Dezvoltare Regionala(Ipp)

8/13/2019 Dezvoltare Regionala(Ipp)

http://slidepdf.com/reader/full/dezvoltare-regionalaipp 1/45

Dezvoltarea regională:Republica Moldova

vis-à-vis de

Uniunea Europeană





Introducere

De"prinderea 0epu,licii /oldova de veciul "i"tem !i trecerea la economia de piaţă e"temarcată de o criză îndelungată pe multiple planuri+ care "e mani%e"tă prin degradarea %actorilor

dezvoltării !i o "la,ă capacitate de revigorare. -mpla"area voluntari"tă a %actorilor de producţieîn trecut+ incoerenţa !i incon"ecvenţa promovării re%ormelor economice !i "ociale au avut unimpact "ever a"upra %actorului uman+ prin atenuarea "ărăciei !i "u,dezvoltării. n perioada detranziţie a continuat apro%undarea di"crepanţelor teritoriale de dezvoltare între di%erite părţi alerepu,licii+ mecani"mele !i relaţiile de piaţă a%irmndu$"e în %uncţie de avanta&ele !idezavanta&ele lor. 'mpactul ei"tenţei ace"tor decala&e e"te deteriorarea mecani"melor deinteracţiune economică !i accentuarea di"crepanţelor între di%erite teritorii. Ei"tenţadi"proporţiilor de dezvoltare "ocio$economică teritorială e"te determinată de cauze o,iective !i"u,iective+ de %actori naturali !i con&uncturali. E"te în"ă indi"cuta,ilă nece"itatea eliminării lor.

De!i i"toric pe teritoriul repu,licii "$au evidenţiat mai multe zone di"tincte+ pro,lemele

dezvoltării regionale nu au %o"t a,ordate la modul cuvenit nici în trecut !i nici în prezent. n perioada "ovietică accentul "e punea pe plani%icarea departamentală de ramură+ iar pro,lemeleregionale aveau un caracter declarativ. n perioada "uveranităţii "tatale a,ordarea regională "ere%lectă prin pri"ma "cim,ării "tructurii admini"trativ$teritoriale+ în care in%luenţa %actoriloretnico$politici e"te prioritară %aţă de con"iderentele economico$"ociale !i tendinţele dezvoltăriiregionale din Europa.

-ce"t "tudiu reprezintă o analiză a pro,lemelor regionale cu care "e con%runtă 0epu,lica/oldova+ în contetul politicilor de dezvoltare regională aplicate în ţările niunii Europene !i aţărilor candidate1. Scopul "tudiului e"te ela,orarea concepţiei a"upra o,iectivelor+ principiilor !imecani"melor politicii de "tat în domeniul dezvoltării regionale a 0epu,licii /oldova.

Studiul "e con"tituie din patru compartimente. Primul capitol prezintă etapele dezvoltăriiregionale+ politicile+ "tructurile !i in"trumentele aplicate pentru dezvoltarea regiunilor în ţăriloreuropene. n al doilea compartiment prin analiza "tructurii !i decala&elor economico$"ocialeinter&udeţene "e evidenţiază pro,lemele dezvoltării teritoriilor din repu,lică. ltimele douăcompartimente "unt dedicate prezentării a modelului de dezvoltare regională pentru 0epu,lica/oldova+ a cadrului legal !i in"tituţional+ precum !i a in"trumentelor politicii de "tat în domeniu.

1 6ucrarea a %o"t ela,orată pe ,aza unui "tudiu de %eza,ilitate realizat de autor împreună cu eperţii u"ine""#on"ulting 'n"titute !i a cola,oratorilor 'n"titutului *aţional de Economie !i 'n%ormaţii în cadrul proiectului8#on"olidarea dezvoltării regionale9 cu "pri&inul %inanciar al :undaţiei Soro" /oldova.

3



1 Experienţa europeană privind dezvoltarea regională

1.1 Etapele dezvoltării regionale

#ercetările în domeniu identi%ică cinci perioade ale dezvoltării regionale europene 2. -ce"te

perioade di%eră unele de altele prin o,iectivele %ormulate+ in"tituţiile re"pon"a,ile de coordonare!i prin in"trumentele !i mă"urile de realizare.

n prima perioadă, care începe cu "emnarea dezvoltarea regională revenea în eclu"ivitate"tatelor naţionale care era realizată prin intermediul in"tituţiilor de re"ort din cadrul guvernelorcentrale. Scopul politicilor de dezvoltare regională naţionale promovate era de a reducedi"parităţile regionale din cadrul naţional. Principalele in"trumente %olo"ite în acea"tă perioadăcuprindeau programe de "timulare %i"cală a economiei locale prin aplicarea de %acilităţi %inanciare

pentru întreprinzătorii care activau "au erau di"pu!i "ă inve"tea"că în regiuni "la, dezvoltate. ; politică regională centralizată era con"iderată metoda cea mai e%icientă de reducere adecala&elor de dezvoltare+ în acela!i timp+ con"tituia într$un mecani"m de garantare pentru

agenţii economici care activau în zonele de%avorizate. 6a nivel european "e recuno!tea ei"tenţadi"parităţilor regionale+ att în cadrul naţional+ ct !i în cel european+ în"ă tratatele privindcomunităţile europene nu conţin prevederi prin care "ă "e %ormuleze mă"uri de a,ordare aace"tei pro,leme la nivel european.

nceputul celei de-a doua perioade coincide cu crearea în 175 a :ondului European deDezvoltare 0egională. 6a începutul anilor <)+ politicile naţionale centralizate au început "ă$!i

piardă din popularitate+ cauzele principale %iind= >i? cre!terea nivelului comerţului între "tate@>ii? e%icienţa "la,ă a programelor naţionale de dezvoltare+ >iii? dezvoltarea unei politici dedezvoltare regională europene !i >iv? %inanţarea programelor de dezvoltare regională din:ondurile Structurale Europene. n acea"tă perioadă+ "e o,"ervă o "cim,are %undamentală !iîn in"trumentele %olo"ite prin trecerea de la "timulentele %i"cale la "timulente %inanciare.;,iectivul principal al dezvoltării regionale era a"igurarea competitivităţii %irmelor !i a"ectoarelor. Ela,orarea !i implementarea unei politici de dezvoltare regională la niveleuropean era condiţionată de nevoia de coordonare a e%orturilor de dezvoltare a regiunilor "la,dezvoltate din #omunitatea Europeană.

A treia perioadă demarează odată cu aderarea la #omunitatea Europeană a Spaniei !i Portugaliei!i adoptarea -ctului nic European în 1)A. -ce"te tran"%ormări au reanimat di"cuţiile legate dea"igurarea coeziunii "ociale !i economice din #omunitate. #a urmare+ în 1)) au %o"t revizuiteorganizarea !i priorităţile :ondurilor Structurale Europene. nul dintre principalele rezultate a

%o"t acela de "u"ţinere politică a principiului de coeziune. 0ezultatul ace"tei "cim,ări a %o"t odu,lare+ în !a"e ani+ a ,ugetului de"tinat %inanţării programelor de dezvoltare regional dinre"ur"ele :ondurilor Structurale.

A patra perioadă e"te marcată de introducerea+ prin Bratatul de la /aa"trict din 13+ a:ondului de #oeziune ca parte a :ondului European de Dezvoltare 0egională. Scopul ace"tuinou %ond a %o"t acela de a întări coeziunea economică !i "ocială a regiunilor #omunităţiiEuropene prin a"i"tarea ţărilor mem,re mai puţin dezvoltate în participarea la uniuneaeconomică !i monetară. -"i"tenţa alocată din :ondul de #oeziune a permi" 'rlandei+ Creciei+Portugaliei !i Spaniei "ă îndeplinea"că criteriul de convergenţă pentru participarea la uniunea

2 arol Cru,er 0egionali"m+ "tate naţionale+ integrare europeană= per"pective ve"t$europene !i central$e"t$europene FF -ltera nr. 1+ anul G 1+ p. 54$7A@ HIJK LMNONO+ QJRTUOVIUOW XTVYNO ZKTXJ[\NTRT\T]^O FFZKTXJ[\NOW UYJRKO_W= \TKJ`JUUTJ \T\YTWUJ XJK\XJNY+ bU\N+ Z+ 21

4



economică !i monetară. n concordanţă cu introducerea "timulentelor %inanciare+ principalelein"trumente de politici regionale europene au devenit :ondurile Structurale europene.

Summit$ul de la erlin 8-genda 29 din martie 1 con"tituie începutul celei dea cincea

perioade din evoluţia dezvoltării regionale europene. -genda 2 cuprinde principiile dere%erinţă ale politicilor europene pentru perioada 2$2A. #ota maimă pentru celtuieli din:ondurile Structurale a %o"t %iată la +4A din Produ"ul 'ntern rut al niunii Europene+ "umadin care "e "u"ţin att co"turile pentru ţările mem,re+ ct !i pentru cele în cur" de aderare. ndecem,rie 1)+ la Summit$ul de la 6uem,urg al #on"iliului niunii Europene+ a %o"t adoptatăo nouă "trategie europeană pentru "pri&inul e%orturilor ţărilor candidate la aderare+ care include'n"trumente Structurale pentru pre$aderare !i prevede %onduri "uplimentare pentru ţările candidateîn E.

1.2 Dezvoltarea regională în comparaţii internaţionale

n Europa contemporană+ conceptul de ,ază pe care "e con"truie!te teoria dezvoltării teritorialee"te coeziunea economică !i "ocială a dezvoltării. -ce"ta e"te re%lectată în conţinutul "trategiilorde amena&are a teritoriului+ printr$un principiu %undamental= dezvoltarea economică !i "ocialătre,uie "ă "e ,azeze pe o "tructură "paţială ecili,rată. -cea"ta e"te condiţia unei dezvoltăridezira,ile+ în care "ă "e a"igure ecili,rul între e%icienţa economică !i &u"tiţia "ocială. Dinacea"tă per"pectivă+ "e con"ideră că dezvoltarea inegală a teritoriilor !i prezenţa unordezecili,re între regiuni+ re%lectă "lă,iciuni economice ale an"am,lului !i "unt de ne$acceptatdeoarece+ la rndul lor+ devin "ur"ă de in"ta,ilitate economică !i politică+ tran"%ormndu$"e în

piedici de dezvoltare a întregului an"am,lu naţional !i+ implicit+ internaţional.

Pro,lema decala&elor de dezvoltare interregionale nu e"te de dată recentă !i nici limitată într$un

anumit "paţiu geogra%ic. Pnă în prezent+ ciar !i în ţările Uniunii Europene mai per"i"tădecala&e de dezvoltare interregionale.

4igura #-#"

3 Sur"a= E #ommi""ion+ A t Economic 0eport o% te Social and Economic Situation and Development o% 0egion"in te E+ 6uem,ourg+ 1. E 15 f 1. -,revieri= -$-u"tria+ $ elgia+ D$ Danemarca+ :'* ( :inlanda+ :$:ranţa+ C$Cermania+ C0$ Crecia+ '06$ 'rlanda+ '$'talia+ 6$6uem,urg+ /$ /area ritanie+ ;6$ 0egatul ;landei+P$Portugalia+ SP$ Spania+ S$Suedia.

5

5

65

#55

#65

.55

.65

A B DK FIN F G GR IRL I L MB OL P SP S

Disparităţi regionale în UE, GDP per capita, 199

ediuax

in



-,ordarea pro,lemei di"parităţilor regionale a demarat după al doilea răz,oi mondialinvocndu$"e drept argumente nece"itatea intervenţiei "tatelor în economiile naţionale pentrucon"truirea unui "ector pu,lic care "ă contracareze dezecili,rele potenţiale ale "ectorului privat.Ecili,rul a"igurat de cererea !i o%erta de piaţă e"te o condiţie "trict nece"ară %uncţionăriie%iciente a economiilor naţionale+ dar nu !i "u%icientă+ care poate %i îndeplinită numai dacă ei"ta!i un ecili,ru teritorial de dezvoltare. ;mogenizarea nivelelor di%erite de dezvoltare economicăa regiunilor unei ţări ră"pundea nu doar o,iectivului e%icienţei economice+ ci !i nevoii decoeziune "ocială+ att de nece"are în acea perioadă. De aici+ reie!ea promovarea nece"itateadezvoltării regionale care putea %i realizată prin redi"tri,uirea venitului naţional în %avoareacomunităţilor de%avorizate. Bocmai ace"t 8egalitari"m economic9 a animat demararea realizăriiunor politici de dezvoltare regională a "tatelor europene+ care intenţionau con"olidarea pieţelorcompetitive cu punerea în valoare a potenţialului di%erit al regiunilor.

ntr$o etapă iniţială diminuarea decala&elor de dezvoltare regională !i$au a"umat$o "tatelenaţionale. n "curt timp în"ă+ "$a dovedit că impactul implementării programelor de dezvoltareregională realizate de "tat+ ,azate în "pecial pe "timulente %i"cale+ e"te de"tul de "la,.

0ena!terea mi!cărilor regionali"te din anii 7+ realizarea re%ormelor admini"trative într$un !irde ţări prin care au %o"t legi%erat nivelul regional+ etinderea teritoriului #omunităţii Europene!i tran"%erarea către in"tituţiile comunitare a tot mai multor atri,uţii ale "tatelor naţionale aucontri,uit la "cim,ări radicale %aţă de %enomenul dezvoltării regionale. 6a nivel european "$acon!tientizat că dacă "e dore!te ca noua Europă "ă %ie un teritoriu lip"it de convul"ii "ociale !imari proce"e de migrări dintr$o parte în alta+ atunci e"te nevoie de o "trategie care "ă dezvolteregiunile "u,$dezvoltate în a!a %el înct di"crepanţele "ă %ie licidate+ !i teritoriul Europei "ă %ieun teritoriu al !an"elor egale.

n "curt timp au %o"t "ta,ilite noi priorităţi pentru dezvoltarea teritorială+ au %o"t modi%icateo,iectivele dezvoltării+ a %o"t creat un cadru in"tituţional de %inanţare a programelor de

dezvoltare !i diver"i%icate in"trumentele de realizare a politicilor de dezvoltare regională. cevamai trziu pentru a e%ectua o evidenţă concretă a nivelului de dezvoltare !i a promova un raportuni%orm al unităţilor teritoriale la e%ectuarea "tati"ticilor regionale+ a %o"t ela,orat !i implementat

*omenclatorul nităţilor Beritoriale Stati"tice >*BS?4.

n prezent+ termenul 8dezvoltare regională9 are "emni%icaţii di%erite în ţările europene. n cadrulniunii Europene+ unele "tate tratează dezvoltarea regională prin epunerea %aptului ei"tenţei

pro,lemelor di%icile de dezvoltare economică a ma&orităţii teritoriilor interne %aţă de uneleteritorii economic mai dezvoltate !i privilegiate din punct de vedere i"toric+ geogra%ic+ dotării cure"ur"e+ etc. n altele ( "e con"ideră că a,ordarea dezvoltării regionale a"igură participareaactivă !i e%icace a tuturor cetăţenilor în dezvoltarea economică+ politică !i "ocială a ţării. n cele

din al treilea rnd+ acea"ta pre"upune dezvoltarea teritoriilor "ituate la o di"tanţă îndepărtată %aţăde centrul economic dezvoltat. n"ă+ în toate dezvoltarea regională e"te o politică "tatală"u"ţinută de %onduri comunitare+ devenită de&a tradiţională !i con"ecvent promovată.

n ţările Europei Centrale şi de Est dezvoltarea regională e"te un %enomen mai nou+ apărut !i promovat mai inten" graţie proce"ului de democratizare !i inten"i%icării dezvoltării "ocio$economice în cadrul menţinerii !i %orti%icării integrităţii teritoriale !i a lărgirii cola,orării

,ene%ice inter"tatale. -ccentul de ,ază "e pune pe crearea unităţilor+ a!a$numitor regiuniteritoriale+ "eparat de "tructura admini"trativ$teritorială internă ei"tentă a "tatelor !i cre!terea

4 #on%orm *BS+ teritoriul niunii Europene e"te cla"i%icat într$o ierarie de 77 regiuni de nivel *BS 1+ 2Aregiuni de nivel *BS 2 !i 131 regiuni de nivel *BS 3. E0;SB-B 15@ Propo"al %or a 0egulation o% teEuropean Parliament and o% te #ouncil on te e"ta,li"ment o% a cla""i%ication o% Berritorial nit" %or Stati"tic">*BS?+ European #ommi""ion+ ru""el"+ 21

A



ecili,rată generală a nivelului "ocial$economic al ace"tor "tructuri. Botodată o pro,lemă ma&oră!i comună pentru toate ace"te ţări e"te ei"tenţa decala&elor e"enţiale în dezvoltarea regiunilor+

precum !i nivelul net in%erior în comparaţie cu ţările E.

Tabelul #-# Di"parităţi de dezvoltare între regiunile ţărilor candidate în E6

!ara !eritoriul,"ii #"$

Populaţia,"ln% loc%

&r%'egiuni&U!( II

(upra)aţa"edie per

regiune, "ii#"$

Populaţia"edie per

regiune, "iilocuitori

PI* per capita + )aţă deUE, UE1-./100

ediu ini" axi"

!arile candidate in UEBulgaria 110,9 8,5 6 18,5 1417 22 22 24

C!ia 79 10," 8 9,9 1288 60 47 115

#$%&'ia 45,2 1,5 5( 9,0 "00 "7 "7 "7

L%&'ia 64,5 2,5 5 12,9 500 "1 "1 "1

Li%ua'ia 65,2 ",7 5( 1",0 740 28 28 28

P&l&'ia "12,6 "8,7 16 19,5 2419 "6 26 5"

R&)*'ia 2"8,4 22,5 8 29,8 281" 28 22 40

Sl&+'ia 20," 1,9 12 1,7 158 69 69 69Sl&+aia 49 5,4 4 12," 1"50 49 "9 99

-'garia 9" 10 7 1"," 1429 49 "" 72

'epulica oldova 22,3 2,4 1$55 $,3$ 20010 4 $1 Sunt preconizate crearea regiunilor de nivel *BS ''0egiuni de nivel *BS '''

-"t%el+ con%orm e"timărilor a produ"ului regional ,rut cele 53 de regiuni europene din ţărilecandidate în E "unt aran&ate de la 22 din media pe E în huzen B"entralen >ulgaria? !i115 în Praga >#eia?. Sarcina licidării "au atenuării ace"tor dezecili,re e"te încredinţată

programelor de dezvoltare regională+ care nece"ită intervenţia "tatelor pentru re"ta,ilirea

ecili,relor teritoriale+ în general+ !i în "pri&inul zonelor dezavanta&ate+ în particular.

1.3 Politici de dezvoltare regională

Politicile de dezvoltare regională î!i au tră"ăturile lor caracteri"tice de promovare att la nivelniunii Europene ct !i la nivelul %iecărui "tat naţional european.

n cadrul Uniunii Europene+ proce"ul de acceptare a noi mem,ri în valuri "ucce"ive+ precum !ietinderea domeniului politic european prin tran"%erul de autoritate de la nivel naţional la celeuropean+ au contri,uit la dezvoltarea politicii de dezvoltare regională cu un caracter "pecial+

realizată prin aplicarea de in"trumente %inanciare+ pe ,aza următoarelor principii=• Principiul compensatoriu - prin care politica de dezvoltare regională europeană "$a

%ormat în vederea compen"ării "tatelor mem,re pentru eventualele co"turi "audezavanta&e rezultate din participarea la niune. -cea"tă a,ordare a politiciiregionale europene pre"upune ca pentru anumite ţări "au regiuni participarea laniunea Europeană implică co"turi "peci%ice !i că ace"tea tre,uie compen"ate de către

,ene%iciarii participării la niune prin acordarea de compen"aţii ţărilor "au regiunilor"la, dezvoltate.

5 Beritoriul+ populaţia+ număr de regiuni $ din lucrarea Ce este Uniunea Europeană? Un ghid pentru romani. #entrude 'n%ormare a #omi"iei Europene în 0omnia+ mai 21P' per capita $ Euro"tat *e" 0elea"e+ nr. 31 din 15.3.21.Datele pentru 0epu,lica /oldova au %o"t preluate din -nuarul Stati"tic al 0epu,licii /oldova+ 2+ DSS+ 22

7



• Principiul redistributiv. Pe ,aza ace"tei a,ordări+ raţiunea pentru o politică dedezvoltare regională europeană con"tă într$o alocare mai e%icientă a re"ur"elordi"poni,ile ţărilor mem,re. -locarea de re"ur"e zonelor "la, dezvoltate printr$un"i"tem coordonat la nivel european reprezintă o inve"tiţie în ,ună"tarea viitoare atuturor "tatelor mem,re.

•

Principiul creşterii endogene. /ă"urile propu"e de acea"tă a,ordare prevăd "u"ţinerea!i încura&area mo,ilităţii %actorilor de producţie >de eemplu+ capitalul !i tran"%erultenologic?. n acea"tă "ituaţie+ inovaţiile tenologice locale pot %i pu"e în practică prinanga&area re"ur"elor locale+ cum ar %i %oiţa de muncă ei"tentă. E%ectul ace"tor politicide îm,unătăţire a e%icienţei productivităţii locale e"te acela de cre!tere a potenţialului dedezvoltare a regiunilor în cauză.

;,iectivul general urmărit prin implementarea ace"tor trei principii e"te acela de a reducedi"parităţile de dezvoltare a di%eritelor regiuni+ prin "uportul regiunilor "la, ori "u,$dezvoltate+

pentru a le a&uta "ă atingă niveluri de dezvoltare "imilare cu regiunile dezvoltate.

6a nivelul statelor na7ionale+ în Europa "e di"ting cteva zone în care realizarea dezvoltăriiregionale are tră"ături comune. Determinarea lor are la ,ază gradul de dezvoltare a regiunilor+"peci%icul pro,lemelor regionale+ "copurile !i "arcinile politicii de dezvoltare regională+in"trumentele prin care "e realizează. n dependenţă de ace!ti %actori "tatele europene pot %iîncadrate în cinci grupuri "eparate+ %iecare grup avnd tră"ături caracteri"tice di"tincte.

Primul grup e"te alcătuit din a!a$numitele „state integrate >Crecia+ 'rlanda+ Portugalia !iSpania?. -ce"te "tate au un nivel mai "la, de dezvoltare în comparaţie cu celelalte "tate ale E.De aceea a"pectul dezvoltării regionale e"te inclu" în cadrul dezvoltării naţionale.

Crupul al doilea îl con"tituie !ermania şi "talia+ care "e con%runtă cu pro,lema di%erenţierii

accentuate între nivelele de dezvoltare ale regiunilor italiene din nord %aţă de cele din "ud !i alandurilor e"t germane %aţă de cele din ve"t.

#ările scandinave >Suedia+ :inlanda?+ con"tituie grupul trei !i "unt caracterizate prin teritoriiva"te "la, populate !i îndepărtate din punct de vedere geogra%ic.

Crupul patru îl con"tituie statele Europei de $ord-%est ( :ranţa+ /area ritanie+ ;landa+elgia+ etc.+ care tradiţional promovează o politică de dezvoltare regională+ care are o evoluţiei"torică mai îndelungată.

&tatele ECE >0omnia+ Polonia+ #eia+ ngaria+ Slovenia+ E"tonia+ etc.? %ormează grupul cinci+unde promovarea politicii dezvoltării regionale !i dezvoltarea regională propriu$zi"ă în ultimultimp are o evoluţie continuă att la nivel naţional+ ct !i la nivel regional.

Pentru „'ările integrate e"te caracteri"tică promovarea dezvoltării regionale în concordanţă cudezvoltarea economiei naţionale care e"te la un nivel mai &o" de dezvoltare în comparaţie cueconomiile celorlalte ţări ale E. Din ace"t con"iderent "copurile dezvoltării regionale "unt"ecundare !i reie" din "copurile dezvoltării economiei naţionale >de eemplu+ în !recia? "au lecompletează. n "rlanda accentul de ,ază "e pune pe dezvoltarea indu"triei naţionale+încercndu$"e a realiza totodată !i o dezvoltare regională uni%ormă. Scopul principal aldezvoltării regionale în &pania e"te inten"i%icarea integrării europene. 'nten"i%icarea integrării

europene pre"upune ei"tenţa unei economii care "ă poată concura cu economiile celorlalte "tatemem,re. De aceea "arcinile dezvoltării regionale con"tau în crearea condiţiilor nece"are pentru

)



repartizarea uni%ormă a veniturilor !i crearea unui nivel de dezvoltarea economică ecili,ratăîntre di%erite zone ale ţării.

n 'ările scandinave politica dezvoltării regionale tradiţional e"te ,azată pe principiul egalităţii!i a"igurării dezvoltării ecili,rate a regiunilor în cadrul "tatului în concordanţă cu nece"itatea"oluţionării pro,lemelor mai "erioa"e ale zonelor nordice îndepărtate. n (inlanda "untdeterminate trei "copuri de ,ază ale politicii dezvoltării regionale= >1? dezvoltarea ecili,rată aregiunilor+ >2? dezvoltarea economică independentă a regiunilor !i >3? crearea noilor locuri demuncă. De aceea+ "arcinile dezvoltării regionale "unt orientate "pre= >a? îm,unătăţirea condiţiilorde trai !i a"igurarea pre"tării "erviciilor de ,ază+ >,? lărgirea in%ra"tructurii nece"are pentrudezvoltarea regională+ >c? reînnoirea "tructurilor de producere regionale+ >d? îm,unătăţireacondiţiilor de activitate ale agenţilor economici+ >d? crearea locurilor noi de muncă+ >e?%orti%icarea economiei regionale !i >%? cre!terea cali%icării pro%e"ionale a populaţiei.

!ermania şi "talia "e con%runtă cu pro,lema di%erenţei accentuate între nivelul de dezvoltareîntre regiuni. De aceea+ promovarea politicii dezvoltării regionale e"te mai mult ,azată pe

principiile cre!terii nivelului economic de dezvoltare al regiunilor "u,dezvoltate !i participăriilor e%ective dezvoltarea economică+ "ocială !i politică a ţării. Sarcinile urmărite pentru realizareaace"tor principii "unt= >i? diminuarea e%ectelor re%ormelor "tructurale+ >ii? îm,unătăţirea "ituaţiei

pieţei %orţei de muncă la nivel regional prin crearea locurilor de muncă concurente !i de lungădurată+ >iii? crearea locurilor de muncă alternative în regiunile care nu au %o"t a%ectate dere%ormele "tructurale+ >iv? per%ecţionarea in%ra"tructurii regionale ca o condiţie preala,ilă pentrudezvoltarea ulterioară.

Dezvoltarea regională în 'ările Europei de $ord-%est are o tradiţie îndelungată !i a trecut demultde etapa orientării "pre licidarea dezecili,relor interregionale. -riile prioritare pentru

programele de dezvoltare regională "unt localităţile rurale greu di"poni,ile din cauza condiţiilor

geogra%ice+ îm,unătăţirea "ituaţiei pe piaţa %orţei de muncă+ ecili,rarea condiţiilor de trai+ etc.De eemplu+ în :ranţa politica dezvoltării regionale are drept "cop contri,uirea la întărireaunităţii !i "olidarităţii naţionale. Dezvoltarea pre"upune !i două o,iective de ,ază= >1? a"igurarea

po"i,ilităţilor identice pe întreg teritoriul ţării !i crearea condiţiilor de acce" egal la cuno!tinţe!i+ >2? a"igurarea dezvoltării naţionale ecili,rate. Sarcinile urmărite de dezvoltarea regională înacea"tă parte a Europei "e orientează "pre=

• m,unătăţirea continuă a in%ra"tructurii de tran"port !i comunicaţii• ; mai ,ună eploatare a potenţialului de dezvoltare "peci%ic regional• Diver"i%icarea activităţilor în zone rurale pentru prevenirea migrării populaţiei• m,unătăţirea calitativă a re"ur"elor umane•

0ezolvarea pro,lemelor de mediu+ în "pecial în zonele rurale.

Politica de dezvoltare regională e"te un %enomen nou pentru 7ările ECE. Plani%icarea teritorialăîn perioada "ociali"tă "e e%ectua în cadrul programelor de dezvoltare a "ectoarelor economice+iar în unele ţări cu economii mai li,erale >de eemplu= ngaria+ hugo"lavia? dezvoltarearegională avea un caracter a"emănător celei din ţările Europei de Ge"t+ cu toate că nu în acelea!i

proporţii. ncepnd cu anii 17$) politicile de dezvoltare regională "unt în plină de"%ă!urare practic în toate ţările E#E. n ma&oritatea ace"tor ţări au %o"t de&a apro,ate actele normativenece"are iar la nivel naţional !i local "unt create un !ir de in"tituţii de promovare.

6egi"laţia Cehiei în ace"t domeniu determină politica regională ca %iind un model integrat de

dezvoltare economică !i "ocială cu accentuarea re"tructurării indu"triei+ dezvoltarea "ectoruluide producere !i dezvoltarea prioritară a comunităţilor locale.



Dezvoltarea regională în Estonia e"te concepută ca politică de "tat promovată cu "copul de acrea condiţiile pentru dezvoltarea "ocial$economică ecili,rată a tuturor regiunilor ţării avnd învedere intere"ele regionale !i naţionale !i e"te orientată "pre=

• #rearea condiţiilor de viaţă adecvate în toate regiunile•

-cordarea "pri&inului pentru dezvoltarea economică optimală a tuturor regiunilor • -"igurarea dezvoltării continue• Dezvoltarea integrării teritoriale la nivel naţional prin a"igurarea populării ecili,rate

a teritoriului !i mic!orarea migraţiei populaţiei.

Scopurile dezvoltării regionale în Ungaria "unt= >a? a"igurarea e%icacităţii la nivel naţional prindiminuarea di"crepanţelor ei"tente între regiuni !i >,? dezvoltarea proporţională a ţării pentrucre!terea nivelului de trai+ cre!terea po"i,ilităţilor "ocial$economice !i îm,unătăţireain%ra"tructurii. Prin implementarea programelor de dezvoltare regională "e urmăre!te=

• #ontri,uirea la dezvoltarea economiei de piaţă în toate regiunile• #rearea condiţiilor pentru dezvoltare autonomă• Diminuarea dezecili,relor între regiuni+ mai ale" între capitală !i re"tul teritoriului• Stimularea iniţiativelor la nivel regional !i local !i realizarea coordonării lor cu

"arcinile naţionale.

;,iectivele de ,ază ale politicii de dezvoltare regională în )om*nia "unt= >a? diminuareadezecili,relor regionale ei"tente+ prin "timularea dezvoltării ecili,rate+ recuperarea accelerataa întrzierilor în dezvoltarea zonelor de%avorizate !i preîntmpinarea producerii de noidezecili,re@ ,? pregătirea cadrului in"tituţional pentru a ră"punde criteriilor de integrare în"tructurile E !i de acce" la %ondurile europene@ c? corelarea politicilor !i activităţilor "ectorialeguvernamentale la nivelul regiunilor+ prin "timularea iniţiativelor !i valori%icarea re"ur"elor

locale !i regionale+ d? "timularea cooperării interregionale+ interne !i internaţionale+ a celeitran"%rontaliere+ inclu"iv în cadrul euroregiunilor.

n Polonia dezvoltarea regională e"te orientată "pre= >i? dezvoltarea vecilor regiuni indu"triale@>ii? contracararea decăderii "tructurale a zonelor agrare@ >iii? rena!terea economică a regiunilordin e"t@ >iv? dezvoltarea cooperării la nivel interregional !i >v? conver"ia ora!elor con"truite în

&urul unei întreprinderi.

Politica regională a &loveniei e"te orientată "pre "pri&inirea zonelor rurale !i a zonelor cu o"ituaţie demogra%ică gravă+ o,iectivele urmărite %iind=

• -meliorarea condiţiilor de trai în localităţile rurale !i contracararea de"cre!terii populaţiei

• :acilitarea apariţiei po"i,ilităţilor "uplimentare de o,ţinere a veniturilor în localităţilerurale

• #rearea condiţiilor %avora,ile de viaţă în zonele cu un înalt grad de emigrare al populaţiei.

1.4 Structuri de coordonare

#oordonarea dezvoltării regionale e"te realizată de un cadru de in"tituţii ampla"ate la nivelul

niunii Europene+ "tatelor naţionale !i regiunilor.

1



Nivelul european e"te reprezentat de in"tituţiile europene+ în "pecial #omi"ia Europeană !iParlamentul European+ care au ,ugetele lor proprii !i au di"creţie limitată a"upra %ormulării+derulării !i evaluării programelor naţionale !i regionale. Scopul ace"tor organi"me e"te acela de aetinde puterile lor+ de eemplu+ prin introducerea unor tae europene+ "au de întărire a

puterilor autorităţilor regionale !i locale. De a"emenea+ la nivel european un rol aparte îl are#omitetul 0egiunilor+ care are un caracter con"ultativ !i e"te compu" din reprezentau ţiicolectivităţilor regionale !i locale. #on%orm Bratatului E+ #on"iliul European con"ultă în modo,ligatoriu #omitetul 0egiunilor înaintea adoptării mă"urilor de încura&are în domeniile=educaţiei+ %ormării pro%e"ionale !i tineretului+ culturii !i "ănătăţii pu,lice. Ei"tenţa ace"torniveluri pre"upune coordonarea politicii regionale în cadrul niunii Europene la toate treinivelurile !i între actorii de la acela!i nivel.

4igura #-. 0eprezentarea "cematică a coordonării dezvoltării regionale la nivel european8

Propunerile de politici "unt ela,orate de #omi"ia Europeană !i $ după negocieri cu ParlamentulEuropei $ "unt "upu"e apro,ării #on"iliului. După adoptarea alocărilor %inanciare pentru %iecareţară !i pe o,iective+ %iecare "tat mem,ru "au regiune ela,orează propunerile proprii. Pe ,azaîndrumărilor %ormulate de #omi"ie "unt ela,orate planuri de dezvoltare. După adoptarea lor+

planurile de dezvoltare "unt tran"mi"e #omi"iei. n %aza următoare+ #omi"ia !i "tatele mem,redi"cută de"pre conţinutul ace"tor documente+ re"pectiv de"pre %ondurile naţionale !i comunitarenece"are pentru implementarea lor. După ce părţile a&ung la o înţelegere privind toate ace"te

puncte+ #omi"ia adoptă planurile !i programele di"cutate !i pune la di"poziţia ţărilor mem,re%ondurile nece"are pentru începerea implementării programelor. Deciziile a"upra detaliilor dinace"te programe "unt luate de către autorităţile naţionale "au regionale. #omi"ia nu participă laace"te negocieri+ dar e"te permanent in%ormată de$a lungul proce"ului. -utorităţile "electează

proiectele care core"pund cel mai ,ine o,iectivelor programului !i in%ormează o%ertanţii de"prealegerile %ăcute. rmează implementarea proiectelor. -utorităţile monitorizează progre"ul

programelor !i in%ormează #omi"ia de"pre ace"ta+ aducnd dovezi a"upra %aptului că %ondurile"unt %olo"ite în modul cel mai adecvat.

+a nivelul statelor na7ionale+ a"pectul in"tituţional al dezvoltării regionale di%erenţiază de laţară la ţară !i "e promovează în dependenţă de următorii %actori=

• Bipul de organizare "tatală >"tate %ederale "au "tate unitare?• ;rganizarea admini"trativ$teritorială a ţării• Cradul de de"centralizare• Eperienţa în promovarea politicii de dezvoltare regională.

A Sur"a= -rm"trong jarve and kim Balor+ 0egional Economic" and Polic+ lacell Pu,li"er"+ ;%ord+ 2+ p.321

11

niunea Europeană

Stat mem,ru 1 Stat mem,ru 2

0egiunea - 0egiunea 0egiunea 0egiunea h



0eie!ind din ace!ti %actori a"pectul in"tituţional al dezvoltării regionale în 7ările UE "ecaracterizează printr$un !ir de tră"ături. Dezvoltarea regională are un caracter centralizat în ţărilecare "e caracterizează printr$un înalt grad de centralizare >'rlanda+ Crecia+ Portugalia+6uem,urg?. n ace"te ţări re"pon"a,ilitatea pentru politica de dezvoltare regională aparţineunor ministere sau structuri ministeriale care a"igură ela,orarea reglementărilor în domeniu+implementarea !i coordonarea implementării programelor de dezvoltare regională. De eemplu+în Crecia ace"ta e"te /ini"terul Economiei *aţionale. n Portugalia $ Directoratul Ceneral

pentru Dezvoltarea 0egională al /ini"terului Plani%icării !i Dezvoltării 0egionale. n 'rlanda ( prin intermediul "tructurilor guvernamentale 'D-$'reland !i Enterpri"e 'reland "u,ordonate/ini"trului -ntreprenoriatului !i tilizării :orţei de /uncă. n 6uem,urg otărrile îndomeniu "e adoptă de comun acord între /ini"terul Economiei !i /ini"terul :inanţelor în ,azarecomandărilor #omi"iei #on"ultative în componenţa căreia intră reprezentanţii a 4 mini"tere.

n "tatele %ederale >elgia+ Cermania+ -u"tria? re"pon"a,ilitatea pentru promovarea politicii dedezvoltare regională e"te lă"ată pe "eama regiunilor "au landurilor+ legi"laţiile naţionalea"igurnd o "trictă delimitare a competenţelor între "tat !i regiuni. #u toate ace"tea la nivel

central au %o"t create anumite "tructuri de promovare a dezvoltării regionale. De eemplu+!rupul +perativ it în Cermania în componenţa căruia intră reprezentanţii landurilor !i aguvernului %ederal care a"igură "ta,ilirea relaţiilor de parteneriat între landuri+ ela,orarea

planului anual general de dezvoltare regională+ %inanţarea programelor !i proiectelor regionale. epartamentul pentru Promovarea Politicii de e/voltare )egională a -dmini"traţiei#ancelarului :ederal în -u"tria care ră"punde de coordonarea proiectelor de dezvoltare. nelgia proiectele mici de dezvoltare regională "unt coordonate cu inistrul )egional al

Economiei.

n ţările "candinave >:inlanda+ Suedia? ela,orarea !i coordonarea politicii de dezvoltareregională e"te a"igurată la nivel naţional. n :inlanda /ini"terul -%acerilor 'nterne a"igură

ela,orarea legi"laţiei în domeniu+ coordonarea implementării %iind a"igurată de !i /ini"terul'ndu"triei !i #omerţului. 0egiunile adopt= decizii doar în cazul unor proiecte mici. n Suedia+ pelngă /ini"terul 'ndu"triei !i #omerţului+ care a"igură ela,orarea politicii regionale%uncţionează #on"iliul *aţional pentru pro,lemele 'ndu"triei !i Dezvoltării Benice care e"tere"pon"a,il de programele de dezvoltare a întreprinderilor mici !i mi&locii. De a"emenea e"te încre!tere rolul #on"iliile -dmini"trative Di"trictuale ( re"pon"a,ile de implementarea !icoordonarea programelor de dezvoltare la nivel regional.

n celelalte "tate din E >:ranţa+ Spania+ 'talia+ /area ritanie+ ;landa? dezvoltarea regionalăare un caracter de conlucrare între "tructurile "pecializate create la nivel central !i regiuni dotatecu competenţe de ela,orare !i implementarea a programelor de dezvoltare regională. De

eemplu+ în :ranţa otărrile privind dezvoltarea regională "unt adoptate de mini"trulre"pon"a,il de politica regională în ,aza recomandărilor #omitetului 'ntermini"terial deacordare a "pri&inului pre!edintele căruia e"te pre!edintele organizaţiei principale de dezvoltareregională din :ranţa D-B-0. De a"emenea la nivel central+ pe lngă Prim$mini"trul %ranceze"te creat #on"eil *ational de 6<amnagement et du Dveloppement du Berritoire >#on"iliul

*aţional pentru -mena&area !i Dezvoltarea Beritoriului ( traducerea autorului?+ în componenţacăruia intră reprezentanţii con"iliilor teritoriale+ reprezentanţi ai "ocietăţii civile+ lumiia%acerilor+ a"ociaţiilor culturale !i per"onalităţi marcante. #on"iliul avizează proiectele

programelor de dezvoltare regională+ e"te a"ociat la ela,orarea ace"tor programe !i e"te periodiccon"ultat re%eritor la implementarea ace"tora. n ;landa proiectele de inve"tiţii în dezvoltarearegională de pe"te 1 mln. Euro "unt admini"trate de /ini"terul Economiei !i -dmini"trării

Provinciilor. Proiectele mai mici "unt implementate de"centralizat.

12



Pentru ţările din E dezvoltarea regională e"te realizată în dependenţă de gradul dede"centralizare. Din punct de vedere in"tituţional "e mani%e"tă o tendinţă generală de implicaretot mai inten"ă a autorităţilor regionale în ela,orarea !i implementarea programelor dedezvoltare regională. Din ace"te con"iderente rolul "tructurilor centrale "e limitează la adoptarea

politicii !i coordonarea acţiunilor de dezvoltare regională.

Din punct de vedere in"tituţional pentru 7ările ECE e"te "peci%ică crearea de "tructuri !iin"tituţii "pecializate care au un caracter a"emănător celor din E+ %iind ampla"ate la di%eritenivele de admini"trare. 'niţial re"pon"a,ilitatea pentru promovarea politicii de dezvoltareregională a %o"t lă"ată în "u,ordonarea anumitor mini"tere+ în dependenţă de "copurile urmăritedar !i de intere"ele politice. De eemplu+ în E"tonia unde intere"ele naţionale pre"upun pă"trareaindependenţei teritoriale dezvoltarea regională ţine de re"pon"a,ilitatea /ini"terului -%acerilor'nterne.

0o9a #-# Structuri de promovare a politicii de dezvoltare regională1

6ara

(tructuri naţionale responsaile de realizareapoliticii regionale (tructuri regionale

inisterul (tructuri guverna"entale 7iinterguverna"entale

C!ia D.+&l%/riiRgi&'al

C'%rul D.+&l%/rii Rgi&'alBa'a D.+&l%ar a rgiu'il&rB&!)ia i M&ra+ia

Ag'3iil D.+&l%arRgi&'al/

-'garia Agriul%urii iP&li%iiiRgi&'al

C&'$iliul Na3i&'al al D.+&l%/riiRgi&'al

C&'$iliil D.+&l%arRgi&'al/C&'$iliil D.+&l%ar alDi$%ri%l&r

P&l&'ia #&'&)ii C&'$iliul '%ru P&li%i/ Rgi&'al/ Ag'3ia Na3i&'al/ D.+&l%ar

Rgi&'al/C'%rul Gu+r'a)'%al Cr%/riS%ra%gi


R&)*'ia D.+&l%/rii iPr&g'&.i

C&'$iliul Na3i&'al '%ru D.+&l%arRgi&'al/ Ag'3ia Na3i&'al/ D.+&l%arRgi&'al/

C&'$iliil D.+&l%arRgi&'al/ Ag'3iil D.+&l%arRgi&'al/

Sl&+'ia Rla3ii#&'&)i iD.+&l%ar

C&'$iliul Na3i&'al '%ru D.+&l%arRgi&'al/


#$%&'ia Aaril&rI'%r'

C&'$iliul '%ru P&li%ia Rgi&'al/ Au%&ri%/3il A)i'i$%ra3iiDi$%ri%l&r

-naliza comparată a a"pectului in"tituţional al dezvoltării regionale în ţările E#E denotă un !irde tră"ături caracteri"tice+ care "unt prezentate în cele ce urmează.

6a nivel central politica de dezvoltare regională e"te coordonată de cteva tipuri de "tructuri !iin"tituţii. n primul rnd ace"tea "unt ministerele+ care au un caracter "peci%ic domeniului >cazul#eiei? "au au în competenţa lor !i pro,lemele de dezvoltare regională.

6a nivel central "unt create organi"me de tip Consilii $a'ionale de e/voltare )egională încomponenţa cărora intră reprezentanţii tuturor "au doar a unor mini"tere+ autorităţiloradmini"traţiei pu,lice regionale !i locale+ camerelor de comerţ !i indu"trie+ lumii de a%aceri !i"ocietăţii civile. -ce"te organe "unt re"pon"a,ile pentru= >a? pregătirea recomandărilor "au

7 MRVO\ VV+ qYKOYNVO[\N[ UJK\YJY+ sTYVOUW+ \UTUJ OKONYJK\YN KJRTUOVIUT[XTVYN= JKTXJ[\N[ TXY

13



deciziilor în pro,lemele de dezvoltare regională+ >,? organizarea con"ultaţiilor cu organizaţiileintere"ate de la nivel local !i regional+ >c? monitorizează utilizarea %ondurilor alocate pentru

programele de dezvoltare regionala+ >d? coordonarea activităţii mini"terelor !i autorităţilorregionale în implementarea programelor de dezvoltare regională+ etc.

n cteva ţări au %o"t create la nivel guvernamental "tructuri di"tincte pentru acordarea a"i"tenţeiîn ela,orarea !i implementarea politicii de dezvoltare regională. -ce"te "tructuri pot %i divizateîn două grupe. n prima intră in"titutele !i centrele+ create pentru acordarea a"i"tenţei înela,orarea politicii regionale !i di"eminare de in%ormaţie. De eemplu+ Centrul pentru

e/voltare )egională care %ace parte din cadrul /ini"terului Dezvoltării 0egionale din #eia.#entrul acorde a"i"tenţă+ mai ale" in%ormaţională !i în domeniul in"truirii ( agenţiilor regionale!i locale pe pro,leme de dezvoltare regională prin intermediul reţelei "ale de %iliale. Centrul

!uvernamental de Cercetări &trategice din Polonia >creat pe ,aza #entrului de Plani%icare? e"tere"pon"a,il de e%ectuarea analizelor în domeniul dezvoltării regionale !i ela,orarea 8politicii"paţiale9+ dar nu poartă ră"pundere pentru implementarea ei.

Din cealaltă grupă de organe centrale create %ac parte Agen'iile $a'ionale de e/voltare )egională. De eemplu+ -genţia Poloneză de Dezvoltare 0egională+ care a %o"t creată în 13 !i%inanţată în mare parte prin intermediul programului Pj-0E e"te "pecializată pe implementarea

programelor de dezvoltare regională. Botodată ea coordonează !i conlucrează cu cele pe"te 7de agenţi de dezvoltare regională !i locală apărute pe întreg teritoriul ţării. -genţia deDezvoltarea 0egională E"toniană reprezintă intere"ele a patru mini"tere >a%acerilor interne+economiei+ agriculturii !i mediului? !i a autorităţilor di"trictuale !i a"ociaţiilor comerciale care

promovează politica de dezvoltare regională. -genţia conduce cu activitatea în domeniul politicii regionale+ realizarea programelor de dezvoltare regională !i acordă "pri&inul nece"artuturor organizaţiilor regionale.

6a nivel local au "tructurile principale de realizare a dezvoltării regionale "unt de o,icei=Consiliile )egionale de e/voltare )egională !i Agen'iile de e/voltare )egională.

n ngaria+ "i"temul pe două nivele de coordonare a dezvoltării regionale include=• #on"iliile Di"trictuale de Dezvoltare care realizează coordonarea politicii de

dezvoltare regională în %iecare din cele 1 di"tricte• #on"iliile Dezvoltării 0egionale care realizează ela,orarea planurilor regionale de

dezvoltare pentru %iecare din cele 7 regiuni !i care acţionează în calitate de verigă delegătură între mini"tere+ camerele de comerţ !i indu"trie !i reprezentanţiiadmini"traţiilor locale.

n 0omnia+ #on"iliile de Dezvoltare 0egională a"igură coordonarea activităţilor de promovarea o,iectivelor care decurg din politicile de dezvoltare regionala+ la nivelul %iecărei 0egiuni dedezvoltare avnd ca "tructuri eecutorii -genţiile de Dezvoltare 0egională. n Slovenialegi"laţia în vigoare prevede crearea -genţiilor de Dezvoltare 0egională+ care "e vor ocupa decoordonarea politicii naţionale !i a iniţiativelor apărute la nivel local.

Bendinţa generală a a"pectului in"tituţional al dezvoltării regionale în ţările E#E e"te adaptarea pentru realizarea maimă a o,iectivelor politicii de dezvoltare regională !i adaptarea la cerinţelede integrare în niunea Europeană.

1.5 Programe şi intrumente pentru dezvoltarea regională

14



+a nivel european+ în urma Summit$ului de la erlin din iulie 1+ aplicarea "timulentelor%inanciare de către E a %o"t recon%irmată urmnd a %i realizată în continuare prin intermediulcelor patru :onduri Structurale. Pe ,aza noilor priorităţi ale politicii regionale europene+#omi"ia Europeană a deci" alocaţia ,ugetară pentru %iecare ţară mem,ră !i pentru cele patruiniţiative comunitare. De a"emenea+ la Summit "$a deci" crearea un al cincilea in"trument $ pentruPolitici Structurale !i de Preaderare+ cu "copul de a "pri&ini tran"%ormările "tructurale din ţărilea%late în proce"ul de aderare !i de a pregăti ţările candidate pentru a %uncţiona în "i"temulin"tituţional european.

Principalele :onduri Structurale Europene "unt=• (ondul &ocial European >:SE? $ prin care "e a"i"tă grupurilor dezavanta&ate !i a%late în

!oma& în o,ţinerea de locuri de muncă. #irca 75 din ,ugetul total al %ondului e"te %olo"it pentru reducerea !oma&ului în rndul tinerilor. Principalele in"trumente pentru realizareaace"tor o,iective "unt %inanţarea de acţiuni de %ormare !i reconver"ie pro%e"ională+ derea,ilitare "ocială a !omerilor+ de promovare a egalităţii de !an"e !i de a&utor pentrudezvoltarea "i"temelor de recrutare a %orţei de muncă.

• (ondul European de +rientare şi !aran'ie Agricolă >:E;C-? $ reprezintăin"trumentul de %inanţare a Politicii agricole comune a E. ;,iectivul %inanţărilor dinace"t %ond e"te acela de a contri,ui la re"tructurarea agriculturii din zona comunităţii !ide a "u"ţine piaţa produ"elor agricole. Speci%ică :E;C- e"te ei"tenţa a două "ecţiuni=

• (ondul European de e/voltare )egională >:EDE0? $ e"te de"tinat reduceriidezecili,relor de dezvoltare între di%eritele regiuni ale ţărilor mem,re.

• "nstrumentul (inanciar de +rientare a Pescuitului >':;P? $ e"te de"tinat"ectorului pi"cicol !i are ca o,iectiv promovarea ecili,rului dura,il între capacitateade eploatare a "ectorului !i capacitatea de regenerare a mărilor.

Pentru perioada 2$2A+ "unt %inanţate patru "ni'iative Comunitare+ cu un ,uget total de5+35 din ,ugetul pentru politici regionale. Scopul ace"tor 'niţiative e"te acela de a identi%ica"oluţii comune pentru pro,lemele care con%runtă niunea în general. -ce"te iniţiative "unt=

• '*BE00EC ''' $ "e concentrează a"upra cooperării tran"%rontaliere+ tran"naţionale !iinterregionale. E"te %inanţat din :ondul European de Dezvoltare 0egională@

• 6E-DE0 $ "e concentrează a"upra dezvoltării dura,ile din zonele rurale. E"te"u"ţinut din :ondul European de ;rientare !i Caranţie -gricolă@

• 0-* '' $ "e concentrează a"upra re"tructurării ariilor ur,ane con%runtate cu pro,leme de dezvoltare. Programele "unt %inanţate din :ondul European deDezvoltare 0egională@

• Ew-6 $ e"te de"tinat cooperării europene pentru com,aterea di"criminării !i

inegalităţilor de acce" la muncă !i e"te "u"ţinut din :ondul Social European.

De a"emenea+ a %o"t creat un %ond "pecial pentru Ac'iuni "novative, cu un ,uget de +5 din ,ugetul total+ pentru îm,unătăţirea calităţii "trategiilor de dezvoltare regională. Pentru perioada 2$2A+ #omi"ia a identi%icat următoarele "u,iecte pentru acţiuni inovative din:ondul European de Dezvoltare 0egională=

• economii regionale ,azate pe cunoa!tere !i inovaţii tenologice@• 8Europe0egiox+ "ocietatea in%ormaţională la "erviciul dezvoltării regionale@• identitate regională !i dezvoltare dura,ilă.

)e/erva de per0orman'ă e"te un alt in"trument cu caracter "pecial aplicat de #omi"ie. #irca 4din %ondurile alocate pentru %iecare ţară mem,ră "unt reţinute anual+ "uma acumulată urmnd a %idi"tri,uită programelor cu cel mai mare "ucce".

15



+a nivelul statelor na7ionale+ dezvoltarea regională e"te realizată prin intermediul unui !ir demecani"me+ printre care=

• )eamplasarea de/voltării businessului. -ce"t mecani"m a %o"t pe larg utilizat în :ranţa+/area ritanie în anii 7$) iar în prezent în Crecia+ prin intermediul căruia "tatul a

intervenit pentru a contri,ui la diminuarea de"ciderii de noi întreprinderi în ora!ele"upraaglomerate !i "timularea dezvoltării ,u"ine""ului prin ampla"area noilorîntreprinderi la peri%eriile ur,elor "au în zonele "u,dezvoltate.

• elimitarea teritorială a activită'ii economice a statutului. -ce"t mecani"m !i$a pierdut din importanţa de in"trument al dezvoltării regionale odată cu mic!orarea proprietăţii de "tat în economie. n alte a"pect al ace"tui mecani"m "unt aciziţiile"ociale+ care erau practicate de "tatele europene pentru a cumpăra prioritar produ"e dinunele regiuni dezavanta&ate. Datorită %aptului ca ace"te aciziţii au %o"t recuno"cutedrept di"criminatorii+ în prezent ele nu "e mai utilizează.

• &timularea 0inanciară a companiilor e"te aplicată pentru a cointere"a companiile înampla"area produceri !i a inve"tiţiilor în regiunile de%avorizate prin acordarea

%acilităţilor %i"cale+ creditelor pre%erenţiale+ "u,"idiilor pentru crearea locurilor noi demuncă+ etc.

• Crearea in0rastructurii pentru dezvoltarea regională care "unt materializate în creareain%ra"tructurii in%ormaţionale+ inve"tiţiile în in%ra"tructura "ocială+ crearea pe lngăcentrele univer"itare a centrelor de cercetare !tiinţi%ică etc.

n 7ările ECE "unt %recvent utilizate două tipuri de mecani"me de dezvoltare regională=1? Programe de dezvoltarea regională+ ela,orate de autorităţile locale !i prin intermediul

agenţiilor de dezvoltare regională2? Spri&inirea concretă a "u,iecţilor antreprenoriatului.

n mare parte "pri&inul acordat regiunilor "e e%ectuează prin intermediul programelor dedezvoltare regională. De regulă ace"te programe cuprind toate regiunile+ cu ecepţia capitalelor!i a peri%eriilor lor. Di"locarea %ondurilor "e realizează de către organele centrale din :ondurilede Dezvoltare 0egională prin intermediul -genţiilor de Dezvoltare 0egională+ "au organelorlocale re"pon"a,ile de dezvoltarea regională. Programele cuprind un "pectru larg de pro,lemeaate pe crearea noilor locuri de muncă+ dezvoltarea in%ra"tructurii+ crearea in%ra"tructurii"ociale+ dezvoltarea ,u"ine""ului+ turi"mului+ etc.

Programele de "u"ţinere a dezvoltării regionale poartă un caracter di%erit. Dacă în ngaria ace"te programe "unt ela,orate %iind comune pentru toate regiunile. n E"tonia a"t%el de programe "e

ela,orează pentru %iecare regiune în parte. ;pt programe de dezvoltare regională cuprindurmătoarele regiuni= raioanele peri%erice+ ora!e multi%uncţionale+ in"ulele+ regiunea Setumaa>e"tul E"toniei?+ regiunea de "ud$e"t+ zona de nord$e"t 'da Giru+ zonele de %rontieră+ comunităţilelocale !i comitatele.

-l doilea tip de mecani"m "e deo"e,e!te de cel aplicat în ţările Europei de Ge"t. Dacă în E"pri&inul "e acordă prin intermediul unor granturi neram,ur"a,ile+ în E#E "e acordă prioritatecreditelor+ "u,venţiilor comerciale !i %acilităţilor %i"cale. Dar în ultimul timp+ odată cude"ciderea %inanţării din partea E a unor proiecte prin intermediul Programului Pj-0E

practica de acordare a granturilor neram,ur"a,ile a început "ă %ie aplicată !i în ace"te ţări.

Eperienţa niunii Europene a "co" în evidenta %aptul că in"trumentul cel mai important care poate a&uta la realizarea programelor regionale e"te crearea unui (ond pentru e/voltare

)egională >:D0?. -"t%el de :onduri au %o"t create+ %ie la nivel naţional !iF"au la nivel regional

1A



>de eemplu+ în 0omnia? în toate "tatele europene. Principiul de crearea con"tă în co%inanţare+în"emnnd participarea la implementarea ace"tuia a mi&loacelor guvernamentale+ particulare !iinternaţionale. Din ace"t punct de vedere+ principalele "ur"e po"i,ile care contri,uie la %ormareaunui :D0 "unt următoarele=

• :inanţare de la Cuvernul central•

ugetele locale ale municipalităţilor "i comunelor din cadrul di%eritelor regiuni• Sectorul privat• Structuri !i in"tituţii %inanţatoare internaţionale.

Proporţiile în care ace"tea contri,uie la crearea :D0 "unt di%erite+ %iind po"i,il ca în "tadiileincipiente ale implementării "i"temului $ principalul contri,ua,il "ă %ie "tatul. n :D0 tre,uie "ădi"pună de mi&loacele nece"are pentru a a"igura dezvoltarea economică locală+ dar !i "ă %ie ,ine"tructurat. De regulă prin :D0 nu "e acordă "u,venţii directe unora "au altora dintre activităţi+ ci

prin metode "peci%ice !i pe ,aza unor criterii ,ine de%inite "e %inanţează programe !i proiecteconcrete. Pentru a "e a"igura implementarea celor mai ,une proiecte+ alocarea de %onduri "e %ace

printr$un "i"tem de"ci" de primire a "olicitărilor. #riteriile cuprind reglementari privitoare la

tipul co"turilor care pot %i acoperite+ proporţia !i tipul de auto%inanţare "olicitate !i tipul decontri,uţie privind a"i"tenţa %inanciară care poate %i o%erit+ etc.

$ Dezvoltarea regională în 'epulica oldova

2.1 !aracteritica şi tructura economico"geogra#ică dezvoltăriiteritoriului

'specte izico-geograice! #ondiţiile %izico$geogra%ice eercită in%luenţe "emni%icative a"upra

potenţialului !i "pecializării economice a ţării. #u toate că "upra%aţa repu,licii e"te relativ micăiar teritoriul e"te compact+ "e evidenţiază particularităţi teritoriale "peci%ice+ determinate dedi%erenţierile dintre condiţiile naturale+ "pecializarea agriculturii !i re"pectiv indu"triei de

prelucrare+ prezenţa ora!elor ( centre de gravitaţie economică !i particularităţile demogra%ice.

0epu,lica /oldova e"te ampla"ată în partea de "ud$ve"t a #mpiei Europei de E"t !i reprezintăo cmpie înclinată de la nord$ve"t "pre "ud$e"t cu altitudinea medie de circa 15 metri dea"upranivelului mării. Partea de centru !i nord$e"t a repu,licii e"te ceva mai ridicată >3$4 m? !imai co,ortă în partea de "ud !i "ud$e"t >1$2 m?. #ele mai ră"pndite 0orme de relie0 peteritoriul repu,licii con"tituie rpele+ vlcelele+ rtoapele !i văile. 0elie%ul eercită un rolimportant în %ormarea climei+ dar di%eritele altitudini a,"olute !i %ragmentarea pronunţată ateritoriului condiţionează pertur,aţii e"enţiale+ de la un loc la altul+ în pre"iunea atmo"%erică !iviteza vntului+ radiaţia "olară !i temperatura aerului+ cantitatea de precipitaţii.

Beritoriul /oldovei %ace parte din zona cu umiditate insu0icientă. #antitatea medie anuală de precipitaţii con"tituie 4$55 mm+ care cad de la 55 mm la nord$ve"t pnă la 4 la "ud$e"t !i"ud. 0epartizarea neuni%ormă a precipitaţiilor atmo"%erice nu depinde att de %actorii zonali+ ctde caracterul relie%ului.

0eie!ind din caracterul climei+ relie%ului !i "olurilor+ în pro%il teritorial 0epu,lica /oldova e"teîmpărţită în mai multe complee teritoriale naturale de di%erite ranguri. Pe mă"ura depla"ării de

la nord la "ud ace"tea "e modi%ică !i capătă un caracter zonal ,ine pronunţat. n limiteleteritoriului repu,licii+ în calitate de complee teritoriale naturale de rangul înti "e di"ting douăzone naturale ( de "ilvo"tepă >cuprinde &udeţele de nord !i centru? !i de "tepă >&udeţele Baraclia+

17



#aul+ B- Căgăuzia+ Bigina+ partea de "ud a &udeţului 6ăpu!na !i partea e"tică a &udeţului#i!inău?. yona de "ilvo"tepă "e caracterizează prin cea mai înaltă %ertilitate !i productivitate aterenurilor agricole. yona de "tepă >cu cernoziomuri o,i!nuite !i car,onatice+ care "unt mai

puţin %ertile dect "olurile zonei de "ilvo"tepă !i cu o climă mai aridă? "e prezintă ca mai puţin%avora,ilă pentru agricultură.

0eie!ind din condiţiile naturale+ "peciali!tii evidenţiază 1 regiuni agricole= nord+ "ud+ ve"t+centru !i "ud$e"t=

0o9a .-. 0egiuni agricole

'egiunea agricolă 8ria de cuprindere (pecializareaN&r u3l #i'3, B/l3i, S&r&a, ar%a

'&ri/ a u3ului Or!i ira'$'i$%rii

Cul%i+ara $li .a!/r, ul%uril&rralir, l&ara $&arlui,&)iul%ura, r%ra &+i'l&r i&ri'l&r

Su u3l aralia i Ca!ul, -AG/g/u.ia, ar%a $u a u3uluiL/u'a i ar%a +$%i/ a u3uluiig!i'a

:i%iul%ur/, ul%uril ralir, l&ara$&arlui, r%ra &+i'l&r i&+i'l&r

:$% u3ul -'g!'i i '&r;+$%ul u3uluiC!ii'/u

:i%iul%ur/, &)iul%ur/, ul%urilralir i r%ra &+i'l&r

C'%ru Ca )ai )ar ar% a u3l&r Or!i,C!ii'/u i ar%a '%ral/ ara'$'i$%rii

:i%iul%ur/, &)iul%ur/ i r%ra&+i'l&r

Su;$% <&'a Ni$%rului i'ri&r= ar%a $%i/ a u3ului ig!i'a i ar%a $ui/ ara'$'i$%rii

Lgu)iul%ur/, &)iul%ur/, ul%urilralir i r%ra &+i'l&r

#ondiţiile naturale+ alături de %actorii i"torici !i "ocial$economici au determinat amplasarea ne-

uni0ormă a popula'iei în pro%il teritorial. Evoluţia populaţiei "e realizează pe ,aza a două "ur"e=

"porul natural !i "porul migratoriu. Su, ace"t a"pect+ în 0epu,lica /oldova "$a produ" o"cim,are pro%undă $ pe parcur"ul ultimului deceniu+ migraţia a atin" niveluri etrem de mari+nivelul ace"teia %iind evaluat la pe"te A mii cetăţeni. #el mai den" populate "unt regiunea decentru !i localităţile din prea&ma #i!inăului >15 oameni la 1 m 2?+ regiunea de nord !iBran"ni"tria >pnă la 13 oameni pe m2?. #ea mai mică den"itate pentru /oldova e"tecaracteri"tică regiunii "udice a repu,licii. -naliza nivelului den"ităţii populaţiei în pro%ilteritorial$admini"trativ denotă di"crepanţe în"emnate între &udeţele repu,licii+ decala&ul întreetreme %iind de 57. Se evidenţiază în mod "pecial &udeţele din "udul repu,licii >Baraclia+#aul+ B- Căgăuzia? !i cele din partea "udică a centrului >Bigina !i 6ăpu!na? cu o den"itatemai redu"ă+ "ituată în limita A)$)A oameni pe m2.

Tabelul .-. Den"itatea populaţiei+ gradul de ur,anizare !i rata mi!cării naturale a populaţiei3

Densitateapopulaţiei,

locuitori9#"$

Pondereapopulaţieiurane, +

'ata "i7căriinaturale, :

Mu'> C!ii'/u 1"80,9 92

B/l3i 121,8 42 ;2,2

-'g!'i 11",1 29 ;0,4

C!ii'/u 112,9 14 0

Or!i 95,9 22 ;2,1

S&r&a 94,1 29 ;",9

) -ici !i în continuare datele pentru &udeţele 0epu,licii /oldova "e re%eră la anul 2 !i au %o"t preluate din-nuarul Stati"tic al 0epu,licii /oldova+ 2+ DSS+ 22

1)



Densitateapopulaţiei,

locuitori9#"$

Pondereapopulaţieiurane, +

'ata "i7căriinaturale, :

#i'3 90,6 25 ;6,4

-A G/g/u.ia 87,4 40 2,2

L/u'a 81," 2" ;0,4

Ca!ul 79,1 25 ;0,4 ig!i'a 70,4 20 0,"

aralia 68,8 "" ;2,7

0e"tructurarea vieţii economico$"ociale pe mediile rural !i ur,an "e realizează în principal pe ,aza "poririi rolului indu"triei+ precum !i a modernizării agriculturii. n 0epu,lica /oldova+cre!terea ponderii populaţiei ur,ane "$a înregi"trat îndeo"e,i în perioada po"t,elică+ în "pecial

prin indu"trializarea repu,licii !i inten"i%icarea imigraţiei din alte repu,lici unionale. Botu!i+ înnici o unitate teritorial$admini"trativă din 0epu,lica /oldova >ecepţie mun. #i!inău?

popula'ia urbană nu depă!e!te 5 din total+ nivelul maim înregi"trndu$"e în &ud. ălţi (42. #omparativ cu nivelul de ur,anizare pe an"am,lul ţării+ &udeţele prezintă mari di"crepanţe

"u, ace"t a"pect. Decala&ele dintre &udeţele a%late în poziţii etreme >#i!inău !i ălţi? e"te de1F3. n A &udeţe ponderea populaţiei ur,ane e"te "u, nivelul mediu pe ţară+ alcătuind "u, 1F4 din populaţie. #el mai redu" nivel al populaţiei ur,ane e"te în &udeţul #i!inău ( 14.

0eţeaua ur,ană a %iecărei ţări e"te alcătuită din ora!e de dimen"iuni di%erite. Botodată+dezvoltarea ţării în raport teritorial depinde de ampla"area ora!elor mari+ ace"tora revenindu$le%uncţia de centre de gravitaţie regională. Su, ace"t a"pect+ tradiţional în 0epu,lica /oldova "eevidenţiază 4 regiuni=

0o9a .-" 0egiuni !i centre de gravitaţie'egiune 8ria de

cuprindere

;ra7ul < centru

de gravitaţie

=o"entariu

N&r u3l #i'3,S&r&a i B/l3i

&r> B/l3i Di$%a'3a rla%i+ )ai )ar a3/ &r> C!ii'/ua %r)i'a% .+&l%ara )u'> B/l3i a '%ru&'&)i&;$&ial a rgiu'ii '&r

C'%ru u3l Or!i,-'g!'i, C!ii'/u,ig!i'a i L/u'a

&r> C!ii'/u Oraul C!ii'/u &a/ r&lul &lari.a%&r a$ura ?'%rgii rulii, a+*' & i'lu'3/ )a&r/a$ura u3l&r i' +i'/%a%>

Su -A G/g/u.ia, u3l aralia iCa!ul

; Suul ruliii $% li$i% u' &ra larrlia% @ a u'ui &l r%r, ara&ri u a%riu3iil $al ?'%raga rgiu'>

#$% ra'$'i$%ria N&ul ura'ira$&l @B'r

C&'li%ul a'ului 1992 i au%&;i.&laraul%ri&ar/ a rgiu'ii $%, au %r)i'a%$%ailira '&ului ura' ira$&l @ B'r

r% '%ru gra+i%a3i '%ru ?'%ragargiu' %ra'$'i$%ra'/>

Populaţia 0epu,licii /oldova e"te neomogenă din punct de vedere etnic. Botodată în pro%ilteritorial "e mani%e"tă anumite di"crepanţe în "tructura etnică a populaţiei. /oldovenii locuie"c

pretutindeni pe teritoriul repu,licii+ în"ă în raport procentual ponderea lor e"te mai mare în &udeţele #i!inău+ ngeni+ ;rei+ 6ăpu!na+ Bigina !i "ectorul Soroca. 0u!ii !i ucraineniilocuie"c mai cu "eamă în ora!ele mari+ &udeţele de nord >ălţi+ Edineţ !i Soroca? !i Bran"ni"tria.kudeţul Baraclia e"te locuit în ma&oritate de ,ulgari >A?+ iar B- Căgăuzia de găgăuzi>)1+4?. n "tructura etnică a populaţiei &udeţului #aul+ minorităţile ,ulgară !i găgăuzăcon"tituie împreună circa 2.

1



2tructura teritorială a indicilor socio-econo;ici. -naliza în pro%il teritorial a "tructuriiindicatorilor ce caracterizează potenţialul de dezvoltare "ocio$economică a repu,liciievidenţiază "emni%icative inegalităţi+ ceea ce dovede!te neomogenitatea unităţilor teritorial$admini"trative din repu,lică.

Supra%aţa unităţilor teritorial admini"trative variază între +A !i 4+1 mii m2+ ceea ce con"tituie1+$13+A din total "upra%aţa 0epu,licii /oldova+ di%erenţa între etreme %iind de 1F7. #ea maimare pondere în "upra%aţa repu,licii o deţine &udeţul ălţi urmat de &udeţele 6ăpu!na !i#i!inău. #ea mai mică pondere o deţin mun. #i!inău !i &udeţul Baraclia.

4igura .-"

Ponderea unităţilor teritorial ad"inistrative însupra)aţa totală

Gagau.ia

6,1)u'> C!i$i'au

1,9 C!i$i'au11,1

Bal%i

1",6

Ca!ul7,9

#i'%

10,"Lau$'a11,4

Or!i10,4

S&r&a9,7

-'g!'i7,5

ig!i'a7,9

aralia2,2

După "upra%aţa teritoriului &udeţele pot %i cla"i%icate în trei categorii=

>1? Pe"te 1 din "upra%aţa totală a repu,lici > #i!inău+ ălţi+ Edineţ+ 6ăpu!na+ ;rei?>2? 5$1 din "upra%aţa totală >#aul+ Soroca+ ngeni+ Bigina+ B- Căgăuzia?

>3? Su, 5 din "upra%aţa repu,licii >mun. #i!inău !i &udeţul Baraclia?.Populaţia unităţilor teritorial admini"trative din repu,lică variază între limitele 4A $ 77 miilocuitori+ ceea ce con"tituie 1+3$21+4 din populaţia totală a repu,licii. n cla"amentul con%orm

ponderii populaţiei+ locurile de %runte "unt deţinute de mun. #i!inău >21+4 din total? !i &udeţulălţi >13+?. 6a etrema de &o" "e "ituează &udeţul Baraclia >1+3?+ B- Căgăuzia >4+4? !i

&udeţul Bigina cu 4+7 din totalul populaţiei repu,licii. -"t%el+ decala&ul între cele douăetreme e"te "u,"tanţial+ con"tituind 1F1A+5.

4igura .-

Ponderea unităţilor teritorial>ad"inistrative în

populaţia totală

-A Gagau.ia

4,4 )u'> C!i$i'au21,4

C!i$i'au

10,5

Bal%i

1",9Ca!ul

5,2#i'%

7,8

Lau$'a

7,7

Or!i

8,"

S&r&a

7,6

-'g!'i

7,1

aralia

1,"ig!i'a4,7

2



-"t%el+ după ponderea numărului de locuitori în total populaţia repu,licii+ unităţile teritorialadmini"trative pot %i grupate în 3 categorii=

>1? Pe"te 1 din populaţia totală >mun. #i!inău+ &udeţele #i!inău !i ălţi?>2? 5$1 din populaţia totală >&udeţele #aul+ 6ăpu!na+ ;rei+ Soroca !i ngeni?>3? Su, 5 din populaţia totală >B- Căgăuzia+ Baraclia !i Bigina?.

Ei"tă+ de a"emenea+ mari decala&e din punct de vedere al ponderii unităţilor teritorialadmini"trative în %ormarea P'. După ace"t indicator+ cea mai mare pondere o deţine mun.#i!inău pe teritoriul căruia "e %ormează aproape &umătate din întreaga valoare adăugată ,rută>4A+1?+ urmat la mare di"tanţă de &udeţul ălţi >1+4?. Ponderea celorlalte &udeţe "e "ituează"u, 1+ cea mai "căzută %iind în &udeţul Baraclia >1+1? !i B- Căgăuzia >2+ din total?.

4igura .-6

Ponderea unităţilor teritorial ad"inistrative înProdusul 'egional *rut

S&r&a

5,4

)u'> C!i$i'au

46,1

-A Gagau.ia2,9

ig!i'a

",6

aralia

1,1-'g!'i4,2

C!i$i'au

7,4Bal%i

10,4

Ca!ul

4,"

#i'%

5,0

Lau$'a

4,6

Or!i

4,9

n timp ce ponderea a 7 &udeţe e"te de "u, 5+ mun. #i!inău !i &udeţul ălţi a"igură circa 57din P' al 0epu,licii /oldova.

n ceea ce prive!te ponderea în total a producţiei indu"triale+ decala&ul între unităţile teritorialadmini"trative e"te !i mai mare. ntreprinderile mun. #i!inău produc 5A din totalul producţieinaţionale+ în timp ce "ectorul indu"trial al &udeţelor Baraclia !i Bigina numai cte 1+1. -"t%el+circa 7 din totalul producţiei indu"triale din 0epu,lica /oldova e"te realizată în mun.#i!inău !i &ud. ălţi.

4igura .-8

21

Ponderea unităţilor teritorial ad"inistrative în total

producţie industrială

-'g!'i

2,4

aralia1,1

Lau$'a2,"

#i'%

",5 Bal%i

14,"

C!i$i'au5,5

-A Gagau.ia

2,7

)u'> C!i$i'au

56,0

ig!i'a1,1

Ca!ul

2,6

S&r&a

5,1

Or!i",5



-portul &udeţelor în totalul producţiei agricole în linii mari corelează cu mărimea teritoriuluiace"tora. n acea"tă ordine de idei+ ponderea &udeţelor ălţi !i #i!inău e"te de pe"te 1 dintotalul producţiei indu"triale+ iar a municipiului #i!inău !i &udeţului Baraclia $ "u, 5.Ponderea celorlalte &udeţe o"cilează între 5 !i 1 din volumul total pe repu,lică.

4igura .-1

Prezintă intere" "tructura teritorială din punct de vedere al impozitelor !i taelor colectate. Dupăace"t indicator+ decala&ul e"te etrem de pronunţat. -"t%el+ circa A+3 din totalul impozitelor !itaelor "unt colectate în aria municipiului #i!inău. #u ecepţia &udeţului ălţi >+A din total?+

ponderea celorlalte &udeţe e"te de "u, 5+ cea mai redu"ă %iind în &udeţul Baraclia >+7?+ &udeţul Bigina >2+3? !i &udeţul #aul >2+5?.

4igura .-3

n volumul comerţului eterior !i al inve"tiţiilor "trăine+ mun. #i!inău realizează o ponderea,"olută >))+2 inve"tiţii "trăine+ A2 eporturi !i )3 importuri?+ celelalte unităţi teritorial$admini"trative realiznd ponderi ne"emni%icative.

22

Ponderea unităţilor teritorial>ad"inistrative în totaltaxe 7i i"pozite colectate ,anul $000.

)u'> C!i$i'au

61

-A Gagau.ia"

C!i$i'au

4

Bal%i

10

Ca!ul

2

Lau$'a

"

#i'%

4

Or!i

"

ig!i'a

2

aralia

1-'g!'i

"S&r&a

4

Ponderea unităţilor teritorial ad"inistrative în totalproducţie agricolă

)u'> C!i$i'au

4 C!i$i'au

1"

Bal%i

14

Ca!ul

8#i'%

10Lau$'a

9

Or!i

9

S&r&a

10

-'g!'i

7

aralia

"

ig!i'a

8

-A Gagau.ia

5



Tabelul .-" Ponderea unităţilor teritorial admini"trativeîn total inve"tiţii "trăine+ eporturi !i importuri

Investiţii străine, + Exporturi, + I"porturi, + )u'> C!ii'/u 88 62 8",0

C!ii'/u 4 2 1,8

B/l3i " 10 4,4

Ca!ul 1 " 0,8 #i'3 " 2 0,6

L/u'a 2 2 1,7

Or!i 1 2 0,8

S&r&a 1 7 ",2

-'g!'i 0,4 4 1,7

aralia 1 1 0,5

ig!i'a 1 2 0,4

-A G/g/u.ia 2,4 2,4 1,0

R> M&l&+a 100,0 100,0 100,0

#u ecepţia eportului unde &udeţele ălţi !i Soroca au ponderi de 1 !i+ re"pectiv+ A+7+ laace!ti trei indicatori nici o unitate teritorial$admini"trativă nu a"igură o pondere mai mare de5.

2.2 Diparităţi inter$udeţene în dezvoltarea ocio"economică

*ivelul de dezvoltare "ocio$economică a unităţilor admini"trativ$teritoriale ale 0epu,licii/oldova e"te in%luenţat de mai mulţi %actori+ cei mai importanţi %iind potenţialul %izico$geogra%ic+ viteza !i amploarea re%ormelor economice !i "ociale+ gradul de dezvoltare amecani"melor pieţei !i capacitatea elitelor locale de a "e adapta !i activa în noile realităţi. -ce!ti

%actori condiţionează apariţia anumitor di"parităţi în dezvoltarea "ocio$economică a teritoriului.n condiţiile în care per%ormanţele naţionale "unt în corelaţie directă cu dezvoltarea regională+accentuarea di%erenţelor teritoriale conduce la un !ir de e%ecte "ociale !i economice negative.

Discrepan7e <ntre capitală =i >ude7e! ; privire generală a dezvoltării "u, a"pect teritorial a0epu,licii /oldova "coate în evidenţă decala2ul enorm 3n de/voltarea socio-economică dintre

mun. Chişinău şi restul teritoriului. -cea"ta con"tituie una din pro,lemele principale aledezvoltării regionale+ %iind caracterizată de trei particularităţi de ,ază= >a? concentrare relativînaltă a activităţii economice în mun. #i!inău@ >,? decala& pronunţat în nivelul de trai dintrecapitală !i &udeţe@ >c? decala& enorm dintre capitală !i re"tul teritoriului în dezvoltareain%ra"tructurii !i %actorilor de producţie.

#u mici ecepţii+ con%orm principalilor indicatori de dezvoltare "ocio$economică pe locuitor+toate &udeţele "e "ituează "u, media naţională+ în timp ce mun. #i!inău "e pla"ează mult pe"teace"t nivel. Botodată+ di%erenţa dintre etreme >mun. #i!inău !i &udeţele cu cele mai "căzuteniveluri economice? e"te enormă. -"t%el+ la produ"ul regional ,rut pe locuitor+ nivelul mun.#i!inău con"tituie 21A %aţă de media pe repu,lică+ pe cnd în &udeţul ;rei doar 5@ lavolumul inve"tiţiilor "trăine pe locuitor &udeţul 6ăpu!na înregi"trează 2 din media perepu,lică+ iar mun. #i!inău $ 413@ la producţia indu"trială pe locuitor+ &ud. 6ăpu!na 23 + iarmun. #i!inău ( 2A2@ la volumul impozitelor !i taelor colectate pe locuitor $ 37 în &udeţul#i!inău %aţă de 2)2 în mun. #i!inău.

Tabelul .- Di"crepanţe între mun. #i!inău "i re"tul unităţilor

23



admini"trativ teritoriale >pe locuitor?

? Indicator "un%=@i7inău

'estul unităţilorad"inistrativ teritoriale

ini" axi"1 Pr&u$ul rgi&'al ru% 216 59 87

2 I'+$%i3ii $%r/i' 41" 2 75

" I)&r%uri "89 7 "54 #&r%uri 287 27 88

5 Pr&u3ia i'u$%rial/ 262 2" 10"

6 Salariu )iu 147 6" 85

7 I)&.i% i %a &l%a% 282 "7 758 Au%&)&il ?' r&ri%a%

ri+a%/E1000 l&ui%&ri 164 61 1200epu,lica /oldova f 1

6und în con"ideraţie că activitatea economică+ culturală !i !tiinţi%ică tinde "ă "e concentreze înregiunile cu in%ra"tructură mai dezvoltată !i calitatea vieţii mai înaltă+ "e poate concide că în

pro%il teritorial 0epu,lica /oldova ri"că perpetuarea "au ciar accentuarea decala&ului enormîntre capitală !i re"tul ţării+ acea"ta a%ectnd dezvoltarea repu,licii în general. n acela!i timp+ "emani%e"tă importante decala&e între în"ă!i unităţile admini"trativ$teritoriale ale repu,licii.0eie!ind din ace"te realităţi+ în continuare "e prezintă o analiză a decala&elor dintre &udeţele0epu,licii /oldova cu ecluderea mun. #i!inău.

Decala>e <n ocuparea or7ei de ;uncă! ntre &udeţe ei"tă mari di"crepanţe cu privire la gradulde utili/are a resurselor de muncă. n anul 2 rata ocupării pe repu,lică a %o"t de 4+1+ iarratele &udeţelor "$au în"cri" între A4+4 >Edineţ? !i 21+3 >#i!inău?. #u ecepţia &udeţuluiEdineţ+ toate &udeţele înregi"trează rate de ocupare "u, A. ; a"emenea "la,ă utilizare a %orţeide muncă re%lectă o%erta "căzută de locuri de muncă+ avnd drept e%ect !i plecarea în ma"ă a

cetăţenilor la munci pe"te otare.4igura .-?

#ontrar tendinţei mani%e"tate pe plan mondial+ în 0epu,lica /oldova a "porit "u,"tanţial populaţia ocupată în agricultură !i continuă "ă "e a%le la cote de"tul de înalte $ în medie 44+etremele %iind A3 >&udeţul Soroca? !i &udeţul ;rei >27?. De a"emenea+ ei"tă decala& enormîntre &udeţe privind ponderea populaţiei ocupate în "ervicii $ între 2 >&udeţul Baraclia? !i A2>&udeţul #aul?. Botodată+ dezindu"trializarea a determinat re"trngerea utilizării %orţei de

muncă în indu"tria tuturor &udeţelor+ !i aici ei"tînd mari di%erenţe de la un &udeţ la altul. #uecepţia &udeţului ălţi >24 ocupaţi în indu"trie !i con"trucţii?+ în toate &udeţele ponderea

24

Ponderea populaţiei ocupate în total populaţie activă

64,4

56,95",6 50,9 47,9

41,2 41,0"4,4

26,"22,8 21,"

0

20

40

60

80

# 1 i '

3

S & r & , a

G / g

/ u .

F r i

8 a r a ,

l i a

C a

! u

l

8 i g ! i ' a

- ' g

! '

i

B / l 3 i

L / 4 u 2 ' a

O r !

i

C ! i 2 i ' / u

+



indu"triei e"te "u, 2 în totalul populaţiei ocupate. 6a etrema de &o" "e a%lă &udeţul Biginacu doar A din populaţie. Pentru comparaţie+ în din &udeţele din 0omnia cota celorocupaţi în indu"trie e"te de pe"te 35+ iar în %iecare al treilea &udeţ $ pe"te 5.

'ccentuarea discrepan7elor socio-u;ane! 'ndicatorii calită'ii vie'ii con"tituie elementema&ore de re%erinţă în aprecierea nivelului de dezvoltare în pro%il teritorial a unei ţări+ deoarecedezvoltarea economică nu e"te un "cop în "ine+ ci un mi&loc de realizare a o,iectivelor "ociale+de "ati"%acere a nevoilor umane+ adică de a"igurare a unei mai ,une calităţi a vieţii.

-naliza e%ectuată "u, ace"t a"pect denotă accentuarea di"crepanţelor inter&udeţene. -"t%el+nivelurile vnzărilor de măr%uri cu amănuntul pe locuitor %aţă de media pe repu,lică "unt între71 >&udeţul ngeni? !i 11 >&udeţul ălţi?. Decala&ele între &udeţe la un alt indicator "intetic$ volumul "erviciilor pre"tate pe locuitor $ variază între ) din media pe repu,lică >&udeţul6ăpu!na? !i 15A >&udeţul ălţi?+ în 7 &udeţe %iind "u, media pe repu,lică.

'necitatea a"igurării cu "ervicii medicale e"te ilu"trată de numărul de locuitori ce revin la un

pat de a"i"tenţă medicală !i pro%ilactică. 6a ace"t indicator "e evidenţiază un decala& de 1=3 întreetrema in%erioară >&udeţul #i!inău $ 4A %aţă de media pe repu,lică? !i etrema "uperioară>Baraclia ( 13)?. n "pecial+ "e pro%ilează &udeţele din centrul repu,licii cu cote mai redu"e încomparaţie cu media pe repu,lică.

4igura .-#5

8sigurarea populaţiei cu servicii "edicale pe capde locuitor5

0

25

50

75

100

125

150

- 8 A

G / g

/ u .

i a

# 1 i '

3

8 i g ! i ' a

B / l 3 i

8 a r a ,

l i a

S & r & , a

C a

! u

l

O r !

i

- ' g

! '

i

L / 4 u 2 ' a

C ! i 2 i ' / u

Nu)/r $iali%i )iali Pa%iri ?' i'$%i%u3ii )ial

0epu,lica /oldova >%ără mun. #i!inău? f 1

n a"pect important al calităţii vieţii îl reprezintă înze"trarea populaţiei cu autoturi"me în

proprietate per"onală. 6a ace"t indicator decala&ul între &udeţe e"te de 1=2. kudeţele Edineţ+Soroca !i Baraclia "e "ituează în topul &udeţelor cu niveluri de 147+ 112 !i+ re"pectiv+ 111din media pe repu,lică+ cele mai "căzute înregi"trndu$"e în &udeţele ;rei >74 din medie?+ngeni >)2? !i ălţi >3?.

Decala>e <n dezvoltarea econo;ică =i a inrastructurii! *ivelul produsului regional brut pelocuitor e"te un indicator glo,al ce re%lectă di"crepanţeler economice în dezvoltarea teritorială.#on%orm datelor anului 2+ nivelurile ace"tui indicator pe &udeţele 0epu,licii /oldova acuno"cut un decala& nu prea pronunţat. Di%erenţa dintre etreme a con"tituit 1=1+5+ etremele%iind 127 !i+ re"pectiv+ )A din media naţională. -"t%el+ repu,lica "e caracterizează printr$oomogenitate relativă în crearea valorii adăugate ,rute în a"pect teritorial. P0 pe locuitor a atin"

cel mai ridicat nivel în &udeţele Baraclia >127 %aţă de medie? !i #aul >11?+ iar cel in%eriorîn &udeţele ;rei !i 6ăpu!na >)A?.

25



4igura .-##

Produsul regional 1rut pe cap de locuitor5

127119

10"96

87 86 869"

10"11011"

0

20

40

60

80100

120

140

8 a r a ,

l i a

C a

! u

l

8 i g ! i ' a

B a

l % i

C ! i $ i ' a u

S & r & , a

- 8 A

G a g a u .

i a

# 1 i '

%

- ' g

! '

i

L a 4 u $ ' a

O r !

i


Di"crepanţe e"enţiale "e înregi"trează la nivelul mediu al investi'iilor străine cumulative pe

locuitor+ evidenţiindu$"e o repartiţie %oarte neomogenă a ace"tora în pro%il teritorial+ cu impactnegativ a"upra dezvoltării ecili,rate. -"t%el+ nivelurile &udeţene "$au în"cri" între 121 SD în &udeţul Baraclia !i 4 SD în &udeţele #i!inău !i 6ăpu!na+ decala&ul între cele două etreme%iind de 1=2).

4igura .-#.


De a"emenea+ nivelul eportului pe locuitor în pro%il teritorial denotă di"crepanţe în"emnateîntre &udeţele repu,licii+ decala&ul între etreme %iind de 1=4. n ace"t contet "e evidenţiază

&udeţele Soroca+ Baraclia !i ălţi cu cote de pe"te 14 %aţă de nivelul mediu pe repu,lică !i+re"pectiv+ &udeţele 6ăpu!na+ ;rei+ Edineţ !i Bigina cu niveluri "u, 7 din mediarepu,licană. -celea!i di%erenţe "e menţin !i în repartizarea teritorială a "ectorului indu"trial.

Dat %iind %aptul că agricultura deţine locul central în economia &udeţelor repu,licii+ terenulagricol reprezintă un element de ,ază al potenţialului ace"tora. n ace"t contet+ "e evidenţiazădi%erenţe între &udeţe privind di"poni,ilităţile de 0ond 0unciar . -"t%el+ dacă în &udeţul Baraclia laun locuitor revin în medie 1+2 a teren agricol+ în &udeţele #i!inău+ ălţi !i ngeni doar +Aa. 6a ace"t indicator+ &udeţele din "udul repu,licii "unt într$o oarecare mă"ură avanta&ate+ graţieden"ităţii mai redu"e a populaţiei. 0e"pectiv+ ieraria &udeţelor con%orm producţiei agricole pelocuitor corelează cu repartiţia con%orm "upra%eţei agricole pe per"oană.

Decala&ele teritoriale în ampla"area %actorilor de producţie generează di%erenţe în a"igurareaautonomiei %inanciare a &udeţelor. n toate &udeţele /oldovei veniturile proprii "unt in"u%iciente

2A

Investiţii străine pe cap de locuitor5

501

"55

247127

70 66 45 42 "5 18 180

100

200

"00

400

500

600

8 a r a ,

l i a

- 8 A

G a g a u .

i a

# 1 i '

%

B a

l 3 i

C a

! u

l

8 i g ! i ' a

O r !

i

S & r & , a

- ' g

! '

i

C ! i 2 i ' / u

L a 4 u 2 ' a



!i variază între 3$A din total. Botodată+ decala&ul inter&udeţean la colectarea taelor !iimpozitelor pe locuitor con"tituie 1=2. Se pro%ilează în mod "pecial &udeţele din centrulrepu,licii >#i!inău+ ngeni+ ;rei+ 6ăpu!na !i Bigina? cu niveluri "u, media naţională+ pecnd &udeţele din nord !i "ud "e pla"ează pe"te nivelul mediu.

4igura .-#"


-naliza dezvoltării in0rastructurii &udeţelor denotă o rămînere în urmă accentuată %aţă de "tateledin niunea Europeană !i Europa #entrală. Botodată+ ei"tă decala&e inter&udeţene e"enţiale laa,onarea populaţiei la tele%oane !i în "pecial+ a"igurarea localităţilor cu gaze naturale.

Tabelul .-6 -"igurarea cu gaze naturale în pro%il teritorial?

Ponderea localităţilor

gazi)icateDensitateareţelelor

1>-A G/g/u.ia "95 "482>aralia "72 259">C!ii'/u 276 2"24>ig!i'a 165 1105>Or!i 94 7"6>#i'3 90 697>B/l3i 59 618>S&r&a 54 6"9>Ca!ul "5 6010>L/u'a "0 2511>-'g!'i 5 1


După ace"t indicator di"crepanţele între &udeţe "unt enorme. -"t%el+ după ponderea localităţilorgazi%icate+ decala&ul între unităţile teritorial$admini"trative con"tituie 1=7. n B- Căgăuzia"unt gazi%icate circa 5 din localităţi+ iar în &udeţul ngeni numai o localitate. Dupăden"itatea reţelelor de gaze naturale+ ieraria &udeţelor e"te aceea!i+ dar decala&ul e"te mai mare.

2.3 %DES & intrument de analiză comparată a dezvoltării regionale

27

I"pozite 7i taxe colectate în pro)il teritorial pe capde locuitor5

1481"6

112102 100 99 9" 88

79 76 7"

0

25

50

75

100

125

150

175

- 8 A

G a g a u .

i a

B a

l 3 i

8 a r a ,

l i a

# 1 i '

%

S & r & ,

a

8 i g ! i ' a

C a !

u l

L a 4 u 2 '

a

O r !

i

- ' g

!

' i

C ! i 2 i ' / u



n vederea unei analize comparative complee privind nivelul relativ de dezvoltare a unităţilorteritorial$admini"trative a %o"t calculat 'ndicele integrat al dezvoltării economice !i "ociale>'DES?. -ce"t indice "$a determinat prin com,inarea !i agregarea a 11 indicatori+ care re%lectăa"pectele economice !i "ociale dezvoltării &udeţelor. 'DES "e calculează pentru %iecare unitateadmini"trativ$teritorială !i poate %i utilizat ca in"trument al analizei comparate a nivelului dedezvoltare teritorială. #alculul 'DES "$a realizat prin 2 metode $ metoda rangurilor eacte !imetoda a,aterilor "tandardizate?. n con%ormitate cu 'DES &udeţele au %o"t atri,uite la grupecalitative+ mun. #i!inău ne%iind inclu" în ace"te calcule din cauza marilor decala&e con"emnateanterior.

Tabelul .-8 Cruparea unităţilor admini"trativ$teritoriale con%orm 'DES

Unitateaad"inistrativ>

teritorială

IDE( trans)or"at"etoda

rangurilor exacte.

IDE( trans)or"at"etoda aaterilor

standardizate.#i'3 100 95,2

aralia 98,4 100B/l3i 94,1 91,5

S&r&a 90,8 88,4

-A G/g/u.ia 90,2 89,"

Ca!ul 65,9 68,2

ig!i'a 49,4 48,9

C!ii'/u 46,6 45,0

Or!i "2,2 "",0

-'g!'i 29,1 28,0

L/u'a 0 0

Galorile ace"tui parametru ate"tă că &udeţele cu un nivel de dezvoltare mai înalt "e "ituează înzona de nord !i "ud+ iar cele cu un nivel al dezvoltării economico$"ociale mai "căzut "e "itueazăîn centrul 0epu,licii /oldova. Di%erenţele în dezvoltarea "paţială a 0epu,licii /oldova nu pot%i ignorate+ elucidarea !i eliminarea cauzelor %iind nece"ară din mai multe motive. -"t%el+ecili,rarea dezvoltării "e impune+ cel puţin din următoarele cauze= economiile unităţiloradmini"trativ$teritoriale "unt cu mult mai de"ci"e dect economia de an"am,lu+ comerţuluiintern nu$i "înt "ta,ilite ,ariere !i "e utilizează aceea!i monedă >cu ecepţia regiunii "eparati"teBran"ni"tria?+ %orţa de muncă !i capitalul are mo,ilitate mai mare+ interdependenţa între unităţi

e"te mare etc.

2.4 Delimitarea regiunilor de dezvoltare

n 0epu,lica /oldova pot %i create regiuni de dezvoltare din unităţi teritorial$admini"trativeînvecinate+ prin a"ociere în ,aza li,erului con"imţămnt. 6a delimitarea regiunilor de dezvoltare"e propune luarea în con"ideraţie a următoarelor criterii=

• Cradul de dezvoltare economico$"ocială a unităţilor admini"trativ$teritoriale+ re%lectatde 'DES

• Simultitudinea pro,lemelor per"i"tente+ cum "unt !oma&ul+ in%ra"tructură !i comunicaţii

"la, dezvoltate+ erodarea !i degradarea "olurilor+ etc.

#alculele 'DES au %o"t e%ectuate de 6ilian Caler.

2)



• Prezenţa ora!elor(centre de gravitaţie regională

• Prezenţa cel puţin a unui &udeţ în cadrul unei euroregiuni

• 'ncluderea localităţilor din "tnga *i"trului într$o regiune de dezvoltare+ avnd învedere de%inirea ulterioară a "tatutului "pecial al ace"tora

• #apacitatea !i di"poni,ilitatea de cooperare pe ,aze de parteneriat a "tructuriloradmini"trative+ de antreprenori+ ale organizaţiilor non$guvernamentale+ etc. dinunităţile teritoriale vecine+ ce vor intra în componenţa viitoarelor regiuni.

-plicarea ace"tor criterii va a"igura=• Delimitarea %iecărei regiuni în con%ormitate cu pro,leme teritoriale "peci%ice@

• ncadrarea în criteriile europene *BS de con"tituire !i %uncţionare a regiunilor !icrearea premi"elor pentru eligi,ilitatea 0epu,licii /oldova pentru alocarea de %onduride dezvoltarea regională din partea niunii Europene@

• #rearea premi"elor pentru implementarea unor "trategii regionale di"tincte+ atragerea

de re"ur"e complementare prin proiecte de cooperare tran"%rontalieră.-vnd în vedere %aptul că în condiţiile actuale unităţile teritorial$admini"trative reprezintă"u,iecţii de ,ază în realizarea politicii de dezvoltare teritorială+ con"tituirea regiunilor dedezvoltare nu tre,uie "ă in"tituie ,ariere în activitatea ace"tora !i "ă "u,mineze autonomia lor.Prin caracterul lor %uncţional , regiunile de dezvoltare vor reprezenta cadrul de evaluare+ inclu"iv"tati"tică a "ituaţiei în vederea ela,orării politicii de dezvoltare regională !i+ re"pectiv+ cadrulteritorial de implementare a ace"tei politici. -"t%el+ regiunea va con"titui cadrul de con"olidare acola,orării+ a parteneriatului între &udeţe. Botodată+ regiunile de dezvoltare vor con"titui cadrulde evaluare a politicii de dezvoltare regională.

n con%ormitate cu rezultatele "tudiului de %eza,ilitate !i re"pectnd criteriile epu"e mai "u"+ pe

teritoriul repu,licii pot %i delimitate 1 regiuni de de/voltare= *ord+ #entru+ Sud+ E"t !i #i!inău.Cartogra;a 0egiuni de dezvoltare

2



Din per"pectivă naţională+ ecili,rul între regiuni e"te o,iectivul ce tre,uie "ă %ie promovat prin"cenarii ale coeziunii+ "olidarităţii+ "timulative pentru o mai ,ună valori%icare a potenţialului

propriu de către zonele mai "ărace !i inten"i%icarea cooperării în cadrul euroregiunilor.

Tabelul .-1 Potenţialul cumulativ !i avanta&ele regiunilor de dezvoltare

'egiuni dedezvoltare UnităţiIncluse Populaţie,supra)aţă,Produsul

'egional *rut

Ponderea5+ 8vantaAe=o"parative

'egiunea&;'D

#i'3S&r&aB/l3i

1,066 )ii l&ui%&ri10,245 )2 250 )il -SD

24,9"0,419,4

Aar%''3a la &u/#ur&rgiu'i

'egiunea=E&!'U

Or!iC!ii'/u-'g!'iL/u'aig!i'a

1,"95 )ii l&ui%&ri14,848 )2 299 )il -SD

"2,5442"

O&r%u'i%/3i &&rar%ra'$r&'%alir/ ?' arul#ur&rgiu'ii Sir%;Pru%;Ni$%ru

'egiunea=BICI&U

Mu'iiiul

C!ii'/u

779 )ii l&ui%&ri

56",5 )2

555 )il -SD

18,1

14",1

C'%ru a)i'i$%ra%i+ i

&'&)i i)&r%a'%

'egiunea (UD Ca!ul-A G/g/u.iaaralia

"96 )ii l&ui%&ri49"5 )2

100 )il -SD

9,216,77,7

Aar%''3a la #ur&rgiu'aDu'/ra &$O&r%u'i%/3i ?' arul .&'l&r&'&)i lir i' aralia/i Gagau.ia

'egiunea E(! ri%&riul i'ar%a $%*'g/ aNi$%rului

655 )ii l&ui%&ri4,06" )2

199 )il -SD

15,"12

P&%'3ial i'u$%rial rla%i+.+&l%a%

n total populaţie !i "upra%aţă+ inclu"iv localităţile din "tnga *i"trului. Ponderea Produ"ului regional ,rut alregiunilor din dreapta *i"trului e"te calculată în raport cu totalul ce nu include Produ"ul intern ,rut alBran"ni"triei+ deoarece economia ace"teia e"te "eparată+ iar calculele re"pective nu "e realizează con%orm normelormetodologice unice.

0educerea numărului de unităţi teritoriale va crea anumite avanta&e+ dar în acela!i timp+ dacăregiunile de dezvoltare nu vor avea "tatut admini"trativ+ ar putea crea dezavanta&e+ legate decaracterul voluntar al cooperării lor. ;r+ legi"laţia în vigoare conţine prevederi carereglementează cooperarea inter$&udeţeană !i inter$comunală+ dar acea"ta nu "e realizează în

practică. Galori%icarea !an"elor re"pective "$ar putea realiza prin iniţierea implementării unei politici la "cară mai etin"ă+ care "ă "timuleze cooperarea inter$regională întru "ati"%acereaintere"ului comun.

-"t%el+ atri,uind viitoarelor regiuni de dezvoltare "tatutul de regiuni %uncţionale+ "e vor re"pectacriteriile Euro"tat !i va deveni po"i,ilă includerea în programele europene de %inanţare adezvoltării regionale. Pro,lemele de >"u,?dezvoltare a &udeţelor pot %i con"iderate a"emănătoarecu cele ale regiunilor europene cu nivel mai redu" de dezvoltare+ în care "e aplică politici"tructurale de"tinate regiunilor încadrate în ;,iectivul 11 al :ondurilor "tructurale. -"t%el+regiunile viitoare ale 0epu,licii /oldova vor %i eligi,ile "u, ace"t a"pect pentru implementarea%ondurilor "tructurale "peci%ice o,iectivului re"pectiv.

1 #on%orm #apitolului ''+ articolul 3 al 0egulamentului #on"iliului European nr. 12AF1 din 21 iunie 1 privind prevederile generale ale :ondurilor Structurale+ regiunile acoperite de ;,iectivul 1 "unt regiunile carecore"pund nivelului '' din *omenclatorul nităţilor Beritorial Stati"tice >*BS nivelul ''? al căror P' pe cap delocuitor+ mă"urat în parităţi de cumpărare !i calculat pentru ultimii trei ani+ e"te "u, 75 din media pe #omunitate.

3



2.5 'eceitatea promovării politicii de tat regional

*ece"itatea promovării unei politici di"tincte de dezvoltare regională în 0epu,lica /oldova e"tedeterminată att de ei"tenţa decala&elor inter&udeţene de dezvoltare "ocial$economică+ ct !i deoportunităţile de ordin intern !i etern ce "e impun "ă %ie valori%icate în vederea unei dezvoltări

teritoriale ecili,rate.Bre,uie menţionat %aptul că a,ordarea regionali"tă a teritoriului are !i tradiţii i"torice. ncă laînceputul "ec. ' terenurile ara,ile ale a"ara,iei au %o"t 8regionalizate9 în 3 grupe de &udeţe=nord >&udeţele jotin+ ălţi !i Soroca?+ centru >#i!inău !i ;rei? !i "ud >-erman+ Bigina !i'"mail?. De a"emenea+ în perioada "ovietică+ în "cema de ampla"are a %orţelor de producţie au%o"t evidenţiate 4 8"u,regiuni9 economice $ nord+ centru+ "ud$e"t !i "ud.

-ctualele decala&e în dezvoltarea teritorială "unt determinate de mai mulţi %actori+ inclu"iv decon"ecinţele politicilor de dezvoltare promovate în cadrul %o"tului "i"tem economic "ovietic.Ei"tenţa zonelor cu pro,leme de natură diver"ă întreţine inegalitatea teritorială !i inecitatea în

privinţa !an"elor de dezvoltare pentru teritoriul re"pectiv+ precum !i pentru %iecare locuitor luatîn parte. Botodată+ dezvoltarea inegală re%lectă "lă,iciunea economică !i "ocială de an"am,lu !icon"tituie o piedică în dezvoltarea la "cară naţională.

; ie!ire din acea"tă "ituaţie ar %i valori%icarea adecvată a potenţialului local+ ,azată pe programede dezvoltare+ pe "pri&in "uplimentar+ pe un cadru legal !i in"tituţional de coordonare+ etc. Boateace"tea "e pot realiza+ din per"pectiva eperienţei europene+ prin promovarea unei politici dedezvoltare regionale di"tincte. 0eie!ind din "tandardele europene+ %inalitatea politicii dedezvoltare regională e"te crearea precondiţiilor pentru a"igurarea unor venituri "u%iciente+ aocupării !i a condiţiilor de trai a cetăţenilor în toate regiunile ţării+ "pri&inirea iniţiativei locale+îm,unătăţirea in%ra"tructurii !i a mediului am,iant.

Bergiver"area realizării re%ormei teritorial$admini"trative a condu" la apariţia !i acutizarea unordecala&e teritoriale+ zonale pentru care "e impune căutarea "oluţiilor. nul din argumentele

principale în "pri&inul "peci%icării unui model de dezvoltare regională a 0epu,licii /oldova îlcon"tituie %aptul că actualele unităţi admini"trativ$teritoriale nu "unt în "tare "ă "oluţioneze de"ine"tătător pro,lemele variate cu care "e con%runtă+ ma&oritatea din ele depă!ind cadrulteritorial al ace"tora+ %iind comune unităţilor învecinate "u, mai multe a"pecte. Din per"pectiva"poririi e%icienţei dezvoltării "e impune "ă %ie gă"ită o a"t%el de divizare a teritoriului repu,liciicare+ avnd un număr mai mic de unităţi+ dar cu "paţii mai etin"e+ ar o%eri oportunităţi"uplimentare pentru valori%icarea potenţialului propriu !i mo,ilizarea re"ur"elor "uplimentare.Botodată+ identi%icarea unor regiuni+ "u%icient de mari după potenţialul demogra%ic !i cel%inanciar$economic+ va reprezenta un cadru pentru promovarea dezvoltării regionale !i în cazultrecerii la "i"temul raional teritorial$admini"trativ.

0evenirea la raioanele de tip "ovietic după alegerile locale din 25 mai 23 reprezintă tentativede a rea,ilita veciul "i"tem admini"trativ de comandă+ prin implementarea unor metode !i

practici perimate+ de"tinate pentru regimul de dictatură. #u toate că ace"te acţiuni au %o"t de&aeticetate de către numero!i "peciali!ti+ organizaţii non$guvernamentale+ partide politice !iin"tituţii internaţionale+ ca %iind în contradicţie %lagrantă cu normele !i principiile conţinute în#arta Europeană a -utonomiei 6ocale >rati%icată în 17 de 0epu,lica /oldova?+ argumentele

&uridice adu"e în %avoarea ace"tui proiect de către autorii "ăi %iind de departe neconcludente.

#iar !i raportorii #ongre"ului autorităţilor locale !i regionale de pe lngă #on"iliul Europei aumenţionat că 8decizia de trecere la raioane "e ,azează pro,a,il pe o evaluare "la,ă a pro,lemei

31



%undamentale911 !i de aceea 8admini"trarea mai con"trn"ă poate %i realizată mai "implu prinde"centralizarea "erviciilor "tructurilor de ,ază ei"tente în raioane912.

:aptul că legi"laţia în domeniu are lacune nu poate "ervi drept motiv pentru licidarea "i"temul &udeţean+ în "pecial+ pentru că el %o"t con"tituit nu %ără greutăţi !i cu "uportul politic !i %inanciara comunităţii internaţionale care activează în /oldova. i mai lip"ite de credi,ilitate "untargumentele economice+ adu"e în %avoarea "i"temului raional de admini"trare. De %apt+ "u,iectulcare incită cele mai multe ten"iuni !i pe care autorii ace"tei re%ormei "e "trăduie"c "ă$l evite dinră"putere+ ţine eact de evaluarea co"turilor %inanciare+ legate de "cim,area organizăriiteritoriale a ţării !i+ re"pectiv+ a ,ene%iciilor anticipate ca urmare a implementării ace"tui nou"i"tem.

Tabelul .-3 #o"turile implementării contrare%ormei admini"trativ$teritoriale+ mln lei13

(peci)icare de costuri (u"a1> C!l%uili a'ual al $%ru%uril&r a)i'i$%ra%i+ l&al Hu3 44",02> C!l%uili a'ual al $%ru%uril&r a)i'i$%ra%i+ l&al Hrai&a' 602,5

"> C&$%uri $uli)'%ar H"J2;1 159,54> C&$%uri i)l)'%/rii a'%ir&r)i 10",2

C&$%ul %&%al 262,7

-"t%el+ con%orm calculelor e"timative+ co"turile realizării noii re%orme admini"trativ(teritoriale"e ridică la 2A2+7 mln lei. -cea"tă "umă nu include celtuielile a%erente+ care de regulăcon"tituie circa 2 din total+ celtuieli ce nu pot %i prevăzute dar care "unt inevita,ile unuia"emenea proce".

*ece"itatea promovării politicii de dezvoltare regională e"te "u"ţinută de ei"tenţa anumitoroportunită'i de ordin etern. Prin "emnarea Declaraţiei de a"ociere la /emorandumul privindzona de comerţ li,er+ 0epu,lica /oldova a devenit mem,ru$a"ociat al Pactului de Sta,ilitate

pentru Europa de Sud$E"t. #ele mai importante %onduri ale Pactului "unt de"tinate recon"trucţieieconomice !i cooperării regionale. De eemplu+ programul regional #-0DS prevede o "umă de4+A5 mlrd SD pentru perioada 2$2A+ prin care "e vor "pri&ini proiecte de naturătran"%rontalieră. Pentru 0epu,lica /oldova ace"te oportunităţi de atragere a inve"tiţiilor pot %ivalori%icate prin re%orme !i proiecte ,ine argumentate+ prin integrarea lor într$un Plan naţionalde dezvoltare coerent !i anga&area participării cu %onduri proprii.

+rientarea la standardele europene de promovare a unei politici de dezvoltare regională vaimpune modi%icarea e"enţială a activităţii "tatului în domeniul in%ormaţional. -vnd în vedere

că pentru e%ectuarea politicii regionale "tatul tre,uie "ă deţină in%ormaţie deplină !i veridică privind "ituaţia din regiuni în vederea a&u"tării acţiunilor "ale la nivel macroeconomic $ politică%i"cală+ proiecte inve"tiţionale+ etc. e"te nece"ară a"igurarea unei calităţi core"punzătoare a"tati"ticii de "tat. Pnă în prezent în 0epu,lica /oldova încă nu a %o"t in"tituită "tati"ticateritorială con%ormă cu cerinţele Euro"tat$ului. #rearea unui "i"tem in%ormaţional dezvoltat decolectare+ prelucrare !i de tran"mitere a datelor privind potenţialul regiunilor+ la care "ă %iea"igurat acce"ul "ocietăţii civile+ antreprenoriatului+ inve"titorilor "trăini+ etc.+ va contri,ui laa"igurarea guvernului cu date "u%iciente pentru implementarea unor mă"uri concrete îndomeniul dezvoltării regionale.

11 0ezoluţie !i 0ecomandări re%eritoare la democraţia din /oldova. 0aportori= #laude #-S-C0-*DE >:ranţa+ 6?!i havuz /'6D;* >Burcia+ 0?$ 5 iunie+ 2212 ',idem13 #alculele au %o"t e%ectuate de un grup comun de eperţi u"ne"" #on"ulting 'n"titute !i 'D'S Giitorul.

32



n concluzie+ "e poate con"tata că att premi"ele ne%avora,ile+ în calitate de %actori ce determinănecesitatea "oluţionării multiplelor pro,leme de "u,dezvoltare+ precum !i cele %avora,ile+ încalitate de oportunită'i+ impun urgentarea ela,orării !i promovării unei politici de dezvoltareregională+ realizată în cadrul unor unităţi teritoriale cu arii mai etin"e+ care în condiţii dein%ormare largă !i parteneriat ar mo,iliza re"ur"e "uplimentare !i ar "timula dezvoltareaecili,rată a teritoriului!

2 Un "odel de dezvoltare regională pentru oldova

3.1 Scop( o)iective şi principii ale politicii regionale

&copul principal al promovării politicii de dezvoltare regională e"te a"igurarea !i promovareadezvoltării "ocial$economice ecili,rate !i via,ile a întregului teritoriu al ţării+ îm,unătăţirea

per%ormanţelor economice ale unor arii geogra%ice con"tituite în regiuni de dezvoltare+diminuarea decala&elor în dezvoltarea regiunilor+ preîntmpinarea apariţiei zonelor de%avorizate+

pă"trarea !i dezvoltarea potenţialului natural !i cultural al %iecărei regiuni în parte.

Pentru atingerea "copului politicii de dezvoltare regională e"te nece"ară realizarea !i a&u"tarea permanentă a următoarelor obiective de ba/ă=

• diminuarea decala&elor regionale ei"tente !i "timularea dezvoltării ecili,rate a tuturorzonelor repu,licii@

• ampli%icarea proce"ului de cooperare inter&udeţeană în vederea "oluţionării pro,lemelor de intere" comun@

• in"tituirea parteneriatului tuturor %actorilor implicaţi în implementarea politiciiregionale+ corelarea politicilor guvernamentale "ectoriale cu iniţiativele !i re"ur"ele

locale !i regionale@• participarea activă comunităţilor locale la realizarea programelor de cooperare

interregionale !i internaţionale+ tran"%rontaliere+ inclu"iv în cadrul euroregiunilor@• pregătirea cadrului in"tituţional pentru a ră"punde criteriilor de integrare in "tructurile

niunii Europene.

Promovarea politicii privind dezvoltarea regională "e realizează în con%ormitate cu următoarele1 principii=

1. Principiul unită'ii "paţiului economic al repu,licii în perimetrul căruia "ă %ie a"igurateli,ertatea circulaţiei măr%urilor+ "erviciilor !i a %orţei de muncă.

2. Principiul autonomiei locale şi al descentrali/ării care pre"upune în ace"t cazde%initivarea delimitării competenţelor între di%erite nivele ale admini"traţiei pu,lice !ia"igurarea concordanţei dintre re"ur"e !i împuterniciri.

3. Principiul auto-organi/ării regionale prin intermediul căruia "e va a"igura dreptulregiunilor de a$!i organiza propriile "tructuri !i %uncţionarea lor în limitele "ta,ilite delegi"laţie.

4. Principiul concentrării ( concentrarea "pri&inului %inanciar către regiunile >zonele? celemai "la, dezvoltate !i "pre activităţile cu impact maim la nivel regional.

5. Principiul plani0icării ( activităţile de dezvoltare regională "e implementează în ,azadocumentelor de plani%icare ela,orate la nivel naţional+ regional+ &udeţean !i local.

A. Principiul parteneriatului ( dezvoltarea regională "e realizează în "trn"ă cooperareîntre guvernul central+ con"iliile regionale+ con"iliile &udeţene+ autorităţile pu,lice

33



locale+ organizaţiile neguvernamentale+ agenţii economici !i populaţia comunităţilorlocale.

7. Principiul co-0inan'ării ( priorităţile determinate de politica de dezvoltare regională"unt %inanţate din di%erite "ur"e $ pu,lice+ internaţionale !i particulare care "ecompletează reciproc !i nu "e "u,"tituie una pe alta.

). Principiul transparen'ei ( proce"ul de plani%icare !i de luare a deciziilor e"tetran"parent !i "ocietatea tre,uie "ă ai,ă a"igurat acce"ul la in%ormaţiile privind

programele de %inanţare+ mi&loacele de realizare !i rezultatele lor.

. Principiul subsidiarită'ii ( atri,uţiile autorităţilor pu,lice "unt realizate de cătreautoritatea cea mai apropiată de cetăţeni care poate a"igura realizarea e%ectivă a"copurilor !i "arcinilor la cel mai &o" nivel de admini"trare.

1. Principiul sustenabilită'ii ( va a"igura ocrotirea mediului încon&urător+ dezvoltareaeconomică ecili,rată !i dura,ilă+ utilizarea e%ectivă a re"ur"elor naturale+ materiale !iumane+ precum !i pă"trarea patrimoniului natural !i cultural pentru generaţiile actuale!i viitoare.

3.2 !adrul legal şi intituţional

Pentru a"igurarea creării !i %uncţionării regiunilor de dezvoltare tre,uie adoptat un cadru &uridic!i in"tituţional "pecial+ de%init de 4egea privind de/voltarea regională, precum !i de alte actenormative. 0egiunile vor reprezenta cadrul pentru implementarea priorităţilor naţionale dedezvoltare regională+ în con%ormitate cu aele integratoare ale priorităţilor "ectoriale !iteritoriale. E%icienţa "contată a unor atare regiuni cu "tatut %uncţional+ analitic "e %undamentează

pe cooperarea voluntară a &udeţelor din care "e vor con"titui+ %ără implicarea nemi&locită a"tatului în plan admini"trativ.

#on"tituirea regiunilor "e va %ace în ,aza acordurilor între &udeţele limitro%e+ con%orm procedurii"peci%icate în 6egea cu privire la dezvoltarea regională !i actele normative re"pective. #on"iliile

&udeţene+ -dunarea Populară a B- Căgăuzia !i #on"iliul /unicipal #i!inău vor decide decomun acord cu con"iliile locale din componenţa lor con"tituirea regiunilor de dezvoltare.0egiunile de dezvoltare nu vor %i unităţi admini"trativ$teritoriale noi+ deci nu vor crea un nounivel de admini"trare pu,lică.

-vnd în vedere "copul !i o,iectivele politicii de dezvoltare regională a repu,licii+ precum !ieperienţa în domeniu a altor ţări+ "tructurile in"tituţionale de coordonare !i implementare a

politicii regionale vor %i create a"t%el înct "ă poată realiza=• plani%icarea+ ela,orarea !i monitorizarea programelor !i "trategiilor de dezvoltare

regională@

• coordonarea politicii unitare de dezvoltare regională@

• a"igurarea implementării programelor de dezvoltare regionala@

• luarea deciziilor con%orm reglementărilor normative în domeniu în vigoare !i dreptulla iniţierea unor noi reglementari+ relevante pentru o,iectivele dezvoltării regionale@

• "timularea cooperării inter$regionale în interiorul !i eteriorul repu,licii@

• organizarea %lei,ilă !i in"tituţionalizarea "pecializată în vederea realizăriio,iectivelor politicii de dezvoltare regională+ "oluţionării pro,lemelor regionale@

• a"igurarea reprezentativităţii teritoriilor în componenţa regiunilor+ precum !i ainteracţiunii între "tructurile in"tituţionale centrale+ regionale !i locale@

34



• independenţă %uncţională %aţă de regimul de guvernare+ minimizarea in%luentei politice!i a"igurarea unui cadru "ta,il de %uncţionare.

Eperienţa europeană denotă că în vederea ela,orării !i promovării o,iectivelor politicii dedezvoltare regională e"te nece"ar de creat la nivel naţional o "tructură cu o largă reprezentare a

admini"traţiei pu,lice centrale !i locale+ precum !i a organizaţiilor >naţionale+ internaţionale? preocupate de pro,lemele în domeniu. n calitate de a"emenea "tructură "e propune creareaConsiliului de Coordonare a e/voltării )egionale >##D0? ( organ cu caracter deli,erativ+care va a"igura promovarea !i coordonarea politicii naţionale de dezvoltare regională. 0eie!inddin eperienţa altor ţări+ componenţa ##D0 poate %i con"tituită din=

• din partea Cuvernului ( mini!trii a,ilitaţi cu re"pon"a,ilităţi în domeniu= mini"truleconomiei+ mini"trul agriculturii !i indu"triei alimentare+ mini"trul indu"triei+ mini"trultran"porturilor !i comunicaţiilor+ mini"trul %inanţelor+ mini"trul ecologiei+con"trucţiilor !i dezvoltării teritoriului+ mini"trul muncii !i protecţiei "ociale@

• din partea autorităţilor teritoriale $ pre!edinţii !i vicepre!edinţii #on"iliilor 0egionale

de Dezvoltare@• din partea unor organizaţii preocupate de pro,lemele dezvoltării regionale $

reprezentanţi ai ,iroului B-#'S /oldova+ P*D+ ;*C naţionale+ etc.

#rearea unui a"t%el de con"iliu la nivel naţional va con"titui mani%e"tarea caracterului prioritaratri,uit politicii de dezvoltare regională+ iar includerea în componenţa con"iliului areprezentanţilor regiunilor !i a unor organizaţii preocupate de pro,lematica în domeniu va"emni%ica+ pe de o parte+ că la ela,orarea politicilor de dezvoltare e"te luat în con"ideraţieintere"ul local+ iar pe de altă parte+ că e"te creat un mecani"m de orientare a ace"tor politici.

-"igurarea ,unei %uncţionări a #on"iliului poate %i realizată prin ela,orarea !i adoptarea unui0egulament de organizare !i %uncţionare !i de"emnarea în %uncţia de pre!edinte a unuireprezentant al guvernului+ de eemplu+ mini"trul economiei. -"t%el "e va a"igura mecani"muldelegării coordonării politicii de dezvoltare regională unei "tructuri %uncţionale relativindependente+ "upu"ă unei minime in%luenţe politice !i de o mai mare "ta,ilitate.

#on"iliul poate va %i a,ilitat cu îndeplinirea următoarelor atri,uţii=a? apro,area Planului naţional de dezvoltare regională@

,? crearea -genţiei naţionale pentru dezvoltarea regională !i apro,area 0egulamentuluide organizare !i %uncţionare a ei@

c? "ta,ilirea criteriilor+ priorităţilor !i modului de alocare a re"ur"elor din :ondul naţional

pentru dezvoltarea regională@d? monitorizarea realizării o,iectivelor dezvoltării regionale+ precum !i derulării

activităţilor de cooperare inter&udeţeană+ internaţională+ de tip tran"%rontalier !i lanivelul euroregiunilor@

e? promovarea programelor !i proiectelor de dezvoltare regională în cadrul programelorde "u"ţinere a niunii Europene+ etc.

;,iectivele dezvoltării regionale pot %i realizate în mod optim prin descentrali/area unor

responsabilită'i către nivelul regionalFlocal. Eperienţa ţărilor niunii Europene în domeniuldezvoltării regionale demon"trează că dezvoltarea regională e"te un %enomen care din "tart

tre,uie "ă implice proce"ul de de"centralizare+ dat %iind %aptul+ că partenerii locali !i regionali"unt cei mai potriviţi pentru a aprecia pro,lemele reale ei"tente în propriile arii de acţiune. /aimult dect att+ ace!tia "unt direct intere"aţi în implementarea mă"urilor de dezvoltare !i

35



implicarea lor va %i totală dacă li "e o%eră po"i,ilitatea de a in%luenţa deciziile care "e adoptă. ncele din urmă+ implicarea directă a partenerilor locali creează "entimentul re"pon"a,ilităţii

propriilor acţiuni. Din ace"te con"iderente+ la nivelul %iecărei regiuni de dezvoltare va %icon"tituit cte un Consiliu regional de de/voltare >#D0? ( "tructură cu caracter deli,erativ+ %ără

per"onalitate &uridică. 0e"pon"a,ilitatea principală a con"iliilor regionale va %i coordonareaactivităţilor ce decurg din politicile de dezvoltare regională+ la nivelul %iecărei regiuni.

#on"iliile regionale vor %i con"tituite a"t%el înct "ă a"igure reprezentarea tuturor con"iliilor &udeţene !i locale din componenţa regiunii+ dar !i a "ocietăţii civile !i a "tructurilor private. #D0vor alege un pre!edinte care activează pe principiul rotaţiei. -tri,uţiile principale ale #D0 pot%i= >a? apro,area "trategiilor >programelor? !i proiectelor regionale de dezvoltare@ >,? "ta,ilireaa!i apro,area criteriilor+ priorităţilor !i de"tinaţiei re"ur"elor din :ondul regional de dezvoltare+>c? apro,area "tatutului !i regulamentul de organizare !i %uncţionare a -genţiei regionale dedezvoltare@ >d? monitorizarea utilizării %ondurilor alocate !i re"pectarea o,iectivelor dedezvoltare regională.

6a nivel &udeţean !i local+ con"iliile &udeţene !i locale vor a"igura coordonarea activităţilor dedezvoltare în con%ormitate cu prevederile legi"laţiei în vigoare.

rmnd principiul de con"tituire a organelor deli,erative !i decizionale+ in"tituţiile eecutive deimplementare a politicii de dezvoltare regională nece"ită a %i divizate de a"emenea pe patrunivele= central+ regional+ &udeţean !i local. -cea"ta pre"upune că la nivel naţional va %icon"tituită o in"tituţie centrală $ Agen'ia na'ională de de/voltare regională >-*D0?+ care "ăai,ă în calitate de parteneri la nivelurile in%erioare Agen'iile de de/voltare regionale >-D0? !i

Agen'iile de de/voltare locală >-D6?. -genţiile de dezvoltare de toate nivelurile "e con"tituie+de regulă+ ca "tructuri non$guvernamentale !i non$pro%it+ de utilitate pu,lică+ cu per"onalitate

&uridică+ a"t%el înct "ă poată realiza=

• ela,orarea !i implementarea "trategiilor+ programelor !i proiectelor de dezvoltareregională@

• ge"tionarea re"ur"elor acordate din %ondurile de dezvoltare regională pentruimplementarea programelor !i proiectelor de dezvoltare regională@

• promovarea dezvoltării "ocio$economice a regiunilor re"pective+ implicarea principalilor%actori de in%luenţă a"upra dezvoltării regiunilor în proce"ul de dezvoltare regională@

• in%ormarea in"tituţiilor naţionale !i regionale privind pro,lemele "peci%ice ale regiunilor+o,ţinerea %ondurilor pentru implementarea programelor !i proiectelor de dezvoltareregională@

• con%ormarea la criteriile de eligi,ilitate !i participarea în cadrul programelor europene de

%inanţare+ pentru atragerea de re"ur"e "uplimentare în realizarea programelor dedezvoltare.

-*D0 "e va con"titui ca un organ eecutiv al ##D0. /odul de organizare !i %uncţionare al-*D0 va %i "ta,ilit de Statutul !i 0egulamentul de organizare !i %uncţionare+ apro,ate prinotărre de Cuvern. :inanţarea celtuielilor de organizare !i %uncţionare a -*D0 "e vora"igura+ anual+ din :ondul naţional pentru dezvoltare regională >:*D0?. n vederea realizăriio,iectivelor activităţii "ale -*D0 va %i a,ilitată cu următoarele atri,uţii principale=

a? ela,orarea analizelor "ocio$economice "ectoriale !i regionale+ a Planului naţional dedezvoltare regională+ precum !i proiectelor de acte normative în domeniu@

,? determinarea principiilor+ criteriilor+ priorităţilor !i modului de alocare a re"ur"elor+ precum !i managementul %inanciar !i tenic al :*D0@

3A



c? monitorizarea !i evaluarea programelor cuprin"e în Planul naţional de dezvoltareregională !i raportarea către #on"iliul de coordonare a dezvoltării regionale a"upra"tadiului !i modului de îndeplinire a o,iectivelor plani%icate de dezvoltare regională@

d? a"i"tenţa tenică !i de "pecialitate a con"iliilor regionale de dezvoltare !i agenţiilor dedezvoltare regionale !i locale în proce"ul de con"trucţie in"tituţională !i %uncţionare@

e? ela,orarea criteriilor de ela,orare+ "electare+ monitorizare !i evaluare a programelor !i proiectelor de dezvoltare regională@%? cola,orarea cu organizaţiile interne !i internaţionale care "pri&ină dezvoltarea

regională.

-ctivitatea -D0$lor regionale va %i a"igurată de prevederile legii cu privire la dezvoltarearegională+ precum !i ale "tatutului !i 0egulamentului de organizare !i %uncţionare+ apro,ate decon"iliile regionale de dezvoltare. -D0 poate %i condu"ă de un director numit !i eli,erat din%uncţie de către con"iliul regional de dezvoltare în ,aza unui concur" de "electare organizat înace"t "en". :inanţarea celtuielilor de organizare !i %uncţionare a -D0 va %i a"igurată din %ondulregional de dezvoltare+ nivelul ace"tora %iind apro,at de con"iliul regional de dezvoltare.

-D0$le vor %i a,ilitate cu realizarea următoarelor atri,uţii principale=a? ela,orarea !i înaintarea "pre apro,are către con"iliul regional de dezvoltare regională a

programele pentru dezvoltare regională !i a planurilor de ge"tionare a %ondurilor@ ,? implementarea programelor de dezvoltare regională@c? a"i"tenţă tenică de "pecialitate per"oanelor %izice "au &uridice ( inve"titori din

regiune@d? ela,orarea proiectelor de dezvoltare regională !i promovarea lor pentru %inanţare din

%ondul naţional de dezvoltare regională@e? atragerea re"ur"elor %inanciare la %ondurile regionale de dezvoltare !i ge"tionarea lor.

Pentru implementarea programelor locale la nivelul %iecărui &udeţ$mem,ru al unei regiuni dedezvoltare pot %i con"tituite %iliale ale -D0$lor regionale. De a"emenea+ în cadrul in"tituţional aldezvoltării regionale pot %i implicate organizaţii non$guvernamentale+ %undaţii "au alte "tructuriei"tente "au "pecial create+ cu a&u"tarea "copurilor !i o,iectivelor lor de activitate la

pro,lematica regională "au locală. -ce"te "tructuri pot ,ene%icia de "pri&in %inanciar din partea%ondurilor naţionale !i regionale de dezvoltare în vederea realizării proiectelor de dezvoltarelocală.

3.3 *cţiuni imediate şi de perpectivă

'mplementarea modelului propu" de dezvoltare regională pre"upune realizarea unui plan coerentde acţiuni din partea "tructurilor guvernului central !i autorităţile pu,lice locale Principaleleacţiuni pentru implementarea politicii de dezvoltare regională "unt=

1. Ela,orarea 8#artei verzi a dezvoltării regionale a 0epu,licii /oldova9+ care va includeevaluarea %izico$geogra%ică !i economico$"ocială a "ituaţiei curente a dezvoltăriiregionale+ identi%icarea decala&elor inter&udeţene !i a pro,lemelor "peci%ice zonale+

precum !i recomandări pentru "ta,ilirea unui "i"tem e%icient de dezvoltare regională.2. Ela,orarea !i adoptarea Planului naţional de dezvoltare regională !i a cadrului legal

nece"ar+ delimitarea regiunilor de dezvoltare.3. 'n"tituirea unui cadru in"tituţional adecvat >con"tituirea #D0 !i -D0 la nivel naţional

!i regional?+ a,ilitat cu competenţe !i dotat cu împuternicirile re"pective+ care "ăa"igure realizarea o,iectivelor politicii de dezvoltare regională.

37



4. #rearea :*D0+ acordarea a"i"tenţei tenice pentru ge"tionarea lui !i atragereare"ur"elor %inanciare.

5. Ela,orarea Strategiilor de dezvoltare regională pentru %iecare regiune+ în care "e voridenti%ică priorităţile de dezvoltare+ proiectele !i mă"urile "peci%ice regionale.

A. Ela,orarea metodologiei de e"timare a potenţialului de dezvoltare !i a nivelului de trai

în unităţile admini"trativ$teritoriale !i de identi%icare a zonelor de%avorizate încon%ormitate cu "tandardele europene.7. Per%ecţionarea mecani"mului de interacţiune a autorităţilor centrale cu cele locale prin

delegarea către ultimele a re"pon"a,ilităţii pentru "ituaţia "ocial$economică dinteritoriu+ precum !i acordarea împuternicirilor de a o in%luenta.

). Bran"miterea în admini"trarea autorităţilor pu,lice locale a acelei părţi a patrimoniului pu,lic care ar contri,ui la cre!terea potenţialului economic al teritoriului re"pectiv.

. 'mpul"ionarea activităţii economice în regiuni prin crearea parcurilor indu"triale+incu,atoarelor de a%aceri+ a zonelor economice li,ere !i "pri&inirea activităţii celorei"tente prin atragerea inve"tiţiilor autotone !i "trăine !i %acilitarea activităţiloreconomice eterne ale lor.

1. Sporirea capacităţii regiunilor de a$"i "u"ţine proce"ul de dezvoltare prin "pri&inireacomunităţilor locale !i regionale în crearea propriilor mecani"me de "oluţionare a

pro,lemelor în teritoriu.11. ncura&area cooperării inter$regionale prin promovarea di%eritor %orme de cooperare

internă !i eterna $ cu comunităţile locale !i regionale ale altor "tate+ impul"ionarea proce"ului de cola,orare în cadrul euroregiunilor ei"tente.

Instru"ente ale politicii de dezvoltare regională

4.1 %ntrumente #inanciare

Din per"pectivă operaţională+ delimitarea regiunilor de dezvoltare are drept argumentdiver"i%icarea in"trumentelor de politică regională. Practica ţărilor E+ precum !i proiecţiile

privind dezvoltarea regională pe perioada 2$2A denotă că prin mi"iunea !i caracterul "ău politicile regionale "unt înainte de toate politici de solidaritate 0inanciară. -ctualul "i"tem de%inanţare a dezvoltării teritoriale în 0epu,lica /oldova are caracter de "u,zi"tenţă+ cauza %iindin"u%icienţa de mi&loace %inanciare+ a"t%el că pentru modelul ei regional %actorul %inanciar e"te numai puţin important. Spre deo"e,ire de "tatele$mem,re a E+ 0epu,lica /oldova are po"i,ilităţire"trn"e de atragere a mi&loacelor %inanciare "uplimentare.

De regulă+ alegerea unui "au altui tip de in"trument %inanciar e"te "trn" corelată cu localizarea+adică cu acea /onă-problemă unde urmează "ă %ie aplicat+ evalundu$"e diver"ele implicaţii alein"trumentării ace"tuia. #riteriile de cali%icare a regiunilor !i modalităţile de aplicare a unui "aualtui in"trument %inanciar utilizate pot %i= >i? %acilităţi %i"cale pentru inve"titori prin intermediul%ondurilor re"pective de "pri&in în zonele cu potenţial de re"tructurare economică@ >ii? o gamămai largă de in"trumente în regiunile de%avorizate@ >iii? programe$pilot la nivel naţional înregiunile a"i"tate !.a.

#rearea (ondului pentru e/voltare )egională la nivel naţional !i regional+ avnd în vederemai multe po"i,ilităţi de completare+ e"te una din cele mai importante acţiuni ce tre,uie "ă "e

realizeze. Principalele "ur"e po"i,ile pentru crearea %ondului pot %i= >a? alocări de la ,ugetul

3)



central !i &udeţean! >,? %onduri de participare a "ectorului privat+ >c? re"ur"e de la programeinternaţionale+ >c? donaţii+ granturi de la per"oane %izice !i &uridice.

4.2 Plani#icarea paţială

În condiţiile economiei de piaţă, participarea directă a Guvernului şiadministraţiei publice locale în gestionarea programelor de dezvoltare areun caracter limitat şi restrâns. De aceea planificarea spaţială are un rol dince în ce mai important în amplasarea investiţiilor, coordonarea acţiunilor dedezvoltare şi orientarea populaţiei şi antreprenorilor. De regulă, evaluareaimpactului socio-economic este obligatoriu pentru toate tipurile dedocumente de planificare şi programare regională. ceste studii stabilesc,pe de o parte, situaţia la etapa iniţială a perioadei planificate şi, pe de altăparte, evaluează efectul aşteptat de la realizarea obiectivelor planului,inclusiv cu variante de alternativă. -"t%el+ plani0icarea de/voltării regionale are drept

mi"iune=• ela,orarea analizelor$diagno"tic+ identi%icarea !i delimitarea zonelor de%avorizate@

• realizarea programelor !i proiectelor de dezvoltare regională în vederea atingeriio,iectivelor prioritare@

• programarea %inanciară+ di"tri,uirea re"ur"elor în con%ormitate cu "tatutul zonelorde%avorizate !i pe principiul ampla"ării %izice armonioa"e@

• evaluarea politicilor de dezvoltare regională@

• îm,unătăţirea acce"ului la in%ormaţie prin cre!terea tran"parenţei proce"ului de ela,orarea programelor !i "trategiilor de dezvoltare regională@

•

orientarea tuturor "u,iecţilor locali+ regionali !i naţionali@• con"olidarea parteneriatului "tructurilor regionale+ "ocietăţii civile+ antreprenoriatului+

organelor admini"traţiei pu,lice locale prin participare la ela,orarea !i implementareadocumentelor de plan.

Planul $a'ional de e/voltare )egională reprezintă un document guvernamental de programaredura,ilă >pe termen de 1$15 ani? al politicii de dezvoltare regională orientat "pre realizare lanivel naţional+ care "ta,ile!te principiile generale !i "copurile de dezvoltare+ evidenţiază

priorităţile !i analizează "ituaţia "ocial$economică+ promovează mă"uri pentru atingerea"copurilor !i acumularea re"ur"elor %inanciare nece"are. -ce"t Plan "e ela,orează de către-*D0 !i "e apro,ă de către #*D0.

&trategiile 5Programele6 )egionale de e/voltare "e ela,orează pentru %iecare regiune cadocumente ale politicii de dezvoltare regională de termen mediu !i lung la nivel regional+ careidenti%ică priorităţi+ include proiecte !i "etul de mă"uri "peci%ice pentru implementarea politiciide dezvoltare regională în cadrul regiunii de dezvoltare. Strategiile "unt ela,orate de către -D0!i apro,ate de #D0.

Programele 2ude'ene 5locale6 de de/voltare re%lectă politica de dezvoltare regională de termenmediu la nivel &udeţean+ care identi%ică priorităţile !i includ "etul de mă"uri "peci%ice dedezvoltare.

-ctivităţile+ acţiunile !i proiectele de dezvoltare regională vor %i cuprin"e de Planul *aţional dedezvoltare dura,ilă !i eradicare a "ărăciei+ a cărui concepţie "e de%initivează în prezent.

3



4.3 !ooperarea tran#rontalieră

#ooperarea tran"%rontalieră reprezintă unul din in"trumentele polivalente importante care

pre"upune !i mo,ilizarea re"ur"elor %inanciare în cadrul unor proiecte comune. ;,iectivele petermen lung ale unor atare proiecte au ca %inalitate= >i? crearea mai multor avanta&e ,ilaterale@îm,unătăţirea in%ra"tructurii %izice !i economice@ >ii? dezvoltarea re"ur"elor umane ale regiunii@>iii? adncirea legăturilor culturale !i educaţionale@ >iv? pregătirea pentru aderarea la E@ >v?

protecţia mediului etc. -vnd în vedere %aptul că !a"e &udeţe din 0epu,lica /oldova participăîmpreună cu &udeţe din 0omnia !i regiuni din craina în cadrul euroregiunilor 8Prutul de Su"9+8Siret$Prut$*i"tru9 !i 8Dunărea de ko"9+ noile oportunităţi "unt con"iderate drept avanta&e aleviitoarelor regiuni de dezvoltare ce "e impun "ă %ie valori%icate pe deplin.

'mediat după proclamarea independenţei !i recunoa!terea de către comunitatea internaţională+0epu,lica /oldova a depu" e%orturi con"idera,ile pentru "ta,ilirea relaţiilor internaţionale+ prin

aderarea la cele mai importante organi"me !i organizaţii politice !i economice internaţionale+ precum !i prin "emnarea acordurilor ,ilaterale cu di%erite ţări. :iind o ţară mică+ cu re"ur"enaturale limitate 0epu,lica /oldova nu$!i poate dezvolta economia dect integrndu$"e în"tructurile economice europene !i mondiale. n ace"t "en"+ e%orturile de integrare în comunitateainternaţională au %o"t promovate att la nivel central+ ct !i la nivel regional prin inten"i%icareacooperării comunităţilor regionale cu "tructurile "imilare din ţările vecine+ 0omnia !i craina.

0elaţii de cola,orare "ta,ile între regiunile %rontaliere ale 0epu,licii /oldova+ 0omniei !icrainei au %o"t "ta,ilite încă la mi&locul anilor {)+ în"ă ele purtau un caracter mai mult %ormal.După 1)+ odată cu noile realităţi din Europa+ ace"te relaţii "$au inten"i%icat+ dar ele erau"topate de lip"a clarităţii în relaţiile eterne între "tate. Prin "emnarea tratatului de ,ază romno$

ucrainean la 2 iunie 17+ au %o"t pu"e ,azele unei cooperări mai "trn"e între 0omnia !icraina în di%erite domenii+ inclu"iv în domeniul cooperării tran"%rontaliere. n con%ormitate cuart. ) a Bratatului+ părţile "e anga&au "ă "pri&ine cooperarea între unităţile admini"trativ$teritoriale din regiunile de %rontieră. /ai mult dect att+ prin acela!i articol "e preconiza creareaEuroregiunilor 8Prutul de Su"9 !i 8Dunărea de ko"9 la care puteau "ă participe !i unităţiadmini"trativ$teritoriale din 0epu,lica /oldova. Euroregiunile+ %iind %ormele in"tituţionalizateale cooperării tran"%rontaliere con"tituie+ în prezent+ un model e%icace pentru rezolvarea

pro,lemelor de dezvoltare "ocial$economică a oricăror ţări limitro%e. -ce"ta "e eplică prin%aptul că între regiunile de %rontieră a ţărilor limitro%e ei"tă legături tradiţionale "ta,ilite deveacuri+ pro,lemele cu care "e con%runtă "unt în mare parte omogene+ iar rezolvarea lor nu "e

poate %ace eclu"iv pe teritoriul "tatelor naţionale.

'niţiativa privind in"tituţionalizarea cooperării tran"%rontaliere între 0epu,lica /oldova+0omnia !i craina a %o"t lan"ată de Pre!edintele 0omniei la începutul anului 17. Ea a %o"tmaterializată puţin mai trziu+ în cadrul "ummit$ului de la '"mail din 3$4 iulie 17 prin"emnarea de către Pre!edinţii 0epu,licii /oldova+ 0omniei !i crainei a 8Declaraţiei privindcooperarea tran"%rontalieră9 !i+ la nivel guvernamental+ a protocolului de cola,orare trilateralăîntre cele trei ţări.

Euroregiunea @Dunărea de AosB! -cţiunile concrete în vederea con"tituirii Euroregiunii auurmat la reuniunea de la '"mail din 24$25 %e,ruarie 1)+ de"%ă!urată "u, egida #on"iliului

Europei+ unde "$a convenit a"upra "emnării 8Declaraţiei cu privire la promovarea cooperăriitran"%rontaliere între autorităţile locale !i regionale din 0omnia+ 0epu,lica /oldova !icraina9. De a"emenea+ la $1 iunie 1)+ au %o"t organizate la Calaţi reuniuni la nivel de

4



eperţi ai autorităţilor regionale intere"ate+ la care "$a de%initivat %orma !i conţinutul StatutuluiEuroregiunii |Dunărea de ko"9.

6a 14 augu"t 1)+ la Calaţi+ în cadrul reuniunii conducătorilor regiunilor %rontaliere ale0epu,licii /oldova+ 0omniei !i crainei+ a %o"t "emnat -cordul privind crearea Euroregiunii|Dunărea de ko"9. 6a aceea!i reuniune a %o"t apro,at Statutul Euroregiunii+ 0egulamentul deorganizare !i %uncţionare a #on"iliului !i au %o"t de"emnate organele de conducere+ eecutive !ide coordonare a euroregiunii. #on%orm Statutului în cadrul euroregiunii intră= din partea0epu,licii /oldova$ &udeţul #aul+ din partea 0omniei ( &udeţele răila+ Bulcea !i Calaţi !idin partea crainei ( regiunea ;de"a.

Tabelul -? Pro%ilul Euroregiunii |Dunărea de ko"B

Unităţilead"inistrativ>

teritoriale

!eritoriul,"ii #"$

Pondereateritoriului, + Populaţia,

"ii loc%

Ponderea înpopulaţie, + &r% de

loc% la1 #"$Pe ţară Euro

regiune Pe ţară Euroregiune

u3ul Ca!ulu3ul Br/ilau3ul Gala3iu3ul ulaRgiu'aO$$a

2,74,44,58,4"","

7,11,81,9",55,5

5,18,"8,4

15,86",0

24840"64"266

2 528

5,21,82,71,25,1

6,19,915,76,561,8

10",585,9142>9"1,776,2

&%al 5"," 100 4 090 100 76,7

;rganul "uprem de conducere al euroregiunii e"te #on"iliul în componenţa căruia intră cte treimem,ri ai %iecărei părţi+ reprezentanţi ai autorităţilor pu,lice regionale. #on"iliul e"te condu" deun pre!edinte a&utat de un vice pre!edinte. ;rganele de lucru ale euroregiunii "unt nouă comi"iide lucru pentru di%erite domenii. #oordonarea tuturor activităţilor ce "e de"%ă!oară în cadrul

euroregiunii "unt a"igurate prin intermediul #entrului de #oordonare.

Euroregiunea @%rutul de 2usB! -ctivităţile concrete privind crearea Euroregiunii 8Prutul deSu"9 au început în augu"t 17. Pentru început+ partea ucraineană a propu" ca în cadrulEuroregiunii cola,orarea "ă %ie aată eclu"iv pe pro,lemele ecologice. Ecoeuroregiunea tre,uia"ă includă la prima etapă doar regiunea #ernăuţi !i &udeţele oto!ani !i Suceava+ iar în a douăetapă la Ecoeuroregiune "e preconiza aderarea !i a ctorva raioane din nordul 0epu,licii/oldova.

n martie 1+ după cteva !edinţe de lucru la nivel de eperţi+ -cordul privind creareaEuroregiunii a %o"t+ %ini"at !i "e preconiza "ă %ie "emnat la întlnirea Pre!edinţilor 0omniei !i0epu,licii /oldova în cadrul vizitei lor în craina. Evenimentul a %o"t+ în"ă+ amnat datorităne$%ini"ării re%ormei admini"trativ$teritoriale în 0epu,lica /oldova. lterior+ la nivelulautorităţilor pu,lice locale+ au %o"t de"%ă!urate acţiuni pentru con"tituirea Euroregiunii. -ce"teacţiuni "$au %ini"at la oto!ani+ la reuniunea !e%ilor admini"traţiilor pu,lice locale din 22"eptem,rie 2+ cnd a %o"t "emnat -cordul privind crearea Euroregiunii |Prutul de Su"9. 6aaceea!i reuniune+ au %o"t adoptate otărrile privind con"tituirea #on"iliului Euroregiunii+alegerea Pre!edintelui în Eerciţiu al #on"iliului Euroregiunii+ a %o"t apro,ată "im,olicaEuroregiunii !i componenţa #omi"iilor de lucru.

#on%orm Statutului în componenţa euroregiunii intră= din partea 0epu,licii /oldova ( &udeţeleEdineţ !i ălţi+ din partea 0omniei ( &udeţele Suceava !i oto!ani !i din partea crainei (regiunea #ernăuţi.

41



;rganul "uprem de conducere al euroregiunii e"te #on"iliul %ormat din conducătorii unităţiloradmini"trativ$teritoriale mem,re ale Euroregiunii. Pre!edintele în eerciţiu al #on"iliuluieuroregiunii conduce activitatea #on"iliului. ;rganele eecutive ale euroregiunii "unt 4 comi"iide lucru con"tituite pe domenii de activitate+ care organizează !i coordonează activitateaeuroregiunii în ace"te domenii.

Tabelul -#5 Pro%ilul Euroregiunii |Prutul de Su"9

Unităţile teritorial>ad"inistrate

!eritoriul,ii #"$


"ii loc%

Ponderea înpopulaţie, + &r% de loc%

la1 #"$

Pe ţară Euroregiune Pe ţară Euro

regiuneu3ul #i'3u3ul B/l3iu3ul B&%&a'iu3ul Sua+aRgiu'a Cr'/u3i

",14,25

8,18,5

9,"12,62,1",41,4

10,714,517,"28,029,4

"00,7505,1461,"716,"9"",9

7,011,72,1",21,9

10,"17,"15,824,6"2,0

9512092,584115

&%al 28,9 100 2917," 100 100,9

-"igurarea lucrărilor de "ecretariat pentru ,una de"%ă!urare a lucrărilor #on"iliului Euroregiuniie"te e%ectuată de Secretariatul #on"iliului Euroregiunii. Pentru realizarea direcţiilor !imecani"melor de acţiune concrete ale euroregiunii+ "unt create grupuri de eperţi+ precum !igrupuri de lucru.

Euroregiunea @2iret-%rut-NistruB! 6a 1) octom,rie 22 a %o"t "emnat -cordul de con"tituirea euroregiunii moldo$romne 8Siret$Prut$*i"tru9. n componenţa euroregiunii intră din partea0epu,licii /oldova $ &udeţele ngeni+ #i!inău !i 6ăpu!na !i din partea 0omniei ( &udeţele'a!i !i Ga"lui.

Tabelul -## Pro%ilul Euroregiunii |Siret$Prut $*i"tru9

Unităţile teritorial>ad"inistrate

!eritoriul,ii #"$


"ii loc%

Ponderea înpopulaţie, + &r% de loc%

la1 #"$Pe ţară Euro

regiune Pe ţară Euroregiune

u3ul C!ii'/u ",4 10,1 12,9 "82,2 10,5 1",6 112

u3ul Lau$'a ",5 10,4 1"," 282,2 7,8 10,0 81

u3ul Or!i ",2 9,5 12,1 "0",4 8,4 10,8 95

u3ul -'g!'i 2," 6,8 8,7 258,9 7,1 9,2 11"

u%ul S&r&a ",2 9,5 12,1 278 7,7 9,9 87

u3ul Iai 5,5 16," 20,8 8"6,8 2",1 29,8 152

u3ul :a$lui 5," 15,7 20,1 466,7 12,9 16,6 88

&%al 26,4 100 2808,2 100 106

-"t%el+ pe"te 7 din teritoriul !i ) din populaţia 0epu,licii /oldova %ac parte din cadrulregional de cooperare tran"%rontalieră.

portunită7i de cooperare! #u toate că cadrul legal ei"tent e"te "u%icient pentru coordonarea!i plani%icarea activităţilor legate de dezvoltarea euroregiunilor+ cola,orarea tran"%rontalieră "ecaracterizează printr$un triplu de%icit $ de pro"peritate+ de cooperare !i de integrare. Pro,lemelede ordin politic ei"tente între "tatele partenere n$au permi" "emnarea unor acorduri inter"tatalecu privire la lărgirea "u,"tanţială a competenţelor autorităţilor locale în ce prive!te activitateaeuroregiunilor. 0egimul circulaţiei măr%urilor+ capitalurilor !i %orţei de muncă în Euroregiuni nu

"e deo"e,e!te+ cu mici ecepţii+ de cadrul general ei"tent.

42



Evaluarea potenţialului economic !i "ocial al euroregiunilor identi%ică numeroa"e oportunităţi decooperare tran"%rontalieră din diver"e domenii+ care vor accelera integrarea economică dintre0epu,lica /oldova !i 0omnia+ precum !i vor impul"iona dezvoltarea economică a am,elor

părţi. Din întregul "pectru de oportunităţi vom menţiona=• corelarea programelor regionale de dezvoltare a in%ra"tructurii rutiere !i a căilor de

navigare %luvială@• cooperarea camerelor de comerţ !i indu"trie pentru promovarea în comun a produ"elor pe pieţele #S' !i E@

• con"tituirea unor "tructuri comune privind certi%icarea măr%urilor+ dezvoltarea pieţelorde de"%acere a produ"elor+ ocuparea %orţei de muncă+ valori%icarea !i dezvoltarea

potenţialului economic ei"tent@• coordonarea e%orturilor privind aprovizionarea cu apă pota,ilă !i gaze naturale@• realizarea unor noi puncte de trecere a %rontierei !i modernizarea celor ei"tente@• dezvoltarea !i promovarea comună de o%erte turi"tice !i a tra%icului turi"tic@• dezvoltarea in%ra"tructurii care "ă a"igure %acilitarea trecerii %rontierelor@•

organizarea %e"tivalurilor+ epoziţiilor+ trgurilor culturale !i competiţiilor "portiveregionale@• coordonarea programelor de protecţie a mediului+ realizarea în comun a proiectelor !i

monitorizarea în comun a %actorilor de poluare din regiuni.

4.4 +onitorizare şi evaluare

'mplementarea activităţilor de dezvoltare regională nece"ită o evaluare a impactului lor !i "erealizează prin monitori/area proce"ului de implementare+ care include=

• "upravegerea proce"ului de implementare a programelor !i proiectelor de dezvoltare@

• evaluarea atingerii o,iectivelor politicii de dezvoltare regională+ cuanti%ica,ile prinintermediul unor parametri de impact@

• raportarea privind rezultatele evaluării !i ela,orarea recomandărilor pentru o,ţinerearezultatelor preconizate.

-vnd în vedere importanţa proce"ului de monitorizare !i mi"iunea "a+ o,ligaţia de eecutare vareveni ##D0. Pentru realizarea ace"tei re"pon"a,ilităţi+ #on"iliul coordonator va putea "olicitaa"i"tenţa unor organizaţii "au eperţi naţionali !i internaţionali+ precum !i a"i"tenţa con"iliilorregionale de dezvoltare.

Pentru evaluarea politicilor de dezvoltare regională+ a programelor adoptate+ vor %i utilizaţi un!ir de indicatori+ care pot %i cla"i%icaţi în patru categorii principale=

• "ndicatori de de/voltare care vor ilu"tra nivelul de dezvoltare "ocio$economică aregiunilor+ %iind un punct de plecare pentru de%inirea programelor de dezvoltare.

• "ndicatori 0inanciari care vor identi%ica re"ur"ele alocate pentru %iecare componenţă al programului de dezvoltare regională.

• "ndicatori de re/ultativitate utilizaţi pentru evidenţierea rezultatelor programelorimplementate.

• "ndicatori de impact care ar re%lecta gradul de realizare a o,iectivelor proiectelor+

programelor !i a politicii de dezvoltare regională în general+ identi%icnd modi%icărileapărute în indicatorii de dezvoltare.

43



n alegerea indicatorilor "e va avea în vedere că pentru o,ţinerea in%ormaţiei relevante "untimportante att calitatea datelor+ care vor tre,ui "ă %ie o,iective !i preci"e+ ct !i "implitatea lor+în "en"ul "electării unor indicatori u!or de înţele"+ cu de%iniţii clare.

Evaluarea implementării programelor de dezvoltare regională "e va e%ectua de către -genţia *aţională pentru Dezvoltare 0egională printr$o "u,diviziune "pecializată ( Direcţia evaluare programe. De regulă+ monitorizarea e"te un proce" în continuă derulare+ care "e %inalizează printr$un raport de evaluare cu o anumită periodicitate. n ,aza evaluării e%ectuate+ -*D0 va prezenta anual ##D0 un raport de evaluare+ în ,aza căruia "e vor adopta recomandări dea&u"tare a programelor de dezvoltare.

Pentru a"igurarea ,unei %uncţionări a mecani"mului de monitorizare ar %i ,inevenită "ta,ilireatuturor elementelor concrete ale proce"ului de monitorizare >care ar include o,iectul+

procedurile !i termenele de e%ectuare a monitorizării? prin prevederile 6egii cu privire ladezvoltarea regională "au prin recomandări metodologice adoptate prin otărre de guvern.

=oncluzii

Dezvoltarea regională în ţările europene a cuno"cut+ în perioada de după cel de$al doilea răz,oimondial o evoluţie "emni%icativă care poate %i divizată convenţional în 5 etape+ care e deo"e,e"cîntre ele prin "copurile !i o,iectivele urmărite+ in"tituţiile re"pon"a,ile de coordonare+ precum !iin"trumentele !i mă"urile de implementare.

-naliza comparată a nivelului de dezvoltare a regiunilor europene denotă ei"tenţa unordi"crepanţe e"enţiale între dezvoltarea regiunilor att la nivel european ct !i în perimetrul"tatelor naţionale. Botodată+ nivelul de dezvoltare a regiunilor din ţările candidate la aderarea înE e"te mult "u, nivelul mediu de dezvoltare comunitar.

Politicile de dezvoltare regională au tră"ături caracteri"tice de promovare la di%erite paliere deadoptare a deciziilor. n ţările E politicile "unt orientate "pre crearea condiţiilor nece"are carear permite regiunilor "ă$!i realizeze potenţialul "ău !i "ă deţină o pondere maimală îneconomiile naţionale. Pentru ţările candidate la aderare dezvoltarea regională e"te orientată "predezvoltarea e%ectivă a relaţiilor economiei de piaţă+ diminuarea dezecili,relor între regiuni din

punct de vedere al ratei !oma&ului+ nivelului veniturilor !i in%ra"tructurii ei"tente.

#adrul in"tituţional al dezvoltării regionale europene "e divizează în trei nivele= european+

naţional !i regional. 6a nivel european implicaţii directe o au in"tituţiile "uperioare europene"ecundate de #omitetul 0egiunilor. n ţările E ei"tenţa in"tituţiilor de dezvoltare regionalăe"te "ta,ilită în dependenţă de organizarea "tatală !i de gradul de de"centralizare al "i"temului deorganizare admini"trativă. }ările E#E di"pun în mare parte de "tructuri omogene de dezvoltareregională care "unt ampla"ate la toate nivelele de admini"trare. 6a nivel naţional ace"tea "untmini"terele împuternicite cu re"pon"a,ilităţi în domeniul dezvoltării regionale !i con"iliilenaţionale cu caracter de "tructuri intermini"teriale. 6a nivel regional re"pon"a,ilitatea pentruimplementarea programelor de dezvoltare regională e"te a"igurată de con"ilii de dezvoltareregională care au ca "tructuri eecutive agenţiile de dezvoltare regională.

Dezvoltarea regională "e realizează prin intermediul programelor de dezvoltare în ela,orarea

cărora "unt implicaţi mai mulţi actori !i care de regulă "unt %inanţate prin intermediul :ondurilor"tructurale europene. Botodată la nivelul "tatelor naţionale "unt utilizate un !ir de in"trumente dedezvoltare regională cum ar %i crearea %ondurilor de dezvoltare+ "timularea %inanciară a

44



inve"tiţiilor "au aplicarea unor "timulente %i"cale pentru antreprenorii ce activează în zonelede%avorizate.

-naliza în pro%il teritorial a "tructurii indicatorilor ce caracterizează potenţialul de dezvoltare"ocio$economică a repu,licii evidenţiază "emni%icative inegalităţi+ ceea ce dovede!teneomogenitatea unităţilor teritorial$admini"trative din repu,lică. Decala&ul enorm în dezvoltarea"ocio$economică dintre municipiul #i!inău !i re"tul teritoriului repu,licii con"tituie principala

pro,lemă în dezvoltarea "u, a"pect teritorial a ţării. #u mici ecepţii+ con%orm principalilorindicatori de dezvoltare "ocio$economică pe locuitor+ toate &udeţele "e "ituează "u, medianaţională. n acela!i timp+ "e mani%e"tă importante decala&e între în"ă!i unităţile admini"trativ$teritoriale din repu,lică. După anumiţi indicatori+ decala&ele între &udeţe "unt enorme+ raportuldintre etreme %iind de cteva ori. Pentru e%ectuarea unei analize comparate a dezvoltării "ocio$economice a teritoriilor e"te oportună utilizarea indicelui integrat de dezvoltare.

Bergiver"area realizării re%ormei teritorial$admini"trative+ a condu" la apariţia !i acutizarea unordecala&e teritoriale+ zonale pentru care "e impune căutarea "oluţiilor. 'mplementarea unui model

de divizare a teritorială care+ avnd un număr mai mic de unităţi+ dar cu "paţii mai etin"e+ aro%eri oportunităţi "uplimentare pentru valori%icarea potenţialului propriu !i mo,ilizareare"ur"elor "uplimentare. Botodată+ identi%icarea unor regiuni de dezvoltare+ "u%icient de maridupă potenţialul demogra%ic !i cel %inanciar$economic+ reprezintă un antidot raţional %aţă deacţiunile de recroire a "tructurii teritorial$admini"trative.

#adrul legi"lativ în vigoare din domeniul dezvoltării teritoriale reglementează doar anumiterelaţii !i activităţi ce ţin de a"pecte ale dezvoltării teritoriului. Ela,orarea !i adoptarea unei legicu privire la dezvoltarea regională ar con"titui aa+ în &urul căreia ar putea %i "ta,ilite prevedericon%orme cu cerinţele actuale %aţă de politicile de dezvoltare regională. Printre alte acţiuni deimplementare a politicii de dezvoltare regională "e evidenţiază= ela,orarea 8#artei verzi a

dezvoltării regionale a 0epu,licii /oldova9+ ela,orarea !i adoptarea Planului naţional dedezvoltare regională+ delimitarea regiunilor de dezvoltare+ in"tituirea unui cadru in"tituţionaladecvat+ "porirea capacităţii regiunilor de a$!i "u"ţine proce"ul de dezvoltare prin "pri&inireacomunităţilor locale !i regionale în crearea propriilor mecani"me de "oluţionare a pro,lemelor.

-vnd în vedere "peci%icul 0epu,licii /oldova de dezvoltare teritorială+ po"i,ilităţile deatragere a re"ur"elor %inanciare "uplimentare !i oportunităţile de cola,orare eternă la nivelregional principalele in"trumente de promovare a politicii de dezvoltare regională "unt=ela,orarea !i adoptarea la nivel naţional !i regional a unor documente de plani%icare adezvoltării regionale+ crearea %ondului de dezvoltare regională+ identi%icarea !i implementarea încadrul zonelor de%avorizate a unor programe pilot+ inten"i%icarea cooperării tran"%rontaliere în

cadrul euroregiunilor actuale.

Date post:	04-Jun-2018
Category:	Documents
Upload:	olga-gotmaniuc-ixari
View:	237 times
Download:	0 times

Dezvoltare Regionala(Ipp)

Documents