i

i

i Gasnrur Gmcia MAneuEz

Despre Jragostesi ulti J"rnoni

Traducere din limba spanioli

TLIDORA $ANDRU MEHX,DINTI

I

rfr

UNU

Un cAine cenugiu cu o stea in frunte ndvili in labirin-tul tArgului in prima duminici din decembrie, trAnti me-sele cu grdtare, flcu prlpid prin tarabele indienilor 9icorturile cu lozuri de loterie, qi pe deasupra mugcd patrupersoane care i se iviri in cale. Trei erau sclavi negri. Ul-tima a fost Sierva Maria de Todos los Angeles, fiica unicia marchizului de Casalduero, care se dusese cu o slujniclsi cumpere o ghirland; cu clopolei pentru sirbitorirea ce-

lor doisprezece ani pe care avea si-i implineasci.Aveau instrucqiuni sd nu treacd dincolo de Poarta Ne-

gugdtorilor, dar slujnica se aventuri. pAnd la podul mobildin mahalaua Getsemani, atrasi de larma portului cu tra-fic de negri, unde era pe sfArgite debarcarea unei inclrcl-turi de sclavi din Guineea. Vaporul companiei din Cadixpentru comer;ul cu negri fusese atteptat cu infrigurare de

mai bine de o siptimind,, cdci la bordul lui surveniserimorfi inexplicabile. Striduindu-se si le ascundi, aruncaserlin apl lequrile, fere balast. Marea furtunoasi le-a scos pe us-

cat, 9i zorii zrlei le-au gisit pe !arm, desfigurate de umflareqi cu o ciudati culoare vinelie. Nava a fost ancoratd.in afaragolfului de teami si nu fie o izbucnire a vreunei molime

Despre dtagoste gi a19i Jemoni 13

afuicane, pani cand se dovedi ci fusese doar o orrivire cualimente stricate.

La ceasul la care cAinele trecu prin tArg se incheiase de_barcarea incirciturii supraviepuito"r., intr_o stare de si_nirare depreciatx inrr-un hal fare hal, gi se incerca si secompenseze pierderile cu un singur exemplar.care valotacat toate la un loc. Era o captiva abisiniane cu o sraruri degapte palme, unsd cu melasi de trestie de zahdr in locululeiului comercial de rigoare, gi de o frumuseEe atAt de tul_burdtoare, cd pdreaireale. Avea nasul fin, craniul oval, ochiioblici, dingii intacti qi alura ambigud a unui gladiator ro-man. N-o insemnard. cu fier roqu tn garc, nici nu_i strigarlvArsta ori starea sindtdgii, ci o scoaserdlavd.nzarerr,r*li ginumai pentnr frumusege. prelul pe care guvernatorul ilplati pentru ea, fdrdtocmeald qi cu bani p.Jirr, a fost greu-tatea ei in aur.

tn fiecare zi se intAm pla ca nigte cAini fari stipAn sdmutte pe careva in timp ce fugireau pisici sau se l.rpt"., cuvulturii penrru stArvurile din drunl gi mai cu seamd inepoca de belgug qi afluenli in care Flota Galioanelor rreceaspre tArgul de la Portobelo. patru sau cinci oameni mugcagiin aceeagi zi nu alungau somnul niminui, gi cu atAt,"ri;_jin o rantr ca cea pe care o avea Sierva Mari,a,ce abia a^ia ise zdreala glezna stAngi. Aga incAt slujnica nu se alarmd. tn_griji copila cu mAna ei, oblojind-o cu un amesrec de lamAie sipucioasl, gi-i spdle pata de sAnge de pe fusd, gi nimeni nuse mai gAndi la nimic altceva decAt la perrecerea din ziuacAnd avea si implineascd doisprez...

"rri.Bernarda Cabrera, mama fetilei qi soqia fdra titluri amarchizului de Casalduero, luase in zorii acelei zjleun pur_gativ purernic: gapte boabe de antimoniu intr-un p"h", .r,zahdr rafinar. Fusese o metisi neimblAnzita din aga-numita

I4 GaaRrEL G,q.ncin MAnQUEZ

aristocrafie de tejghea; seducdtoare , hrdpd,reaqii, pusi pechefuri, gi cu un nesal in pAntece gata sd sature o cazarmd.Totugi, in cAliva ani dispiruse din lume din cauza abuzu-lui de miere fermentati 9i de pastile de cacao. Ochii de jigancd igi stinserd vdpaia, farmecul i se risipi, pierdea sAngegi virsa fiere, iar trupul de sirend de odinioari deveni pu-hav gi ardmiu ca cel al unui morr de trei zile, gi scepa nigtevAnturi asurzitoare gi pestilenpiale ce speriau duhii.

Abia dacd mai ieqea din alcov, 9i chiar qi atunci umblain pielea goald., sau cu o pelerini de serj feri nimic pe de-desubt care o ficea si pard rnai despuiati decAt dacl nus-ar fi imbricat.

Avusese $apte scaune pAni cAnd se intorsese servitoa-rea care o tnsojise pe Sierva Maria gi care nu-i vorbi des-pre mupcdtura cAinelui. ln schimb, ii comenti scandaluldin port iscat de vinderea sclavei.

- Daci-i aga de frumoasi cum se spune, poate fi abisinian5, zise Bernarda.

- tnsd, chiar de-ar fi regina din Saba, nu mi se pirea cuputinge ca s-o cumpere cineva pletind greuratea ei tn aur.

- Or fi vrut si spund in pesos de aur, zise.

- Nu, o ldrnuri, atit au,r cAt cAntiregte negresa.

- O sclavd inalti de gapte palme nu cAntiregte mai pu-1in de o surd doudzeci de livre, spuse Bernarda. $i nuexisti femeie, nici neagri, nici albl, care sd valoreze o sutidoudzeci de livre de aur, poate numai daci scoate dia-mante pe fund.

Nimeni nu fusese mai priceput decAt ea la negogul cusclavi gi gtia ci, dacd guvernatorul o cumpirase pe abisi-niani, n-avea sI fie pentru ceva atit de sublim cum ar fisi-i serveasci la bucdtirie. Atunci auzi primele flajolete gi

Despre dragoste gi alti Jernoni r5

petardele de sirbitoare, 9i imedi at hdrmdlaia duleilor dincugti. Iegi ln livada de portocali si vadi ce se intAmph.

Don Ygnacio de Alfaro y Dueffas, al doilea marchizde Casalduero qi senior de Dari6n, arzise gi el muzica dinhamacul unde igi fdcea siesra, atdrnat intre doi portocali.Era un berbat lugubru, cu o expresie amard, gi de o paliditate de crin din pricina sAngeririi provocare de lilieci intimpul somnului. Era tmbrdcat intr-o chilaba de beduincu care umbla prin casd gi avea o scufie de Toledo ce-i spo-rea aerul descumpinit. Yd,zindu-gi sogia cum a adus-oDomnul pe lume, se repezi s-o intrebe:

- Ce muzici-i asta?

- Nu gtiu, rdspunse e". in.Ate sunrem astdzi?Marchizul nu $ria. Trebuie sd fi fost cu adevdrar foarte

nelinigtit ca sd-i adreseze o tntrebare soliei, iar ea trebuiesi se fi simpit rare ugurare cu fierea ca sd-i respunde fIrXurmi de sarcasm. Se agezase in hamac, intrigat, cAnd se au-zird. iar petardele.

- Sfinte Dumnezeule! exclami. tn cAte sunrem azi?Casa se invecina cu ospiciul de femei Divina pastora.

imboldite de mlnich gi aitificii, locatarele iegiserd pe re-rasa ce dedea spre livada de portocali 9i intAmpinaubucuroase fiecare explozie, ovajionAnd . Marchizul le in-trebi tn gura mare unde era sirbitoarea, gi ele ii risipirdtoate tndoielile. Era Z decembrie, ziua de San Ambrosio,Episcop, iar m:uzica gi petardele risunau din curtea sclavi-lor in cinstea Siervei Maria. Marchizul se bitu cu palmapeste frunte.

- Bineinqeles, zise. CAji implineqte?. - Doisprezece, rispunse Bernarda.* Abia doisprezece? intreba el, lungit din nou in ha-

mac. Ce viall lenti!

16 GasRIEL GaBcia M.6.neuEz

Casa fusese fala oragului pAnn la inceputul secolului.Acum era ndruitd. gi sumbri, gi se pdrea ci lumea de acoloera pe picior de mutare din ca'uza marilor spagii pustii gi

nenumiratelor lucruri nelalocul lor. trr raloan. rimdseseriinci pardoseala ca o tabli de gah gi cAteva candelabre cuzdrenle de pinze de piianjen. tnceperile ce se pdstrau viierau rdcoroase pe orice vreme din catza grosimii zidurilorde piatre qi a anilor indelungaji de izolare, dar mai ales abrizei din decembrie ce se srrecura guierAnd prin crdpi-turi. Totul era sarurar de nepisarea opresivl a delaserii gi

tntunericului. Din fumurile senioriale ale primului mar-chiz nu rimiseserd decAt cei cinci copoi de prada ce p[-zeau noplile.

Zgomotoasa curte a sclavilor, unde se sdrbdtorea zitade nagtere a Siervei Maria, fusese o cerare diferite inlduntrulcetetii pe vremea primului marchiz. Continui sn fie la felgi in timpul mogtenitorului, atitacAt ginu traficul veros desclavi gi de fnina pe care Bernarda il conducea cu price-pere de lafabrica de trestie de zahdr din Mahates. Acum,toati splendoarea aparlinea trecutului. Bernarda era secd-

tuiti de viciul siu nesijios, iar atrtea, redusd la doui co-libe de lemn cu acoperig de f.runze de palmier, unde se

mistuirl cele de pe urmd pAlpAiri ale grandorii.Dominga de Adviento, o negresi neaogl care cArmuise

casa cu mAnd de fier pAnn in ajunul mo4ii, era veriga de le-gdturd,intre cele doud lumi. tnalte gi cioldnoasi, cu o inteli-genfd aproape clarvdzdtoare) ea erapea care o crescuse peSierva Maria" Se ficuse catolicd {drd. a renunpa la credinqa eiyoruba, gi^practica amAndoul religiile in acelagi timp, la ni-mereald. isi aflase sfAnta p".. ,.rfl.r.asci, spunea, idci c.-ilipsea uneia gisea in cealaltd. Era, torodatd, singura fiingiomeneasci avAnd attoritatea de a interveni intre marchiz si

Despte Jragloste si "l;i Jernoni 17

TREI

Ministirea Santa Clara era o clidire pdtratd,in faga mlr-rii, cu trei caturi avind nenumdrate ferestre, toate la fel, gi

o galerie cu bolgi in formd de potcoavd, de jur imprejurulunei gridini pirdginite gi umbroase. O cirare pietruitiqerpuia printre tufigurile bananierilor gi ferigile silbatice,un palmier zvelt crescuse mai inalt decAt terasele, ciutAndlumina, aleturi de un copac uria9, de ale cdrut ramuri atA,r-

nau liane de vanilie gi ghirlande de orhidee. Sub copac eraunbazin cu apd stitute, strdjuit de un grilaj de fier ruginirunde papagalii in captivirare fdceau acrobalii de circ.

Chdirea era impirlit; de gritdini, in doui aripi. Ladreapta se aflau cele trei caturi cu ingropatele de vii, abiaatinse de suflarea valurilor spdrgAndu-s e de falezd gi de ru-giciunile gi cAnturile tn ceasurile de slujba. Aripa aceasra

comunica printr-o ugi interioard" cu capelar pentru ca toatecdlugirigele sd nu mai r.reacd, prin naosul public 9i si as-

culte misa cAntAnd in spatele :unor zdbrele ce le permireausi vadd fere a fi vdzute. Splendidele lambriuri din lemn deesenfe nobile, care se repetau pe toate tavanele mindstirii,fuseserl ficute de un me$rer spaniol carele-a inchinat ju-mltate din vialI penrru dreptul de a fi inmormAntat intr-o

6B G,tsRrEL G,q.ncia MAnQUEZ

l-irida din aharul principal. Acolo se gi afla de aproape

doul veacuri, inghesuit, printre lespezile de marmurd, de

starefe, episcopi 9i alji oameni de vazd.

CAnd Sierva Maria a intrat in ministirea ciluglrilelorde claustrare, se aflau acolo optzeci ;i doui de spaniole,

toate cu servitoarele lor, 9i treizeci qi qase de cilugirile cre-

ole din familiile ilustre ale viceregatului. Dupi ce tqi fdcurilegimAntul de sIr5cie, ticere gi castitate, singurul contactpe care tl mai aveau cu lumea din afard, erau rarele vizite pe

care le prirneau la un vorbitor cu gratii de lemn, pe unde

treceavocea, dar nu gi lumina. Se afla lingl, poarta turnantdde ld intrare, iar folosirea lui era reglementate $i redusi, gi

permisd numai in.prezeniaunei cilugirige care asculta.

In stAnga gridinii erau cledirile gcolii gi ale feluritelorateliere, cu un personal numeros alcituit din novice gi

maestrele tn diferite me$te$uguri. Tot acolo se giseau qi

anexele, cu o bucitdrie imensd, cu plite cu lemne, un depo-

zit pentru carne qi un cuptor mare pentru pAine. tn fundera o curte vegnic plinl de noroi din pricina apei aruncate

de la spilat, unde triiau laolalte multe familii de sclavi gi, insfArgit, dincolo de ea se aflau grajdurile, un larc pentru ca-

pre, cocina de porci gi livada cu stupi, unde se cregtea gi se

cultiva tot ce era necesar pentru bunul trai al clluglrilelor.ln fund de tot, foarte departe gi uitat de Dumnezeu, se

innlla un pavilion solitar ce servise vreme de gaizeci gi optde ani drept inchisoare Inchizigiei, qi mai servea qi acum

pentru cdlugiriqele care o luau razna. tn ultima celuh a

acestui coll uitat o tnchiseri pe Sierva Maria, dupi noud-

zeci gi trei de zile de cAnd fusese mu$cati de cAine ;i fere

nici un simptom de turbare.Cdlugirila portereasd care o insogise linAnd-o de mAni

se intAlni la capdrul coridorului cu o novice care se

Despr" Jragoste pi algi d.e^ot i 69

indrepta spre bucltdrie gi o rugd s-o duci ea la staregi. No-vicea se gAndi cn nu se cuvenea sI gind ln zawa de la buci-tdrie o fetigd atAt de firavi qi de bine imbrdcati 9i o lasa

^qezard pe una din b;ncile de piarri din grddini cu gAndul

si vind dupi ea mai t3,rzi:u. Dar la inroarcere o uitd.Doud novice care trecuri pe acolo, atrase de giragurile

gi inelele ei, o intrebard cine este. Ea nu rispunse. O intre-bard, dacd, inlelege limba spanioh, dar parcd se adresariunei moarte.

- E surdomute, spuse cea mai tindrd. dintre novice.

- Sau nemq oaicd., zise cealaltd.Cea mai tindrd, incepu s-o trateze ca ;i cum ar fi fost

lipsite de toate cele cinci simpuri. ti desfe.,t coada infequ-r:atd,injurul gAtului gi o misuri cu latul palmei.

- Aproape patru, spuse, incredinlati cl,,fetiga nt o auzea.Prinse sI i-o despleteasci, dar Sierva Mariao strlfulgerd

cu privirea. Novicea nu-gi pleci ochii gii scoase limba.- Ai ochi de diavol, ii spuse.

ti l,re de pe deget .rn inel fare vreo impotrivire din par-tea ei, dar cind vru sd-i dea jos gi giragurile, aceasta se rd-suci ca o viperi gi-o mugcd fulgeritor de mAni. Noviceadadu fuga si se spele de sAnge.

CAnd incepurd si cAnte rugiciunea de dupd-amiazd,Sierva Maria tomai se ridicase si bea api din bazin. Speri-ate, se intoarse labancdfAri se bea, dar, dAndu-gi seama cierau cAntece de-ale cilugdrilelor, se duse din nou, inde-pdrti stratul de frunze putrede cu un gest dibaci, gi beudin mAna fdcttdciug pAni tgi potoli setea, fere a mai scoategAnginiile. Apoi urind in spatele copacului, ghemuiti pe

vine gi cu un begla indemAnd pentru a se feri de anima-lele primejdioase qi de oamenii veninogi, cum o invdjaseDominga de Adviento.

G,trRrEL Ga.ncia MABQUEz

Pulin mai tirziu, trecuri doui sclave negrese care recu-

noscurd giragurile vrijitoregti gii vorbird inyorwba. Fetiqa

le rdspunse entuziasmati in aceeagi limba. Fiindcn nimeninu gtia ce cauta acolo, sclavele o luari in bucitdria plind de

larmi, unde a fost primiti cu bucurie zgomotoasi de cdtre

slujnice. Cineva observS atunci rana de la glezni qi vru sd

afle ce i se tntAmplase.

- Mia fecut-o mama cu un cutit, spuse ea" Celor care o

intrebard cum o cheamd, le dxdu numele de negresi:

Maria Mandinga.tgi reclqtigl lumea pe loc. Ajute lardierea gAtului unui

ied care se zbdtea impotrivindu-se morfii. ti scoase ochiiqii tiie fuduliile, parteacare-i phcea cel mai mult. iucl dia-

bolo cu cei mari la bucitirie gi cu copiii in curte, gi-i batu

pe to1i. Cinrd'tnyoruba,in congo qiin mandinga, qi chiar gi

cei care nu pricepeau o ascultau extaziagi Laprdnz mAncd

o farfurie plini cu fuduliile qi ochii iedului, totul prnjit inunturd de porc ai cu felurite condimente picante.

La ora aceea intreaga ministire gtia cd fetila se afla

acolo, in af.aride Josefa Miranda, starefa. Era o femeie us-

cljivi gi ciliti, cu o ingustime de vederi moqteniti din fami-

lia ei. Fusese educati la Burgos, la umbra Sfintei Inchizigti,insd vocalia autoritilii qi asprimea prejudecililor izvoraude dinluntru gi dintotdeauna. Avea doul administratoarepricepute, dar erau in plus, pentru cd ea se ocupa de toate

9i fera ajutorul nimdnui.Resentimentele sale impotriva episcopatului local ince-

puseri cu aproape o sutd de ani inaintea nagterii ei. Catzaprimordiali, ca in marile procese ale istoriei, a fost o ceartd

netnsemnatl pe chestiuni de bani 9i jurisdiclie intre cilu-gnrilele clarise qi episcopul franciscan. JinAndu-se seama

de intransigen[a acestuia, cilugiriqele primird ajutorul

Despt. JragJoste p; "19; de-oni 7I