Descarca Raportul Green Business Index 2015 aici!

Cuvânt înainte

Despre Asociaţia Green Revolution

Despre Norges Vel

Ce este Green Business Index

Vedere generală asupra rezultatelor GBI 2015

Top 5 Green Business Index

Dezvoltare Sustenabilă

Utilizarea Resurselor

Impactul asupra Mediului

Managementul Deşeurilor

Clădiri şi Spaţii Verzi

Achiziţii Verzi

Transport Sustenabil

Recomandări

3

10

12

14

18

21

22

34

44

56

62

74

82

86

CUPRINS

RALUCA FIȘERPreședinte

Green Revolution

PAG 3

Există probleme legate de aspecte specifice privind atât cantitatea, cât și calitatea informațiilor disponibile. Unele informațiile dezvăluite sunt adesea

lipsite de importanță sau nu sunt suficient de echilibrate, exacte sau disponibile în timp util. CE recunoaște lacunele în materie de informare, cu privire la

aspectele semnificative legate de politici și de gestionarea riscurilor, precum și cu privire la domeniile tematice specifice (drepturile omului, anti-corupție,

non-discriminare). Contextual și legat de perfomanţa de mediu, România va trebui să demonstreze că 20% dintre viitoarele fonduri europene vor fi folosite

pentru combaterea schimbărilor climatice. România, în mod direct, prin administrația publică, și indirect, prin companii, va avea o serie de investiții prioritare,

care vizează combaterea schimbărilor climatice, precum: sprijinirea tranziției către o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon; promovarea adaptării

la schimbările climatice, a prevenirii și a gestionării riscurilor. Aceste acțiuni se pot realiza prin sprijinirea investițiilor pentru adaptarea la schimbările climati-

ce, cât și prin reducerea indirectă a emisiilor de gaze cu efect de seră și prin investiții în alte sectoare de activitate.

Împlinim, la nivel global, peste 20 de ani de raportare corporativă a sustenabilității, dar, în toată această perioadă,

majoritatea materialelor de CSR produse de companii au fost, în general, restrânse la chestiuni de PR. În general, peste

raportarea de sustenabilitate se suprapune raportarea de CSR care, deocamdată, în majoritatea cazurilor, se limitează

la filantropie și marketing. Mai mult, referirile la sustenabilitate se pierd în materiale concentrate pe strategii de comuni-

care.

În contextul publicării de către Comisia Europeană a noii Directive privind raportarea impactului social și de mediu

de către companii, Green Business Index și-a propus să fie, încă de la prima ediție, un instrument de asistență și formare

pentru îmbunătățirea performanței de mediu a companiilor și să creeze premisele unor politici publice referitoare la

performanțele de mediu în România.

Comisia Europeană (CE) a adoptat în aprilie 2013 „Directiva privind dezvăluirea informațiilor nefinanciare și privind

diversitatea de către anumite societăți și grupuri mari”, care modifică legislația contabilă în vigoare, pentru a îmbunătăți

transparenţa întreprinderilor, în ceea ce privește aspectele sociale și de mediu. Propunerea legislativă, venită ca urmare

a transparenței inadecvate a informațiilor nefinanciare la nivelul UE, obligă, începând cu 2016, companiile mari şi

organizaţiile de interes public să publice anual informații referitoare la impactul social şi de mediu, drepturile angajaților

şi buna guvernanţă. Atât pe plan național, cât și internațional, principalul punct slab al raportării continuă să fie deficitul

de informații sociale şi de mediu lipsite de echivoc, măsurabile și verificabile. La nivelul UE, deși s-a constatat o evoluție

pozitivă, anumite companii nu au reușit să facă față cererii continue a solicitărilor stakeholderilor pentru o mai mare

transparență în privinţa informațiilor nefinanciare.

O soluție în această direcție o reprezintă Green Business Index (GBI). Sunt cinci ani de când monitorizăm prin intermediul GBI inițiativele „verzi” din sectorul

de afaceri românesc și realizăm anual un top al companiilor aflate în diferite stadii de „înverzire” a afacerilor lor. Obiectivitatea și acuratețea evaluării

companiilor sunt asigurate prin raportarea la indicatori de performanță de mediu.

Astfel, prin GBI, măsurăm sustenabilitatea companiilor din România, axându-ne pe raportarea de mediu, folosind indicatori de performanță de mediu. Mai

exact, am reușit să introducem indicatori privind materia primă, apa, energia, deșeurile, furnizorii, clienții, înainte de lansarea GRI G4 . Mai mult decât atât,

GBI urmărește să combată greenwashing-ul, iar primul pas al evaluării companiei constă în verificarea conformității cu normele de mediu în vigoare. Încă

din 2012, am lansat prin GBI și un set de servicii de consultanță în domenii-cheie, în care activitatea companiilor se intersectează cu mediul natural și

interesele comunității. Noutatea acestui an constă într-un chestionar mult mai adaptat nevoilor companiilor, precum şi lansarea, pentru pima dată în

România, a evaluării gratuite a amprentei de CO2, care estimează emisiile totale, dintre toate cele trei categorii de surse.

GBI promovează și se axează pe componenta operațională a economiei verzi, respectiv economia circulară. Acest concept se referă la o economie care

rulează permanent resursele și previne apariția deșeurilor, folosind tehnologii curate, de reducere a pierderilor de orice fel.

Green Business Index este un succes şi un avantaj competitiv pentru toate companiile participante, pentru că, prin acesta, ele îşi pot evalua în mod obiectiv

performanţele de mediu şi pot identifica din timp provocările şi riscurile la care se expun în acest domeniu. Mai mult, GBI este un instrument prin care

managerii de mediu sunt confruntaţi cu concepte avangardiste în abordarea problemelor de mediu, precum economia circulară, sustenabilitatea pe lanţul

valoric, evaluarea ciclului de viaţă sau designul ecologic al produselor lor. Numai cine nu participă nu ştie ce pierde.

PAG 4

Care este viziunea DHL în ce priveşte managementul mediului?

DHL este parte din Deutsche Post DHL Group, grupul lider pe piaţa de servicii de curierat expres şi logistice din lume. Fiind una din cele mai mari companii care furnizează servicii de logistică la nivel mondial, cu prezenţă în peste 220 de ţări şi teritorii de pe toate continentele, DHL transportă bunuri, valori şi informaţii în întreaga lume.

Responsabilitatea corporativă este parte integrantă a strategiei noastre. Având motto-ul „Responsabilitate pentru viaţă”, ne concentrăm pe protecţia mediului înconjurător (GoGreen), pe managementul dezastrelor (GoHelp) şi pe educaţie (GoTeach) şi susţinem voluntariatul angajaţilor (prin programul Global Volunteer Day sau Fundaţia Living Respon-sibility).

Protecţia mediului este, aşadar, primul şi unul din cei 3 piloni de bază ai strategiei noastre privind responsabilitatea corporativă, prin care ne demonstrăm preocuparea constan- tă în reducerea impactului asupra mediului.

Care sunt domeniile în care DHL excelează în perfor-manţe de mediu şi care sunt iniţiativele sau practicile adoptate în aceste domenii?

Fiind o companie de logistică, este evident că aspectele de mediu cele mai importante asociate operaţiunilor DHL sunt legate de activitatea de transport. Fiind conştienţi că transportul este generator de emisii de gaze cu efect de seră, principala cauză a schimbărilor climatice, DHL a inițiat programul de protecţie a mediului denumit GoGreen, prin care am adoptat obiective îndrăzneţe de reducere a ampren-tei de carbon, asumându-ne astfel responsabilitatea faţă de mediu. Obiectivul major al programului GoGreen este ca, până în anul 2020, să reducem cu 30% amprenta de carbon, raportată la anul de bază 2007.

În linie cu obiectivele strategice de mediu ale DHL, la nivel local, în anul 2014 am desfăşurat o serie de acţiuni de conşti-entizare privind mediul, printre care o campanie internă derulată timp de două luni, începând cu Ziua Internaţională a

Mediului, concursul Reciclează la Puterea a 4-a, unde angajaţii s-au întrecut timp de 4 luni în cele peste 50 de locaţii din România pentru cele mai mari cantităţi de hârtie colectată pentru a fi reciclată şi cele 6 Lectii de Toamnă, un proiect de comunicare cu eco-sfaturi lansat la 14 Septembrie.

Trăgând linie, ceea ce putem afirma ca rezultat final pentru DHL Express Romania este că în 2014 am redus amprenta de carbon cu 17.9% faţă de anul precedent, concomitent cu creşterea cu 7.4% a numărului de piese transportate, ceea ce arată că putem să creştem afacerea şi să reducem impactul asupra mediului în acelaşi timp.

Există şi alte domenii în care credem că excelăm, chiar participarea la Green Business Index ne-a confirmat că adoptarea şi implementarea politicii de mediu au dat rezultate bune, asigurându-ne nu doar de conformarea cu legislaţia de mediu, ci mergând mai departe la performanţe foarte bune în domenii precum managementul deşeurilor sau reducerea impactului asupra mediului pe diferite componen-te.

Care ar fi aspectele unde Compania Dvs. consideră că există oportunităţi de îmbunătăţire a performanţelor de mediu?

Îmbunătăţirea continuă – aplicată inclusiv aspectelor de mediu relevante pentru activitatea DHL – este una dintre trăsăturile esenţiale în Compania noastră, şi nu este un slogan, ci noi o măsurăm practic. De aceea, noi credem că ambiţia noastră de a rămâne liderul pieţei ne obligă să fim şi cei mai responsabili faţă de mediu. Este motivul pentru care, în perioada următoare, vrem să îmbunătăţim performanţele în transportul sustenabil, prin înlocuirea combustibililor fosili cu cei proveniţi din surse regenerabile. De asemenea, vrem să fim mai mult prezenţi în comunităţile unde ne desfăşurăm activităţile aici, în România, prin dezvoltarea de noi proiecte comunitare de mediu, inclusiv în cele peste 50 de locaţii din ţară.

Cum se implică managementul de vârf al DHL în imple-mentarea iniţiativelor şi standardelor de mediu superioare în companie?

DHL este conştientă că, în lipsa implicării active a conduc-erii de vârf în implementarea şi încurajarea aplicării în practică a politicilor, standardelor şi iniţiativelor noastre de mediu, obiectivele stabilite nu ar putea fi atinse. De aceea, în DHL există 5 piloni sau direcţii practice prin care politica de mediu este implementată, şi anume:

PROFIL DE CÂȘTIGĂTOR

Marinela NEDELCUQuality & Environment Specialist

DHL EXPRESS ROMÂNIA

PAG 5

1. Acţionăm Transparent cu privire la impactul generat asupra mediului, accentul fiind pus pe amprenta de carbon

2. Îmbunătăţim Eficienţa, urmărind constant minimizarea impactului asupra mediului prin tehnologii alternative şi prin optimizarea reţelelor noastre globale de transport.

3. Mobilizăm Angajații, prin consolidarea cunoştinţelor lor de mediu şi prin a-i încuraja şi ajuta să se implice în iniţiativele DHL în domeniul mediului.

4. Generăm Valoare, asigurându-ne că programele şi acţiunile noastre au rezultate tangibile, măsurabile.

5. Demonstrăm Leaderhip, acţionând ca lideri şi model pentru companiile din domeniul nostru de activitate, prin promovarea tehnologiilor ecologice şi angajându-ne alături de persoanele şi organizaţiile interesate.

Care au fost cele mai mari provocări în GBI 2015? Am apreciat în GBI consecvenţa organizatorilor în a se

autodepăşi cu fiecare ediţie, pentru a ne oferi sanşa de a conştientiza multiplele căi de impact asupra mediului, de identificare a punctelor nevralgice sau forte, dar şi de a ne oferi oportunitatea de a împărtăşi soluţii pentru a ne menţine prietenii mediului, atât la serviciu, cât şi în cadrul familiei, promovând o cultură a responsabilităţii faţă de mediu.

un comportament energetic conştient al angajaţilor noştri. Optimizăm în mod continuu procesele de producţie pentru a realiza produse de calitate ridicată, prin procese stabile şi sigure, protejând în acelaşi timp resursele naturale, prin men- ţinerea unui nivel scăzut al impactului asupra mediului. În cei 16 ani de când producem în România, nu am avut niciun accident de mediu. În toţi aceşti ani am reuşit să reducem continuu cantitatea de deşeuri produse, raportată la cantitatea de produs finit, am implementat colectarea şi depozitarea selectivă, precum şi valorificarea eficientă a deşeurilor reciclabile. În plus, la ambalarea produselor noastre folosim materiale cu impact minim asupra mediului, recuperabile sau reciclabile în proporţie de peste 95%. Angajaţii noştri sunt instruiţi şi fiecare conştientizează importanţa sa în vederea reducerii impactului asupra mediului.


Credem că întotdeauna există loc de mai bine şi tocmai de aceea tratăm cu seriozitate fiecare aspect de mediu care poate să influenţeze performanţele companiei în acest dome-niu. Pe viitor ne vom focaliza asupra transportului sustenabil şi achiziţiilor verzi.

Cum se implică managementul de vârf al HOCHLAND în implementarea iniţiativelor şi a standardelor de mediu superioare în companie?

Conducerea de vârf a Hochland încurajează şi susţine iniţiativele ce privesc conservarea mediului natural, deoarece una dintre cele mai importante valori ale companiei este legată de sustenabilitate şi de folosirea resurselor mediului cu responsabilitate maximă.

Care au fost cele mai mari provocări în GBI 2015?Deşi suntem deja la a treia participare la competiţia Green

Business Index, a fost o provocare să analizăm mult mai în detaliu fiecare întrebare şi să prezentăm documente justifica-tive pentru fiecare răspuns încă din faza de completare a chestionarelor, ceea ce a necesitat un volum de muncă mai mare, în comparaţie cu anii precedenţi. Desigur, un astfel de chestionar amănunţit dovedeşte încă o dată seriozitatea acestei competiţii, lucru care nu poate decât să ne bucure.

Cine este HOCHLAND, care sunt domeniile în care activitatea din România excelează în performanţe de mediu şi care sunt iniţiativele sau practicile adoptate în aceste domenii?

Hochland este unul din cei mai mari producători de brânză din Europa, cu fabrici în ţară şi în străinatate. Toate unităţile noastre de producţie se găsesc în zone intacte de mediu. Pentru a respecta promisiunea pe care am făcut-o consuma-torilor, aceea de a le oferi mereu produse de cea mai bună calitate, avem responsabilitatea de a menţine natura intactă şi de a ne realiza activităţile de business cu grijă şi respect faţă de mediul înconjurător. Produsele noastre sunt realizate prin procese cu un impact minim asupra mediului pe tot parcursul vieţii lor, de la producţie până la consum.

Ele sunt fabricate cu un consum minim de resurse, utilizând tehnologii inovatoare nepoluante, pentru reducerea emisiilor de CO2, cu cea mai bună eficienţă energetică, susţinută de

Miclea ELIANInvestment Engineer & Environment Responsible

HOCHLAND ROMÂNIA

PAG 6

Valentin DRAGOMIREnvironment Manager

DANONE ROMANIA

Mai toţi ştim de existenţa firmei DANONE, dar probabil puţini cunoaştem unele lucruri care vă fac deosebiţi de competitori. Cine este DANONE?

Danone a facut primul pas pe piață în Barcelona încă din 1919, când Isaac Carasso a început să vândă primele iaurturi în farmacii, ca leac pentru infecțiile intestinale, care afectau în special copiii. Astăzi, divizia de lactate este puternic dedicată misiunii companiei de a aduce sănătate prin alimente unui număr cât mai mare de oameni și pune pe piață o gamă variată de produse lactate proaspete, gustoase și nutritive.

Danone România este lider de piață pe segmentul iaurturi. Compania are în portofoliu peste 90 de sortimente, realizate în majoritate în fabrica din București, cu lapte proaspăt colectat de la fermierii români. Fabrica Danone din București a produs local primele iaurturi în 1999, iar în prezent 1 din 2 iaurturi consumate în România poartă marca Danone.

Care sunt domeniile în care Compania Dvs excelează în performanţe de mediu şi care sunt iniţiativele sau practicile adoptate în aceste domenii?

Danone Romania are deja o tradiţie de acţiuni desfăşurate pentru dezvoltare durabilă şi protecţia mediului. Considerăm că acţionăm pentru sănătate, că suntem strâns legaţi de natură şi de protejarea ei, mai ales pentru că produsele Danone provin direct din inima unui proces ciclic al naturii. Iată de ce, pentru noi, măsurarea impactului pe care îl avem asupra mediului este foarte importantă. Căutam constant să identificăm cele mai bune acţiuni pe care să le întreprindem pentru a ne perfecţiona continuu şi a ne monitoriza progresul în ceea ce priveşte protejarea mediului.

Siguranta şi calitatea iaurturilor produse sunt prioritatea numărul unu pentru noi, de aceea acordăm o atenţie deose-bită atât materiilor prime folosite, cât şi modului în care producem iaurturile. Ne interesează de unde ne procurăm resursele, ambalajele, laptele, fructele, dar și cum putem ajuta mediul prin proiecte de voluntariat. În fabrica din România, în ultimii 4 ani, am redus consumul de energie cu 28%, prin achiziționarea de echipamente mai performante, prin înlocuirea surselor de iluminat cu surse economice și prin dezvoltarea de campanii de conștientizare pentru angajații din companie.

În 2005, am construit propria stație de epurare, prin intermediul unui program european SAPARD. Principalul rol al staţiei de epurare este de curăţare a apei tehnologice care a fost folosită în procesul de producţie din fabrica de iaurturi, pentru a putea fi apoi deversată în sistemul de canalizare fără a polua mediul. Datorită tehnologiei avansate de care dispune staţia, apa poate ajunge până la un grad de curăţare de 95%.

În zona de transport, am optimizat rutele de distribuție și am găsit soluții de reducere a kilometrilor parcurși, reducând astfel consumul lunar de motorină cu peste 6.000 de litri și emisiile de dioxid de carbon cu 11.250 de kilograme. La nivelul flotei mari, serviciul de transport este externalizat astfel, ne asigurăm că majoritatea transportatorilor noștri merg pe sistemul Euro 5 sau Euro 6.

De asemenea, acordăm o atenţie deosebită colectării selective a deşeurilor. Echipele sortează toate deşeurile de producţie, iar apoi facem trasabilitatea acestora, cu ajutorul prestatorilor autorizaţi. În 2014, am încheiat un parteneriat pentru eliminarea deşeurilor de iaurt din producţie şi deşeuri de produse expirate, cu staţia de biogaz Genesis Biopartner din zona Filipeştii de Pădure. Acolo, are loc şi o spălare a ambalajelor după golirea lor, care apoi sunt transmise către reciclatorul final, urmărind îndeaproape trasabilitatea amba-lajelor rezultate, până la reciclare.

În 2015, am reciclat 80 tone de carton, 27 de tone de plastic, 3 tone de lemn şi sub o tonă de metal. Singura categorie unde avem depozitare finală pe iaurturile produse de Danone România este categoria de deşeu menajer rezultate din activitatea angajaţilor fabricii.

Prin ceea ce am reciclat, am salvat în ultimii 5 ani, prin ambalajele reciclate de Eco-Rom Ambalaje, 511 barili de petrol, sau suficient pentru ca un autoturism să parcurgă o jumătate de milion de kilometri, am salvat 200.000 de copaci şi 2.572 MWh energie brută, suficient pentru a alimenta 1.000 de locuinţe timp de un an. Din 2008 şi până în 2012, ne-am redus amprenta de carbon cu 30%.

PAG 7

Care ar fi aspectele unde compania dvs. vede existenţa unor oportunităţi de îmbunătăţire a performanţelor de mediu?

Se fac demersuri paralele cu toate zonele unde pot fi obţinute îmbunătăţiri ale performanţelor de mediu, iar aspectele pe care se pune accentul acum sunt consumul de apă, cel de gaz şi cel de energie electrică.

La consumul de apă, de exemplu, ne menţinem în jurul valorii de 3 metri cubi de apă consumată pe tona de produs finit, iar procesul de optimizare al consumurilor de apă în toate zonele de producţie este foarte atent urmărit.

Cum se implică managementul de vârf al DANONE în implementarea iniţiativelor şi a standardelor de mediu superioare în companie?

Managementul companiei este direct implicat în imple-mentarea iniţiativelor de mediu şi oferă o atenţie deosebită proiectelor noi, care aduc o reducere a impactului asupra mediului, generat de activitatea companiei.

În 2016, la nivel de grup, ne-am propus să reducem cu 2% amprenta de CO2 pe tona de produs finit; în 2015, am înlocuit freonul din frigidere cu un refrigerant natural, care nu mai afectează stratul de ozon, şi am schimbat flote întregi de frigidere, unde a fost cazul.

Până în 2020, vrem să reducem cu 60% consumul de apă pe tona de produs finit, raportat la consumul din 2000.

În ce priveşte ambalajele, se analizează oportunitatea utilizării unui ambalaj biopack, realizat din biomasă. Deo- camdată, încercăm să vedem dacă un astfel de ambalaj păstrează calitatea produsului. De asemenea, ne dorim ca, până în 2020, 75% din hârtia şi cartonul pe care le folosim să fie din surse reciclate, iar tot ceea ce vom folosi ca sursă virgină să fie din surse certificate de organisme precum Forest Stewardship Council (FSC).

Tetra Top, ambalajul iaurtului de băut Activia de la Danone, este primul ambalaj al companiei Tetra Pak cu certificare FSC ales de un producător din România.

În zona de agricultură, încercăm să îmbunătăţim calitatea laptelui prin diverse proiecte de sustenabilitate şi să reducem amprenta de CO2 pe kilogramul de lapte consumat. De asemenea, lucrăm îndeaproape cu fermele partenere, promovăm introducerea furajelor ecologice şi susţinem fermierii pentru a evita problemele de volatilitate a preţurilor.

Pe lângă obiectivele stabilite la nivel de grup, manage-mentul este implicat şi la nivel de politici publice. Avem un angajat Danone care participă la toate întâlnirile Parlamen-tului European pe linie de mediu. De altfel, eu ocup în paralel şi funcţia de Vice-Preşedinte al Asociaţiei Române de Amba-laje şi Mediu, şi astfel suntem implicaţi în iniţiative legislative la nivel naţional şi nu numai.

Care au fost cele mai mari provocări în GBI 2015? GBI este o evaluare complexă, bine structurată, cu foarte

multe date. E foarte interesant de completat pentru un om din domeniu, îl provoacă foarte mult prin multitudinea de subiecte abordate.

Astfel prin participarea la GBI 2015 aflam atât statusul dezvoltării noastre ţinând cont de faptul că pe noi ne interesează să îmbunătăţim constant performanţele de mediu ale companiei prin activarea întregii echipe Danone, cât şi potenţialele zone unde mai pot fi aduse beneficii asupra mediului.

Daniela BĂLANInspector Protecţia Mediului / HSEQ Department

GRUP SERVICII PETROLIERE SA

Bianca TUDORResponsabil de mediu

JW MARRIOTT BUCHAREST GRAND HOTEL

Cu ce se ocupă Grup Servicii Petroliere?Grup Servicii Petroliere S.A. (GSP) furnizează servicii

integrate pentru industria marină de petrol și gaze în următoarele domenii: foraj, construcții marine, transport maritim, proiectare, căutare și salvare a vieții pe mare, depoluare (recuperarea hidrocarburilor deversate accidental în mare deschisă) și instruire. GSP dispune de o flotă diversifi-cată ce cuprinde 8 platforme de foraj marin, 13 nave multifuncționale, 3 nave de construcții marine și 2 macarale plutitoare de mare tonaj. Compania a fost fondată în 2003 și a derulat proiecte internaționale în Marea Neagră, Marea Mediterană, Marea Nordului, în Golful Persic și în Golful Mexic, în Pacificul de Nord (Marea Okhotsk) și Marea Barents. Portofoliul de clienți cuprinde companii precum: OMV Petrom, Exxon Mobil, Gazprom, TPAO, PEMEX, Petroceltic, Winter-shall, Perenco, E.On.

Care sunt domeniile în care compania Dvs excelează în performanţe de mediu şi care sunt inițiativele sau practicile adoptate în aceste domenii?

Compania noastră excelează atât în managementul deșeurilor, impactul asupra mediului cât şi în dezvoltarea sustenabilă. GSP are implementat un bun sistem de manage-ment al deșeurilor, acestea fiind predate în vederea valorifică-rii în procent de peste 90% din cantitatea totală de deșeuri generate. Întrucât toate deșeurile produse în cadrul proceselor desfășurate de companie sunt colectate selectiv, aceasta ne ajută să reducem ponderea deșeurilor eliminate prin depozitare finală.

Care ar fi aspectele unde Compania Dvs. consideră că există oportunități de îmbunătățire a performanţelor de mediu?

În anul 2015 compania noastră şi-a propus ca obiective strategice să reducă deșeurile cu cel puțin 10% în toate activitățile economice şi să reducă tot cu 10% consumul de combustibil. Datele colectate prin sistemul centralizat de raportare susțin viabilitatea obiectivelor şi posibilitatea îndeplinirii acestora.

GSP mai are în vedere, pe termen mediu, implementarea unor tehnologii de reciclare a deșeurilor la sursă.

Cum se implică managementul de vârf al companiei în implementarea inițiativelor şi a standardelor de mediu superioare în Companie?

Compania a alocat responsabilități de mediu la toate nivelurile ierarhice, de la conducerea de vârf, care alocă resurse și diseminează responsabilitatea la nivelurile ierarhice relevante, și până la nivelul salariaților de bază, în funcție de specificul acțiunilor şi deciziilor în care aceștia sunt implicați. Există, de asemenea, un Inspector de Mediu care coordonează și supervizează implementarea standardelor de mediu, în cadrul tuturor proceselor care se desfășoară în cadrul companiei la toate locurile de muncă, acesta fiind în subordinea directă a Managerului general al companiei.

Care au fost cele mai mari provocări în GBI 2015? Complexitatea studiului, prin colectarea şi verificarea unui

volum mult mai mare şi diversificat de date din teren, de la toate locurile de muncă, indiferent de răspândirea geografică, pe uscat sau pe mare.

JW Marriott Bucharest Grand Hotel este un hotel de cinci stele din București, deschis în anul 1999, fiind cel mai mare hotel din Bucureşti şi cu cea mai mare cifră de afaceri dintre hotelurile din capitală. JW Marriott face parte din portofoliului brandurilor de lux al companiei Marriott International şi este prezent în întreaga lume, în oraşe şi staţiuni. În prezent, brandul numără 65 de hoteluri localizate pe 5 continente.

Care sunt domeniile în care compania Dvs excelează în performanţe de mediu şi care sunt inițiativele sau practicile adoptate în aceste domenii?

Marriott International acordă o atenţie deosebită perfor-manţelor de mediu şi se concentrează pe următoarele obiective privind protecţia mediului înconjurător:

- reducerea consumului de energie și apă cu 20% până în 2020;

- încurajararea partenerilor de afaceri de a construi hoteluri verzi;

- educarea asociaților și oaspeților de a conserva și păstra resursele naturale.

PAG 8

În anul 2015, proiectele cele mai importante ale companiei noastre au vizat reducerea consumului de energie și apă, în aliniere cu obiectivul 20x20 al companiei la nivel international, adică:

- Reducerea consumului de energie electrică cu 20% până în 2020, iar pentru atingerea acestui obiectiv compania a schimbat până în prezent 11.000 de corpuri tradiţionale de iluminat cu cele de tip LED, urmând ca, până la sfârşitul anului 2016, toate cele 21.000 de becuri din clădire să fie înlocuite.

- Reducerea consumului de apă cu 20% până în anul 2020.Un alt proiect este programul de management al siguranței

apei, adica acela de a promova un mediu sigur pentru toți asociații Marriott şi pentru oaspeţii noştri, prin reducerea riscului de contaminare microbiologică și chimică, ce pot rezulta în etapa de construire a sistemelor de apă, şi care pot prezenta un risc de mediu și de sănătate în cazul în care aceste sisteme nu ar fi corespunzătoare.

Hotelul face parte şi din reţeaua Green Hotels Global, ceea ce presupune asumarea unor obiective de reducere a consu-murilor pentru toate utilităţile (electricitate, gaz) până în 2020, în vederea reducerii emisiilor atmosferice cu impact negativ asupra mediului şi implicit scăderea amprentei de carbon.

Care ar fi aspectele unde Compania Dvs. consideră că există oportunități de îmbunătățire a performanţelor de mediu?

Compania noastră are în prezent în derulare unele proiecte care vizează îmbunătăţirea peformanţelor de mediu, precum:

- Proiectul de colectare selectivă a deşeurilor, care a debutat în acest an cu implementarea unei noi proceduri privind managementul deşeurilor, şi care va continua în anul 2016 prin achizitionarea unui roto-compactor în vederea reducerii la sursă a volumelor de deşeuri menajere.

- Montarea de panouri solare pentru prepararea apei calde, proiect care va conduce la reducerea consumului de energie electrică, gaz şi implicit va reduce emisiile de gaze cu efect de seră.

Cum se implică managementul de vârf al companiei în implementarea inițiativelor şi a standardelor de mediu superioare în Companie?

La nivelul Marriott International, obiectivele anuale privind managementul mediului sunt aplicate fiecărui hotel, în funcţie de capabilităţile şi specificul acestuia, fiind parte din indicato-rii de performanţă în management.

De pildă, la JW Marriott Bucharest Grand Hotel sunt aprobate anual proiectele de eficienţă energetică şi protecţia mediului pe baza indicatorilor de cost, având în vedere atât beneficiile pentru mediul înconjurător cât şi posibilitatea de recuperare a investiţiei, pentru că noi credem că protecţia mediului este benefică şi pentru acesta, şi pentru afacerea noastră.

Care au fost cele mai mari provocări în GBI 2015? GBI este un instrument complex, fără să fie însă şi compli-

cat. Participarea la GBI 2015 m-a ajutat foarte mult personal, ca responsabil de mediu, am ajustat destul de mult procedu-rile de managementul deşeurilor ca urmare a participării, aşa încât să putem fi mai mult orientaţi către rezultate măsurabi-le, concrete. Apoi, proiectul ne-a ajutat să orientăm sistemul de management de mediu mai bine către beneficiile tangibile ale programelor de mediu pe care le dezvoltăm.

PAG 9

PAG 10

DESPRE ASOCIAȚIA GREEN REVOLUTION

Asociația Green Revolution, fondată în martie 2009, este prima organizație non- guvernamentală de ecologie urbană din România, ce pune în practică măsurile ce stau la baza construirii unui oraș „verde”.

Green Revolution este un ONG orientat către susținerea și promovarea dezvoltării durabile în orașe, prin crearea de experiențe pozitive, povești de succes cu potențial de multiplicare la scară largă.

GREEN REVOLUTION ȘI-A PROPUS SĂ AMELIOREZE CALITATEA VIEȚII LOCUITORILOR DIN ORAȘE PRIN:

GREEN REVOLUTION PROMOVEAZĂ ȘI SPRIJINĂ:

proiecte demonstrative, axate pe conștientizarea ecologică, educarea și cointeresarea oamenilor din mediul urban;

facilitarea dialogului constructiv între sectorul public și cel privat, între societatea civilă și autorități.

proiectele legislative de mediu;

adoptarea de către autorități, companii private și de stat a unui comportament responsabil față de mediu;

eficientizarea și reducerea consumului de materii prime și energie;

educația ecologică și respectul față de mediul înconjurător;

colectarea separată a deșeurilor de ambalaje;

mijloacele și soluțiile de transport ecologice și economice;

folosirea bicicletelor ca mijloc de transport alternativ, realizarea sistemelor de piste destinate bicicliștilor;

soluțiile și echipamentele eco, destinate consumului de masă.

EXEMPLE DE PROIECTEDE SUCCESS:

Legea Picnicului, înaintată de asociație prin intermediul Green Politics în Parlamentul României și adoptată în 2012;

Legea nr. 132/2010 ce prevede obligativitatea colectării selective a deșeurilor în instituțiile statului;

I’Velo, cel mai mare program de bike-sharing din România, în cinci ani de derulare a proiectului, a înregistrat aproximativ 1,2

milioane de utilizatori. Odată cu înnoirea flotei de biciclete I’Velo, 800 de biciclete recondiționate au fost donate copiilor din mediul

rural, prin proiectul „Bicicleta de la țară”, în 2012.

Green Bee, un centru educațional neconvențional, sub formă unei nave spațiale amplasate în Parcul Tineretului. La bordul navei,

copiii sunt purtați într-o călătorie intergalactică, în care învață despre ecologie, ecosistemele terestre și spațiul cosmic;

BikeFest, cel mai mare eveniment destinat bicicliștilor urbani, organizat anual de Asociația Green Revolution și ajuns la a cincea

ediție, care aduce împreună toți bicicliștii din oraș. BikeFest înseamnă cyclo-cross prin curtea Palatului Parlamentului, locul unde

găsești cele mai fun competiții, activități de relaxare, super concerte si alte activități, care adună peste 5.000 de persoane la fiecare

ediție.

PAG 11

Realizările Asociației Green Revolution au fost recunoscute de-a lungul anilor prin premii naționale și internaționale, printre care se numără:

Award for Corporate Excellence (ACE) 2013 pentru Green Bee, oferit de către Departamentul de Stat al SUA, 2013

BikeFest: Premiul Juriului Cycling Visionaries Awards, Viena 2013 Certificat de bună practică pentru proiectul I’Velo, în parteneriatele pentru responsabilitatea socială, Gala

Responsabilitate Socială, 2013 European Excellence Awards 2012, nominalizare / PR Award 2010 ,,Ecology and environment”, nominalizare European Excellence Awards 2011 ,,Ecology and environment”, nominalizare Energy Globe Award 2010/2011 Național Award for România Gala Societății Civile 2010, nominalizare Gala Premiilor pentru un mediu curat ECOTIC 2010, nominalizare PR Award 2010 / Silver Award, CSR section Green Awards 2010 / Best Green Third Charity Sector Campaign Award, Top 3 Energy Globe / The World Award for Sustainability / for I’Velo

Adresa: Intrarea Valului, Nr. 2, Sector 1, București;

Tel: 021 310 3 97; Fax: 021 316 28 23; Website: www.greenrevolution.ro

www.facebook.com/asociatiagreenrevolution

PAG 12

DESPRE NORGES VELActivitățile Norges Vel se bazează în prezent pe aborda-

rea lanțului valoric, unde comunitățile locale și partenerii

locali sunt forța motrice a activităților și operațiunilor. În

acest context, responsabilitatea socială corporativă (CSR)

este relevantă atât pentru afaceri, cât și pentru organizațiile

necomerciale din domeniul public și privat. Responsabili-

tatea socială (performanța în trei domenii: protecția

mediului, economic și social) se află în centrul valorilor și

activităților Norges Vel, iar organizaţia noastră joacă un rol

esențial în rețeaua norvegiană de responsabilitate socială,

CSR Norge.

În anii anteriori, Norges Vel a sprijinit un proiect CSR în

România în care au fost implicate întreprinderi mici și

mijlocii în cooperare cu Asociația pentru Implementarea

Democrației. Proiectul s-a concentrat pe problemele de

protecție a mediului. Sarcina principală a Norges Vel în

acest proiect a fost transferul de cunoștințe și experiență în

domeniul responsabilității sociale. Acest lucru s-a realizat

prin instruirea personalului cheie din sectorul public și din

întreprinderi mici și mijlocii. Experiența norvegiană în

materie de responsabilitate socială corporativă într-o

economie globală a fost, de asemenea, folosită pentru a

sprijini eforturile de integrare a responsabilității sociale

corporative în legile și reglementările din România, care au

devenit oficiale în 2011.

În prezent, Norges Vel este partener al Green Revolution

în proiectul „Migrarea afacerilor către o mai bună raportare

a performanței de mediu și sustenabilității în regiunile de

dezvoltare din sud și sud-est, România („Moving business

towards improved environmental performance and sustain-

ability reporting in South and South East Development

Regions, Romania”). Norges Vel susține Green Revolution

asigurând consultanță în etapele de pregătire a propunerii

de proiect și implementare a proiectului pe probleme

legate de administrare, dezvoltarea instrumentului Green

Business Index, instruire și publicitate.

În plus, Norges Vel susține și alte proiecte în România în

sectorul agricol și cel al energiei regenerabile.

Societatea Regală Norvegiană pentru Dezvoltare, Norges

Vel, înființată în 1809, este o organizație cu 800 de membri

persoane fizice și 32 de membri cu statut de organizație sau

companie. Majoritatea membrilor de tip organizație sau

companie își au originea în industriile primare norvegiene

sau zonele rurale reprezentate de diferite grupuri de

interese, în societăți comerciale care operează în lanțurile

alimentare, în mișcările cooperative și alte ONG-uri.

După două sute cinci ani de funcționare desfășurând

activități inovatoare și proiecte de dezvoltare în Norvegia și în

străinătate, Norges Vel este în continuă transformare pentru

a răspunde provocării de a sprijini comunități locale vigu-

roase. O privire rapidă asupra câtorva dintre inițiativele

noastre demonstrează varietatea inițiativelor sustenabile în

care s-a implicat Norges Vel:

1811 – Înființarea primei universități din Norvegia

1840 – Înființarea școlilor agricole și, mai târziu, la nivel

universitar

1854 – Prima cooperativă din industria laptelui

1955 – Promovarea cercetării în domeniul sociologiei

rurale

1960 – Piscicultura

1970 – Asociația pentru acvacultură norvegiană

1985 – Înființarea Forumului Norvegian pentru

Bioenergie

2002 – Implicare masivă în proiecte de dezvoltare în

regiunea balcanică

2007 – Proiecte de responsabilitate socială corpora-

tivă (CSR) în Norvegia și în străinătate

2012 – Asigurarea secretariatului reţelei CSR din

Norvegia

2013 – Înfiinţarea Asociaţiei Norvegiene pentru Alge

CE ESTE GREEN BUSINESS INDEX

PAG 14

Singurul instrument prin care orice companie din România îşi poate evalua complet gratuit şi la nivelul exigenţelor internaţionale

performanţele în managementul mediului

Mecanism de monitorizare a iniţiativelor verzi din sectorul de afaceri românesc

Instrument de asistenţă şi formare pentru evaluarea şi îmbunătăţirea performanţelor de mediu

Instrument ajutător în conformarea cu cerinţele legale sau, după caz, corporatiste, privind transparenţa şi raportarea CSR,

inclusiv în ceea ce priveşte conformarea cu cerinţele Directivei UE 2014/95 (raportarea non-financiară). Ediţiile 2015 şi 2016 ale

Green Business Index beneficiază de asistenţă tehnică din partea Asociaţiei Regale Norvegiene pentru Dezvoltare Norges Vel şi de

susţinerea financiară din partea Guvernului Norvegiei, prin Innovation Norway, în cadrul programului “Inovare în Industria Verde din România”

companiilor române sau cu operaţiuni în România, prin

entităţi înfiinţate legal sau sucursale ale companiilor

multinaţionale - ca instrument de management, evaluare şi

îmbunătăţire a performanţelor de mediu; instrument de

asistenţă şi formare în managementul mediului;

patronatelor, asociaţiilor oamenilor de afaceri, şi came-

relor de comerţ, ca modalitate de măsurare a performan-

ţelor de mediu în sectorul de afaceri sau în segmentul de

companii reprezentate;

autorităţilor cu atribuţii în protecţia mediului, furni-

zându-le o imagine cuprinzătoare privind iniţiativele

companiilor din România în domeniul mediului şi

performanţele de mediu ale acestora;

publicului larg, organizaţiilor non-guvernamentale de

mediu şi presei, ca mijloc de informare şi monitorizare în

domeniul sustenabilităţii în mediul de afaceri din România.

FUNDAMENTAREA GBI/CUI SE ADRESEAZĂ GBI/

Barometrul responsabilităţii faţă de mediu a companiilor din România

Green Business Index (GBI) este un proiect multianual al Asociaţiei Green Revolution, inițiat în 2010, şi având ca obiectiv îmbunătăţirea performanţelor de mediu ale companiilor din România.

bazat pe standardele internaţionale în evaluarea

performanţelor de mediu, responsabilitate socială corpora-

tivă (CSR) şi transparenţa în afaceri, în mod particular pe

seria de standarde ISO 14001, reglementările EMAS, GRI, US

GBC, LEED, BREEAM, ISO 26000;

dezvoltat de către o echipă multidisciplinară de spe-

cialişti cu largă experienţă în domeniile vizate: politici în

sustenabilitate, transport, resurse, impact asupra mediului,

deşeuri, managementul carbonului, achiziţii verzi, comuni-

care şi implicarea stakeholderilor etc;

validat de parteneri strategici, în principal de Norges Vel,

instituţie cu experienţă de peste 100 de ani în promovarea

dezvoltării economice responsabile în lume.

Care este viziunea DHL în ce priveşte managementul mediului?

DHL este parte din Deutsche Post DHL Group, grupul lider pe piaţa de servicii de curierat expres şi logistice din lume. Fiind una din cele mai mari companii care furnizează servicii de logistică la nivel mondial, cu prezenţă în peste 220 de ţări şi teritorii de pe toate continentele, DHL transportă bunuri, valori şi informaţii în întreaga lume.

Responsabilitatea corporativă este parte integrantă a strategiei noastre. Având motto-ul „Responsabilitate pentru viaţă”, ne concentrăm pe protecţia mediului înconjurător (GoGreen), pe managementul dezastrelor (GoHelp) şi pe educaţie (GoTeach) şi susţinem voluntariatul angajaţilor (prin programul Global Volunteer Day sau Fundaţia Living Respon-sibility).

Protecţia mediului este, aşadar, primul şi unul din cei 3 piloni de bază ai strategiei noastre privind responsabilitatea corporativă, prin care ne demonstrăm preocuparea constan- tă în reducerea impactului asupra mediului.

Care sunt domeniile în care DHL excelează în perfor-manţe de mediu şi care sunt iniţiativele sau practicile adoptate în aceste domenii?

Fiind o companie de logistică, este evident că aspectele de mediu cele mai importante asociate operaţiunilor DHL sunt legate de activitatea de transport. Fiind conştienţi că transportul este generator de emisii de gaze cu efect de seră, principala cauză a schimbărilor climatice, DHL a inițiat programul de protecţie a mediului denumit GoGreen, prin care am adoptat obiective îndrăzneţe de reducere a ampren-tei de carbon, asumându-ne astfel responsabilitatea faţă de mediu. Obiectivul major al programului GoGreen este ca, până în anul 2020, să reducem cu 30% amprenta de carbon, raportată la anul de bază 2007.

În linie cu obiectivele strategice de mediu ale DHL, la nivel local, în anul 2014 am desfăşurat o serie de acţiuni de conşti-entizare privind mediul, printre care o campanie internă derulată timp de două luni, începând cu Ziua Internaţională a

Mediului, concursul Reciclează la Puterea a 4-a, unde angajaţii s-au întrecut timp de 4 luni în cele peste 50 de locaţii din România pentru cele mai mari cantităţi de hârtie colectată pentru a fi reciclată şi cele 6 Lectii de Toamnă, un proiect de comunicare cu eco-sfaturi lansat la 14 Septembrie.

Trăgând linie, ceea ce putem afirma ca rezultat final pentru DHL Express Romania este că în 2014 am redus amprenta de carbon cu 17.9% faţă de anul precedent, concomitent cu creşterea cu 7.4% a numărului de piese transportate, ceea ce arată că putem să creştem afacerea şi să reducem impactul asupra mediului în acelaşi timp.

Există şi alte domenii în care credem că excelăm, chiar participarea la Green Business Index ne-a confirmat că adoptarea şi implementarea politicii de mediu au dat rezultate bune, asigurându-ne nu doar de conformarea cu legislaţia de mediu, ci mergând mai departe la performanţe foarte bune în domenii precum managementul deşeurilor sau reducerea impactului asupra mediului pe diferite componen-te.


Îmbunătăţirea continuă – aplicată inclusiv aspectelor de mediu relevante pentru activitatea DHL – este una dintre trăsăturile esenţiale în Compania noastră, şi nu este un slogan, ci noi o măsurăm practic. De aceea, noi credem că ambiţia noastră de a rămâne liderul pieţei ne obligă să fim şi cei mai responsabili faţă de mediu. Este motivul pentru care, în perioada următoare, vrem să îmbunătăţim performanţele în transportul sustenabil, prin înlocuirea combustibililor fosili cu cei proveniţi din surse regenerabile. De asemenea, vrem să fim mai mult prezenţi în comunităţile unde ne desfăşurăm activităţile aici, în România, prin dezvoltarea de noi proiecte comunitare de mediu, inclusiv în cele peste 50 de locaţii din ţară.

Cum se implică managementul de vârf al DHL în imple-mentarea iniţiativelor şi standardelor de mediu superioare în companie?

DHL este conştientă că, în lipsa implicării active a conduc-erii de vârf în implementarea şi încurajarea aplicării în practică a politicilor, standardelor şi iniţiativelor noastre de mediu, obiectivele stabilite nu ar putea fi atinse. De aceea, în DHL există 5 piloni sau direcţii practice prin care politica de mediu este implementată, şi anume:

PAG 15

CE ESTE NOU ÎN GBI 2015 FAŢĂ DE EDIŢIILE ANTERIOARE/

Echipa de experţi a realizat 7 seturi de chestionare semni-

ficativ îmbunătăţite, conţinând până la 200 de indicatori de

performanţă de mediu, aliniaţi la standardele internaţionale

relevante, în mod deosebit la ISO 14031, dar şi la GRI, CDP,

LEED, BREEAM etc.

Acolo unde a fost relevant, aceştia au fost ajustaţi pentru

a reflecta cerinţe specifice ale legislaţiei din România sau

pentru a sublinia anumite aspecte de mediu care au o

importanţă specifică în contextul ţării noastre;Pentru GBI 2015, am introdus o interfaţă grafică simplifi-

cată, prietenoasă utilizatorilor, cu răspunsuri predefinite la

majoritatea întrebărilor, uşurând astfel completarea

chestionarelor de către companii.

Aceasta nu s-a produs însă cu preţul calităţii evaluării, ci

dimpotrivă, suntem convinşi că, pentru companii, creşterea

vitezei de completare a chestionarelor le-a oferit ocazia să

exploreze aspecte şi probleme de mediu mult mai diverse şi

pe care nu le luaseră în considerare până la această ediţie;

INSTRUMENTE AJUTĂTOARE

- Ghidul privind evaluarea şi raportarea performanţelor de

mediu şi a amprentei de carbon în companii - furnizează

îndrumări practice pentru companiile care doresc să îşi

evalueze performanţele de mediu.

- Tutoriale video - oferă îndrumare pas cu pas pentru utiliza-

torii platformei online Green Business Index, ajutându-i în

procesul de evaluare a performanţelor de mediu şi în utiliza-

rea calculatorului de emisii de gaze cu efect de seră;

- Centrul de asistenţă permanentă pentru utilizatorii GBI;

- Seminarii şi prezentări detaliate ale Proiectului, realizate în

6 judeţe din cele două regiuni ţintă pentru proiect sau

pentru comunităţi de afaceri specifice (de ex. AmCham,

conferinţele Green Report etc.)

Echipa GBI a introdus, în premieră pentru România, calcu-

latorul amprentei de emisii de gaze cu efect de seră, un

instrument cuprinzător pentru calculul online al amprentei

complete de carbon pentru companii şi organizaţii, singurul

de acest fel din România şi printre puţinele instrumente

gratuite de această complexitate din lume;

Toate companiile participante la GBI 2015 care au utilizat

oricare dintre instrumentele principale puse la dispoziţie

(chestionarele şi/sau calculatorul amprentei de carbon), au

primit rapoarte individualizate.

Acestea au conţinut evaluarea performanţelor de mediu

în cadrul competiţiei, pe fiecare dintre domeniile de evalu-

are, identificarea domeniilor cu performanţe superioare, ca şi

a acelora unde sunt oportunităţi de îmbunătăţire.

Alături de aceste informaţii, companiile participante au

primit recomandări particularizate pentru îmbunătăţirea

indicatorilor de performanţă sau pentru reducerea ampren-

tei de carbon.

Faţă de ediţiile anterioare, echipa GBI a împărţit

companiile participante în 3 sectoare economice cheie

(producţie, servicii, construcţii), cu indicatori de performanţă

de mediu ajustaţi pentru a reflecta specificitatea impacturilor

de mediu ale sectoarelor respective;

ALINIERE INTERNAŢIONALĂ

MAI SIMPLU, DAR NU SIMPLIST

INSTRUMENTE NOI

RAPOARTE INDIVIDUALIZATE

PARTICULARIZARE ÎN CREŞTERE

în evaluarea performanţelor de mediu şi a amprentei de carbon:

PAG 16

MODALITATEA DE ÎNSCRIEREŞI PARTICIPARE/

Participarea companiilor la Green Business Index s-a realizat prin înregistrarea gratuită pe pagina de internet a Proiectului, www.gbindex.ro, după ce şi-au exprimat acordul cu termenii şi condiţiile de participare la Proiect. Astfel, companiile au primit acces la un panou principal, unde sunt plasate cele 4 instrumente disponibile, cele două de bază şi cele două auxiliare.

Rezultatele GBI au fost generate automat de aplicaţia în care companiile au completat chestionarele. Pe toată perioada de completare şi evaluare a chestionarelor GBI 2015, algoritmul de punctare a rămas neschimbat.

Astfel, fiecare dintre cele 7 chestionare GBI a fost structurat pe domenii de analiză, fiecare domeniu de analiză având o pondere specifică în cadrul chestionarului, direct proporţională cu importanţa acestuia în tematicile abordate în chestionare. Suma ponderilor domeniilor de analiză care alcătuiesc un chestionar este 100%.

Apoi, în mod similar, fiecarei întrebări îi corespunde o pondere, direct proporţională cu importanţa aspectului analizat în cadrul domeniului de analiză. Suma ponderilor tuturor întrebărilor în cadrul fiecărui domeniu de analiză este de 100%.

Răspunsurile la fiecare întrebare au fost punctate de la 0 la 100, în care 0 este punctajul acordat în cazul în care compania respondentă nu a avut, în anul de raportare 2014, nici o preocupare sau acţiune practică legată de aspectul de protecţie a mediului abordat în întrebare, iar 100 puncte s-au acordat când varianta de răspuns aleasă de companie a implicat cel mai mare efort de reducere a impactului asupra mediului sau în legătură cu aspectul de mediu abordat în întrebare.

Punctajele răspunsurilor s-au înmulţit cu ponderile specifice întrebărilor din cadrul fiecărui domeniu de analiză, valoarea astfel obţinută înmulţindu-se mai departe cu ponderea domeniului de analiză în cadrul chestionarului. Prin însumarea acestor valori s-a obţinut punctajul total pe fiecare chestionar. Punctajul maxim pe care o companie participantă îl putea obţine pentru fiecare chestionar a fost de 100 puncte.

Punctajul general s-a calculat prin însumarea punctajelor totale obţinute la fiecare chestionar. Astfel, punctajul maxim general pe care o companie l-a putut obţine a fost de 700 puncte.

În ceea ce priveşte instrumentul Evaluarea responsabil-ităţii faţă de mediu a companiilor, utilizat pentru stabilirea topului Green Business Index 2015, utilizatorii au acces la un panou secundar, în care sunt prezentate pictogramele şi descrierile sumare ale celor 7 chestionare, particularizate pe fiecare sector în parte, astfel:

Prin acceptarea termenilor şi condiţiilor de participare la Green Business Index, companiile şi-au asumat întreaga răspundere pentru corectitudinea informaţiilor furnizate. Cu toate acestea, companiile premiate sau nominalizate în mod specific în Raportul prezent au fost verificate în mod detaliat de către echipa de experţi, în ceea ce priveşte documentele justificative furnizate ca suport documentar pentru răspun-surile la întrebările din chestionare.

Companiile participante au avut acces în fiecare moment al completării la informaţii legate de numărul de întrebări necompletate şi procentul de completare pentru fiecare chestionar.

Pentru fiecare întrebare din chestionar, companiile au considerat ca perioadă de raportare anul calendaristic 2014 (în situaţii excepţionale anul fiscal 2014).

Impact asupra mediului

Utilizarea resurselor

Clădiri și spatii verzi

Achiziții verzi

Managementul deșeurilor

Dezvoltare sustenabilă

1. 2. 3.

4. 5. 6.


7.

PROCEDURA DE EVALUARE ŞI ALCĂTUIRE A TOPULUI

GREEN BUSINESS INDEX/

a) Companiile participante să completeze minimum 30% dintre chestionarele la care au ales să intre în competiţie şi să furnizeze documentele justificative pentru răspunsurile selectate. În topurile generale GBI, nu au acces decât companiile care au completat şi au justificat răspunsurile la minimum 30% dintre întrebările la toate cele 7 chestionare.

b) Companiile participante să nu fi fost amendate pentru probleme de mediu şi/sau ape şi să nu fi avut autorizaţiile de mediu şi/sau autorizaţiile de gospodărirea apelor suspendate sau anulate în anul 2014.

c) Să nu activeze în calitate de persoane, organisme sau companii care oferă servicii de consultanţă de mediu şi/sau audit de mediu.

În ceea ce priveşte instrumentul Calculatorul de Emisii de Gaze cu Efect de Seră, fiind primul an în care este pus la dispoziţia utilizatorilor, acesta a avut, în anul 2015, un rol preponderent de educare şi de conştientizare, rezultatele utilizării acestui instrument de către companii nefiind luate în considerare în alcătuirea topului GBI 2015.

PAG 17

Ulterior finalizării completării celor 7 chestionare (sau, după caz, a unui număr de chestionare la alegere), răspun-surile alese sau date de către companiile participante au fost analizate, alături de documentele justificative, de către echipa GBI de experţi independenţi, fără ca aceştia să cunoască numele companiilor pe care le-au evaluat. După caz, punctajele acordate iniţial au fost ajustate conform acestor documente. Acolo unde a fost considerat necesar, s-au solicitat clarificări.

Pe baza rezultatelor înregistrate la evaluare s-a generat topul Green Business Index, pe fiecare chestionar în parte şi pe ansamblu.

Pentru a putea fi premiate sau nominalizate în topul GBI, dincolo de condiţiile de eligibilitate pentru participarea la proiect, echipa Proiectului a considerat necesare următoarele condiţii minimale:

În cazul în care, ulterior generării topului Green Business Index şi a publicării Raportului GBI 2015, se identifică abateri de la informaţiile furnizate în cadrul Proiectului sau în legătură cu condiţiile de selecţie pentru topul GBI pentru anul de raportare 2014, organizatorii Proiectului îşi rezervă dreptul de a descalifica compania sau companiile în cauză şi de a retrage, inclusiv în mod public, premiile acordate.

primele 5 companii din top, dintre care marele premiu GBI pentru cea mai responsabilă companie faţă de mediu, fără deosebire de zona geografică, în funcţie de punctajul total cumulat de la toate cele 7 chestionare;

primele 3 companii din top, pentru regiunile de dezvoltare Sud şi Sud-Est, în funcţie de punctajul total cumulat de la toate cele 7 chestionare;

primele 3 companii pentru fiecare chestionar sunt nominalizate în cadrul Raportului Green Business Index (altele decât cele 5 respectiv 3 companii de la topurile anterioare)

premii speciale, după caz.

DISTINCŢII OFERITE ÎN CADRUL PROIECTULUI GBI/

Mai toţi ştim de existenţa firmei DANONE, dar probabil puţini cunoaştem unele lucruri care vă fac deosebiţi de competitori. Cine este DANONE?

Danone a facut primul pas pe piață în Barcelona încă din 1919, când Isaac Carasso a început să vândă primele iaurturi în farmacii, ca leac pentru infecțiile intestinale, care afectau în special copiii. Astăzi, divizia de lactate este puternic dedicată misiunii companiei de a aduce sănătate prin alimente unui număr cât mai mare de oameni și pune pe piață o gamă variată de produse lactate proaspete, gustoase și nutritive.

Danone România este lider de piață pe segmentul iaurturi. Compania are în portofoliu peste 90 de sortimente, realizate în majoritate în fabrica din București, cu lapte proaspăt colectat de la fermierii români. Fabrica Danone din București a produs local primele iaurturi în 1999, iar în prezent 1 din 2 iaurturi consumate în România poartă marca Danone.

Care sunt domeniile în care Compania Dvs excelează în performanţe de mediu şi care sunt iniţiativele sau practicile adoptate în aceste domenii?

Danone Romania are deja o tradiţie de acţiuni desfăşurate pentru dezvoltare durabilă şi protecţia mediului. Considerăm că acţionăm pentru sănătate, că suntem strâns legaţi de natură şi de protejarea ei, mai ales pentru că produsele Danone provin direct din inima unui proces ciclic al naturii. Iată de ce, pentru noi, măsurarea impactului pe care îl avem asupra mediului este foarte importantă. Căutam constant să identificăm cele mai bune acţiuni pe care să le întreprindem pentru a ne perfecţiona continuu şi a ne monitoriza progresul în ceea ce priveşte protejarea mediului.

Siguranta şi calitatea iaurturilor produse sunt prioritatea numărul unu pentru noi, de aceea acordăm o atenţie deose-bită atât materiilor prime folosite, cât şi modului în care producem iaurturile. Ne interesează de unde ne procurăm resursele, ambalajele, laptele, fructele, dar și cum putem ajuta mediul prin proiecte de voluntariat. În fabrica din România, în ultimii 4 ani, am redus consumul de energie cu 28%, prin achiziționarea de echipamente mai performante, prin înlocuirea surselor de iluminat cu surse economice și prin dezvoltarea de campanii de conștientizare pentru angajații din companie.

PAG 18

În cadrul ediţiei 2015 a Green Business Index, dintre cele

260 de companii înscrise la cele două instrumente, la

întrebările de la instrumentul 1, rata de răspuns a fost

următoarea: 30% au răspuns la peste 80% dintre întrebări,

6.9% au răspuns la 50-79% dintre întrebări, 3.85% la 30-49%

dintre întrebări, şi 59.25% la sub 30% din întrebări.

În ansamblu, rata de răspuns medie globală între

companiile care s-au înscris în Proiect a fost de 38.5%,

valorile pe chestionar fiind cuprinse între 28.8% la chestio-

narul “Achiziţii Verzi” şi 48.9% la “Transport Sustenabil”. În

timp ce valoarea minimă de la chestionarul “Achiziţii Verzi”

nu este, într-o oarecare măsură, surprinzătoare, fiind o confir-

mare a interesului scăzut al companiilor din România pentru

promovarea obiectivelor de sustenabilitate în lanţul valoric,

ceea ce surprinde este interesul mare al companiilor din

România pentru transport sustenabil şi alternativ.

Se poate constata, totuşi, un interes relativ scăzut al

companiilor în ceea ce priveşte evaluarea performanţelor de

mediu utilizând instrumente independente. Cu toate

acestea, procentul scăzut de companii participante care au

răspuns la întrebări în intervalul 30-80% este relativ mic, ceea

ce arată că acele companii care au dorit într-adevăr să îşi

facă o evaluare cuprinzătoare a eficienţei în managementul

mediului au căutat să răspundă unui număr cât mai de

întrebări.

Un aspect particular în ceea ce priveşte rata de răspuns în

funcţie de tipul de întrebare între companiile care au

completat peste 80% dintre întrebări este că o bună parte a

acestora au evitat să răspundă la întrebările cu răspuns liber,

care vizau în mod deosebit aspecte cantitative ale impactu-

lui asupra mediului, ale utilizării resurselor sau manage-

mentului deşeurilor.

Acest lucru reliefează fie lipsa de transparenţă chiar şi în rândul acestor companii, fie indisponibilitatea datelor care le-ar fi permis să răspundă potrivit cu formatul solicitat în cadrul Proiectului, chiar dacă am utilizat indicatori de performanţă cantitativi aliniaţi la practica internaţională şi care este de aşteptat să fie folosiţi de companii.

În ceea ce priveşte distribuţia companiilor participante

pe intervale de punctaje totale acumulate în competiţia

Green Business Index, rezultatele nu sunt încurajatoare.

Astfel, 58.5% dintre companiile participante au acumulat

sub 100 de puncte, dintr-un total de 700 posibile, 41.5% -

peste 100 puncte, dintre care 10% peste 300 şi doar 8.5%

peste 400 de puncte, nici una dintre companii nedepăşind

pragul de 550 puncte.

RATA DE RĂSPUNS/

REZULTATE-CHEIE ŞI SEMNIFICAŢIA ACESTORA/

VEDERE GENERALĂ ASUPRA REZULTATELOR GBI 2015

Distribuția companiilor pe intervale de puncte

<100 pct 101-300 pct 300-399 pct 400-550 pct >550 pct

10%

41.5

%

58.5

%

8.5%

0%

100

50

25

75

Care ar fi aspectele unde compania dvs. vede existenţa unor oportunităţi de îmbunătăţire a performanţelor de mediu?

Se fac demersuri paralele cu toate zonele unde pot fi obţinute îmbunătăţiri ale performanţelor de mediu, iar aspectele pe care se pune accentul acum sunt consumul de apă, cel de gaz şi cel de energie electrică.

La consumul de apă, de exemplu, ne menţinem în jurul valorii de 3 metri cubi de apă consumată pe tona de produs finit, iar procesul de optimizare al consumurilor de apă în toate zonele de producţie este foarte atent urmărit.

Cum se implică managementul de vârf al DANONE în implementarea iniţiativelor şi a standardelor de mediu superioare în companie?

Managementul companiei este direct implicat în imple-mentarea iniţiativelor de mediu şi oferă o atenţie deosebită proiectelor noi, care aduc o reducere a impactului asupra mediului, generat de activitatea companiei.

În 2016, la nivel de grup, ne-am propus să reducem cu 2% amprenta de CO2 pe tona de produs finit; în 2015, am înlocuit freonul din frigidere cu un refrigerant natural, care nu mai afectează stratul de ozon, şi am schimbat flote întregi de frigidere, unde a fost cazul.

Până în 2020, vrem să reducem cu 60% consumul de apă pe tona de produs finit, raportat la consumul din 2000.

În ce priveşte ambalajele, se analizează oportunitatea utilizării unui ambalaj biopack, realizat din biomasă. Deo- camdată, încercăm să vedem dacă un astfel de ambalaj păstrează calitatea produsului. De asemenea, ne dorim ca, până în 2020, 75% din hârtia şi cartonul pe care le folosim să fie din surse reciclate, iar tot ceea ce vom folosi ca sursă virgină să fie din surse certificate de organisme precum Forest Stewardship Council (FSC).

Tetra Top, ambalajul iaurtului de băut Activia de la Danone, este primul ambalaj al companiei Tetra Pak cu certificare FSC ales de un producător din România.

PAG 19

Trebuie însă precizat că procentul ridicat de companii cu

punctaj foarte mic poate fi pus pe seama ratei de răspuns

relativ redusă într-un grup de companii de aproape aceeaşi

mărime (59.25%).

Dacă analizăm rezultatele, eliminând acest grup de

companii (foarte probabil situaţia lor reală este mult mai

bună, însă nu au acumulat puncte pentru că au completat

proporţii reduse din chestionare), şi examinăm exclusiv

rezultatele companiilor care au completat minimum 30%

dintre întrebări, apoi exclusiv rezultatele companiilor care au

completat minimum 50% dintre întrebări şi apoi pe cele care

au completat minimum 80% dintre întrebări, situaţia este

sensibil diferită, media punctelor obţinute de companiile din

grupele în cauză crescând progresiv. Astfel, în cazul

companiilor care au răspuns la minimum 30% dintre

întrebări, media punctelor obţinute se ridică la 232.9 puncte.

În cazul companiilor care au răspuns la minimum 50% dintre

întrebări, media punctelor obţinute creşte la 307.02 puncte,

iar în cazul companiilor care au răspuns la minimum 80%

dintre întrebări, media punctelor creşte la 337 de puncte, din

acest ultim grup de companii niciuna neavând acumulate

sub 200 de puncte.

Aceste informaţii ne arată că este posibil ca situaţia

companiilor care au răspuns la un număr redus sau foarte

redus de întrebări să nu fie în mod necesar una caracterizată

de punctajele reduse obţinute, ci să fie în bună măsură

rezultatul ratei reduse de completare a chestionarelor.

Cu toate acestea, rezultatele obţinute chiar şi numai de

grupul de companii cu o rată foarte bună de răspuns la

chestionare sunt încă sub media de 350 puncte, ceea ce

arată că există oportunităţi substanţiale de îmbunătăţire a

performanţelor de mediu ale acestor companii. Faptul că,

dintre acestea, doar 38.5% au trecut de media de 350 puncte

subliniază această concluzie.

În ceea ce priveşte media punctelor obţinute de

companiile din cele două regiuni de dezvoltare care au

reprezentat ţinta activităţilor de promovare a proiectului GBI

pentru ediţia 2015, am putut remarca faptul că acestea au

avut un punctaj mediu total (224 puncte) în acelaşi interval ca

media naţională, uşor mai ridicat.

Dacă privim media punctelor obţinute de companii după

cele 3 sectoare economice în care au fost împărţite,

observăm că firmele din sectorul serviciilor au obţinut o

medie de 333 de puncte, urmate de cele din sectorul

producţie/industrie, cu 299 de puncte, şi sectorul

construcţiilor, cu 201 puncte. În sectorul construcţiilor, în

lipsa unei atitudini pro-active ferme din partea conducerii de

vârf a companiilor, este puţin probabil ca performanţele de

mediu să fie simţitor îmbunătăţite, având în vedere faptul că,

tradiţional, acestea sunt activităţile cel mai dificil de

reglementat şi de controlat de către autorităţile de mediu

din România, deşi generează impacturi de mediu semnifica-

tive în aproape orice locaţie se desfăşoară. În cele două

regiuni de dezvoltare-ţintă pentru ediţia GBI 2015, puncta-

jele obţinute de companii pe sectoare sunt uşor mai ridicate

faţă de mediile la nivel naţional, sectorul producţie/industrie

având o medie de 321 puncte, iar cel de servicii 330 de

puncte, diferenţele fiind, aşadar, nesemnificative.

Media punctelor obţinute pesectoarele cheie în GBI 2015

PRODUCȚIE

NAȚIONAL

SERVICII CONSTRUCȚII

350

300

250

200

150

100

50

0

299321 333

201 200

330

REGIONAL

PAG 20

În ceea ce priveşte distribuţia punctelor obţinute pe

fiecare chestionar, luând în considerare doar companiile

care au completat minimum 30% dintre chestionarele în

cauză, s-a putut observa că firmele din România au acumu-

lat, în medie, cele mai multe puncte la chestionarele “Impact

asupra mediului” (73.7), “Managementul deşeurilor” (65.1) şi

“Dezvoltare sustenabilă” (53.2). În acelaşi timp, cele mai

slabe rezultate au fost obţinute la chestionarele “Transport

sustenabil” (39), “Clădiri şi spaţii verzi” (35.5), “Utilizarea

resurselor” (35.1) şi “Achiziţii verzi” (26.8).

Este interesant de observat faptul că punctajele

substanţial mai mari au fost obţinute la chestionarele

“Impactul asupra mediului” şi “Managementul deşeurilor”,

arii de management de mediu unde indicatorii de perfor-

manţă au legătură directă cu aspectele legate de confor-

mare legală, acestea fiind în bună măsură aspecte destul de

clar reglementate prin legislaţia în vigoare. Preocuparea

companiilor pentru conformarea legală este un aspect

benefic, lăudabil. Cu toate acestea, discrepanţa între

rezultatele la aceste chestionare şi cele de la chestionarele

unde media punctelor a fost cu mult mai mică arată că,

pentru companii, a fi o companie verde adeseori înseamnă

mai degrabă să ţintească doar conformarea legală.

În acelaşi timp, este îmbucurător să observăm că un

punctaj relativ satisfăcător a fost obţinut la chestionarul

“Dezvoltare sustenabilă”, semn că multe companii au

adoptate elemente de politică şi standarde de mediu ori

sisteme de management de mediu şi că eficienţa acestora

este, în mare, monitorizată. Cu toate acestea, am constatat

faptul că firmele din România îşi propun prea puţine obiec-

tive ambiţioase şi consideră sistemele de management de

mediu mai degrabă instrumente ajutătoare în atingerea

obiectivelor de conformare legală decât instrumente de

îmbunătăţire continuă a performanţelor în managementul

mediului şi platforme pentru obiective ambiţioase în dome-

nii precum utilizarea resurselor, achiziţiile verzi sau transpor-

tul sustenabil.

Ceea ce este însă surprinzător este punctajul foarte redus

la chestionarul “Utilizarea resurselor”, lucru care subliniază

încă o dată faptul că firmele din România produc puţin,

consumând mult. Din fericire, oportunităţile pe care

companiile le au în acest domeniu în România ar trebui să le

încurajeze să demareze programe multianuale de auditare şi

conservare atentă a resurselor, iniţiative care le cresc

competitivitatea, le scad costurile de producţie şi impactul

asupra mediului şi le cresc performanţele de mediu pe

ansamblu.

Raportate la nivelul regiunilor de dezvoltare pe care s-au

focalizat activităţile noastre de promovare în ediţia curentă,

mediile pe chestionare sunt uşor mai reduse decât mediile

la nivel naţional, cu excepţia chestionarului “Achizitii verzi”,

unde media punctelor obţinute de companiile din regiunile

de dezvoltare a fost de 37 puncte, cu 10 puncte mai mare

decât media la nivel naţional.

Dezvoltare Sustenabilă

Utilizarea Resurselor

Impactul asupra Mediului

Managementul Deșeurilor

Clădiri șiSpații Verzi

Achiziții Verzi


50

53

0 10 20 30 40 50 60 70 80

NAȚIONALREGIONAL

33

35

7274

6665

3336

3727

3929

Media punctajelor obținute pe chestionare, pe regiune și național

GBI măsoară an de an sustenabilitatea companiilor din România, urmărind, în primul rând, modul în care acestea îşi optimizează

politicile, practicile şi procesele pentru a realiza tranziţia către un model de afaceri verde, circular.

Marele premiu Green Business Index 2015 este câştigat de compania care a demonstrat în cursul anului de raportare că şi-a

mobilizat resursele şi şi-a administrat afacerile astfel încât să asigure prosperitatea şi profitabilitatea pe termen lung, luând în calcul

aspectele sociale şi de mediu în planul de dezvoltare.

Trebuie precizat că, în ediţia 2015 a proiectului, au existat mai multe companii care au obţinut puncte însumate la cele 7 chestio-

nare, care le-ar fi calificat să fie premiate, dar care au fost descalificate din cauza faptului că, în anul de raportare (2014), au fost amen-

date pentru încălcarea legislaţiei de mediu sau care nu au respectat regula competiţiei de a completa şi justifica minimum 30%

dintre întrebările de la fiecare chestionar.

PAG 21

TOP 5 GREEN BUSINESS INDEX2 1

3

MARELE PREMIU GBIDHL Express Romania

LOCUL 2 GBIHOCHLAND Romania SRL

LOCUL 3 GBIDANONE ROMANIA

LOCUL 4 GBIGRUP SERVICII PETROLIERE SA

LOCUL 5 GBIJW Marriott Bucharest Grand Hotel

TOP 3 - Regiunile Sud şi Sud-Est

LOCUL 1 - SC GRUP SERVICII PETROLIERE SA

LOCUL 2 - ELECTROARGES S.A.

LOCUL 3 – VRANCART S.A.

Chestionarul „Dezvoltare sustenabilă” analizează

existenţa şi eficienţa politicilor şi standardelor de mediu în

cadrul companiilor din România în anul de raportare 2014. El

creionează portretul sustenabilităţii companiilor, aşa cum

este ea reliefată în politicile, practicile şi programele acesto-

ra, urmărind, pe de-o parte, abordarea sistematică a

conceptului de sustenabilitate în afaceri, şi pe de altă parte,

principalele rezultate concrete ale implementării politicilor

de mediu în anul de raportare.

Chestionarul conţine până la 54 de indicatori de perfor-

manţă (în funcţie de sectorul economic), structuraţi pe 12

domenii de evaluare a performanţelor de mediu, astfel:

Punctele forte ale chestionarului sunt date de întrebările

care fac referire la abordarea sistematică a evaluării perfor-

manţelor în sustenabilitate, transparenţa în comunicarea şi

diseminarea obiectivelor de mediu, a programelor şi planu-

rilor de acţiuni, rezultatele concrete obţinute în implementa-

rea sistemelor de management de mediu şi iniţiativele

voluntare în sustenabilitate ale companiilor.

Cu alte cuvinte, nu am răsplătit în mod special faptul că

există adoptate politici sau sisteme de management de

mediu, ci mai degrabă implementarea cu succes, sistema-

tică a acestora, în companii.

LOCUL 1 OȚELINOX SA, Târgoviște,

a subsidiary of SAMSUNG C&T

LOCUL 2 KPMG România

LOCUL 3 SC GREENTECH SA

PAG 22

1. DEZVOLTARE SUSTENABILĂ

FUNDAMENTAREA CHESTIONARULUI/

REZULTATE GBI 2015/

TOP 3/

politica de mediu

aspectele de mediu

conformarea legală (din perspectiva abordării sistematice)

obiectivele de mediu

planurile şi programele de acţiuni de mediu

conştientizarea şi instruirea angajaţilor

comunicarea internă pe teme de mediu

comunicarea externă pe teme de mediu

auditarea şi evaluarea performanţelor de mediu

sustenabilitatea produselor (doar pentru sectorul producţie)

proiecte comunitare de mediu

costuri şi beneficii cu managementul mediului.

Politica sau strategia de mediu a unei companii este

modalitatea formală pentru exprimarea angajamentului

acelei companii în protecţia mediului. Existenţa unei politici

de mediu în sine nu reprezintă o garanţie a unui angajament

practic, real, al responsabilităţii de mediu, dar lipsa acesteia

este în cele mai multe cazuri indiciul unei preocupări

scăzute faţă de mediu la nivelul conducerii de vârf, atitudine

care, în majoritatea covârşitoare a situaţiilor, se transferă la

nivelul angajaţilor cu responsabilităţi operaţionale în dome-

niu.

În ceea ce priveşte gradul de diseminare a politicii de

mediu, 75.4% dintre companii au comunicat în anul 2014 în

legătură cu politica lor de mediu, însă doar 10.2% au făcut

acest lucru utilizând o listă prestabilită de stakeholderi,

ceea ce indică faptul că, în marea majoritate a companiilor,

nu există o abordare sistematică de implicare în dialogul cu

stakeholderii, aspect care a fost remarcat şi în ceea ce

priveşte indicatori de performanţă înrudiţi.

Dacă 75.7% dintre companii aplică politicile de mediu

tuturor activităţilor şi amplasamentelor lor, inclusiv contrac-

torilor cu operaţiuni pe amplasamentele companiilor, totuşi

rămâne un procent destul de ridicat de companii (24.3%)

care nu aplică politicile de mediu tuturor activităţilor sau

inclusiv contractorilor. Astfel, pentru aproape un sfert dintre

companii, riscurile de mediu asociate activităţilor

neacoperite de politica şi instrumentele de management de

mediu sunt în fapt necontrolate, cel puţin nu în mod

sistematic.

În ceea ce priveşte implicarea conducerii de vârf în imple-

mentarea politicilor de mediu în companii, între 55.7 şi 73.8%

dintre companii alocă autoritate şi resurse pentru imple-

mentarea acestora. Cu toate acestea, din punct de vedere

practic, 43.1% consideră că implementarea politicii de mediu

este responsabilitatea exclusivă a managerului sau a

responsabilului de mediu, în timp ce 7.7% nici nu au desem-

nat un manager de mediu şi nici responsabilităţi specifice în

interiorul companiilor respective.

Ca instrumente prin care companiile implementează în

mod sistematic prevederile politicilor de mediu, 85.5%

dintre acestea folosesc sistemele de management de

mediu, 7.7% fiind în primul an de implementare. Rămâne însă

un procent destul de ridicat (15.4%) de companii care nu

folosesc sisteme de management de mediu, procent foarte

apropiat celui care indică proporţia companiilor care nu au

adoptată o politică sau o strategie de mediu (15.2%). În linie

cu situaţia internaţională, standardele ISO 14000 sunt cele

mai des utilizate ca platformă pentru implementarea şi

auditarea standardizată a sistemelor de management de

mediu, 85% dintre companii preferând această schemă.

Popularitatea schemei europene EMAS este în scădere faţă

de ediţiile anterioare ale GBI, doar 3.3% dintre companiile

respondente având sisteme de management care

urmăresc cerinţele EMAS.

În ediţia 2015 a GBI, 84.8% dintre companii au declarat

că au o politică sau o viziune de mediu, o proporţie destul

de ridicată, însă nu foarte diferită de ediţiile anterioare ale

Proiectului. În ceea ce priveşte tematicile abordate în

politica de mediu, deşi peste 70% din companii au raportat

că politicile lor de mediu conţin elementele obligatorii

cerute de standardele internaţionale în managementul

mediului (ISO14000), totuşi, doar 65.7% conţin obiective care

ţintesc evaluarea sistematică a performanţelor de mediu şi

transparenţa în privinţa acestora faţă de stakeholderii interni

şi externi. În legătură cu acest ultim aspect, doar 47.1% dintre

companiile participante au luat în considerare, în politicile lor

de mediu, interesele şi preocupările stakeholderilor.

POLITICA DE MEDIU/

PAG 23

Companiile cu politică sau strategie de mediu

DA84.8%

NU15.2%

Identificarea, evaluarea, documentarea şi prioritizarea

aspectelor de mediu ale unei companii reprezintă o etapă

critică pentru succesul implementării politicii de mediu şi

atingerea obiectivelor strategice de mediu ale companiei.

De regulă, identificarea şi caracterizarea aspectelor de

mediu presupun un efort important pentru companie,

constând în evaluarea detaliată a operaţiunilor, a produselor

şi a serviciilor, aşa încât, adeseori, după primul ciclu de

evaluare, multe companii nu mai refac niciodată sau refac

doar formal acest proces, rămânând la acelaşi set de

aspecte de mediu. Aspectele de mediu ale unei companii se

modifică în timp, odată cu transformările care apar în

structura, operaţiunile, activele, produsele şi serviciile

companiei, iar identificarea anumitor aspecte, mai puţin

evidente la prima vedere, depinde de experienţa şi de

nivelul de pregătire al persoanelor care efectuează această

activitate în cadrul sistemului de management de mediu. Pe

de altă parte, alegerea şi importanţa criteriilor utilizate în

prioritizarea aspectelor de mediu reflectă întotdeauna

direcţia către care se îndreaptă în realitate politica de mediu.

În ediţia GBI 2015, 74.2% dintre companii au avut imple-

mentată şi aplicată o procedură de identificare şi evaluare

periodică a aspectelor de mediu, în timp ce 16.7% au identi-

ficat o serie de aspecte de mediu doar cu ocazia unor

evaluări de mediu sau a unor audituri realizate de firme de

consultanţă. În cazul a 9.1% dintre companii, acestea nu

identifică şi nu evaluează periodic aspectele de mediu.

Cu toate acestea, 22.2% dintre companii nu deţin o listă

concretă a aspectelor de mediu aplicabile operaţiunilor lor.

În lipsa acestora, este dificil ca aceste companii să îşi

gestioneze eficient riscurile de mediu, cu excepţia situaţiilor

când operaţiunile sunt foarte simple iar aspectele de mediu

sunt limitate şi foarte bine cunoscute, fără evoluţie în timp

sau în relaţie cu circumstanţele prin care trec companiile.

În ceea ce priveşte criteriile utilizate în prioritizarea

aspectelor de mediu şi stabilirea aspectelor semnificative,

cele mai des menţionate au fost:

În acelaşi timp, criteriile cele mai rar utilizate au fost

costurile de remediere sau depoluare (30.6%), reputaţia

companiei faţă de comunitate, clienţi şi furnizori (38.8%) şi

ireversibilitatea impactului asupra mediului (38.8%).

Acestea ilustrează faptul că, inclusiv în ceea ce priveşte

criteriile pentru selectarea aspectelor de mediu semnifica-

tive, companiile se orientează cu prioritate către conforma-

rea legală şi protejarea intereselor imediate (aspect legitim,

de altfel), dar îşi manifestă un interes mult mai scăzut în ceea

ce priveşte impactul efectiv asupra mediului, contaminarea

acestuia şi costurile de remediere sau chiar reputaţia lor în

faţa comunităţii, clienţilor şi furnizorilor.

Un aspect interesant de observat este faptul că, deşi 90% din companii au implementat un sistem de management de mediu,

totuşi doar 71.6% îl au certificat de către un organism independent de certificare.

ASPECTE DE MEDIU/

PAG 24

Alocarea responsabilităţilor de protecţia mediului în companie

Exclusiv Responsabilul / Managerul de Mediu

Întreaga organizație, Managerul de Mediu coordonează

Nu există alocate responsabilități de mediu

43.1%

49.2%

7.7%

gravitatea impactului asupra mediului

(daunele potenţiale) – 85.7%

probabilitatea de producere a impactului

asupra mediului – 79.6%

riscul de încălcare a legislaţiei de mediu – 73.5%

afectarea sănătăţii angajaţilor proprii – 55.1%

Interesul redus faţă de costurile de remediere sau depoluare poate fi în egală măsură rezultatul faptului că firmele se orientează

către prevenirea poluării sau rezultatul lipsei unei legislaţii naţionale şi europene foarte clare în ce priveşte impunerea obligaţiilor de

remediere, atunci când mediul ajunge să fie contaminat.

Conformarea companiilor cu cerinţele legislaţiei aplicabile

în domeniul mediului reprezintă obiectivul minim pe care

orice firmă care aspiră la statutul de “companie verde” ar

trebui să îl aibă în vedere. Într-un mediu de reglementare

dinamic, în continuă schimbare, multe companii ar trebui să

conştientizeze că nu este suficient să deţină o autorizaţie de

mediu sau ape valabilă şi să nu fi fost identificate neconfor-

mităţi în decursul controalelor din partea Gărzii de Mediu.

Experienţa arată că o bună parte a accidentelor de mediu au

avut drept cauză primară ignorarea de către companii a

anumitor cerinţe şi obligaţii legale şi că nu au avut implemen-

tate proceduri pentru identificarea şi analiza adecvată a

cerinţelor legale relevante, lipsindu-le, în acelaşi timp,

evaluări periodice interne şi externe asupra conformării

legale de mediu.

Dincolo de modalitatea prin care o companie se asigură, în mod practic, că activităţile sale sunt desfăşurate în conformitate cu

obligaţiile legale, este important ca aceasta să aibă prestabilită modalitatea în care acţionează în situaţia în care descoperă că nu

respectă legea. În România şi în lume, companiile ambiţioase în domeniul performanţelor de mediu consideră că nesatisfacerea

integrală a cerinţelor legale de mediu (considerate standardul minim de performanţă) ilustrează un management de mediu atât de

deficitar, încât se impune oprirea imediată a activităţii companiei până la remedierea situaţiei. Această abordare este totuşi adoptată de

doar 33.9% dintre companiile respondente, în timp ce 7.2% nu acţionează pentru remedierea situaţiei de neconformare decât dacă

autorităţile de reglementare sau control le impun acest lucru.

CONFORMAREA LEGALĂ ÎN PROTECŢIA MEDIULUI/

Abordarea situațiilor de neconformare legală de mediu

Nu întrerupem activitatea, dar o reducem astfel încât să minimizăm consecinţele asupra mediului sau comunităţii locale.

Continuăm activitatea în mod obişnuit, acţionăm numai dacă autorităţile de mediu ne impun să luăm vreo măsură anume, ca urmare a controalelor acestora.

Continuăm activitatea în mod obişnuit, dar dăm prioritate acţiunii de reintrare în legalitate şi alocăm de urgenţă resurse pentru aceasta.

Întrerupem producţia sau activitatea companiei sau retragem de pe piaţă produsul pentru care au fost semnalate neconformările legale, până la remedierea situaţiei. Anunţăm toţi factorii interesaţi

cu privire la aspectele de neconformare în cauză.

7.2%

37.5%

33.9%

21.4%

În anul 2014, 19.7% dintre companiile respondente în cadrul

proiectului GBI au considerat că obligaţiile lor legale se limi-

tează la specificaţiile incluse în autorizaţiile de mediu/ape, iar

37.7% nu au un registru distinct conţinând cerinţele legale

relevante operaţiunilor lor. Este dificil de imaginat cum îşi pot

identifica aceste companii aspectele semnificative de mediu,

atâta timp cât nu îşi cunosc nici obligaţiile legale. Această

concluzie este dublată de faptul că 41.1% dintre companiile

respondente nu manifestă interes faţă de alinierea la

standarde de mediu suplimentare cerinţelor legale din

România şi numai 21.4% aplică standarde de mediu mai

exigente decât cerinţele legale, fără ca acesta să fie

rezultatul impunerii lor la nivel de corporaţie. Cu toate acestea,

72.4% dintre companii au considerat că, în anul de raportare,

şi-au îndeplinit în totalitate obligaţiile legale.

PAG 25

Obiectivele de mediu reprezintă într-o companie transpu-

nerea liniilor strategice ale politicii de mediu, aplicate la

aspectele de mediu semnificative şi exprimate, pe cât

posibil, cantitativ. Evaluarea periodică a gradului de atingere

a acestor obiective este necesară pentru că ea confirmă

implementarea cu succes a politicii de mediu, în abordările ei

strategice.

61.3% din companiile respondente deţin şi implementează

o procedură prin care identifică, stabilesc, urmăresc

atingerea şi, după caz, revizuiesc obiective prin care politica

de mediu este pusă în practică, în timp ce 32.3% dintre

companii sunt orientate preponderent către îndeplinirea

cerinţelor legale în domeniu. În ceea ce priveşte periodici-

tatea evaluării îndeplinirii obiectivelor de mediu, 56.6%

dintre companii au făcut acest lucru o singură dată în anul

2014, 10% - semestrial, şi 26.7% - trimestrial sau mai des, restul

companiilor nefăcând o evaluare a atingerii obiectivelor.

În evaluarea proprie, 50.8% din companiile respondente

au considerat că şi-au îndeplinit în totalitate obiectivele

de mediu stabilite pentru anul 2014, 40.7% - în proporţie de

peste 75%, restul fiind companii care şi-au considerat

insuficient atinse obiectivele.

Planurile şi programele de acţiuni în protecţia mediului

reprezintă instrumentele practice prin care sunt atinse obiec-

tivele de mediu stabilite anterior. În ceea ce priveşte acţiunile

incluse în planurile sau programele de mediu, raportul dintre

acţiunile voluntare şi cele obligatorii (sau cele având ca scop

conformarea legală) reprezintă un indicator al ambiţiei

companiei respective de a atinge performanţe de mediu

superioare şi al motivaţiilor pentru care compania a adoptat

politica de mediu şi sistemul de management de mediu.

Printre măsurile cuprinse în planurile de acţiuni de mediu,

am constatat că cele mai multe s-au încadrat în următoarele

categorii de măsuri:

Alături de gradul de atingere a obiectivelor de mediu, cel

al implementării acţiunilor din planul de mediu este expresia

eficienţei şi a succesului în iniţiativele de mediu ale compa-

niei.

În ceea ce priveşte alocarea responsabilităţilor pentru

implementarea planurilor de acţiuni de mediu, situaţia

companiilor participante la GBI 2015 este similară situaţiei

care vizează alocarea responsabilităţilor pentru implementa-

rea politicii de mediu. Astfel, 44.8% dintre companii pla-

sează, în mod greşit, responsabilitatea pentru planurile

de acţiuni exclusiv asupra managerului de mediu sau a

departamentului de mediu, în timp ce 51.7% au considerat că

responsabilitatea aparţine conducerii de vârf a companiei. În

3.5% dintre cazuri, responsabilitatea este externalizată către

contractori sau consultanţi.

OBIECTIVE DE MEDIU/

PLANURI ŞI PROGRAME DE ACŢIUNIÎN PROTECŢIA MEDIULUI /

prevenirea poluării - 100%

minimizarea deşeurilor – 98.3%

reducerea consumului de energie şi a emisiilor

de gaze cu efect de seră – 81%

reducerea poluării aerului – 70.7%

PAG 26

Gradul de implementare a planurilor sau programelor de acțiuni de mediu

100% >75% >50% >25% <25%

50

25

0

45.5

%

38.2

%

9.1%

5.4%

1.8%

La polul opus s-au situat măsurile care au vizat

reducerea nivelului de zgomot generat de activităţile

companiilor (12.5%), reducerea impactului asupra biodiver-

sităţii (29.3%) şi creşterea performanţelor de mediu ale

contractorilor şi furnizorilor (39.6%), teme care sunt în mod

convenţional abordate mai puţin de către companii în

România. Este interesant de observat că, deşi legislaţia în

domeniul emisiilor atmosferice nu este atât de restrictivă,

totuşi un procent important de companii au investit în

reducerea poluării aerului în anul de raportare.

În ceea ce priveşte proporţia măsurilor voluntare în

planul de acţiuni de mediu din anul de raportare, doar 14.3%

dintre companiile respondente au avut planurile de acţiuni

alcătuite integral din măsuri voluntare. Acest lucru indică

faptul că aceste firme consideră conformarea legală ca

fiind un obiectiv minimal, măsurile focalizate pe conforma-

rea legală nefăcând parte din planurile de acţiuni, ci parte

din viaţa de zi cu zi a companiilor în cauză. Pe de altă parte,

trebuie apreciat faptul că proporţia companiilor care au avut

peste 50% măsuri voluntare în planurile lor de acţiuni în 2014

este destul de ridicată pentru România – 53.5%. Trebuie

precizat totuşi faptul că multe dintre companiile cu activităţi

în sectoarele “servicii” şi “construcţii” nu sunt supuse, de

regulă, procedurilor de autorizare obligatorii, motiv pentru

care acestea adesea consideră – în mod greşit – că anumite

acţiuni din planurile de măsuri trebuie văzute ca voluntare,

deşi în realitate ele pot să abordeze unele cerinţe legale.

Pentru anul 2014, gradul de implementare a planurilor

de mediu ale companiilor a fost în general foarte bun, 83.7%

dintre companii considerând că au implementat cu succes

peste 75% din măsurile incluse în acestea.

O companie este verde în măsura în care angajaţii ei – nu

doar managerul de mediu - sunt conştienţi şi instruiţi în mod

adecvat, periodic, în identificarea, evaluarea şi gestiunea

eficientă a aspectelor de mediu.

Cu toate acestea, nu trebuie uitat faptul că fiecare

companie are particularităţile ei, cultura organizaţională

proprie, aspecte de mediu proprii, valori şi priorităţi perso-

nalizate. Acesta este motivul pentru care li s-a cerut

companiilor participante să prezinte criteriile care au deter-

minat campaniile de instruire şi conştientizare desfăşurate

în anul de raportare. Astfel, criteriile cel mai des utilizate de

companii includ: obiectivele de mediu şi planurile de acţiuni

pentru atingerea acestora (77.6%), aspectele semnificative

de mediu (74.1%) şi liniile directoare ale politicii de mediu

(74.1%). Aceasta demonstrează pragmatism şi focalizare pe

atingerea obiectivelor de mediu şi a elementelor strategice

din politica de mediu. Cele mai rar utilizate criterii au fost

obligaţiile impuse de clienţi sau parteneri de afaceri/fi-

nanţatori (27.6%) şi iniţiativele sau ideile venite din partea

angajaţilor (36.2%). Dacă penultimul criteriu era de aşteptat

să fie unul mai rar utilizat, datorită absenţei iniţiativelor de

promovare a sustenabilităţii pe lanţul valoric, ultimul este un

indicator mult mai îngrijorător, pentru că ilustrează o partici-

pare slabă a angajaţilor în procesul de management de

mediu.

Măsurând gradul de participare a angajaţilor în campanii

de conştientizare şi instruire în protecţia mediului, jumătate

dintre companii au derulat campanii în care au implicat

minimum 75% din angajaţi, în timp ce 31% din companii şi-au

instruit sub jumătate din personal în anul 2014, dintre care

12.1% - doar managerul de mediu sau nici o persoană din

companie.

CONŞTIENTIZARE ŞI INSTRUIRE ÎN PROTECŢIA MEDIULUI/

PAG 27

Este un fapt cunoscut că nivelul instruirii şi al conştien-

tizării aspectelor de mediu la nivelul angajaţilor determină

nivelul participării lor active la rezolvarea problemelor de

mediu ale companiei.

În ceea ce priveşte mijloacele de comunicare pe temati-

ci de mediu utilizate de companii faţă de angajaţii proprii,

cele mai des utilizate au fost:

Din punctul de vedere al frecvenţei comunicării pe teme

de mediu, 32.8% dintre companii au comunicat doar semes-

trial sau anual, 36.2% - trimestrial, 20.7% - lunar, şi numai

10.3% - săptămânal şi mai des. Pe de altă parte, am

constatat adesea că managerii fac confuzie între

programele de instruire şi comunicare, pe de o parte, şi

comunicarea internă în protecţia mediului pe de cealaltă, în

realitate frecvenţa şi conţinutul comunicărilor pe teme de

mediu fiind mult mai rare, respectiv sărace.

În mod obişnuit, companiile care îşi doresc formarea unei

culturi organizaţionale de încurajare a inovaţiei şi a respons-

abilităţii, ca şi o implicare avansată a angajaţilor în manage-

mentul mediului, promovează instrumente de dialog şi

implicare complexe, precum instrumente de feedback şi

colectare a iniţiativelor şi ideilor angajaţilor, valorificându-le

oricând acestea sunt pertinente şi aplicabile, adeseori

recompensându-le în mod adecvat. În ceea ce priveşte

modalităţile de colectare a feedback-ului din partea

angajaţilor pe teme de protecţia mediului, doar 19.3% dintre

companiile participante la ediţia GBI 2015 au avut imple-

mentate astfel de sisteme, restul rezumându-se la diferite

instrumente, care colectează ideile angajaţilor doar în

anumite circumstanţe, de regulă într-o modalitate pasivă

(de ex. prin “cutia de sugestii”), în timp ce 14% nu folosesc

nicio modalitate de implicare a angajaţilor în iniţiativele de

mediu.

Aceste realităţi s-au reflectat în procente scăzute ale

iniţiativelor de mediu adoptate de companii ca urmare a

unor idei sau propuneri venite din partea angajaţilor. Astfel,

58.7% dintre companii au adoptat în planurile de acţiuni sub

50% dintre propunerile sau ideile colectate de la angajaţi,

19% au adoptat între 51 şi 75% dintre sugestiile angajaţilor şi

22.4% - peste 75% dintre propunerile acestora. Aceste valori

scăzute sunt consecinţele directe ale lipsei de instruire a

angajaţilor, dar şi ale concentrării responsabilităţii pentru

protecţia mediului la nivelul managerului sau responsabilu-

lui de mediu.

Într-o societate bazată pe informaţie, cum este cea

actuală, companiile au descoperit că, contrar modelelor de

afaceri anterioare, ele sunt mai competitive dacă permit şi

încurajează comunicarea şi implicarea stakeholderilor

externi în aproape orice domeniu al afacerilor lor, cu atât

mai mult în subiecte precum impactul asupra mediului,

impactul social şi guvernanţa corporatistă (concept

denumit şi responsabilitate socială corporatistă - CSR).

COMUNICARE INTERNĂ ÎN PROTECŢIA MEDIULUI/

COMUNICARE EXTERNĂ ÎN PROTECŢIA MEDIULUI/

prin intermediul şefilor de departamente, în cadrul

şedinţelor de lucru (77.6%)

prin programul de instruiri de mediu (62.1%)

prin afişarea la avizierul companiei (60.3%)

PAG 28

Anual Semestrial

Intern Extern

Trimestrial Lunar Săptămânal sau mai des

Mai rar decât anual sau deloc

50

25

0

37.5

%

12.1

% 19.6

%

36.2

%

17.9

%

20.7

%

0%

10.3

%

0%

21.4

%

3.6%

20.7

%Frecvența comunicării interne vs externe în protecția mediului

Adoptarea în urmă cu 13 ani, de către organizaţii non-gu-

vernamentale internaţionale, precum World Business

Council for Sustainable Development (WBCSD), Global

Reporting Initiative (GRI) sau Carbon Disclosure Project

(CDP), a unor ghiduri şi standarde privind raportarea externă

a performanţelor de mediu a marcat începutul unei

abordări noi a relaţiilor dintre companii şi mediul în care ele

îşi desfăşoară activitatea, fie că este vorba despre mediul

înconjurător, fie comunitatea locală şi societate în general.

Mai mult decât atât, atractivitatea pentru investitori şi

finanţatori a companiilor din întreaga lume a devenit strict

dependentă de nivelul transparenţei acestora în materie de

performanţe în CSR şi de cel al implicării companiilor în viaţa

comunităţilor pe care le afectează.

În cadrul proiectului Green Business Index, am analizat

modalităţile de comunicare externă în protecţia mediului

existente în cadrul companiilor, frecvenţa cu care ele

comunică în exterior, subiectele care sunt comunicate şi

modalităţile de colectare şi analiză a opiniilor, observaţiilor

şi reclamaţiilor din exterior. Imaginea de ansamblu pe care

am creionat-o utilizând răspunsurile oferite de companii la

întrebările specifice din chestionar ne arată faptul că multe

dintre acestea nu sunt implicate într-un dialog activ cu

stakeholderii externi, aspect subliniat şi anterior, atât la

analiza despre politica de mediu, cât şi cu privire la criteriile

utilizate de companii privind selecţia aspectelor semnifica-

tive de mediu.

Astfel, între modalităţile utilizate de companii pentru

comunicarea cu mediul exterior acestora, cea mai utilizată

este comunicarea pasivă, prin intermediul anunţurilor

postate pe paginile de internet ale companiilor (41.5%) sau

prin contribuirea cu date şi informaţii la elaborarea unui

raport de sustenabilitate ori CSR la nivel de grup de

companii (32.3%). Doar 9.2% dintre companii organizează

întâlniri regulate de informare şi discuţii cu organizaţiile şi

persoanele interesate pe probleme de protecţia mediului,

iar 16.9% nu au nicio formă de comunicare externă de

mediu.

Drept consecinţă, 37.5% au comunicat extern o singură

dată în anul 2014, 3.6% - de două ori, 19.6% trimestrial, şi doar

17.9% - lunar sau mai des, în timp ce 21.4% au menţionat că,

în general, comunică extern pe probleme de mediu mai rar

decât anual sau deloc.

În lipsa utilizării sistematice, permanente, a unui set de

indicatori ai performanţei de mediu, companiile nu pot

măsura în mod eficient performanţele în domeniul mediului

şi au puţine şanse să îşi poată analiza aceste performanţe

comparativ cu firmele competitoare.

În acelaşi timp, auditarea periodică, cuprinzătoare, a

sistemelor de management de mediu poate face diferenţa

între companiile cu adevărat performante şi cele care au ca

singur obiectiv obţinerea certificării ISO. În ceea ce priveşte

neconformităţile identificate în decursul auditurilor interne

de mediu, într-un sens, aceasta poate fi un indicator al

profunzimii şi seriozităţii auditurilor de mediu. În acelaşi timp,

atunci când o proporţie mare a auditurilor se finalizează cu

neconformităţi pe o perioadă îndelungată de timp, poate fi

semnalul că managementul mediului este deficitar în

companie.

Este interesant să observăm că, în cazul companiilor

participante la GBI 2015, 80.4% dintre ele au indicat faptul că

folosesc sistematic un set de indicatori de performanţă de

mediu şi 57.1% analizează aceşti indicatori de mai multe ori

pe an. Totuşi, 66.7% dintre companii nu au realizat până la

sfârşitul anului de raportare nicio analiză a performanţelor

de mediu comparativ cu alte companii din sector sau cu

valorile-ghid la nivelul acestuia. De altfel, principalul scop

pentru care companiile efectuează analiza performanţelor

de mediu constă în îmbunătăţirea performanţelor proprii de

mediu (85.4%), faţă de doar 22% - pentru a se poziţiona faţă

de concurenţi sau bunele practici la nivel de sector, utilizând

astfel aceşti indicatori ca motor pentru inovare şi pentru

reducerea riscurilor sau a costurilor cu protecţia mediului.

AUDITAREA ŞI EVALUAREA PERFORMANŢELOR DE MEDIU/

PAG 29

În ceea ce priveşte auditarea internă de mediu, s-a putut

observa faptul că 57.1% dintre companiile respondente au

efectuat un singur audit intern de mediu în anul de rapor-

tare, în timp ce 14.3% nu au făcut niciun audit intern de

mediu, 8.9% - două audituri, şi doar 19.6% - audituri trimestri-

ale sau mai dese.

Rezultatele auditurilor interne de mediu arată că în cazul

a 36.4% dintre companii nici un audit nu a identificat necon-

formităţi, 35.4% dintre ele au avut mai puţin de 50% din

audituri cu neconformităţi şi doar 27.3% au întregistrat

neconformităţi la mai mult de 50% dintre auditurile interne

de mediu efectuate în anul 2014.

Implicarea companiilor în dezvoltarea de proiecte comu-

nitare de mediu este un indicator al asumării responsabi-

lităţii acestora pentru impactul asupra mediului, motiv

pentru care astfel de iniţiative nu trebuie văzute ca încercări

ale companiilor de a “cumpăra” bunăvoinţa sau toleranţa

comunităţii locale. O bună parte a companiilor nu se

implică în proiecte comunitare de mediu, fie pentru că nu

vor să recunoască faptul că activităţile lor au un impact

asupra mediului (chiar şi în situaţia când poluarea este

menţinută în limitele legale), fie pentru că le este teamă de

o reacţie nepotrivită din partea comunităţii locale.

Pe de altă parte, este important ca proiectele să aibă

beneficii măsurabile pentru comunitatea locală şi mediul

înconjurător, altfel efortul – lăudabil – al companiei riscă să

fie evaluat ca o simplă acţiune de imagine. De aceea,

implicarea şi dialogul cu persoanele şi organizaţiile intere-

sate din comunitatea locală sunt importante în deciziile pe

care companiile le iau în ceea ce priveşte participarea la sau

dezvoltarea de proiecte comunitare de mediu.

În cadrul Green Business Index 2015, am măsurat intensi-

tatea implicării companiilor în proiecte comunitare de

mediu, prin numărul de proiecte dezvoltate sau finanţate,

volumul finanţării raportat la cifra de afaceri şi timpul alocat

acestor proiecte, măsurat prin intermediul numărului de ore

raportat la numărul total de angajaţi.

Am putut remarca faptul că, în toţi cei trei indicatori,

companiile au demonstrat o foarte slabă implicare în

proiecte comunitare, 59.3% dintre ele nefiind implicate nici

în dezvoltarea şi nici în finanţarea sau co-finanţarea unor

astfel de proiecte, iar 67.3% dintre ele au raportat o

implicare cu personal sub o oră/angajat în anul de rapor-

tare. Doar 13.1% dintre companii au dezvoltat sau au partici-

pat la cel puţin 5 proiecte comunitare de mediu în anul de

raportare, şi doar în cazul a două companii, implicarea a

însemnat mai mult de 50 ore/angajat.

În ceea ce priveşte efortul financiar, două companii au

raportat că s-au implicat în proiecte comunitare care au

avut un impact mai mare de 2.5% din cifra de afaceri, la polul

opus situându-se 79.5% dintre companii, care au declarat că

implicarea în proiecte comunitare a reprezentat sub 0.5%

din cifra lor de afaceri.

PAG 30

Proporţia auditurilor cu neconformităţi în totalul auditurilor de mediu

100% >75% >50% >25% <25% 0%

50

25

0

7.3% 10

.9%

9.1%

5.5%

30.9

% 36.4

%

PROIECTE COMUNITARE DE MEDIU/

PAG 31

SUSTENABILITATEA PRODUSELOR/

Principiul prevenirii poluării este unul nu doar statuat în

legislaţia de mediu din întreaga lume, ci el ar trebui să aibă

implicaţii practice multiple în ceea ce priveşte modul cum

companiile îşi concep, produc şi furnizează produsele şi

serviciile. Prin utilizarea unor instrumente de evaluare a

impactului asupra mediului pe fiecare etapă de dezvoltare

a unui produs sau serviciu (aşa-numitul “ciclu de viaţă”),

companiile pot să reducă substanţial impactul asupra

mediului înconjurător pe tot ciclul de viaţă al acestora şi,

totodată să facă economii importante în ce priveşte costuri-

le asociate controlului poluării sau costurile cu materiile

prime şi utilităţile. Chiar dacă astfel de instrumente pot fi, în

anumite situaţii, costisitoare la început şi pot implica asigu-

rarea consultanţei de specialitate, s-a demonstrat deja că

beneficiile utilizării lor depăşesc cu mult costurile, fără a ţine

cont de beneficiile care pot proveni din vânzarea unor

produse etichetate ecologic sau care au o amprentă

ecologică mult mai redusă decât produsele similare ale

concurenţei.

Deşi indicatorii utilizaţi pentru acest domeniu de analiză

nu sunt în mod necesar reprezentativi pentru a demonstra

atingerea unei performanţe de mediu superioare în

ansamblu, totuşi, existenţa datelor oferă indicii asupra

faptului că firmele respective monitorizează atent atât

costurile cât şi beneficiile care provin din managementul

mediului. Este adevărat că uneori informaţiile privind atât

costurile, cât şi beneficiile sunt greu de cuantificat, mai ales

când este vorba de beneficii care provin din promovarea

pe piaţă a unor produse sau servicii “verzi”, însă companiile

care urmăresc atent aceşti indicatori într-o echipă de

evaluare a performanţelor de mediu, în corelaţie cu o bună

cunoaştere a aşteptărilor (de mediu ale) clienţilor, vor

putea distinge proporţia beneficiilor financiare care pot fi

atribuite planurilor, programelor sau iniţiativelor de mediu.

Obiectivele cel mai des urmărite de către companii prin

concepţia sustenabilă a produselor lor constau in: imple-

mentarea practică a obiectivelor politicii de mediu a

Companiei (41.2%), satisfacerea cerinţelor din partea

clienţilor (29.4%), extinderea duratei de viaţă a produselor

(5.9%) şi îmbunătăţirea posibilităţilor de reciclare postutiliza-

re a produselor (8.8%).

Numărul de produse pentru care companiile au utilizat în

anul de raportare instrumente de design ecologic a fost una

din surprizele plăcute ale proiectului Green Business Index.

Astfel, 74.2% din companiile respondente au folosit în anul

de raportare instrumente de design ecologic pentru cel

puţin jumătate din produsele lor. Cu toate acestea, doar 29%

dintre companii au indicat că participă cu aceeaşi proporţie

a produselor dezvoltate la scheme de etichetare ecologică.

selecţia materiilor prime numai din surse certificate sau de la furnizori care participă la scheme de asigurare a sustenabilităţii produselor (63.6%)

excluderea anumitor substanţe chimice periculoase din lista materiilor prime, chiar dacă aceasta implică costuri suplimentare (63.6%)

amprenta ecologică a produsului (33.3%)

COSTURI ŞI BENEFICII CU MANAGEMENTUL MEDIULUI/În cadrul GBI 2015, am urmărit o serie de indicatori vizând

designul ecologic al produselor şi utilizarea de către

companii a schemelor de etichetare ecologică. În ceea ce

priveşte utilizarea instrumentelor de sustenabilitate a

produselor în proiectarea acestora, cel mai des utilizate

instrumente de către companiile participante la GBI au fost:

PAG 32

Echipa GBI a remarcat o rată scăzută de răspuns la întrebările de la acest domeniu de analiză (între 13.8 şi 31.5%), motiv pentru

care prelucrarea lor statistică este considerată ca lipsită de reprezentativitate pentru această ediţie a Proiectului.

Cu toate acestea, concluzia care se poate trage este că, foarte probabil, această rată scăzută de răspuns se datorează absenţei

datelor sau dificultăţii de a calcula costurile, dar mai ales beneficiile financiare asociate politicilor şi instrumentelor de manage-

ment de mediu în companii.

În general companiile au politici şi instrumente de

management de mediu adoptate şi implementate, însă

orientate predominant către conformarea legală, iar

responsabilitatea pentru implementarea acestora este în

general limitată la managerul de mediu sau la departamen-

tul de mediu.

Comunicarea, conştientizarea şi transparenţa în legătură

cu problemele de mediu ale companiilor, atât în interior cât

şi în exterior, ca şi participarea la proiecte comunitare, sunt

slabe, în ciuda faptului că ele par să aibă rezultate bune în

atingerea obiectivelor de mediu şi în asigurarea conformării

legale.

Companiile din sectorul de producţie utilizează în număr

surprinzător de mare instrumente de design ecologic a

produselor, fie ca parte a ambiţiilor şi obiectivelor politicilor

proprii de mediu, fie ca urmare a presiunii din partea

clienţilor, chiar dacă produsele lor participă în număr mai

redus la scheme de etichetare ecologică.

Un aspect particular este că firmele nu îşi calculează sau

au refuzat să divulge dimensiunea costurilor şi a beneficiilor

asociate politicilor şi instrumentelor de management

utilizate.

CONCLUZII/

Evaluați performanțele de mediu ale companiei dumneavoastră pe:www.gbindex.ro

Înregistrați-vă compania în

începând cu ianuarie 2016Green Business Index,

Barometrul responsabilității față de mediu a companiilor din România.

Dezvoltat in parteneriat cu The Royal Norwegian Society for Development si finantat de guvernul Norvegiei prin Mecanismul Financiar Norvegian 2009-2014, in cadrul domeniului de finantare “Inovare in Industria Verde Romania”.

Powered by: Supported by:

PAG 34

2. UTILIZAREA RESURSELOR


Chestionarul “Utilizarea Resurselor” urmăreşte evaluarea

performanţelor de mediu sub aspectul eficienţei manage-

mentului resurselor naturale de către companii. El a fost

construit de către experţii din echipa GBI ca un mijloc de

evaluare şi, deopotrivă, de conştientizare la nivelul

companiilor, în ceea ce priveşte utilizarea raţională a

resurselor, ţinând cont nu doar de interesele şi obiectivele

proprii, ci şi de nevoile de dezvoltare ale generaţiilor viitoare.

Chestionarul tratează aspecte legate de utilizarea apei,

energiei electrice şi termice, utilizarea combustibililor şi a

materiilor prime. El cuprinde 31-33 indicatori, în funcţie de

sectorul economic, structuraţi pe 5 domenii de evaluare a

performanţelor de mediu, astfel:

Punctele forte ale chestionarului sunt date de întrebările

care fac referire la măsurile concrete de utilizare eficientă a

resurselor, abordarea sistematică în conservarea resurselor,

evoluţia consumului diferitelor resurse faţă de anul de rapor-

tare anterior.

Indicatorii utilizaţi în cadrul GBI 2015 se referă îndeosebi la

consumul şi utilizarea eficientă a apei. Este de aşteptat ca, în

contextul creşterii competiţiei utilizatorilor pentru resursele

de apă şi a schimbărilor climatice care expun resursele

globale de apă la riscuri de epuizare pe termen mediu şi

lung, companiile să înţeleagă şi să îşi ajusteze politicile şi

practicile în utilizarea apei, astfel încât “amprenta de apă”

(impactul asupra resurselor naturale de apă) să fie redusă

cât mai mult. În acest sens, în evaluarea performanţelor de

mediu ale companiilor, am introdus indicatori şi am punctat

mai mult companiile care iau în considerare aspecte

precum senzitivitatea sursei de apă, riscurile de epuizare a

resurselor de apă utilizate şi folosirea eficientă a apei prin

auditarea periodică a utilizării apei şi implementarea de

programe de conservare a apei.

utilizarea apei

utilizarea energiei electrice şi termice

utilizarea combustibililor

situaţia materiilor prime şi a substanţelor periculoase

birotică şi papetărie

REZULTATE GBI 2015/

TOP 3/

UTILIZAREA APEI/

LOCUL 1 S.C. Preh Romania S.R.L.

LOCUL 2 GRAPHTEC DESIGN SRL

LOCUL 3 UNITED ROMANIAN

BREWERIES BEREPROD

PAG 35

Astfel, în ceea ce priveşte senzitivitatea resursei de apă

utilizate, 61.5% dintre companiile respondente se

alimentează cu apă din reţele de alimentare cu apă munici-

pale, indiciu că majoritatea companiilor participante la GBI

2015 au amplasamentele situate în zone urbane, unde

există dezvoltate capacităţi de producere a apei pentru uz

municipal. Din restul companiilor, 22.6% folosesc drept sursă

primară de alimentare cu apă foraje de mică sau mare

adâncime, un procent destul de mare în raport cu bunele

practici la nivel internaţional, care sugerează că sursele de

apă subterană ar trebui utilizate exclusiv pentru potabilizare.

O singură companie participantă la GBI 2015 foloseşte apă

pluvială pentru a-şi satisface în întregime nevoile de alimen-

tare cu apă.

A fost interesant de observat faptul că, în general,

companiile din România nu se consideră ameninţate de

riscul epuizării surselor de apă din care se alimentează.

Astfel, 50.9% dintre participanţi consideră că sursele de

alimentare cu apă sunt suficiente pe termen lung, neluând

în calcul planificarea pentru situaţii de restricţionare a

utilizării apei până când autorităţile în domeniu le vor

impune acest lucru.

Cu toate acestea, ţinând cont că 61.5% dintre companii se

alimentează cu apă din reţelele urbane, în cazul în care

sistemele municipale de apă ar fi expuse la riscuri de dimi-

nuare a disponibilităţii apei la sursele primare, în competiţia

pentru utilizarea apei, companiile care folosesc aceste

surse vor fi cele mai afectate, prioritate acordându-se,

conform legii, alimentării cu apă a populaţiei.

În anul de raportare (2014), doar 3.6% dintre companii au

fost nevoite să pună în aplicare un plan de restricţii în

utilizarea apei, însă trebuie precizat că doar 21.7% dintre

companiile participante au adoptat un astfel de plan şi

pentru doar 12.7% dintre companiile respondente acest plan

a fost adoptat în mod voluntar. Ceea ce însă ne-a atras

atenţia a fost proporţia mare de companii (27.3%) care nu

şi-au evaluat situaţia în privinţa riscurilor de epuizare a

resurselor de apă, număr care se adaugă celor 50.9% care

consideră că sursele de alimentare cu apă le sunt suficiente.

A crescut cu 1-25%

A crescut cu 25-50%

A scăzut faţă de anul anterior cu 1-25%


A scăzut faţă de anul anterior cu mai mult de 50%

Nu cunoaştem sau nu monitorizăm consumurile

Nu s-a modificat faţă de anul anterior

26%

6%

28%

2%

4%

18%

16%

Evoluția consumului de apă față de anul anterior

PAG 36PAG 36

În ceea ce priveşte profilul companiilor participante la GBI

2015 din perspectiva consumului global de apă, 62.5% dintre

acestea sunt companii de mărime mică, cu un consum de

până la 50.000 m3/an, 21.9% companii de mărime medie

(consum între 50.000 şi 500.000m3/an), şi 15.7% companii

mari, cu un consum de peste 500.000m3/an. Trebuie

remarcat faptul că, în grupa companiilor cu consum mic de

apă, cele din sectorul producţie ocupă majoritatea (70%). În

grupa companiilor cu consum mediu de apă, sectoarele

producţie şi servicii se află la egalitate (42.5%), restul fiind

companiile din construcţii. Grupa companiilor cu un consum

mare de apă este formată integral, cum era de aşteptat, din

companii din sectorul producţie.

Un aspect îmbucurător a fost să constatăm că o bună

parte dintre companiile participante la GBI 2015 au urmărit

să îşi reducă consumurile de apă în anul 2014, 34% reuşind

acest lucru; pentru 16%, consumurile au rămas neschim-

bate, în timp ce 32% au raportat creşteri ale consumurilor, în

bună măsură acestea nefiind creşteri ale consumurilor

specifice, ci creşteri datorate extinderii activităţilor sau

producţiei. Rămâne totuşi îngrijorător că 18% dintre

companiile respondente nu îşi cunosc sau nu au dorit să îşi

declare consumurile de apă.

Un alt aspect pozitiv este că acele companii care îşi

contorizează debitele de apă aprovizionate de la surse

(88.4%) fac acelaşi lucru şi în ceea ce priveşte monitorizarea

consumurilor interne pe fiecare folosinţă de apă, aceasta

permiţându-le identificarea mai rapidă a proceselor sau

activităţilor unde consumurile ar putea fi mai mari decât cele

normale sau unde s-ar putea pierde apă. Cu toate acestea,

doar 35.8% dintre companiile respondente şi-au auditat

utilizarea apei în anul 2014.

În ce priveşte gradul de recirculare a apei, situaţia nu

este foarte îmbucurătoare – 51.9% dintre companii, majori-

tatea din sectorul serviciilor, nu recirculă deloc apa, şi alte

23% recirculă sub un sfert din consumul de apă. Se poate

observa că performerii sunt foarte puţini, respectiv doar

17.2% din totalul companiilor respondente.

Aceste rezultate sunt justificate şi prin faptul că 62.3%

dintre companii nu au implementat măsuri vizând

reducerea consumurilor de apă în anul 2014, în timp ce,

dintre celelalte, 16.9% au avut astfel de măsuri fie ca parte a

obligaţiilor legale, fie ca parte a unor programe de investiţii

care nu au urmărit în mod necesar conservarea apei. Totuşi,

20.8% dintre companiile respondente au implementat în

mod voluntar măsuri de conservare a apei, în creştere faţă

de ediţiile anterioare ale GBI.

Cunoscând că, adeseori, starea infrastructurii interne de

apă reprezintă sursa pierderilor de apă, am întrebat

companiile participante dacă, în anul de raportare, au

efectuat o verificare a stării acesteia. 62% au răspuns afirma-

tiv, ceea ce reflectă un interes activ al companiilor pentru

reducerea pierderilor de apă pe reţelele de conducte sau

instalaţiile sanitare.

În condiţiile lipsei programelor de măsuri pentru conser-

varea apei, şi nivelul investiţiilor realizate în acest domeniu a

fost unul redus, 38.1% dintre companii raportând că nu au

făcut nici un fel de investiţie, în timp ce 40.5% au raportat

investiţii sub 2% din cifra de afaceri.

Implementarea de programede conservare a apei

62.3%

20.8%7.5%

9.4%

Fără program de conservare a apei

Program voluntar de măsuri de conservare

a apei Program obligatoriu de măsuri de

conservare a apei

Fără program de conservare a apei, dar cu

investiţii tehnologice care au redus consumul

de apă

PAG 38

Energia şi utilizarea energiei conduc astăzi la unele

dintre cele mai importante efecte asupra mediului – schim-

bările climatice, iar utilizarea combustililor fosili în procese

de ardere în instalaţiile de producere a energiei electrice şi

termice este responsabilă pentru majoritatea emisiilor de

poluanţi atmosferici. De aceea, în acest chestionar, am

acordat o atenţie deosebită indicatorilor care evaluează

proporţia utilizării energiei din surse regenerabile, consu-

mul eficient al energiei, auditarea energetică, implementa-

rea sistemelor de management energetic în companii şi

implementarea de programe de eficienţă energetică sau

conservare a energiei. Întrucât în ultimii ani a crescut

substanţial accesul companiilor din România la scheme de

finanţare sau granturi pentru instalarea şi utilizarea echipa-

mentelor de producţie a energiei din surse regenerabile,

companiile care îşi asigură parţial sau integral consumul de

energie din astfel de surse, fie direct, prin instalaţii proprii,

fie prin achiziţia de energie de la producători care folosesc

surse regenerabile au fost considerate companii mai

responsabile faţă de mediu.

În cadrul GBI 2015, 9.3% dintre companiile respondente

îşi asigură necesarul de energie electrică preponderent din

surse regenerabile, iar 18.5% sub 50% din acesta, însă

acestea reflectă un salt deosebit faţă de ediţiile anterioare

ale GBI, mai ales dacă luăm în considerare în acelaşi timp

cultura corporatistă din România. Este posibil ca această

creştere importantă a ponderii consumului energetic din

surse regenerabile să fie rezultatul scăderii preţului

energiei la producător ca urmare a concurenţei crescute

pe piaţa energetică din România şi a surplusului de energie

produsă în anul 2014, datorită punerii în funcţiune în ultimii

ani a mai multor capacităţi de producţie a energiei din surse

regenerabile.

În ceea ce priveşte profilul companiilor participante după

consumul global de energie electrică şi termică, 23.3% sunt

companii cu un consum redus de energie (<1 GWh/an), 50%

- companii cu un consum mediu de energie (<10 GWh/an),

şi 26.7% - companii cu un consum mare de energie (>10

GWh/an). Ca şi în cazul consumului de apă, grupele de

companii cu consum mic şi mediu sunt formate în mod

relativ egal din companii din sectoarele producţiei şi servici-

ilor (57/43%, respectiv 60/40%) în timp ce grupa de

companii cu un consum mare de energie este formată

integral din firme din sectorul producţie. Niciuna dintre

companiile din sectorul construcţii nu a furnizat date privind

consumul de energie, probabil datorită lipsei instrumentelor

de monitorizare a consumurilor pe şantiere.

În ceea ce priveşte evoluţia consumului de energie faţă

de anul anterior celui de raportare, 51.7% dintre companii

şi-au redus aceste consumuri (în general cu până la 25%

faţă de anul anterior), 25.8% au rămas la aceleaşi consumuri,

în timp ce 16.2% au înregistrat creşteri ale consumurilor

energetice.

Utilizarea surselor de energie regenerabilă

UTILIZAREA ENERGIEI ELECTRICE ŞI TERMICE/

DA, acoperă >50% din consum

NU

DA, acoperă <50% din consum

9.3%18.5%

72.2%

PAG 39

Pe fondul crizei tot mai acute a resurselor şi a creşterii costurilor energetice în special în Europa, tot mai multe companii din întrea-

ga lume au implementat şi au adoptat sisteme de management energetic (similar sistemelor de management de mediu), care le

asigură cadrul pentru evaluarea sistematică a eficienţei în utilizarea energiei şi pentru îmbunătăţirea performanţelor. Chiar dacă

majoritatea covârşitoare a companiilor au implementate instrumente pentru monitorizarea consumurilor energetice, totuşi, în anul

de raportare 2014, doar 36% dintre acestea şi-au auditat activităţile din punct de vedere energetic şi doar 5.9% au implementat un

sistem de management energetic la nivel de companie. Trebuie precizat, însă, că popularitatea acestor instrumente este în

creştere, 15.7% dintre companii având în curs de implementare un astfel de sistem, alte companii urmând a fi obligate, conform

directivei europene privind eficienţa energetică, să îşi auditeze energetic activităţile în mod sistematic.

La fel ca în cazul sistemelor de management de mediu,

lipsa implicării şi un grad de conştientizare redus printre

angajaţi sunt factori importanţi de risc, adeseori iniţiativele

bune în aceste direcţii ale companiilor eşuând din lipsă de

interes şi participare a angajaţilor.

În GBI 2015, 62.8% dintre companii au derulat campanii

de conştientizare şi instruire a angajaţilor pe teme de

eficienţă în utilizarea energiei, cifră care arată că managerii

firmelor ştiu că, în România, este nevoie de multă educaţie

până când se formează deprinderea de a acţiona

întrerupătorul la ieşirea din clădire sau din birou.

Auditarea energetică

Evoluția consumului de energie electrică față de anul anterior

A crescut cu 1-25%

A crescut cu 25-50%



A scăzut faţă de anul anterior cu mai mult de 50%

Nu cunoaştem sau nu monitorizăm consumurile

Nu s-a modificat faţă de anul anterior

9.7%

6.5%

6.5%

35.5%

9.7%

6.5%

25.8%

DA, pentru mai puţin de 50% din activităţile consumatoare

de energie

DA, pentru mai mult de 50% din activităţile

consumatoare de energie

DA, pentru toate activităţile consumatoare

de energie

NU64%

18%

10% 8%

PAG 40

Este interesant de observat că, chiar şi în lipsa sistemelor

de management energetic, 58% dintre companii au imple-

mentat în 2014 măsuri de eficienţă energetică, chiar dacă

aproape jumătate din acestea au fost cuplate cu alte

investiţii şi nu au urmărit în principal economia de energie, în

condiţiile în care 26% nu au generat reduceri imediate ale

consumurilor energetice.

Faptul că firmele au fost interesate îndeosebi de

reducerea consumurilor energetice în principal prin măsuri

de conştientizare şi bună gospodărire s-a reflectat şi

într-un nivel redus al investiţiilor realizate în acest domeniu,

28.2% dintre companii raportând că nu au făcut niciun fel de

investiţie, în timp ce 48.7% au raportat investiţii sub 2% din

cifra de afaceri.

Indicatorii utilizaţi pentru evaluarea performanţelor de

mediu în gestiunea materiilor prime fac referire la prove-

nienţa acestora în relaţie cu impactul direct asupra mediului

(cum ar fi proporţia materiilor prime provenite din reciclare),

la reciclabilitatea lor, la periculozitatea sau toxicitatea

materiilor prime şi la impactul indirect, legat de transportul

materiilor prime pe distanţe lungi.

De asemenea, utilizarea unei cantităţi sau proporţii mari a

materiilor prime care au în compoziţie sau sunt ele însele

clasificate drept substanţe sau preparate periculoase aduce

cu sine riscuri de mediu importante, precum riscul de

poluări accidentale, riscuri pentru sănătatea angajaţilor,

riscul de contaminare a solului şi a apelor subterane, ca şi

costuri ridicate cu manipularea, eliminarea deşeurilor

post-utilizare, gestiunea ambalajelor etc. Toate acestea sunt

motive pentru care companiile mai responsabile faţă de

mediu analizează constant oportunităţile de standarde de

reducere a toxicităţii materiilor prime, prin înlocuirea progre-

sivă a materiilor prime periculoase cu alternative nepericu-

loase sau prin reducerea cantitativă a proporţiei acestor

substanţe.

În ceea ce priveşte utilizarea materiilor prime provenite

din reciclare, 57.1% dintre companiile participante la GBI

2015 nu folosesc deloc astfel de materii prime, 16.3%

acoperă mai puţin de 2.5% din consumul de materii prime cu

materiale reciclate, 6.1% - între 5 şi 10% din consumul de

materii prime, iar 20.4% îşi acoperă peste 10% din necesarul

de materii prime cu materiale reciclate.

Utilizarea combustibililor neconvenţionali este unul dintre

indicatorii de performanţă în ceea ce priveşte în mod

deosebit impactul asupra mediului generat de flotele

companiilor şi care completează indicatorii de performanţă

de mediu din chestionarul “Transport Sustenabil”. Printre

beneficiile utilizării pe scară largă a combustibililor necon-

venţionali se numără reducerea amprentei de carbon a

flotelor şi diminuarea volumului cheltuielilor pe care

companiile le înregistrează pentru aprovizionarea şi consu-

mul de combustibili, precum şi privind taxele pe care le

plătesc pentru mijloacele de transport pe care le utilizează.

În GBI 2015, am urmărit proporţia combustibililor necon-

venţionali în totalul consumului de combustibili din

companii, dar şi evoluţia consumului faţă de anul anterior

celui de raportare. Astfel, doar 14.9% dintre companiile

respondente utilizează combustibili alternativi şi numai în

cazul a 9.5% din companii consumul a crescut faţă de anul

anterior.

UTILIZAREA COMBUSTIBILILOR/

UTILIZAREA MATERIILOR PRIME ŞI GESTIUNEA SUBSTANŢELOR PERICULOASE/

PAG 41

La indicatorul proporţia materiilor prime clasificate ca

substanţe sau preparate periculoase în masa totală a

materiilor prime, 66% dintre companii nu folosesc deloc

substanţe periculoase, iar 24% îşi acoperă mai puţin de 5%

din masa de materii prime cu astfel de substanţe. Doar 6%

dintre companiile participante folosesc substanţe pericu-

loase în proporţie de peste 20% din masa de materii prime.

Este surprinzător totuşi că 25.5% dintre companiile respon-

dente au obiective sau o politică de reducere a toxicităţii

materiilor prime, un procent destul de mare dacă luăm în

considerare faptul că legislaţia din România nu încurajează

în mod necesar astfel de iniţiative.

Adesea succesul se construieşte cu paşi mici. Deşi pentru

unele companii industriale, acţiuni precum înlocuirea

echipamentelor IT mai vechi cu altele noi, eficiente energe-

tic, sau imprimarea documentelor faţă-verso pot să pară ca

având un impact total nesemnificativ asupra performanţelor

globale de mediu ale companiei, totuşi astfel de măsuri au,

dincolo de reducerea amprentei ecologice, şi rolul deloc de

neglijat al transmiterii unui mesaj important către angajaţi:

“Ne pasă atât de mult de mediu, încât nu neglijăm nici paşii

mici, măsurile care par neînsemnate”. În alte situaţii, mai ales

pentru companiile din sectorul de servicii, unde se lucrează

cu volume însemnate de hârtie, indicatori precum procentul

de hârtie reciclată utilizată, proporţia documentelor interne

imprimate faţă-verso sau consumul de energie cu echipa-

mentele IT pot fi indicatorii care măsoară principalele

impacturi de mediu ale acelor companii.

Am constatat cu plăcere că, în România, tendinţa

companiilor este de a ţine pasul cu tehnologia IT, 39.6%

dintre companii având mai mult de jumătate din echipa-

mentele IT mai noi de 5 ani, însă rămâne un număr destul de

mare de companii (22.7% din total) care folosesc tehnică de

calcul mai veche de 5 ani într-o proporţie destul de mare

(peste 75%).

În ceea ce priveşte proporţia documentelor imprimate

faţă-verso, 62.3% dintre companii folosesc funcţiile de

imprimare duplex ale echipamentelor utilizate pentru mai

mult de jumătate dintre acestea, dar rămâne un procent de

22.6% dintre companii care imprimă faţă-verso mai puţin de

25% din documentele emise de companie.

În ceea ce priveşte proporţia hârtiei reciclate utilizate de

companii, situaţia este total opusă. 14.8% dintre companiile

respondente nu folosesc deloc hârtie reciclată (probabil

din raţiuni de cost), însă este îmbucurător să observăm că

proporţia a scăzut substanţial faţă de ediţiile anterioare ale

GBI. În acelaşi timp, proporţia companiilor care folosesc mai

mult de 50% hârtie reciclată a crescut la 35.2% din totalul

companiilor respondente.

BIROTICĂ ŞI PAPETĂRIE/

Proporţia materiilor prime care sunt clasificate ca substanţe chimice periculoase

>5% substanțe periculoase

>20% substanțe periculoase

<5% substanțe periculoase

0% substanțe periculoase

66%

24%

6%4%

>50% >10% >15% >5% <2.5% Nu folosim materii prime provenite

din reciclare.

60

30

0

6.1%

4.1%10

.2%

6.1%

16.3

%

57.1

%

Proporţia materiilor prime provenite din reciclare în total materii prime

PAG 42

În general, companiile participante la GBI 2015 au perfor-

manţe medii în managementul resurselor, însă, în multe

situaţii, le lipseşte monitorizarea sistematică a datelor şi

informaţiilor legate de utilizarea apei, energiei electrice şi

materiilor prime, motiv pentru care nici nu sunt în măsură să

introducă programe de optimizare a consumurilor. Este

posibil ca acest lucru, ca şi alte concluzii legate de

rezultatele statistice din chestionarul “Utilizarea Resurselor”

să fie cauzate de percepţia că, dacă consumurile nu sunt

importante, aspect remarcat în cadrul Proiectului, costurile

cu monitorizarea lor să fie prea mari în raport cu beneficiile.

Cu toate acestea, un eşantion important de companii au

înregistrat reduceri ale consumurilor de apă şi energie în

anul de raportare comparativ cu anul anterior, deşi există

încă multe oportunităţi de îmbunătăţire, având în vedere, de

pildă, faptul că sunt puţine companii care au grad de

recirculare a apelor important.

Faţă de ediţia anterioară a GBI, a crescut simţitor numărul

companiilor care îşi acoperă parţial sau integral consumuri-

le de energie prin utilizarea energiei produse din surse

regenerabile, ca şi numărul companiilor care au implemen-

tate sau în curs de implementare sisteme de management

energetic. Utilizarea combustibililor alternativi rămâne un

fel de Cenuşăreasă a acestui chestionar, rezultatele

companiilor la acest indicator fiind cele mai slabe. În ceea

ce priveşte utilizarea materiilor prime după principii ale

economiei circulare, companiile din România au rezultate

slabe, destul de puţine folosind în activităţile lor materii

prime provenite din reciclare, având înainte, aşadar, oportu-

nităţi excelente de viitor.

CONCLUZII/

PAG 44

3. IMPACTUL ASUPRA MEDIULUI


SITUAŢIA CONFORMĂRII LEGALE/

Chestionarul “Utilizarea Resurselor” urmăreşte evaluarea

performanţelor de mediu sub aspectul eficienţei manage-

mentului resurselor naturale de către companii. El a fost

construit de către experţii din echipa GBI ca un mijloc de

evaluare şi, deopotrivă, de conştientizare la nivelul

companiilor, în ceea ce priveşte utilizarea raţională a

resurselor, ţinând cont nu doar de interesele şi obiectivele

proprii, ci şi de nevoile de dezvoltare ale generaţiilor viitoare.

Chestionarul tratează aspecte legate de utilizarea apei,

energiei electrice şi termice, utilizarea combustibililor şi a

materiilor prime. El cuprinde 31-33 indicatori, în funcţie de

sectorul economic, structuraţi pe 5 domenii de evaluare a

performanţelor de mediu, astfel:

Pentru evaluarea conformării legale, companiile folosesc

indicatori convenţionali de performanţă, precum existenţa şi

validitatea autorizaţiilor de mediu, existenţa şi numărul

situaţiilor de neconformare legală în evaluarea proprie sau

ca urmare a controalelor autorităţilor relevante, timpul de

rezolvare a situaţiilor de neconformare şi numărul şi volumul

amenzilor primite în anul de raportare.

Chiar dacă orice abatere pentru oricare dintre indicatori ar

trebui să fie considerată ca o problemă gravă de manage-

ment de mediu în companie, pot fi situaţii în care neconfor-

mităţile să nu fie grave în natura lor şi să poată fi rezolvate în

timp foarte scurt. Însă atunci când timpul mediu de rezolvare

a situaţiilor de neconformare legală este îndelungat, el poate

fi sursa unei varietăţi de cauze, precum lipsa alocării de

resurse, lipsa unui sistem procedural care să răspundă cu

promptitudine acestui fel de probleme, o cultură organi-

zaţională care nu consideră problematica de mediu ca fiind

importantă, lipsa de capacitate sau instruire la nivelul

persoanelor responsabile, sau chiar faptul că problemele de

mediu sunt grave şi necesită timp îndelungat pentru rezolva-

re. De asemenea, existenţa unor amenzi pentru nerespecta-

rea normelor şi legislaţiei de mediu ar trebui să fie considerat

un aspect grav în orice companie care aspiră la statutul de

companie verde.

situaţia conformării legale (sub aspect operaţional)

managementul urgenţelor de mediu

emisiile atmosferice

generarea şi evacuarea apelor uzate

contaminarea solului

alte aspecte (zgomot, miros)

senzitivitatea amplasamentului în relaţie cu receptorii

potenţiali ai poluării.

REZULTATE GBI 2015/

TOP 3/LOCUL 1

KPMG Romania

LOCUL 2 SIEMENS S.R.L.

LOCUL 3 OȚELINOX SA, Târgoviște, a subsidiary

of SAMSUNG C&T

PAG 45

În ceea ce priveşte existenţa şi valabilitatea autorizaţiei

de mediu, 71.2% dintre companiile participante au indicat

faptul că autorizaţiile lor de mediu au fost valabile de-a

lungul întregului an de raportare, 23.7% au indicat faptul că

activitatea desfăşurată nu se supune procedurii de autoriza-

re de mediu (în general fiind vorba despre companii din

sectorul serviciilor), şi doar 5.1% au deţinut o autorizaţie

valabilă doar pentru o parte din anul 2014. În cazul

autorizaţiei de gospodărirea apelor, 47.4% dintre companii

au deţinut o autorizaţie valabilă pe toată perioada de rapor-

tare, doar 3.5% au avut autorizaţia valabilă doar pentru o

parte a anului de raportare, în schimb o proporţie mai mare

de companii (45.6% din total) funcţionează fără autorizaţie

de ape, aceasta nefiind necesară potrivit reglementărilor în

vigoare.

În evaluarea proprie, 54.5% dintre companiile responden-

te au considerat că, în anul 2014, au îndeplinit toate

cerinţele legislaţiei de mediu aplicabile activităţilor lor,

32.7% au îndeplinit minimum 75% din cerinţele legale, 3.6% -

cel puţin 50% din obligaţiile legale şi o singură companie a

considerat că a îndeplinit mai puţin de jumătate dintre

cerinţele legale. Totuşi, 7.3% din companii nu cunosc sau nu

au făcut nici o evaluare a stadiului conformării legale de

mediu în anul 2014, aceste companii fiind lipsite, în mod

evident, de posibilitatea de a gestiona eficient riscurile de

neconformare de mediu.

De altfel, 65.5% nu au înregistrat nici o situaţie de necon-

formare legală (în mod oficial, ca urmare a unor inspecţii ale

autorităţilor cu atribuţii de control) în decursul anului 2014.

Comparând această cifră cu cele 54.5% companii care au

considerat că au îndeplinit în totalitate cerinţele legale de

mediu, reiese că, cel mai probabil, companiile sunt mai

exigente în a-şi evalua propria situaţie, sau că nu toate

situaţiile de neconformare legală au fost şi depistate de

autorităţile care au inspectat activităţile companiilor.

Apoi, 21.8% dintre companii au înregistrat 1-2 situaţii de

neconformare legală, 3.6% au avut mai mult de 5 astfel de

situaţii, şi alte 3.6% - peste 8 situaţii. Aceasta arată că există

încă riscuri de neconformare legală printre companii şi că

este nevoie ca firmele din România să investească mai mult

timp şi resurse în asigurarea nivelului minim de performanţă

care să garanteze că în orice situaţie prevederile legale

aplicabile sunt respectate. Atunci când am analizat proporţia

situaţiilor de neconformare legală nesoluţionate până la

finele anului de raportare (adică acele situaţii grave de

neconformare), majoritatea covârşitoare a companiilor (87%)

au raportat că toate aceste circumstanţe, dacă au existat, au

fost soluţionate până la încheierea anului 2014, în timp ce

11.1% au raportat existenţa unei astfel de situaţii, iar 1.9% -

între 25 şi 50% dintre situaţii.

Timpul mediu de soluţionare a situaţiilor de neconformare

legală – măsura abilităţii companiei de a răspunde eficient la

astfel de provocări – a fost împărţit astfel: 21% dintre

companiile cu situaţii de neconformare le-au soluţionat în

mai puţin de o săptămână, 42% - în mai puţin de o lună, 26%

- în mai puţin de un trimestru, şi 10.5% - în mai puţin de un

semestru. Având în vedere faptul că majoritatea companiilor

au raportat soluţionarea tuturor situaţiilor de neconformare

în acelaşi an, rezultă că sunt încă multe firme, printre cele

care au înregistrat astfel de situaţii, cărora le lipsesc capabil-

ităţile de a gestiona eficient şi rapid situaţiile de neconfor-

mare legală.

Gradul conformării legale de mediu

>25%1.8%

Nu cunoaştem / nu am făcut o

astfel de evaluare

7.3%

>75%32.7%

>50%

3.6%

100% grad de

conformare

54.5%

PAG 46

În ceea ce priveşte numărul amenzilor care le-au fost

acordate pentru încălcarea legislaţiei de mediu şi/sau ape

în anul de raportare, 85.2% dintre companii au raportat că

nu au înregistrat nici o amendă de acest fel, 13% au avut o

singură amendă şi o singură companie din cele participante

a raportat 6-7 amenzi încasate în anul 2014.

Chiar dacă, în ansamblu, numărul companiilor amendate

reprezintă o proporţie destul de mică în totalul partici-

panţilor la GBI 2015, totuşi, dacă luăm în considerare

aspectul voluntar al participării la Proiect, putem concluzio-

na că situaţia este departe de a fi lăudabilă. Volumul amen-

zilor încasate este, de asemenea, interesant de studiat.

Două companii au încasat amenzi de peste 80.000 RON,

alte două între 25.000 şi 50.000 RON, o companie a încasat

o amendă între 5.000 şi 10.000 RON, iar 3 companii -

amenzi sub 5.000 RON. Aceasta arată o polarizare destul

de mare între companiile amendate, primele 4 companii

încălcând legislaţia în aspecte importante, grave, în timp ce

celelalte 4 - în aspecte probabil formale, mai puţin grave.

Urgenţele de mediu, în special cele care au implicaţii în

exteriorul amplasamentului, sunt adesea cauzate de o

multitudine de factori, însă experienţa arată că în majori-

tatea situaţiilor, lipsa unei pregătiri adecvate şi absenţa

acţiunilor preventive au fost factori determinanţi în

producerea acestor evenimente nedorite. Chiar dacă nu ar

avea, pe fond, un impact semnificativ şi pe termen lung

asupra mediului, astfel de evenimente au potenţialul de a

deteriora uneori iremediabil reputaţia companiilor în cauză.

De aceea, prevenirea producerii acestor urgenţe de mediu,

chiar dacă este în general purtătoare de costuri, reprezintă

un instrument eficient în gestiunea riscurilor, protejarea

valorilor şi activelor companiei, cat şi în păstrarea bunei

reputaţii a acesteia.

În Proiectul GBI 2015, am urmărit să încurajăm companiile

să îşi examineze situaţia urgenţelor de mediu în anul de

raportare, prin indicatori precum numărul total de situaţii de

urgenţă, proporţia situaţiilor de urgenţă cu implicaţii în afara

amplasamentelor şi timpul mediu de răspuns. De aseme-

nea, companiile au putut să îşi evalueze pregătirea pentru

răspunsul la urgenţele de mediu, prin indicatori care au

vizat existenţa şi exersarea planurilor de intervenţie şi

senzitivitatea receptorilor potenţiali ai efectelor

eventualelor urgenţe de mediu.

În ceea ce priveşte numărul situaţiilor de urgenţă

înregistrate în anul de raportare, 92.7% dintre companii au

indicat că nu au avut nici o astfel de situaţie, 3.6% au

declarat 1-2 situaţii, şi câte 1.8% 3-4 respectiv 8-9 situaţii de

urgenţă de mediu, în timp ce doar două dintre companiile

participante au indicat faptul că o parte a situaţiilor lor de

urgenţă de mediu au avut efecte şi în afara amplasamen-

telor pe care îşi desfăşoară activitatea.

Timpul mediu de răspuns la urgenţele de mediu este,

evident, un indicator care arată abilitatea companiilor de a

soluţiona rapid astfel de situaţii, pentru a minimiza efectele

negative asupra mediului înconjurător şi a receptorilor

sensibili din vecinătatea amplasamentelor. În cazul

companiilor participante la GBI şi care au raportat situaţii de

urgenţă în anul de raportare, 50% şi-au soluţionat cu succes

aceste situaţii în mai puţin de o oră (fie situaţiile au fost de

gravitate scăzută, fie capacitatea de răspuns a fost foarte

bună), iar alte 50% au închis starea de urgenţă între 8 şi 24

de ore de la apariţia incidentului.

De altfel, în ceea ce priveşte existenţa planurilor de

prevenire şi acţiune în caz de urgenţe de mediu, 76.5%

dintre companiile participante au răspuns afirmativ, situaţie

foarte bună, dacă este să luăm în considerare faptul că în

GBI 2015, participanţii sunt în proporţie aproape egală din

sectoarele producţie, respectiv servicii, şi că circa 10% sunt

companii care desfăşoară preponderent activitate în

birouri, unde, în general, nu este obligatorie planificarea

pentru situaţii de urgenţă.

MANAGEMENTUL URGENŢELORDE MEDIU/

PAG 48

Frecvenţa cu care companiile şi-au exersat capacitatea

de intervenţie la urgenţele de mediu în anul 2014 a fost

destul de variată, 33.3% făcând câte un exerciţiu anual,

22.6% - semestrial, 11.3% - trimestrial şi 7.5% - lunar. Există

totuşi un procent destul de ridicat – 17% - de companii care

nu şi-au verificat nicio dată capacitatea de răspuns la

urgenţe de mediu în anul de raportare, semn că, probabil,

percepţia asupra riscurilor de apariţie a acestui gen de

circumstanţe este afectată fie de istoric (“nu am avut

niciodată probleme”), fie de încrederea exagerată în

abilitatea de a conduce activităţile astfel încât să nu se

ajungă niciodată la situaţii de urgenţă (“n-o să avem

niciodată astfel de situaţii”). Totuşi, dintre companiile partici-

pante, 30.2% au recunoscut că, în situaţia producerii unor

urgenţe de mediu, acestea ar avea efecte asupra unor

receptori potenţial sensibili (zone protejate, spitale,

grădiniţe, zone aglomerate etc.), iar 13.2% au susţinut că nu

cunosc dacă ar exista efecte asupra unor astfel de receptori.

Poluarea aerului este una din cele mai importante

preocupări pentru comunităţile locale unde companiile îşi

desfăşoară activitatea şi, adesea, este cauza principală a

conflictelor între organizaţiile non-guvernamentale de

mediu şi companii.

Pentru evidenţierea performanţelor de mediu ale

companiilor din România, principalii indicatori utilizaţi

includ: numărul de poluanţi atmosferici emişi, cantitatea

totală de poluanţi atmosferici şi dinamica acestora, tipul de

monitorizare şi numărul de poluanţi pentru care au fost

înregistrate depăşiri ale concentraţiilor limită admisibile în

punctul de evacuare în atmosferă.

În ceea ce priveşte numărul de poluanţi emişi în atmos-

feră, 19.6% dintre companii au răspuns că nu au niciun fel

de emisii atmosferice, lucru evident greşit, care provine

dintr-o percepţie greşită asupra a ceea ce înseamnă emisii

atmosferice, şi, mai ales, din lipsa mijloacelor de

monitorizare sau estimare a poluării atmosferice.

Altfel, 33.3% dintre companii emit o sigură categorie de

poluanţi (din cele 7-9 enumerate în chestionar, în funcţie de

sector), 21.5% - două categorii de poluanţi, 11.8% emit trei

categorii de poluanţi, 7.8% - patru categorii, 4% - cinci

categorii, şi 2% - şapte categorii. Niciuna dintre companii nu

a emis poluanţi din toate categoriile. Această concentrare

pe doar câteva categorii de poluanţi în cazul majorităţii

companiilor arată că pot fi identificate soluţii eficiente

pentru reducerea poluării atmosferice, foarte probabil şi la

costuri acceptabile pentru companii.

Examinând evoluţia cantităţilor de poluanţi emise în

atmosferă în anul de raportare, comparativ cu anul anterior,

am remarcat faptul că 40% dintre companiile respondente

nu cunosc date sau nu le-au putut calcula, foarte probabil

din cauza lipsei datelor şi a măsurătorilor, întrucât, şi la

întrebarea privind emisiile în anul de raportare, 44% dintre

companii nu au oferit nici un răspuns. În afara acestora, 40%

dintre companii şi-au redus cantitatea de emisii atmos-

ferice faţă de anul anterior (cu până la 50%), 22.2% le-au

menţinut la aceleaşi valori şi doar 8.9% şi-au crescut

emisiile, raportate în tone/an. Rezultatele sunt spectacu-

loase dacă ne gândim că, între timp, nu au apărut

reglementări legale suplimentare, care să impună

reducerea emisiilor atmosferice pentru companii, iar

sistemul curent de taxare a emisiilor atmosferice nu este

considerat de către acestea ca atât de împovărător încât să

le oblige să îşi reducă emisiile.

EMISII ATMOSFERICE/

Au crescut cu 10-25%

Au rămas neschimbate

Au scăzut cu 10-25%


Au scăzut cu maxim 10%

Nu cunoaştem / Nu putem aprecia

8.9%

22.2%

22.2%

6.7%

11.1%

40%

Evoluția emisiilor atmosferice față de anul anterior

PAG 49

Poluarea apelor prin evacuarea apelor uzate este una

dintre cauzele stării biologice precare a ecosistemelor şi

habitatelor naturale, şi creşte, indirect, costurile cu tratarea

apei pentru utilizatorii din aval, dacă nu sunt luate măsurile

adecvate la sursă. În analiza performanţelor de mediu în

acest subdomeniu de evaluare, am acordat o atenţie

deosebită dinamicii volumului de ape uzate evacuate

(global şi normalizat) în mediul înconjurător, evoluţiei

cantităţii totale de poluanţi evacuaţi în mediu prin interme-

diul apelor uzate, existenţa situaţiilor de neconformare cu

valorile limită impuse la punctul de evacuare şi sensibili-

tatea receptorului apelor uzate.

La fel ca în cazul consumului global de apă (de la chestio-

narul “Utilizarea resurselor”), am putut observa în GBI 2015

faptul că majoritatea companiilor (69%) generează

cantităţi reduse de ape uzate (<25.000 m3/an), cele mai

multe provenind din sectorul producţie, doar două

companii evacuând în mediul înconjurător mai mult de

1.000.000 m3/an, ambele din sectorul producţie.

Companiile din sectorul servicii au evacuat în general

cantităţi reduse de ape uzate, la fel ca şi cele din sectorul

construcţii. Pentru 32.6% din companiile participante,

volumul de ape uzate evacuate în mediul înconjurător faţă

de anul anterior a scăzut (în mare parte cu până la 25%),

pentru 14% volumele au rămas neschimbate, iar pentru

18.6% acestea au crescut faţă de anul anterior celui de

raportare.

Rămâne însă o rată destul de mare (27.9%) a companiilor

care nu cunosc sau nu monitorizează cantitativ evacuările

de ape uzate, majoritatea covârşitoare fiind firme din

sectorul serviciilor şi construcţiilor. Având în vedere

volumele relativ scăzute de ape uzate evacuate în mediu

de majoritatea companiilor participante, şi cantitatea de

poluanţi introdusă în mediu împreună cu aceste ape a fost

una redusă, de până la 1000 tone/an, pentru toate

companiile respondente. Totuşi, odată cu reducerea

volumelor de ape uzate, au fost reduse şi cantităţile de

poluanţi evacuate împreună cu acestea în mediu. Astfel,

dintre companiile care au raportat că îşi cunosc situaţia,

45% au înregistrat scăderi ale cantităţilor nete de poluanţi

evacuaţi în mediu împreună cu apele uzate, scăderile fiind

în general cuprinse între 10 şi 25% faţă de anul anterior celui

de raportare. Din restul companiilor, alte 45% au avut

situaţia neschimbată faţă de anul 2013 şi doar 10% au

înregistrat creşteri ale cantităţilor de poluanţi.

Analizate în ceea ce priveşte conformarea cu prevederile

legale care limitează emisiile la coş, 88% dintre companii

s-au încadrat în totalitate în aceste limite, 20% au depăşit

pentru un poluant şi 2% pentru mai mult de un sfert din

poluanţii reglementaţi. Aceasta confirmă faptul că există

nevoia pentru un control mai eficient al poluării atmos-

ferice la sursă, chiar dacă, din punct de vedere cantitativ,

nivelul poluării nu este îngrijorător. Dacă analizăm aceste

date alături de faptul că doar 6% dintre companiile partici-

pante au declarat că au avut măsuri de conformare legală în

curs de implementare la finele anului de raportare, atunci

concluzionăm că 16% dintre companii depăşesc limitele

legale pentru unul sau mai mulţi poluanţi atmosferici, şi

totuşi nu sunt forţate de autorităţile de reglementare să îşi

îmbunătăţească situaţia emisiilor.

Pe de altă parte, calitatea activităţilor de monitorizare a

emisiilor şi circumstanţele în care acestea sunt măsurate pot

să scoată la iveală aspecte care, altfel, ar scăpa analizei

normale a situaţiilor de neconformare legală. Întrebate

despre tipul de monitorizare a emisiilor atmosferice practi-

cat în companie în raport cu majoritatea surselor de emisie,

doar 14.6% dintre companii au indicat că deţin sisteme de

monitorizare continuă a acestora, 20.8% nu au desfăşurat

nicio activitate de monitorizare în anul de raportare, 10.4% îşi

monitorizează singure emisiile, prin campanii de determinări

periodice, fără a fi vreodată verificate independent, iar 52.1%

îşi monitorizează emisiile prin testări periodice realizate de

laboratoare acreditate.

EVACUAREA APELOR UZATE/

LOCUL 1 KPMG Romania

LOCUL 2 SIEMENS S.R.L.

LOCUL 3 OȚELINOX SA, Târgoviște, a subsidiary

of SAMSUNG C&T

PAG 50

Trebuie precizat totuşi că rata de răspuns la întrebările

referitoare la cantitatea de poluanţi evacuaţi împreună cu

apele uzate în mediu a fost relativ redusă (la jumătate faţă

de restul întrebărilor de la acest domeniu de analiză), ceea

ce arată că mai mult de jumătate dintre companii (54%) nu

cuantifică poluarea pe care o generează în termeni cantita-

tivi. În contextul în care la nivelul Comisiei Europene se pune

tot mai mult problema taxării poluării apelor în funcţie de

cantităţile de poluanţi introduse în mediul înconjurător, iar nu

în mod necesar în funcţie de volumele de ape uzate descăr-

cate, necunoaşterea situaţiei proprii în aceste companii

poate deveni un factor de risc pe viitor.

La fel ca şi în cazul surselor de alimentare cu apă, şi în

cazul receptorilor apelor uzate, 66% dintre companiile

respondente evacuează apele în reţelele municipale de

canalizare, apele fiind ulterior supuse proceselor de epura-

re în staţiile municipale, 2% evacuează în râuri, 2% - în ape

subterane, şi 8% - în reţelele municipale sau ale altor

companii, dar fără epurare ulterioară. Este de remarcat

faptul că 22% dintre companii au declarat că nu generează

deloc ape uzate, o greşeală care ţine de percepţie asupra a

ceea ce înseamnă ape uzate, majoritatea firmelor din acest

grup având activităţi în sectorul de servicii.

În ceea ce priveşte nivelul conformării legale în domeniul

evacuării apelor uzate, 59.2% dintre companii nu au avut nicio

depăşire a concentraţiilor admise la punctul de evacuare în

receptor, 28.6% evacuează doar ape uzate menajere în reţelele

de canalizare municipală (şi nu au obligaţii de monitorizare),

6.1% nu au monitorizat calitativ apele uzate la punctul de

descărcare în mediu şi doar restul de 6.1% au înregistrat depăşiri

ale concentraţiilor de poluanţi în anul de raportare. Un procent

puţin mai mare – 7.8% - dintre companii au avut şi măsuri

obligatorii în planurile de conformare sau programele de

etapizare care nu au fost finalizate până la sfârşitul anului 2014.

Fiind vorba în principiu de aceleaşi companii care au înregistrat

şi depăşiri ale concentraţiilor de poluanţi, este de aşteptat ca

nivelul conformării legale în acest domeniu să crească odată cu

finalizarea acestor măsuri obligatorii, lucru care va fi, cel mai

probabil, observabil în ediţiile viitoare ale GBI.

Drintre companiile participante la Green Business Index 2015,

36.6% nu au efectuat campanii de monitorizare a calităţii

apelor la evacuarea în emisar (nu au această obligaţie în actele

de reglementare, întrucât evacuează doar ape uzate menajere),

23.1% au efectuat campanii lunare de monitorizare (perioadă

des folosită de companiile din România), 13.4% - campanii

săptămânale sau mai des, câte 7.7% - trimestriale, semestriale şi

anuale.

Luând în considerare volumele relativ reduse de ape uzate

evacuate, proporţia destul de mare a companiilor care au

monitorizat calitatea apelor uzate lunar sau mai des arată că,

foarte probabil, aceste ape prezintă încă un potenţial de

afectare a abilităţii staţiilor municipale de a prelua şi epura

eficient aceşti efluenţi. Bunele practici internaţionale, ca şi

legislaţia din România, încurajează generatorii apelor uzate să îşi

epureze la sursă apele şi să încerce, pe cât este tehnic şi

economic fezabil, să utilizeze apele epurate pentru alte

folosinţe din activităţile lor.

Au crescut cu cel mult 10%




Au rămas neschimbate

Au scăzut cu maxim 10%





7%

7%

2.3%

2.3%

14%

14%

9.3%

7%

2.3%

27.9%

Evoluția volumelor de apă uzată evacuată în mediul înconjurător față de anul anterior

Vă mulțumim că faceți parte din ea!

Your partner in CSR project

2.600.000 de utilizatori unici

See you in 2016!www.greenrevolution.ro


16 canale de

comunicare proprii

22 de proiecte multianuale

60.000 de fani pe facebook

80de sponsori

peste 100de parteneriate

media

peste 140de evenimente în parteneriat

peste 5000de aparitii

media

REZULTATELE NOASTRE SUNT CHIPUL COMUNITĂȚII!

6 ani de

experiente

PAG 52

Poluarea solului şi apelor subterane foarte adesea nu

este vizibilă, ea având loc de cele mai multe ori prin acumu-

larea în timp, progresiv, a unor cantităţi de poluanţi care

ajung să afecteze mediul înconjurător în multe modalităţi. În

numeroase cazuri, costurile cu depoluarea solului şi apelor

subterane depăşesc chiar valoarea terenurilor sau activelor

amplasate pe acele terenuri, motiv pentru care depistarea

cât mai timpurie a poluării solului şi/sau apelor subterane,

prin evaluări periodice ale nivelului poluării, este parte din

abordările standard printre companiile responsabile.

De regulă, riscuri mai mari de contaminare a solului şi

apelor subterane le au companiile care utilizează substanţe

chimice periculoase şi combustibili fosili, şi câteva indicii în

acest sens pot fi oferite de indicatori precum existenţa şi

starea depozitelor de substanţe chimice, combustibili sau

ape uzate.

În GBI 2015, am luat în considerare în primul rând riscurile

de contaminare a solului – măsurate prin indicatori precum

ponderea suprafeţei de teren destinate activităţilor de

producţie în suprafaţa totală (indicele de aglomerare al

sitului) şi existenţa depozitelor subterane şi supraterane de

substanţe chimice, combustibili şi/sau ape uzate. Astfel,

doar 2.2% dintre companiile participante au un indice de

aglomerare mai mare de 80% (şi implicit riscuri mai mari de

contaminare a solului), 21.7% - un indice de aglomerare

cuprins între 60 şi 80%, 26.1% - un indice cuprins între 20 şi

60% (corespunzător unor riscuri moderate şi mici), şi 17.2%

au un indice de aglomerare mai mic de 20%, corespunzător

unor riscuri de contaminare neglijabile, însă doar în

condiţiile în care companiile în cauză nu folosesc substanţe

chimice periculoase.

Restul de 32.6% companii desfăşoară exclusiv activitate

în birouri sau clădiri de birouri, motiv pentru care amplasa-

mentele lor sunt considerate în grupa celor cu riscuri de

contaminare neglijabile.

Referitor la existenţa depozitelor de substanţe chimice

periculoase, combustibili şi/sau ape uzate, 29.4% dintre

companiile respondente deţin depozite subterane şi doar

9.8% deţin (şi) depozite subterane cu potenţiali contami-

nanţi ai solului şi ai apelor subterane, procente apropiate de

cele declarate la chestionarul “Utilizarea resurselor”, la

domeniul de analiză referitor la utilizarea materiilor prime.

Între companiile din sectorul construcţiilor, care au fost

întrebate dacă pe amplasamentele unde desfăşoară lucrări

în beneficiul clienţilor lor folosesc depozite temporare de

astfel de substanţe, toate companiile respondente au

răspuns afirmativ.

Este îmbucurător să observăm că, în general, companiile

care folosesc substanţe chimice periculoase şi-au evaluat

situaţia contaminării solului şi/sau apelor subterane, 30%

dintre partincipanţii la GBI 2015 având efectuată cel puţin o

evaluare a nivelului de poluare a solului şi/sau a apelor

subterane în amplasamentele proprii în ultimii 5 ani. Dintre

companiile participante, doar una deţine un amplasament

cu sol şi apă subterană declarate oficial drept contaminate.

Rămâne totuşi o proporţie foarte mare de companii (până la

44%) care nu deţin nicio informaţie cu privire la existenţa sau

nu a contaminării solului şi/sau apelor subterane în ampas-

amentele deţinute sau pe care îşi desfăşoară activităţi.

CONTAMINAREA SOLULUI/

Gradul de cunoaștere a nivelului de contaminare a solului și/sau apelor subterane

NUDA

Irelevant, exclusiv activitate de birou

44%30%

26%

PAG 53

Deşi sunt întâlnite mai rar, companiile pot considera

relevant să includă în performanţele de mediu care

analizează impactul operaţiunilor lor asupra mediului şi

indicatori privind nivelul de zgomot sau miros generat în

exteriorul amplasamentelor lor, în special în circumstanţele

în care amplasamentele sunt situate în apropierea recepto-

rilor sensibili, precum zonele populate, grădiniţe şi şcoli,

spitale, cămine de bătrâni, parcuri şi zone destinate

activităţilor recreative etc.

Cele mai multe companii participante la GBI 2015 au

efectuat măsurători ale nivelului de zgomot la limita ampla-

samentelor deţinute (61.5%), doar în cazul a 3.8% fiind

depăşite, ocazional, limitele admise conform actelor de

reglementare. Menţionăm că circa 27% sunt companii care

desfăşoară activitatea în birouri, în general în zone urbane

aglomerate, unde determinările nivelului de zgomot nu ar

prezenta relevanţă pentru identificarea surselor.

Chiar dacă poluarea olfactivă nu este reglementată în

mod obiectiv prin legislaţia din România, este un lucru care

ţine de transparenţă şi onestitate ca firmele care generează

mirosuri neplăcute în vecinătatea amplasamentelor lor să

recunoască această problemă şi să facă eforturi să o

diminueze. În GBI 2015, doar 8.2% dintre companii au

recunoscut că generează astfel de mirosuri, fiind vorba de

companii din sectorul managementului deşeurilor munici-

pale, industria auto (mirosuri de compuşi organici volatili) şi

epurarea apelor uzate.

Companiile care au operaţiuni şi active amplasate în zone

cu receptori sensibili la poluare (de ex. zone locuite, zone

declarate sensibile pentru poluarea aerului sau pentru

nivelul de zgomot, zone cu resurse de biodiversitate prote-

jate), prezintă riscuri mai mari de mediu în relaţie cu aceşti

receptori şi sunt nevoite să adopte măsuri de prevenire a

poluării sau de compensare a efectelor asupra mediului,

acolo unde prevenirea nu este posibilă din raţiuni tehnice şi

economice.

În ce priveşte existenţa receptorilor sensibili la poluarea

generată de companii, 57.7% dintre companiile respondente

au susţinut că amplasamentele lor nu se află în apropierea

unor astfel de receptori, chiar dacă sunt situate în

apropierea zonelor urbane, iar 28.8% că au astfel de receptori

potenţiali la distanţe mai mici de 3 km de amplasamentele

companiei. Restul de 13.5% dintre companii nu îşi cunosc

situaţia din acest punct de vedere, lucru care trădează o

lipsă de interes faţă de comunitatea în care îşi desfăşoară

activitatea, cu atât mai mult cu cât există riscul real ca

activităţile desfăşurate să aibă un impact asupra acesteia,

dacă luăm în considerare că aproape 60% dintre acestea

sunt companii din industrie.

ALTE ASPECTE DE MEDIU/

SENZITIVITATEA AMPLASAMENTULUI ÎN RELAŢIE CU RECEPTORII

POTENŢIALI AI POLUĂRII/

Respectarea nivelului de zgomot la limita incintei sau la receptor

NU3.8%

Nu monitorizăm

11.5%

Irelevant, activitate de

birou

26.9%

DA

57.7%

PAG 54

Referitor la situarea amplasamentului în interiorul unor

zone declarate sensibile din punct de vedere al calităţii

mediului, precum aglomeraţii urbane din punct de vedere al

calităţii aerului, zone declarate sensibile pe hărţile de

zgomot, doar 5.8% dintre companiile respondente au indicat

situarea în astfel de zone, 15.4% neavând informaţii în acest

sens, restul de 78.8% indicând că nu au amplasamente

situate în astfel de zone.

În relaţie cu resursele de biodiversitate sensibile (zone

protejate, arii Natura 2000 etc), 92.5% dintre companii au

indicat că nu desfăşoară activităţi la mai puţin de 1 km de

astfel de situri, însă 7.5% nu deţin informaţii sau nu cunosc

situaţia concretă pentru amplasamentele lor.

Având în vedere faptul că o bună parte a întrebărilor de la

acest chestionar au vizat aspecte care ţin şi de conformarea

legală, am constatat că performanţele companiilor la acest

chestionar sunt în general acceptabile. În general,

companiile au desfăşurat activităţile având autorizaţiile de

mediu şi gospodărirea apelor în vigoare şi o mică proporţie

au înregistrat situaţii de neconformare legală în anul de

raportare. Fiind probabil mai exigente în a-şi evalua situaţia

conformării legale, o proporţie mai mare de companii au

considerat că mai au de lucru în acest domeniu, în special în

ceea ce priveşte construirea abilităţilor de a preveni astfel de

situaţii şi, în cazul în care apar, să asigure revenirea la situaţia

normală în cel mai scurt timp.

Chiar dacă numărul companiilor care au fost amendate de

autorităţile de mediu a fost mic, totuşi, am constatat o

polarizare evidentă a motivelor pentru care amenzile au fost

primite, între încălcări grave şi încălcări probabil formale, mai

puţin grave, ale legislaţiei de mediu. Având în vedere carac-

terul voluntar al participării la GBI, procentul companiilor care

au fost amendate rămâne totuşi unul destul de mare.

În general, companiile nu s-au confruntat cu urgenţe de

mediu în anul de raportare, iar atunci când au avut de-a

face cu astfel de situaţii, le-au închis în timp foarte scurt,

aplicând instrumentele de planificare la urgenţe existente

în majoritatea companiilor, chiar şi în cele care, conform

legislaţiei, nu au obligativitatea de a le adopta.

În privinţa managementului şi monitorizării emisiilor

atmosferice şi a evacuării apelor uzate, am observat o

concentrare a numărului de poluanţi generaţi şi evacuaţi în

mediul înconjurător, motiv pentru care credem că pot exista

soluţii eficiente pentru reducerea suplimentară a cantităţilor

evacuate în mediu. Este interesant de constatat că, în anul

de raportare, un număr impresionant de companii şi-au

redus emisiile atmosferice şi volumele de ape uzate gene-

rate, chiar dacă ele nu au fost forţate să le reducă nici din

constrângeri legale, şi nici datorită nivelul taxării emisiilor.

Pentru destul de multe companii însă, în special cele cu

activităţi de dimensiune redusă, rămâne o problemă de

conştientizare mai bună ca acestea să recunoască şi să

monitorizeze mai atent emisiile atmosferice şi evaluarea

apelor uzate. Aceeaşi situaţie s-a observat şi la contamina-

rea solului şi a apelor subterane, unde o bună parte a

companiilor nu deţin nici o informaţie cu privire la nivelul de

contaminare a acestora şi nu au efectuat în ultimii 5 ani nicio

evaluare a nivelului de poluare a solului şi apelor subte-

rane.

CONCLUZII/

PAG 56

4. MANAGEMENTUL DEŞEURILOR

FUNDAMENTAREA CHESTIONARULUI/ POLITICĂ, AUDIT, PLANIFICARE ŞI CONFORMARE ÎN

MANAGEMENTUL DEŞEURILOR/Chestionarul “Managementul Deşeurilor” analizează

eficienţa implementării măsurilor de gestiune a deşeurilor

în companii, punând accent pe preocupările de minimizare

a cantităţilor generate şi pe cele de reducere a pericu-

lozităţii acestora. El analizează, la nivel strategic, aspectele

de politică, audit, planificare şi conformare legală în

managementul deşeurilor, şi, la nivel practic, situaţia

deşeurilor în companie şi modul de gestionare a acestora.

Chestionarul este format din 22-23 indicatori, cu mici

variaţii în funcţie de sectorul economic, fiind împărţiţi în 3

domenii de analiză:

Dezvoltarea şi implementarea de politici, proceduri şi

instrumente eficiente în managementul deşeurilor reprezintă

una dintre provocările cele mai mari pentru companiile de

astăzi, în contextul creşterii semnificative a costurilor cu

gestiunea deşeurilor şi a interdicţiilor tot mai mari de a utiliza

depozitarea finală ca soluţie principală pentru orice categorie

de deşeuri. De aceea, unul dintre instrumentele cele mai

eficiente în managementul deşeurilor, din ce în ce mai utilizat

la nivel internaţional, este auditarea utilizării deşeurilor.

Aceasta este o evaluare sistematică a activităţilor de

generare şi management a deşeurilor, care are ca obiectiv

atât diagnosticarea performanţelor companiilor în domeniu,

cât şi identificarea modalităţilor practice de prevenire a

generării deşeurilor sau minimizare a acestora. Ca urmare a

auditării deşeurilor, companiile pot adopta şi implementa un

plan de minimizare a deşeurilor, urmărind reducerea

cantităţilor şi/sau periculozităţii deşeurilor generate, identi-

ficând şi planificând acele măsuri concrete care conduc la

aceste obiective.

În GBI 2015, am acordat atenţie fiecăruia din aceste

aspecte. Am constatat creşterea, faţă de ediţiile anterioare

ale Proiectului, a proporţiei companiilor care au adoptat

politici specifice de management a deşeurilor sau care au

inclus în politica de mediu obiective strategice legate de

minimizarea deşeurilor.

politică, audit, planificare şi conformare în

managementul deşeurilor

situaţia generării deşeurilor în companie

managementul şi valorificarea deşeurilor.

REZULTATE GBI 2015/

TOP 3/

LOCUL 1 PROCREDITBANK SA

LOCURILE 2-3 KPMG România

UNITED ROMANIAN

BREWERIES BEREPROD

Astfel, la GBI 2015, 83.3% dintre companiile respondente

au avut o astfel de politică aplicabilă pentru anul de rapor-

tare, în creştere cu peste 15% faţă de ediţia anterioară a

Proiectului. În ceea ce priveşte asumarea responsabilităţii

pentru obiectivele companiei legate de managementul

deşeurilor, a fost interesant să observăm aceeaşi abordare

de concentrare a acesteia pe umerii unei singure persoane

– de data aceasta responsabilul cu managementul deşeu-

rilor – ca şi la alocarea responsabilităţilor pentru politica şi

obiectivele din sistemul de management de mediu. Astfel,

74.1% dintre companiile participante au indicat faptul că

responsabilul cu deşeurile sau managerul de mediu este

persoana care răspunde de gestiunea acestora, situaţie de

nedorit, pentru că abordarea normală ar fi ca managementul

de vârf al companiei să fie responsabil, răspuns pe care l-au

selectat doar 19% dintre companii. Alte 5.2% dintre companii

au indicat că, dacă nu generează deşeuri periculoase, nu

consideră necesar să aloce responsabilităţi în manage-

mentul deşeurilor.

În ceea ce priveşte auditarea periodică a activităţilor care

implică generarea şi gestiunea deşeurilor, 75.9% dintre

companii au indicat existenţa unei practici de auditare, însă

doar 66.7% au şi efectuat un audit în anul de raportare. Cu

toate acestea, cifrele sunt optimiste, dacă luăm în consi-

derare faptul că în legislaţia din România există obligativi-

tatea de auditare a managementului deşeurilor, fără însă a

avea ataşată o sancţiune pentru neconformare şi fără a

exista aprobat oficial un ghid privind auditul în manage-

mentul deşeurilor.

În mod obişnuit, etapa următoare auditării în manage-

mentul deşeurilor este adoptarea şi implementarea unui

plan de minimizare a deşeurilor, care poate fi orientat către

reducerea cantităţilor generate, către reducerea pericu-

lozităţii deşeurilor sau către valorificarea prin anumite filiere,

reducând astfel riscurile pentru mediu şi crescând benefici-

ile pentru companie. În GBI 2015, 80.3% dintre companiile

participante au avut, în anul de raportare, adoptat un plan de

minimizare a deşeurilor, însă numai 60.7% dintre ele au şi

implementat măsuri concrete în acel an. Faţă de ediţiile

anterioare ale GBI, creşterea este remarcabilă.

În materie de conformare legală, 89.7% dintre companiile

participante nu au înregistrat în anul 2014 nicio situaţie de

neconformare, însă cele 10.3% reprezintă totuşi un număr

destul de mare, dacă luăm în considerare că acelaşi procent

înregistrează şi situaţii de neconformare nesoluţionate până

la finele anului de raportare.

Companii cu politică sau obiective în managementul deșeurilor

DA83.3%

NU

16.7%

Auditarea periodică a activităţilor de management a deşeurilor în Companie

DA75.9%

NU24.1%

NU

DA, dar fără măsuri

în anul de raportare

DA, inclusiv cu

măsuri în anul de raportare

19.7%

19.6%

60.7%

Adoptarea planurilor deminimizare a deșeurilor

PAG 57

PAG 58

Pentru caracterizarea situaţiei generării deşeurilor în

companie, au fost folosiţi indicatori precum diversitatea de

deşeuri generate, cantitatea şi evoluţia cantităţii de deşeuri

(global şi normalizat), şi ponderea, cantitatea şi evoluţia

cantităţii de deşeuri periculoase generate (atât global cât şi

normalizat).

În anul 2014, companiile participante la GBI au generat în

mare parte (49.1%) între 8 şi 12 categorii de deşeuri, 45.6% -

între 3 şi 8 categorii, şi doar 5.3% - doar 1-2 categorii de

deşeuri. Cum este de aşteptat, în primul grup de companii

predomină cele din sectorul producţie, în timp ce în

celelalte două grupuri numărul companiilor este aproape

egal după sector.

În ceea ce priveşte monitorizarea deşeurilor, 90.9% dintre

companiile participante fac acest lucru, în principal prin

instrumente orientate către asigurarea conformării legale

(76.4%), însă există şi companii (14.5%) care folosesc instru-

mente de monitorizare mai complexe decât o impune

legislaţia în vigoare.

Analizând cantităţile totale de deşeuri generate în anul

2014, am putut observa că 57.6% dintre companii au generat

mai puţin de 1000 tone deşeuri şi, surprinzător, aproape 60%

dintre ele sunt companii din sectorul producţie, deşi ar fi fost

de aşteptat ca firmele din sectorul servicii să genereze mai

puţine deşeuri. Alte 21.2% companii au generat până la 5000

tone deşeuri/an, 12.1% - între 5 şi 25.000 tone/an, 3% - între

25 şi 50.000 tone/an şi 6.1% - peste 100.000 tone/an

(împărţite în mod egal între sectorul producţie şi sectorul

servicii). Faţă de anul anterior, o proporţie egală de

companii (40.8%) au înregistrat scăderi, respectiv creşteri

ale cantităţilor de deşeuri generate, 16.7% nu au înregistrat

modificări, iar 9.3% nu au putut aprecia.

Raportate în valori normalizate, 36.8% dintre companii au

înregistrat scăderi ale cantităţilor de deşeuri generate, în

timp ce 26.5% au raportat creşteri ale acestora, iar 16.3% au

rămas constante, restul fiind companii care nu au putut

evalua situaţia faţă de anul anterior de raportare.

Evoluţia cantităţii totale de deşeuri generate faţă de anul anterior

SITUAŢIA GENERĂRII DEŞEURILOR ÎN COMPANII/

A crescut cu cel mult 10%

A crescut cu 10-25%

A crescut cu 25-50%

A crescut cu 50-75%

A rămas neschimbată

A scăzut cu maxim 10%

A scăzut cu 10-25%

A scăzut cu 25-50%

A scăzut cu 50-75%Nu cunoaştem /

Nu putem aprecia

18.5%

11.1%

7.4%

3.7%

16.7%

13%

14.8%

9.3%

3.7%

9.3%

A crescut cu cel mult 10%

A crescut cu 25-50%

A crescut cu cel puţin 50%

A rămas neschimbată

A scăzut cu 10-25%

A scăzut cu 25-50%

A scăzut cu 50-75%


Nu generăm deșeuri periculoase

15.7%

5.9%

2%

13.7%

3.9%

5.9%

2%

19.6%

31.4%

Evoluţia cantităţii totale de deşeuri periculoase generate [normalizată] faţă de anul anterior

În cazul acestui domeniu de analiză, am evaluat perfor-

manţele de mediu ale companiilor în ceea ce priveşte ratele

de colectare selectivă, ponderile cantitative ale deşeurilor

eliminate sau valorificate de companii prin diferite filiere,

exportul de deşeuri periculoase şi existenţa stocurilor de

deşeuri pe amplasament la finele anului de raportare.

Colectarea selectivă este o practică esenţială pentru

orice companie care îşi gestionează eficient deşeurile,

creând premisele pentru rate bune de valorificare a deşeu-

rilor utilizând metode aflate cât mai sus în piramida manage-

mentului deşeurilor. În GBI 2015, 70.9% dintre companii au

avut rate de colectare selectivă de peste 75% raportat la

cantitatea totală generată în anul de raportare, 9.1% au avut

rată de colectare între 50 şi 75%, 3.6% - rată de colectare

între 25 şi 50%, şi 5.4% - rate mai mici de 25%. Există însă un

grup de companii, însumând 11% din total, care fie nu colec-

tează deşeurile separat, fie nu măsoară rata de colectare

selectivă.

În ceea ce priveşte eliminarea finală, se poate observa că

foarte puţine companii folosesc în principal filiere de elimi-

nare prin depozitare sau (co)incinerare, 21.4% folosind depozi-

tarea finală pentru mai mult de 25% din cantităţile de deşeuri

generate, respectiv 8.9% incinerarea sau co-incinerarea

pentru cel puţin 25% din deşeuri. În acelaşi timp, 37.5% nu

folosesc deloc depozitarea finală ca filieră de management

a deşeurilor, respectiv 57.1% pentru filiera de incinerare sau

co-incinerare/co-procesare.

Rezultatele sunt asemănătoare şi în ceea ce priveşte

valorificarea energetică a deşeurilor, 47.3% dintre companii

folosind alte filere de valorificare, şi doar 16.4% folosind

această filieră pentru minimum 25% din deşeurile generate.

Datele se schimbă când analizăm gestiunea deşeurilor prin

alte filiere de valorificare (R2-R9), 50% dintre companii

valorificând prin aceste filiere minimum 25% din cantităţile de

deşeuri generate. În ciuda acestor progrese, rămâne o medie

de 20% companii care nu cunosc aceste date din punct de

vedere cantitativ, ceea ce pune sub semnul întrebării

eficienţa instrumentelor de monitorizare şi evidenţă a deşeu-

rilor generate.

MANAGEMENTUL ŞI VALORIFICAREA DEŞEURILOR/

Ponderea cantitativă a deşeurilor colectateseparat în cadrul Companiei în anul de raportare

<5% >10% >25% >50% >75% Nu colectăm separat

deşeurile

Nu cunoaştem / Nu putem

estima

3.6%

3.6%

1.8%

9.1%

70.9

%

5.5%

5.5%

100

50

25

75

PAG 60

Ponderea cantitativă a deşeurilor generate si valorificate prin regenerare,

reciclare sau reutilizare

<10% >10% >25% >50% >75%

50

25

0

5.4%

14.3

%

7.1%

7.1%

23.2

%

16.1

%

26.8

%

Nu am valorificat deşeuri prin această

filieră, ci prin valorificare

energetică (R1)

Nu cunoaştem / Nu putem

estima

Când o companie exportă deşeuri periculoase, acesta

este semnul că, pe de-o parte, generează deşeuri cu

toxicitate şi caracteristici particulare, care fac aceste deşeuri

ne-tratabile la nivel local sau în România, şi, pe de altă parte,

că nu are capacitatea de a adopta măsuri care să reducă

periculozitatea deşeului respectiv până la nivelul la care să

poată fi tratat la nivel local. În GBI 2015, doar 8.9% dintre

companiile participante au făcut export de deşeuri

periculoase în anul de raportare, dar cifra nu este foarte

mare, dacă luăm în considerare faptul că, în general,

volumele anuale generate de companiile participante sunt

relativ reduse.

În mod asemănător, când companiile acumulează stocuri

importante de deşeuri pe amplasamentele lor la finele

anului de raportare, aceasta poate fi expresia lipsei de

abilitate în a valorifica la timp, în mod eficient, cantităţile de

deşeuri generate. În anul de raportare, 50.9% dintre companii

nu au înregistrat stocuri de deşeuri la finele anului de

raportare, şi doar 7.2% au avut stocuri mai mari decât echiva-

lentul ultimei luni din an.

Ca şi în cazul chestionarelor “Impactul asupra mediului” şi

“Dezvoltare sustenabilă”, situaţia companiilor în ceea ce

priveşte managementul deşeurilor poate fi caracterizată

drept bună, companiile având adoptate politici şi obiective în

domeniu, ce-i drept, focalizate preponderent pe conforma-

rea legală. Una din surprizele ediţiei a fost procentul mare de

companii care îşi auditează periodic activităţile de manage-

ment a deşeurilor şi care au adoptate programe de minimi-

zare, în ciuda faptului că obligaţia legală de a face această

evaluare şi de a adopta programe sau planuri de minimizare

nu este însoţită şi de o penalizare.

Spre deosebire de situaţia de la alte chestionare, am

constatat că marea parte a companiilor participante

generează un număr mare de categorii de deşeuri, ceea ce

face managementul lor dificil şi costisitor, cu atât mai mult cu

cât majoritatea generează cantităţi relativ reduse de deşeuri.

De aceea, şi proporţia companiilor care au înregistrat redu-

ceri ale cantităţilor de deşeuri generate (în valori normalizate)

a fost ceva mai mică decât în cazul altor indicatori de perfor-

manţă de mediu, deşi suficient de importantă pentru a

marca o creştere a interesului companiilor pentru

îmbunătăţirea situaţiei în acest domeniu.

O altă caracteristică a ediţiei 2015 a GBI a fost că destul de

puţine companii folosesc depozitarea finală şi/sau incinera-

rea ca soluţie de eliminare a majorităţii deşeurilor generate,

şi un procent mic generează deşeuri periculoase.

CONCLUZII/

PAG 61

PAG 62

5. CLĂDIRI ŞI SPAŢII VERZI


SENZITIVITATEA AMPLASAMENTULUI/

Chestionarul “Clădiri verzi” analizează performanţele de

mediu asociate ocupării şi utilizării clădirilor şi a spaţiilor în

care îşi desfăşoară activitatea companiile, evidenţiind în

mod particular aspectele ce ţin de eficienţa energetică şi

amprenta ecologică a acestora, tratând aspecte precum

sensibilitatea localizării, eficienţa energetică, designul şi

materialele de construcţii, aspectele de confort, aspectele

de mediu.

Punctele forte ale acestui chestionar sunt reprezentate

de întrebările referitoare la îmbunătăţirea sistemelor de

comunicare pentru conştientizarea importanţei măsurilor

de utilizare eficientă a energiei şi a surselor regenerabile de

energie, unele aspecte de mediu particulare, designul şi

certificarea ecologică a clădirilor.

Chestionarul este alcătuit din 47-48 indicatori, în funcţie

de sectorul economic, grupaţi în 10 domenii de analiză,

astfel:

Utilizarea clădirilor în contextul amplasării faţă de

vecinătăţi, faţă de serviciile şi facilităţile publice, reţelele de

transport în comun şi zonele rezidenţiale utilizate de angajaţi

are un impact asupra mediului, îndeosebi sub aspectul

emisiilor din trafic, a planurilor de mobilitate a angajaţilor şi a

sensibilităţii vecinătăţilor la activităţi intense în amplasamen-

tul companiei.

Aşa cum s-a menţionat deja la analiza statistică a

chestionarelor de la capitolele anterioare, majoritatea

companiilor participante la Proiectul Green Business Index

au amplasamentele localizate în zone urbane sau în

apropierea acestora, având vecinătăţi imediate industriale

(44.9%), comerciale (16.3%) şi rezidenţiale (24.5%). Doar 14.3%

dintre companii au vecinătăţi cu folosinţe predominant

agricole, şi nici una terenuri forestiere. Dintre companiile cu

vecinătăţi predominant rezidenţiale, 67% sunt companii care

activează în industrie, 25% în servicii, şi 8% în construcţii.

senzitivitatea amplasamentului

caracteristicile generale ale clădirilor şi amplasamentelor

certificarea verde a clădirilor

designul şi materialele de construcţie pentru clădiri

utilizarea energiei în clădiri

confortul clădirilor

aspecte de mediu

concepţia şi gestiunea spaţiilor verzi

satisfacţia ocupanţilor clădirilor

costurile şi beneficiile asociate programelor de clădirişi spaţii verzi

REZULTATE GBI 2015/

TOP 3/LOCUL 1

SIEMENS SRL

LOCUL 2 SIVECO Romania S.A.

LOCUL 3 TAKATA Romania SRL Fabrica

de centuri

CARACTERISTICILE GENERALE ALE CLĂDIRILOR ŞI AMPLASAMENTELOR/

CERTIFICAREA VERDE A CLĂDIRILOR/

Cu toate acestea, 62.5% dintre companii au amplasamen-

tele localizate în proximitatea facilităţilor şi serviciilor

publice (de ex. şcoli, grădiniţe, centre comerciale, spitale,

cantine, parcuri), ceea ce arată că, deşi lucrează în companii

situate în zone urbane, angajaţii acestora se află la distanţe

de peste 500m faţă de aceste facilităţi şi servicii publice de

care populaţia comunităţilor respective beneficiază. Situaţia

este asemănătoare când analizăm proximitatea amplasa-

mentelor companiilor faţă de zonele locuite de angajaţi, care

determină şi anvergura planurilor de mobilitate şi nivelul

emisiilor din traficul generat de mobilitatea angajaţilor. Astfel,

33.4% dintre companii au amplasamentele situate la distanţe

de până la 1 km faţă de zonele locuite de angajaţi, în timp ce

43.8% sunt situate la distanţe de până la 5 km, şi 6.5% - la

distanţe mai mari de 5 km.

În ce priveşte deservirea amplasamentelor de reţelele

publice de transport şi mobilitate, 52% dintre companiile

participante au mai mult de 25% din amplasamente localiza-

te la distanţe de până la 500m faţă de aceste reţele, fapt

care contribuie la reducerea emisiilor rezultate din transpor-

tul şi mobilitatea angajaţilor.

În analiza caracteristicilor clădirilor şi amplasamentelor,

GBI 2015 a luat în considerare indicatori precum suprafaţa

ocupată de clădiri raportată la suprafaţa totală a amplasa-

mentului, aşezarea clădirilor în amplasament după funcţiuni,

în vederea optimizării acestuia, şi integrarea în infrastructura

comunităţii.

Suprafaţa ocupată de clădiri raportată la suprafaţa totală

a amplasamentului reprezintă pe de o parte un indicator al

eficienţei utilizării amplasamentului, dar şi al integrării

funcţionale în amplasament şi a disponibilităţii amplasa-

mentului pentru alte utilizări, inclusiv pentru amenajarea de

spaţii verzi.

În analiza caracteristicilor clădirilor şi amplasamentelor,

GBI 2015 a luat în considerare indicatori precum suprafaţa

ocupată de clădiri raportată la suprafaţa totală a amplasa-

mentului, aşezarea clădirilor în amplasament după funcţiuni,

în vederea optimizării acestuia, şi integrarea în infrastructura

comunităţii.

Suprafaţa ocupată de clădiri raportată la suprafaţa totală a

amplasamentului reprezintă pe de o parte un indicator al

eficienţei utilizării amplasamentului, dar şi al integrării

funcţionale în amplasament, şi a disponibilităţii amplasa-

mentului pentru alte utilizări, inclusiv pentru amenajarea de

spaţii verzi.

Chiar dacă existenţa unei certificări verzi presupune, în

esenţă, o evaluare a multora din indicatorii utilizaţi în aproape

toate domeniile de analiză din acest chestionar, totuşi echipa

GBI a dorit să recompenseze în mod deosebit pe acele

companii care nu doar au adoptate programe de clădiri verzi,

ci şi au căutat recunoaşterea acestor eforturi prin certificarea

independentă a clădirilor lor, în conformitate cu diferite

standarde internaţionale, precum LEED, BREEAM sau alte

scheme de certificare.

Aşa cum a fost analizat şi la chestionarul “Impactul asupra

mediului” (din perspectiva riscurilor de contaminare a

solului), doar 2.2% dintre companiile participante au un indice

de aglomerare mai mare de 80%, 21.7% - un indice de aglo-

merare cuprins între 60 şi 80%, 26.1% - un indice cuprins între

20 şi 60%, şi 17.2% au un indice de aglomerare mai mic de

20%. Restul de 32.6% companii desfăşoară exclusiv activitate

în birouri sau clădiri de birouri.

În ce priveşte separarea după funcţiuni a amplasamentu-

lui (de ex. spaţiile de birouri, cantina şi spaţiile pentru funcţi-

uni sociale – separate faţă de spaţiile de producţie), 83.9%

dintre companiile chestionate au răspuns afirmativ, 9.7% -

negativ, iar 3.2% nu au putut aprecia.

PAG 63

DESIGNUL ŞI MATERIALELE DE CONSTRUCŢIE PENTRU CLĂDIRI/

În ediţia 2015 a Green Business Index, 85.4% dintre

companiile participante nu au avut nici una din clădiri

certificate, ceea ce reflectă interesul deocamdată scăzut

al firmelor din România pentru conceptul de clădire verde,

chiar dacă, în majoritatea situaţiilor când acestea sunt certifi-

cate conform standardelor internaţionale, iniţiativele sunt şi

aducătoare de beneficii financiare. Pe de altă parte, 4.2% din

participanţi au avut toate clădirile utilizate deţinătoare de

certificare verde, 6.3% au avut mai mult de jumătate din

clădiri certificate, şi 4.2% mai puţin de 50% din clădiri.

Atunci când vorbim de clădiri verzi, unul dintre subiectele cele mai importante este cel al designului clădirii, urmat îndeaproape de

materialele de construcţii şi întreţinere utilizate. Atunci când la construcţia clădirii se folosesc materiale provenite din reciclare,

materiale care pot fi reciclate la sfârşitul duratei de folosinţă a clădirii, materiale care nu au fost extrase pentru prima dată din mediul

natural sau materiale de construcţii care nu conţin substanţe periculoase, putem afirma că avem de-a face cu o clădire construită

din materiale ecologice. Cu toate acestea, conceptul de clădire verde presupune şi un design adecvat, care să maximizeze factori

precum iluminatul natural sau economia de energie. Toate aceste aspecte au fost analizate în GBI 2015.

În ceea ce priveşte tipurile de materiale ecologice utilizate în construcţia clădirilor, 60.9% dintre companii au indicat faptul că nu

cunosc informaţii despre materialele utilizate la construcţia clădirilor utilizate sau deţinute, restul indicând una sau mai multe dintre

următoarele alternative:

PAG 64

Proporția clădirilor utilizate cu certificare verde

<25% >25% >50% 100% Nici una

100

75

50

25

0

2.1%

2.1% 6.3%

4.2%

85.4

%

substanţe chimice nepericuloase – 17.4%

materiale extrase din surse locale – 17.4%

sol pentru umpluturi rezultat de la şantiere sau lucrări din vecinătate – 17.4%

materiale reciclabile – 13%

materiale rezultate din reciclare – 8.7%

materiale certificate ecologic – 8.7%

În condiţiile în care reglementările privind calitatea în

construcţii s-au înăsprit, iar costurile legate procurarea

materialelor de construcţii au crescut în ultimii ani, multe

dintre companii iau în considerare utilizarea unor materiale

din surse alternative sau materiale alese după criterii de

sustenabilitate. Întrebate cu privire la criteriile de selecţie a

materialelor de construcţie în funcţie de sustenabilitate,

companiile participante la GBI 2015 au răspuns astfel:

Este interesant de notat interesul companiilor pentru

materiale de construcţii etichetate ecologic, reciclabile la

finele ciclului de viaţă sau pentru care este efectuată o

evaluare a ciclului de viaţă, toate aceste aspecte fiind de

noutate pentru preferinţele companiilor care au participat la

ediţiile anterioare ale GBI, întrucât creşterea interesului

companiilor pentru utilizare acestor criterii demonstrează că

eforturile noastre anterioare de introducere a acestor

concepte încep să îşi găsească expresie în preferinţele

companiilor participante.

În ceea ce priveşte proporţia materialelor provenind din

reciclare utilizate în clădiri, ca şi a celor reciclabile şi a

materialelor “virgine” (extrase prima dată din mediul natural)

şi folosite la construcţii, majoritatea companiilor au răspuns

că nu deţin astfel de informaţii (72.9%, 68.8%, respectiv 74.5%

din totalul respondenţilor), ceea ce consolidează concluzia

că, în general, companiile cunosc puţine informaţii legate de

materialele de construcţii utilizate la clădirile deţinute.

Foarte probabil, multe dintre aceste companii utilizează

clădiri vechi.

Materiale reciclabile

Materiale rezultate din reciclare

Materiale din surse locale (max 20km) sau produse local

Materiale certificate ecologic

Substanţe chimice nepericuloase

Sol pentru umpluturi provenind din acelaşi şantier sau din lucrări efectuate în şantiere din apropiere

Nu se cunosc informaţii suficiente despre materialele de construcţii utilizate pentru clădirile noastre

13%

8.7%

17.4%

8.7%

17.4%

17.4%

60.9%

Categorii de materiale ecologice utilizate în construcţia clădirilor

materiale care să nu conţină substanţe periculoase

– 51.1%

materiale aprovizionate din surse locale – 33.3%

materiale pentru care este efectuată o evaluare a

ciclului de viaţă (LCA) – 15.6%

materiale reciclabile la finele ciclului de viaţă – 11.1%

materiale rezultate din procese de reciclare – 8.9%

materiale etichetate ecologic sau cu certificare ecologică

– 8.9%

materiale neutilizate sau subproduse ale altor activităţi

proprii sau ale terţilor – 2.2%

nici un criteriu de sustenabilitate – 37.8%.

PAG 65

56.3% dintre companii nu cunosc dacă la construcţia

clădirilor în care desfăşoară activităţi s-au utilizat substanţe

sau preparate chimice periculoase, 33.3% au indicat că nu

s-au folosit astfel de substanţe, în timp ce restul au indicat

diferite proporţii, însă numărul de companii este unul redus.

În cazul utilizării acestor substanţe pentru întreţinerea

clădirilor, proporţia companiilor care nu deţin informaţii a

scăzut la 48.9%, însă ea rămâne foarte ridicată, având în

vedere că avem de-a face cu substanţe pe care companiile

le achiziţionează în mod curent. Din restul companiilor,

40.4% nu au utilizat nicio substanţă chimică periculoasă în

întreţinerea clădirilor, 8.5% utilizând astfel de substanţe, dar

în proporţii în general reduse, raportate la cantitatea totală

de substanţe şi materiale de întreţinere.

Solul fertil afectat de lucrările de construcţii realizate de

companiile participante în anul de raportare a fost utilizat

local, în altă locaţie din amplasamentele afectate de lucrări,

în cazul a 14.9% dintre companii. Alte companii l-au oferit

altor firme sau organizaţii care aveau nevoie (4.3%), l-au

reinstalat în amplasamentul iniţial (4.3%), sau l-au stocat pe

amplasament până la identificarea unei utilizări (2.1%) ori l-au

depozitat ca deşeu inert (2.1%).

Totuşi, trebuie precizat că, în anul 2014, 29.8% dintre

companiile respondente nu au desfăşurat lucrări de

construcţii în amplasamentele lor.

Deşeurile rezultate din lucrările de construcţii sunt

gestionate conform unui plan prestabilit în cazul a 39.6%

dintre companiile participante la GBI, restul companiilor

neavând adoptat un plan de management a deşeurilor din

construcţii şi demolări, dar 20.8% au precizat că nu pot

decide cu privire la modul de gestionare a acestor deşeuri,

pentru că desfăşoară activităţi în clădiri închiriate.

Designul clădirilor reprezintă unul din aspectele extrem

de importante în atingerea performanţelor optime pentru

clădirile verzi, influenţând aproape orice indicator de

performanţă în construcţia, funcţionarea şi demolarea

clădirii. Întrebate cu privire la tehnicile şi soluţiile de design

ecologic utilizate pentru clădirile lor, companiile partici-

pante la GBI 2015 au răspuns astfel:

Este însă important să precizăm că 54.3% dintre

companiile respondente au indicat că la realizarea clădirilor

utilizate nu s-a utilizat nici una din tehnicile de design

ecologic menţionate în chestionar. În acelaşi timp, 71.1%

dintre companii nu au utilizat standarde internaţionale

pentru designul ecologic al clădirilor.

PAG 66

<10% >10% >25% 0% Nu deţinem informaţii

Nu este cazul, nu s-au folosit

substanţe chimice periculoase

50

25

0

4.3%

2.1%

2.1%

40.4

% 48.9

%

2.1%

Proporţia utilizării substanţelor chimice periculoase pentru întreţinerea clădirilor

iluminare naturală – 45.7%

utilizare flexibilă – 23.9%

design solar pasiv – 10.9%

ventilaţie şi/sau condiţionare naturală – 17.4%

pereţi şi/sau acoperişuri verzi – 4.3%

Consumul de energie electrică şi termică reprezintă unul

dintre indicatorii de performanţă cheie ai clădirilor, acesta

generând un impact semnificativ asupra mediului, chiar

dacă nu direct, ci prin intermediul emisiilor de gaze cu efect

de seră şi gaze de combustie la furnizorul/producătorul de

energie electrică şi termică. De aceea, utilizarea surselor de

energie regenerabilă (sau achiziţia de energie din astfel de

surse), monitorizarea şi controlul consumurilor de energie,

utilizarea sistemelor de iluminat eficiente energetic, aplica-

rea sistemelor de management energetic inclusiv la funcţi-

unile clădirilor, auditarea energetică a clădirilor şi imple-

mentarea de măsuri de eficienţă energetică sunt indicatori

care ajută la o mai bună înţelegere a performanţelor

energetice ale clădirii şi implicit a impactului indirect asupra

emisiilor de gaze cu efect de seră.

La fel ca în cazul indicatorului echivalent de la chestio-

narul “Utilizarea resurselor”, şi în cazul acestui chestionar,

majoritatea companiilor participante la Green Business

Index 2015 (82.6%) nu folosesc surse de energie regenera-

bilă pentru acoperirea necesarului de energie electrică,

procentul celor care acoperă, chiar şi parţial, acest consum

din surse regenerabile, crescând la 17.4%, faţă de mai puţin

de 10% în ediţiile anterioare ale Proiectului.

În cazul surselor pentru energia termică, un procent

relativ asemănător (72.7%) dintre companii îşi încălzesc

spaţiile din clădiri prin arderea - directă sau indirectă – a

combustibililor fosili, 20.5% utilizează echipamente de

conversie directă a energiei electrice în energie termică, iar

6.8% folosesc energia reziduală din procese tehnologice

pentru încălzirea clădirilor, de exemplu prin recuperarea de

căldură din procesele industriale.

Apa caldă menajeră utilizată la funcţiunile normale ale

clădirilor este preparată prin alimentarea de la o centrală

termică proprie, utilizând combustibili fosili (48.9%), prin

echipamente de tip instant pe energie electrică (28.9%), prin

utilizarea energiei termice reziduale din procese tehnolog-

ice (11.1%), de la reţelele publice de termoficare (8.9%) şi, din

păcate, doar 2.2% din surse regenerabile (ex. solară, geoter-

mală).

Monitorizarea consumurilor energetice se face separat

pentru clădiri faţă de alte folosinţe energetice de pe ampla-

samente în cazul a 65.2% dintre companii, ceea ce creează

premisele pentru identificarea şi implementarea unor soluţii

de eficienţă energetică la nivelul clădirilor, mai ales că mai

mult de jumătate dintre aceste companii monitorizează

consumurile energetice nu doar la nivelul întregii clădiri, ci şi

detaliat, pe categorii de consumatori de energie din clădiri.

Astfel de iniţiative au fost aplicate în anul 2014 de 52.3%

dintre companii, în condiţiile în care doar 17.4% aveau în anul

de raportare implementate sisteme de management

energetic care acopereau şi consumatorii de energie tipici

clădirilor, iar 65.9% dintre companii nu au avut realizat un

audit energetic pentru nici una din clădirile utilizate. Este

totuşi îmbucurător să observăm că interesul pentru

adoptarea şi implementarea sistemelor de management

energetic este în creştere, 13% dintre companiile respon-

dente având în curs de implementare un astfel de sistem în

anul 2014.

PAG 68

UTILIZAREA ENERGIEI ÎN CLĂDIRI/

Utilizarea sistemelor de iluminat eficiente energetic

DA47.6%

NU52.4%

PAG 69

În ceea ce priveşte măsurile cu caracter practic, se poate

observa că există încă un potenţial foarte mare pentru

îmbunătăţiri. De exemplu, referitor la utilizarea sistemelor de

iluminat eficiente energetic (de exemplu cu lămpi LED),

52.4% dintre companiile participante au indicat că nu

folosesc astfel de sisteme.

nu monitorizează nivelul de zgomot, presupunând că

situaţia este în limite suportabile pentru angajaţi, 26.1% îl

monitorizează doar ocazional, şi doar 23.9% măsoară perio-

dic nivelul de zgomot interior şi îşi achiziţionează echipa-

mentele de lucru utilizând inclusiv criterii care ţin de nivelul

de zgomot generat de acestea.

Din perspectiva angajaţilor companiilor, foarte des proble-

mele de mediu cele mai importante sunt considerate

acelea care le afectează confortul, sănătatea şi eficienţa la

propriul loc de muncă, iar pentru unii, acesta este biroul. În

această privinţă, GBI a analizat în ediţia curentă aspectele

legate de emisiile atmosferice rezultate din activităţile

non-industriale ale clădirilor, utilizarea substanţelor cu efect

distrugător asupra stratului de ozon (în special în instalaţii de

aer condiţionat şi refrigerare), consumul şi pierderile de apă,

caracterul potabil al acesteia, colectarea şi utilizarea apei

pluviale, colectarea şi managementul deşeurilor.

Adeseori companiile ignoră să ia în considerare aceste

aspecte, focalizându-se pe sursele de poluare importante,

de proces, însă în anumite circumstanţe, această atitudine

poate fi interpretată de către angajaţi ca fiind o nepăsare

faţă de condiţiile lor de muncă şi o abordare selectivă a

problemelor de mediu, ceea ce îi poate demotiva în timp.

În ceea ce priveşte emisiile atmosferice rezultate din

activităţile non-industriale ale clădirilor, 30.4% dintre

companii au declarat că nu au avut în anul 2014 emisii

directe (în concordanţă cu datele statistice privind sursele

de energie termică), în timp ce 26.1% au avut emisii dintr-o

singură categorie de poluanţi (emisii din combustie), 10.9% -

emisii din două respectiv patru categorii, 6.5% - din trei

categorii, şi câte 2.2% - emisii din cinci sau şase categorii de

poluanţi. Cu toate acestea, în majoritatea cazurilor (68.9%),

aceste surse de emisii nu sunt monitorizate.

Confortul clădirii este caracterizat prin indicatori care

analizează calitatea şi intensitatea iluminatului, umiditatea,

temperatura interioară şi nivelul de zgomot interior. Întrucât

în lipsa unor instrumente de control adecvate, problemele

legate de confortul clădirii pot să nu fie evidente, este

recomandabilă încurajarea angajaţilor să furnizeze opiniile

lor cu privire la aspectele enumerate.

La fel ca şi în cazul utilizării sistemelor de iluminat

eficiente energetic, şi în situaţia folosirii sistemelor de

control a iluminatului interior (de exemplu sisteme de reglaj

automat a luminozităţii interioare, pentru maximizarea

utilizării luminii solare, sau sistemele de declanşare

automată, pe bază de senzori, a întrerupătoarelor) există

încă un potenţial uriaş pentru îmbunătăţiri. Astfel, doar 25%

dintre companiile respondente în cadrul Proiectului nostru

foloseau în anul de raportare astfel de echipamente sau

sisteme.

Este foarte posibil ca, în multe situaţii, companiile să nu fie

conştiente de economiile pe care le pot face la factura de

energie până când nu măsoară indicatorii de confort ai

clădirii, precum temperatura, umiditatea, calitatea aerului

interior, nivelul luminozităţii. În GBI 2015, 34.8% dintre

companiile participante au indicat că nu monitorizează

niciun indicator de confort şi tot atâtea monitorizează doar

o parte dintre aceştia. Referitor la nivelul zgomotului interior,

un factor de stres important când vorbim despre confortul

clădirii, jumătate dint companiile participante au indicat că

CONFORTUL CLĂDIRILOR/ ASPECTE DE MEDIU/

A fost surprinzător să observăm că, în ceea ce priveşte

utilizarea agenţilor de refrigerare şi condiţionare care au

efect asupra stratului de ozon (de ex. freoni), 15.9% dintre

companii nu cunosc situaţia lor, dar mai ales că 70.5% dintre

companiile participante încă utilizează astfel de substanţe,

semn că există un potenţial uriaş pentru înlocuirea cu

freoni ecologici.

Situaţia consumului specific de apă pentru folosinţele

non-industriale ale clădirilor este de asemenea una care

oferă oportunităţi de îmbunătăţire. Astfel 40.5% dintre

companii nu îşi monitorizează şi nu cunosc date legate de

aceste consumuri, 9.5% consumă peste 40 m3/angajat/zi,

4.8% - între 20 şi 40m3/angajat/zi, şi 45.2% - sub 20 m3/an-

gajat/zi. Nu este surprinzător, de aceea, faptul că 69.8%

dintre companiile participante la GBI 2015 nu au adoptate

programe de identificare sistematică a pierderilor de apă

în folosinţele legate de clădiri şi că 63.6% nu utilizează

echipamente şi instalaţii sanitare ecologice. Este cunoscut

însă faptul că, îndeosebi la companiile din sectorul servici-

ilor, folosinţele de apă unde se pot face cele mai importante

îmbunătăţiri sunt cele legate de utilizarea apei în clădiri.

La capitolul gestiunea deşeurilor rezultate din utilizarea

clădirilor, majoritatea companiilor respondente (76.1%) au

implementate sisteme de colectare selectivă a acestora,

15.2% doar pentru o parte a deşeurilor, în timp ce doar 8.7%

nu realizează colectarea în mod selectiv. Cu toate acestea,

doar 6.1% au adoptate planuri de management a deşeurilor,

ceea ce arată că firmele care fac colectarea selectivă a

deşeurilor (15.2%) nu realizează acest lucru conform unui

plan prestabilit, ci ca efect al modului cum ele înţeleg să

valorifice anumite categorii de deşeuri.

În ceea ce priveşte colectarea şi utilizarea apelor

pluviale, doar 4.4% dintre companiile participante colectea-

ză şi utilizează apele pluviale, punând astfel mai puţină

presiune pe sursele de alimentare cu apă, 64.4% colectând

aceste ape şi evacuându-le la reţeaua de canalizare ori la

emisar, restul fiind companii care nu colectează apele

pluviale, un număr destul de mare, chiar şi în condiţiile

României.

<10% >10% >50% >75% 100% Nici una sau nu folosim instalaţii de aer condiţionat sau echipamente

de refrigerare

Nu cunoaștem

50

25

0

31.8

%

9.1%

11.4

%

9.1%

9.1%

13.6

%

15.9

%

PAG 70

4.4%Colectăm apele pluviale şi le evacuăm la reţeaua de canalizare proprie sau la reţeaua municipală ori

la receptor

Colectăm şi reutilizăm apele pluviale în amplasament.

4.4%

Nu colectăm apele pluviale într-un sistem

de colectare.

64.4%

Colectarea şi reutilizare apei pluviale

Proporţia utilizării agenţilor de refrigerare şi condiţionare care au efect asupra stratului de ozon

Mărimea spaţiilor verzi raportată la suprafaţa totală a

amplasamentului este unul din indicatorii cheie în ceea ce

priveşte eficienţa utilizării acestuia. Acest indicator trebuie,

însă, însoţit şi de o analiză asupra speciilor de plante utiliza-

te pentru amenajarea spaţiilor verzi, a habitatului iniţial şi a

celui post-construcţie, precum şi asupra utilizării

substanţelor chimice pentru întreţinerea acestor spaţii.

Chiar dacă, potrivit chestionarelor anterioare, proporţia

clădirilor în suprafaţa totală a amplasamentelor companiilor

nu era foarte mare, totuşi nu tot aşa stau lucrurile cu

mărimea spaţiilor verzi amenajate de către companii pe

amplasamentele proprii.

Măsurarea nivelului de satisfacţie a ocupanţilor clădirilor

poate fi, în multe situaţii, punctul de plecare pentru imple-

mentarea multor măsuri care să “înverzească” clădirile

utilizate de companii. Angajaţii care folosesc spaţiile de

lucru ştiu de cele mai multe ori care sunt sursele de pierderi

de apă, care sunt oportunităţile pentru economisirea

consumurilor de energie, care sunt nevoile pentru

îmbunătăţirea confortului clădirii şi sunt de cele mai multe

ori încântaţi să fie parte la iniţiativele companiei privind

colectarea separată a deşeurilor.

Dintre companiile participante la GBI 2015, 43.5% au avut

în anul de raportare implementat un sistem de măsurare a

nivelului satisfacţiei utilizatorilor clădirilor, cifră foarte

bună dacă luăm în considerare statistica majorităţii celorlalţi

indicatori de performanţă de mediu de la acest chestionar.

Astfel, doar 28.2% dintre companii au spaţii verzi amena-

jate care ocupă mai mult de 40% din suprafaţa totală a

amplasamentelor, iar 15.2% nu au amenajate niciun fel de

spaţii verzi. În ceea ce priveşte păstrarea habitatului pre-

existent şi utilizarea speciilor de plante native la amenajarea

spaţiilor verzi, doar 15.2% dintre companii au planificat

amenajarea lor în mod profesionist, utilizând un specialist în

domeniu, având ca obiectiv să păstreze cât mai mult din

caracteristicile şi speciile habitatului local. 39.1% dintre

companii cred că folosesc doar specii locale, fără a fi sigure

de acest lucru, iar 37% nu cunosc nici o informaţie în acest

sens.

În schimb, 72.7% dintre companii nu folosesc niciun fel

de substanţe chimice periculoase pentru întreţinerea

spaţiilor verzi proprii, iar 13.6% folosesc doar substanţe

Existenţa sistemelor de colectare selectivă a deşeurilor non-industriale din clădiri

NUDA,

colectarea selectivă este aplicată tuturor

categoriilor de deşeuri

Numai o parte a deşeurilor sunt

colectate selectiv, celelalte sunt

colectate în comun

8.7%76.1%

15.2%

CONCEPŢIA ŞI GESTIUNEA SPAŢIILOR VERZI/

SATISFACŢIA OCUPANŢILOR CLĂDIRILOR/

PAG 72

Evidenţierea distinctă a costurilor şi beneficiilor asociate

implementării programelor sau măsurilor de clădiri şi spaţii

verzi, chiar dacă se întâmplă să nu evidenţieze un bilanţ net

pozitiv, totuşi reprezintă un semnal că firma respectivă

urmăreşte rezultate concrete din aceste programe, cuantifi-

cate inclusiv financiar.

Echipa GBI a remarcat o rată scăzută de răspuns la

întrebările de la acest domeniu de analiză (14%), motiv

pentru care prelucrarea lor statistică este considerată ca

lipsită de reprezentativitate pentru această ediţie a Proiec-

tului.

Cu toate acestea, concluzia care se poate trage este că,

foarte probabil, această rată scăzută de răspuns se

datorează absenţei datelor sau dificultăţii de a calcula

costurile, dar mai ales beneficiile financiare asociate

programelor şi măsurilor vizând “înverzirea” clădirilor utiliza-

te de companii.

Aspectele prezentate în acest chestionar rămân unele cu

potenţial excelent pentru îmbunătăţire printre companiile

din România. Este evident faptul că impactul asupra

mediului rezultat din utilizarea clădirilor este subestimat sau

neglijat de o bună parte din companiile participante la

Green Business Index. Chiar dacă sunt localizate în general

în zone urbane sau în apropierea acestora, motiv pentru

care impactul de mediu asociat planurilor de mobilitate a

angajaţilor poate fi unul mai redus decât în alte situaţii,

rămân multe aspecte nemonitorizate sau neluate în consi-

derare în planurile de management de mediu şi iniţiativele

de mediu ale companiilor, acestea cunoscând puţine

informaţii despre clădirile utilizate, materialele de

construcţie şi de întreţinere folosite, elementele de design

ecologic sau costurile asociate impactului de mediu datorat

clădirilor. O mare parte a companiilor au indicat rămânerea

în dependenţă de combustibilii fosili în ce priveşte încălzirea

clădirilor lor, deşi au avut oportunităţi de finanţare avanta-

joase pentru investiţii în instalaţii de producere a energiei

regenerabile.

COSTURILE ŞI BENEFICIILE ASOCIATE PROGRAMELOR DE CLĂDIRI ŞI SPAŢII VERZI/

PAG 73

CONCLUZII/

6. ACHIZIŢII VERZI

FUNDAMENTAREA CHESTIONARULUI/ ELEMENTE STRATEGICE ÎN ACHIZIŢIILE VERZI/

Chestionarul “Achiziţi Verzi” a urmărit evaluarea modului

în care companiile aplică în politica şi practicile lor de

achiziţii principiile protecţiei mediului înconjurător ca impe-

rativ al dezvoltării durabile şi protecţiei reputaţiei

companiilor pe lanţul de furnizori. Elementele strategice ale

companiilor în politica de achiziţii verzi a companiilor,

precum şi rezultatele aplicării acestei politici sunt aspectele

asupra cărora acest chestionar s-a concentrat.

Chestionarul este alcătuit din 18 întrebări care abordează

atât indicatori sistemici, manageriali, cât şi indicatori

operaţionali referitori la achiziţiile verzi.

Extinderea aplicării politicii de mediu a unei companii la

furnizorii şi contractorii ei este adesea un indicator al

maturităţii implementării sistemelor de management de

mediu în acea companie. Dincolo de acest lucru, eficienţa

aplicării politicii de mediu în lanţul de furnizori şi contractori

oferă o diagnoză bună pentru caracterizarea interesului real

al firmei pentru o reputaţie de companie verde pe tot ciclul

de viaţă al produselor sau serviciilor oferite şi pentru

maximizarea beneficiilor de afaceri şi de mediu.

De aceea, această secţiune a chestionarului a urmărit să

identifice dacă firmele participante la Green Business Index

2015 au sau nu o politică de achiziţii verzi sau obiective ce

ţin de sustenabilitate pe lanţul valoric în politica de mediu.

Pe de altă parte, ca şi în cazul sistemelor de management

de mediu, existenţa în sine a politicii de achiziţii verzi nu

reprezintă un scop în sine, ea trebuind comunicată, aplicată

unei proporţii cât mai mari de furnizori şi implementată prin

diferite instrumente, ţinând cont de motivaţiile, obiectivele

strategice şi nivelul de profunzime pe care companiile în

cauză şi-l doresc în dezvoltarea unor programe de suste-

nabilitate în relaţie cu furnizorii.

REZULTATE GBI 2015/

TOP 3/

PAG 74

Avem adoptată şi implementată o politică specifică în domeniul achiziţiilor verzi

Avem inclus un angajament privind achiziţiile verzi în politica de mediu a Companiei

Nu avem adoptată formal un angajament privind achiziţiile verzi

22.7%

9.1%

68.2%

Existenţa unei politici în domeniul achiziţiilor verzi



LOCUL 3 SIEMENS SRL

Ştiind că acest domeniu este unul de pionierat pentru

mediul de afaceri din România, am fost surprinşi să

constatăm că 31.8% dintre companiile participante la GBI au

adoptată o politică în domeniul achiziţiilor verzi sau au

inclus în politica de mediu elemente strategice privind

promovarea sustenabilităţii în lanţul de furnizori.

Pentru cele 68.2% companii care încă nu au astfel de

preocupări, domeniul rămâne unul care oferă oportunităţi

excelente pentru anii care vin, programele de sustenabili-

tate pe lanţul valoric aflându-se într-o creştere spectacu-

loasă de popularitate pe plan mondial. În ce priveşte

disponibilitatea acestor politici pentru publicul larg şi

organizaţiile neguvernamentale (care ar avea astfel posibi-

litatea să sancţioneze eventualele probleme de mediu ale

furnizorilor), 27.3% dintre companii au răspuns afirmativ,

ceea ce indică faptul că restul de 4.5% încă nu au făcut

acest pas, probabil aflându-se în stadiu incipient în imple-

mentarea politicii de achiziţii verzi.

Dintre companiile care au dezvoltate politici de achiziţii

verzi, 21% le aplică tuturor furnizorilor şi contractorilor, 42.1%

le aplică la peste jumătate din furnizori şi contractori, 10.5%

le aplică unei proporţii de furnizori cuprinse între 25 şi 50%,

iar restul la mai puţin de un sfert din aceştia. Prin compara-

ţie cu ediţiile anterioare ale GBI, se poate observa o mai

mare arie de aplicare a acestor politici, aspect îmbucurător.

PAG 75

Proporția furnizorilor cărora li se aplică politica și cerințele de achiziții verzi

0% <10% 10-25% 25-50% 50-75% 75-99% 100%

9.3%

2.3% 4.7% 11

.6%

55.8

%

7% 9.3%

50

25

75

Întrebate cu privire la instrumentele utilizate pentru

punerea în practică a politicilor de achiziţii verzi,

companiile participante la GBI 2015 au răspuns astfel:

41.9% - prin impunerea de condiţii minime de mediu ce

trebuie satisfăcute de furnizor (de ex în caietele de sarcini

sau contracte)

32.6% - prin demonstrarea de către furnizori a

respectării cerinţelor legale în domeniul protecţiei mediului

18.6% - prin impunerea unui Cod de Conduită şi

Performanţă de Mediu

18.6% - prin impunerea implementării şi certificării

sistemelor de management de mediu la furnizori

16.3% - prin auditarea de mediu a furnizorilor

14% - prin solicitarea de raportare de către furnizor (şi

analiză de către compania noastră) a unor indicatori de

performanţă de mediu

11.6% - prin alte instrumente, inclusiv prin ajustarea

cerinţelor, în funcţie de furnizor.

În ceea ce priveşte profunzimea implicării companiilor

în impunerea cerinţelor de achiziţii verzi în relaţie cu

furnizorii, 34.2% dintre companii au indicat că se concen-

trează pe a comunica aceste cerinţe contractorilor şi la a le

introduce în contracte sau specificaţii de produs, iar 12.2%

au declarat că, în afara comunicării cerinţelor şi introducerii

lor în contracte, ele solicită furnizorilor să îşi facă evaluări

periodice ale performanţelor de mediu, pe baza unor

chestionare furnizate de companie. Un procent mult mai

mic (2.4%) efectuează şi controale periodice la furnizori,

cerând acestora să corecteze aspectele de neconformare

identificate, iar 4.9% asigură furnizorilor instruire şi asistenţă

tehnică necesară, ajutându-i în identificarea cauzelor princi-

pale ale performanţelor de mediu scăzute sau a aspectelor

de neconformare legală de mediu, implicându-se astfel în

mod activ la îmbunătăţirea performanţelor de mediu.

Motivaţiile pe care companiile le au în adoptarea şi

promovarea obiectivelor şi programelor de sustenabilitate

pe lanţurile valorice spun adeseori multe lucruri despre cât

de determinate sunt companiile în a avea real succes în

aceste iniţiative. Iată răspunsurile companiilor din România,

care au participat la GBI 2015:

85.3% - lansarea pe piaţă a unor produse verzi/mai

ecologice ca urmare a cerinţelor pieţei pentru astfel de

produse sau inovarea de produse verzi;

58.8% - protejarea reputaţiei Companiei şi a valorii

mărcilor noastre;

50% - reducerea riscurilor de întrerupere a producţiei

ca urmare a impacturilor de mediu şi consecinţelor

acestora la furnizori;

Materiale/produse provenite din reciclare sau conţinând componente reciclate

Posibilitatea de reciclare post-utilizare a produselor

Posibilităţile de utilizare pentru alte folosinţe a produselor, la capătul ciclului de viaţă

Intensitate energetică redusă

Cantitate redusă de ambalaje

Produse realizate fără a afecta resursele naturale (de ex produse realizate din materii prime care nu sunt extrase prima dată din mediul natural)

Produse certificate ecologic

Produse care au efectuată o evaluare a ciclului de viaţă

Produse cu toxicitate redusă sau care să nu conţină substanţe periculoase

Alte criterii

32.3%

61.3%

32.3%

29%

51.6%

32.3%

51.6%

25.8%

58.1%

25.8%

Criterii de achiziţii verzi aplicate în selecţia furnizorilorde achizitii verzi

PAG 76

Consumul de energie electrică şi termică reprezintă unul

dintre indicatorii de performanţă cheie ai clădirilor, acesta

generând un impact semnificativ asupra mediului, chiar

dacă nu direct, ci prin intermediul emisiilor de gaze cu efect

de seră şi gaze de combustie la furnizorul/producătorul de

energie electrică şi termică. De aceea, utilizarea surselor de

energie regenerabilă (sau achiziţia de energie din astfel de

surse), monitorizarea şi controlul consumurilor de energie,

utilizarea sistemelor de iluminat eficiente energetic, aplica-

rea sistemelor de management energetic inclusiv la funcţi-

unile clădirilor, auditarea energetică a clădirilor şi imple-

mentarea de măsuri de eficienţă energetică sunt indicatori

care ajută la o mai bună înţelegere a performanţelor

energetice ale clădirii şi implicit a impactului indirect asupra

emisiilor de gaze cu efect de seră.

La fel ca în cazul indicatorului echivalent de la chestio-

narul “Utilizarea resurselor”, şi în cazul acestui chestionar,

majoritatea companiilor participante la Green Business

Index 2015 (82.6%) nu folosesc surse de energie regenera-

bilă pentru acoperirea necesarului de energie electrică,

procentul celor care acoperă, chiar şi parţial, acest consum

din surse regenerabile, crescând la 17.4%, faţă de mai puţin

de 10% în ediţiile anterioare ale Proiectului.

În cazul surselor pentru energia termică, un procent

relativ asemănător (72.7%) dintre companii îşi încălzesc

spaţiile din clădiri prin arderea - directă sau indirectă – a

combustibililor fosili, 20.5% utilizează echipamente de

conversie directă a energiei electrice în energie termică, iar

6.8% folosesc energia reziduală din procese tehnologice

pentru încălzirea clădirilor, de exemplu prin recuperarea de

căldură din procesele industriale.

Evaluarea rezultatelor aplicării politicii de achiziţii verzi şi a

instrumentelor de îmbunătăţire a performanţelor de mediu

la nivelul lanţului de furnizori comportă analiza unui set de

indicatori care pot fi diferiţi în funcţie de nivelul de implicare

a companiilor în relaţie cu furnizorii şi în funcţie de nivelul de

control pe care ele doresc să îl aibă asupra performanţelor

de mediu ale acestora.

În general, companiile se rezumă la indicatori precum

valoarea totală a achiziţiilor verzi, raportată la valoarea totală

a achiziţiilor companiei, numărul de furnizori cu sisteme de

management de mediu implementate sau numărul de

furnizori cu urgenţe de mediu sau amenzi de mediu în anul

de raportare. Cu toate acestea, în ultimii ani, pe măsura

creşterii gradului de implicare a companiilor în relaţie cu

furnizorii lor, tot mai multe companii raportează şi indicatori

precum numărul de furnizori asupra cărora compania a

realizat audituri de mediu sau numărul de furnizori care au

implementat măsuri corective ca urmare a auditurilor de

mediu ale companiei sau comandate de companie şi

realizate de consultanţi independenţi. Auditarea de mediu a

furnizorilor este adesea singura modalitate eficientă de

verificare a performanţelor de mediu ale acestora sau a

gradului de îndeplinire de către ei a cerinţelor şi standarde-

lor companiilor în domeniul achiziţiilor verzi. O parte dintre

companii fac aceste audituri prin resurse proprii, altele prin

intermediul organizaţiilor sau experţilor externi.

În ceea ce priveşte aspectele de mediu tratate în instru-

mentele practice sau procedurile de achiziţii verzi, s-a

constatat o diversitate de preocupări ale companiilor

respondente, astfel:

58.8% - reducerea costurilor cu materiile prime,

energia, transportul etc.;

41.2% - reducerea amprentei ecologice a Companiei;

32.4% - creşterea productivităţii muncii.

78.6% - opţiunile de reciclare, reutilizare sau eliminare

finală a produselor livrate de furnizori;

42.9% - toxicitatea produselor furnizorilor;

39.3% - utilizarea de către furnizori a substanţelor

chimice periculoase;

39.3% - situaţiile de încălcare a prevederilor legale de

mediu de către furnizori şi implicaţiile practice ale acestora

(de ex amenzi, suspendarea autorizaţiilor, plata unor

compensaţii sau daune etc.);

39.3% - managementul deşeurilor, în special a

deşeurilor periculoase, de către furnizori;

35.7% - consumul de energie şi utilizarea surselor de

energie regenerabilă la furnizori;

32.1% - existenţa şi eficienţa instrumentelor de

management de mediu la nivelul furnizorilor;

32.1% - toxicitatea materiilor prime utilizate de

furnizori;

28.6% - pregătirea pentru urgenţe de mediu a

furnizorilor;

25% - consumul de combustibili şi utilizarea combusti-

bililor alernativi de către furnizori;

25% - emisiile atmosferice, inclusiv emisiile de gaze cu

efect de seră ca urmare a activităţilor furnizorilor;

25% - impactul activităţilor furnizorilor asupra

resurselor de biodiversitate;

21.4% - utilizarea apei şi tratarea riscurilor de

indisponibilitate a apei la furnizor;

17.9% - tratarea şi evacuarea de către furnizori a

apelor uzate şi senzitivitatea receptorului acestora;

17.9% - iniţiativele voluntare în sustenabilitate ale

furnizorilor.

PAG 78

REZULTATELE APLICĂRII POLITICILOR DE ACHIZIŢII VERZI/

În ce priveşte volumului achiziţiilor verzi în anul de rapor-

tare şi evoluţia acestuia faţă de anul precedent, expre-

sia-cheie este “nu putem aprecia”, 55.3% dintre companiile

respondente nefiind în măsură să furnizeze informaţii

acurate la aceşti indicatori. Totuşi, este de remarcat că, din

restul companiilor, 53% au aplicat cerinţe de achiziţii verzi

pentru mai mult de jumătate din achiziţiile verzi din anul de

raportare (măsurate valoric), nici una dintre companiile

participante neînregistrând scăderi ale volumului de achiziţii

verzi faţă de anul anterior, ci, în mare parte, creşteri.

Se cunoaşte deja în mediul economic occidental (şi a

început tot mai mult să devină evident şi în România) faptul

că, odată ce companiile se implică tot mai mult pe lanţul de

furnizori, nivelul de control asupra acestora creşte, astfel

încât companiile pot să ajungă chiar să impună cerinţe foarte

stricte privind ambalarea, funcţiunile, caracteristicile şi chiar

performanţele de mediu ale produselor sau serviciilor

furnizorilor. În România, jumătate dintre companiile partici-

pante la GBI 2015 au indicat că nu consideră că influenţează

performanţele de mediu sau nivelul de conformare cu

legislaţia de mediu, şi nici modalitatea în care ei produc şi

furnizează produsele către companie, iar 23.5% exercită o

influenţă mică în acest sens.

Totuşi, restul de 26.5% dintre companii consideră că, prin

instrumentele de achiziţii verzi adoptate, exercită o influenţă

mare asupra performanţelor de mediu, a nivelului de

conformare şi a felului cum furnizorii produc şi livrează către

ele produsele sau serviciile lor. Acesta este un semnal

important pentru mediul de afaceri din România şi este de

aşteptat ca numărul companiilor din acest grup să crească

de la an la an.

Analizând nivelul de conformare a furnizorilor cu

cerinţele de bază ale companiilor în materie de achiziţii verzi,

rezultatele sunt relativ dezamăgitoare, deşi nu sub aşteptări,

indicând însă existenţa unor oportunităţi de creştere

excelente.

Astfel, 48.7% dintre companii au indicat că nu cunosc care

este numărul furnizorilor lor care au implementate sisteme

de management de mediu, în timp de 28.2% dintre companii

au furnizori dintre care peste jumătate au adoptate şi imple-

mentate astfel de sisteme. 67.5% dintre companii nu au

realizat în anul de raportare audituri de mediu la furnizorii lor,

doar 12.5% efectuând audituri la mai mult de jumătate dintre

furnizori. Totuşi, dintre companiile care au efectuat audituri

de mediu la furnizori, 20% au şi solicitat acestora să ia măsuri

de corecţie vizând anumite aspecte de mediu de interes.

Procentul de achiziţii verzi în total achiziţii produse (valoric)

<10% >10% >25% >50% >75% 0% 100%Nu cunoaştem/nu putem evalua

2.6%

2.6%

15.8

%

2.6%10

.5%

2.6%

2.6%

55.3

%

50

25

75

PAG 79

Numărul de furnizori cu sisteme de management de mediu implementate

<10% >25% >50% >75% Nu cunoaștem

50

25

0

10.3

%17.9

%

5.1%

17.9

%

48.7

%

A fost însă interesant şi deloc încurajator să constatăm că

78% dintre companiile participante la GBI 2015 nu au

cunoscut dacă printre furnizorii lor sunt şi companii care au

înregistrat incidente de mediu sau care au fost amendate

pentru încălcarea legislaţiei de mediu în anul de raportare,

procent asemănător (75.6%) şi în cazul întrebării legate de

furnizorii care au divergenţe în relaţie cu comunităţile

locale, divergenţe care au la bază probleme de mediu sau

poluare generată de companie. Cu toate acestea, 42.1%

dintre companii susţin că nu a fost cazul să înceteze cola-

borarea cu vreun furnizor pentru motive de încălcare a

legislaţiei sau cerinţelor de mediu relevante. Aşadar, mai

este mult de lucru în acest domeniu şi credem că ediţiile

viitoare ale GBI vor marca o îmbunătăţire a situaţiei.

Fiind atât în România, cât şi la nivel mondial, un domeniu

de relativ pionierat pentru programele de sustenabilitate

ale companiilor, achiziţiile verzi şi promovarea sustenabi-

lităţii pe lanţul de furnizori rămâne un domeniu care oferă

companiilor din România oportunităţi extraordinare. A fost o

surpriză foarte plăcută să constatăm în această ediţie o

creştere substanţială a numărului companiilor care au

adoptate politici în domeniul achiziţiilor verzi sau obiective

de sustenabilitate în acest domeniu, în ciuda faptului că, în

ceea ce priveşte rezultatele aplicării în practică a acestora,

mai este încă mult de lucru. Chiar dacă niciuna din

companiile participante la GBI nu şi-a redus proporţia

achiziţiilor verzi în volumul total al achiziţiilor faţă de anul

anterior celui de raportare, în ceea ce priveşte influenţarea

furnizorilor pentru atingerea unor performanţe de mediu

superioare de către aceştia rămâne mult de lucru pentru

companiile din România.

PAG 80

CONCLUZII/

PAG 82

7. TRANSPORT SUSTENABIL


TRANSPORT DE ANGAJAŢI/PERSOANE/

Chestionarul “Transport Sustenabil” a urmărit construirea

unui profil al companiilor din punctul de vedere al suste-

nabilităţii activităţilor de transport. În acest sens, au fost

analizate modurile şi mijloacele de transport din cadrul

companiilor, cu impact direct şi indirect asupra mediului,

dar şi existența şi eficienţa sistemelor de management a

mobilităţii.

Chestionarul s-a dorit a fi, dincolo de evaluare a perfor-

manţelor, un instrument de conştientizare şi promovare a

transportului sustenabil în companii, ajutându-le să-şi

cuantifice impactul activităţilor de transport asupra

mediului. El conţine până la 17 indicatori (în funcţie de

sector) referitori la aspecte de mediu care ţin de transportul

angajaţilor şi, după caz, al materiilor prime şi al produselor

companiilor.

Pentru a analiza sustenabilitatea sistemelor, planurilor şi

practicilor de transport a angajaţilor sau a persoanelor,

ediţia GBI 2015 s-a concentrat pe aspecte precum

ponderea modurilor de transport ecologice în totalul

modurilor de transport utilizate de companii, gradul de

implicare a companiilor în motivarea angajaţilor de a utiliza

modalităţi de transport ecologice, cât şi eforturile concrete

ale companiilor de a pune la dispoziţia angajaţilor astfel de

mijloace. Desigur, un indicator important se referă la gradul

de înnoire a flotei pentru transportul angajaţilor.

Cea mai mare parte a companiilor participante la GBI

2015 (41.5%) au indicat că, în anul de raportare, mai puţin de

25% din angajaţii lor au utilizat în mod consecvent mijloace

de transport ecologice (bicicleta, transportul public,

mașinile electrice sau hibride etc.) şi 22.6% au raportat că

niciun angajat nu a folosit astfel de mijloace de transport. În

ciuda acestor cifre destul de mari, am constatat că aproape

23% dintre companii au raportat că mai mult de jumătate

din angajaţii lor au folosit moduri de transport ecologic,

ceea ce reprezintă un salt deosebit faţă de situaţia indicato-

rilor echivalenţi din ediţiile anterioare ale GBI. Acest dome-

niu rămâne însă unul care oferă perspective şi oportunităţi

mari pentru anii viitori.

REZULTATE GBI 2015/

TOP 3/

LOCUL 1 KPMG Romania

LOCURILE 2-3 SIVECO Romania S.A.

Schae�er Romania SRL



LOCUL 3 SIEMENS SRL

Adeseori, angajaţii companiilor sunt foarte dornici să

utilizeze mijloace de transport ecologic, însă se lovesc de

dificultăţi care ţin de lipsa infrastructurii specifice în

companii. De exemplu, când angajaţii doresc să folosească

bicicleta pentru a se deplasa la locul de muncă, dar compa-

nia nu a amenajat un rastel pentru gararea bicicletelor sau

nu a securizat acest spaţiu, este puţin probabil ca iniţiativele

de acest fel să aibă succes. În GBI 2015, un procent

surprinzător de 40.5% dintre companii au instalate

elemente de infrastructură în sprijinul transportului

ecologic, iar 5.7% le aveau în curs de amenajare în anul 2014.

În anumite situaţii, situaţia este exact la polul opus –

infrastructura există, însă nu este utilizată la capacitatea ei

de angajaţi, aşa încât companiile ar trebui să se implice în

dezvoltarea de programe de încurajare a acestora în a o

utiliza, fie prin scheme de motivare, fie prin programe de

educaţie, fie prin punerea la dispoziţie a anumitor mijloace

de transport (de ex. închirierea gratuită de biciclete, decon-

tarea costurilor cu transportul public, încurajarea iniţiativelor

de “car sharing” etc.). În GBI, o singură companie a folosit în

anul de raportare un sistem cuprinzător de stimulente

pentru încurajarea transportului ecologic, 34.6% din

companii doar încurajează angajaţii să utilizeze transportul

public în comun, iar 52.8% nu au implementat nicio măsură

de stimulare a angajaţilor pentru transportul ecologic..

În cazul companiilor cu amplasamente având dimensiuni

mari, este posibil ca volumul transportului intern şi ampren-

ta de mediu aferentă acestuia să le depăşească pe cele

vizând transportul extern de angajaţi şi marfă. De aceea,

asigurarea unei infrastructuri care să încurajeze transportul

utilizând mijloace ecologice, economice, poate aduce

beneficii semnificative companiilor, inclusiv de ordin

financiar. În ediţia 2015 a Proiectului Green Business Index,

doar 27.7% dintre companii au avut adoptate măsuri în acest

sens, restul de 72.3% neavând iniţiative în această direcţie,

chiar dacă, în ceea ce priveşte preocuparea pentru optimi-

zarea transportului intern al angajaţilor în vederea reducerii

costurilor energetice asociate, 53.6% dintre companii

consideră că se află în diverse stadii ale unui astfel de

proces.

În ceea ce priveşte gradul de instruire al angajaţilor în

vederea optimizării transportului şi promovarea transportu-

lui sustenabil, un surprinzător procent (53.5%) de companii

au desfăşurat în anul de raportare sesiuni de instruire

pentru diferite proporţii ale angajaţilor proprii, însă, potrivit

datelor analizate mai sus, se pare că este nevoie ca firmele

să continue programele de educaţie, pentru a ajunge la

rezultate mai bune.

PAG 83

Ponderea modurilor de transport ecologice în modurile de transport utilizate pentru transportul anagajaților

Niciunul dintre angajații companiei nu se deplasează cu moduri de transport ecologice

Sub 25 % dintre angajații companiei se deplasează cu moduri de transport ecologice

Între 25 și 49 % dintre angajații companiei se deplasează cu moduri de transport ecologice

Între 50 și 74 % dintre angajații companiei se deplasează cu moduri de transport ecologice

Peste 75 % dintre angajații companiei se deplasează cu moduri de transport ecologice

22.6%

41.5%

13.2%

15.1%

7.5%

Structura parcului auto pentru transportul de persoane

este, poate, unul dintre indicatorii care arată, din punct de

vedere practic, cel mai bine cât de orientate către mediu

sunt companiile în acest domeniu. Iată rezultatele din GBI

2015, în ce priveşte vârsta medie a cel puţin 50% din parcul

auto:

Este interesant de observat că o bună parte a

companiilor folosesc încă mijloace de transport cu

vechime de peste 6 ani, mai intens poluatoare decât

celelalte.

Este cunoscut faptul că amprenta ecologică a

sistemelor de transport de marfă şi materii prime poate fi

una din cele mai importante modalităţi de manifestare a

impactului asupra mediului într-o companie, mai ales dacă

ea produce sau comercializează bunuri de larg consum. De

aceea, în evaluarea performanţelor de mediu aferente

sistemelor de transport de marfă şi materii prime, GBI s-a

orientat pe analiza surselor de energie şi combustibili

utilizate pentru mijloacele şi echipamentele de transport, a

consumului de energie şi combustibili, a echipării

corespunzătoare a acestora pentru a genera un impact

minim asupra mediului atât în interiorul amplasamentelor

companiilor, cât şi în afara acestora, dar şi a gradului de

înnoire a flotei auto destinată transportului de marfă.

În ceea ce priveşte utilizarea surselor “verzi” de energie

pentru mijloacele de transport de marfă, materii prime şi

produse, 22.7% dintre companiile participante au raportat

că între 40 şi 80% dintre aceste mijloace de transport

folosesc energie din surse verzi, 2.27% folosesc energie

verde pentru mai mult de 80% dintre mijloacele lor de

transport de marfă, în timp ce restul fie nu folosesc deloc

energie din surse verzi, fie pentru mai puţin de 40% din

parcul de mijloace de transport de marfă.

Analizând gradul în care companiile folosesc sisteme de

transport ecologic pentru transferul produselor către

clienţi, 64% dintre companii au raportat că nu folosesc

astfel de sisteme de transport, lucru care arată că există

un potenţial de dezvoltare în această arie de performanţe

de mediu.

PAG 84

Gradul de înnoire al parcului auto pentru persoane utilizate pentru transportul angajaților

Peste 50% cu vechime maximă de 2 ani

Peste 50% cu vechime între 2 și 6 ani


Peste 50% cu vechime mai mare de 10 ani

22.2%

46.7%

24.4%

6.7%

TRANSPORT DE MARFĂ, MATERII PRIME ŞI PRODUSE/

16%

12%

8%

Nu există astfel de iniţiative în

companie.

Sub 40% dintre mijloacele de transport al produselor finite

sunt ecologice Între 40 și 79% dintre mijloacele de transport al

produselor finite sunt ecologice

Între 80 și 100% dintre mijloacele de transport al produselor finite sunt

ecologice

64%

Gradul în care sunt utilizate sisteme de transport ecologic pentru transportul produselor finite la beneficiar.

22.2% companii cu parc auto mai nou de 2 ani;

46.7% companii cu parc auto între 2 şi 6 ani vechime;

24.4% companii cu parc auto între 6 şi 10 ani vechime;

6.7% companii cu parc auto peste 10 ani vechime.

Structura parcului auto pentru transportul de marfă, materii prime şi produse după vechime nu este fundamental diferită de cea

pentru persoane. În GBI 2015, 14.6% dintre companii au avut un parc auto format în majoritate din vehicule mai noi de 2 ani (procentul

fiind mai mare în sectorul de servicii decât în cele din producţie şi construcţii), 41.4% dintre ele - un parc auto cu vechimea cuprinsă

între 2 şi 6 ani, 36.6% - un parc auto cu vârsta între 6 şi 10 ani, iar doar 7.4% mai vechi de 10 ani.

Deşi rata de participare a companiilor la acest chestionar

a fost cea mai mare, comparativ cu celelalte chestionare, în

ceea ce priveşte rezultatele practice, companiile din

România au un drum încă lung înainte. Paradoxal, deşi

destul de multe companii au investit în infrastructură

pentru transportul alternativ al angajaţilor, relativ puţini au şi

avut succes, semn că nu este suficient să investim în

infrastructură, mai este nevoie ca utilizarea ei să fie şi

promovată şi încurajată printre angajaţi. Parcul auto al

companiilor are nevoie de înnoire, un procent destul de

mare de companii utilizând autovehicule cu vechime

medie şi mare, în ciuda extinderii programelor naţionale de

sprijin şi finanţare şi către companii.

Peste 50% cu vechime maximă de 2 ani



Peste 50% cu vechime mai mare de 10 ani

9.1%

40.9%

40.9%

9.1%

Gradul de înnoire al parcului auto pentru marfă

CONCLUZII/

PAG 85

Dincolo de faptul că simpla participare la proiectul Green

Business Index reprezintă deopotrivă o provocare şi un

exerciţiu benefic pentru companiile din România, faptul că

punctele acumulate de companii cu greu depăşesc jumătate

din numărul de puncte posibile în cadrul competiţiei vorbeşte

de la sine despre oportunităţile de îmbunătăţire care le stau

înainte companiilor.

O parte a companiilor au nevoie să îşi rezolve, în primul

rând, situaţia conformării legale de mediu, iar acestora le

recomandăm să ia în serios introducerea, în cadrul sistemelor

proprii de management de mediu, a evaluărilor periodice a

conformării legale, dublate de audituri anuale independente,

altele decât cele ale organismelor de certificare.

Odată depăşită această etapă, este bine ca managerii de

top din companii să devină mult mai conştienţi şi mai implicaţi

direct în promovarea sustenabilităţii în companiile lor. Proce-

sele de consultare activă, periodică, atât cu angajaţii, cât şi cu

persoanele şi organizaţiile externe, le vor revela managerilor

faptul că sustenabilitatea în companii este un subiect de

mare interes pentru aceştia. Cu inteligenţă şi inspiraţie, ei pot

transforma aceste provocări în avantaje competitive pentru

companiile lor şi într-o reputaţie mult îmbunătăţită, concomi-

tent cu o creştere a implicării în proiecte comunitare de

mediu.

O analiză serioasă a tendinţelor reglementărilor şi practici-

lor de mediu la nivelul Uniunii Europene (şi nu numai) va

spune oricărui manager responsabil că subiecte precum

“economia circulară”, “reducerea amprentei de carbon”,

“promovarea sustenabilităţii în lanţul de furnizori”, “clădiri

verzi” sau “transportul inteligent” nu sunt simple sloganuri, ci

obiective pragmatice, concrete, pe care orice companie

serioasă, vizionară, le are în vedere. Nu există viitor pentru

companiile care nu analizează atent aceste domenii de

performanţă de mediu, iar companiile occidentale se mişcă

foarte repede în această direcţie.

De asemenea, pregătirea mai bună, personalizată, a

managerilor de mediu din companii, ca şi sprijinirea acestora

prin alocarea de resurse financiare, de timp, autoritate, dar şi

umane, precum și extinderea responsabilităţilor pentru

managementul mediului la nivelurile operaţionale din

companii sunt aspecte esenţiale pentru atingerea perfor-

manţelor superioare.

Chiar dacă, oriunde în lume (dar în mod special în

economiile emergente), există organizaţii non-guverna-

mentale de mediu cunoscute pentru agresivitatea faţă de

companii, credem că un factor determinant este lipsa de

transparenţă din partea companiilor, dar un altul este şi

indisponibilitatea la dialog de cealaltă parte. În această

privinţă, atât companiile cât şi organizaţiile patronale şi cele

non-guvernamentale pot crea parteneriate folositoare

tuturor părţilor. Chiar dacă este evident că “nu putem

produce cozonaci fără să miroasă în bucătărie”, suntem

convinşi că interesul tuturor este ca “mirosul” companiilor

să poată fi limitat, dacă el nu poate fi, tehnic şi economic,

eliminat.

De aceea, recomandarea noastră pentru organizaţiile

non-guvernamentale este să se implice mai activ în

parteneriate cu organizaţiile patronale şi companiile pentru

a promova sustenabilitatea în afaceri.

Un rol special îl au organizaţiile patronale, de la care ne

dorim o implicare mai activă în promovarea modelelor de

afaceri responsabile faţă de mediu, prin instrumente de

dialog, implicare şi comunicare faţă de companiile repre-

zentate şi faţă de stakeholderii acestora.

PAG 86

RECOMANDĂRIPENTRU COMPANII/

PENTRU ORGANIZAŢIILE PATRONALE ŞI ORGANIZAŢIILE

NON-GUVERNAMENTALE/

Credem că unele rezultate din GBI 2015 pot fi

surprinzătoare pentru autorităţile de mediu. Au fost şi pentru

noi. De exemplu, faptul că firmele au investit în reducerea

poluării atmosferice prin măsuri mai degrabă voluntare

arată că există un interes al companiilor pentru astfel de

domenii.

Pe de altă parte, există alte domenii – precum achiziţiile

verzi, clădirile verzi, utilizarea resurselor – unde companiile

au rezultate dezamăgitoare sau destul de slabe. În acestea,

pentru că au legătură cu indicatori caracteristici pentru

competitivitatea economiei României, autorităţile pot să

adopte scheme de încurajare a companiilor, fie prin politici

fiscale (de ex. taxarea utilizării resurselor în funcţie de factori

precum rata de recirculare, tipul de sursă de apă utilizată

etc), fie prin instrumente financiare, precum programe de

finanţare de către Administraţia Fondului de Mediu,

programe care să fie orientate în mod specific către astfel

de domenii.

Un alt aspect este implicarea autorităţilor de mediu în

încurajarea şi consilierea companiilor care îşi doresc în mod

autentic să obţină performanţe superioare de mediu.

Autorităţile pot imagina programe comune cu instituţiile de

învăţământ şi companiile de consultanţă, precum serviciile

de extensie, oferirea de granturi pentru auditarea indepen-

dentă de mediu sau energetică a companiilor, oferirea de

instrumente informatice şi suport pentru evaluarea

conformării legale şi altele.

Reglementarea atentă a transparenţei companiilor faţă

de publicul larg şi faţă de organizaţiile non-guvernamentale

– cu ocazia implementării Directivei UE privind raportarea

non-financiară – poate duce la un cadru de dialog mult

îmbunătăţit între acestea şi companii şi poate impulsiona

creşterea performanţelor de mediu ale companiilor, dar şi

creşterea implicării acestora în societate.

PENTRU AUTORITĂŢILE DE MEDIU/

PAG 87

Adresa: Intrarea Valului, Nr. 2, Sector 1, București;

Tel: 021 310 3 97; Fax: 021 316 28 23; Website: www.greenrevolution.ro


Date post:	30-Jan-2017
Category:	Documents
Upload:	haliem
View:	223 times
Download:	2 times

Descarca Raportul Green Business Index 2015 aici!

Documents