5
I LAUREN GROFF DESTIN SI FURIE , I N Lturd, rd,o
I
LAUREN GROFF
DESTINSI FURIE,
I
NLturd, rd,o
1,
'l
O burnifi deasi cidea din cer, aidoma rniqcirii bruqtea unei perdele. f,ipetele pescirugilor conteniri, iar oceanul
1muti. Luminile caselor care qe oglindeau in apd se estompari,
devenir.ld cenugii. i ,
Doi oameni inaintau pe plaji. Ea avea pielea albi qi arltabine in costumul de baie verde, cu toate cd: era luna mailn Maine qi era frig- El era lnalt, vjoi; in el ardea o flacirifrcindu-l irezistibil, Numele lor erau Lotto gi Mathilde.
Pre! de un minut, ei priviri nigte creaturi [epoase care
se adunaser[ intr-un ochi de api gi care riscoliri nisipul,fbcdndu-se nevizute. Apoi, el li lul capul intre mAini gi lis5rut6 buzele palide. Ar fi putut muri de fericire chiar in acea
c[pn. El iqi imagini cum apa mirii se umfli gi se retrage cu ei,
purtdndu-le trupurile peste collii de coral din adinctiri, Dacieai-ar fi flost alituri, gdrrdi el, ar fi iegitla suprafali cantAnd.
Era tinir, avea douizeci gi doi de ani, gi se cisitoriseriin secret in acea dimineati. Avdnd in vedere circumstanfele,putea fi iertatd o asemenea extravaganti.
Cefld el ii simli degetele pe slip, se infiori. Ea il impinse,frcAndu-l'si urce cu spatele o duni acoperit[ cu lujeri de floride nisip; inspre locul unde rnovila li proteia de btrtaia vAntului,unde era mai cald. Ascunsi de sutienul'costumului de baie,
pielea de gisci devenise,'vinefie, iar sfdrcurile i se vAriseriiniuntru din cauza frigului. Stiteau in genunchi acum, degi
LAUREN GROFF
nisipul era aspru qi ii rinea. insi nu avea importan{i. Gurile gimdinile lor erau ocupate. El ii trase picioarele peste goldurilelui, intinzdnd-o pe jos gi acoperind-o cu fierbinleala lui pAnicdnd ea se opri din tremurat gi incepu sd-qi unduiasci spatele.Genunchii ei julifi erau indreptati spre cer.
El igi dorea cu ardoare ceva negriit gi puternic: ce anume?Sd o sleiasci de puteri. igi imagini cum ar fi si triiasciinfbgurat in cildura ei pentru totdeauna. Oamenii din vialalui se indepirtaserd de el unul cAte unul, asemenea unorpiese de domino; fiecare migcare o aducea mai aproape, astfelincAt sd nu il poat[ abandona. igi imagina cum gi-o vor tragetoatd viala pe plajd, pdn[ cAnd vor deveni unul dintre acelecupluri bitrAne care merg in pas alert dimineafa, cu pieleade culoarea nucilor glazurate. Chiar gi bitrAn, o va conducein pagi de dans la dunele de nisip si se va infrupta din trupulsiu, chiar daci oasele ei vor fi fragile, goldurile ii vor fi dinplastic, iar genunchii, bionici. Salvamari trAndavi igi vor faceaparifla la orizont cu lanternele aprinse, strigdnd: ,,Desfrdnare!DesfrAnare!" pentru a-i opri. Si asta, pentru totdeauna.
[Se gAndise la un dormitor potrivit, pentru o atmosferimai solemnd: ,,inchiriase" casa de pe plajd a colegului siude camer6, Samuel, gtiind cd acesta finea cheia ascunsi subcarapacea caretului din grldini, deoarece, de la vArsta decincisprezece ani, igi petrecuse majoritatea verilor acolo. Era ocasd in care dominau stofa ecosez, tapetul Liberty gi mobilierulFiestaware, pe care se asternuse un strat gros de praf; camerade oaspefi, brdzdatd,noaptea de lumina intermitenti a farului:plaja abrupti de jos. Acesta era scenariul pe care Lotto gi-lficuse pentru prima noapte petrecuti al[turi de aceastifemeie splendidi pe care o transformase, ca prin magie,in so(ia lui. Mathilde a\,'usese insi dreptate cind igi doriseconsumarea cdsitoriei sub cerul liber. Ea avea intotdeaunadreptate, iar el avea si afle acest lucru cAt de curind.]
10
Destin si furie
Totul se termin[ prea repede. CAnd ea ]ipi, pescdrugiilscungi privirii de dunele de nisip lAgniri spre norii jogi. Mailiirziu, ea avea sd ii arate julitura prin care o insemnase o
scoicd pe cea de-a opta vertebri in timp ce el o penetrase iarqi iar. Stiteau atAt de lipili unul de celilalt, incAt, atunci cdndiz.bucniri in ris, hohotul lui se ridici din pAntecul ei, iar al
ci din gAtlejul lui. El ii siruti pomefii, clavicula, incheieturapalidi a mdinii, cu venele-i albastre, risfirate ca niqte ridicini.
Crezuse ci igi va astAmpira pofta teribili, dar se ingelase.
Slhrgitul devenea din nou inceput.
- Sofia mea, spuse el. A mea.
Poate ci in loc si o sleiasci de puteri, ar fi putut-o inghilicu totul.
- Oh? fbcu ea. Corect. Doar sunt sclavi. Familia mea
regall m-a schimbat pe trei migari gi o putini cu unt.
- imi place putina ta cu unt, spuse el. Acum este putinamea cu unt. Sirat[. Cremoasi.
- inceteazd, spuse ea.
Zdmbetul timid gi persistent ii displru de pe buze, iar el
tresiri cAnd o vdzl foarte aproape, frri el.
- Nimeni nu aparline nimdnui. Am fbcut un pas uriag. Eceva nou.
El o privi cu atenfie, mugcAndu-i ugor vArful nasului. Oiubise cu toati fiinla in aceste doui slptimAni gi i se piruseci vede prin ea, aga cum vezi printr-o farfurie din sticl[. inslsticla este casantl, trebuia si aibd griji.
- Ai dreptate, spuse el cbzirnd pe ginduri.Nu, se gAndea cAt de mult aparlineau unul celuilalt. Era
sigur de asta.
intre trupurile lor goale era foarte pufin spafiu liber, doarcAt si se strecoare aerul, cAt si se rlceasc[ broboanele de
sudoare. Cu toate acestea, o a treia persoanl, cisltoria lor, se
furiqase intre ei.
11
2
Urcari malul stancos citre casa pe care o lisaseri inviruitiin lumina amurgului.
O uniune, un mariaj, alcdtuitd din p6rli discrete. Lottoera zgomotos gi exuberant; Mathilde era tdcuti, prudentl.Era ugor str crezi cd el era jumitatea mai buni, cea care dddeatonul. Era adevdrat c6 intreaga sa via{i il adusese, incetulcu incetul, alituri de Mathilda. Daci viala nu l_ar fi pregititpentru momentul in care ea urma s6 igi faci aparilia, nu armai fi existat ideea de ,,noi doi".
Burnila se transformi in proaie. stribituri in grabd urtimaf69ie de plajn.
[Sn-i lisnm acolo, in imagina]ia noastrl: zvelli, tineri,ivindu-se din intuneric gi indreptAndu-se citre cdlduri,stribitand in fugi nisipul ;i pietrele. Ne vom intoarce la ei.Pentru moment, el este cel de la care nu ne putem lua privirea.El este cel care strllucegte.]
Lui Lotto ii plicea povestea. Spunea mereu ci se ni"scusein ,,ochiul calrn'al uraganului.
[inci de la inceput, un simf ciudat al sincronizdrii.]Mama lui era frumoasi chiar gi pe-atunci, iar tatil lui triia
incd. Era vari, sfArgitul anilor'60, in Hamlin, Florida. Casade pe plantatie era foarte noud, incdt etichetele nu fuseseri
t2 13
Destin ;i furie
rlezlipite de pe rnobil6. Obloanele nu fuseseri lisate, iar laprima furtuni dezlinluiti, in casi se produsese un vuietinspiimdntitor.
O raz| de soare se ivi, pre{ de o secundi, printre nori.Stropii de ploaie cddeau din portocali. in acel interval, se auzi
rnugetul fabricii de imbuteliere peste cele doui hectare de
pimAnt necultivat aparfindnd familiei sale. in hol, cele doud
servitoare, bucitireasa, gr[dinarul gi maistrul de la fabriciigi lineau urechile lipite de uga din lemn. De partea cealalti a
tuqii, in cameri, Antoinette era ingropati in cearsafuri albe, iaruriagul Gawain ii finea sofiei capul plin de sudoare. MituEa luil,otto, Sallie, stltea ghemuiti pentru a prinde pruncul.
Lotto igi frcu aparifia: un spiridug cu membre lungi, cu
mlini gi labe uriage gi pl[mAni excesiv de puternici. Gawain ilridici la lumini, in fafa ferestrei. VAntul incepuse din nou s[bati, iar stejarii il dirijau cu ramurile lor acoperite de muqchi.
Gawain plAngea. Era in culmea fericirii.
- Gawain Iunior, spuse el.
insi, la urma urmei, Antoinette fusese cea care dusese totgreul, iar o parte din dragostea pe care o simfea pentru soful
ei se indrepta acum citre fiul siu.
- Nu, rosti ea.
GAndul o purti la intilnirea ei cu Gawain, la catifeaua
maro din sala de cinema gi la filmul Camelot care rula pe
ccran.
- Lancelot, spuse ea.
Birbafii ei aveau si fie nigte cavaleri. Nu ducea nici ea lipside simful umorului.
Doctorul sosise inainte ca furtuna sd se dezllnpie din nou,
pentru a o coase pe Antoinette. Sallie a gters pielea nou-nis-cutului cu ulei de mdsline. Avea impresia ci finea in mAinipropria inimi, care bltea.
LAUREN GROFF
- Lancelot, gopti ea. Ce nume! O sd incasezi bitaie, asta-isigur. Dar nu te necdji. O si am eu grijl sd te cheme Lotto.
Si, pentru ci se simfea in largul ei printre hArloage, ca gi
goarecele, care, de altfel, ii semdna, Lotto ii rlmisese numele.
Copilaqul o solicita extrem de mult. Antoinette igi simleatrupul eprizat gi sAnii de parcl i-ar fi fost mestecafi. Aldptareanu prea diduse roade. insd, de indati ce Lotto incepuse sd
zAmbeasci, iar ea realizase ci era copia ei fidel6, cu gropifein obrijori gi plin de farmec, il iertase. Era o usurare si vadlci ii mogtenise frumusefea. Membrii familiei solului ei nufuseseri niciodati niste frurnusef, fiind descendenf ai maimultor nalii care populau Florida, de la bigtinaEii Timucuspini la spanioli qi scolieni, sclavi refugiali, indieni din tribulSeminole gi aventurieri politici; de cele mai multe ori aveautrisiturile rnui Crackerr ars de soare. Sallie avea fala ascufitd,osoasd. Gawain era pdros, mitdh[los qi tdcut; prin Hamlincircula o glumi cum cd ar fi fost doar pe jumitate om, fiindprisila unui urs care o pindise pe mama lui cAnd aceasta
se ducea la hambar. Antoinette se lisase vr[jiti de firea luilinigtiti, insd, la un an de cisnicie, igi dlduse seama ci se
simlea in continuare foarte atrasi de solul ei, incAt atuncicAnd acesta se intorcea acasi seara, ea il urma imbricati ladug de parci s-ar fi aflat in transi.
Antoinette crescuse intr-o maghernili din New Hampshireimpreuni cu alte cinci surori mai mici. Iarna, curentul era atdtde puternic, incAt avea mereu impresia ci va muri inainte de
a se imbrica diminea{a. Sertare pline cu nasturi de rezervdqi baterii descdrcate. Cartofi copli la fiecare masd, gase zile larAnd. Oblinuse o bursi la Colegiul Smith, insi nu coborAse
din tren. O revistd de pe scaunul de lAng6 ea se deschisese la
rLocuitor din Florida sau Georgia (n.tr.)
14
Destin si furie
lrlorida, copaci incircali de roade aurii, soare, lux. Cdlduri.lronei cu nigte cozi ca de peste, unduindu-se in nuanfe de
vcrcle-pestrif. Era soarta sa. Ea mersese pini la capitul linieipi pAnd cAnd i se terminaseri banii, apoi fbcuse autostopul
Irini la Weeki Wachee. CAnd intrase in biroul managerului,ir( csta ii privise incdntat pirul lung si roscat, care ii ajungea
|ind la brAu, formele unduitoare gi murmurase un ,,Da".
Paradoxul de a fi sireni: cu cAt pare mai lenesi, cu atAt
rrrai mult trebuie s[ munceascd. Antoinette avea un zAmbet
lirrrguros qi fermecitor. Lamantinii treceau pe lAngd ea, iarpli'rticile o trigeau de pir. Apa era rece, avea doar douizeci
;i patru de grade, curentul era puternic, iar aerul pitrundeain plimAni doar cit s[ pofi pluti fhri si te scufunzi. Tunelul
l)c care sirenele trebuiau sd il str[bati inot pentru a ajunge la.rcvariu era intunecos si lung, iar uneori pirul li se prindeatlc ceva gi rimAneau acolo, impotmolite. Nu putea vedea
oarnenii din public, insi Ie simfea privirile prin sticl6. igi jucalolul pentru privitorii invizibili; ii frcea s[ creadd. Uneori,rind zAmbea, se gAndea la sirene, aga cum le s,tia ea: nu larrcca Mici Sirenl prostu]i pe care incerca sd o imite, ci la cea
rare renunfase la vocea, la cAntecul, la coada gi la cdminul ei
lrcntru a deveni muritoare. La cea care vrijise prin cintecult'i o corabie plind de marinari, care se izbise de stAnci, gi care
privise nemiloasi cum acegtia se scufundi in adincuri.Mergea gi la bungalouri, atunci cAnd era chemati, fireqte.
( lunoscuse actori ai micului ecran, comedianli, jucitori de
birseball, ba odati chiar gi pe cAntireful acela care igi legina
;oldurile gi care devenise star de cinema. Toli ii fhcuseripromisiuni, lnsi niciunul nu se {inuse de cuvint. Nu fusese
trirnis dupi ea niciun avion particular. Nicio intAlnire fafd
irr fali cu vreun regizor. Nu avea si locuiasc[ intr-o casi inllt'verly Hills. implinise treizeci de ani. Treizeciqi doi. Treizeci
15
