DEPRESIUNEA DEPRESIUNEA TRANSILVANIEITRANSILVANIEI

REALIREALIZAT: MIHAI GUTAZAT: MIHAI GUTA

Se află în Se află în partea centrală partea centrală a României şi în interiorul arcului a României şi în interiorul arcului carpatic.carpatic.

LimiteleLimitele::– N: N: CARPAŢII ORIENTALI (GRUPA NORDICĂ)CARPAŢII ORIENTALI (GRUPA NORDICĂ);;– N-VN-V: : DEALURILE DE VESTDEALURILE DE VEST;;– VV: : MUNŢII APUSENIMUNŢII APUSENI;;– SS: : CARPAŢII MERIDIONALICARPAŢII MERIDIONALI;;– EE: : CARPAŢII ORIENTALI (GRUPA CENTRALĂ)CARPAŢII ORIENTALI (GRUPA CENTRALĂ)..

Fig. 1. Depresiunea Colinară a Transilvanie

i

N-V

V

E

N

S

1. Caracteristicile reliefului1. Caracteristicile reliefului::– este este cea mai mare arie depresionară cea mai mare arie depresionară din interiorul arcului din interiorul arcului

carpatic;carpatic;– este o este o depresiune tectonică depresiune tectonică (s-a format prin scufundare) şi a (s-a format prin scufundare) şi a

fost acoperită de mare (Marea Panonică) şi, în zeci de milioane de fost acoperită de mare (Marea Panonică) şi, în zeci de milioane de ani, râurile ce veneau din munţi au depus materiale aluvionare ani, râurile ce veneau din munţi au depus materiale aluvionare până au umplut-o. Astfel, au rezultat până au umplut-o. Astfel, au rezultat strate de mii de metri strate de mii de metri grosimegrosime ( peste 4.500 m), formate din ( peste 4.500 m), formate din gresiigresii, , marnemarne, , conglomerateconglomerate, , argileargile, , nisipurinisipuri, , pietrişuripietrişuri, etc., etc.

– are un are un relief predominant colinarrelief predominant colinar, altitudinile medii sunt de , altitudinile medii sunt de 500 500 – 600 m– 600 m, dar urcă în est până la , dar urcă în est până la 1.000 m1.000 m;;

– stratele sunt stratele sunt cutatecutate, cu , cu blocuri imense de sare blocuri imense de sare (numite (numite cute cute diapirediapire) pe marginile din S, E şi V;) pe marginile din S, E şi V;

– În centru stratele sunt uşor boltite, sub forma În centru stratele sunt uşor boltite, sub forma unor unor domuri gazeifere domuri gazeifere (conţin (conţin gaz metangaz metan), iar ), iar în N şi NV aceste strate sunt slab înclinate;în N şi NV aceste strate sunt slab înclinate;

– Altitudinea maximăAltitudinea maximă: : Dealul Becheci Dealul Becheci (Bicheş) (Bicheş) – – 1.080 m1.080 m..

2. Subdiviziuni2. Subdiviziuni::– A. Zona marginalăA. Zona marginală::

în în EE - - Subcarpaţii Transilvaniei Subcarpaţii Transilvaniei – la contactul cu lanţul – la contactul cu lanţul vulcanic din Carpaţii Orientali, cu relief asemănător vulcanic din Carpaţii Orientali, cu relief asemănător Subcarpaţilor, situaţi la exteriorul lanţului carpatic;Subcarpaţilor, situaţi la exteriorul lanţului carpatic;

în în SS – la contactul cu rama muntoasă a Carpaţilor Meridionali s- – la contactul cu rama muntoasă a Carpaţilor Meridionali s-au format au format depresiuni submontanedepresiuni submontane: : FăgăraşFăgăraş (“Ţara Oltului”) (“Ţara Oltului”) şi şi SibiuSibiu (“Ţara Cibinului”), traversate de Olt şi Cibin; (“Ţara Cibinului”), traversate de Olt şi Cibin;

în în VV – la contactul cu Munţii Apuseni, există – la contactul cu Munţii Apuseni, există depresiuni şi depresiuni şi culoareculoare. Cel mai cunoscut şi reprezentativ este . Cel mai cunoscut şi reprezentativ este Culoarul Alba Culoarul Alba Iulia-TurdaIulia-Turda. Acestea sunt separate de dealuri izolate precum . Acestea sunt separate de dealuri izolate precum Dealul Feleacului Dealul Feleacului (832 m).(832 m).

În În NN – la contactul cu partea nordică a Munţilor – la contactul cu partea nordică a Munţilor Apuseni şi Apuseni şi cu Carpaţii Orientali, există o cu Carpaţii Orientali, există o regiune regiune deluroasădeluroasă, mai complicată şi fragmentată, aici , mai complicată şi fragmentată, aici remarcându-se remarcându-se Culmea BreazaCulmea Breaza..

B. Partea centrală, numită şi B. Partea centrală, numită şi Podişul Podişul TransilvanieiTransilvaniei

Relieful prezintă aspecte diferite faţă de zonele marginale:Relieful prezintă aspecte diferite faţă de zonele marginale:– dealurile sunt mai domoale, netede, numite dealurile sunt mai domoale, netede, numite colinecoline;;– rocile au o structură boltită (ondulată), care au în adâncime rocile au o structură boltită (ondulată), care au în adâncime

acumulări de gaz metan, numite acumulări de gaz metan, numite “domuri”“domuri”;;– datorită prezenţei rocilor moi (argile) apar frecvent datorită prezenţei rocilor moi (argile) apar frecvent

alunecări de terenalunecări de teren;;– Podişul Transilvaniei are Podişul Transilvaniei are 3 subdiviziuni transversale3 subdiviziuni transversale::

PODIŞUL SOMEŞANPODIŞUL SOMEŞAN, în N şi NV, străbătut de Valea , în N şi NV, străbătut de Valea Someşului şi afluenţii săi;Someşului şi afluenţii săi;

CÂMPIA TRANSILVANIEICÂMPIA TRANSILVANIEI, în partea centrală, între , în partea centrală, între Someş (N) şi Mureş (S), cuprinzând o regiune de dealuri Someş (N) şi Mureş (S), cuprinzând o regiune de dealuri joase (450-550 m), dezvoltat pe substrat argilos (pe care joase (450-550 m), dezvoltat pe substrat argilos (pe care s-au putut amenaja iazuri). Deşi are aspect deluros şi s-au putut amenaja iazuri). Deşi are aspect deluros şi altitudini caracteristice dealurilor este numită altitudini caracteristice dealurilor este numită “câmpie” “câmpie” datorită utilizării agricole.datorită utilizării agricole.

PODIŞUL TÂRNAVELORPODIŞUL TÂRNAVELOR, în partea de S, între Mureş , în partea de S, între Mureş (N) şi Olt (S). Este cea mai întinsă subunitate, cu dealuri (N) şi Olt (S). Este cea mai întinsă subunitate, cu dealuri mai înalte în E (600-700 m) şi mai joase către S-V (400-mai înalte în E (600-700 m) şi mai joase către S-V (400-450 m). Acest podiş este străbătut de Târnava Mică şi 450 m). Acest podiş este străbătut de Târnava Mică şi Târnava Mare. Cuprinde 3 subdiviziuni: Târnava Mare. Cuprinde 3 subdiviziuni: Podişul Podişul Târnavelor propriu-zisTârnavelor propriu-zis, , Podişul Secaşelor Podişul Secaşelor (în S-V) şi (în S-V) şi Podişul Hârtibaciului Podişul Hârtibaciului (în S). Lângă oraşul Sebeş se (în S). Lângă oraşul Sebeş se găseşte găseşte Râpa Roşie Râpa Roşie (rezervaţie naturală) sculptată pe (rezervaţie naturală) sculptată pe un substrat variat (pietrişuri, nisipuri cuarţoase şi un substrat variat (pietrişuri, nisipuri cuarţoase şi gresii), cu forme mai deosebite: coloane, turnuri, gresii), cu forme mai deosebite: coloane, turnuri, piramide – toate de culoare roşiaticăpiramide – toate de culoare roşiatică..

SUBCARPSUBCARPAŢII ROMÂNIEIAŢII ROMÂNIEI

GRUPE:GRUPE:

1. Subcarpaţii Moldovei;

2. Subcarpaţii de Curbură;

3. Subcarpaţii Getici.

SUBCARPAŢII:SUBCARPAŢII:- mărginesc Carpaţii Orientali şi Meridionali,spre

exterior;- s-au format prin încreţirea scoarţei Pământului;- sunt foarte populaţi.

SUBCARPAŢII MOLDOVEISUBCARPAŢII MOLDOVEI Subcarpații MoldoveiSubcarpații Moldovei sunt situați sunt situați

între valea între valea MoldoveiMoldovei și valea și valea TrotușuluiTrotușului și sunt caracterizați prin și sunt caracterizați prin existența unor culmi deluroase care existența unor culmi deluroase care închid un șir de depresiuni închid un șir de depresiuni submontane. Altitudinea lor submontane. Altitudinea lor maximă este atinsă în maximă este atinsă în CulmeaCulmea PleșuPleșu (911 m). (911 m).

DealuriDealuriDe la nord către sud se înșiră:De la nord către sud se înșiră:

CulmeaCulmea PleșuPleșu (911 m) (911 m) DealulDealul CorniCorni DealulDealul RuncRunc DealulDealul BărboiuBărboiu (Barboiu) (Barboiu) CulmeaCulmea PietricicaPietricica

DepresiuniDepresiuniDe la nord către sud întâlnim:De la nord către sud întâlnim:

DepresiuneaDepresiunea NeamNeamțț Depresiunea Cracău-Depresiunea Cracău-

Bistrița Bistrița Depresiunea Tazlău-Depresiunea Tazlău-

CașinCașin

SUBCARPAŢII DE CURBURĂSUBCARPAŢII DE CURBURĂ Subcarpații de CurburăSubcarpații de Curbură sunt o sunt o

regiune de deal, localizată între regiune de deal, localizată între valea Trotușului și valea valea Trotușului și valea Dâmboviței, care face trecerea Dâmboviței, care face trecerea între zona montană și câmpie.între zona montană și câmpie.S-au format prin incretirea S-au format prin incretirea scoartei terestre.scoartei terestre.

Cea mai mare altitudineCea mai mare altitudine: : Magura Magura Odobestilor: 996 mOdobestilor: 996 m

DDepresiuni submontane: epresiuni submontane: Depr. Vrancei (situat pe Putna), Depr. Vrancei (situat pe Putna), Depr. Valenii de Munte, Depr. Depr. Valenii de Munte, Depr. Lopatari, Depr. Patarlagele, Depr. Lopatari, Depr. Patarlagele, Depr. Campina (pe Prahova) si Campina (pe Prahova) si Depr. Pucioasa (pe Ialomita)Depr. Pucioasa (pe Ialomita)

În Depresiunea Policiori se afla În Depresiunea Policiori se afla Vulcanii Noroiosi.Vulcanii Noroiosi.

SUBCARPAŢII GETICISUBCARPAŢII GETICI Limite:Limite:E E – Valea Dâmboviţei– Valea DâmboviţeiV - V - Valea Motrului ;Valea Motrului ; S-au format in asa-numita S-au format in asa-numita

“avanfosa carpatica”, fiind cutati “avanfosa carpatica”, fiind cutati si definitivandu-si forma in urma si definitivandu-si forma in urma ultimelor faze de cutare alpina.ultimelor faze de cutare alpina.

Sunt alcatuiti din Sunt alcatuiti din roci roci sedimentare cutatesedimentare cutate (conglomerate, tufuri, argile si (conglomerate, tufuri, argile si gresii).gresii).

DDepresiunea Câmpulung, epresiunea Câmpulung, inchisa la sud de inchisa la sud de Măgura Măţău, Măgura Măţău,

la vest la vest DDepresiuniepresiunilele ArefuArefu pe pe ArgeşArgeş, Jiblea, Jiblea pe pe OltOlt, , Horezu, Horezu, TismanaTismana Măgura SlătioareiMăgura Slătioarei

depresiuni « intracolinare » depresiuni « intracolinare » depresiune depresiune Târgu Jiu – Câmpu Târgu Jiu – Câmpu Mare, Mare, netedă ca o câmpienetedă ca o câmpie