate urmatoarele

cheltuieli care vor fi efectuate conform legislatiei comunitare:

• Restituiri la export pentru produsele agricole catre tarile terte;

• Masurile de interventie pentru reglarea pietelor agricole;

• Platile directe catre fermieri in conformitate cu politica agricola comuna;

• Contributia financiara a Comunitatii la masurile de informare si promovare a produselor

agricole pe piata interna a Comunitatii si in tarile terte.

FEGA finanteaza urmatoarele cheltuieli in mod centralizat si in conformitate cu legislatia comunitara:

25

http://www.finantare.ro/pag7,Axa-1_-Ameliorarea-competitivitatii-sectoarelor-agricol-si-forestier,id2.html

http://www.finantare.ro/pag8,Axa-2_-Amelioararea-mediului-si-a-spatiului-rural,id2.html

http://www.finantare.ro/pag9,Axa-3_-Calitatea-vietii-in-mediul-rural-si-diversificarea-economiei-rurale,id2.html

http://www.finantare.ro/pag7,Axa-1_-Ameliorarea-competitivitatii-sectoarelor-agricol-si-forestier,id2.html

http://www.finantare.ro/pag8,Axa-2_-Amelioararea-mediului-si-a-spatiului-rural,id2.html

http://www.finantare.ro/pag9,Axa-3_-Calitatea-vietii-in-mediul-rural-si-diversificarea-economiei-rurale,id2.html



• Contributia financiara a Comunitatii la masuri veterinare specifice, masuri de inspectie

veterinara, masuri de inspectie pentru alimente si hrana animalelor, eradicarea bolilor la

animale, programe de control (masuri veterinare) si masuri fitosanitare;

• Promovarea produselor agricole fie direct de catre Comisie, fie prin intermediul organizatiilor

internationale;

• Masuri luate in conformitate cu legislatia comunitara pentru a asigura conservarea,

caracterizarea, colectarea si utilizarea resurselor genetice in agricultura;

• Infiintarea si sustinerea sistemelor informatice de contabilitate pentru agricultura;

• Sistemele de supraveghere agricola, inclusiv anchetele privind structura exploatatiilor agricole;

• Cheltuielile referitoare la piata produselor pescaresti.

FEADR va finanta contributia financiara comunitara necesara programelor de dezvoltare rurala

derulate in conformitate cu legislatia comunitara privind sprijinirea dezvoltarii rurale prin intermediul

FEADR. Mai exact, FEADR contribuie la promovarea unei dezvoltari rurale durabile in intreagaComunitate, venind in completarea politicilor de piata si de sustinere a veniturilor aplicate in cadrul

politicii agricole comune, al politicii de coeziune si al politicii comune in domeniul pescuitului.

Sprijinul in favoarea dezvoltarii rurale contribuie la realizarea urmatoarelor obiective:

• Ameliorarea competitivitatii agriculturii si silviculturii prin sprijinirea restructurarii, dezvoltarii

si inovatiei;

• Ameliorarea mediului si a spatiului rural, prin sprijinirea gestionarii terenurilor;

•

Ameliorarea calitatii vietii in mediul rural si promovarea diversificarii activitatilor economice.

Principiile majore de alocare a fondurilor pentru agricultura sunt urmatoarele, conform

Regulamanetului Comisiei Europene nr. 1698/2005:

Complementaritate, coerenta si conformitate

FEADR intervine in completarea actiunilor nationale, regionale si locale care contribuie la realizarea

prioritatilor Comunitatii. Comisia si statele membre asigura coerenta ajutorului FEADR si al statelor

membre cu actiunile, politicile si prioritatile Comunitatii. in special, ajutorul acordat in cadrul FEADR

trebuie sa fie compatibil cu obiectivele de coeziune economica si sociala si cu cele ale Instrumentului

de sprijin comunitar in domeniul pescuitului.

Coerenta este asigurata de orientarile strategice ale Comunitatii, de planurile strategice nationale, de

programele de dezvoltare rurala si de raportul Comisiei.

26



In conformitate cu competentele respective ale acestora, Comisia si statele membre asigura

coordonarea dintre ajutorul din diverse fonduri, din Instrumentul de sprijin comunitar in domeniul

pescuitului si interventiile Bancii Europene de Investitii (denumita in continuare "BEI") si ale altor

instrumente financiare comunitare.

De asemenea, se asigura coerenta cu masurile finantate de Fondul european agricol de garantare. Nici

un ajutor nu poate fi acordat in temeiul prezentului regulament regimurilor care pot beneficia demasuri de sprijin instituite in cadrul organizarii comune a pietelor.

Statele membre asigura conformitatea operatiunilor finantate de FEADR cu dispozitiile tratatului si ale

actelor adoptate in temeiul acestuia.

Parteneriat

Ajutorul FEADR este pus in aplicare in cadrul unei stranse colaborari (denumita in continuare

"parteneriat") dintre Comisie si statul membru in cauza, precum si cu autoritatile si organismeledesemnate de acest stat membru in sensul normelor nationale si al practicilor in vigoare, inclusiv:

• Autoritatile regionale si locale competente si alte autoritati publice competente;

• Partenerii economici si sociali;

• Orice alt organism adecvat care reprezinta societatea civila, organizatii neguvernamentale,

inclusiv de protectie a mediului, precum si organisme responsabile cu promovarea egalitatii

intre barbati si femei.

Statul membru desemneaza partenerii cei mai reprezentativi la nivel national, regional si local si din

domeniul economic, social, ecologic sau din alte domenii (denumiti in continuare "parteneri").

Acesta creeaza conditiile necesare pentru o participare larga si eficienta a tuturor organismelor

adecvate, in conformitate cu normele si practicile nationale si luand in considerare necesitatea de a

promova egalitatea intre barbati si femei, precum si dezvoltarea durabila prin integrarea cerintelor de

protectie si de ameliorare a mediului.

Parteneriatul se desfasoara cu deplina respectare a competentelor institutionale, juridice si financiarerespective ale fiecarei categorii de parteneri si are ca obiect elaborarea si monitorizarea planului

strategic national, precum si intocmirea, punerea in aplicare, monitorizarea si evaluarea programelor

de dezvoltare rurala. Statele membre asociaza fiecare dintre partenerii in cauza diverselor faze ale

programarii, tinand seama in mod adecvat de termenul stabilit pentru fiecare etapa.

Subsidiaritate

27



Statele membre sunt responsabile cu punerea in aplicare a programelor de dezvoltare rurala la nivelul

teritorial adecvat, conform sistemului institutional specific fiecarui stat membru, in conformitate cu

prezentul regulament.

Egalitate intre barbati si femei si nediscriminare

Statele membre si Comisia asigura, in diversele faze ale punerii in aplicare a programelor, promovarea

egalitatii intre barbati si femei si prevenirea oricarei forme de discriminare pe baza de sex, rasa,

origine etnica, religie sau convingeri, handicap, varsta sau orientare sexuala.

Sunt incluse fazele de conceptie, de punere in aplicare, de monitorizare si de evaluare.

Atingerea obiectivelor mentionate mai sus va fi realizata prin implementarea diferitelor axe, prin "axa"

intelegand un grup coerent de masuri cu obiective specifice care rezulta direct din punerea in aplicare

a acestora.

Axa 1: Ameliorarea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier

Masuri

Ajutorul in favoarea competitivitatii sectoarelor agricol si forestier se refera la:

1. Masuri menite sa amelioreze cunostintele si sa consolideze potentialul uman, prin:

a) Formare profesionala si actiuni de informare, inclusiv in ceea ce priveste difuzarea

cunostintelor stiintifice si a practicilor inovatoare pentru persoanele active in sectorul agricol,

alimentar si forestier;

b) Instalarea tinerilor agricultori;

c) Pensionarea anticipata a agricultorilor si a lucratorilor agricoli;

d) Utilizarea serviciilor de consiliere de catre agricultori si silvicultori;

e) Instituirea unor servicii de ajutor pentru gestionarea agricola, pentru inlocuirea in exploatatie

si de consiliere agricola, precum si a unor servicii de consiliere in sectorul forestier;

2. Masuri menite sa restructureze si sa dezvolte capitalul fizic, precum si sa promoveze inovatia,

prin:

a) Modernizarea exploatatiilor agricole;

b) Ameliorarea valorii economice a padurilor;

c) Cresterea valorii adaugate a produselor agricole si forestiere;

d) Cooperarea pentru realizarea de noi produse, procedee si tehnologii in sectorul agricol,

alimentar si forestier;

e) Ameliorarea si dezvoltarea infrastructurilor necesare evolutiei si adaptarii sectoarelor agricol

si forestier;

28



f) Reconstituirea potentialului de productie agricola afectat de catastrofe naturale si instituirea

unor masuri de prevenire corespunzatoare;

3. Masuri menite sa amelioreze calitatea productiei si a produselor:

a) Ajutand agricultorii sa se adapteze la standardele impuse, bazate pe legislatia comunitara;

b) Incurajand agricultorii sa participe la sistemele de calitate alimentara;

c) Sprijinind grupurile de producatori in activitatile lor de informare si promovare pentru

produsele care fac obiectul unor sisteme de calitate alimentara;

Conditii referitoare la masurile menite sa amelioreze cunostintele si sa consolideze potentialul uman.

Formare profesionala si actiuni de informare.

Cursurile sau formarile care intra sub incidenta programelor sau sistemelor normale de invatamant

agricol si silvic de nivel secundar sau superior nu pot beneficia de ajutor.

Instalarea tinerilor agricultori.

1. Ajutorul prevazut la punctui 1 litera b) se acorda persoanelor care:

a) Sunt in varsta de cel mult 40 de ani si se instaleaza pentru prima data intr-o exploatatie

agricola, ca sef de exploatatie;

b) Detin competente si calificari profesionale suficiente;

c) Prezinta un plan de dezvoltare pentru activitatile lor agricole.

Pensionarea anticipata.1. Ajutorul prevazut la punctul 1 litera c) se acorda:

a) Agricultorilor care decid sa-si inceteze activitatea agricola, in scopul de a ceda exploatatia

lor altor agricultori;

b) Lucratorilor din agricultura care decid sa inceteze definitiv orice activitate agricola in

momentul cedarii.

2. Cedentul:

a) Este in varsta de cel putin 55 de ani, dar nu are inca varsta normala de pensionare in

momentul cedarii, sau este cu cel mult 10 ani mai tanar decat varsta normala de pensionare in

statul membru in cauza in momentul cedarii;

b) Inceteaza definitiv orice activitate agricola comerciala;

c) a practicat agricultura in cei 10 ani anteriori cedarii.

3. Cesionarul:

a) Succede cedentului instalandu-se in conformitate cu dispozitiile articolului 22 sau

29



b) Este un agricultor cu o varsta mai mica de 50 de ani sau un organism de drept privat si preia

exploatatia agricola a cedentului pentru a o extinde.

4. Lucratorul agricol:

a) Este in varsta de cel putin 55 de ani, dar nu are inca varsta normala de pensionare sau este cu

cel mult 10 ani mai tanar decat varsta normala de pensionare in statul membru in cauza;

b) A consacrat agriculturii cel putin jumatate din timpul sau de lucru in calitate de ajutor

familial sau salariat agricol in cei cinci ani anteriori cedarii;

c) A lucrat in exploatatia agricola a cedentului echivalentul a cel putin doi ani de munca cu

norma intreaga in cursul celor patru ani anteriori pensionarii anticipate a cedentului;

d) este afiliat la un sistem de securitate sociala.

5. Durata totala a ajutorului de pensionare anticipata nu depaseste 15 ani pentru cedent si pentru

lucratorul agricol. Ajutorul nu poate fi acordat dupa cea de-a 70-a aniversare a cedentului si

dupa implinirea varstei normale de pensionare de catre lucratorul agricol.

In cazul in care cedentul beneficiaza de o pensie pentru limita de varsta din partea statului

membru, ajutorul de pensionare anticipata se acorda sub forma unei pensii suplimentare luand

in considerare cuantumul stabilit prin sistemul national de pensii.

Utilizarea serviciilor de consiliere.

1. Ajutorul prevazut la punctul 1 litera d) se acorda pentru a permite agricultorilor si

silvicultorilor sa faca fata cheltuielilor rezultate din utilizarea serviciilor de consiliere pentru

ameliorarea nivelului global de performanta al exploatatiei lor.

Serviciile de consiliere oferite agricultorilor vizeaza cel putin:

a) Cerintele regulamentare privind gestionarea si bunele conditii agricole si de mediu prevazute

la articolele 4 si 5 ale Regulamentului (CE) nr. 1782/2003 si la anexele III si IV la

regulamentul mentionat;

b) Normele de securitate la locul de munca bazate pe legislatia comunitara.

Infiintarea serviciilor de gestionare, de inlocuire si de consiliere.

1. Ajutorul prevazut la punctul 1, litera e) se acorda pentru a acoperi cheltuielile rezultate din

infiintarea serviciilor de ajutor pentru gestionarea agricola, de inlocuire in exploatatie si de

consiliere agricola, precum si a serviciilor de consiliere in sectorul forestier; acesta este

degresiv pe o perioada maxima de cinci ani de la infiintare.

30



Conditii aplicabile masurilor de restructurare si dezvoltare a capitalului fizic si de promovare a

inovatiei

Modernizarea exploatatiilor agricole

1. Ajutorul prevazut la punctul 2. litera a) se acorda pentru investitiile materiale si/sau

nemateriale care:

a) Amelioreaza nivelul global de performanta al exploatatiei si b) Respecta standardele comunitare aplicabile investitiei in cauza.

Atunci cand investitiile sunt realizate in scopul respectarii standardelor comunitare, ajutorul

poate fi acordat numai pentru investitiile realizate pentru a respecta standarde comunitare

recent introduse. in acest caz, pentru respectarea acestui standard se poate acorda o perioada de

gratie de maximum 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru

exploatatia agricola.

Tinerilor agricultori care beneficiaza de ajutorul prevazut la punctul 1litera b) li se poate acorda un

ajutor pentru investitiile realizate pentru respectarea standardelor comunitare in vigoare, de indata ce

acestea sunt incluse in planul de dezvoltare agricola. Perioada de gratie la sfarsitul careia trebuie

respectate standardele nu poate depasi 36 de luni de la data instalarii.

Cresterea valorii economice a padurilor.

Ajutorul pentru investitii prevazut la punctul 2. litera b) se acorda pentru padurile care apartin unor

proprietari privati sau asociatiilor acestora sau unor municipalitati sau asociatiilor acestora.

Pentru exploatatiile forestiere care depasesc o anumita suprafata stabilita de statele membre in cadrul

programelor lor, investitiile se bazeaza pe planurile de gestionare a padurilor.

Cresterea valorii adaugate pentru produsele agricole si forestiere.

Ajutorul prevazut la punctul 2 litera c) se acorda in cazul investitiilor materiale si/sau nemateriale care:

• Amelioreaza nivelul global de performanta al intreprinderilor;

• Vizeaza:

- Prelucrarea si/sau comercializarea produselor prevazute la anexa I la tratat, cu exceptia

produselor pescaresti si a produselor forestiere si/sau

- Dezvoltarea de noi produse, procedee si tehnologii conexe produselor prevazute la anexa I la

tratat, cu exceptia produselor pescaresti si a produselor forestiere, si care respecta standardele

comunitare aplicabile investitiei in cauza.

31



Atunci cand investitiile sunt realizate in scopul respectarii standardelor comunitare, ajutorul poate fi

acordat numai pentru investitiile realizate de catre microintreprinderile pentru a respecta un standard

comunitar recent introdus. in acest caz, pentru respectarea acestui standard se poate acorda o perioada

de gratie de maximum 36 de luni de la data la care standardul devine obligatoriu pentru intreprindere.

Atunci cand este acordat la rata maxima, ajutorul prevazut la alineatul (1) se limiteaza la

microintreprinderile si intreprinderile mici si mijlocii definite in Recomandarea 2003/361/CE aComisiei1. Intensitatea maxima a ajutorului se reduce la jumatate pentru intreprinderile care au mai

putin de 750 de angajati sau a caror cifra de afaceri este mai mica de 200 de milioane de EUR. in cazul

silviculturii, ajutorul se acorda numai microintreprinderilor.

Ajutorul nu se acorda intreprinderilor in dificultate in sensul liniilor directoare comunitare privind

ajutoarele de stat pentru salvarea si restructurarea intreprinderilor in dificultate2.

Cooperarea pentru dezvoltarea de noi produse, procedee si tehnologii in sectorul agricol, alimentar si

forestier

Ajutorul prevazut la punctul 2 litera d) se acorda pentru promovarea cooperarii intre producatorii

primari din sectorul agricol si forestier, industria de prelucrare si/sau terti.

Acest ajutor contribuie la acoperirea costurilor aferente cooperarii.

Infrastructuri aferente evolutiei si adaptarii sectorului agricol si forestier

Ajutorul prevazut la punctul 2 litera e) poate acoperi in special operatiunile aferente accesului la

suprafetele agricole si la suprafetele impadurite, comasarii si ameliorarii terenurilor, furnizarii de

energie si gestionarii apelor.

Conditii aplicabile masurilor menite sa amelioreze calitatea productiei si a produselor agricole.

Respectarea standardelor bazate pe legislatia comunitara

Ajutorul prevazut la punctul 3 litera a) acopera o parte din cheltuielile efectuate si din pierderile de

venituri suportate de agricultorii care trebuie sa aplice standarde in domeniul protectiei mediului, al

sanatatii publice, al sanatatii animale, al sanatatii plantelor, al bunastarii animalelor si al securitatii la

locul de munca.

Standardele in cauza trebuie sa fi fost adoptate recent in legislatia nationala, prin care se pune in

aplicare dreptul comunitar si care impun in practica agricola noi obligatii sau restrictii care au un

impact important asupra costurilor normale de exploatare agricola si afecteaza un numar semnificativ

de agricultori.

32



Ajutorul se acorda pe o baza anuala, sub forma unui cuantum forfetar, temporar si degresiv, pentru o

perioada de maximum cinci ani de la data la care standardul devine obligatoriu in conformitate cu

legislatia comunitara.

Participarea agricultorilor la sisteme de calitate alimentara

Ajutorul prevazut la punctul 3 litera b):

• Se refera numai la produsele agricole destinate consumului uman;

• Este destinat sistemelor comunitare de calitate alimentara sau celor care sunt recunoscute de

statele membre care indeplinesc criterii precise care urmeaza sa fie definite in conformitate cu

articolul 90 alineatul (2); sistemele al caror obiectiv unic este asigurarea unui control mai strict

al respectarii standardelor obligatorii in conformitate cu legislatia comunitara sau nationala nu

pot beneficia de ajutor;

• Se acorda sub forma unui stimulent financiar anual al carui nivel se stabileste in functie de

nivelul costurilor fixe rezultate din participarea la sistemele care beneficiaza de un ajutor, in

cursul unei perioade de maximum cinci ani.

Activitati de informare si promovare

Ajutorul prevazut la punctul 3 litera c) se refera la produsele care beneficiaza de ajutor in cadrul

sistemelor de calitate.

Conditii aplicabile masurilor tranzitorii

Agricultura de semisubzistenta

Ajutorul prevazut la punctul 4 litera a) pentru exploatatiile agricole a caror productie este destinata in

special consumului propriu si care comercializeaza, de asemenea, o parte din productia proprie

("exploatatii de semisubzistenta") se acorda agricultorilor care prezinta un plan de dezvoltare.

Progresele inregistrate in raport cu planul de dezvoltare sunt evaluate dupa trei ani.

Ajutorul se acorda sub forma unui cuantum forfetar. Ajutorul se acorda pentru cererile acceptate pana

la 31 decembrie 2013.

Grupuri de producatori

Ajutorul prevazut la punctul 4 litera b) se acorda pentru a facilita infiintarea si functionarea

administrativa a grupurilor de producatori, create in scopurile urmatoare:

• Adaptarea productiei producatorilor care sunt membri ai acestor grupuri la exigentele pietei;

33



• Asigurarea unei comercializari comune a produselor pe piata, inclusiv pregatirea pentru

vanzare, centralizarea vanzarilor si aprovizionarea cumparatorilor cu ridicata;

• Stabilirea unor norme comune in ceea ce priveste informarea asupra productiei, acordand o

atentie deosebita recoltelor si disponibilitatii.

Ajutorul se acorda sub forma unui cuantum forfetar platit in transe anuale in cursul unei perioade de

maximum cinci ani de la data la care grupul de producatori este recunoscut. Acesta se calculeaza pe

baza productiei comercializate anual de catre grup.

Ajutorul se acorda grupurilor de producatori recunoscute oficial pana la 31 decembrie 2013 de catre

autoritatea competenta a statului membru in cauza.

Axa 2: Amelioararea mediului si a spatiului rural

Masuri

Ajutorul prevazut in prezenta sectiune se refera la:

1. Masurile axate pe utilizarea durabila a terenurilor agricole, gratie:

a) Platilor destinate agricultorilor din zonele montane care urmaresc sa compenseze handicapurile

naturale;

b) Platilor destinate agricultorilor din zonele care prezinta handicapuri, altele decat zonele

montane;

c) Platilor Natura 2000 si platilor aferente Directivei 2000/60/CE;

d) Platilor pentru agromediu;

e) Platilor in favoarea bunastarii animalelor;

f) Inui ajutor pentru investitiile neproductive;

2. Masurile axate pe utilizarea durabila a terenurilor forestiere, gratie:

a) Unui ajutor pentru prima impadurire a terenurilor agricole;

b) Unui ajutor pentru prima instalare a sistemelor agroforestiere pe terenuri agricole;

c) Unui ajutor pentru prima impadurire a terenurilor neagricole;

d) Platilor Natura 2000;

e) Platilor pentru silvo-mediu;

f) Unui ajutor pentru reconstituirea potentialului forestier si adoptarea unor masuri de prevenire;

g) Unui ajutor pentru investitiile neproductive.

Conditii aplicabile masurilor in favoarea unei utilizari durabile a terenurilor agricole

34



Plati destinate sa compenseze handicapurile naturale din zonele montane si plati in favoarea altor zone

care prezinta handicapuri

Platile prevazute la punctul 1 literele a) si b) se acorda anual pe hectar de suprafata agricola utila

(denumita in continuare "SAU") in sensul Deciziei 2000/115/CE a Comisiei din 24 noiembrie 1999

privind definitiile caracteristicilor, lista produselor agricole, exceptiile de la definitii, precum si

regiunile sau districtele care au legatura cu anchetele privind structura exploatatiilor agricole. Acestea

sunt destinate sa compenseze costurile suplimentare suportate de catre agricultori, precum si pierderea

de venituri generate de handicapul zonei in cauza pentru productia agricola.

Platile se acorda exploatantilor care se angajeaza sa isi desfasoare activitatea agricola in zonele

delimitate in cursul unei perioade de minimum cinci ani de la prima plata.

Se pot acorda plati mai mari decat plafonul maxim prevazut in cazuri justificate in mod corespunzator,

cu conditia ca media tuturor platilor efectuate la nivelul statului membru in cauza sa nu depaseasca

acest plafon.

Plati Natura 2000 si plati aferente Directivei 2000/60/CE

Ajutorul prevazut la punctul 1 litera c) se acorda exploatantilor, anual si pe hectar de SAU, pentru a

compensa in zonele in cauza costurile suportate si pierderea de venituri generate de dezavantajele

rezultate din punerea in aplicare a directivelor 79/409/CEE, 92/43/CEE si 2000/60/CE.

Plati pentru agromediu

Statele membre acorda ajutorul prevazut la punctul 1 litera d) pe intreg teritoriul lor, in functie de

nevoile specifice.

Platile pentru agromediu se acorda agricultorilor care isi asuma voluntar angajamente in favoarea

agromediului. Atunci cand acest lucru este justificat de realizarea obiectivelor de mediu, platile pentru

agromediu pot fi acordate si altor gestionari de terenuri.

Platile pentru agromediu privesc numai angajamentele care depasesc standardele obligatorii stabilite in

conformitate cu articolele 4 si 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 si cu anexele III si IV la

regulamentul mentionat, precum si cerintele minime pentru ingrasaminte si produse fitosanitare si

celelalte cerinte obligatorii corespunzatoare stabilite in legislatia nationala si indicate in program.

Aceste angajamente sunt asumate, in general, pentru o perioada de la cinci la sapte ani. Dupa caz si

atunci cand circumstantele justifica acest lucru, se poate stabili o perioada mai indelungata.

35



Platile se acorda anual si acopera costurile suplimentare si pierderea de venituri datorate

angajamentelor asumate; dupa caz, acestea pot acoperi si costurile induse. Dupa caz, beneficiarii pot fi

selectati pe baza unor cereri de oferte, conform unor criterii care tin seama de eficacitatea economica

si ecologica.

Plati in favoarea bunastarii animalelor

Platile in favoarea bunastarii animalelor prevazute la punctul 1 litera e) se acorda agricultorilor care isi

asuma voluntar angajamente in favoarea bunastarii animalelor.

Platile in favoarea bunastarii animalelor privesc numai angajamentele care depasesc standardele

obligatorii stabilite in conformitate cu articolul 4 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 si cu anexa III

la regulamentul mentionat, precum si celelalte cerinte obligatorii corespunzatoare stabilite in legislatia

nationala si indicate in program.

Aceste angajamente sunt asumate, in general, pentru o perioada de cinci-sapte ani. Dupa caz si atunci

cand circumstantele justifica acest lucru, se poate stabili o perioada mai indelungata. Platile se acorda

anual si acopera costurile suplimentare si pierderea de venituri datorate angajamentelor asumate. Dupa

caz, acestea pot acoperi si costurile induse.

Investitii neproductive

Ajutorul prevazut la punctul 1 litera f) se acorda pentru:

• Investitiile aferente realizarii angajamentelor asumate in temeiul masurii prevazute la punctul 1

litera d) sau a altor obiective agroecologice;

• Investitiile in exploatatie care consolideaza utilitatea publica a unei zone Natura 2000 sau a

altor zone de mare valoare naturala care urmeaza sa fie definite in program.

Conditii aplicabile masurilor in favoarea unei utilizari durabile a terenurilor forestiere

Conditii generale

Ajutorul acordat in temeiul prezentei sectiuni se acorda numai pentru padurile si suprafetele

impadurite care reprezinta proprietatea unor persoane particulare sau asociatii ale acestora sau a unor

municipalitati sau asociatii ale acestora.

Masurile propuse in temeiul prezentei sectiuni in zonele clasificate ca zone care prezinta un risc ridicat

sau mediu de incendiu de padure in cadrul actiunii comunitare de protectie a padurilor impotriva

36



incendiilor trebuie sa fie conforme cu planurile de protectie a padurilor intocmite de statele membre

pentru zonele mentionate.

Prima impadurire a terenurilor agricole

Ajutorul prevazut la punctul 2 litera a) acopera numai unul sau mai multe dintre urmatoarele aspecte:

1. Costurile de instalare;

2. Prima anuala pe hectar impadurit destinata sa acopere costurile de intretinere pentru o perioada

de maximum cinci ani;

3. Prima anuala pe hectar destinata ca compenseze, pentru o perioada de maximum cincisprezece

ani, pierderile de venituri datorate impaduririi si suportate de agricultorii sau asociatiile de

agricultori care, inainte de impadurire, cultivau terenurile respective sau de catre orice alt

organism de drept privat.

Ajutorul pentru impadurirea terenurilor agricole care reprezinta proprietatea unor colectivitati publice

acopera numai costurile de instalare. in cazul in care suprafata agricola care urmeaza sa fie impadurita

este inchiriata de catre un organism de drept privat, pot fi acordate primele anuale.

Ajutorul pentru impadurirea terenurilor agricole nu se acorda:

• Agricultorilor care beneficiaza de un ajutor de pensionare anticipata;

• Pentru plantatiile de brazi de Craciun.

In cazul plantatiilor de specii cu crestere rapida cultivate pe termen scurt, ajutorul pentru impadurirea

terenurilor agricole se acorda numai pentru acoperirea costurilor de instalare.

Prima instalare a unor sisteme agroforestiere pe terenuri agricole

Ajutorul prevazut la punctul 2 litera b) se acorda agricultorilor care infiinteaza sisteme agroforestiere

care asociaza activitati de agricultura extensiva si activitati forestiere. Ajutorul acopera costurile de

instalare.

Prin "sisteme agroforestiere" se inteleg sistemele de utilizare a terenurilor care asociaza silvicultura si

agricultura pe aceleasi suprafete. Brazii de Craciun si speciile cu crestere rapida cultivate pe termen

scurt nu beneficiaza de acest ajutor.

Prima impadurire a terenurilor neagricole

Ajutorul prevazut la punctul 2 litera c) pentru impadurirea unor terenuri care nu pot beneficia de

ajutorul prevazut la punctul 2 litera a) acopera costurile de instalare. Brazii de Craciun nu beneficiaza

de ajutor.

37



Plati Natura 2000

Ajutorul prevazut la punctul 2 litera d) se acorda, anual si pe hectar de suprafata forestiera, unor

persoane particulare sau unor asociatii care au paduri in proprietate pentru a compensa costurile

suportate si pierderile de venituri suferite avand in vedere restrictiile la utilizarea padurilor si a altor

suprafete impadurite rezultate in urma punerii in aplicare a directivelor 79/409/CEE si 92/43/CEE in

zona in cauza. Cuantumul ajutorului se situeaza intre limitele prevazute in anexa.

Plati pentru silvo-mediu

Platile pentru silvo-mediu prevazute la punctul 2 litera e) se acorda pe hectar de padure beneficiarilor

care isi asuma voluntar angajamente de silvo-mediu. Aceste plati privesc numai angajamentele care

depasesc cerintele obligatorii.

Aceste angajamente sunt asumate, in general, pentru o perioada de cinci-sapte ani. Dupa caz si atunci

cand circumstantele justifica acest lucru, se poate stabili o perioada mai indelungata pentru anumite

tipuri de angajamente specifice.

Reconstituirea potentialului forestier si adoptarea de masuri de prevenire

Ajutorul prevazut la punctul 2 litera f) se acorda pentru reconstituirea potentialului forestier in padurile

afectate de catastrofe naturale si de incendii, precum si pentru adoptarea unor masuri adecvate de

prevenire.

Masurile de prevenire a incendiilor se aplica padurilor clasificate de catre statele membre in planurile

lor de protectie a padurilor ca zone care prezinta un risc ridicat sau mediu de incendiu.

Investitii neproductive

Ajutorul prevazut la punctul 2 litera g) se acorda pentru investitiile forestiere:

• Aferente realizarii angajamentelor asumate in temeiul masurii prevazute la punctul 2 litera e) al

articolului mentionat sau a altor obiective ecologice;

• Care consolideaza utilitatea publica a padurilor sau a suprafetelor impadurite din zona in cauza.

Axa 3: Calitatea vietii in mediul rural si diversificarea economiei rurale

Masuri

Ajutorul in temeiul prezentei sectiuni cuprinde:

38



1. Masuri menite sa diversifice economia rurala, in special:

a) Diversificarea spre activitati neagricole;

b) Ajutorul pentru infiintarea si dezvoltarea microintreprinderilor, in scopul promovarii

spiritului antreprenorial si consolidarii tesutului economic;

c) Promovarea activitatilor turistice;

2. Masuri menite sa amelioreze calitatea vietii in mediul rural, in special:

a) Servicii de baza pentru economie si pentru populatia rurala;

b) Renovarea si dezvoltarea satelor;

c) Conservarea si punerea in valoare a patrimoniului rural;

3. O masura menita sa asigure formarea si informarea agentilor economici din domeniile care

intra sub incidenta axei 3;

4. O masura privind dobandirea de competente si animarea in vederea elaborarii si punerii in

aplicare a unei strategii locale de dezvoltare.

Conditii aplicabile masurilor de diversificare a economiei rurale

Diversificarea spre activitati neagricole

Beneficiarul ajutorului prevazut la punctul 1 litera a) este membru al unei gospodarii agricole.

Ajutorul pentru infiintarea si dezvoltarea intreprinderilor

Ajutorul prevazut la punctul 1 litera b) vizeaza numai microintreprinderile, astfel cum sunt definite in

Recomandarea 2003/361/CE a Comisiei.

Promovarea activitatilor turistice

Ajutorul prevazut la punctul 1 litera c) se refera la:

• Infrastructurile de mici dimensiuni, cum ar fi centrele de informare, precum si semnalizarea

siturilor turistice;

• Infrastructurile de recreere, de exemplu cele care asigura accesul la zone naturale, si spatiile de

cazare de capacitate mica;• Dezvoltarea si/sau comercializarea de servicii turistice aferente turismului rural.

Conditii aplicabile masurilor de ameliorare a calitatii vietii in mediul rural

Servicii de baza pentru economie si pentru populatia rurala

39



Ajutorul prevazut la punctul 1 litera a) are ca obiect infiintarea de servicii de baza, inclusiv activitati

culturale si de recreere, pentru un sat sau o asociatie de sate, precum si infrastructurile de mici

dimensiuni aferente acestora.

Conservarea si punerea in valoare a patrimoniului rural

Ajutorul prevazut la punctul 2 litera c) se refera la:

• Elaborarea unor planuri de protectie si de gestionare pentru siturile Natura 2000 si pentru alte

spatii de mare valoare naturala, actiunile de sensibilizare ecologica si investitiile aferente

intretinerii, restaurarii si punerii in valoare a patrimoniului natural si dezvoltarii spatiilor de

mare valoare naturala;

• Studii si investitii legate de intretinerea, restaurarea si punerea in valoare a patrimoniului

cultural, de exemplu caracteristicile culturale ale satelor si peisajul rural.

Formare, dobandire de competente si animare

Formare si informare

Cursurile de instruire sau de formare care intra sub incidenta programelor sau a sistemelor normale de

invatamant de nivel secundar sau superior nu beneficiaza de ajutorul prevazut la punctul 3.

Dobandire de competente, animare si punere in aplicare

Ajutorul prevazut la punctul 4 se refera la:

• Studii asupra regiunii in cauza;

• Actiuni de informare privind regiunea si strategia locala de dezvoltare;

• Formarea persoanelor care participa la elaborarea si la punerea in aplicare a unei strategii

locale de dezvoltare;

• Actiuni de animare si formare a animatorilor;

• Punerea in aplicare, in parteneriate public-privat, a strategiei locale de dezvoltare care include

una sau mai multe dintre masurile prevazute la punctele 1, 2 si 3.

Punerea in aplicare a axei

Delimitare

Atunci cand o masura care intra sub incidenta prezentei sectiuni are ca obiect operatiuni care ar putea,

de asemenea, sa beneficieze de finantare din partea unui alt instrument de sprijin comunitar, inclusiv

fondurile structurale si Instrumentul de sprijin comunitar in domeniul pescuitului, statul membru

40



stabileste, in fiecare program, criteriile care permit delimitarea operatiunilor sustinute de FEADR si a

celor finantate de un alt instrument de sprijin comunitar.

CONCLUZII

Politica de dezvoltare regionala reprezinta un ansamblu de masuri planificate si promovate de

autoritatile administratiei publice locale si centrale, in parteneriat cu diversi actori (privati, publici,

voluntari), in scopul asigurarii unei cresteri economice, dinamice si durabile, prin valorificarea

eficienta a potentialului regional si local, in scopul imbunatatirii conditiilor de viata. Principalele

domenii care pot fi vizate de politicile regionale sunt: dezvoltarea intreprinderilor, piata fortei demunca, atragerea investitiilor, transferul de tehnologie, dezvoltarea sectorului I.M.M.-urilor,

imbunatatirea infrastructurii, calitatea mediului inconjurator, dezvoltare rurala, sanatate, educatie,

invatamant, cultura.

Obiectivele de baza ale politicii de dezvoltare regionala sunt urmatoarele:

• diminuarea dezechilibrelor regionale existente, cu accent pe stimularea dezvoltarii echilibrate

si pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare intarziata); preantampinarea producerii de

noi dezechilibre;

• indeplinirea criteriilor de integrare in structurile Uniunii Europene si de acces la instrumentele

financiare de asistenta pentru tarile membre (fonduri structurale si de coeziune);

• corelarea cu politicile sectoriale guvernamentale de dezvoltare; stimularea cooperarii

interregionale, interne si internationale, care contribuie la dezvoltarea economica si care este in

conformitate cu prevederile legale si cu acordurile internationale incheiate de Romania.

41



Principiile care stau la baza elaborarii si aplicarii politicilor de dezvoltare regionala sunt:

• descentralizarea procesului de luare a deciziilor, de la nivelul central/guvernamental, spre cel al

comunitatilor regionale;

• parteneriatul intre toti actorii implicati in domeniul dezvoltarii regionale;

• planificarea - proces de utilizare a resurselor (prin programe si proiecte) in vederea atingerii

unor obiective stabilite;

• cofinantarea - contributia financiara a diversilor actori implicati in realizarea programelor si

proiectelor de dezvoltare regionala.

Programul Operational Regional 2007 - 2013 (REGIO) este unul dintre programele operationale

romanesti agreate cu Uniunea Europeana si un instrument foarte important pentru implementarea

strategiei nationale si a politicilor de dezvoltare regionala. Este aplicabil tuturor celor opt regiuni de

dezvoltare ale Romaniei. Obiectivul general al POR consta in “sprijinirea si promovarea dezvoltarii

locale durabile, atat din punct de vedere economic, cat si social, in regiunile Romaniei, prin

imbunatatirea conditiilor de infrastructura si a mediului de afaceri, care sustin cresterea economica”.

Aceasta inseamna ca POR urmareste reducerea disparitatilor de dezvoltare economica si sociala dintre

regiunile mai dezvoltate si cele mai putin dezvoltate.

Programul Operational Regional din Romania este finantat prin unul dintre fondurile structurale ale

Uniunii Europene - Fondul European de Dezvoltare Regionala (FEDR). Acesta sprijina regiunile UE

care au un PIB pe cap de locuitor sub 75% din media europeana.

Bugetul total alocat POR este de aproximativ 4,4 miliarde euro in primii 7 ani dupa aderare (2007-

2013). Finantarea UE reprezinta aproximativ 84% din bugetul POR. Restul provine din fonduri

nationale, cofinantare publica (14%) si cofinantare privata (2%).

Distributia fondurilor se realizeaza pe axele prioritare ale Programului Operational Regional. Fiecare

axa prioritara are alocat un anumit buget si cuprinde un numar de domenii cheie de interventie care

urmaresc realizarea unor obiective de dezvoltare.

42



TRUFANDA LEONARD FLORININGINERIE ECONOMICA

ID AN.II2010

Date post:	14-Apr-2018
Category:	Documents
Upload:	alexandru-proboteanu
View:	230 times
Download:	0 times

Dezvoltarea regionala- REFERAT 1

Documents